Sunteți pe pagina 1din 14

Iernarea

Dupa pozitia ghemului observam ca temperaturile sunt masurate la inceputul


iernii.
La sfasitul iernii ghemul va fi in centru si sus datorita consumului din
iarna.Izotermele vor arata altfel dar nu este greu sa ni le inchipuim
Diferenta de temperatura intre minima din stup si exterior este de 6 grade.Eu
stiam ca este putin mai mica (2-4 grade) dar nu asta conteaza.
Acum sa mai punctam un mic amanunt:
Umiditatea relativa medie la care traiesc si sunt adaptate plantele si animalele in
zona noastra este de 60-70%.
Sa revenim la povestea cu geamul.
La interior geamul va avea o temperatura mai mica decat a aerului cu aprox.2
grade.
La exterior temperatura geamului va fi mai mare cu 2 grade decat a mediului.
La o temperatura exterioara de 2 grade geamul va avea la suprafata interioara 6
grade.
Sa presupunem ca apare condens pe el (umiditate de 100%).
Intrebarea este - ce temperatura va fi in punctul cald cu 65% umiditate ?
Din tabel vedem ca este intre 12 si 13 grade.Obs.ca la cresterea sau scaderea
temperaturii cu 1 grad avem o variatie de 5-7% umiditate.

Revenind la stupul nostru care are la 1 martie puiet,acesta are in ghem 35-36 de
grade si 65% umiditate.Punctul de roua sau condensul(100% umiditate) va apare
la 28 de grade.
In realitate nu se intampla asa si Domn_sergiu a precizat de ce.
Albinele se strang in ghem ca sa reziste la frig.Ghemul ia o forma sferica ca sa
expuna in exterior suprafata minima la volum maxim.Pierderea de caldura este
micsorata la maxim in acest fel si corespunde unui consum de 8-10 gr/24h de
miere.Pierderea mare de caldura are loc prin aerul respirat care contine o
cantitate mare de vapori de apa si bioxid de carbon. Acesta find mai greu se lasa
in jos si iese pe urdinis,cedeaza din caldura aerului rece care intra sa-l
inlocuiasca.Umiditatea joaca rol de stabilizator termic la variatiile bruste de
temperatura ale mediului dar in conditii normale este evacuata in exterior.
In comditiile unei aerisiri insuficiente umiditatea va condensa pe faguri si peretii
stupului si va fi absorbita de mierea necapacita.
Zilele trecute am vazut un filmulete facut recent cu o matza de stup si ramele
pline de mucegai de la condens.Si stuparul se uita si nu vedea asta.Nu stia ce sa
vada de fapt.Era multumit de cele 5-6000 de albine care erau acolo.

1
sa facem un calcul simplu.Cunoastem ca in luna februarie consumul de miere
ajunge catre 3 kg.Pentru usurinta calculului sa consideram 2,634 kg.Pentru
arderea acestei cantitati este nevoie de 1612,8 litri de oxigen care se gaseste in
aproximativ 8000 litri de aer.
Necesarul real de aer este insa de 7-10 ori mai mare adica 55-80 metri cubi.
Vor rezulta dupa ardere 1612,8 litri de bioxid de carbon si 1,770 litri de apa
(vapori) care vor trebui indepartati din stup.
Inca un mic amanunt - un gram de miere da prin ardere 4 kcalorii.
La cantitatea de miere consumata rezulta cca 10500 kcalorii
Caldura aceasta este folosita la incalzirea aerului de la temperatura mediului
pana la 35 de grade si la transformarea apei in vapori.
Pentru a incalzii cu 30 de grade 1 metru cub de aer este nevoie de 8,4 kcalorii
Pentru a trece 1 gram de apa in vapori este nevoie de 0,6 kcalorii.
O cantitate de caldura se pierde prin coaja ghemului.

Si acum sa revenim la condens.


Incep cu o propozitie care am citit-o si pe aici :
""De cand cu termopanele astea a vazut si romanul ce-i cu condensul si
mucegaiul in casa"" Lucru adevarat
La o temperatura a ghemului de 35 grade si o umiditate relativa de 65% - punctul
de roua (temperatura la care umiditatea relativa ajunge la 100% si apare
condensul) va fi la 27-28 de grade.Temperatura mediului este in jurul valorii de
zero grade.La o prima privire toate incercarile noastre de a preveni aparitia
condensului sunt inutile,lucru care de fapt este adevarat.
Problema noastra este de fapt cu mucegaiul.Problema condensului ar rezolva-o
usor mama natura daca nu am fi noi asa porniti sa-i creem greutati.
Ce face stuparul nostru :
-micsoreaza urdinisul pana la niste dimensiuni la care circulatia naturala a
aerului devine foarte greoaie.O colonie de putere medie are nevoie de cca 80 litri
de aer/ora (volumul a doua corpuri Dadant pe 10 rame).Circulatie greoaie,aer
stationar, condens si mucegai.
-pentru eliminarea vaporilor de apa lasa fante in podisor.Asa apar curenti de aer
rece,creste consumul,apare uzura si apar alte belele.Este ca si cand ai gaurii
iarna tavanul unei camere din locuinta .
-micsoreaza din toamna spatiul interior al stupului cu diverse materiale.(Blinov a
zis - impachteaza stupii primavara.Ce a zis el si unde s-a ajuns )

Acum in loc de ce ar trebui facut voi spune ce fac eu si voi pune si ceva foto.
La ultima vizita in luna noiembrie peste podisor pun un ziar.si ridic clapeta de la
colectorul de polen sa nu intre soarecii.Familia ierneaza fara curenti de aer ca
intr-un clopot.Aerul cu bioxid de carbon si vapori de apa mai greu decat aerul
rece si uscat coboara printre rame,cedeaza din caldura aerului rece care ajunge
la ghem incalzit si iese afara.Umiditatea din aerul cald transporta cu ea o mare

2
cantitate de caldura pe care o pierde la contactul cu aerul rece si condenseaza
dar pe o suprafata mare.Apa are caldura specifica de aproape 4 ori mai mare
decat aerul iar evaporarea sau condensarea unui gram de apa modifica
temperatura unui metru cub de aer cu 2 grade.De condensul aparut pe rame are
grija mama natura sa-l elimine din stup prin variatiile de temperatura
zi/noapte.Dar urdinisul este larg deschis iar in stupi nu apar zone cu aer stationar

Sa discutam putin si despre influenta factorilor naturali asupra coloniei de albine


Ma voi referi la temperatura si umiditatea mediului.Dau niste date din tabele:
-concentratia max. de vapori de apa/metru cub la 2 grade Celsius =5,6 gr./metru
cub
- ..............................................................la 10 grade Celsius =9,4 gr./metru cub
- un metru cub de aer cu umiditate de 100% la 2 grade va avea 57% la 10 grade

Revenind la umiditatea din stupi cum si de unde apare am spus.Din cauza


diferentei de temperatura care exista intre ghem si interiorul stupului o mare
parte din vapori de apa care apar condenseaza pe rame si faguri la 2-3 cm de
ghem( de acolo incepe zona de punct de roua) si se termina la peretii stupului.La
condensare un gram de vapori de apa elibereaza o cantitate de caldura care
poate sa ridice temperatura unui metru cub de aer cu 2 grade.Astfel aerul
proaspat intrat pe urdinis si care ajunge la ghemul de albine se incalzeste
treptat.Personal mi se pare o mare absurditate procedeul cu eliminarea aerului
cald si umed prin diferite gauri si fante practice in podisor.Albinele vor fi in
permanenta in curent de aer rece,va creste inutil consumul de hrana,albina va fi
mai uzata in primavara.
Umiditatea care apare pe rame din cauza condensului va dispare din cauza
diferentelor de temperatura din aer care apar in timpul unei zile.
Una din caile prin care temperatura unui corp urmareste temperatura mediului
se realizeaza prin evaporarea sau condensarea apei.La scaderea temperaturii
prin evaporarea apei corpul pierde caldura si astfel se raceste.In acest fel este
eliminata in exterior apa de pe faguri si peretii stupului si dispare condensul.
Dar pentru a se realiza cu succes acest lucru urdinisul trebuie marit mult.Cu acest
lucru nu sunt de acord majoritatea stuparilor.
O alta problema este grosimea peretilor,polistirenul sau altceva pus in interiorul
sau pe exteriorul stupilor.Complet inutil, 90-95% din caldura daca in partea
superioara nu sunt gauri de aerisire se pierde prin aerul viciat care iese pe
urdinis.Urdinis mic, condens mult,mucegai cat cuprinde. Si aici se lupta impotriva
naturii cu toate mijloacele moderne la dispozitie.Cand se constata reusita se
constata ca si albinele au murit.
Sper din tot sufletul sa se inteleaga ceva din tot ce am scris despre acest
fenomen-condensul.
Din toata munca raposatului Blinov referitoare la iernarea albinelor la noi in tara

3
inca nu s-a inteles nimic.Peste 3 ani valoroasa lui carte face 100 de ani de la
aparitie.La noi a fost tradusa prin 1950.Dupa aceea a fost rastalmacita de niste
nepriceputi si astea le tragem acum.

Stimati colegi,
Am scris aici absolut tot ce stiu din vazute,din citite sau din proprie experienta
despre condensul in stupi.Este vina mea daca nu m-am facut inteles.Mai fac
cateva precizari :
- in copilarie am vazut stupi primitivi (sinonime = stupi
ficsi,ulee,buduroaie,stiubee,cosnitze) dar nu am vazut condens in ei.Un model de
stup = ulei facut din blana de 2-3 cm cioplita avea maxim 30 x 30 x 100 cm care
da 90 de litri.Alt model folosit in zona mea era din coaja de tei jupuita si apoi
cusuta care avea cam 50-60 litri
Nu aveau diafragma,nu aveau gauri in partea superioara dar nu aveau nici
condens.Primavara devreme stuparul taia cu un cutit modificat fagurii pana
ajungea la albine.Nu erau mucegaiti,ii taia pentru ca in ei crescuse mult
puiet,pentru igienizare si pentru a obtine ceara.Dar era experienta de sute de ani
a inaintasilor.
Am vazut condens si mucegai in stupii cu rama mobila,cu diafragma si perete de
4-5 cm.Am vazut condens si mucegai in stupii cu perete de 2 cm.Am avut si eu
belele in stupii M.E.
Eu nu mai am acum.
Tot respectul pentru ce au scris colegii dar colonia de albine trece iarna complet
diferit fata de cum trec oamenii in diferite locuinte.Dar si la incercarea de a le
face iernarea mai usoara dupa modelul nostru de locuinta facem greseli.
Pentru a nu avea sentimentul de claustrofobie,de stres si din motive de sanatate
(umiditate,oxigen si bioxid de carbon) un om are nevoie de minim 15 metri cubi
de aer intr-o camera in care doarme.Adica in medie de minim 200 de ori volumul
sau.
O colonie de albine intre 1kg. si 1,5 kg.are in ghem strans intre 2 si 3 dm. cubi.Un
stup pe 10 rame mari are un volum de 52-54 litri.Deja suntem mult sub limita cu
volumul de aer necesar iar noi mai limitam si cu diafragme.
Nu grosimea peretilor si diafragmele evita condensul si mucegaiul ci marimea
volumului interior si marimea urdinisului care faciliteaza schimbul de aer cu
exteriorul.
Acum in primavara cand dati la topit ramele mucegaite va rog sa va ganditi la ce
ati facut si unde ati gresit.Spre binele dumneavoastra.

Trebuie sa fiti de acord cu mine ca puntea termica cu valoarea cea mai mare este
urdinisul si la o anumita marime a lui rezolvam problema.Asta cu toate ca lamba
aer=0,02 si lambda lemn=0,1 dar prin urdinis aerul circula.Micsorand urdinisul se
micsoreaza marimea puntii termice sub o anume marime si apare condens pe
pereti.

4
Nu ma supar deloc ca nu sunteti de acord cu mine. Dar cu fizica si legile ei
trebuie sa fiti de acord ca este valabila in tot universul si nu face exceptie nici
Iasul si nici oraselul meu de la poalele muntilor Parang.Referitor la ce ati scris mai
sus, intr-un tabel pe care l-am scanat si l-am pus pe forum gasim :
-Cantitatea maxima de vapori de apa la 30 grade C = 30,36 gr/metru cub
- ....................................................la 20 grade C = 17,29 gr/metru cub
- ....................................................la 10 grade C = 9,396 gr./metru cub
- ....................................................la 0 grade C = 4,846 gr./metru cub

Orice ati zice dvs vaporii din aer condenseaza dupa izotermele acelea din carte
pe faguri,pe rame si apoi pe peretii stupului.La variatiile de temperatura din
mediu se evapora din nou si ies din stup
Acesti vapori trebuie sa iese pe urdinis sau prin sita de pe fundul stupului.Aici ne
ajuta mama natura deoarece bioxidul de carbon este cu 50% mai greu decat
aerul si el creeaza circuitul maselor de aer in stup.
Va salut si cred ca vom avea la final aceeasi parere

Iernarea familiilor de albine

Iernarea albinelor cuprinde perioada de repaos (noiembrie-ianuarie) si o parte din


perioada de de inlocuire a albinelor de iernare (ian-martie), perioade in care data
fiind scaderea temperaturilor exterioare, albinele isi reduc activitatea, iar efortul
coloniei se indreapta doar spre conservarea speciei si reluarea ciclului biologic de
crestere a puietului si inmultire odata cu inceperea activitatii de zbor la sfarsitul
iernii.

In aceasta perioada, apicultorul are in vedere in primul rand depasirea perioadei


de iarna in conditii cat mai bune, cu o mortalitate acceptabila, situata in limite
normale, atat la nivelul stupinei (0-10%) cat si la nivel de familie, iar in al doilea
rand o buna iernare trebuie sa conduca la o buna dezvoltare in primavara a
familiilor in scopul valorificarii primelor culesuri, in special a culesului de salcam.

Trebuie sa mentionez ca iernarea nu poate fi scoasa din contextul general al


managementului unei stupine pe intreg anul apicol. O iernare in conditii optime
depinde in mare masura de calitatea si cantitatea albinei de iernare, practic de
perioada in care s-au crescut albinele de iernare (iulie-septembrie), de calitatea,
cantitatea si accesabilitatea rezervelor de hrana precum si de alte aspecte cum
ar fi organizarea cuibului sau prevenirea si combaterea bolilor in timp util pentru
a nu afecta supravietuirea in aceasta perioada critica.

In functie de evolutia vremii si a culesurilor de polen si nectar perioada de


crestere a puietului inceteaz in conditiile trii nostre in lunile septembrie-
octombrie, cand oferta de hrana si temperatura mediului, in special in timpul
noptilor se reduce foarte mult, familiile de albine supravietuind pe baza
rezervelor de hrana acumulate. Astfel, familia de albine trece in perioada

5
repaosului de iarn care dureaz pna in lunile ianuarie-februarie cand reincepe
cresterea de puiet. In aceast perioad, in functie de temperatura exterioara,
albinele se strang in ghemul de iernare care se formeaz incepand cu
temperatura de + 8 C, in general in dreptul urdinisului.

Ghemul de iernare reprezint forma de organizare a albinelor in perioadele reci,


care asigur cea mai bun termoreglare a cuibului, diminuand la maxim
pierderile de cldur si asigurnd eliminarea dioxidului de carbon si a excesului
de umiditate rezultat din consumul de hrana si activitatea fiziologic a
organismului.

Ghemul are form de sfera sau elips, aceste forme geometrice, ca volum,
asigurand cea mai mic suprafat de contact cu exteriorul, si deci asigurand
economia de energie. Matca se gaseste intotdeauna in centrul ghemului, iar
marimea ghemului variaz in functie de temperatura exterioar, strangandu-se
mai mult pe msur ce temperatura scade. Ghemul cuprinde mai multi faguri in
functie de puterea coloniei. Albinele formeaz ghemul de iernare atat pe partea
inferioara a fagurelui cu celule goale cat si pe partea superioar a fagurilor cu
rezerva de miere. Aceasta este amplasarea ideal intrucat partea de jos a
ghemului amplasat pe celule goale asigur o mai bun termoreglare fat de
albinele amplasate pe coroanele cu miere, iar ghemul se deplaseaz incet, in sus
si in lateral in functie de consumul si ampalsarea rezervelor de hran.

Partea exterioar a ghemului este alctuit dintr-un strat mai dens de albine si se
numete coaja ghemului. Albinele sunt aezate in coaja ghemului precum solzii,
fiecare albin stand cu capul sub abdomenul altei albine. n funcie de
temperatura exterioar si de puterea coloniei grosimea cojii ghemului poate varia
ntre 2,5 si 7 cm.
Centrul ghemului este mai afanat si este alctuit din restul albinelor si matca.
Acestea sunt albinele care produc cldura necesar ntregii colonii, pe baza
consumului de miere si prin miscri caracteristice din aripi, picioare si abdomen
de unde si un zumzet specific. Acest zumzet poate fi un indicator al starii coloniei
si de aceea apicultorul il ascult cu ajutorul unui tub auditiv si astfel poate
aprecia, existand mai multe tipuri de zumzet corelat cu anumite stari normale
sau anormale. Albinele din coaja ghemului sunt inlocuite treptat de albine dinspre
interiorul ghemului, diminuand astfel uzura pronuntat a acestora.

Dac in imediata apropiere a ghemului temperatura din stup este doar cu 1-2
mai mare decat temperatura de afar in interiorul ghemului aceasta este de
peste 14 C, temperatura minima critic. In conditii de temperaturi externe foarte
sczute, ghemul se strange foarte mult, iar temperatura generat in miezul
acesteia poate depasi 25C tocmai pentru a iradia si a incalzi mai mult albinele
din coaja ghemului, de aici si explicatia consumului mai mare de miere in iernile
geroase.

In a doua parte a iernrii odat cu reluarea creterii de puiet n mod obligatoriu,


temperatura din miezul ghemului este adus pana la 36 grade C, aceasta

6
temperatura fiind obligatorie in cresterea puietului. In continuare, intensitatea
creterii de puiet este influentat de temperatura exterioar si de puterea
familiei (mrimea ghemului). n cazul unor temperaturi foarte sczute albinele
diminueaz sau chiar nceteaz creterea de puiet, adaptandu-se astfel la
conditiile date.

Pe masur ce sezonul rece se apropie de sfarsit, crete cantitatea de puiet in


colonie de la 20-100 de ou-zi (ianuarie-februarie), depuse in timpul iernii la
cateva sute de ou in martie, n funcie de evolutia vremii i aportul de hran,
astfel c la un moment dat numrul indivizilor din familie crete datorit faptului
c numrul albinelor care eclozioneaz il depesc pe cel al albinelor care mor i
practic familiile intr n perioada de dezvoltare. n condiiile din Romania,
perioada inlocuirii albinelor de iernare dureaz pana la mijlocul lunii aprilie, cand
si ponta matcilor atinge un nivel mult mai ridicat de cca 1000 de ou/24h, iar n
perioada mai iunie ajunge la un maxim de pana la 2000 de ou/zi in functie de
puterea familiei, calitatea mtcii si evolutia culesurilor.

Intotdeauna, n aceleasi condiii de mediu, cantitatea de puiet crescut de


coloniile de albine n perioada de dezvoltare este corelata pozitiv si dependenta
de cantitatea de albina existenta in stup. Astfel ritmul de dezvoltare a familiilor
puternice poate ajunge la 10-14% zilnic, n timp ce la coloniile slabe ritmul de
dezvoltare nu depete 3-4%. De aici rezult c cea mai important perioad
din ciclul biologic anual, asa cum s-a mentionat deja, o constituie creterea
albinei de iernare de unde si puterea acestora la intrarea in iarn.

Din punct de vedere al managementului apicol aceasta este perioada in care


apicultorul trebuie s asigure conditiile necesare de hran si spatiu pentru
intensificarea cresterii de puiet cat mai timpuriu si obtinerea unor familii de
albine puternice in special in vederea valorificrii primului cules principal de la
salcam, a carui inflorire nu coincide (la noi) cu varful maxim de dezvoltare
natural a familiilor de albine de la mijlocul lunii iunie.

Evaluarea mortalitatilor se realizeaza cu primul control in primavara si se


noteaza : marimea familiei (intervale de albine), prezenta matcii si pontei
acesteia, suprafata de puiet, rezerve de hrana, cantitate de albina moarta pe
fundul stupului, prezenta semnelor de boala.

In caz de mortalitate exista si unele semne caracteristice care ne indica cel mai
probabil cauza acestor mortalitati, cum ar fi de exemplu atunci cand albinele mor
de foame - albinele se gasesc moarte cu capul in interiorul celulei si ca o
caracteristica a speciei, in lipsa hranei, toate albinele mor in acelasi timp.
In cazul insuficientei hranei se intervine prin administrarea deasupra ramelor de
turte (paste) energetice.
Pe perioada iernarii se asigura linistea in stupina prevenind zgomotul produs de
pasari, animale, trepidatiile datorate mijloacelor de transport, etc.
Deasemenea in zilele calduroase se inlesneste efectuarea zborurilor de curatire.
Vatra stupinei va fi curatata in cazul caderilor mari de zapada, desemenea si

7
scandurile de zbor pentru evitarea formarii de gheata la urdinisuri si implicit a
obturarii ventilatiei.

Cateva cuvinte despre izolare si ventilatie...

Termoreglarea se face la nivelul ghemului de iernare si nu la nivelul stupului.


Lucrul important pentru ghem este sa mentina o temperatura de 10 grade C la
marginea sa. Izolatia este necesara la peretele stupului unde familia de albine
incepe sa se dezvolte ca populatie, cu alte cuvinte prezenta puietului sporesc
necesitatile energetice pentru a mentine o temperatura constanta de 36 grade C.
Acum este si perioada critica in care o izolatie deficitara duce la un consum
exgerat.
Inainte de toate trebuie bine ales pozitia stupului in asa fel incat sa capteze
maximum de caldura solara si sa fie la adapost de curentii reci de aer.
Izolatia stupului sau izolatia pasiva e conditionata de conductibilitatea termica a
materialelor izolante si de continuitatea acestora, tinand cont ca pierderea de
caldura se face prin imperfectiunea acestora. Trebuie stiut ca ramele goale au rol
de izolant intre ghemul de iernare si aerul rece, datorata aerului captiv din
celulele goale.
Puntile termice sunt intreruperi ale izolatiei pe unde se pierde caldura a ceea ce
am avut de izolat si trebuie evitate pe cat posibil. Cand observam condens pe
unul din peretii stupului sau pe podisor, inseamna ca izolatia este insuficienta si
este vorba de o punte termica.
Izolarea capacului se face cel mai simplu printr-un polistiren plasat deasupra
podisorului. Sunt apicultori care lasa peste iarna hranitorul-podisor si asigura in
acest fel o perna de aer evitand astfel condensul pe rame si in interiorul stupului.
Daca ventilatia nu se produce normal sau daca nu avem capace etanse se va
evita izolarea cu materiale absorbante ca hartie, diverse tesaturi, cartoane, etc.
pentru ca odata umede nu mai au rol izolant. Coeficientii de transmisie si de
conductibilitate termica sunt mai mici si deci mai izolanti la materialul polistiren
expandat si la cel extrudat fata de restul materialelor de izolare, dar depinde
mult si de costul acestora.

Fundul de stup cu sita de ventilatie (cunoscut sub denumirea de fund antivarooa)


se stie ca a fost confectionat impotriva parazitului varooa si pentru aerisire pe
timpul transportului in pastoral al stupilor. Multi apicultori intreaba daca trebuie
sau nu trebuie obturata aceasta sita. Un lucru este sigur, trebuie evitat ca aerul
rece sa patrunda turbulent si in rafale si sa produca cresterea consumului. Daca
stupii sunt protejati de vant este clar ca pot ierna fara ca sita sa fie obturata, dar
este recomandat ca la inceputul pontei matcii sita sa fie inchisa lasand un sfert
din deschiderea ei in partea din spate a fundului de stup. Tabla de obturare a sitei
este si un magnet de apa si deci umiditatea se elimina si prin partea de jos a
stupului. Peretii stupului neizolati pot constitui si ei o punte termica, la fel si
diafragmele de stramtorare a cuibului. Strangerea cuibului numai pe ramele
ocupate de ghemul de iernare asigura cresterea rapida a populatiei in primavara
printr-o ponta ridicata a matcii si aici avem ca exemplu formarea roilor in
stupisori de 5-6 rame care se dezvolta mai rapid in populatie.

8
Ventilatia, reprezinta un factor important in iernarea familiilor de albine si asta
daca ne gandim la umiditatea din interiorul stupului urmare a consumului de
oxigen si eliberarii de bioxid de carbon si apa. Ventilatia este totusi ceva distinct
fata de izolare, insa o izolare buna asigura si o etansare buna, ceea ce nu mai
asigura inlocuirea aerului viciat si inlocuirea lui cu aer proaspat si deci vorbim de
deficiente ale ventilatiei. O buna ventilatie se poate asigura prin orificii dispuse
pe aceeasi latura cu a urdinisului.

Prin cele ce le voi scrie in continuare voi face o incercare timida de a intoarce un
numar din ce in ce mai mare de stupari cu fata catre natura,de ai convinge sa
paraseasca anumite proceduri luate din apicultura sovietica si folosite in mod
naucitor la noi (cu explicatii si mai naucitoare).
Propun sa gandim si sa raspundem (deocamdata) la urmatoarele doua intrebari:

1.De ce se chinuie albinele noastre toata vara sa astupe prin propolizare toate
crapaturile si gaurile mici din stup prin care poate circula necontrolat aerul iar noi
stricam cu buna stiinta (unii au si explicatii) lucrarea albinelor.
Ma refer aici la diferitele metode de aerisire si ventilatie folosite si ''sustinute
documentat de cativa''
Rog deasemenea sa va ganditi la familiile de albine care ierneaza in
scorburi,gauri de stanca si de o mie sau doua in stupi primitivi.
2.Rolul marimea si influenta urdinisului (numai pe timpul iernii) in viata familiei
de albine.
Pentru a raspunde si la acest punct asteptati cateva date care sper sa dea de
gandit si sa foloseasca.

9
10
11
Sa incepem cu ceva date fixe:
Mierea este un amestec omogen,majoritar de glucoza,fructoza si apa (cca 18%)
Pentru satisfacerea nevoilor 'minimale la aceasta ora' albinele ard o anumita
cantitate de miere dupa cum urmeaza:

miere + oxigen -> bioxid de carbon +apa + energie(caldura)


chimic:
C6 H12 O6 + 6*O2 -> 6*CO2 + 6*H2O + energie
in grame:
180 gr. + 192 gr. -> 264 gr + 108 gr + 720 kcal.
in volume:
180 gr. + 134,4 litri O2 ->134,4 litri CO2 + 108 gr.apa + apa din miere
+720kcal.

Presupunem ca suntem in luna noiembrie.Sa presupunem ca este o luna fara


excese de temperatura.
Sa presupunem un consum lunar de 878 grame de miere (este si aprox.real dar
usureaza si calculele)
Vom avea:
878 gr. miere = 720 gr. glucoza si fructoza + 158 gr. apa
La consumul acestei cantitati de miere vom constata ca:

-se elibereaza 2880 kcal=12038 kj


- este nevoie de 134,4 * 4 = 537,6 litri oxigen
(acest oxigen se gaseste in 2560 litri de aer)
- rezulta 537,6 litri de bioxid de carbon care trebuie evacuat din stup
- rezulta 108 *4 + 158gr. = 590 gr. apa care ia doua directii:
a) o anumita cantitate se gaseste in vaporii din respiraria albinelor si
trebuie evacuata odata cu bioxidul de carbon,
b)o anumita cantitate ramane in corpul albinelor si va fi eliminata la zborul
de curatire.

Fac aici o mica paranteza.Albinele metabolizeaza si retin toata apa necesara


pe timpul iernii inclusiv cand cresc puiet din procesul de ardere in organism a
mierii consumate.Condensul care apare in stup este din excesul de apa care nu a
fost eliminata din stup din greseala stuparului.
Ce se sustine -ca albinele ar consuma aceasta apa - este o mare prostie cu
multi adepti

mai adaug ca:


- albinele suporta normal umiditati relative intre 20-80%.
-temperotura medie in ghem cind nu cresc puiet este de 20 grade Celsius
-temperatura medie in ghem cand se creste puiet este de 36 de grade.Celsius
-umiditatea medie in ghem este mentinuta la 60%.

acum vin cu intrebarile:


-de ce,cand albinele se chinuie sa-si faca cuibul asemeni unui clopot ca sa

12
mentina cat mai bine caldura pe timpul iernii noi stricam?
De caldura albinele se apara prin evaporarea apei si ventilatie fortata.De frig si
curenti reci de aer prin cunsum sporit de hrana.
- cat aer credeti ca circula prin stup intr-o ora pentru a evacua normal cantitatea
de bioxid de carbon si vapori de apa care rezulta si a inprospata aerul?
-de ce micsoram la disperare urdinisurile?
-de ce infofolim stupii?

Revin cu titlul -de ce luptam cu disperare impotriva naturii?

Nu asa ca dezvatul este mult mai greu decat invatul?


Zice o vorba: "Cum te-nveti asa te rupi"

Pe undeva pe forum cineva a scris:


Eu nu stiu dar invat pe altii. .....

Zii te rog despre umiditatea din stupi.Cum o combati?Cum convingi cca 500
grame de vapori de apa sa iese din stup.La 10 grade celsius si 80% umiditate se
gasesc dispersati in66,5 metri cubi de aer(date din tabele)
Dar cei 537,6 litri de oxigen care se afla in 2560 litri de aer cum ii convingi sa
intre in stup?La viteza de curgere constanta rezulta un debit de aprox.
1cm.cub/sec.?

am stupi m.e. cu colector de polen permanent pe fundul stupului


pentru grila antisoareci in nov. trec clapeta pe pozitia "polen" pana la inceputul
lui martie.Pentru orice eventualitata intre fundul stupului si primul corp mai pun
un cui pe o latura.Podisorul etanseaza la fix.Stupul ierneaza fara probleme pe 19
rame(10 sus,9 jos) fie bun sau mai slab.Intre corpuri aplic in burete cu adeziv
pentru etansare.Asa se realizeaza acel clopot cum il gasim si la stupii primitivi si
in natura.Prin partea inferioara iese bioxidul de carbon (mai greu cu 50% decat
aerul) si vaporii de apa,tot pe jos intra si aerul proaspat.Nu am avut probleme cu
soarecii sau cu umiditatea Din nov. iau vacanta cu stupii pana la 1 martie.
Am spus:
-iarna urdinisul larg cat cuprinde, albinele sa stea fara curenti de aer si
umezeala.Lipsa umiditate,lipsa curenti de aer =albine sanatoase,mierea
necapacita nealterata si faguri nemucegaiti.

Multumesc de intrebare Domn_sergiu, acea sita din fundul stupului este in pertea
din fata, este perpendiculara pe rame si are urmatoarele functiuni:
-face parte din colectorul de polen care este de fund de stup.Prin ea cade polenul
in ceva asemanator unui sertar (un cadru dreptunghiular din lemn cu panza gen
tifon)
-are rol de aerisire tot timpul anului (iarna nu sunt probleme cand zapada infunda
urdinisul, vara pe caldura albinele cara apa mai putina)

13
-la transport in pastoral e minune.Albinele nu se mai aduna pe sita superioara
dupa o gura de aer proaspat.S-a stricat masina intr-un an si au stat inchise o zi si
doua nopti fara probleme la 30 de grade.
-In caz de stropiri neanuntate (am avut doua cazuri) daca inchid urdinisul la timp
am sanse mari sa scape
Voi pune o poza cu acest fund

Domn_sergiu mai este mult in stuparit pana la perfectiunea din operele lui
Brancusi.
Peste acea gaura din fundul stupului de 30 x 6 cm. prevazuta cu plasa este
asezat colectorul de polen cu placa activa in pozitie orizontala.Daca calculam
suprafata totala a gaurilor din placa vom constata ca este de aprox. 30 cm
patrati.
Referitor la ponta matcilor in nuclei si familii slabe ai perfecta dreptate.Matcile
ponteaza pe rame in zona de deasupra acestei aerisiri dar din cauza curentilor
reci in perioada de dupa salcam cand temperaturile nocturne ajung uneori la 6
grade ouale racesc si nu vom vedea puiet acolo.
In general depasesc repede aceasta situatie astfel:
-cand matca tanara incepe ouatul in roiul format pe doua rame de puiet capacit
mai intaresc cu doua rame cu puiet capacit si pun familia pe doua corpuri,puietul
fiind in corpul de sus.La saptamana mai vin cu doua rame de puiet capacit,sparg
cuibul cu o rama buna de ouat,peste o saptamana mai sparg odata si gata,cuibul
va fi pe 8 rame.Peste doua saptamani matca coboara singura in corpul de jos si
oua acolo cat vrea si unde vrea.In corpul de sus se strange mierea pentru iarna.
Repet ai dreptete cu sita aia,am patit-o si eu pana am bagat la chiuga.Am spus
cum procedez acum.
Mai este o metoda munca mai putina, risc mai mare.Dai stupul pe din doua,in
unul bagi botca si gata.Dar daca ....iese altfel ? Nu-i dublu cu munca

14

S-ar putea să vă placă și