Sunteți pe pagina 1din 16
2 ——$— Astronomia si miturile Ciudatele picturi pe mitase © Observarea petelor solare © In- senmitri schimbarea fazelor Lunii © Nazuinja edlitoril- ler spre finutul cerese @ Fraful de puyei generator de fongi e. Indiferent din ce faré ar fi, cérui popor i-ar aparfine, miterile reprezinté un tezaur de o frumusete neasemuitd, de o valoare inestimabild. Dincolo de vesmintele fanteziei, ele re- flect& cunostiinjele popoarelor din antichitate, sint o expresie a puternicei ndzuinfe a omulul de a cuceri natura. Numeroasele mituri: transmise peste veacuri, din gene- ratie in generatie, din antichitate pind azi, au exercitat o per- manenta fascinatie asupra oamenilor. Printre descoperirile arheologice de la Mawangdui se afl si numeroase referiri la mituri legate de unele cunostinte si observatii astronomice ale timpului. Ciudatele picturi pe mitase Din mormintele nr. 1 1 mf. 3 s-au_scos la iveala cinci viluri pictate pe mitase : patru provin din mormintul nr. 3, iar pe unul dintre ele sint infifigate 44 de exercifii fizice. Aceasta picturd se afla impreund cu plicute de bambus ale c&- ror texte se refer la calea pastririi sindtétii. Celelalte dou valuri, care fuseseri agitate pe perejii laterali ai camerei sarcofagului, au forma dreptunghiulara si sint cam de aceeagi mfrime : unul reprezinté o sceni cu peste o suté de figuri umane cu arme si steaguri, sute de cai si zeci de care de lupts ; picturile de pe cel de-al doilea nu se pot vedea in intregime, acesta find foarte deteriorat, dar infitiseazi, mai ales, constructif, care si cildreti in goand, femei calétorind in ambar- cafiumi. Probabil cA sint scene din viata luxoasd dusi de stApinul mormintului. In mormintele nr. 1 gi nr. 3 s-au mai gasit valuri pictate in ferma.de T, aseménAtoare prin aspect, mérime gi continut, pe-eare sint inscrise, asemenea panglicilor pictate gi drapelelor funebre, numele gi identitatea defunctulul. Acestea se folosean ja invocarea sufletului si il cilduzeau pe acesta in mormint, 30 Pe valul din mormintul nr. 3 sus, in dreapta, este pictat Soarele, Corbul de aur si arborele fusang‘; in stinga se aflA Luna noug pe care stau Broasca rfioasi gi Iepuragul de jad. Intre Soare gi Lun& este cerul plin de stele, iar in mijloc este pictat& o femeie, incadrata de minecile largi ale vegmintului, al cérei trup se termin& tn forma de sarpe ; de-o pre gi de alta, b&rbati cu torsul gol danseaz& prin vizduh. centru, sus, este o scend din timpul viefii defunctului. Acesta are pe cap coroana familiei Liu, poart& o pelerin& rosie, - este tncins la gold cu o sabie scump’ ; minecile hainei ii cad in falduri, In centru, jos este scena unui banchet, Sub toate acestea, un uriag care std in picioare pe spinarea a doi pesti, gi sprijina in miini PAmintul. Valul pictat din mormintul nr. 1 are cusute panglici in cele patru colturi, Sus, in dreapta are, de asemenea, un Soare rotund in mijlocul c&ruia se afla Corbul de aur, iar dedesubt arborele fusang pe care stau 8 sori mict. In stinga, sus, apar din now Luna noua, Broasca riioas si lepurasul de jad precum si o scend cu zborul spre Luni al frumoasei Chang’e 2. In mijloc este imaginea unui om cu trup de garpe, iar ceva mai jas, alti doi oameni, fafi in faté. In partea inferioari este imaginea unei bitrine mergind sprijinita fn toidg si din nou scena unui banchet. Dup& form’ si continut, suprafata pictatd se poate di- viza in doud par{i armonios fmbinate. De fapt, valul intreg formeaz un tot inseparabil. : Liniile gratioase, desenul minutios executat, coloritul atrag&tor si confinutul bogat caracterizeazA picturile de pe ambele viluri. Scenele si personajele provin unele din mituri si povesti, altele din viafa obisnuita de atunci, unele izvortte din imaginatie, altele din realitate, Pinza aceasta, pe care pic- torul anonim a compus nenumirate imagini de o mere frumu- sete, toate de o deosebitd originalitate, nu putem sA nu o con- siderim o opera de seama a picturii antice chineze. ‘ Fusang (Hibiscus rosa — Sineusis) == in mitologia chinesi era arborele sfint din care nisiirea Soarele. 7 In mitul ,,Chang’e zboard fn Lun“ se povesteste cum soful fra- moasei Chang’e, Xi, arcagul mitic care a sigetat Soarele, a adus acasi elixirul nemuririi, pe care urmaw s&-I ia amindol, Dar cind ¥i'a pleeat de acash, Chang’e J-a inghitit singurd fn intregime gi deodaté a-nceput ‘SB pluteased gi si se tnalte tn vazduh pind ce a ajuns pe Lund. Acolo, a-simfit cum trupul i se metamorfozeazA treptat, luind infatisarea unei broagte ritoase, 3 Observarea petelor solare Arborele fusang cu ramuri argintii r&sucite, care apare in colful din dreapta al valului, sustine Soarele rotund si rosu, in mijlocul cdruia stA o pasére complet neagra. Oare in ce le- gend& {si au izvorul toate acestea ? Cunostintele actuale de astronomie ne spun c& Soarele este un corp cerese format din gaze incandescente, a céror temperatura, la suprafati, ajunge la aproximativ 6 000” C. Metalul cel mai greu fuzibil apropiat de Soare s-ar transforma imediat in vapori, aga c& nici vorba de vreo viefuitoare acolo. De fapt, Corbul de aur nu este o pasire anume, ci doar un simbol. In antichitate el mai era numit si ,,Corbul Cun“ sau ,,Pasiirea cu trei picioare“ din cauza c&é se reprezenta astfel in unele desene. Anticii explicau c& Soarele apartine principiului Yang!, care incepe cu unu spre a deveni trei si de aceea Corbul de aur avea trei picioare. Aceasti pasre neagri este in realitate reprezentarea simbolic& a petelor solare, descoperite de strimogii chinezilor pe cind f&ceau observafii asupra Soarelui. Cu privire la forma lor, se intilnese in carfile antice foarte multe moduri de pre- zentare : se spune fie cA sint ,,ca bani“, ci seamAna cu casta~ nele, cu prunele, cu piersicile, fie c& sint ca ,,zborul de coto- fene“ ori ca ,,rindunica in zbor". Inc& din antichitate oamenii, tn viata de zi cu zi, s-au simtit foarte legati de Soare — izvorul de cdldur& si lumina al Pamintului gi de aceea au acordat o mare atentie observarii celor mai mici modificdri care apéreau pe acest astru. China este prima far in care au fost fAcute observatii cu privire la petele solare. In diferite cArfi vechi sint foarte multe insemnéri 91 descrieri detaliate despre data aparifiel pe- telor solare, despre forma, mrimea si pozitia lor. Prima men- fiune o intfinim in cartea Huainanzi? : ,,In Soare se afl Corbul {Yang este ineeputul, principlul pozitiv masculin, categoria po- zitivulul, substanfa pozitiva in categorille esentiale ale vechilor sisteme Hilozofice chinezesti de injelegere a lumil. Izvorul cel mai vechi al acestel_categorii se considera Yijing (Cartea schimbirilor). Yang este contrar lui Yin, Inceputul negativ, categoria negativulul, a substantel negative. Yong actlonind fmpreun& cu Yin se consider& creator al na- turii si al istoriel. Yang si Yin servese drept generaiizare a numeroase- contraste, ca de exemplu: rasdrit-apus ; lumind-intuneric ; Soare- Lund ; c&ldurd-trig ; primivara, vara-toamna, larna ; zi-noapte ; activi- tate-repaus; — viati-moarte; | barbat-femeie; —alb-negru ‘s.am.d, Ecbilibrul Yatg-Yin guverneazi functionarea hormala a universulut, Citra unu (inceputul) precum gi cifrele impare apartin categorie Yang. 2 Huainanzi, culegere de texte de facturA daoista si mistica, im- portanté pentru studiul conceptillor din epoca Han gi pentru frumu- setea stilului. 32 Cun*, Era pasirea care simboliza culearea neagré. Conform cercetérilor, cartea Huainanzi dateazi aproximativ din anul 140 i.en., ceea ce inseamni c& observarea fenomenului de pete solare este anterioaré acestui an. Nu mult dupa aceea, in Hanshu (Istoria dinastiei Han), capitolul ,,Despre cele cinci ele- mente’, se relateazi cA ,,in luna a patra a anului intii din epoca Yongguang din vremea impSratului Yuan din dinastia Han, Soarele avea portiuni negre, mari cit alicele“. Anul inti din epoca Yongguang este 43 fen. Atunci s-a observat, deci, cd pe marginile Soarelui au apirut pete inclinate, de marimea alicelor. ‘tn prezent, in lume, este unanim recunoscut faptul c& cea mai veche relatare despre petele solare este mentionati in Hanshu (Istoria dinastiei Han), capitolul ,,Despre cele cinci elemente*, si se referd la fenomenul observat in China: In anu! intii din epoca Heping, luna a treia, ziua a doua, la apa- ritia sa, Soarele galben avea in mijloc pete negre cit bani“. Sint date, astfel, explicatii detaliate si cu privire la momentul aparifiei si pozitia petelor solare. Se stie acum c& aceste pete sint ,gropi“ pe suprafata Soarelui, cu adincimea de circa o suta de kilometri. Fle se vad negre pentru c& au o temperaturA mai mici cu 2 000°C decit cea a parfilor stralucitoare din jur. Din cauza violente- Jor migciri ale materiei din interiorul Soarelui, forma, ma- rimea $i pozitia petelor sint intr-o continua transformare. De la aparifia si pina la disparitia lor, petele nu au un ciclu prea lung, ci dureazi de la citeva zile pind la citeva siptimini, umeori persist citeva luni si doar rareori un an de zile. Acest fenomen a fost observat cu minutiozitate de citre vechii chinezi. De exemplu, in Hanshw, capito'ul ,,Despre cele cinci clemente*, inttlnim 0 astfel de insemnaie: In anul cinci din epoca Zhongping (adici 188 e.n.) luna inti, Soarele galben aprins avea pete negre cit cofofana in «bor, care au disparut dupa citeva luni“, De asemenea, in Songshi‘ (Istoria dinas- tiei Song), capitolul ,,Despre astronomie*, se relateazi cA in anul 1131 in ,luna a doua, au fost, vreme de trei zile, pete negre pe Soare, mari cit pruna‘, Petele negre, in cursul formarii si disparitiel, prezint& modific&ri de forma. O pat& care apare la inceput in marginea discului solar nu este decit un punct ce se mareste treptat in deplasarea lui de la résérit la apus. O putd mare ,,deschide drumul*, iar alta 0 escorteazi“, intre ele intercalindu-se 0 puzderie de pete mai mici. Se Inmulfesc din ce in ce mai mult, 1 Songshi, (Istoria dinastiel Song), tacheiat in 1343—1345 sub con- ‘ducerea ministeului Tuotuo din dinastia Yuan. 3— Chlttor Ia greta de foc 33 devin tot mai mari, pentru ca in final totul si dispari. Feno- menul a fost remarcat inca de mult din antichitate, de citre astronomj anonimi. Songshi (Istoria dinastiei Song), capitolul »Despre astronomie“, noteaz{ cé in anul 1112 en. ,in luna a patra.. au apdrut doud-trei pete megre pe Soare, mari cit castana“, Este o mentiune despre un grup de pete solare foarte mari, c&ci inainte de inventarea telescopului nu puteau fi ob- servate decit acestea, usor vizibile, Cind priveau cerul, véchii chinezi se bizuiau doar pe ochiul liber. Soarele putea fi observat numai atunci cind era Upsit de strélucire, cind se afla dupa o perdea de fum, in apro- pierea liniei orizontului sau ascuns dupa nori. Mai tirziu, oame- nii au inventat ,,metoda observirii Soarelui printr-o tava de ulei“ (se umplea o tava cu ulei si, privit prin ea, Soarele nu mai era orbitor), facind ceva mai usoar& cercetarea lui. Chiar in condifiile in care inci nu aparvserd instrumente de obser- vare $i mAsurA, incepind cu dinastia Han gi pind in dinastia Ming, deci intr-un interval de mai bine de o mie de ani, exista peste o suid de insemnari referitoare la petele solare observate de chinezi. In Europa, prima menjiune despre petele solare dateazi din 19 august 807 en, deci mult mai tirziu decit in China, iar in 1610, Galilei a folosit luneta pentru studierea lor. Aparifia petclor solare nu se produce fn ficcaze an la fel, uneori sint mai multe, altcori mai putine, urmind o anumita periodicitate. In anul 1843, germanul Schwabe ! a calculat pen- tru prima oara cA acest ciclu este de 11 ani, Daca insi, sistema- tizim si analizim torte inscmnirile cu privire la petele solare, putem ajunge de aremenca la acelasi rezuliat. La Observa- torul Astronomie din Yunnan, au fost adunate toate relatirile Gespre petele sclare din anul 43 ien. pind in anul 1638, in total 106 insemnari, Prin calcule s-a obfinut de asemenea o periodicitate de aproximativ 11 ani, Oaraenii de stiin{a din in- treaga lume au apreciat mult succesele remareabile obtinute de chinezii din antichitate in studierea Soarelui. In lucrarea sa ,,Abisurile Cosmosului*, astronomul american Hale? afirma : ,Obdservaliile astronomice din antichitatea chinezi surprind prin minutiozitatea si regularitatea lor. In China av fost obser- vate petele solare cu aproximativ doua mii de ani mai devreme decit in Oceident. Existé nenumrate insemniri istorice, toate foarte corecte si demne de crezare, Este de mirare ef inviita- {ii din Apus, vreme atit de indelungaté, nu au acordat atentie 1 Samuel Heinrich Schwabe (1799-1075) considera cé aproxima- tiv la 10 ant petele solare aiing num&rul maxim, 2G. E. Hale, (1868-1938) astronom american, A studiat petele so- lare, a inventat snectroheliescopul si spectrcheliograful 34 petelor solare si le-au descoperit abia dupa inventarea lune- tei astronomice®. Si vorbind de toate acestea, nu e greu de remareat c& miturile si legendele din vechime ascund sub invelisul lor fan- tastic descoperiri de mare valoare. insemnari despre schimbarea fazelor Lunii In coljul din stinga al valului pictat poate fi observat& o semilund argintie, incovoiaté ca un cirlig. Cafiratd pe ea, sti dreapti 0 broascd riioasé, contemplind pared lumea. Boar Jepurasul de jad, surprins in migeare, pare a aduce citeva clipe de bucurie intr-o atmosfera atit de rece si ticutd. Doud figii résucite de nori albi care plutese in jurul Lun‘i sugereazi, miscare dar si liniste, Mai jos, 0 femeie cu chip f:umos sti pe aripile unui dragon, finind in miini Luna stralucitoare. Se pare ci aceasta femeie atit de plicutd la inftisare este chiar Chang’e din poveste. »Chang’e zboaré spre Luni* este un mit foarte cunoscut in China, esie elogiul adus de oameni luptei eroilor impotriva ravlui si dispretul lor fati de licomie, dar reflect indirect si derinja ior epriga de a cunoaste Luna gi de a zbura pind acolo. Un subiect larg dezbAtut de-a lungul vremurilor a fost cel al umbrelor de pe Luna. Anticii au pus fn discutie existenta Tepuragului de jad. In cartea sa Tian Wen (Intrebari c&tre cer), poetul Qu Yuan ! seria : ,,Care sa fie natura stralucirii pe care 0 are Luna a: poaie si se sting& gi apoi si renasci ? Cu ce fi poate fi de sjutor Tepuragul de jad aflat acolo 2 Azi stim ci _ pe Luni nu existS nici Palatul de gheatd, nici Chang’e, nici arborcle fusang si nici Iepurasul de jad, si cA partile’ mai intunecate sint de fapt cratere lunare. In toate picturile pe matase, Soarele apare rotund, iar Luna, ca o secera. Pe inscriptiile de pe carapacele de broasca festoasi, de pe oase gi de pe vasele de bronz din antichitate, 4 Qu Yuan (aprox. 340 jen. — aprox, 278 Len.) formuleaz’ in celebrul poem citat, intrebari referitoare la felul cum s-au niscut cerul si pamintul, cum s-a format Universul etc. In general, creajia sa poe- tied se caracterizeazd prin bogate resurse de imaginafie, o mare fortA evocatoare $i emotionald, o vasta eruditie, calititil care fl situeazé pe Qu Yuan pe primul loc in rindul poetilor Chinei antice, Participant la viata politica — cancelar in statul Chu — Qu Yuan a cdzut victima in- trigilor de la‘ curte si a fost exilat, Deznadajduit de infringerlle sufe- rite de statul Chu, se arunca in riul Miluo, De amintirea morfi! sale shinezil leag’ sirbitoarea barcilor-dragon din ziua a ¢incea @ luni a cincea, cind arunca hrana pentru dragon, st&pinul apelor, ca acesta si-1 crute pe Qu Yuan. 3 Chang’e zboar’ spre lund | ideograma pentru Luni se scria tot ca o semiluna. Inca de acum 4000 de ani, strimosii chinezilor de azi au sesizat regularita- tea schimbarii fazelor Lunii yi a deplasirii acesteia. Pe baza cercet&rilor gi observatiilor ficute asupra miscArii I. .nii, ealen- darul a luat schimbarea fazelor Lunii drept unitat) de m&sura pentru notarea lunilor. In antichitate se acorda o deosebité atentie prognozei eclipselor de Luna gi de Soare ; de aceea oa- menii au studiat cu asiduitate migcdrile Lunii si au obtinut re- zultate remarcabile. In calendarul de la sfirsitul pericadei primavara si toamna se cunostea deja cu multd exactitate pe- rioada unei lunatii. Comparat4 cu valorile reale, s-a constatat cA pentru o perioadi de mai bine de 300 de ani lipseste doar 0 zi, Deoarece pozitia Soarelui este mobil& pe bolta cereasci, lunafia nu este egal cu o rotatie completa a Lunii pe cer, In China anticé s-a facut de foarte timpuriu diferenta intre aceste dou’ notiuni. In cartea Huainanzi, capitolul ,,Tian wen xun“ (Indrumar de astronomie), se consemneaz4 ci pentru o depla- sare a Soarelui cu un grad, Luna se deplaseaz4 cu 115 grade, din care se poate calcula ci o rotafie completi a Lunii pe cer 36 este de 27,3218 zile, si se poate deduce c& exista conceptul de Juna: siderala, adicd timpul necesar Lunii sé se deplaseze pe cer dintr-un punct si si revind in pozitia inifiald dupa ce descrie o rotatie completa. Probabil ci astronomul Shi Shen? din perioada statele an lupté gtia deja ci viteza de deplasare a Lunii este variabi!4, dar din pacate, fScind insemnarile prea sumar, detaliile ratio- namentului sint greu de sesizat. In dinastia Han, a fost infeles mai limpede faptul c& vi- teza de deplasare a Lunii este cind mai mare, cind mai mica. Deja se observase ci orbita Lunii nu este pe deplin rotunda, ci elipsoidala si fusese calculata variabilitatea punctelor apro- piate si dey i Anticii_ mai aveau, de asemenea, cunostinte si despre cauzele producerii :lipselor de Luna si de Soare. In urma unor observatii indelngate au constatat ci Luna in sine nu emite nici cldura si nici lumina, iar stélucirea ei se dato- reaz4 luminii reflectate de Soare. La lumina iradiata de acesta, in spatele Pamintului si al Lunii se intinde o umbra lungs, iar eclipsele de Luna si de Soare se produc tocmai in aceasta umbri. Faptul este pe deplin cunoscut astézi, dar in antichitate nu a fost deloc usor si se ajung’ la aceasta explicatie si tot ce S-a reusit si se afle a fost rodul indelungatelor stradanii a nu- merogi oameni care au strabatut cdi intortocheate spre cunoas- tere, In poezia ,,La cumpana lunii a zecea* din Shijing? (Car- tea Poemelor), capitolul ,,Imnuri minore“, exist un vers care spune : ,,Dacd Luna a fost in eclipsa, aceasta este ceva normal pentru ea“, ceea ce demonstreaz’ ci pe atunci se stia cd eclip- sele de Luna sint regulate si ci pot si apara numai in perioade de Luna plind. Invé{atul Shi Shen din perioada statele in lupté a ardtat foarte clar cd exist o relatie intre Luna gi eclipsele de Soare, in sensul ci acestea se petrec neapArat in faza de Lund noua, In dinastia Han, invafafii au dat explicatii si mai clare cu privire la eclipsele de Soare, considerind ci lumina Lunii provine de la Soare, iar atunci cind Pamintul acopera Soarele, are loc eclipsa de Lun&. In dinastia Song, Shen Kuo ® a explicat de ce nu se produc eclipse de Lund gi de Soare la fiecare Lund ‘Shi Shen, astronom din statul Wei, epoca statele in luptd, vezi si cap. VII — Texte si har{i despre stele. 2 Shijing (Cartea poemelor) cea mai veche culegere de poezie, una dintre cele cinci c&rfi clasice, confine 305 cintece de origine popu- lar, poezii de curte si imnuri religioase, anterioare — se pare — sec. Vien, 3 Shen Kuo (1031—1095)) remarcabil spirit umanist, cunoscAtor al matematicilor, astronomiel, geografiei, caxtografiel, geologiei, chimici, fizicii, stiintelor naturli, A aledtuit calendare sl harfi. 37 plind gi respectiv la fiecare Luna now’. Faptul cd acum o mie gapte-opt sute de ani invatajii din antichitate puteau s& emit& asemenea .opinii corecte hraneste mindria urmasilor de. azi. Nazuinfa cdlitoriilor spre finutul ceresc In desenele datind din dinastia Han, in afari’ de zborul frumoasei Chang’e spre Lund, se mai pot vedea, gravate pe piatra sau pe oglinzi de bronz, scene cu ,,oameni inaripafi“ calatorind prin cer. Desigur, astizi nimeni nu mai crede ci omul ar putea s& zboare cu o pereche de aripi prin vazduh, asemeni pAsiri- lor, Totusi, aceste mituri care reflect& nadzuinta oamenilor de a ealatori in inaltul cerului i-au inspirat si i-au impulsionat pe urmasi si-l exploreze gi s4 construiasc aparale. de zbor. Multi oameni din dinastia Han nutreau dorinja de. a zbura purtind aripi si au fort unii care s-au straduit chiar s-o puna in practicd, Intre anii $23 e.n., pe-cind se afla la putere, Wang Mang! pentru a-i alaca pe huni a cdutat s& recruteze cit mai multi oameni capabili, deosebiti, spre'a-i pune in pos- tari importante. La selectie s-au infatigat zeci de mii de pre~ tendenti. Erau unii care sustineau ci pot s& zboare, ci intr-o zi ar strabate mii de li in zbor si igi asumau raspunderea si se duc si-i spioneze pe huni. Pe jumatate:increzitor, pe jumatate neincrezitor, Wang Mang i-a supus atunci la o proba practics de zbor. Mulfi si-au conicctionat aripi mari, ca de pasire si si-au acoperit capul si trupul cu pene: Aripile si le-au prins strins cu inele si curele ca si nu Je scape: Au fost cifiva care au zburat cale de citiva pasi si au cizut. Wang Mang, vazind ci ei nu sint pe masura asteptirilor si c&-nu fi poate folosi, dar dorind, totugi si profite de renumele lor, i-a investit cu ranguri militare gi le-a diruit care de. lupt&, Evenimentul a fost con- semnat in Hanshu (Istoria dinastiei Han), capitolul ,,Biografia lui Wang Mang“, Autorul carfii, Ban Gu, care a trait intre anii 32—92 en., a scris cartea la cifiva ani dup& domnia lui Wang Mang. De aceea, tot ce a notat in ea este demn de cre- zare, Din picate, el nu a dak amanunte: despre m&rimea gi greutatea aripilor, despre metoda si aspectul zborului. Este un lucru cu totul deosebit faptul ci acum: aproape dou& mii de ani au existat oameni care, cu ajutorul unor ,,ma- 4 Wang Mang regent din anul 1 fe.n., a luat puterea, punind. ca- pat dinastiel Han de Vest si inaugurind Dinastia Noua (Xin) intre anti §—23 en. 38 sindrii de zbor“ aseminatoare aripilor de pasdre, au putut si zboare pe o distanta chiar si de citiva pasi. Wang Mang, ca si alti impirafi ai Chinei, nu a fost interesat in dezvoltarea stiin- felor si nici nu a putut s& infeleaga greutatile intimpinate. in studierea si construirea unor asemenea masindrii, a pretins prea mult si a privit prea superficial realizirile faré prece~ dent si cu totul remarcabile in domeniul zborului. Putem de- duce, de aici, c& acest zbor nu se reducea doar la bataia avintata a dou aripi ca de pasdre. In istoria dezvoltirii stiinfei si tehni- cii nu a existat niciodaté o astfel de masind de zbor. Pind in prezent, aparatele cu aripi batante inci nu au avut succes. In primul rind pentru c& aripile pas&rilor au in timpul zborului © miscare mai complicata, care nu este doar o simpla bitaie sus-jos, ci si o miscare elicoidala, astfel cA un aparat de zbor care si arate ca aripile de pasdre era de ncrealizat Ja nivelul stiinfei gi tehnicii din vremea aceca, Existi ins posibilitatea ca purtatorul celor doua aripi drepte, intinse, si fi planat de pe o inalfime, zburind intr-adevér cifiva pasi, ceea ce coincide cu principiul planoarelor din 2ilele noastre. Se pare astfel ci poamenii zburatori® din vremea lui Wang Mang au fost pre- cursorii constructorilor de planoare. De fapt, idealul zborurilor spre cer nu s-a nascut doar din epoca Han, ci a trecut cu mult maj inainte printy-un proces lent de evolutie ; zborurile reusite din dinastia Han nu au aparut brusc, ci ele au la baz& strai- duinjele a numeresi oameni din vremuri stravechi. Nu este deloc exagerat si spunem ci aspiratia omului de a zbura:spre inalt s-a ndscut acum zece mii de ani. In indelun- gatul curs al istoriei s-a strabatut un proces lent, pornind de la fantezie si basm pina la construirea unor masinarii de zbor. Frunzele vestede ce plutese pe suprafata apei !-au inspi- rat pe omul primitiv si, treptat, a inventat ambarcajiunile ; vazind ca obiectele rotunde se pot rostogoli, el a construit carul cu roti. Plutirea norilor, zborul pasa: ilor au putut face si se nase& in mintea oamenilor aspiratia <‘l&toriei spre cer, calare pe nori sau pe pasdri, Dar inventarea si construirea unui aparat deg zbor sint cu mult mai dificile decit in cazul carelor ori am- barcatiunilor. Pe vremea cind fortele de productie erau nedez- voltate, idealul zborurilor omului in spatiu se putea materializa doar in mituri. Marele poet Qu Yuan a transpus aceste idealuri in strélucite poezii, De pilda, in poemul Li Sao intilnim un astfel de vers: ,.Eu, pe dragénul in zbor, ca intr-un car in sjad ferecat...“ Cei din antichitate aveau convingerea cA in cer se afl ,nemuritorii* care se deplaseazi prin vazduh pe nori 38, si cefuri, cdlare pe dragoni ori cocori. Acei dintre paminteni care nazuiau si urce in Cer trebuiau s& fie nigte profunzi cu- noscétori ai practicilor nemuritorilor, cici numai asa puteau 8% cildtoreasc pe spinarea dragonilor sacri, a cocorilor nemu- ritori si a pasdrilor fenix. Animalele din legende si mituri de~ veniseri mijloacele de zbor din visurile oamenilor. Oare din carul care merge lin pe pimint nu s-ar putea face unul care s& poat& zbura si prin vazduh ? Shanhaijing ', (Cartea muntilor si marilor), capitolul ,Despre ciudafenii“, si alte cArti relateazi povesti cu care zburitoare, la baza cirora stau legende si mituri, nicidecum evenimente reale. Totusi, prezenfa acestor povesti ne atrage atenfia ci niizuinja omului de a naviga in vazduh a evoluat de 1a zborul cdlare pe nori si ceata si de la tehnicile nemuritorilor, 1a speranta realizirii cu forje proprii a cilitoriei pe nisté masin&rii de zbor realizate de propria mind, Or, in planul cunoasterii, lucrul acesta re- prezinté un mare salt. Pe m&sura dezvoltirii fortelor de productie si progresului tehnicii si stiintei, oamenii si-au construit treptat tot felul de aparate de zbor > pasiri de lemn sau masinarii cu aripi ba- tante. Existé multe insemnari in cArfile antice despre pasiri de lemn care pot s& zboare. De exemplu, in Han Feizi? se spune cA filosoful Mo Zi® dupa trei ani de stridanii si incer- eéri a construit o ,,pasiire de lemn* cu care a zburat doar o zi, apoi pasérea s-a stricat. Discipolii sii au vizut si, in culmea bucuriei, lau elogiat intr-un glas : ,,Maestre, tehnica dumitale este strélucita, a facut si zboare chiar si o pasiire de lemn.“ In Mo Zi (Cartea lui Mo Zi), capitolul ,,Intrebari cdtre statul Lu“, se mai consemneazi fapta unui alt‘mare mester, Lu Ban, din dinastia Zhou de Est. Acesta a construit din bambus o masini- rie de zbor care semdna cu o cofofan4 si care putea si stea trei zile in aer f4r4 sX coboare. Lu Ban, mester iscusit din re- gatul Lu, este inventatorul unui mecanism pentru coborirea sicrielor in mormint, a unui cirlig de agifare folosit in luptele ' Shanhaijing, cuprinde 18 volume cu ilustrafii. A fost scrisi pe parcursul citorva secole, din Zhou de Est pind la inceputul dinastiet Han de Vest. Confine mituri si legende transmise oral din vremuri strivechi gi constituie un material pretios pentru studiul istoriei, geo- grafiei, mitologtel, datinilor etc. ? Cartea intitulati Han Feizi cuprinde lucririle filozofului Han Fei (aprox. 280-233 f.e.n.). 3 "Mo Zi (aprox. 468—376 i.e.n), filozof idealist, fondator al scolil de gindire numité moism, cu influenti egalé cu cea exercitati de con- fucianism. Mo Zi sustinea jubirea universal, iubirea fafi de tofi, fara diseriminare : s& acorzi considerafie cuiva, ‘familiei tale, patriei’ tale, la fel cum ffi acorzi tie insufi, propriei tale familii si propried patrii. 49 pe ap& gi a unei scari de escaladare a zidurilor in timpul ase- diilor. In semn de respect, generatiile ulterioare l-au conside- rat strémosui mesterilor. Toate inventiile lui Lu Ban dovedese pe deplin inteligenta si ingeniozitatea de care era capabil. Pro- babil ci, aga cum relateazi insemnérile, el a construit intr-ade- var o masinarie de zbor asemanitoare cu o pasdre. Totugi, mai trebuie si chibzuim asupra afirmatiei cd aceasta putea sd zboare trei zile in sir fara si cada, Inainte de dinastia Han, insemnérile din c&rti despre spasarile de lemn“ sint foarte sumare. Abia dupa dinastia Tang se dau mai multe explicatii cu privire la ele si se relateaza cd aveau un mecanism montat in interior. Un alt renumit con- structor de asemenea ,,pasari de lemn“ a fost $i Zhang Heng! din dinastia Han de Est. Fan Ye (statul Song din timpul Dinas- tiilor din Sud) aminteste in Hou Hanshu (Istoria dinastiei Han tirzii) ci pasirea fiuritd de acesta putea si zboare. Li Fang din dinastia Song povesteste mai amanuntit ca ,,pasirea de lemn“ a lui Zhang Heng avea aripi cu pene, zbura cale de citiva li si induntru avea montat un mecanism. Din ce cauzi Fan Ye, care cunostea mai multe decit Li Fang despre pas&rea de lemn a lui Zhang Heng, a consemnat mult mai pufine insemnari decit urmasul siu ? Probabil aceasta dovedeste cA inainte de dinastia Han, ,,pasérile de lemn“ inaintau prin planare. In perioadele de dupa Dinastiile din Sud si pina in dinastia Tang, se stia deja ca ,,pastirile de lemn“ pot zbura sus si departe numai dac& sint Inzestrate cu un mecanism care genereazi forta de propulsie, Astronomul Zhang Heng a fost un creator cu to- tul remarcabil : sfera armilar si seismograful inventate de el au stirnit vimirea oamenilor de stiin} de astazi. De aceea, este foarte posibil ca el si fi studiat si construit o ,,pasdre de lemn‘, dar dovezile nu sint suficient de concludente cind se afirma cH aceasta avea in interior un mecanism cu actiune motrice. Reprezinta totusi un mare salt in cunoastere faptul e& omul a aflat ci, pentru a zbura, corpurile mai grele decit aerul tre- tuie sa dispund de for} motrice. Tehnica moderna de zbor ne spune c4 pentru ca un avion sA poata zbura este necesar sf se rezolve trei probleme : si aiba © forté de propulsie, si posede o for{4 portant suficienté pen- tru care trebuie s& se aleagd un profil corespunzitor de aripS si si poata efectua un zbor stabilizat. Fatd de aceste trei ele- mente, vechii chinezi, desi nu posedau cunostiinte depline, au intreprins numeroase cercetari si gi-au adus insemnate con- tributii, 4 si cap, VII ,,Texte si harti astronomice*. 4t Praful de puscd generator de forf& motrice. Dezvoltarea neintrerupta-a tehnicilor de zbor din anti-; chitate ramine inseparabil legat& de descoperires:prafului de;, pusei. Producerea rachetelor cu praf de puscé a fiicut posibil. a aparatele de zbor si dispuna de forfa motrice necesara. Inc& din indepartatele epoci Shang si Zhou, din proce-. ‘sul de prelucrare a metalelor, oamenii av aflat despre: proprie-« tatile cirbunelui de lemn. Exista suif in stare natural’, iar oa- menii il exploateazi din vremuri indepirtate. Unele medica- mente pot fi preparate cu salpctru care se eunostea dinainte de dinastia Haa. In secolul al VI-lea en. Ye Ran consemna ci se extrage sulf in centrul f&rii si cf fimutul Long (azi pro- vincia Gansu — nat.) este bogat in salpetru. Se observa deci ci. din perioadele primavara si toamna si statele in iupté rau cu- snoseute cirbunele de lemn. sulful si saipetrul. Dupa o indelun-. gala practicd de folosireoamenii au ajuns sa cimoasci-proprie- tafile acestor trei maicriale, fapt care a pregitit condifiile pen-~ tru descoperirea prafului de puseé. Dup& ce au trecut de la folosirca caracteristicii sale de combustie la utilizarea lui ca material exploziv, au inceput sa fabrice tot felul de arme, din ‘ce in ce mai puternice, In perioada dintre dinastiile Song si Yuan a fost realizata un fel de ségeata actionata cu praf de pusca care, odata aprins, genera o forta de.reactie care lansa sigeata asupra pozitiilor inamice. Si astizi rachetele se-an- seazA dupi un principiu identic. In vestitul tratat de arta mili-: iar din dinastia Ming, Wubei zhi, apar numeroase desene re. preventind astfol de sigeti. Prinire ele se afla $i cea -numitai ‘corbul zburator cu foc sacru, al c&rei principiu cra asemana- jor cu al petardelor cu dowd explozii — bucuria. copitlor in: zilele de saxbitori. Ele constituie o forma embrionari a rache- tei cu doua trepte. Anticii s-au gindit la zbor tocmai datorita acestor sageti’ cv foc ; din moment ce ‘un corp poate fi trimis la distanta cu o astfel de sageata, atunci, nu s-ar putea oare folosi forta prafu- Iui de pused la construivea unui aparat de zkor care si-l poarte pe om ? Iat& vestita poveste a invafatului Tang Fu, demnitar Jocal din timpul dinasliei Song. Acesta gi-a construit’un apa- rat de zbor in care putea sta un om. Era alcatuit: dintr-un scaun, dowd zmee si 47 de. sigefi cu foc. In momentul in care crau aprinse toate sigetile deodaté, magindria isi lua zborul 4% x o yitezi suprinz&toare. Se spune cd Tang Fu a luat loc in ea si de atunci nu 1-a mai vazut nimeni. Dacé povestea confine un simbure de adevir, atunci acesta a fost primul aparat de zbor eare a purtat un om. In istoria aeronauticii, un loc important 11 ocupa de ase- menea inventarea zmeelor. Din documentele epocii rezulté a zmeul este o creatie chinezeascd gi cA are o vechime de peste dou’ mii de ani, Inventatorul lui este vestitul general Han Xin, care l-a ajutat pe Liu Bang, imparatul din dinastia Han, in rézboaiele sale. Legenda apare consemnat& in doud cirfi: »»Povestiri cu lampa stinsé despre zmee“ de Zhao Xinzhuan si Originea lucrurilor* a lui Gao Cheng din dinastia Song. In prima se spune c4 Han Kin l-a prins la Gaixia pe regele Xiang Yu din statul Chu si cA pentru a-l inspiiminta si a-i dispersa armata a construit un zmeu fn care l-a agezat pe Zhang Liang si Fa lansat deasupra armatei dugmane ; aici acesta trebuia sé cinte ,,Cintecul Chu“ 4, In a doua se povesteste cA pe cind Liu Bang se afla in campania impotriva lui Chen Xi, Han Xin s-a gindit s-i vind in ajutor si in acest scop a construit un zmeu din care s& poat aprecia distanfa pind la palatul imperial, cu gindul de a ajunge acolo sipind un tunel. Faptele consemnate fn cele dous carfi nu coincid, de asemenea nu este suficient de credibil faptul c& un om s-a ridicat de la pimint intr-un zmev, dar in ambele legende se spune cd inventatorul zmeului a fost Han Xin, ceca ce este posibil. Zmeul a fost inventat din necesitafi militare si asa a si fost folosit mult timp dupa aceea, pind in dinastia Tang, pentru apoi si se raspindeascd in popor si si devin& un fel de ju- rie. Indiferent ce formé are, cu ce desene este tmpodobit, orice zmeu are o pereche de aripi fixe. De aici s-au inspirat foarte mulji iubitori ai zborului, Neavind succes cu o masin&- rie cu arip! batante, s-au orientat spre zborul cu aripi fixe. De fapt si aparatul de zbor al lui Tang Fu, despre care a fost vorba mai sus, era format din dova zmee. Principiul de zbor al zmeu- lui este asem&n&tor cu al avioanclor de astiizi. Primii construc- tori de avioane au studiat mai inti zmeele si au efectuat zbo- ruri in niste zmee uriage. S-ar putea spune, deci, cA zmeul in- ventat de chinezi ar fi stramosui avioanelor moderne, Nu mult dupa zborul fratilor Wright, un chinez stabilit in Statele Unite, pe nume Feng Ru, s-a hotarit si construiasea un avion bizuindu-se pe intelepeiunca si pe experienta chine- zeascd. Dup’ eforturi marcate de succese si insuccese, a reusit, in cele din urmé, ca in iunie 1910 s& se ridice in vazduh cu un ca ca VDe atuncl, ,Cintecul €hu" se foloseste metaforie pentru a de- scrie o situafie fara iesire. 43 avion pe care si l-a construit singur si si aterizeze apoi in sigu- ranji. Este primul zbor fAcut de un chinez cu ua avion de constructie proprie. La nivel mondial, Feng, Ru se situeazd cu acest avion in avangarda tehnicii, constituind un eveniment senzational la vremea aceea, Sun Yat-sen 4, care pe atunci se afla in Statele Unite, I-a apreciat si l-a incurajat foarte mult pe Feng Ru pentru eforturile gi succesul su, afirmind cy mult& emofie : ,,Jat’ un om mare, patriot si salvator al tari“, La saizeci de ani de la zborul avioriului lui Feng Ru, a fost lansat primul satelit artificial realizat de chinezi. Asadar, povestea zberului frumoasei Chang’e spre Lund s-a transformat in reali- { Sun Yat-sen (1866-1925) am de stat chiner, fondator at partt: dului Guomindang, conducdtorul revolute! burghezo-democtative de Ja 1911, intemeietorul statulai modern chines,