Ce trebuie sa stii despre ambalajele alimentare

Ambalajele joaca o serie de roluri pentru alimentele pe care le contin, insa pot prezenta si o
serie de efecte nedorite. Care sunt acestea, alaturi de alte informatii importante si sfaturi
puteti afla in cadrul articolullui urmator.
Rolul ambalajelor
Tipuri de ambalaje
Nocivitatea ambalajelor
Bisfenolul

Rolul ambalajelor

Un ambalaj ofera protectie, rezistenta la folosire si necesitati fizice, chimice sau biologice. Poate
purta etichete cu informatiile nutritionale sau de alta natura legate de continutul supus vanzarii.
Functiile sale sunt dupa cum urmeza:
- protectie fizica: alimentele pot necesita protectie de soc, vibratie, compresie, temperatura,
bacterii etc.
- bariera de protectie pentru oxigen, vapori de apa, praf etc. Mentinerea continutului curat,
proaspat si in siguranta pentru o utilizare prelungita este o functie primara.
- retentie sau grupare - obiectele mici sunt de obicei grupate laolalta intr-un singur pachet
pentru a permite manevrarea eficienta. Lichidele, prafurile si materialele granulate au nevoie de
retentie
- transmiterea informatiilor - ambalajele si etichetele ofera instructiuni despre folosire,
transport, reciclare sau dispersare a ambalajului/produsului.
- marketing - pot fi utilizate de comercianti pentru a incuraja potentialii cumparatori sa
achizitioneze produsul. Comunicarile de marketing si design-ul grafic sunt aplicate pe suprafata
ambalajului
- siguranta - ambalajul joaca un rol in reducerea riscurilor de transport. Poate dispune de
rezistenta imbunatatita la manipulare sau la furt (prin sigilii/etichete speciale - acestea au si rol
de autentificare)
- comoditate - pot prezenta trasaturi care sporesc comoditatea in distribuire, manevrare,
depozitare, expunere, vanzare, deschidere, regrupare, utilizare si reutilizare
- control al portiilor - contine o anumita cantitate de produs destinat utilizarii/ mai potrivite
pentru folosirea in gospodarii domestice
 In prezent exista indicatori pentru temperatura incorporati in ambalaje (uneori sub
forma unor coloranti speciali) pentru a ajuta la transportul produselor si a determina durata de
valabilitate/a impiedica degradarea. Unele ambalaje dispun de identificare prin radio
frecventa pentru un control mai bun al stocului si, desigur, de binecunoscutele coduri de
bare (asigura ambalarea si datarea corecta). De obicei, tipul de plastic folosit este non-
biodegradabil din cauza posibilei interactiuni cu alimentul; exista insa si ambalaje ce pot fi
ingerate cum sunt capsulele medicamentelor (din gelatina, amidon, cartof etc.), fiind create si
tipuri noi de bioplastice si produse cu potential ingerabil.

Doamna Cristina Dumitru, Communications Director Tetra Pak South Eastern Europe
completeaza cu urmatoarele informatii:

"Ambalajul are un rol foarte important in viata unui produs. Si nu este vorba doar despre
ambalaj in sine, care trebuie sa protejeze produsul de factori externi precum aer, lumina,
microorganisme, sa ii protejeze nutrientii, sa fie si prietenos cu mediul, sa fie usor de utilizat;
este vorba si de procesul de ambalare a produsului respectiv, partea nevazuta din spatele
ambalajului. De ce spun asta? Deoarece pentru o mama sau un consumator e important sa stie
ca produsul este sigur, ca a fost sterilizat si ambalat in conditii de siguranta. Ambalajele si
tehnologia Tetra Pak au fost create pentru a oferi aceste beneficii consumatorilor. Pe langa
siguranta alimentara si pastrarea nutrientilor, care sunt o prioritate pentru noi, ne-am pus in
locul parintilor, copiilor, bunicilor si am conceput ambalaje care sa fie usor de folosit, usor de
manevrat si de deschis, care sa se resigileze si sa pastreze proprietatile nutritionale dupa
deschidere. Am creat tehnologia de pasteurizare la temperatura inalta (UHT) si ambalare
aseptica pentru a ca laptele sa poata fi pastrat la temperatura camerei
(intre 4 si 31 de grade) pana la deschidere, pe o perioada de 3 pana la
6 luni, fara a necesita conservanti.

Ambalajul de carton protejeaza produsul de contactul cu lumina si

oxigenul, factori care contribuie la degradarea vitaminelor. De
exemplu, vitamina B2 din laptele expus la lumina timp de 12 ore, intr-
un ambalaj transparent, se degradeaza cu pana 35%. Ca si in cazul
laptelui, ambalajul Tetra Pak, cu straturile sale protectoare, pastreaza
valoarea nutritionala a sucului, ferindu-l de lumina, aer si
microorganisme. In plus, ambalajele Tetra Pak multistrat contin peste 70% carton; in urma
reciclarii lor, celuloza si celelalte materii prime sunt refolosite pentru a da nastere altor
obiecte."

Tipuri de ambalaje

Tip de Tip de
Exemplu
ambalaj recipient

Procesare
Primar Oua intregi lichide
aseptica

Tavi Primar Portie de peste sau carne

Pungi Primar Chips-uri de cartofi, mere, orez

Cutii din carton ondulat al ambalajelor primare: cutii

Cutii Secundar
de carton de cereale

Conserve Primar Conserva de supa de rosii

Cofraje Primar Cofraj de oua

Ambalaj
Primar Salata la punga
flexibil

O serie de cutii pe un singur palet pentru a transporta

Paleti Tertiar
de la fabrica la centrul de distributie

Folosite pentru a impacheta cutiile de pe palet pentru

Invelitoare Tertiar
transport

Ambalajul primar este principalul ambalaj care sustine alimentele care urmeaza a fi
procesate. Ambalajul secundar combina ambalajul primar intr-o cutie creata. Ambalajul
tertiar combina toate ambalajele secundare intr-un palet.

Doamna Cristina Dumitru, Communications Director Tetra Pak South Eastern Europe
completeaza cu urmatoarele informatii:

"Preocuparea noastra pentru siguranta alimentara a revolutionat standardele industriei

alimentare prin ambalarea aseptica, o inovatie care nu a fost detronata in ultima jumatate de
secol. Aceasta ramane o prioritate pentru noi si in viitor. Subliniem beneficiile suplimentare
oferite de ambalarea aseptica si pasteurizarea la temperatura inalta pentru lapte, de exemplu.
Nutritionistii recomanda un consum de doua sau trei portii de lapte si produse lactate pe zi, o
portie de lapte fiind echivalentul de unei cani de lapte. Stim ca pentru parinti este important sa
pastreze in cele mai bune conditii laptele copiilor, deoarece unii copii ajung sa consume si 1
litru de lapte pe zi. Asftel, cutiile de lapte UHT pot fi pastrate la temperatura camerei (intre 4 si
31 de grade Celsius), iar dupa deschidere 48-72 de ore la frigider. In
acest timp isi pastreaza nutrientii si ne bucuram in siguranta de
valoarea nutritiva a laptelui."

Nocivitatea ambalajelor

Consumatorii sunt expusi zilnic la sute de chimicale, conform studiilor

(Goldman si Koduru, 2000) mai mult de 85 000 substante sunt
folosite la produsele de consum si mai mult de 6000 in materialele care
intra in contact cu alimentele (Oldring et al. 2013). Daca expunerea nu
este controlata, chimicalele pot cauza probleme grave de sanatate. Efectele nocive pot varia de la
o iritatie oculara minora si greata la boli cronice grave cum este cancerul; unele toxine se
acumuleaza in corp pentru ca sunt liposolubile. Din acest motiv, sunt intreprinse evaluari are
riscului chimic conform formulei:

risc=expunere X hazard.

Evaluarea de tip biomonitorizare a nivelelor de expunere este extrem de importanta si poate fi

realizata prin probe de sange si urina. La nivel european exista o lista de date de expunere ale
substantelor in numar de 246, si numai 25 sunt listate si autorizate pentru UE si SUA. Trebuie
sa retineti insa ca datele disponibile pentru expunerea pe termen lung provin din studii animale si
epidemiologice.

Analize recente au identificat lacune grave cu privire la informatiile despre materialele folosite in
ambalajele alimentare. Astfel, un studiu recent a descoperit ca 175 din chimicalele
mentionate sunt recunoscute de oamenii de stiinta a poseda efecte adverse asupra sanatatii. O
alta cercetare publicata in decembrie 2013 a descoperit ca mai mult de 50% din ambalaje sunt
lipsite de informatii asociate toxicitatii (solicitate de Administratia Americana pentru
Alimente si Medicamente), respectiv sigurantei in consum.

Conform Jane Muncke, director si ofiter sef stiintific al Forumului Non-profit pentru
Ambalaje Alimentare, se pare ca aceste substante chimice se descopun si intra in contact cu
alimentele. Pentru polimeri in special (moleculele mari care alcatuiesc de obicei materialele
plastice) aceste degradari pot fi semnificative. Desi cercetarile sunt in continua
desfasurare, ftalatii s-au demonstrat a dispune de efecte hormonale, respectiv asupra sistemului
reproductiv masculin si astmului juvenil (conform Institutului National de Sanatate
SUA si Agentiei pentru Protectia Mediului); acestia sunt de mai multe tipuri (adesea in
combinatie cu clorura de polivinil) si folositi ca plastifianti (substanta care are proprietatea de a
mari plasticitatea unor materiale cu care este amestecata).

Citeste si: Recipiente de plastic vs. recipiente de sticla in alimentatia copilului

Bisfenolul

Bisfenolul A este cel mai cunoscut de consumatori si este frecvent folosit in produse de
consum, ambalaje de alimente si hartie termica. Expunerea oamenilor la acesta este
raspandita si ridica preocupari din cauza efectelor asupra sistemului endocrin. Inca de la
inceputul anilor 90 substanta a fost supusa investigatiilor stiintifice, descoperindu-se
ca interactioneaza cu receptorii estrogenului (in nucleul si membrana celulara), este antagonist
de receptor androgen si reduce sinteza unor steroizi la nivel molecular. Studiile in vitro au
descoperit efecte ale dozelor mici asupra tesutului adipos, reproductiv si mamar, sistemului
imunitar si nervos, ficatului si modelelor pancreatic si pituitar. In modelele in vivo expunerea a
cauzat modificari ale psihologiei si structurii creierului, comportamentului si chiar diferente
sexuale. La femei, fertilitatea si debutul pubertatii au fost afectate de BPA, care a cauzat
schimbari in glanda mamara, uter, vagin, ovare si a afectat sistemul imunitar si metabolismul; in
plus au fost observate si carcinogeneza si adipogeneza, precum si schimbari in reproducerea
masculina. In studii epidemiologice, asocierea cu diabet, boala cardiovasculara si nivele alterate
ale enzimelor hepatice au fost observate; calitate scazuta a spermei, afectarea ADN-ului spermei,
a functiei tiroidiene, sindrom metabolic, obezitate, hipertensiune, boala arteriala perferica si
stenoza arteriala coronariana au fost de asemenea asociate.

Conform unui studiu din 2011 asupra biberoanelor cu o limita de detectare de 100 ng/kg nu s-a
detectat migrarea BPS; alte studii au confirmat concluzia si pentru bauturile dulci, ambalaje
solide din conserve cu invelis epoxidic, cutii de carton si hartii in contact cu alimente. Bisfenolul
S a contribuit la 20% din expunerea totala din China si SUA, cele mai mari concentratii fiind in
carne si produse din carne, insa alaturi de bisfenolul A reprezinta 90% din concentratiile de
bisfenol din sedimente. Acesta este mai putin degradabil si poate creste gradul sau de utilizare
din cauza ca a inlocuit BPA si manifesta activitate similara endocrina ca BPA.

Citeste si: Afectiuni bizare care apar din cauza alimentatiei nesanatoase
Desi Reglementarile Europene prevad ca BPA este autorizat pentru folosire ca monomer in
articole de plastic in contact cu alimente cu o limita de migrare de 0.05 mg/kg aliment, nu exista
legislatii nationale pentru BPS si este autorizat ca aditiv alimentar in productia rasinilor
polietersulfonice. Bunele practici in procedurile de manufacturare presupun un sistem de
asigurare a calitatii, de control, urmarindu-se reglementarile de fabricatie in detaliu (de
exemplu procesele care implica imprimarea). Reglementarile in vigoare includ o lista de
materiale cum sunt: obiecte active si inteligente, adezivi, ceramice, pluta, cauciucuri, sticla,
rasini schimbatoare de ioni, metale si aliaje, hartie si carton, plastice, vopseluri/culori, celuloza
regenerata, silicoane, textile, lacuri si invelisuri, ceara si lemn. Materialele si articolele care intra
in contact cu alimentele nu trebuie sub nicio forma sa transfere substante alimentelor cu care
intra in contact care pot periclita sanatatea, modifica compozitia alimentului in mod inacceptabil,
aduce o deteriorare in caracteristicile organoleptice. Etichetele, reclama si prezentarea nu trebuie
sa induca in eroare consumatorii.
Doamna Flavia-Ioana Manole, Nutritionist Dietetician, doctorand in stiinte
medicale www.flaviamanole.ro, www.facebook.com/flaviamanole.ro completeaza cu
urmatoarele sfaturi si informatii:

"Ambalajele din sticla si cermica sunt de departe cele mai indicate pentru pastrarea starii
noastre de sanatate.
Beneficiile pe care acestea ni le aduc sunt numeroase, si anume ne feresc de multe afectiuni,
deoarece sunt materiale inerte. Acest lucru inseamna ca nu interactioneaza cu alimentele, nici
macar cu cele acide (rosii, portocale, lamai etc.) cum se intampla in cazul foliei de aluminiu de
exemplu.
Folosirea foliei de aluminiu mai ales la temperaturi inalte (cum este gatitul la cuptor cu
ajutorul acesteia) aceasta va elibera in alimente ioni de aluminiu modificand metabolismul
calciului si multe altele.
De asemenea invelisurile din plastic reprezinta un pericol pentru sanatatea noastra. Exista
studii care arata o corelatie intre cancerul de san si expunerea prelungita la anumiti compusi
existenti in astfel de ambalaje, cum este exemplul bisfenolului A. Pe langa acest compus mai
exista si altii (cum ar fi exemplul ftalatilor), avand de asemenea repercusiuni nefaste asupra
starii de sanatate.
Un sfat simplu pe care il pot oferi este acela de a ne axa asupra alimentelor aflate cat mai mult
de starea lor naturala, bruta si nu a derivatelor intens procesate. Astfel, cumparand materia
prima necesara asa cum este ea (bucata de carne slaba de exemplu) o vom putea pregati noi
acasa, asa cum ne place, in vasele indicate si in plus putem detine
controlul asupra cantitatii de ulei, condimente si a altor mirodenii
adaugate."

Doamna Cristina Dumitru, Communications Director Tetra

Pak South Eastern Europe completeaza cu urmatoarele informatii:

"Parintii ar trebui sa se informeze, sa citeasca mereu informatiile de pe

ambalajele produselor, sa puna intrebari.
Din punct de vedere practic, e important ca un parinte sa verifice
integritatea ambalajelor produselor la cumparare si datele privind expirarea, conditiile de
pastrare. Iar dupa ce au cumparat o cutie de lapte, lactate sau sucuri sa le transporte in conditii
bune pana acasa; astfel - cand este cald, si un drum de numai 30 de minute de la magazin acasa
intr-un portbagaj incins al masinii poate sa afecteze calitatea produselor. De aceea, trebuie
luate niste masuri de siguranta, astfel incat produsele sa fie transportate la o temperatura cat
mai apropiata de cea recomandata de producator."

http://www.qbebe.ro/copilul/alimentatia_copilului/ce_trebuie_sa_stii_despre_ambalajele_al
imentare

De la pungi, pahare, sticle, tacamuri, caserole, la PETuri, recipiente pentru sampoane si jucarii,
suntem inconjurati de obiecte din plastic. Plasticul este un ambalaj usor de transportat si folosit,
insa e un puternic factor de poluare: pentru producerea lui este nevoie de petrol, o resursa
naturala neregenerabila, iar materialul finit nu este biodegradabil decat in mica masura.
Numeroase cercetari au aratat ca unele tipuri de plastic ne afecteaza direct sanatatea. Un studiu
realizat in cadrul Programului National de Toxicologie, condus de National Institutes of Health
din SUA a aratat impactul asupra sanatatii pe care il are Bisfenolul-A (BPA), cel mai periculos
compus al plasticului policarbonat, prescurtat PC (tip 7) - acel plastic dur.

BPA este prezent in majoritatea ambalajelor din plastic, dar si in compozitia CD-urilor, a DVS-
urilor, si a unor electronice si dispozitive medicale. Pana si biberoanele sau cutiile de lapte praf
pentru copii sugari pot sa contina BPA.
Efectele bisfenolului A asupra organismului
BPA poate patrunde in alimentele sau lichidele cu care intra in contact. Contaminarea se poate
face la trecerea prin microunde, prin contactul cu un lichid foarte cald sau cu mancare acida (ori
sucuri).
O cantitate semnificativa de BPA este eliberata in alimente cand in vas este turnata apa fiarta.
Astfel, bisfenolul se elibereaza de 55 ori mai repede decat in alte situatii si persista si dupa ce apa
fierbinte a fost indepartata din recipient. Acest lucru indica faptul ca pana si simpla spalare a
paharurului sau sticlei din plastic conduce la cresterea continutului de BPA.

Urmarile BPA asupra sanatatii sunt deosebit de grave, intrucat provoaca diabet, cancer chiar si
persoanelor care au ingerat cantitati mici de bisfenol A. Iata si alte efecte ale compusului BPA:
- leziuni structurale ale creierului;
- hiperactivitate, sporeste agresivitatea si slabeste puterea de invatare;
- creste depunerea grasimilor si riscul obezitatii;
- slabeste sistemul imunitar;
- la pubertate stimuleaza dezvoltarea glandei mamare, rupe ciclurile reproductive si provoaca
afectiuni ovariene;
- creste marimea prostatei si scade cantitatea de sperma.

Totodata, substanta poate provoca avort spontan, deces la nastere sau poate sa impiedice
dezvoltarea bebelusilor. Oamenii de stiinta au masurat cantitatea de BPA din sange, cordonul
ombilical si placenta la femeile insarcinate, si astfel, s-a descoperit ca acesta se afla la nivele
foarte ridicate, incat poate provoca malformatii ale fatului si chiar moartea lui.

S-a constatat ca bisfenolul nu prezinta riscuri doar pentru organismul uman, ci si pentru mediu.
Astfel, substanta are proprietetea de a interfera cu mecanismul de fixare a azotului pentru plante,
actionanad asupra bacteriei simbiotice Sinorhizobium meliloti.
PVC, unul dintre cele mai toxice tipuri de plastic
Policlorura de vinil - PVC (tip 3) este deosebit de periculoasa pentru ca are are in
compozitie DEHA, un produs chimic folosit pentru a face plasticul mai flexibil, dar care este
nociv, potrivit specialistilor. Acestia avertizeaza ca expunerea indelungata la DEHA poate cauza
scaderi in greutate, afecteaza ficatul si poate cauza cancer.
PVC se gaseste in recipiente de mancare, in perdelele de dus, jucarii, sticle de ulei vegetal,
ambalaje de cosmetice, materiale medicale: manusi chirurgicale, tuburi, catetere, pungi pentru
sange, masti de oxigen etc.
 Un studiu american a aratat ca PVC-ul continut in perdelele de dus elibereaza in aer 108
chimicale toxice care-ti pot afecta plamanii, sistemul nervos central, ficatul si rinichii.
Mai mult, atat producerea, cat si incinerarea PVC-ului elibereaza dioxine carcinogenice in mediu
si in lantul alimentar.
Ortoftalatii, alte substante toxice existente in plastic
Cunoscuti mai bine sub numele de ftalati, ei sunt folositi la fabricarea PVC-ului. Ftalatii se
gasesc, prin urmare, in produse ca: sapunuri, sampoane, deodorante, cosmetice, conducte de apa,
perdele de dus, jucarii, fire electrice, tuburi medicale si podele vinilice.
Ftalatii interfereaza in dezvoltarea hormonilor. Producatorii sunt obligati sa mentioneze pe
eticheta existenta ftalatilor, cu exceptia parfumurilor. Ftalatii utilizati pot fi de forma:
Dibutilftalat (DBP), Dimetilftalat (DMP), Dietilftalat (DEP).
Tipuri de plastic relative inofensive
1. Simbol: PETP, PETE sau PET (tip 1); polietilentereftalat (poliester termoplastic) -
binecunoscutul material al sticlelor de apa, suc, ulei, al cutiutelor si sticlutelor de cosmetice etc.
Din pacate, nu este sanatoasa folosirea repetata a PET-urilor. Refolosirea duce la scurgerea de
chimicale.
2. Simbol: HDPE sau PEID; polietilena de mare densitate (tip 2) - sticle pentru lapte si sucuri
naturale, dopuri, pahare, canistre (butoaie), cutii pentru gheata, castroane, cutii de alimente,
jucarii etc.
3. Simbol: LDPE sau PEJD - polietilena de mica densitate (tip 4) - se intalneste la ambalajele
unor produse cosmetice si de igiena, cum sunt cele de tip tub (pasta de dinti, demachiante,
creme), flacoane farmaceutice, saci, sacose si pungi pentru depozitare, folie pentru ambalat
alimente, pahare, castroane, jucarii flexibile etc.
4. Simbol: PP sau polipropilena (tip 5) - folosita la recipientele opace sau semi-opace, cum ar fi
unele sticle, boluri, paie pentru baut, unele cutii de iaurt, cosmetice si chiar biberoane; daca tineti
neaparat sa folositi biberoane de plastic pentru bebelus, plasticul nr. 5 este cel recomandat.
Cum putem reduce pericolul expunerii la plastic
1. Citeste etichetele. Sfatul specialistilor este sa verificati codul de reciclare de pe ambalaj - veti
gasi cifre de la 1 la 7, cele mai nocive fiind 3 si 7. Daca observati cifra 3 sau 7 pe o caserola
atunci aceasta nu are ce cauta in frigider. Daca nu este trecut niciun cod de reciclare pe produs,
cel mai bine ar fi sa contactati furnizorul sau producatorul.
De asemenea, nu fierbei sticlele si recipientele din policarbonate (tip 7) si nici nu le incalzi in
cuptorul cu microunde; nu spala astfel de recipient in masina de vase.
2. Fii cu ochii-n patru in bucatarie. Nu folosi cutii de plastic la microunde daca nu scrie pe ele
ca se pot folosi in acest scop si arunca-le daca s-au stricat. De asemenea, mananca mai putine
alimente la cutie sau ambalate in plastic.
3. Foloseste produse alternative. Unii parinti au renuntat la biberoanele de plastic in favoarea
celor din sticla si au inlocuit cana din plastic a copilului cu una tot din plastic, dar fara bisfenol A
sau ftalati, sau cu una din otel inoxidabil. Ceramica, metalul, sticla sunt produse mereu la
indemana si valabile.
4. Nu lasa la caldura apa imbuteliata in PET. Apa imbuteliata in PET-uri si lasata in masina este
foarte periculoasa pentru sanatate. Caldura provoaca eliberarea toxinelor din plastic. Utilizati un
recipient din otel inoxidabil sau unul din sticla, atunci cand se poate.
4. Nu introduce in congelator PET-uri umplute cu apa.
Plasticul elibereaza dioxina in apa congelata. Dioxina este o substanta chimica extrem de toxica,
care poate cauza cancer. Ea este prezenta in cantitati mici intr-o gama larga de produse si
material folosite de noi in viata de zi cu zi: obiectele din rasina, inalbitori, tampoane non-
organice si scutece de unica folosinta, precum si in foarte multe ambalaje ale alimentelor.
Atentie si la carnea ambalata in plastic, alegeti produsul cu data de ambalare cea mai recenta,
deoarece unele tipuri de folii din plastic emit dioxina.
5. Ia acid folic in timpul sarcinii. Studiile demonstreaza ca aceasta vitamina protejeaza fatul de
orice efecte potential negative ale bisfenolului.
6. Evitati sticlele, farfuriile si bolurile de plastic transparente. Sunt sigure cele mate, opace, din
polietilena (tip 2 sau tip 4) sau polipropilena (tip 5).
http://sanatate.bzi.ro/cum-iti-afecteaza-sanatatea-obiectele-din-plastic-descopera-care-
sunt-cele-mai-periculoase-11213
Recipientele din policarbonat, PET-urile i folia de aluminiu pot lsa n buturi i n alimente
substane nocive, care au fost asociate cu riscul apariiei unor forme de cancer. Apa dintr-o sticl
de plastic lsat n soare poate ficontaminat cu ftalai din materialul plastic. Aceste chimicale
produc dezechilibre hormonale i cresc riscul de cancer. TIRI PE ACEEAI TEM Polipii de
colon pot evolua n cancer Cum lupi mpotriva cancerului la 24 de ani Cristian nreanu: M-
am vindecat de cancer!

Banalele PET-uri n care sunt ambalate apa, sucurile i unele buturi alcoolice pot deveni foarte
periculoase n anumite condiii.
n componena ambalajelor de plastic se gsesc ftalai, iar acetia pot migra n lichidele din
sticl. Anumite buturi sunt mai extractive dect altele, atrgnd o concentraie mai mare de
ftalai din ambalajul de plastic. Este vorba despre cele acide, cum sunt alcoolul (bere, vin,
vodc), oetul i borul. Consumul acestora ar trebui evitat sau cel puin redus", atrage atenia
prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetri Alimentare din Bucureti.

Migrarea ftalailor din plastic este mai puternic atunci cnd PET-urile sunt expuse direct la
cldur i la lumina solar. Dac, de exemplu, lsm n acest sezon o sticl cu ap sau cu suc n
main, la o temperatur mai mare de 30 de grade Celsius, nu ar trebui s mai bem lichidul din
ea.
Efectele nocive ale ftalailor nu se fac resimite imediat, ci n timp. Ei au capacitatea de a
perturba sistemul hormonal i de a favoriza apariia cancerelor hormono-dependente, cum sunt
cele de sn, uterin i de prostat. Bebeluii sunt mai expui efectelor nocive ale ftalailor,
deoarece organismul lor este mai sensibil.

Bisfenolul perturb hormonii

i alte materiale plastice, cum sunt cele de tip policarbonat, pot fi periculoase pentru sntate.
Acest plastic rigid i incasant din care se confecioneaz anumite biberoane, borcane, caserole i
alte ambalaje alimentare conine bisfenol A (BPA), o substan chimic ce a fost subiectul a
numeroase controverse n ultimii ani, dup ce oamenii de tiin au descoperit c este un puternic
perturbator hormonal, producnd dezechilibre estrogenice.

Mai multe studii au artat c BPA poate declana pubertatea precoce la fetie i este un factor de
risc pentru cancerul de sn i testicular. De asemenea, se pare c el afecteaz fertilitatea femeilor
i a brbailor. i n acest caz, bebeluii sunt cei mai sensibili la aciunea nociv bisfenolului A.
 Acest compus poate migra n laptele pentru copii, mai ales cnd este nclzit, deoarece cldura
i lumina favorizeaz acest fenomen", precizeaz prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi. Folosirea
bisfenolului A a fost interzis n fabricarea biberoanelor n mai multe state europene i
americane.

Folia de aluminiu, risc de Alzheimer

Un alt ambalaj alimentar periculos este folia de aluminiu. Aluminiul se elibereaz n

concentraie mare atunci cnd folosim folia la ambalarea unor alimente acide sau fierbini.
Aluminiul modific metabolismul calciului i pe cel al colagenului, cauznd demineralizarea
oaselor (osteoporoz). De asemenea, el este confundat n organism cu fierul i este transportat la
receptorii de fier din creier, unde se depune i, n timp, duce la apariia maladiei Alzheimer", mai
spune specialistul.

http://adevarul.ro/sanatate/medicina/ambalajele-alimentare-periculoase-
1_50aeb54b7c42d5a6639f631d/index.html
https://viataverdeviu.ro/5-motive-de-a-evita-recipientele-din-plastic