Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Revenind la stupul nostru care are la 1 martie puiet,acesta are in ghem 35-36 de
grade si 65% umiditate.Punctul de roua sau condensul(100% umiditate) va apare
la 28 de grade.
In realitate nu se intampla asa si Domn_sergiu a precizat de ce.
Albinele se strang in ghem ca sa reziste la frig.Ghemul ia o forma sferica ca sa
expuna in exterior suprafata minima la volum maxim.Pierderea de caldura este
micsorata la maxim in acest fel si corespunde unui consum de 8-10 gr/24h de
miere.Pierderea mare de caldura are loc prin aerul respirat care contine o
cantitate mare de vapori de apa si bioxid de carbon. Acesta find mai greu se lasa
in jos si iese pe urdinis,cedeaza din caldura aerului rece care intra sa-l
inlocuiasca.Umiditatea joaca rol de stabilizator termic la variatiile bruste de
temperatura ale mediului dar in conditii normale este evacuata in exterior.
In comditiile unei aerisiri insuficiente umiditatea va condensa pe faguri si peretii
stupului si va fi absorbita de mierea necapacita.
Zilele trecute am vazut un filmulete facut recent cu o matza de stup si ramele
pline de mucegai de la condens.Si stuparul se uita si nu vedea asta.Nu stia ce sa
vada de fapt.Era multumit de cele 5-6000 de albine care erau acolo.
1
sa facem un calcul simplu.Cunoastem ca in luna februarie consumul de miere
ajunge catre 3 kg.Pentru usurinta calculului sa consideram 2,634 kg.Pentru
arderea acestei cantitati este nevoie de 1612,8 litri de oxigen care se gaseste in
aproximativ 8000 litri de aer.
Necesarul real de aer este insa de 7-10 ori mai mare adica 55-80 metri cubi.
Vor rezulta dupa ardere 1612,8 litri de bioxid de carbon si 1,770 litri de apa
(vapori) care vor trebui indepartati din stup.
Inca un mic amanunt - un gram de miere da prin ardere 4 kcalorii.
La cantitatea de miere consumata rezulta cca 10500 kcalorii
Caldura aceasta este folosita la incalzirea aerului de la temperatura mediului
pana la 35 de grade si la transformarea apei in vapori.
Pentru a incalzii cu 30 de grade 1 metru cub de aer este nevoie de 8,4 kcalorii
Pentru a trece 1 gram de apa in vapori este nevoie de 0,6 kcalorii.
O cantitate de caldura se pierde prin coaja ghemului.
Acum in loc de ce ar trebui facut voi spune ce fac eu si voi pune si ceva foto.
La ultima vizita in luna noiembrie peste podisor pun un ziar.si ridic clapeta de la
colectorul de polen sa nu intre soarecii.Familia ierneaza fara curenti de aer ca
intr-un clopot.Aerul cu bioxid de carbon si vapori de apa mai greu decat aerul
rece si uscat coboara printre rame,cedeaza din caldura aerului rece care ajunge
la ghem incalzit si iese afara.Umiditatea din aerul cald transporta cu ea o mare
2
cantitate de caldura pe care o pierde la contactul cu aerul rece si condenseaza
dar pe o suprafata mare.Apa are caldura specifica de aproape 4 ori mai mare
decat aerul iar evaporarea sau condensarea unui gram de apa modifica
temperatura unui metru cub de aer cu 2 grade.De condensul aparut pe rame are
grija mama natura sa-l elimine din stup prin variatiile de temperatura
zi/noapte.Dar urdinisul este larg deschis iar in stupi nu apar zone cu aer stationar
3
inca nu s-a inteles nimic.Peste 3 ani valoroasa lui carte face 100 de ani de la
aparitie.La noi a fost tradusa prin 1950.Dupa aceea a fost rastalmacita de niste
nepriceputi si astea le tragem acum.
Stimati colegi,
Am scris aici absolut tot ce stiu din vazute,din citite sau din proprie experienta
despre condensul in stupi.Este vina mea daca nu m-am facut inteles.Mai fac
cateva precizari :
- in copilarie am vazut stupi primitivi (sinonime = stupi
ficsi,ulee,buduroaie,stiubee,cosnitze) dar nu am vazut condens in ei.Un model de
stup = ulei facut din blana de 2-3 cm cioplita avea maxim 30 x 30 x 100 cm care
da 90 de litri.Alt model folosit in zona mea era din coaja de tei jupuita si apoi
cusuta care avea cam 50-60 litri
Nu aveau diafragma,nu aveau gauri in partea superioara dar nu aveau nici
condens.Primavara devreme stuparul taia cu un cutit modificat fagurii pana
ajungea la albine.Nu erau mucegaiti,ii taia pentru ca in ei crescuse mult
puiet,pentru igienizare si pentru a obtine ceara.Dar era experienta de sute de ani
a inaintasilor.
Am vazut condens si mucegai in stupii cu rama mobila,cu diafragma si perete de
4-5 cm.Am vazut condens si mucegai in stupii cu perete de 2 cm.Am avut si eu
belele in stupii M.E.
Eu nu mai am acum.
Tot respectul pentru ce au scris colegii dar colonia de albine trece iarna complet
diferit fata de cum trec oamenii in diferite locuinte.Dar si la incercarea de a le
face iernarea mai usoara dupa modelul nostru de locuinta facem greseli.
Pentru a nu avea sentimentul de claustrofobie,de stres si din motive de sanatate
(umiditate,oxigen si bioxid de carbon) un om are nevoie de minim 15 metri cubi
de aer intr-o camera in care doarme.Adica in medie de minim 200 de ori volumul
sau.
O colonie de albine intre 1kg. si 1,5 kg.are in ghem strans intre 2 si 3 dm. cubi.Un
stup pe 10 rame mari are un volum de 52-54 litri.Deja suntem mult sub limita cu
volumul de aer necesar iar noi mai limitam si cu diafragme.
Nu grosimea peretilor si diafragmele evita condensul si mucegaiul ci marimea
volumului interior si marimea urdinisului care faciliteaza schimbul de aer cu
exteriorul.
Acum in primavara cand dati la topit ramele mucegaite va rog sa va ganditi la ce
ati facut si unde ati gresit.Spre binele dumneavoastra.
Trebuie sa fiti de acord cu mine ca puntea termica cu valoarea cea mai mare este
urdinisul si la o anumita marime a lui rezolvam problema.Asta cu toate ca lamba
aer=0,02 si lambda lemn=0,1 dar prin urdinis aerul circula.Micsorand urdinisul se
micsoreaza marimea puntii termice sub o anume marime si apare condens pe
pereti.
4
Nu ma supar deloc ca nu sunteti de acord cu mine. Dar cu fizica si legile ei
trebuie sa fiti de acord ca este valabila in tot universul si nu face exceptie nici
Iasul si nici oraselul meu de la poalele muntilor Parang.Referitor la ce ati scris mai
sus, intr-un tabel pe care l-am scanat si l-am pus pe forum gasim :
-Cantitatea maxima de vapori de apa la 30 grade C = 30,36 gr/metru cub
- ....................................................la 20 grade C = 17,29 gr/metru cub
- ....................................................la 10 grade C = 9,396 gr./metru cub
- ....................................................la 0 grade C = 4,846 gr./metru cub
Orice ati zice dvs vaporii din aer condenseaza dupa izotermele acelea din carte
pe faguri,pe rame si apoi pe peretii stupului.La variatiile de temperatura din
mediu se evapora din nou si ies din stup
Acesti vapori trebuie sa iese pe urdinis sau prin sita de pe fundul stupului.Aici ne
ajuta mama natura deoarece bioxidul de carbon este cu 50% mai greu decat
aerul si el creeaza circuitul maselor de aer in stup.
Va salut si cred ca vom avea la final aceeasi parere
5
repaosului de iarn care dureaz pna in lunile ianuarie-februarie cand reincepe
cresterea de puiet. In aceast perioad, in functie de temperatura exterioara,
albinele se strang in ghemul de iernare care se formeaz incepand cu
temperatura de + 8 C, in general in dreptul urdinisului.
Ghemul are form de sfera sau elips, aceste forme geometrice, ca volum,
asigurand cea mai mic suprafat de contact cu exteriorul, si deci asigurand
economia de energie. Matca se gaseste intotdeauna in centrul ghemului, iar
marimea ghemului variaz in functie de temperatura exterioar, strangandu-se
mai mult pe msur ce temperatura scade. Ghemul cuprinde mai multi faguri in
functie de puterea coloniei. Albinele formeaz ghemul de iernare atat pe partea
inferioara a fagurelui cu celule goale cat si pe partea superioar a fagurilor cu
rezerva de miere. Aceasta este amplasarea ideal intrucat partea de jos a
ghemului amplasat pe celule goale asigur o mai bun termoreglare fat de
albinele amplasate pe coroanele cu miere, iar ghemul se deplaseaz incet, in sus
si in lateral in functie de consumul si ampalsarea rezervelor de hran.
Partea exterioar a ghemului este alctuit dintr-un strat mai dens de albine si se
numete coaja ghemului. Albinele sunt aezate in coaja ghemului precum solzii,
fiecare albin stand cu capul sub abdomenul altei albine. n funcie de
temperatura exterioar si de puterea coloniei grosimea cojii ghemului poate varia
ntre 2,5 si 7 cm.
Centrul ghemului este mai afanat si este alctuit din restul albinelor si matca.
Acestea sunt albinele care produc cldura necesar ntregii colonii, pe baza
consumului de miere si prin miscri caracteristice din aripi, picioare si abdomen
de unde si un zumzet specific. Acest zumzet poate fi un indicator al starii coloniei
si de aceea apicultorul il ascult cu ajutorul unui tub auditiv si astfel poate
aprecia, existand mai multe tipuri de zumzet corelat cu anumite stari normale
sau anormale. Albinele din coaja ghemului sunt inlocuite treptat de albine dinspre
interiorul ghemului, diminuand astfel uzura pronuntat a acestora.
Dac in imediata apropiere a ghemului temperatura din stup este doar cu 1-2
mai mare decat temperatura de afar in interiorul ghemului aceasta este de
peste 14 C, temperatura minima critic. In conditii de temperaturi externe foarte
sczute, ghemul se strange foarte mult, iar temperatura generat in miezul
acesteia poate depasi 25C tocmai pentru a iradia si a incalzi mai mult albinele
din coaja ghemului, de aici si explicatia consumului mai mare de miere in iernile
geroase.
6
temperatura fiind obligatorie in cresterea puietului. In continuare, intensitatea
creterii de puiet este influentat de temperatura exterioar si de puterea
familiei (mrimea ghemului). n cazul unor temperaturi foarte sczute albinele
diminueaz sau chiar nceteaz creterea de puiet, adaptandu-se astfel la
conditiile date.
In caz de mortalitate exista si unele semne caracteristice care ne indica cel mai
probabil cauza acestor mortalitati, cum ar fi de exemplu atunci cand albinele mor
de foame - albinele se gasesc moarte cu capul in interiorul celulei si ca o
caracteristica a speciei, in lipsa hranei, toate albinele mor in acelasi timp.
In cazul insuficientei hranei se intervine prin administrarea deasupra ramelor de
turte (paste) energetice.
Pe perioada iernarii se asigura linistea in stupina prevenind zgomotul produs de
pasari, animale, trepidatiile datorate mijloacelor de transport, etc.
Deasemenea in zilele calduroase se inlesneste efectuarea zborurilor de curatire.
Vatra stupinei va fi curatata in cazul caderilor mari de zapada, desemenea si
7
scandurile de zbor pentru evitarea formarii de gheata la urdinisuri si implicit a
obturarii ventilatiei.
8
Ventilatia, reprezinta un factor important in iernarea familiilor de albine si asta
daca ne gandim la umiditatea din interiorul stupului urmare a consumului de
oxigen si eliberarii de bioxid de carbon si apa. Ventilatia este totusi ceva distinct
fata de izolare, insa o izolare buna asigura si o etansare buna, ceea ce nu mai
asigura inlocuirea aerului viciat si inlocuirea lui cu aer proaspat si deci vorbim de
deficiente ale ventilatiei. O buna ventilatie se poate asigura prin orificii dispuse
pe aceeasi latura cu a urdinisului.
Prin cele ce le voi scrie in continuare voi face o incercare timida de a intoarce un
numar din ce in ce mai mare de stupari cu fata catre natura,de ai convinge sa
paraseasca anumite proceduri luate din apicultura sovietica si folosite in mod
naucitor la noi (cu explicatii si mai naucitoare).
Propun sa gandim si sa raspundem (deocamdata) la urmatoarele doua intrebari:
1.De ce se chinuie albinele noastre toata vara sa astupe prin propolizare toate
crapaturile si gaurile mici din stup prin care poate circula necontrolat aerul iar noi
stricam cu buna stiinta (unii au si explicatii) lucrarea albinelor.
Ma refer aici la diferitele metode de aerisire si ventilatie folosite si ''sustinute
documentat de cativa''
Rog deasemenea sa va ganditi la familiile de albine care ierneaza in
scorburi,gauri de stanca si de o mie sau doua in stupi primitivi.
2.Rolul marimea si influenta urdinisului (numai pe timpul iernii) in viata familiei
de albine.
Pentru a raspunde si la acest punct asteptati cateva date care sper sa dea de
gandit si sa foloseasca.
9
10
11
Sa incepem cu ceva date fixe:
Mierea este un amestec omogen,majoritar de glucoza,fructoza si apa (cca 18%)
Pentru satisfacerea nevoilor 'minimale la aceasta ora' albinele ard o anumita
cantitate de miere dupa cum urmeaza:
12
mentina cat mai bine caldura pe timpul iernii noi stricam?
De caldura albinele se apara prin evaporarea apei si ventilatie fortata.De frig si
curenti reci de aer prin cunsum sporit de hrana.
- cat aer credeti ca circula prin stup intr-o ora pentru a evacua normal cantitatea
de bioxid de carbon si vapori de apa care rezulta si a inprospata aerul?
-de ce micsoram la disperare urdinisurile?
-de ce infofolim stupii?
Zii te rog despre umiditatea din stupi.Cum o combati?Cum convingi cca 500
grame de vapori de apa sa iese din stup.La 10 grade celsius si 80% umiditate se
gasesc dispersati in66,5 metri cubi de aer(date din tabele)
Dar cei 537,6 litri de oxigen care se afla in 2560 litri de aer cum ii convingi sa
intre in stup?La viteza de curgere constanta rezulta un debit de aprox.
1cm.cub/sec.?
Multumesc de intrebare Domn_sergiu, acea sita din fundul stupului este in pertea
din fata, este perpendiculara pe rame si are urmatoarele functiuni:
-face parte din colectorul de polen care este de fund de stup.Prin ea cade polenul
in ceva asemanator unui sertar (un cadru dreptunghiular din lemn cu panza gen
tifon)
-are rol de aerisire tot timpul anului (iarna nu sunt probleme cand zapada infunda
urdinisul, vara pe caldura albinele cara apa mai putina)
13
-la transport in pastoral e minune.Albinele nu se mai aduna pe sita superioara
dupa o gura de aer proaspat.S-a stricat masina intr-un an si au stat inchise o zi si
doua nopti fara probleme la 30 de grade.
-In caz de stropiri neanuntate (am avut doua cazuri) daca inchid urdinisul la timp
am sanse mari sa scape
Voi pune o poza cu acest fund
Domn_sergiu mai este mult in stuparit pana la perfectiunea din operele lui
Brancusi.
Peste acea gaura din fundul stupului de 30 x 6 cm. prevazuta cu plasa este
asezat colectorul de polen cu placa activa in pozitie orizontala.Daca calculam
suprafata totala a gaurilor din placa vom constata ca este de aprox. 30 cm
patrati.
Referitor la ponta matcilor in nuclei si familii slabe ai perfecta dreptate.Matcile
ponteaza pe rame in zona de deasupra acestei aerisiri dar din cauza curentilor
reci in perioada de dupa salcam cand temperaturile nocturne ajung uneori la 6
grade ouale racesc si nu vom vedea puiet acolo.
In general depasesc repede aceasta situatie astfel:
-cand matca tanara incepe ouatul in roiul format pe doua rame de puiet capacit
mai intaresc cu doua rame cu puiet capacit si pun familia pe doua corpuri,puietul
fiind in corpul de sus.La saptamana mai vin cu doua rame de puiet capacit,sparg
cuibul cu o rama buna de ouat,peste o saptamana mai sparg odata si gata,cuibul
va fi pe 8 rame.Peste doua saptamani matca coboara singura in corpul de jos si
oua acolo cat vrea si unde vrea.In corpul de sus se strange mierea pentru iarna.
Repet ai dreptete cu sita aia,am patit-o si eu pana am bagat la chiuga.Am spus
cum procedez acum.
Mai este o metoda munca mai putina, risc mai mare.Dai stupul pe din doua,in
unul bagi botca si gata.Dar daca ....iese altfel ? Nu-i dublu cu munca
14