Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
TINERETULUI SI SPORTULUI
LICEUL ...........................
PROIECT DE CERTIFICARE A
COMPETENTELOR PROFESIONALE
BUCURESTI
2010
TINERETULUI SI SPORTULUI
LICEUL CRONOS
FILIERA:TEHNOLOGICA
PROFIL:SERVICII
POTENTIALUL TURISTIC
AL MUNICIPIULUI
SIGHISOARA
BUCURESTI
2
2010
CUPRINS
ARGUMENT……………………………………………………………………………………...5
1.3 RELIEFUL…………………………………………………………………………...8
1.4 CLIMA………………………………………………………………………………..9
1.5 HIDROGRAFIA……………………………………………………………………..9
1.6 VEGETATIA………………………………………………………………………..10
1.7 FLORA……………………………………………………………………………....11
1.8 FAUNA………………………………………………………………………………11
1.9 SOLURILE………………………………………………………………………….12
1.11 CULTURA………………………………………………………………………….16
MUNICIPIULUI SIGHISOARA...................................................................................18
2.2.ASEZAREA GEOGRAFICA....................................................................................21
2.3.POZITIA GEOGRAFICA..........................................................................................23
2.4.CAI DE ACCES...........................................................................................................23
2.5.DEZVOLTAREA ECONOMICA..............................................................................24
2.6.CLIMA..........................................................................................................................25
2.7.RELIEF.........................................................................................................................25
2.8.FLORA..........................................................................................................................26
2.9.DEMOGRAFIE............................................................................................................27
2.10.POPULATIA ISTORICA.........................................................................................27
3
2.11.PERSONALITATI....................................................................................................28
3.1.UNITATI DE CAZARE,ALIMENTATIE,AGREMENT,TRATAMENT..............42
CONCLUZII SI PROPUNERI......................................................................................................55
BIBLIOGRAFIE.............................................................................................................................59
ANEXA 1..........................................................................................................................................60
ANEXA 2..........................................................................................................................................81
4
ARGUMENT
Ardealul este fascinant atat prin frumusetile naturii,cat si prin arhitectura splendida a oraselor
sale.Sibiul,Brasovul,Mediasul ori Sighisoara uimesc prin conservarea atat de fidela a specificului
medieval.Dintre toate acestea poate Sighisoara,mai mult decat celelalte,aglomereaza o multime de
monumente istorice,fiind cea mai mare asezare medievala conservata si locuita permanent,din Europa.Exista
o varietate de argumente care m-au convins sa vizitez cetatea Sighisoara.
Intre toate orasele tarii, Sighisoara se intipareste cel mai profund in mintea, dar si in sufletul celor
care au pasit macar odata pe stradutele pietruite ale batranului Burg medieval.
Aceste stradute, care ignora in egala masura linia dreapta si planul orizontal, ascund si dezvaluie, la
fiecare pas, intr-o elaborata dar fireasca scenografie urbana, tablouri medievale care incanta ochiul si incita
imaginatia. Farmecul si personalitatea inconfundabila a orasului s-au alcatuit in timp, prin armonizarea
depunerilor succesive ale istoriei.
Sighisoara este un oras pitoresc in care traditia s-a pastrat nealterata. Este o locatie inspirata pentru
un concediu linistit in stil medieval, dar nici cei care cauta o scurta distractie nu vor fi dezamagiti. In orice
caz cetatea din Sighisoara este un obiectiv turistic ce nu trebuie ratat.
Obiectivele lucrarii se concretizeaza in:
-prezentarea generala a judetului Mures;
-prezentarea cadrului natural si antropic al municipiului Sighisoara;
-potentialul turistic al municipiului Sighisoara;
-studiu de caz-“Domeniul Danes Dracula”
Lucrare incearca sa se constituie intr-o provocare pentru toti cei care iubesc turismul si mai ales
pentru cei care vor sa-i dedice o perioada din viata si cariera lor.
5
CAPITOLUL 1-PREZENTARE GENERALA A JUDETULUI MURES
1.1.Scurt istoric
6
In preajma anului 1848, municipiul Targu Mures cuprindea bresle din domeniul croitoriei,
cizmariei, faurarilor, lacatusilor, dulgherilor, cojocarilor, tabacarilor, farmacistilor,etc. La sfarsitul sec.
XVIII se construiesc centrala electrica, calea ferata spre Cluj, fabrica de cherestea si mobila, de spirt si
zahar.
In 1874 se infiinteaza prima intreprindere de constructii si nu dupa mult timp rafinaria de titei.
Perioada interbelica va aduce cu sine asfaltarea strazilor orasului, in proportie de 70% , construirea statiei de
epurare a apelor uzate, precum si desavirsirea sistemului de cladiri necesare învatamântului.
O evolutie interesanta a avut-o zona municipiului Sighisoara. Inca de la 1376 sunt semnalate aici
primele statute ale breslelor, iar pe la 1378 existau in Sighisoara 19 bresle cu 25 de branse mestesugaresti.
Pe la 1843, la Sighisoara se va infiinta una dintre primele tesatorii mecanice din Transilvania. Municipiul
Sighisoara este "Orasul muzeu" fiind singura cetate medievala din Europa locuita pana in zilele noastre.
Cetatea este înconjurata de un zid ce protejeaza circa 150 de case, fiecare dintre acestea fiind un unicat
arhitectural. Orasul este atestat de la 1280 sub numele de Castrum rex. Sub pavaza turnului cu ceas se
adaposteste casa in care a locuit, intre 1431-1435, Vlad Dracul, fiul lui Mircea cel Batran si tatal lui Vlad
Tepes.
1.2.Localizare geografică
Judetul Mures este situate in zona central nordica a tarii in centrul Podisului Transilvaniei, fiind
cuprins intre meridianele 23°55’ si 25°14’longitudine vestica si paralelele 46°9’si 47°00’ latitudine nordica.
Cu o suprafată de 6.714 km², ceea ce reprezinta 2,8% din suprafata tarii, judetul Mures se invecineaza la
nord – est cu judetul Suceava, la est cu judetul Harghita, la sud – est cu judetul Brasov, la sud cu judetul
Sibiu, la sud – vest cu judetul Alba, la vest cu judetul Cluj, iar la nord cu judetul Bistrita – Nasaud.
7
FIG.1 Judetul Mures
1.3.Relieful
Situat in interiorul arcului Carpatic, judetul Mures este favorizat de un relief armonios, care coboara
in trepte de la est spre vest, de la cei 2.100 m pe care ii atinge creasta Calimanilor, spre Campia
Transilvaniei ( 400 m) si Podisul Tarnavelor (500-700 m), pana in lunca joasa a raului Mures de la iesirea
din judet, unde altitudinea este de numai 280 m.
Aproximativ 22 % din suprafata judetului este dominata de rama muntilor vulcanici Calimani si
Gurghiu (in nord-est si est). Situati in nordul judetului, Muntii Calimani constituie cel mai proeminent
edificiu vulcanic din Romania, cu inaltimi maxime pe varful Pietrosul (2.100 m), varful Ratatis (2.022 m), si
varful Bistricior (1.990 m). Ei se intind spre sudul judetului, pana in valea Muresului, continuandu-se cu
Muntii Gurghiului.
Munţii Gurghiului, cuprinsi intre valea Muresului si Tarnava Mare, au inaltimi mai mici,
reprezentate prin varful Saca (1.776 m), varful Tatarca (1.689 m) si varful Batrana (1.634 m).
8
acoperiti cu paduri. Podisul este strabatut de la est la vest de raurile Tarnava Mare si Tarnava Mica, de unde
ii vine si numele. Podisul Tarnavelor include Podisul Targu-Mures (Dealul Nirajului 500 m) si Podisul
Jacodului (Dealul Nadesului), Podisul Dumbravenilor, Podisul Vanatorilor (subunitate a Podisului
Hartibaciu). Campia Transilvaniei, situata la nord de Raul Mures este o regiune mai joasa, formata din
dealuri scunde, avand in medie 400 m inaltime, fiind brazdata de vai largi. Datorita pantei line si absentei
padurilor, aceasta regiune este denumita campie. Partea din judetul Mures a Campiei Transilvaniei include
Campia colinara a Sarmasului, Dealurile Madarasului, Comlodului si Ludusului.
1.4.Clima
Regimul climatic ce caracterizeaza judetul Mures este continental – moderat, cu diferentieri in zona
de deal, fata de cea de munte.Temperaturile medii anuale se mentin intre 8 - 9° C in partea de vest si 2 - 4°C
in partea de est.Precipitatiile variaza intre 550 mililitri pe an in partea de vest si 1000 – 1200 mililitri in zona
montana.Vanturile predominante sunt cel de vest si nord – vest, cu intensitate si frecventa mijlocie.
1.5.Hidrologia
Teritoriul judeţului Mures are o retea de ape curgatoare, de lacuri, elestee si bazine de retentie
artificiale deosebit de bogata, dar un volum de ape subterane, freatice si de adancime mai redus. La acestea
se adauga micile bazine de apa sarata artificiale din staţiunile climaterice de interes local.
Reteaua hidrografica a judetului apartine in totalitate raului Mures, principalul colector de apa in
intreg bazinul Transilvaniei, care strabate teritoriul judetului pe o lungime de 187 km, de la Ciubotani, unde
patrunde in judet si pana in aval de Chetani unde il paraseste.
Alte cursuri de apa mai importante care strabat suprafata judetului sunt raul Tarnava Mica, al doilea
ca lungime in judet (115 km), raul Tarnava Mare (43 km), raul Niraj (78 km) si raul Gurghiu (55 km ).
9
FIG.3 Raul Tarnava Mica
In ceea ce priveste calitatea apelor de suprafata in bazinul hidrografic Mures, 46 % din total lungime
rau supravegheat apartine categoriei de calitate I; 44,9 % categoriei de calitate II si 9,1 % reprezinta apa
care depaseste limitele categoriei de calitate III. Resursele de apa de suprafata ale judetului sunt:1.200
milioane mc. din care: 950 milioane mc. pe cursul raului Mures, 200 milioane mc. pe Tarnava Mica si 50
milioane mc. pe Tarnava Mare.
Apele subterane din zona subcarpatica si de podis au debite mici si mineralizare ridicata, fiind în
general nepotabile. In luncile si terasele raurilor apar ape freatice mai bogate, dar si acestea sunt
mineralizate si dure. Ele constituie principala sursa de alimentare cu apa potabila a localitatilor din judetul
Mures. Resursele subterane sunt de 3.500 l/s.
Din totalul resurselor de apa ale judetului au fost captate si utilizate in anul 2003, un volum de 375
mii mc. de catre 90 de folosinte care au utilizat apa de suprafata si 190 folosinte care au utilizat apa
subterana.In bazin sunt amplasate 4 acumulari cu un volum total de 86,5 milioane mc., din care 71,5
milioane mc. sunt volume pentru atenuarea viiturilor si 15 milioane mc pentru suplimentarea debitelor pe
raul Tarnava Mica in perioadele deficitare, necesare in sectiunea Tarnaveni, atat pentru apa potabila, cat si
pentru apa industriala.In judet se afla in constructie acumularea Rastolita, cu un volum de 40 milioane mc.,
care va asigura suplimentarea debitelor pe raul Mures, in perioadele deficitare.
Lacurile, iazurile si bazinele de retentie completeaza hidrografia judetului. Pentru Campia
Transilvaniei sunt specifice iazurile si lacurile de geneză mixta-naturala si antropica. Pe rauri s-au creat o
serie de iazuri de interes piscicol (de exemplu de-a lungul raului Paraul de Munte, iazul artificial Zau de
Campie - 133 ha, Saulia - 48 ha, Taureni – 53 ha).
Lacul Faragau (38 ha) cu apa dulce, prezinta importanta stiintifica pentru flora si fauna sa, iar
lacurile antropogene de la Ideciu de Jos, Jabenita si Sangeorgiu de Mures, cu apa sarata, prezinta interes
balneoclimateric local.In cadrul complexului lacustru de la Sovata, Lacul Ursu este cel mai mare si mai
important lac sarat din Transilvania. Are o suprafata de 5 ha si o adancime de 18 m, prezentand fenomenul
de heliotermie, adica, paralel cu cresterea concentratiei sarurilor de la suprafata spre adancime, pana la un
anumit nivel (3-3,5 m), se produce o stratificare termica, diferentiata dupa straturile de apa.Lacul Negru,
avand o suprafata de 0,38 ha si o adancime de 6,82 m este important pentru depozitele de namol.
1.6.Vegetatia
10
Corespunzator diversitatii si complexitatii elementelor cadrului natural, asociatiile vegetale si
biotopurile faunistice se incadreaza in aceeasi categorie a trasaturilor variate.Distributia lor in cadrul
peisajului reprezinta o reflectare a conditiilor fizico-geografice trecute si actuale, oglindind conditiile de
clima si modificarile provocate de om prin inlocuirea vegetatiei spontane cu plante de cultura, pe arii din ce
in ce mai intinse.
1.7.Flora
Dispuse in etaje, plantele alcatuiesc: vegetatia etajului alpin, ocupat de pajisti cu ierburi si tufarisuri
pitice; vegetatia etajului montan, formata din rasinoase amestecate cu fag, anin alb si negru; vegetatia
etajului de deal si podis, foarte eterogena (gorun amestecat cu fag, cer, carpen, tei, frasin); vegetatia etajului
de stepa antropogena, in partea vestica a Campiei Transilvaniei (silvostepa, pajisti) si vegetatia intrazonala
(reprezentata prin paduri de lunca, stuf, papura, fanete de lunca).
1.8.Fauna
etajul montan (format din biotopul padurilor de munte, biotopul apelor curgatoare de munte si
biotopul culmilor alpine si subalpine), este reprezentat prin ursul brun, cerbul carpatin, rasul,
caprioara, cocosul de mesteacan, etc ;in timp ce biotopul apelor curgatoare e reprezentat prin
pastrav, lipan, lostriţa;
etajul faunei de deal si podis in biotopurile padurilor si al domeniului forestier stepizat (reprezentat
prin caprioara, iepurele, veveriaa, fazanul, lupul), biotopul apelor curgatoare si lacustre (prin crap,
clean, somn, rac, iar dintre pasarile care traiesc in preajma lacurilor – ratele salbatice).
11
FIG.4 Veverita FIG.5 Caprioara
1.9.Solurile
1.10.Orase importante
Judetul Mures cuprinde:
4 municipii (Targu-Mures, Sighisoara, Reghin, Tarnaveni)
7 orase (Ludus, Sovata, Iernut, Miercurea Niraj, Sarmasu, Sangeorgiu de Padure, Ungheni).
91 comune
487 sate.
Municipiul resedinta al judetului: Targu-Mures
Municipiul Targu-Mures
Suprafata totala: 4.930 ha
Populatia stabila: 150.041 locuitori
12
FIG.6 Municipiul Targu-Mures
Municipiul Sighisoara
Beneficiind de o avantajoasa pozitie geografica in partea centrala a Romaniei, fiind situat in culoarul
Tarnavei Mari, municipiul Sighisoara s-a afirmat de-a lungul secolelor ca un important centru comercial,
mestesugaresc, administrativ si cultural.
Centru istoric, cu cladiri seculare, considerat a fi cea mai frumoasa cetate locuita din Europa,
Sighisoara este si astazi un veritabil oras-muzeu, oferind vizitatorului modern sansa de a realiza o intoarcere
in timp in atmosfera medievala de acum cateva sute de ani.
Municipiul Reghin
Reghinul este un nume de rezonanta, cunoscut in tara si strainatate sub numele de „orasul viorilor”
sau mai recent „noua Cremona”, denumire legata de constructia de viori, avand ca emblema a oraşului
vioara. Firme specializate in constructia instrumentelor muzicale, alaturi de firme specializate in prelucrarea
lemnului, metalurgie, incaltaminte, industria alimentara si de constructii determina profilul industrial al
municipiului. In prezent, este considerat printre primele localitati in tara in ceea ce priveste numarul
societatilor comerciale privatizate raportate la numarul de locuitori.
Municipiul Tarnaveni
13
Populatia stabila: 26.654 locuitori
Desi atestata documentar inca din anul 1278, localitatea a cunoscut o dezvoltare de tip urban abia la
inceputul secolului XX, favorizata de inceperea forarilor pentru gaz metan, rentabila materie prima pentru
industrie. Preponderenta, industria chimica determina profilul industrial al zonei, alaturi de care se dezvolta
productia de geamuri si materiale de constructii, productia de mobilier, articole ceramice de uz gospodaresc
si ornamental, industria confectiilor.
Lacurile formate de-a lungul paraului Sarat in partea sud-estica a localitatii contin namol cu
proprietati terapeutice atestate, constituind o resursa naturala ce trebuie pusa in valoare.
Oraşul Ludus
Orasul Sovata
Statiune balneoclimaterica, al carei renume se datoreaza lacurilor Ursu, Alunis, Verde, Negru, Rosu,
Mierlei si Serpilor, extrem de bogate in ape minerale sarate clorosodice, bromurate, bicarbonatate si/sau
usor sulfuroase.Efectul heliotermic al lacului Ursu - constand in incalzirea apei sarate de la soare -
reprezinta un caz unic in Europa. Salinitatea si temperatura apei inregistreaza cresteri de la suprafata spre
adancimi, ajungand de la 30-40ºC (la 1 m adancime), la 60ºC (la 2 m adancime).
Baile Sovata dispun de bazine pentru kinetoterapie, instalatii pentru electroterapie si hidroterapie,
saune, sali de gimnastica medicala, plaje pe malul lacului Ursu si lacului Alunis, locuri de cazare in hoteluri
si vile, terenuri sportive, piscine, precum si dotari pentru canotaj, skilift si pista moderna pentru schi.
Orasul Iernut
Dispune de importante resurse naturale de suprafata (terenuri agricole, pasuni si fanete naturale),
sectoarele economice dominante fiind prelucrarea lemnului, confectiile textile si produsele lactate.
Orasul Sarmasu
Prezinta dovezi de locuire inca din perioada de tranzitie la neolitic ( 2.500-1.800 i.e.n.).
Solurile fertile permit practicarea eficienta a agriculturii, suprafata arabila intinzandu-se pe 4.209 ha, iar
viile si livezile pe 119 ha.
Domurile gazeifere pe care este asezata localitatea, au oferit zonei o bogatie inestimabila: gazul
metan, o resursa energetica exploatata inca din momentul descoperirii.
Turismul reprezinta un domeniu posibil in evolutia localitatii, pentru care va fi insa necesara
elaborarea unor detalii de sistematizare in scopul dezvoltarii unei zone de agrement si sport pe ambele
maluri ale lacului de acumulare Bezid.
Orasul Ungheni
1.11.Cultura
Judetul Mures dispune de un climat cultural specific, determinat pe de o parte de valorile culturale
acumulate de-a lungul istoriei, iar pe de alta parte de caracterul compozit al populatiei, generator de
diversitate culturala. Reteaua institutiilor culturale din judet este foarte diversa si cuprinde :
407 biblioteci cu 4,5 milioane volume, din care 316 biblioteci scolare cu peste 8 milioane volume si
87 biblioteci publice cu peste 2 milioane de volume. Numarul de cititori este in crestere, in anul
2002 fiind inregistrati 169.000;
7 teatre si institutii muzicale, din care 2 teatre dramatice, 2 teatre de papusi si marionete, 2
ansambluri artistice si o filarmonica;
22 muzee si case memoriale, vizitate anual de peste 240.000 persoane, 6 cinematografe, 10 case de
cultura, 333 camine culturale.
In domeniul cultural-artistic activeaza 82 asociatii culturale, 85 formatii cultural-artistice si 9
asociatii cu caracter interetnic.
Arta plastica si galerii
In municipiul Targu Mures sunt organizate diverse expozitii ale artistilor plastici la Galeria Palatului
Culturii, Galeria ,,Nagy Imre” si Galeria ,,Kulcsar Bela”. In judetul Mures exista o galerie de arta în
localitatea Ghindari.
16
Cetatea medievala-Tg. Mures, ridicata in sec. XV, extinsa si intarita in sec. XVII cu sapte bastioane;
Ruinele castelului Bethlen-Cris, (la 19 km de Sighisoara), ridicat in stilul Renasterii transilvanene,
intre 1559-1589;
Castelul Gornesti (la 17 km de Tg. Mures), construit in stil baroc, intre 1770 si 1778, situat intr-un
frumos parc dendrologic;
Castelul de la Brancovenesti (1557-1558), cladire impunatoare cu 4 turnuri.
Printre edificiile religioase se afla:
Biserica din deal-Sighisoara, una dintre cele mai vechi din Romania, mentionata documentar in
1345, care pastreaza frumoase sculpturi decorative in stil gotic si valoroase picturi murale (sec. XV),
dominand orasul prin masivitatea zidurilor sale;
Biserica Manastirii Dominicane – Sighisoara, mentionată documentar in 1298, care a suferit
numeroase modificari ulterioare si detine piese de mare valoare artistica (covoare orientale);
Biserica reformata-Tg. Mures, monument de arhitectura in stil gotic, construita intre anii 1316 -
1442, cu sprijinul voievodului Iancu de Hunedoara;
Biserica fortificata-Daia, datand din anul 1457;
Biserica fortificata-Saschiz;
Biserica evanghelica-Reghin, construita intre anii1300-1330;
Biserica leprosilor-Sighisoara, construita in stil gotic in sec. XV, care a servit ca azil leprosilor in
secolele următoare;
Biserica romano catolica - Tg. Mures, ridicata intre 1728-1750 de calugarii iezuiti,
Biserica ortodoxa de lemn – Tg. Mures.
Dintre edificiile culturale reprezentative, amintim:
Biblioteca Teleki-Tg. Mures, detinand una dintre cele mai bogate colectii de carte veche din
Transilvania, lacas al culturii europene din secolele trecute. A fost intemeiata de contele Samuel Teleki, fost
cancelar al Transilvaniei (la sfarsitul sec. XVIII). In 1802 a fost prima biblioteca publica din tara noastra.
Detine un fond de peste 200.000 volume (dupa asocierea cu Biblioteca Bolyai), numeroase lucrari avand o
valoare exceptionala. In aceeasi cladire (monument istoric, 1799-1803) este gazduit si Muzeul memorial
Bolyai, care impreuna cu expozitiile bibliotecii sunt vizitate anual de numerosi turisti din tara si strainatate;
Palatul Culturii-Tg. Mures, unul dintre cele mai impozante edificii ale municipiului ridicat intre
1911-1913. Fatada este impodobita artistic cu remarcabile statui si basoreliefuri.
Celebra "Sala a oglinzilor" retine atentia prin numarul mare de vitralii, prin oglinzile venetiene si
mobilierul elegant.
17
CAPITOLUL 2-PREZENTAREA CADRULUI NATURAL SI ANTROPIC AL
MUNICIPIULUI SIGHISOARA
FIG.7 Stema
Intemeierea este datata in cronicile secolului al XVII-lea la 1191 si 1198, insa prima atestare
documentara a orasului este facuta in 1280. Zona orasului este locuita, cu mici intreruperi, de aproximativ
4000 de ani,fiind atestate arheologic:o asezare din epoca bronzului, doua asezari dacice din epoca fierului,
un castru roman pentru paza drumului, o asezare a daco-romanilor si a urmasilor lor.
Incepand cu a doua jumatate a secolului al XII-lea, regii Ungariei aduc colonisti germani in sudul
Transilvaniei. Sasii intemeiaza langa apa paraului Saes (Shaas) o asezare rurala. Localitatea va imprumuta
denumirea paraului la sfarsitul secolului al XIII-lea. Se presupune ca la inceputul secolului al XIII-lea
asezarea avea o mica fortificatie pe platoul superior al Dealului Cetatii, fortificatie distrusa de invazia
mongola din anii 1241-1242 si reconstruita. Aceasta fortificatie este mentionata documentar in 1280 sub
numele de Castrum Sex.
18
Pe platoul inferior al Dealului Cetatii se stabilesc doua ordine manastiresti: calugarii dominicani la
1298, care mentioneaza documentar localitatea sediu al manastirii Schespurch (Schassburg) si ordinul
franciscan.
In secolul al XIV-lea asezarea se urbanizeaza, ca urmare a venirii altor colonisti mestesugari.
In 1367 localitatea este mentionata ca Civitas de Segusvar.
In secolul al XV-lea se construiesc zidul si turnurile de aparare care inconjoara Dealul Cetatii. Zidul
este mentionat pentru prima data la 1490.
In secolele XV-XVII urmeaza perioada de maxima prosperitate pentru orasul cetate, fiind amplasat
la intersectia unor importante drumuri medievale.
20
armatei austriece în lupta de la Marengo, Hermann Oberth, savantul care a urmat Scoala din Deal, a trait o
perioada la Sighisoara si, prin pasiunea sa, a contribuit mult la patrunderea
omului in cosmos.
O mare parte a faimei orasului de astazi se datoreaza celei mai celebre
personalitati istorice - la ora actuala - dintre toate personalitatile care au avut
tangenta cu Sighisoara, voievodul Vlad Tepes, supranumit Dracula, fiu al
voievodului Tarii Romanesti Vlad Dracu. Este paradoxal, fiindca legenda
creata se bazeaza pe calitati si actiuni straine celebrului voievod.
Totul are ca punct de plecare pedepsele exemplare aplicate de Vlad Tepes adversarilor sai, intr-o
zona europeana mai toleranta si unor adversari care au amplificat intransigenta sa, insa mai ales amatorilor
de senzational, de publicatii si filme cu vampiri, incepând de la sfarsitul secolului al XIX-lea pana in
prezent. Vlad Tepes - Dracula s-a nascut probabil in Sighisoara, tatal sau locuind intre anii 1431-1436 si in
orasul-cetate Sighisoara. Prin Sighisoara, celebrul Dracula a trecut in 1476, ultimul an al vietii, spre ultima
si scurta sa domnie in Tara Romaneasca. Cu Sighisoara actuala, legatura celebrului personaj istoric este
asigurata de vechea si acum celebra casa supranumita "Vlad Dracu", situata in zona centrala a cetatii -
apartinatoare autoritatilor cetatii medievale - totodata si fosta casa a corpului de paza, posibil de oaspeti, in
care exista posibilitatea sa fi fost gazduit Vlad Dracu si cei apropiati lui.
Turnul cu ceas, care a functionat ca sfat al orasului pana la 1556, judecatorie si corp
de garda pana la sfarsitul secolului al XIX-lea, cuprinde din 1899 Muzeul de istorie,
unde pot fi vazute: ceramica din epoca bronzului, vase rituale dacice, ceramica
romana, instrumente medicale si famaceutice din timpul celebrului farmacist
Andreas Bertram (1670) si din timpul Mariei Tereza, mobilier variat (se remarca cel
cu intarsie), mari mecanisme de inchidere a portilor cetatii, arme, un exemplar din
primele ceasuri de perete, realizat in secolul XVI in sud-vestul Germaniei, precum
si evolutia mecanismului ceasului din turn, existent din secolul XVI, avand figurinele reprezentand zeitati
romane pentru fiecare zi din saptamana.
2.2.Asezarea geografica
La intemeierea si dezvoltarea orasului medieval Sighisoara au concurat mai multe elemente, dintre
care doua ni se par definitorii. Primul element este pozitia lui la intersectia celor doua drumuri comerciale
21
importante, o artera est-vest care leaga Alba-Iulia de rasaritul Transilvaniei, de-a lungul Tirnavei Mari si o
artera sud-nord, pe aici trecind drumul cel mai scurt care leaga Branul de Cluj.
Cel de-al doilea element este pozitia strategica in cadrul defileului sighisorean, acest defileu fiind un
punct obligatoriu de trecere spre zona de rasarit a Transilvaniei. In acest sens este seminificativ poate si
faptul ca in afara de cetatea de pamant de pe varful dealului de la Sighisoara, toate celelalte cetati medievale
timpurii din imprejurimile orasului, similare ca forma, dar situate in puncte mai putin avantajate strategic si
comercial, si-au pierdut rostul si au fost abandonate in secolele XVI-XVII. Este vorba de cetatile de pe
Valea Albestiului (Cetatuia), din pasunea Daii (Cetatuia), pentru a nu cita decat trei exemple.
Asadar, inceputurile locuirii medievale pe Dealul Cetatii trebuie legate de existenta acelui punct
fortificat de pe varf, cetate de pamant si lemn ce exista acolo inca din preistorie si a fost reamenajata in
secolul al XII-lea potrivit cu cerintele epocii. Probabil era o cetate regala de granita, intrucat granita
regatului arpadian s-a situat pentru scurta vreme pe traseul raului Tarnava Mare (sec. XII).
22
2.3.Poziţie geografica
Municipiul Sighisoara este situat la extremitatea sudica a judetului Mures, in Podisul Tarnavelor
(zona raului Tarnava Mare) si se intinde de o parte si de alta a Tarnavei Mari, situat la 123 de km de la
izvoarele raului in zona de varsare a paraului Saes.
Din punct de vedere matematic, Sighisoara este situata intre urmatoarele coordonate: 24°46'40",
longitudine estica si 46°12'38", latitudine nordica.
Sighisoara este al doilea oras ca marime si importanta (istorica, economica, politica, geografica) din
judetul Mures, fiind ridicat la rangul de municipiu la 16 februarie 1968 si avand in subordine administrativa
sase localitati componente (Angofa, Aurel Vlaicu, Rora, Soromiclea, Venchi, Catunul Viilor) si un sat
Hetiur.
2.4.Cai de acces
Municipiul beneficiaza de o avantajoasa pozitie geografica, in partea centrala a tarii, pe traseul unor
insemnate artere de comunicatii feroviare (magistrala Bucuresti - Brasov - Teius, cu derivatii spre Arad si
Cluj – Oradea) si rutiere (DN Brasov – Targu Mures, care este in acelasi timp un tronson din drumul
european E60, DN Sibiu – Sighisoara). Datorita acestei pozitii, distantele pana la principalele localitati de
interes economic, administrativ, cultural si turistic nu sunt prea mari: 297 km pana la Bucuresti, 120 km la
Brasov, 156 km pana la Cluj Napoca, 90 km – Sibiu, 54 km -Targu Mures.
23
Sub raport topografic, Sighisoara este asezat intr-un punct al Vaii Tarnavei Mari unde aceasta prezinta
o ingustare cu aspect de defileu taiat intr-un sistem de terase, de diferite nivele, modelate in substraturi dure
de gresii pontiene. Aceasta micro-morfologie ii conferă orasului Sighisoara un rol de pozitie cheie in
culoarul raului Tarnava Mare, rol manifestat si in trecutul istoric al localitatii . Municipiul coboara din
Dealul Cetatii (425 m), deal incoronat de cetatea medievala si intins dinspre NV spre SE, in mijlocul unei
imens amfiteatru natural, marginit la N de Dealul Stejaris (524 m) si Hula Danesului, la S de Lunca Postei
care urca spre Dealul de Mijloc (511 - 603 m), iar spre E de Dealul Bradet (524 m). Diferenta de inaltime
este de 110 m, astfel că Dealul Cetatii domina intreaga vale din amonte a Tarnavei Mari, altitudinea
maxima fiind de 430 de m la S, iar cea minima de 350 m în V.
2.5.Dezvoltarea economica
In comparatie cu alte centre urbane medievale, centrul istoric al Sighisoarei detine caracteristici
planimetrice si arhitecturale proprii si o extraordinara valoare istorica si artistica. Dezvoltarea economica
lenta a localitaaii, comparativ cu a altor centre, explica numarul scazut de modificari urbanistice recente,
motiv pentru care centrul istoric a fost conservat in conditii foarte bune. Structura retelei de strazi si textura
pavajului reflecta cu fidelitate evolutia istorica.
Incastratiile din secolul al XIX-lea sunt izolate si integrate in aspectul arhitectonic si stilistic al
cladirilor orasului, cu o singura exceptie: cladirea actuala a primariei. In zona propusa, interventiile din
secolul al XX-lea sunt minore, exceptand strada Morii din „Orasul de Jos", a carei fatada sudica a fost
demolata in intregime in favoarea unor constructii noi, partial ridicate, prevazute pentru viitorul apropiat (in
zona-tampon).
Aproape toate orasele medievale ale Transilvaniei s-au dezvoltat in zonele joase, de relief - campii si
albii ale raurilor - care au permis o crestere radiala. Adaptarea Sighisoarei la configuratia specifica a
reliefului a dus la o varietate de planuri, de structuri ale spatiilor urbane si de constructii (Piata Hermann
Oberth).
Toate aceste caracteristici definesc valoarea particulara intrinseca a centrului istoric al Sighisoarei,
fapt care transforma Sighisoara in primul centru istoric al Romaniei caruia i-au fost dedicate studiile
necesare intocmirii planului urbanistic al zonei istorice rezervate. In prezent, acesta beneficiaza de un
regulament de interventie diferentiat dupa elementele distinctive ale subzonelor din aria protejata –
componenta a patrimoniului arhitectural si urban al Sighisoarei.
2.6.Clima
Media anuala a temperaturii aerului este de 8,2˚ C, valoare ce indica un potential termic relativ redus
si care scoate in evidenta climatul destul de racoros. Valorile temperaturii primaverii (9,1˚ C) si toamnei
(8.7 ˚C) sunt apropiate, amplitudinea termica medie intre luna ianuarie (-4.3˚ C) si luna iulie (18,6˚ C) fiind
de 22,˚ 9 C.
Temperatura maxima absoluta a aerului la Sighisoara s-a inregistrat in conditii de timp anticiclonic la
7 septembrie 1946, fiind de 38,1˚ C, iar minima absoluta de –32,2˚ C, in iarna anului 1942, existand conditii
locale favorabile acumularii si stagnarii timp indelungat a aerului rece. Curentii de aer au frecventa cea mai
mare dinspre nord-vest, fiind canalizati pe culoarul Tarnavei Mari. Se resimte totusi influenta aerului
carpatic, care protejeaza aceasta zona de curentii reci din est si nord-est, mai ales in timpul iernii. Invaziile
frecvente ale maselor de aer din vest, asigura o umiditate a aerului constant mai ridicata. Precipitatiile sunt
neuniforme, mai bogate in intervalul aprilie-octombrie, cand cad 70 % din precipitatii. Lunile cele mai
ploioase sunt mai-iunie (in medie 90-100 mm/ m²). Precipitatiile medii anuale se inscriu intre 650 - 700
mm/ m². Cantitatea anuala de precipitatii este influentată de factorul orografic, astfel in culoarul Tarnavei
Mari se inregistrează 600 - 700 mm, iar in zona dealurilor inalte, la nord de Sighisoara, Dealul Bisericii,
Padurea Dumbrava, iar la sud, Dealul din Mijloc si Dealul Ciuhii, se pot inregistra precipitatii de 700 –
800mm .
2.7.Relief
Relieful din zona Sighisoarei, parte din vechea platformă a Marii Panonice, existenta cu sute de
milenii in urmă, este taiat in terase de curgerea apelor Tarnavei Mari si ale afluentilor sai. Conditia de
25
structura geologica si de evolutie a retelei hidrografice, pune in evidenta prezenta unor suprafete de eroziune
putin extinse in suprafata si a numeroase unitati interfluviale, iar de a lungul vaii Tarnavei Mari si a unor
afluenti, este dezvoltată lunca.
Racordarea suprafetelor cu aceiasi altitudine de pe interfluviile dispuse intr-un adevarat labirint de
culmi, a dus la reconstituirea platformelor de eroziune; Prostea Mare, 500 - 550 m (pontian), identificata in
micile platouri ale dealurilor din imprejurimile Sighisoarei, respectiv spre nord, Dealul Garii (528 m), spre
Dealul Stejaris (524 m), spre sud, Dealul din Mijloc (511-603 m), iar spre est, Dealul Bradet cu 524 m.
Eroziunea intensa, generata de colectarea apelor de catre Tarnava Mare, a faramitat vechea suprafata
de eroziune, reducand-o la interfluvii inguste dispuse paralel. Interfluviile sunt asimetrice de tip cuesta, a
caror panta lina se grefeaza aproximativ pe un strat dur (gresie), inclinand la fel cu el, iar versantul abrupt
reteaza in cap un numar de cel putin doua strate (argila, marne nisipoase). Frecventa mare a cuestelor
dispuse in siruri paralele care insotesc Tarnava Mare reprezinta o consecinta a adaptarii reliefului la structuri
de domuri si branhianticlinale.
Interfluviile dispuse la sud de Tarnava Mare sunt paralele si orientate perpendicular pe axa Tarnavei
Mari. Dealul Stejaris, limitat de vaile Stejareni si Saesului, Dealul din Mijloc, limitat de vaile Saesului si
Cainelui, Dealul Ciuhii (692 m) limitat de vaile Cainelui si Dracului, iar la est de vale este situat Dealul
Sapartocului (628 m).
La nord de Tarnava Mare interfluviile cu acelasi aspect de cuesta prezinta o orientare NV-SE fata de
axa Tarnavei Mari; Dealul Garii si Dealul Bisericii (560 m), limitate de vaile Cetatii si Cloasterfului, Dealul
Viilor (511 m), limitat de vaile Cloasterfului si Rusului, Dealul Fata Tarnavei (523 m), limitat de vaile
Rusului si Satului, iar spre E, Dealul Pribor (515 m), limitat de vaile Satului si Uilacului, vai afluente ale
Tarnavei Mari.
2.8.Flora
In stransa dependenta de relief, clima si sol, in aceasta zona, s-a format o vegetatie apartinand,ca si
tip,padurilor de foioase. Aflata la punctul de tranzitie dinspre zona stejarului cu cea a fagului, zona
Sighisoara se incadreaza in etajul alternantei padurilor de gorun (Quercus petraea), cu cele de fag (Fagus
silvatica).
Vegetatia etajului de deal este grupată in subetaje, al gorunetelor si al stejaretelor. Subetajul
gorunetelor este localizat, de regula, pe terenuri mai insorite si mai uscate, ocupa versantii cu expunere
sudica.
26
Gorunetele ocupa suprafete extinse in Dealul Ciuhii, uneori in amestec cu carpenul (Carpinus
betulus) si fagul. Fagetele sunt localizate mai ales pe culmile inalte şi pe versantii cu expunere nordica si
nord-vestica. Acest subetaj mai cuprinde frasin, tei, mesteacan.
Subetajul stejaretelor este localizat pe suprafete restranse in regiunea dealurilor cu altitudini de 400-
500 m (Dealul Stejaris), reprezentat prin stejar (Quercus robur), tei, artar (Acer platanoides), frasin, ulm
(Ulmus procera), jugastru (Acer compestre), salcam (Robinis pseudacacia).
In lunci cresc salcia (Salix alba), rachita (Salix fragilis), plopul (Poulus alba), arinul (Aluus
glutinosa).
O orhidee, Cypripedium calceolus, numita de localnici Papucul Doamnei, creste in padurile din
valea Tarnavei Mari. Tot in zona Sighisoarei se gasesc tufe de migdal pitic, o specie de conifere cu frunze
cazatoare, "lorice", care creste obisnuit la altitudini de peste 1000 de m, dar se dezvolta bine si pe Hula
Danesului, la o altitudine de 500 m.
2.9.Demografie
2.10.Populatia istorica
In 1910, din totalul populatiei de 11.587 de locuitori, 5.686 erau germani, 3.031 romani, 2.687
maghiari si 383 erau de alte nationalitati.
In anul 1930 numara 13.033 locuitori, dintre care 5.236 germani, 4.366 romani, 2.896 maghiari, 356
tigani, 146 evrei s.a.
Sub aspect confesional populatia era alcatuită din 5.034 luterani, 4.425 ortodocsi, 1.195 reformati,
1.320 romano-catolici, 581 unitarieni, 257 greco-catolici, 161 mozaici s.a.
27
In 1948, din totalul populatiei de 15.992 de locuitori, 9.363 erau romani, 6.320 germani, 2.136
maghiari si 560 de alte nationalitati.
2.11.Personalitati
28
2.12 Obiective turistice din Sighisoara
29
3.Biserica Leprosilor
. ... ......................................................................................................................
B i s e r i c a L e p r o s
1647-1684 intr-o biserica de mici dimensiuni care deservea azilul de leprosi,
avand spre vest un amvon din care se predica celor bolnavi.
4.Biserica
..M anastirii..............................................................................................................
.............
Biserica Manastirii dedicata Sfintei Fecioare a apartinut Manastirii dominicane (demolata la sfarsitul
sec.XIX) si a fost construita incepand din sec. al XIII-lea, fiind pomenita intr-o indulgenta data de Papa
Bonifaciu al VIII-lea in 1298.
5.Biserica Ortodoxa..............................................................................................................................
Este situata la intrarea in Sighisoara dinspre Tg. Mures, cu hramul Intrarea Maicii Domnului in
Biserica este primul lacas crestin romanesc din piatra din zona. Construita in 1788-1797 pe locul unei
biserici din lemn in timpul preotului Stefan Balas din Sacele-Brasov, este un monument neoclasic adaptat
exigentelor de cult ortodox.
6.Biserica Romano-Catolica.................................................................................................................
Biserica Romano-Catolica Sf. Iosif construita in 1894, dupa demolarea manastirii maicilor
franciscane, se afla in partea de N-E a Cetatii Sighisoara, langa zidul de incinta.
7.Casa cu Cerb.......................................................................................................................................
Denumita astfel dupa capul de cerb fixat pe coltul cladirii, este o constructie specifica renasterii
transilvane, datand probabil din sec. al XVII-lea. Notabile sunt formele ei robuste si echilibrate, boltirile
parterului, ancadramentele de piatra cu tenticuli si micul burduf cu fereastra orientat spre piata.
8.Casa de pe stanca...............................................................................................................................
Construita dupa marele incendiu din 1676, astazi restaurata de catre Fundatia "Veritas" este sediul
centrului educational si de schimb intercultural.
9.Casa Venetiana...................................................................................................................................
Numita asa dupa ancadramentele de piatra ale ferestrelor care imita goticul venetian, dateaza din sec.
al XVI-lea fiind resedinta primarului Stephanus Mann, a carui piatra funerara poate fi vazuta in Biserica din
Deal.
10.Casa.Vlad..Dracul..............................................................................................................................
30
Fosta casa Paulini pare sa fie cea mai veche constructie civila de piatra din cetate, judecand dupa
bolta semicilindrica din piatra de rau de la parterul cladirii. Astazi, Casa "Vlad Dracul" adaposteste un
rafinat restaurant in stil medieval care satisface pretentiile turistilor de pretutinden.
11.Catedrala..Ortodoxa
Catedrala Ortodoxa se afla pe malul nordic al Tarnavei Mari. Cu hramul Sfanta Treime este
construita intre anii 1934-1937, in timpul primarului Aurel Mosora de catre arhitectul Dumitru Petrescu
Gopes. Pictura interioara se datoreaza pictorului A.Demian.
12.Cetatea..Sighisoara
Sighisoara este o cetate medievala cu ansambluri arhitecturale in stil gotic rural, dar si in stil
renascentist si baroc. Declarat patrimoniu mondial UNESCO, Sighisoara este, de asemenea, locul de nastere
al lui Vlad Dracul.
Constituita dintr-un zid lung de 930 metri si inalt de 4 metri din piatra, ce se desfasura pe ambele
laturi ale dealului, cu drumuri de straja si creneluri, aceasta configuratie permitea folosirea cu maxim de
eficienta a arcurilor si arbaletelor ce constiutuiau armamentul principal al garnizoanei.
In secolul XV-lea, o data cu introducerea aremelor de foc, zidul a fost inaltat cu inca 4 metri iar
crenelurile au fost ingustate si indreptate in jos, acest lucru permitand aparatorilor un tir precis si eficace
importiva posibililor invadatori.
In secolul XVI si XVII, zidurile centurii de fortificatie au fost din nou intarite. Unele portiuni au fost
suprainaltate pana la 14-15 metri iar in interior, de-a lungul zidurilor s-a organizat un drum de straja ale
carui arcade si contraforturi se mai pastreaza si in ziua de azi.
Pentru o mai buna aparare si observare a zonei apropiate cetatii au mai fost inaltate inca alte 14
turnuri, menite sa intareasca si sistemul defensiv, in fata acestora au mai fost construite si bastioane si
platforme de tragere, de unde artileria putea sa deschida un foc de baraj extrem de eficace.
Centura de fortificatie se pastreaza aproape in intregime,impreuna cu 9 turnuri, care au rezistat
vitregiilor timpului.
13.Festivalul de Arta Medievala.......................................................................................................
Festivalul de Arta Medievala se desfasoara anual in ultimul sfarsit de saptamana al lunii iulie.
14.Turnul..Giuvaergiilor sigAurarilor
Mentionat documentar in anul 1511 si construit in cel mai inalt punct al cetatii, in extremitatea sud-
vestica a platoului superior, Turnul Giuvaergiilor este turnul inconjurat de cele mai multe legende avand o
importanta istorica desavarsita.............................................................................................................................
In anul 1603 turnul e renovat si intarit cu un sant si un val de pamant. In urma unei explozii care a
aruncat in aer zidul de legatura dintre Turnul Aurarilor si Turnul Frangherilor, soarta acestui turn care
31
detinuse vreme indelungata o pozitie cheie in sistemul de aparare al cetatii sighisorene, a fost tot mai
tragica.
In 1809 un trasnet ii distruge acoperisul si etajul superior iar in 1863 batrana zidire e transformata in
sala de gimnastica a Scolii din Deal, fiind si printre primele din Transilvania, ca apoi si aceasta sa fie
transformata in anul 1935 in capela mortuara.
Impreuna cu Bastionul Castaldo proteja coltul de S-V, unul din punctele cele mai sensibile ale
Cetatii Sighisoara. Turnul a fost unul puternic asemenea breslei care l-a construit.
15.Turnul..Cizmarilor
La aproximativ 180 metri de-a lungul zidului refacut ulterior, ne intampina TURNUL
CIZMARILOR, atestat documentar in anul 1594, fiind reconstruit in anul 1650.
De forma hexagonala, cu laturi inegale, incununat cu un prelung acoperis din tigla din care se prelungeste
un cochet turnulet de observare, acesta oferind un pitoresc aparte...............................................................
Asezat in partea de N-E a Cetatii Sighisoara, el poarta pecetea arhitecturii baroce. Turnul care a avut
in fata sa si un bastion de artilerie, demolat in 1846.
16.Turnul..Cojocarilor
Se afla la foarte mica distanta de turnul Macelarilor, de care este legat prin poarta Torle, unde se
facea impartirea turmelor seara. Turnul este modest ca dimensiuni si forme, de plan patrat, datand din sec. al
XV-lea.
17.Turnul..Cositorilor
Reprezinta un unicat de arhitectura medievala: fundatia solida pe baza patrata, continua cu partea
mediana pentagonala care sustine zona superioara octogonala cu un acoperis hexagonal cu laturi inegale se
sprijina pe coloane masive intre care se afla metereze pentru pusti. Toate aceste schimbari de volume,la
care se adauga tencuielile ciuruite de gloante contribuie la expresia de trecere a timpului si de stranie putere
in fata acestuia, pe care batranul turn o poarta cu mandrie.
Ca element de fortificatie controleaza prin ferestrele de tragere intreaga portiune de S-E a zidului
cetatii.
Date istorice mentioneaza o reparatie facuta in anul 1583, in rest arhivele fiind destul de sarace.
Acest bastion, umplut cu pamant astazi , a fost exceptional prin pozitionare, cu o larga vedere asupra
imprejurimilor.
18.Turnul..Croitorilor
32
Ajungem la cea de-a doua poarta de acces a cetatii, prima "Poarta din fata" fiind strajuita de Turnul
cu Ceas. Datand probabil din secolul al XIV lea Turnul Croitorilor, se infatiseaza cu o arhitectura de o
nobila simplitate, cu un puternic acoperis, de plan dreptunghiular, el este strapuns in fata inferioara de doua
ganguri boltite in cruce, odinioara prevazute cu porti in ambele extremitati. Deasupra portilor turnul creste
cu inca doua etaje prevazute cu ferestre de tragere. Pe langa ferestrele de tragere cu care este prevazut
fiecare nivel, cel superior are pe laturile lungi cate trei guri de pacura.
Incendiul din Aprilie 1676, in urma caruia au ars in 6 ore trei sferturi din oras, i-a cazut victima si
Turnul Croitorilor, din cauza focului a explodat rezerva de pulbere care era depozitata in turn, distrugand
nivelele superioare si un mare numar de arme precum si rezervele de grau.
Turnul a fost in intregime reconstruit in anul 1679, cand a fost dotat si cu armamentul necesar.
Cu acest prilej, gangul de nord-vest a fost inchis, fiind transformat in depozit de pulbere pana in
1935, cand a fost restaurat, revenindu-se la forma initiala.
. .
19.Turnul cu Ceas..
.. La intrarea in cetate te intampina Turnul cu Ceas (denumit si Turnul Portii) ce reprezinta unul
dintre cele mai reprezentative monumente de arhitectura medievala ale Sighisoarei. Sub turn inca se mai vad
urmele a trei porti ce odata au fost impunatoare.Marele orologiu se afla sub acoperisul tuguiat, in turnul
principal, flancat de patru turnuri de colt ce marcau autonomia juridictionala a orasului si dreptul de a
pronunta pedeapsa capitala.
Turnul numit „turnul portii”, este cunoscut de la inceputul secolului al
XVIII lea sub denumirea de turnul cu ceas. .La 1604 turnul a fost dotat
cu orologiu al carui mecanism era din lemn,iar in 1648 ceasornicarii
sighisoreni,in frunte cu Jhonn Krischel,au inlocuit vechiul mecanism de
lemn cu unul din metal.. De atunci limbile ceasului indica si
minutele. Sistemul de semnalizare sonora,care anunta si astazi scurgerea
orelor,a fost si el perfectionat, batand si sferturile de oră.
Langa cele doua cadrane ale orologiului,unul e orientat spre Orasul de
Jos, iar celalalt spre Cetate, Jhonn Kirschel a montat doua grupuri de
statuete sculptate in lemn, actionate de mecanismul ceasului la anumite
ore. Langa cadranul din cetate ele sunt dispuse in trei registre. Construit
cu siguranta inca in a doua jumatate a secolului al XIV lea,turnul cu
FIG.13 Turnul cu Ceas
33
ceas ,un urias paralelipiped vertical a dobandit actuala infatisare a partii zidite la sfarsitul secolului al XVI
lea. Acoperisul turnului,clopotele,statuetele si mecanismul ceasului,unic pe atunci in Transilvania,au cazut
prada in timpul groaznicului incendiu din anul 1676.Importanta deosebita a ''Portii Principale'',a impus
refacerea grabnica a partii arse, cea ce s-a si petrecut un an mai tarziu cu acoperisul turnului.
In registrul al doilea sunt doua nise mici, prin cea stanga,iese o figurina la orele 6 dimineata,marcand
inceputul zilei de lucru a mestesugarilor; la orele 16 prima figurina se retrage si din nisa dreapta iese alta
figurina,avand in mana doua lumanari;ea anunta incetarea lucrului si totodata sosirea serii.
In al treilea registru se afla un caldar care marca,prin batai in caldarea pe care o are in fata,scurgerea
orelor.Langa el o alta figurina reprezinta pacea. In partea dreapta a cadranului dinspre Orasul de Jos,
statuetele sunt dispuse in două registre. In primul registru, sapte figurine asezate pe un disc reprezinta zeii
patronimici ai zilelor saptamanii: d i a n a [luni] , m a r t e [marti] , m e r c u r [miercuri] , j u p i t e r [joi] ,
v e n e r a [vineri] , s a t u r n [sambata] si s o a r e l e [duminica].
Duminica
Duminica ziua soarelui, este reprezentata printr-o femeie in haina albastra si fusta rosie, care are in
jurul capului raze aurii. E un simbol al aurului.
Luni
Lunea, simbolizata de zeita Lunii, Selene (identificata si cu Artemis sau Diana, zeite ale vanatoarei
si protectoare ale animalelor), este imbracata intr-un costum albastru deschis. Stapana noptii are in maini
arcul si sageata, iar pe cap luna in forma de secera, simbol al argintului.
Marti
Zeul Marte, imagine a razboiului si a mortii, reprezinta ziua de marti: un barbat cu camasa rosie si
pieptar albastru, cu cizme si in maini cu o sulita. Pe cap are semnul zodiei berbecului si simbolul medieval
al fierului.
Miercuri
Curierul zeilor, el insusi zeu al comertului, Mercur (Hermes, la greci) reprezinta ziua de miercuri.
34
Apare ca un flacaiandru semet, cu camasa rosie, pieptar verde si cizme cu sireturi. Semnul de pe cap
simbolizeaza mercurul care ajuta la extragerea aurului (soarele) si a argintului (luna).
Joi
Ziua de joi este simbolizata de parintele zeilor, Jupiter (Zeus, la greci); poarta o coroana aurie pe cap
si e imbracat cu o camasa rosie si o manta de hermina. Isi sprijina piciorul drept pe globul pamintesc si tine
in maini i nsemnele fulgerului si tunetului. Poarta pe cap simbolul cositorului care protejeaza alte metale
impotriva coroziunii si creaza aliaje noi.
Vineri
Venus (Afrodit, la greci), zeita frumusetii careia un amoras inaripat ii tine o oglin da, simbolizeaza
ziua de vineri. Cocheta, are pieptul si piciorul drept dezvelite; cu fusta verde captusita cu rosu, mangaie cu
dreapta amorasul. Pe cap, simbolul astrologic al planetei Venus (Luceafarul) era si simbol al cuprului.
Sambata
Sambata este reprezentata de zeul Saturn, tatal zeilor (asimilat cu Chronos, timpul), dar si zeu al
agriculturii, al pacii si al abundentei. Figura cu barba, camasa albastra si fusta rosie, are piciorul drept in
forma de proteza, vopsit in negru. Pe cap poarta simbolul plumbului, al noptii, opus luminii si soarelui,
sambata fiind seara saptamanii.
Ca si acoperisul,vechile figurine inlocuite si ele dupa incendiu ne amintesc ca la acea data stilul
baroc era raspandit in Transilvania. La 1755,intr-o plina perioada de refacere si modernizare a cetatii au fost
reparate invelitoarea de tabla,globul si cocosul din varful turnului.Inaltimea actuala o are din anul 1804 si
masoara 39,5 metri. Din anul 1894,acoperisul turnului cu ceas străluceste mai vesel datorita tiglelor
multicolore care au inlocuit vechea invelitoare de tabla.
Ferestrele mici,golurile de tragere si gurile de pacura ce strapung fatadele turnului cu ceas,serveau
celor 29 de aparatori ai acestui post.Acesti aparatori aveau in paza lor nu numai barbacaua si turnul, in care
se aflau depozitele de munitii, arhiva si trezoreria orasului,dar si pe ''parintii orasului''(sfatul orasului),care
pana in 1556 au avut sediul la primul etaj al turnului.
Scarile inguste din stejar,care asigura circulatia intre cele patru etaje,usile joase ale incaperilor
vorbesc parca de scopul turnului-apararea cetatii.
Din anul 1899 incaperile turnului cu ceas au fost destinate muzeului de istorie al orasului, fiind
unicul muzeu din tara care reda evolutia mestesugarilor din Sighisoara si implicit din intreaga Transilvanie.
O galerie de lemn inconjoara turnul la nivelul ultimului etaj. De aici, rasunau in zilele de sarbatoare
melodii intonate de orchestra orasului.Tot de aici,paznicul turnului repeta prin batai de toba numarul orelor
scurse,anuntate mai intai de orologiu,dovedind astfel ca este treaz si vegheaza. Acum ,de la acest nivel se
35
intinde in fata vizitatorului o priveliste ce va ramane pentru totdeauna intiparită in minte ca o imagine
feerica.
Turnul cu Ceas este un unicat in Romania, purtand numele ceasului (care are rol de poarta) cu
figurine.
20.Turnul..Fierarilor
In secolul al XIX lea partea de vest a sistemului defensiv a suferit cele mai multe transformari. Timp
de 50 de ani au fost daramate : Turnul Lacatusilor la 1894 si Manastirea Franciscanilor, pentru a creea
spatiu necesar actualei Biserici Catoliceiar in anul 1886 a fost demolat Turnul Dogarilor pentru a se ridica
palatul administrativ. Din arhiva se paote afirma ca Turnul Dogarilor este cel mai vechi dintre turnurile
catatii Sighisoara. Primarul Martin Eisenburger, in anul 1631, dispune la daramarea Turnului Barbierilor, pe
locul acesta fiind construit Turnul Fierarilor.................................................................................................
Este adosat zidului de incinta, datorita adosarii, turnul pare mult mai inalt vazut de la exteriorul
cetatii, latura lui rasariteana fiind cu adevarat impozanta. Sub acoperisul abrupt in patru ape fatadela celor
doua nivele sunt prevazute cu ferestre de tragere, cu goluri de tragere si guri de pacura, creand astazi un
efect decorativ deosebit.
21.Turnul..Franghierilor
Datand probabil din sec. al XIII-lea, acest turn, ca si Turnul Aurarilor a facut parte din vechea
fortificatie de pe varful dealului.Aparand coltul de nord-vest al platoului de sus, avand un plan patrat
suprapus peste un zid mai vechi.
In urma cercetarilor intreprinse in 1935, s-a descoperit urmele unor creneluri dintr-un zid mai vechi.
Reparat in anul 1630, el a fost ulterior transformat in locuinta pentru paznicul cimitirului.
22.Turnul..Macelarilor
Sectiunea urmatoare a zidului de incinta, cuprinsa intre Turnul Frangherilor si Turnul Macelarilor,
are o deosebita valoare documentara, intrucat s-a pastrat pe toata inaltimea, lasand sa se citeasca cu claritate
fiecare faza de constructie din diferitele etape ale dezvoltarii cetatii..................................................................
Turnul Macelarilor se ridica cu cinci laturi in afara zidului de incinta, a sasea constituind-o insusi
zidul.
Construit probabil in secolul al XV -lea, reconstruit in secolul al XVI - lea, documentele il amintesc
pentru prima data abia in anul 1680.............................................................................................................
Pozitia sa la poalele celei mei abrupte portiuni ale dealului ce coboara de pe platoul superior spre
platoul inferior explica importanta strategica a acestui post de aparare.Continuindu-ne drumul dupa cativa
pasi zidul e strapuns de un chochet arc de poarta numita de localnici "torle".Aceasta denumire se crede ca
provine de la cuvantul romanesc tirla, referindu-se la o portita prin care se ajungea la tirla cu oi a locuitorilor
36
din cel mai vechi cartier romanesc al orasului, Cornesti situat in apropierea portii.
Turnul Macelarilor este o constructie octogonala inaltata pe o baza hexagonala pentru a se obtine
camp de vedere peste bastionul aflat in fata sa.
23.Turnul..Tabacarilor
Turnul Tabacarilor este plasat pe latura de S-E este unul dintre cele mai vechi turnuri, fapt sustinut si
de arhitectura simpla si eficienta: baza patrata, dimensiunile bazei reduse, acoperis intr-o singura apa
inclinat inspre interiorul cetatii........................................................................................................................
Lipit de acest turn in anul 1631, Turnul Barbierilor a fost distrus mai tarziu. Urmele acestuia se mai
pot vedea si astazi pe tencuiala zidurilor invecinate.
Albesti
La 6 km de Sighisoara, pe DN 13, ajungem in comuna Albesti unde, in 1848,
armata maghiara condusa de generalul Bem a fost infranta de trupele tariste, batalie in
care si-au pierdut viata poetul maghiar Petofi Sandor si publicistul german Anton Kurz..
Un monument format dintr-o coloana de marmura in capatul careia se afla un
vultur cu o sabie in cioc, ridicat in 1899, strajuieste groapa comuna in care se gasesc
osemintele revolutionarilor cazuti in lupta din vara anului 1849.
Tot aici se poate vizita Casa memoriala Petofi Sandor, inaugurata in 1904, inchinata
vietii si activitatii poetului revolutionar, luptator impotriva tiraniei si exploatarii nobiliare. Muzeul cuprinde
mai multe exponate dintre care amintim exemplare ale diferitelor editii din opera poetului, inclusiv traduceri
in limbi de mare circultie internationala, portrete, desene, fotografii ale lui Petofi, ale membrilor familiei
sale, ale conducatorilor revolutiei din 1948-1949, arme, harti si o serie de planuri ale bataliei.
37
Malancrav
Din Sighisoara spre Medias, pe DJ 14, trecem prin comuna Danes (10 km), apoi dupa
alti 9 km o luam la stanga si ajungem in comuna Laslea; de aici, pe o sosea comunala
neasfaltata, dupa alti 12 km se ajunge in satul Malancrav. Biserica din localitate,
construita pe la 1350, in aceeasi perioada cu Biserica din Deal, constituie un monument
specific goticului transilvanean. Lacasul, de tip bazilica, are trei nave fara bolti, cu
clopotnita inglobata navei centrale, iar corul incheiat in trei laturi, este boltit in ogive cu
console decorate intr-o maniera naturalista. Picturile murale, relativ bine pastrate,
dateaza din anul 1405.
Cris
Intorcandu-ne in comuna Danes, la 9 km spre sud, pe DJ 14 ajungem in satul Cris, cunoscut datorita
castelului fostei familii nobiliare Bethlen, edificiu in care stilul gotic se imbina cu elemente renascentiste.
Castelul a fost construit intre anii 1559-1683, pe fundatii vechi, piatra pentru ridicarea acestuia fiind adusa
de la cariera de la Racos. Castelul se ridica pe un mic deal in mijlocul satului; constructie cu plan
dreptunghiular, cu un foisor pe latura sud-vestica, care da spre curtea interioara, edificiul cu ziduri groase si
turnuri de aparare cuprinde peste 40 camere mari si luminoase.
38
Saes
La 9 km de Sighisoara, pe DN 106, in directia Agnita, intalnim comuna Saes unde poate fi vizitata o
biserica, monument de arhitectura datand din secolul al XIV-lea; atrag atentia pictura realizata in 1520, cu
vadite influente ale Renasterii, precum si o cristelnita de bronz.
Pe aceeasi ruta, dupa alti 8 km, se ajunge in comuna Apold; aici se pastreaza biserica fortificata,
construita, probabil, in secolul al XV-lea; zidul curtinei, cu turnuri patrate de aparare, este destul de bine
conservat. Deasupra navelor, in podul bisericii, se inalta galerii de aparare cu metereze, iar deasupra corului,
opus masivului turn-clopotnita, exista un zid de aparare cu metereze si guri de tragere.
Saschiz
39
FIG.17 Biserica fortificata
Biserica, cu o singura nava, cor pentagonal alungit, cu un etaj de aparare fortificat, beneficiind de
goluri de tragere, amplasat sub acoperis, pe intreaga suprafata a constructiei, este inconjurata de
contraforturi legate cu arcade, deasupra carora se inalta parapete de zid, prevazute cu metereze si guri de
aruncare; un turn patrat flancheaza altarul. Dintre obiectele aflate in biserica o valoare deosebita prezinta un
potir gotic, lucrat in jurul anului 1480 de catre un artist necunoscut.
40
Vf. Fancelu (Muntii Ghurghiului, 1.684 m), din satul Stanceni spre sud, sau din satul Salard, pe
valea Salardului, spre nord-est;
Vf. Saca Mare (Muntii Gurghiului, 1.777 m), din satul Iliesi (langa Sovata), in directia nord-est;
Pasul Bucin (1.287 m), intre Sovata si Gheorgheni;
City break:
Sighisoara, cu Cetatea Medievala, Turnul cu Ceas, Biserica din Deal, Biserica fostei manastiri
dominicane, Casa "Vlad Dracul";
Statiuni balneare, rezervatii, helestee;
Sovata (pe drumul E60 si DN13), cu Lacul Ursu (adanc de 18,4 m), lacurile Alunis, Verde, Negru,
Rosu, Mierlei si Serpilor, cu ape clorurate si sodice;
Sangeorgiu de Mures (pe drumul DN15), cu baile sarate avand cel mai bogat continut de iod din
Europa;
Zau de Campie, pe soseaua dintre Ludus si Beclean, cu rezervatia de bujor de stepa si helestee;
Padurea Mociar, rezervatie forestiera aflata pe versantul stang al Vaii Gurghiului, la confluenta
acestuia cu raul Muresul;
Toplita (pe drumul DN15), cu bai termale;
Excursii de doua zile:
Baile Tusnad (181 km pe drumul E60, DN13 si DN12), cu Lacul Sfanta Ana;
Lacul Rosu si Cheile Bicazului (153 km pe drumul R60, DN13, DN13A, DN13B si DN13C);
Muntii Hasmasu Mare (1.792 m) – Piatra Singuratica (peste 1.500 m);
Muntii Ceahlaului (1.907 m), 172 km pe drumul DN15, in directia nord din orasul Bicaz.
41
CAPITOLUL 3-POTENTIALUL TURISTIC AL MUNICIPIULUI SIGHISOARA
HOTELURI
Hotel..Dracul
Sighisoara Tarife incepand de la: 90 RON
Hotel..Steaua
Sighisoara Tarife incepand de la: 20 EUR
Hotel..Casa..Wagner
Sighisoara Tarife incepand de la: 44 EUR
Hotel..Korona
Sighisoara Tarife incepand de la: 43 EUR
Hotel..Sighisoara
Sighisoara Tarife incepand de la: 37 EUR
Hotel..Poenita
Sighisoara Tarife incepand de la: 87.2 RON
Hotel..Denis
Sighisoara Tarife incepand de la: 90 RON
Hotel Rex
Hotel Claudiu
Sighisoara Tarife incepand de la: 32,00 EUR
Hotel Transilvania
Sighisoara Tarife incepand de la: 110 RON
PENSIUNI
Pensiunea..Casa..Saseasca
Sighisoara Tarife incepand de la: 40 EUR
Pensiunea..Casa..Legenda
Sighisoara Tarife incepand de la: 25 EUR
Pensiunea..Casa..Epoca
Sighisoara Tarife incepand de la: 41 EUR
Pensiunea..Raluca..Ioana
Sighisoara Tarife incepand de la: 35 EUR
43
Pensiunea..Joker
Sighisoara Tarife incepand de la: 100 RON
Pensiunea..Citadela
Sighisoara Tarife incepand de la: 26 EUR
Pensiunea Schneiderturm
Sighisoara Tarife incepand de la: 100-120 RON
44
Dimensiunile capacitatii de cazare in Sighisoara
Tipuri de unitati / Numar Anii
2009 2008 2005
Hoteluri 12 12 11
Pensiuni 19 11 11
Hanuri 1 1 -
Hoteluri Pentru Tineret (Hoastel) 1 1 1
Camping 2 1 -
Total 35 26 23
Sursa: Directia Judeteana De Statitica A Judetului Mures
Se observa o crestere usoara in ceea ce priveste construirea si amenajarea de noi sructuri de primire
turistică cu funcţiuni de cazare in Sighisoara insotita si de o crestere a numarului de locuri disponibile. In
anul 2005 numarul de locuri disponibile era relativ scazut. O explicatie poate fi aceea ca turistii frecventeaza
si alte tipuri de unitatii de cazare cum ar fi fermele agroturistice in detrimentul pensiunilor, locuinte
secundare sau cazare la rude parinti ori prieteni.
Restaurant Joker
Restaurantul Joker din Sighisoara este deschis zilnic intre orele 11:00 - 23:00
Restaurantul va ofera o gama larga de preparate culinare din bucataria traditionala
ardeleneasca si unele specialitati din bucataria internationala.
45
Situat in Sighisoara, ofera o atmosfera ideala pentru intilniri de afaceri sau pentru evenimente erganizate in
grup restrins.
Pizerii: Pizzerie “JO”, 4 Amici, Admil, Flamingo, Pizza Albatros, Pizza Italiana
Baruri, puburi si terase: Bar Emma Srl, Music Pub, Culture Pub, Bar Studio
Unitati de agrement
Cluburi si discoteci: Discoteca Europa, Club Metropolis, Discoteca No Limits, Discoteca Black Box,
Discoteca Kramer Culture PUB, Club B
Piete: Piaţeta Şcolii De Muzică Piaţa Turnului Cizmarilor Piaţa Răţuştelor Piaţa Cetăţii Piaţa Sigma
Teatre : Teatrul popular Sighişoara , Teatru National Targu Mures, Teatrul Ariel
Cinema: Tineretului
Unitati de tratament
Centrul De Recuperare Sovata aflat in zona turistica Sighisoara - Targu Mures
Statiunea Sangiorgiu de Mures
Analiza circulatiei
Anul Nr.turistice
locuri Nr. locuri in Sosiri (Mii) Innoptari (Mii)
. Capacitatea si activitatea turistica in Sighisoara
functiune (mii
46
locuri – zile)
2005 762 114.30 16.5 35.6
49
FIG.19 –HARTA DOMENIULUI DANES DRACULA
PENSIUNEA DRACULA
Asezata pe cursul Tarnavei mari, intr-un minunat decor natural, in apropierea localitatii Danes, la
doar cativa km de legendara cetate a Sighisoarei, Pensiunea Dracula Danes ofera servicii de cazare, servirea
mesei, precum si posibilitatea petrecerii intr-un mod placut a timpului la piscina cu bar, posibilitatea de a
calari sau de a lua lectii de calarie la centrul ecvestru si agrement din apropierea peniunii.
Cazare
- 28 de locuri in camere duble
- 1 apartament
Servicii
- Baie cu dus
- Televizor si cablu TV
- Piscina in aer liber cu bar & terasa
Restaurantul
- 60 de locuri in restaurant
- 65 de locuri pe terasa
- 60 de locuri in crama
- Specialitati romanesti si internationale
Camera confort:
02.01.2010-01.05.2010 - 140 RON
01.05.2010-01.10.2010 - 160 RON
01.10.2010-28.12.2010 - 140 RON
Apartament:
02.01.2010-01.05.2010 - 180 RON
01.05.2010-01.10.2010 - 190 RON
01.10.2010-28.12.2010 - 180 RON
*Micul dejun (bufet suedez) este inclus in pretul camerei. Camerele sunt pentru 2 persoane. Unde
este posibil se poate pune un pat suplimentar la cerere pentru copii pana la 14 ani, 40 lei pat suplimentar +
50
15 lei/mic dejun. Animale de companie nu se accepta in camera, se pot gazdui in ferma unitatii. Taxa
hoteliera este inclusa in pretul camerei.
Agrement
Pentru amatori si pasionati de cal si echitatie oferim cursuri teoretice de ingrijire si cunoastere a
calului, cursuri de initiere si perfectionare in practica calariei,iar pentru avansati circuite calare pe trasee in
grupuri de 2 pana la 5 persoane, plimbari cu trasura,cu sania individual sau in grupuri de 5-17 persoane,
teren de minifotbal,drumetii sau plimbari cu bicicleta in imprejurimi.
- 3 padocuri si 2 terenuri pentru detenta cailor
- Antrenament in aer liber
- Manej circular acoperit
-Grajduri prevazute cu:
- 14 boxe pentru cai
- 8 locuri ponei
- Selarie, punct sanitar
- Servicii de pensiune pentru cai
- Calarie pe ponei
- Calarie terapeutica
- Curs de ingrijire a cailor
Club house
- Spatiul de primire, informare si documentare
- Intruniri intre prieteni si pasionati ai calului
- Spatii de lucru si detenta a cailor: 3 padocuri si 2 terenuri
- Antrenament in aer liber
- Manej circular acoperit
Ferma
Miniferma pentru animale
Grajduri prevazute cu:
- 14 boxe pentru cai
- 8 locuri ponei
51
- Selarie, punct sanitar
- Servicii de pensiune pentru cai
Centru copii
- Calarie pe ponei
- Calarie terapeutica
- Curs de ingrijire a cailor
CENTRU ECVESTRU
Domeniul centrului ecvestru se intinde pe o suprafata de 5 hectare in care locul central este ocupat
de activitatile cu si in jurul calului.
Cazare
- 16 locuri (camere cu pat matrimonial)
- 1 apartament
Servicii
- Baie cu dus
- Televizor & cablu TV
- Sala de conferinte (70 de locuri): video-proiector, flip-chart, internet, tv
- Sala de consiliu (12 locuri)
- Berbecue in foisor sau mese campenesti (produse traditionale)
- Loc de joaca pentru copii
- Mini-ferma animale
- 60 de locuri in restaurant
- 30 de locuri pe terasa
- Specialitati romanesti si internationale
Cultura ecvestra
- O expozitie permanenta pe teme ecvestre completeaza..ambianta printr-o incursiune pedagogica in
universul fascinant al calului.
52
Camera confort:
02.01.2010-01.05.2010 - 160 RON
01.05.2010-01.10.2010 - 170 RON
01.10.2010-28.12.2010 - 160 RON
Apartament:
02.01.2010-01.05.2010 - 180 RON
01.05.2010-01.10.2010 - 190 RON
01.10.2010-28.12.2010 - 180 RON
*Micul dejun (bufet suedez) este inclus în pretul camerei. Taxa hoteliera este inclusa in pretul
camerei. Camerele sunt pentru 2 persoane. Unde este posibil se poate pune un pat suplimentar la cerere
pentru copii pana la 14 ani, 40 lei pat suplimentar + 15 lei/mic dejun. Animale de companie nu se accepta in
camera, se pot gazdui in ferma unitatii.
Cazare
-21 de locuri
-2 apartamente cu pat matrimonial
-5 camere cu trei paturi cu grup sanitar propriu
-1 camera dubla cu grup sanitar propriu
Servicii
- Baie cu dus
- Televizor si cablu TV
- Locuri amenajate pentru pic-nic
- Lacuri pentru pescuit
- Mini-gradina zoologica
- Mini-insula cu lebede
53
- Locuri de joaca amenajate pentru copii
- Stana amenajata
Restaurantul
- 40 de locuri in restaurant
- 30 de locuri pe terasa
- specialitati romanesti si internationale
Pentru pranz oferim o gama larga de preparate culinare.
Pentru servirea meselor se v-a stabili meniul inainte de sosirea clientilor cu 24 de ore inainte.
* Micul dejun este inclus in pretul camerei. Taxa hoteliera este inclusa in pretul camerei.
Tarif de vara
Camera: 160 RON
Apartament: 180 RON
Rezervari la: 0265 772211
CONCLUZII SI PROPUNERI
In urma realizarii acestei lucrari se pot trage urmatorele concluzii, tendinte cu privire la turismul din
Sighisoara, se pot pune in evidenta punctele slabe si tari ale zonei. Se disting urmatoarele tendinte ale
turismului in Sighisoara:
un numar mereu crescand de turisti doresc sa-si satisfaca hobby-urile si interesele lor speciale,
bazate pe natura, activitati economice si interese profesionale;
sporirea numarului de vacante de durata mai scurta, aceasta permitand dezvoltarea mai multor
destinatii turistice, iar pentru satisfacerea cererii, ocazia de a oferi facilitati pentru turisti;
turistii devin mai experimentati si sofisticati si asteapta atractii de buna calitate, utilitati si servicii pe
masura si tarife /preturi adecvate calitatii in calatoriile lor;
calatoriile de afaceri sau pentru congrese, conferinte, reuniuni etc. continua sa se dezvolte, aducand
beneficii tot mai mari organizatorilor; multe persoane care participa la astfel de actiuni sunt in
acelasi timp si turisti "de vacanta" care doresc sa cunoasca zona pe care o viziteaza;
54
sporeste numarul turistilor care sunt preocupati de problemele de mediu natural, prin urmare, cresc
cautarile unor destinatii foarte putin poluate si fara probleme de mediu; ca urmare a acestor orientari,
foarte multe destinatii sunt preocupate in adoptarea unor programe de dezvoltare si doresc sa
incurajeze turismul de buna calitate, care evita problemele de mediu, optimizandu-se si beneficiile
economice;
turismul utilizeaza intr-o masura tot mai mare, tehnologia moderna in domenii ca servicii de
rezervare sau marketing; in ultima perioada internet-ul a devenit un mijloc tot mai important de
informare si marketing.
Puncte tari:
■ numeroasele trasee turistice, puse la dipozitia turistilor, pentru a ajunge cat mai usor la obiectivele
turistice pe care doresc sa le viziteze.
■ baza de cazare in dezvoltare, serviciile oferite de acestea sunt dintre cele mai diverse, dar inca in
dezvoltare;
■ posibilitatile de agrement oferite, diferite sporturi, fiind o zona destul de prielnica pentru astfel de
sporturi.
Puncte slabe:
dezvoltarea infrastructurii lasa de dorit, drumurile fiind factorul principal al retinerii turistilor in ceea
ce priveste vizitarea acestei zonei;
slaba amenajare a obiectivelor turistice, nefiind suficient amenajate;
lipsa unor investitori importanti, care sa faca o infuzie de capital. Investitiile in turism, caracterizate
de valoarea mare a cheltuielilor si termen de recuperare indelungat. Persoanele care au investit au
facut-o indeosebi in capacitati mici, adresate in special unei clientele atent selectate si nu masei mari
a turistilor. Investitorii straini au evitat domeniul turismului, acest lucru fiind determinat de situatia
economica si politica instabila a Romaniei.
valorifcarea insuficienta a potentialului turistic, slaba promovare a acestuia;
pasivitatea autoritatilor locale in ceea ce priveste dezvoltarea turismului prin obtinerea de finantari;
Propuneri de valorificare
In vederea valorificarii superioare a potentialului turistic al municipiului Sighisoara este necesar
luarea unor masuri concrete :
55
Modernizarea si diversificarea produsului turistic cu accente pe elementele de specificitate.
Strategie initiala de marketing ar trebui sa includa un program agresiv de publicitate, prin
crearea unei baze de date continand agentii de turism din Romania si prin furnizarea continua
de informatii – calendar al venimentelor, actualizarea produselor si alte activitati similare,
plasarea reclamelor in publicatiile de turism nationale si regionale si participarea la targurile de
turism din Romania.
Studiile internationale arata ca ecoturismul si turismul cultural reprezinta nise de piata in
crestere, iar municipiul Sighisoara cu proximitatile sale are un potential ridicat si este bine
pozitionat, astfel incat se poate incepe capitalizarea acestor resurse si oportunitati.
Modernizarea infrastructuirii turistice, a cailor de comunicatie a mijloacelor de transport in
comun, a retelei de telecomunicatii, a a unitatilor comerciale sanitare , de prestari servicii, a
echipmentelor tehnico edilitare.
Necesitatea infiintarii unui oficiu de turism este justificata pe de o parte de aplicarea unor
politici rationale de dezvoltare si modernizare durabila pe plan local in vederea eficientizarii
actului de administrare a resurselor turistice, iar pe de alta parte de alta parte obiectivele pe
care un astfel de serviciu si le propune:
• promovarea sustinuta a “dezvoltarii turistice in scopul cresterii beneficiilor obtinute de pe urma
valorificarii resurselor turistice pentru comunitatea locala;
• promovarea imaginii reale a municipiului Sighisoara in special si a judetului Mures in general, atat pe
plan national, cat si pe plan international;
• realizarea unor programe in parteneriat cu oficiile de turism de pe langa primariile oraselor infratite cu
municipiul Sighisoara;
• abordarea sistematică a pietei si infrastructurii existente, care sa grupeze intr-un cadru coerent, pe o baza
locala si zonala, strategiile de dezvoltare ale tuturor actorilor publici si privati implicati in turism;
• identificarea resurselor turistice antropice si naturale al caror grad de exploatare este scazut si inaintarea de
propuneri in vederea introducerii cat mai rapide a acestora in circulatia turistica;
• analizarea propunerilor venite din partea agentilor publici si economici de asociere cu Primaria
municipiului Sighisoara in vederea cresterii gradului de exploatare a resurselor turistice locale si zonale;
• initierea unor investitii publice directe pentru restaurarea / ameliorarea atractiilor turistice cu grad ridicat
de importantăa.
Sustinerea investitiilor in agrementul turistic si prin atragherea investitorilor straini
Armonizarea legislatiei turistice actuale cu legislatia ue
Organizarea unor tururi / circuite turistice – programe turistice pe circuite tematice
56
(istorice, geografice, economice, complexe etc.)
Organizarea unor evenimente / manifestari cultural-artistice etc. (in parteneriat public / privat),
care atrag vizitatori autohtoni si straini si pot constitui prilejuri de promovare si dinamizare a
turismului local
Editarea unor materiale promotionale de calitate, care sa proiecteze o imagine pozitiva a
turismului din municipiul Sighisoara (reviste de profil, brosuri, pliante, harţi si ghiduri turistice,
ilustrate etc.)
Crearea si punerea la dispozitia turistilor si a factorilor interesati a unei baze de date completa
si operativa, privind oferta turistica din municipiu si proximitati:
• baza turistica: – locuri de cazare (hoteluri, pensiuni etc.);
– restaurante, cluburi, puncte de agrement;
– agentii de turism si rent-a-car;
• puncte de atractie turistica (muzee, monumente, biserici si alte atractii cultural-istorice) ce sa fie incluse in
diverse tururi ale orasului
• modalitati de petrecere a timpului liber (agrement);
• trasee si obiective turistice periurbane, cai de acces;
• servicii oferite, nivel de pret, orar etc.;
monitorizarea si evaluarea diferitilor indicatori cantitativi si calitativi – fluxul turistic, cererea turistica,
factorii motivationali etc.:
• numarul de turisti romani si straini, ponderea cererii interne si externe in totalul cererii turistice anuale;
• indicele modificarii in timp a cererii turistice interne si externe;
• repartitia pe zone de provenienta (tari) a cererii turistice externe si provenienta regionala a cererii turistice
interne;
Integrarea tuturor factorilor (actorilor) implicaþi in dezvoltarea turismului pe plan
Local (institutii publice locale si centrale, diferite organisme publice sau private – ant,
Antrec, ong-uri, agenti privati de turism – hoteluri, restaurante, agentii de turism etc.), activarea
parteneriatului public-privat intr-un efort cumulat de relansare a turismului clujean, explorarea posibilelor
parteneriate regionale si a avantajelor colaborarii cu agentiile de promovare din alte judete.
Organizarea de dezbateri cu privire la dezvoltarea si strategia turismului local, cu
participarea organizatiilor profesionale, agentilor economici de profil, institutiilor de
invatamant cu specific de turism si altor factori competenti (reprezentantii autoritatilor
locale, Consiliul Judetean si Prefectura Cluj, Agentia de Dezvoltare Nord Vest,
reprezentantii sectorului agroturistic etc.), avand ca finalitate identificarea resurselor si a
57
posibilitatilor de finantare a unor proiecte, precum si elaborarea unor strategii si politici pe
termen scurt, mediu.
Initierea unor programe de formare profesionala adecvate pentru lucratorii si lung
profesionistii din turism, realizarea unor materiale promotionale pentru pensiunile mici
etc.
BIBLIOGRAFIE
1. Camarda A., „Economia Turismului”, Ed. Omnia Uni S.A.S.T. Brasov 2005
2. Cucu V. „Oraşele României”. Editura Ştiinţifică Bucureşti
3. Dubowy E. „Sighişoara- un oraş medieval” Editura Tehnică Bucureşti
4. Ioncicã, M. „Economia Serviciilor”, Bucuresti, Editura Uranus, 2000
5. Minciu R. „Economia Turismului” Bucuresti Ed. Uranus 2000
6. Nistoreanu P. „Economia Turismului- Teori Si Practica” Bucuresti Ed.ASE 2002
7. Sighişoara - mic îndreptar turistic
8. Şoneriu I. „Orasul Sighişoara” vol VIII
58
9. Vancea A. „Monografia judeţului Târnava Mare- Sighişoara” editura
10. www. Sighişoara.com
ANEXA 1
59
FIG.1-TURNUL CU CEAS
60
FIG.2-FESTIVALUL SIGHISOARA
61
FIG.3-STRADA IN CETATEA DIN SIGHISOARA
62
FIG.4\5-PANORAMA SIGHISOARA
63
FIG.6 BISERICA ORTODOXA
64
FIG.7 VEDERE DIN TURNUL CU CEAS
PENSIUNE
65
66
67
68
CRAMA
69
70
71
CENTRU ECVESTRU
72
73
74
75
76
77
HANUL
78
79
80
ANEXA 2
Calendarul evenimentelor din Sighisoara in 2010 - festivalul Medieval Sighisoara:
IUNIE
IULIE
AUGUST
81
4. Lunile iulie - septembrie: Armonii cromatice la Sighisoara – manifestari metamuzeale organizate de
Muzeul de Istorie în colaboare cu DJCCPN Mures – sala de expozitii temporare din incinta Turnului cu
Ceas
SEPTEMBRIE
OCTOMBRIE
NOIEMBRIE
82
3. Lunile octombrie – noiembrie: Program de pedagogie muzeala, Muzeul de Istorie - sala de expozitii
temporare din incinta Turnului cu Ceas
DECEMBRIE
Activitati Sighisoara
Atractii Sighisoara
Incepand cu anul 1992, in fiecare vara, Cetatea Sighisoarei isi retraieste trecutul datorita Festivalului
Medieval. Pe stradutele inguste, sub zidurile imbatranite de vreme, apar intempestiv cavaleri, calugari,
vrajitori, clovni si duhuri intrupate, veniti dintr-o lume in care fabulosul si teribilul traiau laolalta hranind
frica dar si neostoita inclinatie spre aventura.
Vom auzi zgomotul armurilor, sabiilor si murmurul din piata medievala, iar papusarii din coviltir,
saltimbanci, menestreli, cavaleri si domnite, vor invada stradutele inguste, reinviind atmosfera Epocii
medievale.
Personaje imbracate in matase si dantele, cu armuri si sabii ale costumelor fabuloase de epoca – regi
si regine, printi si printese, cavaleri si domnite – dar si masti caraghioase vor trezi fantezia celor care vor
pasi pe stradutele burgului medieval.
83
Ca in fiecare an Festivalul Sighisoara Medievala se desfasoara la sfarsitul lunii iulie. Editia
Festivalului Medieval Sighisoara 2010 se va desfasura in perioada 23 - 25 iulie 2010.
84
„Nosferatu” de F.W. Murnau (1922): proiectie de film mut cu improvizaţii muzicale live - Ansamblul
Einuiea (Bucuresti)
Piata Ratustelor – Curtea copiilor
10.00-12.00
Atelier de confectionat papusi
14:00-15:00
„Ursul pacalit” - Spectacol cu papusi - Trupa „Peter Pan”
15:15-17:15
Animatie cu papusi
17:30-18:30
„Gradina mea” - Spectacol cu papusi - Trupa „Junior”
18:45-20:00
Animatie cu papusi
22:00-23:00
„Povestea morarului” - Teatru de umbre pentru adulti - Trupa „Peter Pan”
Piateta de la Scoala de muzica – Curtea comediantilor
10:00-12:00
Atelier „Commedia dell’arte” - Sandu Mihai Gruia
14.00-16.00
Teatrul „Cameleon” - Sighisoara
16:30-17:00
„Ratusca cea urata” - Teatrul „Citadel” - Sighisoara
17:15-18:15
Farse medievale - UNATC Bucuresti
18:30 -20:30
Atelier „Commedia dell’arte” - Sandu Mihai Gruia
21:00 -21:30
„Frumusetea lichida” - Trupa „Life Force”
21:30-22:00
„Fire Show” - Trupa „Life Force”
Biserica din Deal
16.00-16.45
85
Portret componistic Joseph Bodin de Boismortier: concert de oboi - Ansamblul de oboi Pavel Tornea
(Brasov)
16:45-17:30
„Auff Toccata Manier”: recital de orga - Wilhelm Schmidts – orga (Cluj)
Biserica Manastirii
18:00-19:00
Recital de orga (in colaborare cu Parohia Evanghelica Sighisoara) - Adrian Marcovici (Timisoara)
Biserica Romano-catolica
20:30-21:15
„Quem pastores laudavere”: muzica instrumentala din Evul Mediu si Renastere - Ansamblul Capella
all’Antico (Polonia)
Catedrala Ortodoxa
19.30-20.15
Concert vocal de muzica veche - Ansamblul coral Armonia (Sighisoara)
Turnul cu Ceas
14:30-15:15
Vernisajul expoziţiei foto si lansarea CD-ului „Biserici sasesti fortificate din Transilvania” (Asociatia
Mioritics) Sala Renastere: minirecital de clavicord – Wilhelm Schmidts (Cluj)
Sala Festiva a Primariei – Sectiunea conferinte
17.00-18.00
Cristian Ionescu – Bucuresti - „Kabbala medievala, simbolismul si mistica numerelor”
18.00-19.00
dr. Cosmin Rusu (Cluj-Napoca) - „Al treilea timp. Timpul petrecerii in orasele Transilvaniei medievale
tarzii”
19.00-20.00
Adriana Antihi (Muzeul de Istorie Sighişoara) - „Personalitati de seama ale culturii sighisorene: dr. Josef
Bacon – fondatorul Muzeului de Istorie Sighisoara”
Piata Sigma
18:00-19.00
Piata aspirantilor
19.00-20.30
Free folk
21.00-24.00
86
Ada Milea
Victor Socaciu si Biroul Executiv
SAMBATA 28 IULIE
Piata Cetatii
10:00-11:00 Concurs de declaratii de dragoste
11:00-11:30
Animatie
12:00-12:45
„Stampe japoneze”: concert de muzica nipona - Ansamblul Einuiea (Bucuresti)
14:00-14:45
Poveste cu Sfofarlic - UNATC Bucuresti
14:45-15:00
Animatie
15:00-16:00
Spectacol commedia dell’arte - UNATC Bucuresti
16:00-17:00
„Inuendo” - Ordinul Cavalerilor de Transilvania – Hermannstadt
17:00-17:15
Animatie
17:30-18:30
Concert „Truverii” (Bucuresti)
19:00-20:00
„La cortegiana innamorata”: spectacol renascentist de comedie-balet pe muzica de Monteverdi şi
contemporani ai sai, urmat de curs de dansuri renascentiste - Ansamblul Istoric Pasamezzo (Cluj)
20:30-21.00
„Estampida”: muzica instrumentala din Evul Mediu si Renastere - Ansamblul Capella all’Antico (Polonia)
21:00-21:30
Cavalerii Cetatii Rosii - Lupte cavaleresti
22:00-23:45
„Faust” de F.W. Murnau (1926): proiectie de film mut cu inserturi din Bulgakov si improvizatii muzicale
live - Ansamblul Einuiea (Bucuresti)
Piata Ratustelor – Curtea copiilor
10:00-12:00
87
Atelier de confectionat papusi
14:00-14:30
„Vasilache si Marioara” - Spectacol cu papusi - Paul Ionescu 14:30-16:30
„Circus maximus” - Spectacol cu marionete - Trupa „Peter Pan”
17:00-18:00
Ghicitori muzicale - Trupa „Junior”
18:00-19:30
Lectii de dans medieval
20:00-21:00
„Mica sirena” - Teatrul „Mihai Popescu” Targoviste
Piateta de la Scoala de muzica – Curtea comediantilor
14:00-14:15
Prolog la Curtea comediantilor
14:20-15:00
„Casuta cu paiate” - Spectacol cu papusi - Trupa „Curtea comediantilor”
15:00-15:15
Farsa - Trupa „Curtea comediantilor”
15:20-16:10
„Jederman” - Trupa „Curtea comediantilor”
16:15-16:30
„Farsa medicului” - Compania de arta „Studio 24”
16:30-17:30
„Traditii europene” - Trupa „Curtea comediantilor”
17:30-18:20
Spectacol commedia dell’arte - Trupa de spectatori ambulanti – Alex Mazgarean
18:20-18:40
„Farsa cuvei” - Compania de arta „Studio 24”
18:40-19:10
„Perechile lui Shakespeare” - Trupa „Curtea comediantilor”
19:10-19:25
„Farsa indragostitilor” - Trupa „Curtea comediantilor”
19:25-20:10
Teatru medieval - Trupa „Residui” (Italia)
88
20:20-20:40
Mini concert - Trupa „Raiceiros” (Spania)
20:40-21:00
Mini concert - Trupa „Truverii”
21:00-21:10
Jocuri cu focul - Trupa „Curtea comediantilor”
Biserica din Deal
16:30-17:15
„In te Domine speravi”: concert de muzica sacra - Claudia Codreanu – mezzosoprana, Inna Oncescu – orga
(Bucuresti)17:15-18:15
„Golden Age of English Choir Music”: concert de muzica vocala renascentista - The Tiffin Boys’ Choir
(Marea Britanie)
Biserica Manastirii
13:30-14:15
„Piacevolmente”: fantezii pentru vioara fara bas de Telemann - Melinda Béres – vioara (Cluj)
20:30-21:15
„Cantionerul lui Petrarca”: recital de poezie si chitara - Irina Movila si Marius Bodochi – recitatori, Olivia
Iancu si Claudiu Lobont – chitara (Bucuresti)
Biserica Romano-catolica
15:00-15:45
„Kleine Kammermusik”: comemorare la 340 de ani de la moartea lui Telemann - Ansamblul Les Plaisirs
(Cluj-Napoca)
Catedrala Ortodoxa
19.30-20.15
Concert vocal de muzica veche - Corul de camera „Da Capo”, dirijor Grigore Cudalbu (Bucuresti)
Sala Festiva a Primariei – Sectiunea conferinte
11.00-12.00
Lector univ. dr. Ionut Costea (Universitatea Babes-Bolyai Cluj-Napoca) - „Statutul romanilor de pe
Pamantul Craiesc in Evul Mediu”
12.00-13.00
pr. drd. Vasile S. Muntean (Univeristatea Babes-Bolyai Cluj-Napoca) - „Blestemul la romani in Evul
Mediu”
13.00-14.00
89
drd. Mihai Florin Hasan (Universitatea Babes-Bolyai Cluj-Napoca) - „Despre practicile divinatorii, magie si
vrajitorie in Evul Mediu (XIV-XV). Studiu de caz: Ungaria si voievodatul Transilvaniei”
Piata Sigma
18:00-19.00
Piata aspirantilor
19.00-20.30
Free folk
21.00-24.00
Nicu Alifantis
Mircea Baniciu si Vlady Cnejevici
DUMINICA 29 IULIE
Piata Cetatii
10:00-12:00
„Cine este Anselmo” - Spectacol commedia dell’arte - UNATC Bucuresti
12.00-12.45
„La portile Orientului”: concert de muzica veche romaneasca - Ansamblul Trei Parale (Bucuresti)
14:30-15:00
Animatie
15:00-16:00
Concurs de declaratii de dragoste - Festivitate de premiere
16:00-16:30
Animatie
16:30-17:45
„Cearta si impacaciune” - Spectacol commedia dell’arte - UNATC Bucuresti
18:00-19:00
„Va place... cum va place?” - UNATC Bucuresti
19:00-20:00
„Povestiri bizantine”: concert de muzica bizantina - Ansamblul Einuiea (Bucuresti)
20:30-21:30
Spectacol de foc - Shadows
22.00-23.00
„Cearcanul de langa soare”: recital din lirica populara romaneasca - Irina Movila si Ansamblul Trei Parale
(Bucuresti) 23:30
90
Retragere cu torte
Piata Rătuştelor – Curtea copiilor
10:00-12:00
Atelier de confectionat papusi
14:00-15:00
„Misterul unui miez de vara” - Trupa „Boboceii timiseni”
15:00-15:30
Animatie cu papusi
15:30-16:15
„Ridichea uriasă” - Trupa „Boboceii timiseni”
16:30-17:30
Animatie cu papusi
17:30-19:00
Lectii de dans medieval
19:30-20:15
„Peripetiile unui bob de mazare” - Trupa „Boboceii timiseni”
20:30-21:30
„Olario trop, trop, trop” - Trupa „Boboceii timiseni”
Piateta de la Scoala de muzica – Curtea comediantilor
10:30-11:30
Atelier de teatru - Atelier de dansuri - Trupa „Curtea comediantilor”
11:30-12:15
„D’ale lui Pacala” - Spectacol pentru copii - Compania de arta „Studio 24”
12:15-13:15
Atelier de traditii europene - „Muzica ingerilor”
Atelier despre muzica veche europeana - Trupa „Curtea comediantilor”
13:15-13:30
Jocuri cu steaguri si jonglerii - Trupa „Curtea comediantilor”
13:40-15:20
„Necazurile lui Pantalone” - Spectacol de commedia dell’arte - Compania de arta „Studio 24”
15:20-15:55
Concert - Trupa din Germania
15:55-16:05
91
„Farsa duelului” - Compania de arta „Studio 24”
16:05-16:50
Teatru medieval - Trupa „Elf” (Lituania)
16:50-17:00
„Farsa medicului” - Compania de arta „Studio 24”
17:00-17:40
Teatru medieval - Trupa „Tirena” (Croatia)
17:40-17:50
„Farsa betivului” - Compania de arta „Studio 24”
17:50-18:30
„Farsa Maitre Patlin” - Trupa „Jodicus” (Portugalia)
18:30-18:45
„Farsa indragostitilor” - Trupa „Curtea comediantilor”
18:45-19:15
„Perechile lui Shakespeare” - Trupa „Curtea comediantilor”
19:15-20:00
Concert - Trupa „Raiceiros” (Spania)
20:00-20:15
Farsă - Trupa „Curtea comediantilor”
20:15-21:00
Concert - Trupa „Truverii”
21:00-21:15
Jocuri cu focul - Trupa „Curtea comediantilor”
Biserica din Deal
16.30-17.30
„Soweit die Wolken gehen”: concert din Barocul vest-european - Ansamblul Barocco Locco (Olanda-
Belgia-Germania-Marea Britanie)
17.30-18.15
„Echo Sounding”: improvizatii muzicale live pe teme arhaice
Biserica Manastirii
13.30-14.15
„Menestrelii de la Castelul Hunianzilor”: concert de muzica medievala si renascentista - Ansamblul Huniadi
Cantores (Hunedoara) 20.30-21.15
92
„Amantii insangerati”: muzica de scena (compozitor Irinel Anghel) a spectacolului cu acelasi nume din
dramaturgia medievala japoneza (Teatrul National Bucuresti)
Irinel Anghel, Andrei Kivu, Matei Ioachimescu, Andrei Marcovici – instrumente exotice (Bucuresti)
Biserica Romano-Catolica
15.00-15.45
„Dialog intre epoci – de la Bach la contemporani”: recital de contrabas - Botond Kostyák – contrabas
(Elvetia-Franta)
Catedrala Ortodoxa
19.30-20.15
Concert vocal de muzica veche - Ansamblul coral Armonia (Sighisoara)
Sala Festiva a Primariei – Sectiunea conferinte
11.00-12.00
Ioan Fedor Pascu (Sighisoara)- „Cetate si fraternitate. Altruism si egosim in lumea breslelor ardelene”
12.00-13.00
Nicolae Tesculă (Muzeul de Istorie Sighisoara) - „Peregrini, artisti si mistici la Sighisoara in secolul al
XVII-lea” 13.00-14.00
Liviu Cimpeanu (Universitatea Babes-Bolyai Cluj-Napoca) - „Institutiile urbane din orasele sasesti”
Piata Sigma
18:00-19.00
Piata aspirantilor
19.00-20.30
Free folk
21.00-24.00
Alexandru Andries
Ducu Bertzi si invitatii sai: Marius Batu, Iulian Baldovin, „Cantos”, invitat special Florian Pittis
24.00
Foc de artificii
* Organizatorii isi rezerva dreptul de a face modificari, care vor fi anuntate din timp.
93