Neagu Elena Andreea, Tureschi Astrid

Serviciul copilului abuzat, traficat, neglijat sau delicvent DGASPC

Neam

Date de identificare ale instituiei

Numele instituiei: Direcia General de Asisten Social i Protecie a
Copilului
Adresa: str. Alexandru cel Bun, nr.11, Piatra Neam
Tel.: 0233/229217, Fax: 0233/213105, Email: dgaspc_neamt@yahoo.com
Persoane de contact: Director executiv: Mihai Hanganu
Director adjunct (copii): Dan Marian Lospa
Director adjunct (aduli): Marlena Panduru
Director economic: Cristina Pvlu

1. Scurt istoric al asistenei sociale

2. Servicii sociale
3. DGASPC Neam
4. Strategie judeean
5. Serviciul copilului abuzat, neglijat, delicvent, traficat
6. Lmurirea unor termeni
7. Aspecte legislative
8. Studii asupra abuzului
9. Studiu de caz
10. Anexe

1. Scurt istoric al asistenei sociale

Asistena social este componenta non-contributiv a sistemului de protecie

social i reprezint ansamblul de instituii i msuri prin care statul, autoritile publice
ale administraiei locale i societatea civil asigur prevenirea, limitarea sau nlturarea
efectelor temporare sau permanente ale unor situaii care pot genera marginalizarea sau
excluderea social a unor persoane.
Obiectivul principal l constituie protejarea persoanelor care, datorit unor motive
de natur economic, fizic, psihic sau social, nu au posibilitatea s i asigure nevoile
sociale, s i dezvolte propriile capaciti i competene pentru participarea activ la
viaa social.
Asistena social dezvoltat rapid dup 1990 a avut mai degrab un caracter
fragmentat, constituit mai ales n jurul unor situaii de criz, fr prioriti clar stabilite.
n prima perioad dup 1990 sistemul de asisten social urmrea asigurarea unei
protecii minimale legislaia adoptat n aceast perioad avnd n vedere dezvoltarea

1
unui sistem de beneficii pentru depirea perioadei de tranziie ctre o economie de pia.
De asemenea, ncercarea de descentralizare rapid care a avut loc mai ales dup 1997 a
generat incoeren organizaional, costuri sociale ridicate, i a sczut capacitatea de
supervizare i control, n acelai timp funcionnd mai multe instituii de coordonare pe
domenii sectoriale cum sunt copiii n dificultate, persoanele vrstnice, persoanele cu
handicap etc.

n cele ce urmeaz sunt prezentate principalele aspecte ce in de organizarea sistemului

naional de asisten social.

Cadru instituional
Anul 2001 a constituit pasul decisiv n crearea coerenei legislative i instituionale fiind
adoptat Legea nr.705/2001 privind sistemul naional de asisten social, act normativ
care deschide calea reformei i dezvoltrii sistemului naional de asisten social.
Principalele direcii ale acestui nou sistem sunt:

1.O nou abordare a construciei instituionale dup principiul plniei:

- la nivel central, politica de asisten social coordonat de Ministerul Muncii,
Solidaritii Sociale i Familiei i realizat de mai multe instituii guvernamentale cu rol
sau cu unele atribuii n domeniu (Ministerul Sntii, Ministerul Justiiei, Ministerul
Administraiei i Internelor, Ministerul Educaiei i Cercetrii i alte instituii centrale)

- coordonarea concertat a domeniului asistenei sociale s-a realizat odat cu trecerea n

subordinea Ministerului Muncii, Solidaritii Sociale i Familiei a Autoritii Naionale
pentru Persoanele cu Handicap, a Autoritii Naionale pentru Protecia Copilului i
Adopie i a Ageniei Naionale pentru Protecia Familiei, ncepnd cu anul 2003.
Din anul 2005 funcioneaz Colegiul pentru coordonarea asistenei sociale.
Colegiul este coordonat de ministrul muncii, solidaritii sociale i familiei i este format
din secretarul de stat al Departamentului de Asisten Social i Politici Familiale din
cadrul Ministerului Muncii, Solidaritii Sociale i Familiei, preedintele Autoritii
Naionale pentru Protecia Drepturilor Copilului, preedintele Autoritii Naionale pentru
Persoane cu Handicap, preedintele Ageniei Naionale pentru Protecia Familiei i
preedintele Ageniei Naionale pentru Egalitatea de anse ntre femei i brbai.
Colegiul asigur caracterul unitar al politicii generale n domeniul asistenei
sociale, ct i n ceea ce privete politicile sectoriale.

- la nivel local (jude i localitate) sistemul de asisten social este integrat i unitar, prin
coordonarea activitilor desfurate de Ministerul Muncii, Solidaritii Sociale i
Familiei prin direciile sale teritoriale i serviciul public de asisten social din
subordinea consiliilor judeene i locale, nfiinat n baza Hotrrii Guvernului nr.
90/2003 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare i funcionare a serviciului
public de asisten social i Legii nr.272/2004 privind protecia i promovarea
drepturilor copilului.

2.Descentralizarea asistenei sociale la nivel de autoritate local.

2
 Autoritile locale primesc responsabiliti accentuate n stabilirea drepturilor de
asisten social, ct i n furnizarea suportului financiar i n servicii. n acelai timp se
consolideaz rolul consiliilor judeene n dezvoltarea activitii de asisten social la
nivel judeean i n organizarea i susinerea activitilor de asisten social la nivel
local.
Activitatea de protecie a drepturilor copilului i a persoanelor cu handicap sunt apanajul
direciilor generale de asisten social i protecia copilului din subordinea consiliilor
judeene.

3.Organizarea sistemului naional de servicii de asisten social se ntemeiaz pe

urmtoarele principii fundamentale: centrarea pe familie i comunitate, organizarea
comunitar, parteneriatul, complementaritatea i diversificarea activitilor pe msura
creterii resurselor.

Msuri de asisten social

Din punct de vedere al msurilor de asisten social aceastea se mpart n prestaii de
asisten social (alocaii familiale, ajutoare i indemnizaii) i servicii sociale.

A. Prestaiile de asisten social reprezint transferuri financiare care pot fi acordate pe

o perioad determinat i cuprind: alocaii familiale, ajutoare sociale, indemnizaii.
Alocaiile familiale se acord familiilor cu copii i au n vedere, n principal, naterea,
educaia i ntreinerea copiilor i se materializeaz n :
- alocaia de stat pentru copii, prevzut de Legea nr.61/1993.
- alocaia familial complementar, prevzut de OUG nr.105/2003.
- alocaia de susinere pentru familia monoparental, prevzut de OUG nr.105/2003.
- alocaia pentru nou-nscui, prevzut de Legea nr.416/2001.
- alocaia lunar de plasament, prevzut de OUG nr.26/1997 i Legea nr.272/2004.
- indemnizaia pentru creterea copilului n vrst de pn la 2 (3) ani.
- stimulent lunar pentru creterea copilului n vrst de pn la 2 (3) ani.
Ajutoarele sunt prestaii acordate n bani i n natur persoanelor sau familiilor ale cror
venituri sunt insuficiente pentru acoperirea nevoilor minime i se materializeaz n :
- ajutorul social acordat n baza Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat.
- ajutorul pentru nclzirea locuinei acordat n baza Ordonanei de urgen a Guvernului
nr.5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru nclzirea locuinei, precum i a unor
faciliti populaiei pentru plata energiei termice, cu modificrile i completrile
ulterioare
- ajutorul bnesc pentru achiziionarea unei centrale termice individuale sau a unui
arztor automatizat, n baza OUG nr.91/2005 privind instituirea Programului de acordare
a unor ajutoare bneti populaiei cu venituri reduse care utilizeaz pentru nclzirea
locuinei gaze naturale.
- Ajutorul rambursabil pentru refugiai
Indemnizaiile se acord persoanelor pentru favorizarea incluziunii sociale i asigurrii
unei viei autonome i pot fi:
- alocaia social pentru adulii nevztori cu handicap grav sau accentuat.
- indemnizaia pentru nsoitorul adultului nevztor cu handicap grav.

3
- indemnizaia pentru adulii nevztori cu handicap grav salariai
- indemnizaia cuvenit adulilor cu handicap grav sau accentuat alii dect nevztorii.
- indemnizaia lunar de hran pentru copii i aduli infectai/bolnavi HIV/SIDA.
Finanarea prestaiilor de asisten social se realizeaz, n principal, din bugetul de stat i
din bugetele locale, conform legilor speciale care reglementeaz acordarea acestor
prestaii.

B. Serviciile sociale reprezint ansamblul complex de msuri i aciuni realizate pentru a

rspunde nevoilor sociale ale persoanelor, familiilor, grupurilor sau comunitilor n
vederea prevenirii i depirii unor situaii de dificultate, vulnerabilitate sau dependen
pentru creterea calitii vieii i promovarea coeziunii sociale.
Serviciile sociale, alturi de prestaiile sociale, precum i de alte sisteme de
securitate social, intervin pentru soluionarea unor probleme potenial generatoare de
excluziune social.
Serviciile sociale sunt asigurate de ctre autoritile administraiei publice locale, precum
i de persoane fizice sau persoane juridice publice ori private.
Furnizarea serviciilor sociale se bazeaz pe principii, cum sunt : solidaritatea
social, centrarea pe familie i comunitate, abordarea global, organizarea comunitar,
parteneriatul, complementaritatea i lucrul n echip.
Ca mari tipuri de servicii acestea sunt:
-servicii cu caracter primar care au drept scop prevenirea sau limitarea unor situaii de
dificultate sau vulnerabilitate care pot duce la marginalizarea sau excluziunea social ;
-servicii specializate care au drept scop meninerea, refacerea sau dezvoltarea
capacitilor individuale pentru depirea unei situaii de nevoie social.
Finanarea serviciilor sociale se realizeaz, n principal, din bugetele locale,
bugetul de stat, contribuiile beneficiarilor, sponsorizri i donaii.

2. Serviciile sociale

Serviciile sociale reprezenta o form de suport activ pentru familiile i comunitile aflate
n dificultate.
Definiie: Ansamblul complex de msuri i aciuni realizate pentru a rspunde nevoilor
sociale individuale, familiale sau de grup, n vederea prevenirii i depirii unor situaii
de dificultate, vulnerabilitate sau dependena pentru prezervarea autonomiei i proteciei
persoanei, pentru prevenirea marginalizrii i excluziunii sociale, pentru promovarea
incluziunii sociale i n scopul creterii calitii vieii.

4
Cine utilizeaz serviciile sociale?
Oricine poate fi beneficiar de servicii sociale.

Cine furnizeaz serviciile sociale?

Serviciile sociale sunt asigurate de ctre autoritile administraiei publice locale, precum
i de persoane fizice sau persoane juridice publice ori private, n condiiile legii.
Cnd sunt acordate serviciile sociale furnizate?
Cnd bunstarea individual sau colectiv se afl n situaie de risc.
Cel mai important ingredient este beneficiarul, persoana care are nevoie de sprijin, a crei
autonomie i calitate a vieii pot fi periclitate fr oferirea de servicii sociale, determinnd
astfel apariia riscului de excluziune social.
Serviciile sociale, alturi de prestaiile sociale, precum i de alte sisteme de securitate
social, intervin pentru soluionarea unor probleme potenial generatoare de excluziune
social.

PRINCIPIILE CARE STAU LA BAZA SERVICIILOR SOCIALE

Solidaritatea social: ntreaga comunitate particip la sprijinirea persoanelor care nu i
pot asigura singure nevoile sociale
Centrarea pe familie i comunitate: avnd ca obiectiv ntrirea i dezvoltarea mediilor
naturale de via ale persoanelor (familia i comunitatea). Din aceasta perspectiv,

5
finalitatea serviciilor sociale este dezvoltarea capacitilor individuale de funcionare i o
mai bun integrare social a individului ct i realizarea unui mediu social suportiv.
Abordarea global: pornind de la premisa c problemele unei persoane, familii sau
comuniti sunt interdependente i nu se pot trata separat. Din acest motiv, intervenia
lucrtorului social va porni de la diagnoza bazat pe o nelegere global a tuturor
problemelor existente i, acolo unde este nevoie, intervenia lui va fi completat de
servicii de asisten social de tip specializat.
Organizarea comunitar: necesitatea de eficientizare a serviciilor sociale prin
organizarea lor la nivelul judeului i comunitilor locale, prin preluarea lor de ctre
autoritile publice locale sau la nivel zonal iar, acolo unde nu se poate, prin realizarea
unui parteneriat ntre mai multe comuniti.
Parteneriatul activnd o larg participare a mai multor instituii, organizaii, autoriti,
prieteni, vecini, colegi, familie, ali reprezentani ai societii civile, a tuturor actorilor
comunitari n vederea realizrii obiectivelor propuse.
Complementaritatea realizat ntre sistemul public i cel neguvernamental. Sistemul
public garanteaz acoperirea drepturilor sociale, dezvolt i organizeaz serviciile
prevzute de lege i suine financiar aciunile organizaiilor neguvernamentale. Astfel,
att sistemul public de servicii sociale , ct i cel non-guvernamental, se poate nscrie
ntr-o politic social unitar, coerent, de sprijin eficient a celor aflai n nevoie.
Lucrul n echip bazat pe aciunea comun a mai multor specialiti din domenii diferite
care pot da rspuns problemelor complexe ale beneficiarilor. Resursele importante ale
activitii eficiente n echip sunt suportul reciproc profesional i uman, consultarea,
luarea mpreun a deciziilor cu privire la abordarea fiecrui caz.
Diversificarea activitilor pe msura creterii resurselor sistemul de servicii sociale
reprezint un cadru instituional structurat n care activitile se diversific pe msura
apariiei de noi resurse sau de noi probleme; diversificarea problematicii necesit crearea
unui management eficient i eficace de sistem i nu trebuie s conduc la nfiinarea de
noi instituii noi, axate doar pe o anume nevoie sau categorie de beneficiar.

TIPURI DE SERVICII SOCIALE

Serviciile sociale pot fi servicii sociale cu caracter primar i servicii sociale specializate,
ambele categorii avnd un caracter proactiv.
- Serviciile sociale cu caracter primar sunt serviciile sociale care au drept scop
prevenirea sau limitarea unor situaii de dificultate ori vulnerabilitate, care pot duce la
marginalizare sau excluziune social.
- Serviciile sociale specializate au drept scop meninerea, refacerea sau dezvoltarea
capacitilor individuale pentru depirea unei situaii de nevoie social.

Serviciile de ngrijire social-medical sunt servicii sociale specializate i se adreseaz

persoanelor vrstnice, persoanelor cu handicap, bolnavilor cronici, persoanelor care
sufer de boli incurabile, copiilor cu nevoi speciale, persoanelor victime ale violenei n
familie.
Serviciile de grijire social-medical sunt:
a) servicii sociale,
b) servicii medicale i
c) servicii conexe acestora.

6
 ACREDITRI
Furnizorii de servicii sociale pot organiza i acorda servicii sociale numai dac sunt
acreditai n condiiile legii.
Metodologia de acreditare a furnizorilor de servicii sociale se aprob prin hotrre a
Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Solidaritii Sociale i Familiei, i se
poate revizui ori de cte ori este necesar. ( Art.11 din OG nr.86).
Metodologia de acreditare a furnizorilor de servicii sociale face parte din HG 1024/2004
pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a OG nr.68/2004 privind serviciile
sociale
Criteriile de acreditare, precum i Regulamentul-cadru de organizare i functionare a
instituiilor de asisten social, cu excepia celor de tip pilot, se aproba prin hotrre a
Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Solidaritii Sociale i Familiei ( Art.16
din OG nr.86).

FURNIZORII DE SERVICII SOCIALE

Furnizorii de servicii sociale pot fi persoane fizice sau juridice, publice ori private.
1. Furnizorii publici de servicii sociale pot fi:
- Serviciul public de asisten sociala la nivel judeean si local;
- Alte servicii publice specializate la nivel judeean sau local;
- Instituiile publice care au constituite compartimente de asisten social.
Serviciul public de asisten social, organizat la nivel local, are responsabilitatea
crerii, meninerii i dezvoltrii serviciilor sociale cu caracter primar, n funcie de
nevoile sociale identificate, cu scopul prioritar de susinere a funcionalitii sociale a
persoanei n mediul propriu de via, familial i comunitar.
Serviciul public de asisten social, organizat la nivel judeean, are responsabilitatea
dezvoltrii i diversificrii serviciilor sociale specializate, n funcie de nevoile sociale
identificate, cu scopul prioritar de a menine funcionalitatea social a persoanei,
urmrind reinseria n mediul propriu de via, familial i comunitar.

Furnizorii privai de servicii sociale pot fi:

- Asociaiile i fundaiile, cultele religioase i orice alte forme organizate ale societii
civile;
- Persoane fizice autorizate n condiiile legii;
- Filialele i sucursalele asociaiilor i fundaiilor internaionale recunoscute n
conformitate cu legislaia n vigoare;
- Organizaiile internaionale de profil.

Furnizorii de servicii sociale pot organiza i acorda servicii sociale numai dac
sunt acreditai n condiiile legii. Metodologia de acreditare a furnizorilor de servicii
sociale se aprob prin hotrre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii,
Solidaritii Sociale i Familiei, i se poate revizui ori de cte ori este necesar. Societile
comerciale pot furniza servicii sociale numai prin intermediul fundaiilor proprii nfiinate
n acest scop.

7
3. DGASPC Neam

Direcia General de Asisten Social i Protecia Copilului Neam este instituia

public de interes judeean cu personalitate juridic, nfiinat prin Hotrrea nr.99/2004 a
Consiliului Judeean Neam, n subordinea acestuia, rezultata prin comasarea Serviciului
Public de Asisten Social a judeului Neam i a Direciei Judeene pentru Protecia
Drepturilor Copilului Neam, prin preluarea, n mod corespunztor, a atribuiilor i
funciilor acestora.
Activitatea Direciei generale este coordonat i controlat de preedintele Consiliului
judeean
Direcia general realizeaz la nivel judeean, msurile de asisten social n
domeniul proteciei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vrstnice,
persoanelor cu handicap, precum i a oricror persoane aflate n nevoie.
Organizarea i funcionarea Direciei generale se realizeaz n conformitate cu
prevederile Regulamentul de organizare i funcionare, aprobat prin Hotrrea nr.99/2004
a Consiliului Judeean Neam.
Direcia general, ca furnizor de servicii sociale organizeaz i acord servicii
sociale n baza acreditrii, n condiiile prevzute de Ordonana Guvernului nr.68/2003
privind serviciile sociale, completat i modificat prin Legea nr.515/2003 si a Ordinului
MMSSF nr. 383/2005.
Directorul executiv al Direciei generale asigur conducerea executiv a acesteia i
rspunde de buna ei funcionare n ndeplinirea atribuiilor ce i revin. n exercitarea
atribuiilor ce i revin directorul executiv emite dispoziii.
Directorul executiv reprezint Direcia general n relaiile cu autoritile i
instituiile publice, cu persoanele fizice i juridice din ar i din strintate, precum i n
justiie. Reprezentarea n justiie poate fi delegat compartimentului juridic contencios.
Atribuiile principale ale directorul executiv sunt prevzute n Regulamentul de
organizare i funcionare al Direciei generale
Direcia general este structurat pe urmtoarele servicii, n conformitate cu
Hotrrea de Guvern nr. 1434/2004 privind atribuiile i Regulamentul-cadru de
organizare i funcionare ale Direciei generale de asisten social i protecia copilului:
1. Compartiment Audit;
2. Compartiment Relaii cu Publicul i Mass Media ;
3. Compartiment Juridic Contencios;
4. Serviciul Resurse Umane, Salarizare i Formare Profesional;
5. Serviciul Strategii, Proiecte, Coordonare i Control;
6. Centrul judeean Columna pentru victime ale violenei domestice din Judeul
Neam;
7. Serviciul Achiziii Publice;
8. Serviciul Administrativ-Secretariat;
9. Serviciul Asisten, Plasamente i Adopie ;
10. Serviciul de Protecie a Copilului n Plasament la Asistenii Maternali
Profesioniti;
11. Asisteni Maternali Profesioniti;
12. Serviciul de Evaluare Complex a Copilului;

8
 13. Compartimentul de Asisten i Sprijin pentru Integrarea Socio-Profesional a
Adolescenilor i Tinerilor Rezideni;
14. Serviciul pentru Copilul neglijat, abuzat, exploatat, delicvent;
15. Echipa Mobil de Intervenie Rapid n cazuri de abuz, neglijare sau exploatare;
16. Telefonul Copilului;
17. Centrul de Asisten i Sprijin pentru Copiii Strzii;
18. Centrul de Asisten i Sprijin pentru readaptarea pshihologic a copilului cu
probleme psiho-sociale;
19. Secretariatul Comisiei de Protecie a Copilului;
20. Complex de Servicii Ion Creang Piatra Neam;
21. Complex de Servicii Elena Doamna Piatra Neam;
22. Centrul de Recuperare i Reabilitare a Copilului cu Handicap Piatra Neam;
23. Complex de Servicii Romania Roman;
24. Complex de Servicii Familia Mea Roman;
25. Complex de Servicii Ozana Trgu Neam;
26. Complex de Servicii de Zi Piatra Neam;
27. Compartiment de Asisten Social pentru Persoane Vrstnice;
28. Serviciul de Asisten Social pentru Persoane cu Handicap;
29. Secretariatul Comisiei de Evaluare a Persoanelor cu Dizabilii;
30. Serviciul de Evaluare Complex a persoanei adulte cu handicap;
31. Compartiment de Asisten de tip Familial pentru Persoane adulte;
32. Asisteni personali profesioniti;
33. Centrul de Consiliere i Informare;
34. Serviciul Monitorizare;
35. Serviciul Financiar Contabil;
36. Serviciul Buget

Activitatea Direciei generale se realizeaz n conformitate cu prevederile legale

n domeniul proteciei i promovrii drepturilor copilului i a familiei, a celor privind
protecia persoanelor singure, persoanelor vrstnice, a celor cu handicap, precum i a
oricror persoane aflate n nevoie, atribuiile serviciilor fiind prevzute n Regulamentul
de organizare i funcionare Direciei generale.

5. Strategie judeean

I. Obiectivul general: Trecerea de la o abordare de tip protecia copilului

aflat n dificultate la promovarea i monitorizarea respectrii drepturilor
copilului; asigurarea exercitrii efective a drepturilor copilului n cadrul
familiei i n raport cu toate instituiile implicate.

II. Context

A. Situaia actual

Numrul copiilor din jude- 150.234

9
Numrul copiilor aflai n evidena sistemului de protecie:
La data de 30.06.2009- 4558 de copii, din care:
a) n cadrul serviciilor de tip rezidenial
centre maternale: 3
case de tip familial: 195
centre de plasament: 133, din care 67 asistai;
coli speciale: 452;
centre de recuperare pentru copii cu dizabiliti: 138
b) n cadrul serviciilor de zi
centre de zi: 91
c) n cadrul serviciilor de tip familial
asistena maternal/plasament la alte familii sau persoane: 1709
d) Adopii finalizate care sunt n perioada de monitorizare: 64
e)Alte servicii( centre de primire n regim de urgen, centre pentru copii
strzii): 6
Numrul cererilor de adopie naional , la data raportrii: 14;
Servicii de consiliere i prevenire: 1767

Piramida vrstelor cu privire la copiii aflai n sistemul de protecie

<1 an-58
1-7 ani-1153
8-14 ani-1912
15-18 ani-1175
>18 ani-260

Copii aflai n instituii:

Numrul de copii existeni n centrele de plasament la data de 30.09.2009
-1070
Perioada Intrri Ieiri
Trim.IV 2003 43 84
2004 204 204
2005 322 667
2006 164 207
2007 137 223
2008 144 269
Sem.I 2009 28 48
Total 1042 1702

Copii aflai la asisteni maternali profesioniti

Perioada Intrri Ieiri

Trim.IV 2003 50 31
2004 71 55
2005 106 51

10
 2006 123 48
2007 132 37
2008 134 39
Sem.I 2009 42 15
Total 658 275

Copii n plasament la familii sau persoane

Perioada Intrri Ieiri

Trim.IV 2003 87 23
2004 286 89
2005 290 166
2006 208 168
2007 176 190
2008 222 274
Sem.I 2009 23 113
Total 1292 1023

B. Nevoi prioritare

Prioritatea nr. 1
Prevenirea abandonului i reducerea numrului de copii instituionalizai.

Separarea copilului de printii si precum i ederea lui ndelungat ntr-o

instituie pot genera apariia unor traume care pun n pericol dezvoltarea unei
personaliti armonioase.
Pentru prevenirea ajungerii copilului n astfel de situaii este necesar desfurarea de
programe de prevenire a abandonului i dezvoltarea alternativelor de tip familial ( centre
maternale, centre de zi, centre de consiliere i sprijin pentru copil i familie, etc.).
Prin centrele de pregtire a integrrii/reintegrrii copilului n familie i de
asisten i sprijin pentru inseria social a adolescenilor i tinerilor rezideni, se
urmrete scderea continu a numrului de copii din instituii i nlocuirea unitilor de
protecie de tip clasic cu case de tip familial.

Prioritatea nr. 2
Prevenirea abuzului i a neglijrii aupra copilului, precum i combaterea
celor mai grave forme de exploatare prin munc a acestuia.

n urma activitilor de mediatizare a cunoaterii i respectrii drepturilor

copilului i a nfiinrii i funcionrii serviciilor de prevenire i intervenie ( telefonul
copilului, serviciul pentru copilul maltratat i delincvent, serviciul de asisten a copilului
pentru exercitarea dreptului la exprimarea liber a opiniei sale, etc.), s-a nregistrat o
cretere a numrului de cazuri privind abuzul, neglijarea i exploatarea prin munc a
copilului, ca o consecin a contientizrii societii civile i a schimbrii mentalitii cu
privire la creterea i educarea copilului.

11
 n consecin se impune intensificarea aciunilor privind prevenirea maltratrii i
a exploatrii prin munc a copilului prin mijloace specifice, n cadrul serviciilor existente
i a implicrii echipelor intersectoriale i pluridisciplinare special constituite.

Prioritatea nr. 3
Restructurarea instituiilor rezideniale existente i asigurarea standardelor
minime obligatorii pentru serviciile de tip rezidenial.

Implementarea reformei n domeniul proteciei copilului a urmrit scderea

continu a numrului de copii din instituii i reducerea duratei medii de
instituionalizare, ceea ce a permis nchiderea/restructurarea unitilor rezideniale de tip
clasic n paralel cu nfiinarea serviciilor alternative.
Pentru a asigura standardele minime de calitate a serviciilor de tip
rezidenial, este necesar s se acioneze n continuare pentru restructurarea
unitilor rezideniale, astfel nct s rspund asigurrii condiiilor optime de
via a beneficiarilor.

Prioritatea nr. 4
Pregtirea i integrarea socio-profesional a tinerilor din centrele de
plasament

n cazul copiilor institutionalizai, n special a celor cu o durat lung de

reziden, problema cea mai acut cu care se confrunt acetia la ieirea din sistem, este
legat de adaptarea la viaa independent i integrarea socio-profesional.
n scopul depirii acestor dificulti, se impune dezvoltarea unor programe de
formare a deprinderilor de via independent pentru copiii i adolescenii rezideni i de
acompaniere a tinerilor n demersurile pentru ocuparea unui loc de munc i obinere a
unei locuine, la momentul revocrii msurii de protecie.

Prioritatea nr. 5
Continuarea procesului de descentralizare de la nivel judeean la nivel local
a responsabilitilor privind garantarea i promovarea respectrii drepturilor
copilului.

Implicarea comunitii locale, n special prin crearea i dezvoltarea structurilor

comunitare consultative deriv din necesitatea apropierii serviciilor de beneficiari, n
scopul meninerii legturilor cu familia i prevenirea abandonului copilului din familia
aflat n situaie de criz.
n funcie de implicarea i deschiderea autoritilor administraiei publice locale
fa de problematica copilului i familiei, se urmrete acordarea de asisten i sprijin
pentru nfiinarea la nivel local a unor servicii de care comunitatea are nevoie.

III. Misiunea : Promovarea cunoaterii i respectrii drepturilor copilului,

coordonarea, monitorizarea i controlul activitii de protecie a drepturilor
copilului.

12
IV. Principii :
Respectarea i promovarea cu prioritate a interesului superior al copilului;
Egalitatea anselor i nediscriminarea;
Responsabilizarea prinilor cu privire la exercitarea drepturilor i ndeplinirea
obligaiilor printeti;
Primordialitatea responsabilitii printilor cu privire la respectarea i garantarea
drepturilor copilului;
Descentralizarea serviciilor de protecie a copilului, intervenia multisectorial i
parteneriatul dintre instituiile publice i organismele private autorizate;
Asigurarea unei ngrijiri individualizate i personalizate pentru fiecare copil;
Respectarea demnitii copilului;
Ascultarea opiniei copilului i luarea n considerare a acesteia, innd cont de
vrsta i de gradul su de maturitate;
Asigurarea stabilitii i continuitii n ngrijirea, creterea i educarea copilului,
innd cont de originea sa etnic, religioas, cultural i lingvistic, n cazul lurii
unei msuri de protecie;
Celeritate n luarea oricrei decizii cu privire la copil;
Asigurarea proteciei mpotriva abuzului i exploatrii copilului.

VI. Rezultate scontate:

Prin implementarea strategiei judeene se estimeaz obinerea, pn la sfritul anului
2010, a urmtoarelor rezultate:
Asigurarea de servicii alternative i de prevenire a separrii copilului de
familia sa, astfel:
- ngrijire n centre de zi 340 de copii;
- consiliere, asisten i sprijin privind prevenirea abandonului,
maltratrii i/sau exploatrii prin munc, readaptare psihologic a
copilului cu probleme psiho-sociale, integrarea/reintegrarea copilului
n familie, exercitarea dreptului la exprimarea liber a opiniei,
planning familial 6500 cazuri;
- sprijin material i/sau financiar pentru prevenirea abandonului 600
de copii;
- cretere i educare a copilului separat de familie, la asistent maternal
profesionist 600 de copii;
- plasament unei familii sau persoane 1200 de copii;
scderea numrului de copii ocrotii n sistem rezidenial cu circa 30%;
creterea numrului de copii reintegrai n familia natural cu circa 15% pe
an;
restructurarea Complexului de servicii comunitare Ion Creang Piatra
Neam pn la sfritul anului 2010 prin nlocuirea Serviciului de protecie
de tip rezidenial cu Serviciul de asisten i sprijin pentru integrarea socio-
profesional a adolescenilor i tinerilor rezideni, nfiinarea Centrului de
urgen pentru copil i familie, victime ale violenei domestice i dezvoltarea
serviciilor existente;

13
 integrarea socio-profesional a circa 90% din tinerii rezideni a cror msur
de protecie nceteaz conform legii, ca urmare a implementrii programelor
de orientare profesional, consiliere n carier i formare a deprinderilor de
via independent;
implementarea standardelor minime obligatorii n toate serviciile de
protecie a copilului, n procent de cel puin 70%, n funcie de resursele
alocate i de posibilitatea accesrii de surse de finanare extrabugetar;
formarea iniial i continu a cel puin 80% din personalul implicat n
protecia copilului.

VII. Obiective generale

1. Prevenirea separrii copilului de familia sa i reducerea numrului copiilor

institutionalizai cu cel puin 30%, pn la sfritul anului 2010;
2. Diversificarea i dezvoltarea serviciilor alternative i implementarea de programe
specifice, pentru:
- contientizarea societii civile asupra riscului i consecintelor
abandonului copiilor precum i cu privire la cunoaterea i
respectarea drepturilor copilului;
- prevenirea maltratrii copilului i intervenia n cazuri de abuz i
neglijare
- combaterea exploatrii prin munca i a traficului de fiine umane;
- evaluarea i nlturarea factorilor de risc din familii defavorizate
pentru prevenirea ajungerii pe strad a copiilor i a exploatrii lor
economice;
- integrarea socio-profesional a tinerilor de peste 18 ani care prsesc
sistemul rezidenial;
- prevenirea i combaterea comportamentelor deviante ale copiilor i a
consumului de droguri ;
- promovarea i respectarea accesului liber al fiecrei persoane la
educaia pentru sntate i acordarea de suport n domeniul
planificrii familiale.
3. Continuarea procesului de descentralizare a serviciilor i responsabilizarea
comunitii n rezolvarea problemelor referitoare la proprii copii;
4. Asigurarea standardelor minime obligatorii pentru reorganizarea i funcionarea
serviciilor de protecie a copilului, pentru realizarea indicatorilor de performan
afereni;
5. Pregtirea instanelor judectoreti care soluioneaz cauzele privind luarea unei
msuri de protecie pentru copii, n scopul aplicrii unitare i cu celeritate a
msurilor prevzute de legislaia n vigoare;
6. Consolidarea parteneriatelor i implicarea instituiilor i organizaiilor
neguvernamentale n problematica privind protecia copilului i familiei;
7. Profesionalizarea resurselor umane din sistemul serviciilor sociale pentru copil i
familie.

6. Serviciul copilului abuzat, neglijat, exploatat, delicvent

14
 dezvolt activiti de informare i promovare a serviciilor oferite copilului n situaie de
risc de abandon, abuz, neglijare, exploatare , traficare precum i familiilor acestora;
colaboreaz n acest sens cu autoritile locale, specialiti din domeniul educaiei,
sntii, poliiei pentru instrumentarea interinstituional;
realizeaz campanii de informare i educare a comunitii n problematica abandonului,
abuzului, neglijrii, exploatrii sau traficrii copilului;
realizeaz materiale promoionale pentru prini, profesioniti, membrii comunitii ce
conin informaii despre rolul serviciului, accesibilitatea i modul de funcionare al
acestuia;
realizeaz programe de prevenire primar a fenomenului prin antrenarea comunitii, a
unitilor colare i a mass-media;
intervine n situaia de criz i propune msuri pentru securizarea copilului maltratat ;
consiliaz familia cu privire la drepturile copilului, modul de aplicare a acestora i
msurile sancionatorii care pot fi dispuse;
efectueaz studii n comunitate privind maltratarea copiilor n cadrul familiei biologice
extinse sau n mediul instituional (coli, uniti medicale, instituii de protecie a
copilului);
sesizeaz instanele de judecat pentru luarea unor msuri de protecie special n cazurile
de abandon, abuz, neglijare, exploatare sau traficare a copilului;
asigur copiilor i familiilor asisten pentru depirea situaiei de criz;
asigur nsoirea i asistarea copilului n faa autoritilor;
stabilete cauzele de ordin psiho-social ale predelincvenei i delincvenei juvenile i
acioneaz pentru prevenirea sau diminuarea comportamentului antisocial;
acioneaz pentru luarea msurilor educative n mediul social deschis;
pregtete psihologic copiii delincveni, reeducai n instituii cu caracter nchis, pentru
dobndirea unui statut social nou;
asigur nsoirea i asistarea copilului delincvent n faa autoritilor.

ECHIPA MOBIL DE INTERVENIE RAPID N CAZURI DE ABUZ , NEGLIJARE

SAU EXPLOATARE A COPILULUI

preia sesizrile de maltratare a copilului i evalueaz nevoile imediate ale beneficiarului

i potenialul risc privind expunerea acestuia la abuz, neglijare i exploatare;
se deplaseaz n teren pentru evaluare i intervenie n situaiile de urgen;
monitorizeaz periodic cazurile soluionate i cele aflate n curs de soluionare;

7. Lmurirea unor termeni

Abuzul sexual la copii se refer la abuzul sexual asupra unui copil, svrit de ctre un
adult, sau de ctre orice alt persoan de o vrst semnificativ mai mare sau aflat ntr-o
poziie de dominare (control) asupra copilului, unde copilul este folosit pentru stimularea
sexual a altei persoane.
Studii asupra efectelor abuzului sexual la copii arat prezena folosirii unor rugmini
i invitaii pe lng aciuni fizice propriu-zise, privind orice interaciune sexual ntre
adult i copil, pornind de la un srut sau o mbriare pn la relaia sexual propriu-zis

15
i orice alt activitate legat de aceasta. Maltratarea copilului este orice rnire cu
intenie a unui copil. Maltratarea copilului include att neglijarea ct i abuzul.
Neglijarea este atunci cnd printele sau persoana de ngrijire nu asigur sntatea i
starea general de bine a copilului. Neglijare poate fi considerat neasigurarea pentru
copil a unui adpost adecvat, a colarizrii, a mbrcmintei, a ngrijirilor medicale sau a
proteciei mpotriva riscurilor. Neglijarea copilului este la fel de serioas ca i abuzarea
lui i este mai frecvent dect abuzul. Totui, nu este neobinuit pentru o victim s fie
att neglijat, ct i abuzat.
Abuzul fizic cauzeaz leziuni/rni ale corpului, cum ar fi tieturi, vnti, arsuri, fracturi
osoase, nepturi sau afectri ale organelor interne. Abuzul fizic mai const de asemenea
n rnirea unui ft, ca de exemplu atunci cand o femeie nsrcinat are probleme legate de
abuzul de substane sau este rnit n urm violenei domestice.

Abuzul psihologic este un pattern de aciuni sau lipsa unor aciuni intenionale, verbale
sau comportamentale, care transmit unui copil mesajul ca ea sau el este lipsit de valoare,
slab, neiubit, nedorit, n pericol sau c este valoros doar fiind c ndeplinete nevoile
altcuiva. Refuzul de a oferi suportul emoional, izolarea sau terorizarea unui copil sunt
forme ale abuzului psihologic.
Violena domestic la care un copil care este martor este de asemenea considerat o
form de abuz psihologic.
Exhibiionismul, voyeurismul sau expunerea unui copil la pornografie sunt tipuri de
abuz sexual. Abuzatorii sexuali pot fi tineri sau vrstnici, brbai sau femei i de obicei
sunt membri ai familiei (incest) sau cunotine din mediul copilului. Abuzul sexual
realizat de un strin este relativ rar.
Jocul sexual nu este un abuz sexual. Jocul sexual este un comportament normal ntre
copii n perioada de dinainte de adolescen (la pubertate) ntre care exist o diferen de
vrst mai mic de 4 ani i n care nu a fost folosit nici un tip de putere, de for sau de
constrngere. Jocul sexual este atunci cnd copiii i privesc sau i ating reciproc
organele genitale. Copiii nu au suficient experien de via i capacitate de raionare ca
s poat nelege c abuzul sau neglijarea nu este din vina lor. Ei pot suferi eecuri
devastatoare n dezvoltare, precum ar fi ncetinirea/oprirea creterii sau ntrzierii n
dezvoltare (tulburri de nvare), durere fizic sau durere emoional care poate dura
toata viaa.

8. Aspecte legislative

Din experiena acumulat, personalul Serviciului Copilului Abuzat, Neglijat,

Exploatat, Delicvent consider c legislaia n astfel de cazuri este extrem de permisiv,
iar consecinele ce decurg sunt dezastruoase pentru dezvoltarea normal a unui copil.
Justiia, n astfel de cazuri, pune n balan cuvntul copilei cu cel al tatlui i nu d
prioritate interesului suprem al copilului, care ar trebui s primeze. Ca i urmare, toi
membrii Serviciului declar c n perioada de cnd ei activeaz au ntlnit foarte puine
cazuri n care instana s dispun decderea din drepturi a prinilor.

Mai multe asociaii cu care Serviciul colaboreaz i propun s sensibilizeze

16
opinia public i s trag un semnal de alarm fa de modalitatea defectuoas de
redactare a legislaiei n vigoare i s fac propuneri de lege ferenda care s reflecte i s
previn realitatea pe care o ndur minorii abuzai. n acest sens, Asociaia de Intervenie
Terapeutic n Criz i propune ca unul din mijloacele de prob acceptate de lege s fie
evalurile psihologice i psihiatrice ale personalului de specialitate. n majoritatea
covritoare a cazurilor, att organele de urmrire penal, ct i instana de judecat,
consider c proba exclusiv a comiterii infraciunilor de abuz / perversiuni sexuale e
constituit din probele biologice recoltate i procesate la Institutul de Medcin Legal,
care de cele mai mult ori nu sunt concludente. Probele psihologice i psihiatrice care sunt
acceptate la nivel internaional n probaiune nu sunt prevzute ca obligatorii n Romnia
n susinerea cauzelor n instan pentru a duce la pedepsirea celor vinovai.

Prevederi relevante ale Codului de procedur penal

Art.63:Probele i aprecierea lor

(1) Constituie prob ORICE element de fapt care servete la constatarea existenei sau
inexistenei unei infraciuni, la identificarea persoanei care a svrit-o i la cunoaterea
mprejurrilor necesare pentru justa soluionare a cauzei.
(2) Probele nu au valoare mai dinainte stabilit. Aprecierea fiecrei probe se face de
organul de urmrire penal sau de instana de judecat n urma examinrii tuturor
probelor administrate, n scopul aflrii adevrului.

Art. 64: Mijloacele de prob

(1) Mijloacele de prob prin care se constat elementele de fapt ce pot servi ca prob
sunt: declaraiile nvinuitului sau ale inculpatului, declaraiile prii vtmate, ale prii
civile i ale prii responsabile civilmente, declaraiile martorilor, nscrisurile,
nregistrrile audio sau video, fotografiile, mijloacele materiale de prob, constatrile
tehnico-tiinifice, constatrile medico-legale i expertizele.

Art. 116:Ordonarea efecturii expertizei

(1) Cnd pentru lmurirea unor fapte sau mprejurri ale cauzei, n vederea aflrii
adevrului, sunt necesare cunotintele unui expert, organul de urmrire penal ori instana
de judecat dispune, la cerere sau din oficiu, efectuarea unei expertize.

Art.117:Expertiza
(1) Efectuarea unei expertize psihiatrice este obligatorie n cazul infraciunii de omor
deosebit de grav, precum i atunci cnd organul de urmrire penal sau instana de
judecat are ndoial asupra strii psihice a nvinuitului sau inculpatului.
(2) Expertiza n aceste cazuri se efectueaz n instituii sanitare de specialitate. n vederea
efecturii expertizei, organul de cercetare penal cu aprobarea procurorului sau instana
de judecat dispune internarea nvinuitului ori inculpatului pe timpul necesar. Aceast
msur este executorie i se aduce la ndeplinire, n caz de opunere, de organele de
poliie.
(3) De asemenea, efectuarea unei expertize este obligatorie pentru a se stabili cauzele
morii, dac nu s-a ntocmit un raport medico-legal.

17
9. Studii asupra abuzului
Unul dintre aspectele importante care ne-au fost evideniate de ctre membrii
Serviciului n timpul petrecut analiznd metodele care se aplic intervievrii copiilor i
prinilor care se adreseaz acestui Serviciu este atenia acordat anumitor sindromuri ce
sunt des ntlnite. Sindromul copilului btut este un fenomen tragic i unul dintre cele mai
ntlnite din pcate n activitatea acestui Serviciu. Din nefericire este o crim care este
ascuns adeseori cu succes de cei care o practic. Un important rol n descoperirea i
pedepsirea celor care se fac vinovai de abuzul fizic asupra copiilor prin btaie l are
aplicarea legii.
Serviciul Copilului Abuzat, Neglijat, Exploatat, Delicvent deine de asemenea o
bibliotec mic ca i volum, dar impresionat prin titlurile coninute. Dei majoritatea
sunt cumprate de membrii Serviciului sau donate de ctre biblioteca central a oraului,
multe dintre ele conin studii actualizate sau metode de realizare a anchetelor sociale.
Printre acestea se afl un studiu al procurorului american Shay Bilchik, specialist n
victimologia infantil, ce conine informaii practice cu privire la circumstanele care
dovedesc aplicarea btii nu n mod accidental ci n mod evident, precum i
circumstanele morii unui copil care a fost btut. Se pune un accent deosebit pe obinerea
unei examinri medicale experte, prin documentare imediat cu fotografii ale loviturilor
i prin colectarea i pstrarea mrturiilor fizice. Acest ghid arat investigatorilor cum s ia
interviuri celor care se ocup cu copii n general, membrilor familiei, vecinilor,
personalului colii i altora care pot aduce noi lmuriri cu privire la tratamentul pe care l-
a suportat un copil de-a lungul timpului, astfel devenind martori care pot corobora sau pot
nega abuzul suspectat.

Investigatorii trebuie de asemenea s tie ce este sindromul copilului btut i ce

nseamn acesta n cadrul unei investigaii. Acest sindrom este definit ca o colecie de
rni dobndite de un copil ca rezultat al unui tratament incorect i al btilor. Dac
semnele fizice indic traum intenionat sau sunt mult mai severe dect se atepta s fie
atunci cnd avem de-a face cu un accident, se va suspecta sindromul copilului btut
(SCB). n astfel de cazuri un investigator trebuie s fac mai mult dect s colecteze
informaii despre rnile raportate. O investigaie complet implic intervievarea posibilor
martori despre celelalte rni pe care le-a mai avut copilul, implic explicaii din partea
prinilor cu privire la rnile n cauz i concluzia personalului medical care a mai vzut
victima n cauz i naintea cazului respectiv.

Procurorul este singurul n msur s decid dac informaiile primite vor fi

admise ntr-un proces sau nu. Cu toate acestea, eecul unui investigator de a colecta astfel
de informaii l lipseste pe procuror de cele mai importante piese coroborante care pot
dovedi actul abuzului unui copil. Dovezile unor rni mai vechi pot fi singurele informaii
disponibile care pot ajuta procurorul s disting ntre 2 sau mai muli atacatori n cazul
respectiv, i l pot ajuta s dovedeasc c rnile n cauz nu sunt rezultatele unui accident
aa cum vor susine cei care au grij de copil sau chiar prinii acestuia.

Pai critici n investigarea SCB

18
Investigatorii confruntai cu cazul unui copil posibil abuzat sau chiar cu cazul de deces al
unui copil trebuie sa depeasc atitudinea social des ntlnit conform creia copii sunt
mai puin importani ca victime dect adulii i c prinii naturali nu ar face niciodat rau
propriilor copii. Atunci cnd se suspecteaz SCB investigatorii trebuie ntotdeauna s:

Colecteze informaii cu privire la rnile care au dus la raportul respectiv.

S conduc interviurile cu personalul medical care ngrijete copilul.
S revad actele medicale ale copilului din ultima perioad, de la clinic, spital
sau dispensar.
S intervieveze toate persoanele care au avut acces sau custodia copilului n
perioada n care au aprut rnile. ntotdeauna se intervieveaz persoanele care au
avut grij de copii separat investigaiile comune pot aduce numai prejudicii
anchetei.
Luai n considerare orice afirmaie fcut n legtur cu ceea ce i s-a ntmplat
copilui nct a trebuit s fie tratat medical.
Investigaia trebuie s fie amnunit la locul n care copilul a fost rnit.

Interviuri cu personalul medical

Investigatorii trebuie s contacteze tot personalul medical care a avut contact cu familia,
cum ar fi doctorii, surorile medicale, tehnicienii de la urgen, oferii de ambulane i
personalul de gard al spitalului:

Se vorbete cu cei care au asigurat tratamentul copilului n legtur cu

diagnosticul i tratamentul aplicat. Doctorul i va exprima propria prere care s-
ar putea s nu fie aceeai cu explicaia dat de cei care ngrijesc copilul. Dac nu
se obine o opinie diferit de la doctorul copilului nu trebuie s se nceteze
investigaia.
Se vorbete cu orice alt specialist care a asistat doctorul copilului.
Se apeleaz la o persoan care tie s traduc termenii medicali n termeni legali
astfel nct natura rnilor s fie foarte clar.
Se obin nregistrri medicale care s fac dovada tratamentului copiluilui precum
i documentele medicale anterioare. Not: Dac unul dintre prini este suspectat
de abuz, cellalt printe ar trebui s semneze eliberarea documentelor medicale.
Dac ambii prini sunt suspectai, se vor institui regulile de confidenialitate n
controlul evidenei unui abuz asupra copilului. Procedurile necesare unui astfel de
acord difer de la stat la stat.
Intervievarea pediatrului copilului cu privire la starea general de sntate a
acestuia de la natere, i cutarea unor semne care pot indica un proces de abuz
asupra copilului.

Este vital ca fotografiile copilului s fie luate ct mai repede posibil de ndat ce
copilul a fost adus la spital. Majoritatea clinicilor i spitalelor au proceduri stabilite
pentru fotografierea rnilor n cazuri evidente de abuz, dar atunci cnd rnile sunt mai

19
subtile se pot evita pozele. Investigatorul trebuie s se asigure ca personalul medical face
i pstreaz pozele sau ca echipa investigativ face pozele.

n cazul unei investigaii de crim se va face autopsia. Autopsia se va face n

cazul tuturor copiilor ai cror decese sunt suspecte.

Alte surse importante de informaii

Se intervieveaz surorile sau fraii, alte rude, vecinii, prietenii de familie,

nvtorii sau orice alte persoane care tiu cte ceva despre moartea copilului sau
despre trecutul acestuia. Oamenii din jurul copilului sunt o parte integrant din viaa
sa i sunt surse valoroase de informaii n cazul abuzului fizic sau al decesului unui
copil.
Se revd orice mesaje primite la urgene. Aceste nregistrri sunt adeseori surse
valoroase de informaii. Familiile cu mai multe apeluri la urgene pot fi nite familii
abuzive i nicidecum nite oameni lovii de ghinion.
Odat obinut istoricul familiei n cauz se cer rapoartele poliiei din jurisdicia
familiei n cauz. Se controleaz dosarele ajutoarelor sociale acordate familiei n
cauz.
Se colecteaz istoricul familiei cu privire la relaiile dintre violena domestic i
abuzul fizic, abuzul de droguri sau alte conexii, chiar cazurile de arest ce pot prea
irelevante. Toate aceste dovezi sunt piesele unui joc care puse la un loc vor da
imaginea complet a ceea ce i s-a ntmplat copilului i pot indica i fptaul.

Consultarea expertilor

Identificarea experilor este un lucru foarte important n astfel de cazuri. Dac

investigatorul nu are cunotintele de baz ale cauzelor rnilor copilului, experii sunt
destul de greu de identificat. Paticiparea la conferinele de pregtire poate asigura
investigatorului o list cu experii care sunt pregtii exact pentru astfel de cazuri.

Interviul cu prinii, sau cu cei care au grij de copii

O trstur major a prinilor abuzivi este fie lipsa unei explicaii cu privire la rnile
copilului, fie o explicaie incomplet sau neconcludent pentru gravitatea rnilor.
Investigaia nu trebuie s fie dictat doar de explicaiile iniiale ale prinilor, deoarece de
ndat ce vor afla c explicaiile nu se potrivesc cu gravitatea rnilor vor da noi amnunte.

n cazurile de crim, investigatorii vor nva repede dspre pernele ucigae, scrile
ucigae sau ptuurile uciga. Cei care abuzeaz vor folosi frecvent aceste cuvinte n
explicaiile lor, n cazul decesului unui copil. Studiile de specialitate au demonstrat ns
c nici un copil nu moare din simple cderi; nici mcar nu sufer rni majore n urma
unor astfel de cderi.

20
Aproape n fiecare caz de abuz prinii nu vor da explicaii convingtoare despre rnilor
copilului. Uneori schimbrile de declaraii sunt frecvente. Interviurile ulterioare vor fi
necesare pentru a documenta schimbarea declaraiilor i pentru a obine mai multe
informaii necesare investigaiilor.

10.Studiu de caz
Scurt prezentare a cazului
Amariei Gina, bunica minorei Amariei tefania, n vrst de 4 luni, denun
Serviciului Copilului Abuzat, Neglijat, Traficat, Exploatat din cadrul DGASPC Neam
presupusul abuz pe care fiica dumneaei, Amariei Olga asupra fetiei minore, solicitnd,
totodat obinerea custodiei fetiei, o dat cu constatarea strii de pericol iminent n care
aceasta se afl.
Tot la solicitarea acesteia mama minorei a fost internat la secia de psihiatrie a
Spitalului Judeean Neam, ns adresa primit de la medicul curant al acesteia infirm
posibilitatea ca aceasta s nu-i fi ndeplinit obligaiile de mam. Mai mult medicul Olgi
confirm c internarea ei s-a fcut la insistenele mamei acesteia care i aducea acuzaii
cu privire la un posibil abuz svrit asupra fetiei de doar 4 luni. Avnd n vedere c nu
prezenta un tablou psihotic, dar c exista ns o relaie de dependen fa de mama
pacientei, medicul Olgi a considerat necesar expertiza medico-legal a minorei, dar i a
bunicii.
Minora tefania a fost la scurt timp internat pentru agitaie i paloare, iar
diagnosticul de externare viza existena unei rinofaringite cute, anemie hipocrom, dar i
o exhimoz n regiunea vaginal. Recomandarea medical s-a limitat ns la inerea
minorei sub eviden special pentru corectarea anemiei, profilaxia rahitismului i ferirea
de frig i umezeal, infirmndu-se ipoteza de abuz fizic.
n urma evalurrii psihiatrice a mamei minorei s-a recomandat psihoterapie
individual n scopul asumrii maternitii.
Astfel, neputnd corobora infromaiile medicale cu sesizarea primit, cazul a
rmas n atenia DGASPC Neam, Serviciul Copilului Abuzat, Neglijat, Traficat,
Exploatat n vederea respingerii suspiciunii de neglijare, cea de abuz fiind infirmat.

Interviul cu Amariei Gina, bunica minorei

Consilier: Bun ziua, m numesc Nacu Maria, lucrez n cadrul Serviciului Copilului
Abuzat, Neglijat, Traficat, Exploatat i vreau sa v ntreb cum v numii i cu ce
problem ai venit s apelai la DGASPC Neam.
Amariei Gina: M numesc Amariei Gina i vreau s denun situaia nepoatei mele
Amariei tefania care este abuzat fizic i este neglijat de ctre mama ei, fata mea pe
nume Amariei Olga.
C: Ai putea s ne oferii cteva date despre minora tefania i despre locul n care
aceasta domiciliaz?
AG: tefania are momentan domiciliul mpreun cu mama sa i cu mine ntr-un
apartament de 3 camere, situat n oraul Piatra Neam.
C: Explicai-ne v rog situaia pe larg.
AG: Fata mea, Olga, este absolvent a dou Faculti: una de Drept i alta de de Studii
Economice ambele n Bucureti unde aveam domiciliul amndou pn anul trecut. Dup
absolvire, a nceput s lucreze ca avocat, dar la scurt timp a nceput s frecventeze

21
 ntlnirile unui grup satanist care nc de la nceput i-a interzis s i practice meseria i s
fac n alt fel rost de bani pentru a aduce membrilor grupului. Eu o vedeam c vine acas
rvit de la aceste ntlniri, dar nu am reuit s o conving s renune la aceast practic.
Astfel, relaia noastr a devenit din ce n ce mai ncordat, iar la scurt timp ea a fugit n
Italia cu un cetean de origine albanez pe care l cunoscuse n cadrul aceluiai grup.
C: Ce s-a ntmplat ct Olga a fost plecat? Ai pstrat legtura cu fata dumneavoastr?
AG: Nu tiu ce s-a ntmplat ct a fost n Italia. Am revzut-o abia dup 8 luni cnd a
revenit n ar nsrcinat, acuzndu-m c am blestemat-o i de aceea nu a reuit s
rmn cu albanezul respectiv. Avea un comportament dubios, spunnd c nu mai dorete
s rmn n via, c vocile o cheam la ele. Mai mult, a nceput s m amenine c
m va distruge i mi va rupe gtul pentru c i-am fcut vrji i de aceea i va face i ea
blesteme copilului pe care l poart n pntece ca s m pedepseac.
C: Ce s-a ntmplat dup naterea copilului?
AG: Imediat dup ce le-am adus acas de la maternitate eu am ncercat s dm toate
lucrurile uitrii pentru binele copilului, avnd n vedere c doar pe ele le am i am vrut s
fac s fie bine. Dar de la nceput ea nu m lsa s intru n camera tefaniei, innd-o
mereu ncuiat. Am observat c nu i ddea de mncare dect o dat pe zi i cnd am
ntrebat-o a spus c o clete, c un copil trebuie nvat cu greul de mic.
C: Ai ncerat s anunai i alte autoriti din Bucureti sau ai luat anumite msuri?
AG: Am hotrt s ne mutm la Piatra Neam, gndindu-m c aa va rupe legtura cu
prietenii ei sataniti i poate aa i va vedea de treab i i va schimba comportamentul
i va avea grij de feti. Dar nu s-a ntmplat aa, mai mult m amenin c i va face ru
fetiei ca s mi dau seama c am greit. Mai mult, are tot mai des halucinaii, cu o
sptmn n urm reuind s mi rup un deget, susinnd c inelul meu i face ru, c i-
au spus vocile c din cauza lui se ntmpl toate relele.
C: Ce urmrii s se ntmple n urma sesizrii fcute de dumneavoastr?
AG: Am recomandat deja internarea ei la secia de psihiatrie a Spitalului Judeean pentru
constatarea diagnosticului de tulburri schizo-afective de tip mixt i tulburri delirante
persistente, mpreun cu depresie secundar agravat reactiv i rog a face o evaluare a
cazului pentru ca nepoata mea s poat crete n condiii de siguran.
C: V mulumim. V vom ine la curent cu evoluia analizrii cazului.

ANEXA I
HARTA SERVICIILOR SI A RESURSELOR
Lista Detaliilor de Contact Utile
1. Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia
Copilului Neamt

Servicii destinate sprijinirii copilului si familiei in dificultate organizate in cadrul

serviciului public specializat
Nr. crt. Denumire servicii Telefon / fax Adresa Sef centru
1. Complex de servicii comunitare 0233625283 Piatra Neamt, str. 1 Neculai Cozma
pentru protectia copilului Ion Decembrie 1918, nr. 68
Creanga Piatra Neamt

22
 Centrul de consiliere si sprijin Munteanu Vasile
pentru parinti
Centrul de pregatire si sprijin a
reintegrarii si integrarii
copilului in familie
Centrul de asistenta a copilului
pentru exercitarea dreptului la
exprimarea libera a opiniei
sale
Centrul de consiliere a tinerilor
cu tulburari de comportament
Centru de zi
Serviciul de asistenta si sprijin
pentru integrarea socio-
profesionala a adolescentilor si
tinerilor rezidenti
Centrul de protectie a copilului
in regim de urgenta
Centrul de urgenta pentru copil
si familie victime ale violentei
domestice
Serviciul de protectie a
copilului in dificultate
2. Centrul de ingrijire si recuperare a 0233217265 Piatra Neamt, str. Alexandru Doina Vaileanu
copilului in dificultate Alexandru cel Bun, nr. 11
cel Bun Piatra Neamt
Centrul de asistenta si sprijin
pentru readaptarea psihologica
a copilului cu probleme
psihosociale
Serviciul de recuperare a
copilului cu dizabilitati
Serviciul de consiliere a
copilului maltratat si
delincvent
Centru de zi
Centrul de primire a copilului
in regim de urgenta
3. Complex case comunitare
Casa Castani 0233214188 Piatra Neamt, str. Laura Rotaru
Castani, nr. 7
Casa Decebal 0233212594 Piatra Neamt, B-dul Mariana Toader
Decebal, nr. 60

4. Complex de servicii Elena 0233622812 Piatra Neamt, str. 1

Doamna Piatra Neamt Decembrie 1918, nr. 68
Casa Calin Felicia Sandu
Centrul de tranzit pentru

23
 copilul neacompaniat sau
victima a traficului de fiinte
umane Pantiru Vasile
Casa Smarandita
5. Centrul maternal 0233214188 Piatra Neamt, str. Castani, Laura Rotaru
nr. 7
6. Centrul comunitar Romanita 0233733667 Roman, str. Panaite Donici, Elena Bozoanca
Centrul de recuperare a nr. 5
copilului cu dizabilitati
Centrul de zi
Centrul maternal
Serviciul de protectie a
copilului cu dizabilitati 0 3
ani
Centrul de primire a copilului
in regim de urgenta
7. Retea de centre de tip familial 0744498902 Roman, str. Panaite Donici, Ionel Nastase
Familia mea Roman nr. 5
Centrul de tip familial
Familia mea
Centrul de consiliere
psihosociala
8. Complex de protectia copilului de
tip familial
Casa Ozana 0233791076 Tirgu Neamt, str. Izvor, nr. 6 Maria Nemtanu
Centrul de planning familial 0740064873 Tirgu Neamt
9. Centrul pilot pentru copilul cu 0233236951 Piatra Neamt, str. Valea Alba Monica Tepes
dizabilitati Sancta Maria Piatra Greurus
Neamt
Casa Sancta Maria
Centrul de recuperare si
reabilitare a copilului cu
dizabilitati
10. Compartimentul de asistenta de tip
rezidential
Centrul de ingrijire si asistenta 0233740133 Roman, str. Veronica Micle Livia Mihailovici
Roman nr. 21
Centrul de ingrijire si asistenta 0233243142 Comuna Bodesti, sat Carmen Cioboran
Oslobeni Oslobeni
Centrul de ingrijire si asistenta 0233790421 Tg. Neamt, str. Stefan cel Arsinica Nemtanu
Tirgu Neamt mare nr. 155
0233761011 Comuna Ruginoasa, sat
Centrul de ingrijire si asistenta Iulia Mahu
Bozienii de Sus
Bozieni
0233783008 Comuna Pastraveni
Centrul pilot de recuperare a Iuliana David
persoanelor cu handicap
Pastraveni 0233292909 Comuna Razboieni
Centrul RRN Razboieni Cristina Dumitrescu

24
 2. Institutii care ofera servicii in domeniul protectiei
copilului si a familiei
Nr. Denumire servicii Telefon / fax Adresa Reprezentant
crt.
1. Directia Generala de Asistenta 0233229217 Piatra Neamt, str. Alexandru Mihai Hanganu
Sociala si Protectia Copilului cel Bun, nr.11 Director Executiv
Neamt
2. Inspectoratul Scolar al Judetului 0233214860 Piatra Neamt, str. Lt. Dorina Drexler
Neamt Draghescu, nr. 4 A Inspector General
3. Inspectoratul Judetean de Politie 0233216050 Piatra Neamt, str. Eroilor, nr. Nistor Carbunariu -
Neamt 16 Inspector Sef
4. Directia de Munca si Solidaritate 0233210606 Piatra Neamt, B-dul Claudia Chirila
Sociala Republicii, nr. 6 Director general
5. Agentia Judeteana pentru 0233231950 Piatra Neamt, str. Mihai Afloare marius Viorel
Ocuparea Fortei de Munca Eminescu, nr. 57 Director executiv
6. Directia de Sanatate Publica 0233234701 Piatra Neamt, B-dul Dacia, Constantin Nane
nr. 4 A Director
7. Protopopiatul 0233225553 Piatra Neamt, str. Petru 1. Dumitru
Rares, nr. 13 Ailincai Protopop
0233667107 Comuna Roznov 2. Vasile Toc
Protopop
0233790575 Tirgu Neamt, str. 3. Ioan
Progresului, nr. 3 Antistescu
0233266567 Protopop
Comuna Ceahlau
4. Mihai
Damian Protopop
8. Inspectoratul Teritorial de Munca 0233215589 Piatra Neamt, str. Dr. Gh. 5. Ioan
Iacomi nr. 8 Popescu
Inspector Sef
9. Directia Judeteana pentru Tineret 0233234240 Piatra Neamt, strada Stefan 6. Gheorghe
si Sport cel Mare Paisa
10. Consiliul local 0233218991 Piatra Neamt, str. Stefan Ghorghe Stefan
cel Mare Primar
0233744650 Roman, P-ta Roman Dan Carpusor
Voda Primar
0233251250 Tirgu Neamt, Bd. Stefan Decebal Arnautu
cel Mare Primar
0233253212
Bicaz, Piatra Corbului, Catrinoiu
nr. 11 Constantin Primar
70 comune Primar

B. Inspectoratul scolar judetean Neamt unitati de invatamant

special
1. Scoala speciala Alexandru Rosca Piatra Neamt
Piatra Neamt, strada 1 Decembrie 1918, nr. 68
Telefon: 0233625493

25
 Director: Irina Mogos
2. Scoala Profesionala Stefan cel Mare
Comuna Stefan cel Mare
Telefon: 0233292004
Director: Liliana Apachitei
3. Scoala speciala Tirgu Neamt
Tirgu Neamt, str. Veniamin Costache, nr. 5
Telefon: 0233791875
Director: Ioana Cojocaru
4. Scoala speciala Roman
Roman, str. Dezrobirii, nr. 11
Telefon: 0233741751
Director: Benone Damian

1. Organizatii Non-Guvernamentale care desfasoara activitati

in domeniul protectiei copilului

Nr. Denumirea fundatiei Adresa Nr. telefon Presedinte

crt.
1. Organizatia "Salvati copiii" Piatra Neamt, B-dul Decebal, 0233212656 Mihaela Ignatovici-
Filiala Neamt nr. 60 Lazar
2. Asociatia Romana Anti SIDA Piatra Neamt, B-dul Traian, 0233234345 Mihaela Vatavoiu
nr. 6, bl. S 5 parter
3. Fundatia Umanitara Athos Piatra Neamt, str. 1 0233223587 Dumitru Bucur
Decembrie 1918, bl. 4, ap. 81
4. Fundatia "Copilul" Piatra Neamt, B-dul Dacia, 0233223385 Costache Munteanu
nr. 22, ap. 120
5. A.S.C.H.F.R. Filiala Neamt Roman, B-dul Republicii, bl. 0233722978 Cristiana Munteanu
70, ap. 10
6. Asociatia Umanitara "Noi de Piatra Neamt, str. Mihai 0233222255 Maria Botez
asemenea" Viteazu, bl. I 1, ap.2
7. Fundatia Umanitara "Familia" Tirgu Neamt, str. Alexandru 0233663641 Gheorghe Daraban
Lapusneanu, bl. A 2, ap. 9
8. Fundatia Societatea Filantropica Tirgu Neamt, str. Vultur, nr. 1 0233662946 Teoctist Caia
si de Ajutorare Sf. Teodora de la
Sihla
9. Asociatia "Caritas" Roman, str. Grivitei, nr. 1 0233742220 Pr. Claudiu Istoc
10. Fundatia Filantropica "Omenia" Tirgu Neamt, str. Stefan cel 0233660373 Tincuta Ciubotaru
Mare, nr. 48 0744362464
11. Fundatia pentru Initiativa Locala Piatra Neamt, str. Stefan cel 0233234240 Cornel Chifu
Petrodava mare, nr. 16
12. Fundatia "Diaconia International - Comuna Dobreni, judetul 0233237638 Florin Parascanu
Casa de copii Speranta Dobreni" Neamt
13. Fundatia crestina si de caritate Comuna Bodesti, judetul 0233237937 Ioan Crismariu
"Ioan" Casa de tip familal + Neamt 0744561276
formare profesionala
14. Fundatia "Teodora Campostrini" Comuna Tamaseni, judetul 0233232151 Anna Luzi

26
 Casa de tip familial Neamt
15. W.M.K.S. "Sa-i ajutam iubindu-i" Piatra Neamt, str. Gavril 0233223109 Mihaela Gemine
- Casa de tip familial Galinescu, nr. 4, sc. B, ap.18
16. A.C.M. Betesda Maranatha - Comuna Dobreni, judetul 0233234753 Mihai Gavril
Casa "RAY" casa de tip familial Neamt
+ centru zi

Anexa II
Parteneriate ale DGASPC Neam
1. Inspectoratul Judeean de Poliie Neam proiect pentru prevenirea delicvenei
juvenile i a victimizrii minorilor
2. Proiect ce vizeaz problematica prevenirii i combaterea exploatrii prin munc
Titlul Programului: Finalizarea, extinderea, iniierea instituionalizrii modelului
Mecanismului de Monitorizare a Copiilor la risc/ exploatai prin munc n Romnia
Finanatori: Departamentul Muncii al Guvernului SUA
Implementator: Centru de Resurse& Informare pentru Profesiuni Sociale CRIPS,
Bucureti
3. Inspectoratul Teritorial de Munc
4. Inspectoratul colar Judeean Neam
5. Direcia de Sntate Public
6. Organizaia Salvai Copiii
7. Program de parteneriat - Prezent n clas, absent n penitenciar
8. Proiectul Singur acas (viza 62 persoane de sex feminin disprute)
9. Insituia Prefectului
10. Consiliul judeean
11. Primrie
12. Asociaia Centrul de resurse &informaii pentru profesiuni sociale
13. Autoritatea Naional pentru Protecia Drepturilor Copiilor
14. Asociaia Centrul romn pentru copiii disprui i exploatai sexual
Populaie int:
copii disprui
copii rpii
copii implicai n prostituie i pornografie infantil
copii traficai n scopul exploatrii sexuale
copiii celor plecai de acas
copii din centre de plasament

27
 Evaluarea activitatii Serviciului de Probatiune,
Iasi
(Evaluarea psihosociala Referatul de evaluare activitate
derulata de catre Serviciul de Probatiune)

Membrii grupului de cercetare:

Nemtanu Gabriela Adina
Apostol Roxana Cornelia

Cuprins
Prezentarea cadrului studiului3
Obiectivele urmarite in cercetare4
Ce sunt Serviciile de Probatiune?........................................................................................5
Cu cine lucreaza Serviciul de Probatiune?...........................................................................7
Care sunt responsabilitatile profesionale ale consilierului de probatiune?..7
Observarea consilierului de probatiune la o sedinta de supraveghere cu minorul G.M.9
Care este grupul tinta al interventiei Serviciului de Probatiune?.......10
Care sunt principalele activitati derulate de Serviciul de Probatiune, Iasi?.......................10
Supravegherea....10
Observatii cu privire la desfasurarea unei sedinte de supraveghere a minorului G.M.12
Asistenta si consiliere....13
Capcane ale activitatii de asistenta si consiliere relatate de consilerul de probatiune..14
Referatul de evaluare.16
Atributiile consilierului de probatiune..17
Studiu de caz.18
Evaluare a riscului de recidiva.18
Referat de evaluare(realizat de Nemtanu Gabriela-Adina)20
Comentarea referatului de evaluare si observatii din timpul intervievarii inculpatilor23
Referat de evaluare...26
Concluzii29
Colaboratorii Serviciului de Probatiune.30

28
Bibliografie........31
Anexe.32
Cadrul legal si competenta Serviciului de Probatiune...32
Organigrama Serviciului de Probatiune.33
Grila de observatie.............................................................................................................34
Ghidul de interviu pentru consilierul de probatiune.........................................................36
Statutul personalului din serviciile de probaiune..............................................................36

Prezentarea cadrului studiului

Serviciul de Probatiune din Iasi este serviciul in cadrul caruia am desfasurat
activitatea de practica acesta fiind si motivul pentru care am ales ca lucrarea de
evaluare sa o realizam tot in acest domeniu.
Persoanele care au participat la realizarea acestei cercetari de teren sunt:
Nemtanu Gabriela -Adina si Apostol Roxana Cornelia.
Tema cercetarii o constituie o constituie: Studierea activitatii de evaluare
psihosociala Referatul de evaluare (activitate derulata de catre Serviciul de
Probatiune).
Probleme intampinate in realizarea studiului:
Una dintre problemele cu care ne-am confruntat in realizarea acestei cercetari a
fost faptul ca activitatea de practica am desfasurat-o destul de tarziu. Am fost zece
persoane care am efectuat stagiul de practica la Serviciul de Probatiune din Iasi iar
consilierii de probatiune care s-au ocupat de noi ne-au programat individual o perioada
in care sa venim(eu si colega mea fiind programate in lunile decembrie-ianuarie).
Un alt inconvenient ar fi faptul ca initial trebuia sa realizam acesta cercetare intr-
un grup de trei persoane(grila de observatie si ghidul de interviu trimise pe mail fiind
realizat sub semnatura unui grup de cercetare de trei persoane). Din cauza lipsei de
comunicare si interactiune cu cea de-a treia persoana care nu avea timpul necesar unei
cooperari a trebuit sa renuntam.

Lucram pentru a preveni savarsirea de noi

infractiuni
29
 ~ Serviciul de
Probatiune ~

Obiectivele urmarite in cercetare

Prima parte a acestei cercetari contine o prezentare a Serviciului de Probatiune,
mai exact sunt raspunsuri la niste intrebari care ajuta sa ne formam o imagine despre
acest organism si pentru o continuitate a informatiilor - nu putem vorbi despre ceea ce
am observat in cadrul activitatii de realizare unui referat de evaluare a Serviciului de
Probatiune din Iasi daca nu avem idee ce sunt serviciile de probatiune.
Scopul acestei parti teoretice a eseului fiind acela de a elabora conceptul de
probatiune, de a creste nivelul de intelegere asupra a ceea ce este probatiunea si cum
promoveaza ea rolul justitiei restaurative in societate.
Am incercat sa imbinam teoria cu practica astfel incat fiecare parte teoretica
este sustinuta cu observatii din practica Serviciului de Probatiune din Iasi.
Spre finalul acestei acestei cercetari este prezentat un referat de evaluare
intocmit de Nemtanu Gabriela-Adina pe baza unui caz real, destul de mediatizat, in
urma interviului luat inculpatilor de catre consilierul de probatiune la domiciliul
acestora.Apoi sunt consemnate observatii cu privire la acest caz( o fisa de observatie se
afla in anexa).
Am vorbit despre:
mediul in care traiesc inculpatii,
despre ceea ce am observat in timpul interviului la inculpati,
gesturile non-verbale ale inculpatilor;
intervievare si modul cum a fost realizat interviul ;
de modul in care consilierul de probatiune a reusit sa fie empatic;
parerile mele in legatura cu acest caz;
parerile consilierului de probatiune in legatura cu acest caz;
discrepanta intre ceea ce se spune si ceea ce se face.

30
 Consideram ca observatia este un exercitu de luciditate si prin aspectele pe care
le-am subliniat mai sus se raspunde in mare parte celor mai importante cerinte ale
acestei cercetari.
Spre final am redat un referat de evaluare in legatura cu un caz pe care Apostol
Roxana Cornelia l-a intalnit in efectuarea stagiului de practica.Iar la anexe se regasesc:
cadrul juridic, organigrama,fisa de obervatie, ghidul de interviu.

Ce sunt serviciile de probatiune?

Sunt organisme specializate aflate in subordinea Ministerului Justitiei care
functioneaza la nivel national pe langa fiecare tribunal.
Din punct de vedere etimologic termenul de probatiune sugereaza o perioada de
demonstratie, prin urmare acei condamnati care au demostrat dorinta de schimbare de-a
lungul perioadei stabilite, prin indeplinirea conditiilor impuse pentru probatiunea lor sunt
iertati si eliberati de alte implicatii ale sistemului de justitie penala.
Probatiunea a fost definita in termeni generali ca fiind:
O metoda de sanctionare cu baza socio-pedagogica, caracterizata de o combinatie
intre supraveghere si asistare. Aceasta metoda este aplicata intr-un sistem liber
infractorilor selectati in conformitate cu personalitatea infractionala, tipul infractiunii si
receptivitatea de care dau dovada si in relatie cu un sistem al carui scop este de a-i oferi
infractorului sansa modificarii atitudinii sale fata de viata in societate si oportunitatea de
a se integra in mediul social fara riscul de a incalca din nou normele sociale si penale.
Joan Petersil(1999) accentua specificul probatiunii subliniind ca:Ceea ce
realizeaza serviciul si consilierul de probatiune este de a tine sub control riscul comiterii
de noi infractiuni

Ce obiective are Serviciul de Probatiune Iasi?

supravegheaza respectarea de catre persoana condamnata a masurilor prevazute de
art.86-3, (Masurile de supraveghere si obligatiile condamnatului)alin. 1, lit. a-d
din Codul penal;
supravegheaza respectarea obligatiilor impuse condamnatului de catre instanta;

31
 contribuie la procesul de individualizare a sanctiunilor si a masurilor impuse de
organele judiciare pe durata desfasurarii procesului penal(individualizarea
sanctiunilor se realizeaza prin intermediul referatului de evaluare);
pune in executare hotarari judecatoresti prin care se impune persoanei sanctionate
penal respectarea unor masuri si executarea unor obligatii;
mentine o permanenta legatura cu instantele de judecata, informandu-le cu privire
la felul in care sunt respectate masurile si executate obligatiile impuse persoanei
sanctionate penal;
ofera sprijin persoanei sanctionate penal pentru a depasi anumite nevoi cu care se
confrunta si care o pot determina sa comita din nou infractiuni;
intocmesc,la cererea instantelor de judecata,referate de evaluare cu privire la
persoanele care au savarsit infractiuni si sunt mentinute in stare de libertate sau cu
privire la inculpate;
desfasoara la cerere, activitati de consiliere individuala a infractorilor in ceea
priveste comportamentul social,de grup si individual;
implica comunitatea in procesul de supraveghere si reintegrare a persoanelor
sanctionate penal, mentinute in libertate;
colaboreaza cu institutiile publice in vederea executarii masurii obligatorii
minorului la prestarea unei activitati neremunerate intr-o institutie de interes
public;
initieaza si deruleaza impreuna cu voluntarii si reprezentatii societatii civile,
precum si cu organizatii guvernamentale romane si straine, programe de
resocializare a persoanelor care au savarsit infractiuni si sunt mentinute in stare de
libertate sau cu personae care ispasesc o pedeapsa privative de libertate si care au
solicitat sa participle la aceste programe, pentru sprijinirea acestora in respectarea
conditiilor impuse de instanta de judecata si pentru reintegrarea lor sociala;
colaboreaza cu institutiile publice si private ,precum si cu persoanele fizice si
juridice din raza lor de competenta, in vederea identificarii,dupa caz a locurilor de
munca disponibile, a cursurilor scolare, precum si a celor de calificare sau
recalificare profesionala..

32
 Cu cine lucreaza Serviciul de Probatiune Iasi?
Consilierii de probatiune lucreaza in principal cu persoane care au savarsit
infractiuni pentru care organele judiciare au solicitat referate de evaluare pe perioada
derularii procesului penal si cu cele fata de care instantele au dispus sanctiuni
neprivative de libertate.

Care sunt responsabilitatile profesionale ale

consilierului de probatiune?
Politici si procedure care asigura legatura serviciului de probatiune cu instantele,
in scopul notificarii rapide a hotararii de punere sub probatiune impreuna cu
datele necesare identificarii infractorului pus sub supraveghere, precum si a
duratei si a conditiilor impuse de instanta.
La primul interviu, luat dupa intrarea in vigoare a hotararii judecatoresti a
instantei competente, consilierul de probatiune trebuie sa explice, in scris,
infractorului date si informatii referitoare la:
- conditiile hoatrarii judecatoresti de supraveghere, obligatiile pe care le are
infractorul pe toata durata perioadei de supraveghere, precum si riscurile la care se
expune daca incalca conditiile impuse de instanta;
- confidentialitatea dosarului infractorului;
- prevederile Codului penal referitoare la revocarea, modificarea si incetarea
hoatararii judecatoresti de supraveghere;
- explicatii cu privire la rolul si obligatiile consilierului de probatiune
Consilierea infractorilor care au primit o pedeapsa privative de libertate plus
probatiune, cu privire la obligatiile lor in cazul suspendarii executarii sau al
liberarii conditionate.
Realizarea si inregistrarea planului de supraveghere in dosarul infractorului, intr-
un termen prcis specificat de la intrarea in vigoare a hotararii de punere sub
supraveghere.Planul trebuie sa prevada:

33
- frecventa anticipata a contactelor cu clietul de a-si indeplini obligatiile prescrise
de hotararea judecatoreasca de supraveghere;
- evaluarea disponibilitatii clientului de a-si indeplini obligatiile prescrise de
hotararea judecatoreasca de supraveghere;
- evaluarea nivelului de risc al comiterii de noi infractiuni;
- evaluarea nevoilor personale si sociale de a caror satisfacere depinde indeplinirea
de catre infractor a obligatiilor impuse de hotararea judecatoreasca de probatiune..
Revizuirea periodica a planului si nivelului de supraveghere
Consultarea si participarea clientului la dezvoltarea planului de supraveghere
dincolo de conditiile impuse de hotararea judecatoreasca.
Realizarea unor proiecte periodice cu privire la progresele inregistrate de client
Realizarea contactelor si cooperarii cu organelle locale ale politiei, procuraturii
precum si cu instantele judecatoresti in legatura cu practicele si politicele de
supraveghere
Utilizarea si incurajarea utilizarii resurselor comunitare existente in procesul
identificarii si satisfacerii nevoilor clientului referitoare la :
- gasirea unui loc de munca
- continuarea pregatirii scolare
- consiliere personala si/sau familiala
- consultanta psihologica si psihiatrica

Observarea consilierului de probatiune la o sedinta

de supraveghere cu minorul G.M.
Inainte de participarea mea ca si observator la sedinta de supraveghere,
consilierul de probatiune mi-a explicat ce inseamna si in ce consta o sedinta de
supraveghere si de asemenea mi-a dat sa studiez dosarul minorului G.M. care urma
sa participle la aceasta sedinta.
Sedinta de supraveghere a avut loc intr-o sala micuta, cu un birou. M-am
pozitionat intr-un plan mai departat pentru a nu crea stare de diconfort inculpatului

34
care oricum fusese anuntat de consilierul de probatiune de participarea mea la
aceasta sedinta.
Abilitatile consilierului de probatiune pe care am reusit sa le surprind in acest
process de aproximativ 20 de minute au fost:
- o buna ascultare- ascultare activa;
- reflectare consilierul de probatiune l-a facut pe inculpat sa auda
ceea ce spune;
- afirmare au fost repetate cuvintele cheie;
- a parafrazat ideile principale - Inteleg ca,Spuneai ca..;
- a sumarizat informatia Asadar ceea ce am discutat, Inteleg
in final, Ce s-a intamplat a fost
- s-a aratat interesat de comportamentul prietenilor inculpatului
pentru a ajunge de fapt la comportamentul inculpatului;
- in sensul stimularii schimbarii comportamentale a inculpatului,
consilierul de probatiune a folosit determinismul bazat pe pedeapsa( a facut o
alegere buna deoarece inculpatul s-a dovedit a fi tipul de persoana pentru care
esecul este stimulativ)
Detalii in legatura cu ceea ce inseamna o sedinta de supraveghere si notitele
pe care le-am luat in timpul sedintei le vom reda in capitolul care ofera informatii
despre activitatile Serviciului de Probatiune.

Care este grupul tinta al interventiei Serviciului de

Probatiune Iasi?
Invinuitii si inculpatii
Pentru orice infractiune organele judiciare pot solicita intocmirea de
referate de evaluare pentru persoana in cauza.Acestea sunt facultative pentru
adulti si obligatorii pentru minori.
Minorii sanctionati cu masura educativa si a libertatii
supravegheate si adultii pentru care s-a dispus
suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere.

35
 Daca judecatorul ia fata de minor masura educativa a libertatii
supravegheate, acesta poate sa-l oblige pe minor sa execute una sau mai multe
obligatii prevazute de codul penal.In acest caz, verificarea modului in care
minorul executa aceste obligatii cade in sarcina consilierilor de probatiune.
Daca judecatorul a pronuntat o sentinta cu inchisoarea insa considera ca
scopul pedepsei poate fi atins si fara privare de libertate, poate suspenda
executarea acestei pedepse sub supravegherea serviciului de probatiune.In acest
vcaz consilierul de probatiune verifica modul in care persoana condamnata sub
supraveghere respecta masurile si respecta obligatiile prevazute de codul penal,
impuse acesteia prin hotarare judecatoreasca.

Care sunt principalele activitati derulate de care

Serviciul de Probatiune Iasi?
Supravegherea
Beneficiari: persoanele fata de care s-au dispus sanctiuni comunitare,
incredintate spre supraveghere Serviciilor de Probatiune:
- persoannele condamnate, carora instanta de judecata le-a impus respectarea
masurilor prevazute la art.86 alin.1 a)- d) din Codul Penal;
- persoannele condamnate, carora instanta de judecata le-a impus respectarea
masurilor prevazute la art.86 alin.3 a)- f) din Codul Penal;
- minorii carora instanta de judecata le-a impus respectarea uneia sau mai multora
dintre obligatiile prevazute in art.103nalin.3 lit.a)-c) din Codul Penal
In vederea reintegrarii sociale a persoanelor care au savarsit infractiuni,
mentinute in stare de libertate, si a supravegherii executarii obligatiilor stabilite de
instanta de judecata in sarcina acestora, se infiinteaza sub autoritatea Ministeului
Justitiei, serviciile de reintegrare sociala a infractorilor si de supraveghere a
sanctiunilor neprivative de libertate.
Plecand de la aceasta definitie, se remarca pozitionarea institutiei probatiunii
in sfera executionala a procesului penal prin rolul conferit acesteia: supravegherea
modului in care o persoana condamnata sau minor executa obligatiile stabilite de

36
instanta in sarcina sa pe durata unui termen de incercare.Scopul unei astfel de
interventii este acela de a sigura reintegrarea sociala a persoanei in cauza.
Activitatatea de supraveghere tine de esenta probatiunii si isi gaseste
aplicabilitatea in cazurile in care instanta de judecata pronunta o sentinta cu supunere
la probatiune, cum ar fi:suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere; liberarea
provizorie sub controlul judiciar; libertatea supravegheata, munca in folosul
comunitatii etc.
Prin sentinta de supunere la probatiune condamnatului i se impun unele
conditii obligatorii, acestea constituind obiectul activitatii de supraveghere al
serviciilor de probatiune.Aceste conditii pot varia de la maxima
generalitate(prezentarea la intalnirile cu personalul de probatiune,anuntarea
schimbarii domiciliului,precum si a oricarei deplasari ce depaseste o anumita durata,
comunicarea si justificarea schimbarii locului de munca) pana la conditii speciale in
functie de specificul psiho-social al delicventului, identificat prin referatul de
evaluare(participarea la grupuri de terapie sau de instruire, supunerea la unele masuri
de control, tratament sau ingrijire medicala, sa se supuna la un tratament de
dezalcoolizare sau dezintoxicare, sa nu frecventeze anumite locuri etc).
Activitatea de supraveghere propriu-zisa este precedata de o activitate sub
denumirea de activitatea de luare in sarcina a infractorului supus la probatiune care
presupune realizarea intr un termen scurt(5- 10 zile) a unei prime intrevederi si
consilierul de probatiune desemnat cu supravegherea sa.
Tot ca activitate premergatoare supravegherii propriu-zise o constituie
intocmirea Planului individual de supraveghere.
Supravegherea propriu-zisa se frealizeaza printr-o serie de activitati pornind
de la observarea, pana la contactul direct cu infractorul.Se poate realize atat prin
prezentarea infractorului la sediul serviciului de probatiune sau alte locuri stabilite,
cat si prin efectuarea de controale inopinate la domiciliu, la loc de munca sau chiar in
locurile si mediile frecventate anterior de catre infractor si in care prezenta acestuia a
fost interzisa prin conditiile stabilite de instanta.
Activitatea de supraveghere se poate realiza si printr-o stransa colaborare cu
organelle de politie, organizatii neguvernamentale sau cu voluntari.

37
 Observatii cu privire la desfasurarea unei
sedinte de supraveghere a minorului G.M.
Minorul G.M. se afla in supravegherea Serviciului de Probatiune de un
an(inculpatul a fost condamnat la un 1 an de inchisoare pentru tentative de furt si a
dispus de suspendarea conditionata a executarii pedepsei inchisorii pe o perioada de
trei ani care constituie termen de incercare).Mi s-a spus ca la prima intrevedere se
incheie procesul verbal la sediul Serviciului de Probatiune care contine numele
consilierului de probatiune si persoanei supravegheate si prin care se aduce la
cunostinta urmatoarele:
- perioada in care persona e supravegheata;
- scopul activitatii de supraveghere(care consta in asigurarea indeplinirii
obligatiilor stabilite de instanta si sprijinirea reintegrarii sociale a persoanei
supravegheate);
- modul de desfasurare a supravegherii;
- datele de contact ale Serviciului de Probatiune
La intrevederea la care am participat, consilierul de probatiune i-a atras atentia
minorului G.M. ca trebuie sa anunte in caz ca nu poate sa vina la o sedinta intrucat
acesta a lipsit de la intrevederea precedenta.
I s-a mai amintit:
- ca trebuie sa respecte planul de supraveghere
- consecintele nerespectarii planului(arestul)
- supravegheatul a fost pus sa faca o declaratie prin care sa evidentieze ca nu s-a
prezentat la o anumita intrevedere si motivele)
- i s-a reamintit data la care trebuie sa se prezinte iar la sedinta de supraveghere;
- trebuie sa aduca documente justificative pentru motivele pentru care a lipsit,
altfel va primi un advertisement scris. Minorul G.M. are dj un advertisement scris iar
la al doilea consilierul de probatiune va anunta instanta si va fi nevoit sa se intoarca in
penitenciar sa exeute pedeapsa.
In urma discutiilor dintre inculpat si consilierul de probatiune am remarcat faptul
ca acesta avea o slaba constientizare a consecintelor faptelor sale antisociale.

38
 Consilierul de probatiune incerca prin sedintele de supraveghere sa sustina
inculpatul in vederea:
- finalizarii studiilor;
- constientizarea consecintelor faptelor antisociale;
- identificarea modalitatilor de obtinere a unor venituri in vederea eliminarii
frustrarilor materiale.
Asistenta si consiliere
Beneficiari:
- minori sanctionati cu masura educative a libertatii supravegheate;
- personae condamnate la o pedeapsa neprivativa de libertate;
- persoanele condamnate la pedepse privative de liberatate
- personae a caror pedeapsa sau masura educative a fost gratiata total prin
lege.
O alta categorie de activitati ce tin, de asemenea de esenta probatiunii o constituie
activitatile de asistenta si consiliere prin care se realizeaza in mediul liber cea de-a doua
functie a pedepsei, si anume cea de reeducare in vederea reintegrarii sociale a
infractorilor si prin aceasta a intaririi gradului de siguranta sociala si prevenirea savarsirii
de noi infractuni.
Desfasurarea activitatilor de asistenta si consiliere demostreaza o modalitate
active de ajutorare in special a celor care au comis infractiuni.Trepatat se observa
trecerea de la ideologia punitive la ideologia reabilitarii.In cest sens, in procesul corectiei
infractionale se observa metode imprumutate din psihologie, sociologie, in general din
stiintele sociale si comportamentale.
Aceste activitati vizeaza in primul rand ajutorarea infractorilor supusi la
probatiune pentru a putea face fata obligatiilor impuse de instanta, cat si pentru
modificarea comportamentului acestora in vederea conformarii la normele generale
considerate ca fiind valabile de catre societate.
Serviciile de probatiune pot desfasura activitati de asistenta si consiliere si cu
privire la infractorii aflati in stare de detinere, in special in penitenciar specializat in
activitatea de resocializare a detinutilor.

39
 In cadrul penitenciarelor serviciile de probatiune furnizeaza un support detinutilor
care, in mare majoritate se simt uitati de lume, nimeni neinteresandu-se de ei si de
problemele lor.
Nu am avut ocazia ca pe parcursul desfasurarii stagiului de practica sa particip la
o astfel de activitate de consiliere si asistenta in peniteciar insa mi s-a povestit de catre
consilierul de probatiune ca un alt obiectiv major al acestei activitati e pregatirea
detinutilor pentru liberate.
Asistenta si consilierea au ca scop reinsertia sociala, intarirea gradului de
siguranta publica si prevenirea savarsirii unor noi infractiuni.

Capcane ale activitatii de asistenta si consiliere

relatate de consilierul de probatiune
Se spune ca : E mai usor sa oferi un peste cuiva infometat, decat sa-l inveti sa
pescuiasca.Rolul consilierului de probatiune nu este acela de a oferi, ci de a asista
persoana in procesul de invatare a pescuitului.
Beneficiarul activitatii de asistenta si consiliere este o persoana cu probleme de
adaptare sociala. Exista momente si tipuri de beneficiari care necesita o atentie
deosebita in activitatea de asistenta si consiliere, deoarece prin comportamentul lor
doresc sa influenteze sa manipuleze consilierul.
Tehnici de manipulare din partea benificiarilor pe care consilierul de probatiune
S.M. din cadrul Serviciului de Pobatiune Iasi, le-a intalnit de-a lungul activitatii sale de
asistenta si consiliere:
o poate ar trebui sa ma sinucid - beneficiarul asistarii se
prezinta ca victima, are nevoie de ajutor, plange, spune povesti
triste,pentru a te face sa crezi ca nu te poti astepta la nimic de la el;
o tu stii mai bine, tu esti profesionistul, esti foarte bun
persoana asistata te complimenteaza exagerat, te lauda pentru a te
responsabiliza;
o nu ma ajuti te face responsabil, se asteapta ca tu sa faci totul,
el nu investeste nimic in procesul de schimbare;

40
 o nu poti intelege, nu simti durerea, nu stii ce greu e -
beneficiarul vrea sa ajungi la concluzia ca nu-l poti ajuta;
o m-ai fortat sa fur din nou, pentru ca nu m-ai ajutat
beneficiarul te face responsabil pentru comportamentul lui si pentru
intregul process;
o vrei sa ma termini, asta vrei, nu? persoana incearca sa fie
agresiva prin limbaj verbal si nonverbal, pentru ca, daca te sperie, nu
mai esti critic.
o sa nu spui ca tie nu ti s-a intamplat persoana asistata pune
intrebari sa incearca sa mute atentia spre viata personala a consilierului.
Constientizarea acestor dificultati asigura construirea unor strategii de a face
fata situatiilor dificile intalnite in activitatea de asistenta si consiliere.Aceste strategii
fac apel la stapanirea de sine, echilibru emotional, ascultarea active, clarificarea
rolurilor in procesul de interventie.

Referatul de evaluare (instrumentul care-l

ajuta pe judecator sa ia legatura cu lumea
concreta a inculpatului)
In momentul primirii adresei de sesizare din partea instantei de judecata prin care
se solicita intocmirea unui referat de evaluare, seful serviciului de Probatiune va desemna
un consilier care sa preia cazul.
Referatul de evaluare este instrumental prin care Serviciul de Probatiune
comunica cu instanta. Rolul sau este de a asista instanta in procesul de individualizare a
pedepsei, oferind judecatorului o evaluare profesionala a naturii si cauzelor care au
condus la instalarea comportamentului anti-social precum si a masurilor care trebuie luate
pentru a reduce probabilitatea de recidiva.
Referatul de evaluare este un document oficial, confidential, scris de consilierul
de probatiune la solicitarea judecatorului sau a procurorului avand rolul de a introduce
informatie sociala in posibile decizii juridice.
Referatul de evaluare poate fi solicitat inainte de hotararea judecatoreasca sau
dupa aceasta.

41
 Forma referatului de evaluare este standardizata.
Partile unui referat de evaluare :
1. Introducere - sunt cuprinse informatiile referitoare la:identitatea
inculpatului,fapta sau faptele pentru care este trimis in judecata, instanta de judecata care
a solicitat referatul, numarul dosarului penal, termenul de judecata, numatul si data
adresei de sesizare din partea instantei de judecata si numele consilierului de probatiune.
2. Sursele de informatii sunt precizate in partea a doua.
3. Datele privind persoana inculpatului este de fapt o verificare a diferitelor
teorii criminologice pentru identificarea factorilor care pot fi corelati cu infractiunea.
Indicatori relevanti in acest sens pot fi: istorie personala, familie, conditii de
locuit,venituri, scoala, prieteni, stil de viata, locul de munca.
4. Date privind comportamentul inculpatului se are in vedere in principal
comportamentul trecut un indicator al comportamentului viitor:numarul si tipul
antencedentelor penale, circumstante, abandon, fuga de acasa,factori
protective/inhibatori.
Un loc special in acest capitol al referatului il are estimarea riscului de recidiva.
Aceasta estimare se realizeaza pentru a evalua in ce masura privarea de libertate este
necesara precum si pentru a se stabili nivelul de supraveghere de care inculpatul are
nevoie.Cu cat riscul de recidiva este mai mare cu atat gradul de privare de libertate si de
supraveghere este mai ridicat.(principiul riscului, Bonta, 1991)
5. Perspectivele de reintegrare in societate - decurg din datele prezentate in
referat si trebuie sa fie motivate si prezentate pe scurt.
Atributiile consilierului de probatiune desemnat sa
intocmeasca referatul de evaluare constau in:
a stabili in nu mai tarziu de 5 zile de la data primirii solicitarii instantei de
judecata, locul, data si ora primei intrevederi cu persoana pentru care s-a solicitat
referatul.Prima intrevedere cu persoana pentru care s-a solicitat referatul trebuie
sa aiba loc in termen de 7 zile de la data primirii solicitarii instantei de judecata;
a contacta persoanele si institutiile care ar putea furniza informatii utile despre
persoana evaluat, nivelul instructiei scolare, comportamentul acesteia, mediul
social si familial;

42
 a consemna cu ocazia fiecarei intrevederi, datele necesare si utile pentru
intocmirea referatului
a propune sefului de serviciu atunci cand este necesar, desemnarea unor specialisti
in vederea intocmirii referatului de evaluare(psihologi, sociologi, cadre didactice,
medici)
a intocmi referatul de evaluare pe baza informatiilor obtinute si a-l supune spre
analiza si semnare sefului serviciului;
a inainta referatul de evaluare instantei de judecata in termenul de 14 zile de la
primirea solicitarii.
Deoarece estimarea riscului de recidiva ocupa un loc important in realizarea
referatului de evaluare m-am oprit la analiza acestei proceduri luand ca si exemplu
un caz dintr-un referat de evaluare pe care l-am studiat in primele zile la Serviciul de
Probatiune Iasi si am incercat sa realizez o evaluare a riscului de recidiva.
Riscul de recidiva poate fi considerat ca aplicatie a cercetarilor asupra carierei
infractionale in special datorita faptului ca aceste cercetari stabilesc corelatii intre
debutul, durata, incetarea comportamentului infractional, factorii sociali, culturali,
personali pe de o parte si recidiva pe de alta parte.

Studiu de caz
G.I. este trimis in judecata pentru comiterea infractiunii de furt
calificat.Fapta a fost comisa seara de 19 iulie 2001, cand , impreuna cu alti trei
prieteni(tovarasi de fapta), au patruns, prin folosirea de chei false, in incinta unui
magazine de unde au sustras marfuri in valoare de 50 milioane lei.
G.I. este in varsta de 23 de ani si este la a doua fapta de acest tip.Prima
infractiune a fost comisa cand avea 21 de ani in aproximativ aceleasi
imprejurari.Pentru prima fapta a fost condamnat la doi ani inchisoare in care a
executat efectiv 14 luni.
G.I. provine dintr-o familie compusa din cei doi parinti si alti patru frati care
locuiesc intr-un apartament cu trei camere.G.I. este cel mai mare dintre frati, a
terminat 8 clase si nu a lucrat niciodata.

43
 Venitul parintilor cumulate este de aproximativ 5 milioane la care se adauga
alocatia celor patru minori.
Relatia lui G.I. cu tatal sau este una tensionata, acesta din urma acuzandu-l
de faptul ca este un borfas. Mama este cea care incearca sa medieze conflictul dintre
cei doi.
G.I. afirma ca era sub influenta bauturilor alcoolice in momentul comiterii
infractiunii si ca nu-si mai aminteste nimic.
Regreta fapta si promite sa nu recidiveze. De asemenea doreste sa continuie
studiile.
Evaluare a riscului de recidiva
O evaluare a riscului de recidiva in acest caz trebuie sa se refere vin principal la
trecutul infractional al lui G.I., la circumstantele comiterii faptei si la contextual familial
din care provine.
Ceea ce ne intereseaza este identificarea factorilor de risc si a celor inibitori
asociati comiterii de noi infractiuni.Consider ca cea mai buna anticipare al
comportamentului viitor este comportamentul trecut.
Factorii de risc:
o este la a doua infractiune;
o nu are studii;
o nu are loc de munca;
o nu are o relatie buna cu tatal sau;
o are mult timp liber pe care nu si-l foloseste constructive;
o consuma bauturi alcoolice iar acest fapt este asociat cu comiterea
infractiunii;
o are cazier;
o timpul scurs de la prima infractiune la a doua este relativ
scurt(frecventa).
Factori protectivi sau inhibitori ai recidivei:
o regreta fapta;
o are ambii parinti;

44
 o relatie buna cu mama;
o doreste sa continuie studiile.
In concluzie , probabilitatea producerii recidivei este ridicata pentru infractiunea
de furt in conditiile in care G.I. va ramane in acelasi grup de prieteni si va continua sa
consume bauturi alcoolice in cantitati mari.
Riscul de recidiva ar putea fi diminuat in masura in care G.I. si-ar continua
studiile si si-ar gasi un loc de munca.Un rol important in scaderea riscului de recidiva il
are si gasirea unei modalitati alternative de petrecere a timpului liber si optimizare a
relatiei cu tatal.
Avand in vedere ca tema cercetarii noastre o constituie :Evaluarea psihosociala
Referatul de evaluare activitate derulata de catre Serviciul de Probatiune Iasi, in
partea ce urmeaza ne vom axa mai mult pe observarea a tot ceea ce presupune
desfasurarea acestei activitati si de asemenea vom intocmi referate de evaluare pe baza
cazurilor reale cu care ne-am intalnit in timpul desfasurarii stagiului de practica.
In paginile urmatoare am intocmit un referat de evaluare in urma studierii unui
dosar penal si participarii mele la interviul luat inculpatilor de catre consilierul de
probatiune.
Referatul de evaluare a fost solicitat de catre Tribunal Iasi inainte de hotararea
judecatoreasca.Este vorba despre un caz de incest in forma continuata si de fals in
declaratii, informatiile necesare se regasesc in referatul de evaluare.

REFERAT DE EVALUARE
I. Introducere:
Numele si prenumele inculpatului: V. D.
Data si locul nasterii: 21.12.1981
Adresa: comuna M.
Fapta: incest in forma continuata si fals in declaratii
Instanta care a solicitat referatul de evaluare: Tribunalul Iasi
Numarul dosarului penal: 17191/245/2009
Termenul de judecata:15.12.2009
Numarul si data adresei de sesizare: 26.11.2009

45
 Numele si prenumele consilierului de probatiune:

II. Sursele de informatii:

1. D. V. intrevedere la domiciliul din comuna M. la 10.12.2009
2. D. L.coinculpata intrevedere la domiciliul din comuna Mogosesti la 10.12.2009
3. J. M., agent sef Postul de Politie M. convorbire telefonica la 10.12.2009
3. Dosarul penal nr. 17191/245/2009

III. Date privind persoana pentru care a fost solicitat referatul de evaluare:
V.D. provine dintr-un mediu familial marcat de o serie de carente materiale,
fapt de a favorizat acumularea unui capital social precar.
V.D. in varsta de 26 de ani, este rodul concubinajului M. P. cu I. D.
M. s-a cstorit apoi cu D. L. iar pe micuul V. l-a lsat n grija bunicilor.
Din legtura conjugal a M.cu D. s-a nscut i L.
V.D. are o casa pe care a construit-o pe un teren primit mostenire de la
bunicul sau, in comuna M. judetul Iasi. Problema este ca V. care a crescut fara parinti, a
fost intotdeauna sarac si nu a avut bani sa bage si instalatia electrica in casa pe care si-a
ridicat-o cu propriile maini.
L. a aflat la 17 ani de la mam despre existena fratelui vitreg i a nceput s se
refugieze n casa acestuia cnd tatl ei, iubitor de trie, fcea scandal. Dup ce L. a
mplinit 19 ani, fraii au nceput s ntrein raporturi sexuale, iar L. a rmas gravid.
Pentru a-i putea oficializa relaia, cei doi au minit ofierul Strii Civile cnd au spus
"Da!" La o zi dup cstorie, L. a nscut o feti.
Primaria a cerut in instanta sa se desfaca aceasta casatorie, dar nu pe motiv de
incest, lucru care i-ar fi bagat in inchisoare pe cei doi si ar fi lasat copilul pe drumuri, ci
pe viciu de casatorie, termen juridic care ii scoate din culpa. Dupa desfacerea casatoriei,
mama si-a reluat numele de fata, dar cei doi continua sa locuiasca impreuna, fiind
nevoiti sa aiba grija de fetita.
Nu s-au constatat probleme de sanatate fizica sau mentala.

46
 Iar referitor la fetita, Autoritatea de Asistenta Sociala Iasi declara: Copilul este
foarte bine ingrijit si este sanatos. Noi nu putem sa-i decadem din drepturile parintesti
atat timp cat tinerii isi fac datoria de parinte
V.D. a absolvit 7 clase si inca de la o varsta frageta a fost implicat in diverse
activitati lucrative(casa in care locuieste e construita de el).
In prezent inculpatul desfasoara activitati lucrative, in general lucreaza cu ziua
veniturile care le realizeaza asigurand familiei traiul de pe o zi pe alta. "Oamenii ne
trateaza de parca am fi ciumati. Imi gasesc mai greu de lucru si oamenii se poarta urat
cu noi. Spun ca o sa ne pedepseasca Dumnezeu intr-o zi pentru ce facem."
Nu are antecedente penale.
Procurorii de la Parchetul de pe langa Judecatoria Iasi i-au rechemat in instanta
pe fratii V. si L. acuzati de incest.
In prezent, inculpatul regreta si constientizeaza faptele savarsite si a luat
hotararea de a nu mai intretine relatii sexuale cu sora lui.Cu toate acestea nu are o alta
solutie decat cea de a locui impreuna cu L. si fetita lor intrucat aceasta nu are unde sa se
duca iar el este el este cel care aduce veniturile in casa.Tot ce isi doresc cei doi e ca
fetita lor sa nu ajunga in plasament. L. declara:Vom accepta orice solutie pentru cazul
nostru insa dorim ca fetita noastra sa stea cu noi.Nu vom accepta ca fetita sa ne fie
luata.
IV. Factorii care influenteaza sau care pot influenta conduita generala a persoanei
pentru care a fost solicitat referatul de evaluare:
Informatiile prezentate permit indentificarea urmatorilor factori ce l-ar putea
expune pe D. V. unor noi situatii de risc:
impartirea aceleiasi locuinte cu sora sa;
atasamentul puternic dezvoltat fata de aceasta;
lipsa unor alternative viabile in ce priveste un nou domiciliu pentru L.
lipsa unor resurse financiare proprii si suficiente ca sa faca posibila intretinerea
atat a inculpatului si a gospodariei acestuia cat si a coinculpatei si a fiicei lor la
un alt domiciliu.
In ceea ce priveste factorii de natura a inhiba comportamentul infractional,am
identificat:

47
- constientizarea de catre cel in cauza a consecintelor propriului comportament
precum si la implicatiile pe care perpetuarea unei relatii incestuase o poate avea
asupra relatiei cu fiica sa.

V. Perspective de reintegrare in societate:

Consider ca inculpatul D. V. e bine integrat social, faptele pentru care e
judecat fiind consecinta unei stari emotionale la care acesta a gasit o solutie in
contradictie cu normele si valorile promovate de societate.
Necesitatea internalizarii deciziei de a nu perpetua o astfel de relatie
incestuasa, colaborarea cu factorii de control din comunitate, sustinerea celor doi
frati in mentinerea hotararii luate precum si interiorizarea unor reguli noi de
convetuire care sa puna accent pe relatia de sustinere reciproca pot fi pasi in
normalizarea acestei situatii.
In acest caz trebuie avut in vedere principiul interesului superior al copilului,
relatia dintre cei doi frati si copilul lor fiind factorul central in luarea oricarei
hotarari.

Comentarea referatului de evaluare si

observatii din timpul intervievarii inculpatilor
Am ales sa intocmesc acest referat de evaluare pentru inculpatul D.V. insa am
cuprins si informatii despre L.L pentru o buna intelegere a cazului.
Ca si critica adusa referatului pe care l-am intocmit ar fi faptul ca ar fi trebuit
sa specific mai multe caracteristici sociale ale inculpatului, mai multe informatii in
legatura cu comportamentul acestuia inainte si dupa comiterea faptei, conditiile in
care a crescut si a trait, mediul familial si social.
Intervievarea inculpatului a fost centrata pe problema, fiind incurajat de
cosilierul de probatiune in a-si descrie lumea in proprii lui termeni.Astfel
intamplarile, evenimentele relatate de D.V. au reprezentat punctul de vedere al
acestuia permitand astfel atat consilierului cat si mie o mai buna intelegere a
problemei sale.Unul din rolul acestui interviu fiind intelegerea si cunoasterea

48
elementelor de personalitate insa fara etichetarea acestuia si a evolutiilor pe care le-
a trait si le-a relatat.
Pentru ca partea a III a referatului de evaluare (Date privind persoana pentru
care a fost solicitat referatul de evaluare ) sa fi fost completa ar fi trebuit sa iau notite
in timpul interviului insa am ales sa nu fac acest lucru pentru a nu pierde contactul
vizual cu D.V.,pierzand astfel din atentie multe informatii nonverbale, de asemenea
neexplicandu-i ca voi lua notite si in ce scop ar fi existat riscul ca acesta sa treaca
prin momente de confuzie si neliniste.
Consider ca o dimensiune importanta a interviului este comunicarea
nonverbala, unii psihologi estimand ca circa 65% din semnificatiile prezente intr-o
conversatie sunt purtate de semnale nonverbale(gesturi, expresii faciale, pozitii ale
corpului).
Ceea ce am observat la D.V. in timpul interviului:
vocea tremuranda si cu intensitate scazuta,
privirea in jos iar cand o ridica ochii erau in lacrimi,
mainile ii tremurau,
gesturi de afectiune pentru fetita lui care se afla in aceiasi incapere.
Aceste gesturi m-au ajutat sa identific si sa interpretez gandurile si
sentimentele inculpatului D.V. , de asemenea au fost importante si pentru consilierul
de probatiune care a evaluat cazul.
Aceste semnale nonverbale ale inculpatului pentru mine au avut urmatoarea
semnificatie: timiditate, sinceritate, parere de rau, rusine, constientizare si cel mai
important lucru o relatie de atasament foarte stransa intre el si fetita.
Aceasta relatie de atasament intre cei doi interpretata din comportamentul
nonverbal este intarita si de declaratia mamei:copilul tine mai mult la V. decat la
mine pentru ca el ii ofera tot ce are nevoie
Interpretand situatia din perspectiva lui Prochaska si Diclemente dar luand
in considerare faptele(inculpatul locuieste in aceiasi incapere cu sora)si nu cele
spuse(cu toate ca locuiesc impreuna sustin ca nu mai continua incestul), D.V. se afla
in stadiul determinarii deoarece acesta constientizeaza problema si este hotarat in a
stopa acest comportament.

49
 Pentru a parcurge si celelalte stadii in vederea schimbarii si anume faza de
actiune, stadiul mentinerii actiunii consider ca D.V. are nevoie de sprijin si
supraveghere din partea consilierului de probatiune.In acest sens cred ca cea mai
buna solutie a instantei ar fi o pedeapsa neprivativa de libertate in care cei doi sa fie
supravegheati si consiliati de Serviciul de Probatiune.
Acesta parere este in opozitie ce cea a consilierului de probatiune cu care am
participat la intervievarea inculpatilor considerand ca instanta ar trebui sa achite
cazul.Insa avand de-a face cu interesul superior al copilului si cel mai important in
acest caz e sa ne asiguram ca in urma parcurgerii fazelor din procesul schimbarii
comportamentale inculpatul sa fie sprijinit pentru: a nu se demotiva.
Este posibila reintoarcerea la vechiul comportament problematic, motivele
esecului in stoparea comportamentului infractional fiind tentatiile(atasamentul
puternic dezvoltat pentru sora) de aceea e necesara prevenirea stadiului caderii.
Pentru acest caz consilierul de probatiune a intocmit doua referate de
evaluare atat pentru inculpatul D.V. cat si pentru coinculpata L.L.
Ceea ce nu mi s-a parut in regula a fost faptul ca la cateva zile am cerut
consilierului de probatiune sa citesc referatele de evaluare pe care le-a intocmit
pentru fiecare inculpat si am constat faptul ca cele doua referate de evaluare erau
identice.Nu mi s-a parut normal intrucat capitolele 1V - Factorii care influenteaza
sau care pot influenta conduita generala a persoanei pentru care a fost solicitat
referatul de evaluare si V - Perspective de reintegrare in societate ale referatelor de
evaluare ar fi trebuit sa fie diferite.
Cei doi au reactionat diferit in timpul intervievarii si in contrast cu atitudinea
inculpatului D.V , L.L. avea o slaba reprezentare a consecintelor comportamentului
lor.Cu toate ca prin tot ceea ce a spus a sustinut afirmatiile fratelui ei vitreg, avea o
atitudine degajata, ca si cum s-ar afla intr-o situatie normala. Personal mi-a lasat
impresia ca are o personalitate usor influentabila vorbind despre situatia lor ca un
elev care si-a invatat lectia acasa si o reproduce profesorului dar fara ca el sa fi
inteles despre ce e vorba.
De aceea consider ca exista mai multi factori care pot sustine reintoarcerea la
vechiul comportament antisocial al L.L. decat in cazul inculpatului D.V.

50
 In ceea ce priveste atitudinea consilierului de probatiune in timpul
intervievarii celor doi: a incercat pe cat posibil sa simta drumul catre sistemul de
valori al inculpatilor si sa vada lumea prin ochii acestora.In momentul in care D.V.
avea ochii in lacrimi( spunand ca se simte foarte rusinat mai ales din cauza faptului
ca eram doua prezente feminine) a incercat sa il linisteasca si sa il readuca la o stare
de spirit normala.Asadar consilierul de probatiune pe parcursul intervievarii a
exprimat empatie, acceptanta, in sensul intelegerii ideilor, sentimentelor, perspectivei
clientului, fara a-l judeca, critica sau blama.

In paginile urmatoare vom reda un referat de evaluare in legatura cu un caz pe

care Apostol Roxana Cornelia l-a intalnit in efectuarea stagiului de practica.

REFERAT DE EVALUARE

I. Introducere:
Numele si prenumele inculpatului: R.I.
Data si locul nasterii: 27.03.1997
Adresa: Iasi, Str. Pacurari
Fapta: furt calificat
Instanta care a solicitat referatul de evaluare: Tribunalul Iasi
Numarul dosarului penal: 8259/99/2009
Termenul de judecata: 08.01.2010
Numarul si data adresei de sesizare: 15.12.2009
Numele si prenumele consilierului de probatiune:

II. Sursele de informatii:

1. Dosarul civil nr. 8259/99/2009
2. Minorul R.I. intrevedere la data de 05.01.2010
3. Mama minorului, R.B intrevedere la 05.01.2010

51
III. Date privind persoana pentru care a fost solicitat referatul de
evaluare:
Minorul R.I. cu varsta de 13 ani implicat impreuna cu alti minori in
comiterea infractiunii de furt calificat.
Astfel la data de 11.02.2009 a sustras din interiorul unui autoturism un
aparat detector de radar prin spargerea geamului de la portiere masinii.
Minorul R.I. provine dintr-o familie monoparentala formata din mama (R.B.
40ani) si 6 frati cu varste intre 9-24 ani.
Membrii familiei nu sunt scolarizati.Fratele mai mare al minorului precum si
concubinul mamei au executat cate o pedeapsa privative de libertate pentru
comiterea infractiunii de talharie.
De aproximativ 2 ani C. C. a fost liberat din penitenciar si locuieste cu mama
minorului si copii acesteia.Potrivit declaratiilor surselor intervievate concubinul
mamei nu presteaza activitati lucrative deoarece s-a taiat accidental la un picior.
Nu se cunosc informatii despre tatal natural al invinuitului.Doamna R.B. isi
asuma responsabilitatea cresterii si educarii copiilor manifestand interes pentru
asigurarea conditiilor bune de trai.
Astfel membrii familiei locuiesc intr-o casa cu 3 camere, mobilata si dotata
decent cu acces la utilitati.Familia beneficiaza de ajutor social la care se adauga
alocatiile de stat pentru pentru copii. Mama minorului nu lucreaza.
Relatiile interfamiliale sunt bazate pe afectiune si sustinere reciproca.Copii
recunosc autoritatea mamei dar absenta unei supravegheri parentale eficiente
influenteaza comportamentul adoptat de acesta.
Anturajul frecventat de minor e in mod constient unul cu preocupari
antisociale aspect favorizat de mediul de provenienta zona Pacuret care are
potential infractorial ridicat.
Alaturi de membrii familiei locuieste bunicul minorului. I. s-a implicat
ocazional in diferite activitati lucrative alaturi de bunicul sau mergand impreuna cu
acesta sa colecteze materiale feroase sau efectuand diverse munci necalificative.

52
 Minorul a absolvit 2 clase.Dupa ce a ramas de 3ori repetent minorul a
abandonat scoala.Mama afirma ca intentioneaza sa-l sustina in continuarea
studiilor desi I. nu e interesat de acest aspect.
In ceea ce priveste fapta, minorul spune ca geamul de la portiere a fost
spartdin greseala, intentia lui fiind de a arunca cu piatra intr-unul dintre minorii
prezenti la locul faptei.De altfel minorul neaga sustragerea detectorului de radar.
Pe de alta parte mama minorului e convinsa ca acesta nu a comis fapta fara
a putea prezenta argumente sustenabile.
Atat minorul cat si mama acestuia resping instituirea acestuia in Serviciul
Rezidential pentru Copilul care a savarsit o fapta penala si nu raspunde penal .
In acest sens , doamna R.B. isi asuma supravegherea stricta si eficienta a
fiului ei astfel incat acesta sa nu manifeste in viitor comportament antisocial.

IV. Factorii care influenteaza sau care pot influenta conduita generala
a persoanei pentru care a fost solicitat referatul de evaluare:

Date fiind cele prezentate anterior apreciem ca evolutia minorului R.I. a fost
influentat de factori psihosociali pozitivi, precum lipsa antecedentelor
comportamentale negative ale minorului, implicarea ocazionala in activitati lucrative
precum si suport emotional puternic oferit de mama si ceilalti membri.
Ca factori psihosociali negativi:
antecedentele penale in familia de origine;
influenta negativa a anturajului si a intregii vecinatati;
nivel scazut de scolarizare;
slabe abilitati sociale;
lipsa unor precuopari prosociale concrete pot diminua sansele de
eliminare a cauzelor antisociale.

V. Perspective de reintegrare in societate:

53
 In concordanta cu aspectele sus mentionate apreciem ca reabilitarea
comportamentala a minorului R.I. e dificila in cadrul familiei si a comunitatii de
provenienta.Astfel minorul a luat contact inca de la o varsta frageda cu modelele
comportamentale negative, a fot lipsit de o supraveghere stricta si nu a fost obisnuit
sa isi ocupe timpul cu activitati utile din punct de vedere social.
In prezent minorul nu are o reprezentare clara a propriilor actiuni si nu le
poate aprecia gravitatea.In consecinta interventia specializata in cazul invinuitului
R.I. trebuie sa vizeze deopotriva dimensiunea de control strict a comportamentului
sau cu scopul reducerii riscului de a adopta un comportament antisocial cat si
dimensiunea de educare si sustinerea acesteia in vederea dobandiri unor deprinderi
care sa il ajute sa se integreze in societate.

Concluzii
Evolutia societatii a determinat un transfer al mentalitatilor in sensul ca daca in
trecut accentul era pus pe caracterul de sanctiune al pedepsei si apoi pe resocializarea
infractorilor, in ultima perioada resocializarea e pusa la egalitate sau uneori depaseste
caracterul de sanctiune al pedepsei.De fapt este vorba de trecerea de la o ideologie
punitiva la ideologia reabilitarii.
Experienta a demonstrat faptul ca incarcerarea nu reprezinta o solutie eficienta
pentru protejarea publicului si in special pentru resocializarea infractorilor si ca
mentinerea individului in libertate, in mediul sau de viata, atat pedeapsa cat si
resocializarea au o mare eficienta.
Efecte ale incarcerarii:
o reduc sansele celui care a ispasit o pedeapsa privative de libertate sa-si gaseasca
un loc de munca;
o produc efecte pe termen lung asupra sanatatii fizice si mentale a celui incarcerat;
o contribuie la izolarea si marginalizarea familiei lor;
o pericolul ca stilul de viata si valorile inchisorii sa fie transmise in comunitate.
Asadar vom sublinia cateva argumente in favoarea probatiunii:
o masurile probatiunii sunt mult mai potrivite pentru anumite tipuri de infractiuni
si infractori;

54
 o deoarece evita privarea de libertate si incarcerarea, aceste masuri sunt centrate
pe reintegrarea in societate si reabilitare;
o sunt in general mult mai putin costisitoare decat sanctiunile privative de
libertate;
o prin descresterea numarului de condamnati din inchisori se evita
supraaglomerarea facilitandu-se administrarea acestora precum si tratamentul
correctional aplicat celor care raman in detentie.
Prin intermediul acestei cercetari, documentari si a practicii care am realizat-o in
cadrul Serviciului de Probatiune am inteles importanta acestuia in comunitatea ieseana
si in societate in general.
Serviciul de Probatiune Iasi are rolul de a sprijini comunitatea ieseana in vederea
cresterii gradului de siguranta publica, urmarind reinsertia sociala a persoanelor care
au comis infractiuni, prevenirea reiterarii comportamentului infractional si oferirea de
support psihosocial acordat victimelor.
Activitatea Serviciilor de Probatiune se desfasoara prin implicarea membrilor
comunitatii, organizatiilor guvernamentale si neguvernamentale si are drept scop
corectarea comportamentului infractorilor si reintegrarea acestora in societate
asigurand transparenta si promovarea intelegerii rolului justitiei restaurative in
societate.

Colaboratorii Serviciului de Probatiune Iasi:

CURTEA DE APEL, TRIBUNALUL, JUDECATORIA
PARCHET
PENITENCIAR
POLITIE
UNIVERSITATEA AL.I.CUZA,IASI
UNIVERSITATEA PETRE ANDREI, IASI
INSPECTORATUL SCOLAR JUDETEAN
AGENTIA JUDETEANA DE OCUPARE A FORTEI DE MUNCA;
UNITATI ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE
DIRECTIA DE ASISTENTA SOCIALA

55
MITROPOLIA MOLDOVEI SI BUCOVINEI
SPITALUL UNIVERSITAR DE PSIHIATRIE SOCOLA
ORGANIZATII NEGUVERNAMENTALE

Bibliografie:

Pavel Abraham, Introducere in probatiune- Supraveghere, asistenta si consiliere a

infractorilor condamnati la sanctiuni neprivative de libertate, Editura National,

2001;

Sorina Poledna, Probatiunea in Romania-Politici, legislatie, proceduri, Editura

Presa Universitara Clujeana,2001;

Valentin Schiaucu, Rob Canton, Manual de probatiune, Editura Euro Standard,

Bucuresti;

Doina Balahur, Fundamente socio-juridice ale probatiunii, Editura Bit, Iasi, 2001

Henri Peretz, Modele in sociologie:observatia ,Editura Institutul European,2002

Anexe
Cadrul legal si competenta Serviciului de
Probatiune
Serviciul de Probatiune functioneaza in baza urmatoarelor acte normative:
Legea 211/2004 privind unele masuri pentru asigurarea protectiei victimelor:
- infractiunilor savarsite cu violenta (art. 174 -176, art. 180 alin. 1 si alin.2, art. 181
alin. 1 C.Penal)
- infractiunilor sexuale(art. 197, art.198, art.201 alin. 2- 5 si art. 202 C.Penal)
- infractiunilor prevazute in Legea nr. 678/2001 cu privire la prevenirea si
combatereatraficului de persoane

56
 Legea 129/2002 de aprobare si modificare a O.G. NR. 92/2000, cu privire la infractorii
fata de care s-au dispus masurilew prevazute in:
- art.86 alin.1 lit.a) d) ,Codul Penal
- art. 86 alin.3 lit. a) -f ),Codul Penal
- art.103 alin.3 lit.a) c),Codul Penal

- precum si cu privire la inculpatii pentru care organelle de urmarire penala sau instanta
au solicitat referate de evaluare care locuiesc in circumscriptia tribunalului pe langa care
functioneaza Serviciul de Probatiune.

Organigrama Serviciului de Probatiune

D
I
R
E
C
T
I
A DIRECTOR
MINISTERUL
JUSTITIEI D INSPECTORI DE
S
E
E
SPECIALITATE
R
P
V
R
IO
C
B
IA
U
T
L
I
U
D
N
E
E

P
R
O
B
A
T
TRIBUNAL
I 57
U
N
E
 SEF SERVICIU

CONSILIERI

Ghid de observatie pentru Serviciul de Probatiune

ASPECTE OBSERVATE OBSERVATII

CADRUL
Cum este mediul fizic?
Care este contexul social?
PARTICIPANTII
Ce
Cine e prezent la locul fel de comportamente
actiunii?
infulenteaza
Ce ii reuneste pe acesti negativ sau favorizeaza
acest cadru?
oameni?
Cine are permisiunea de a fi
aici?
Se vor face referiri la: consilierii de
probatiune, clientii Serviciului de
Probatiune
ACTIVITATI SI INTERACTIUNI
Ce se intampla?
Exista o succesiune clara de
activitati?
Cum interactioneaza oamenii
(consilierii de probatiune,clientii) in cadrul
activitatii si in afara acesteia?
Ce conexiuni sau interdependente
58
exista intre oameni si activitati?
 Se vor face referiri la: aspecte ale
practicii probatiunii,activitatea consilierului,
abilitatile si deprinderile consilierului in relatia
cu minorul(ascultarea activa, incurajarea,
clarificarea,interpretarea,confruntarea,oferirea
de suport),metodele de lucru cu infractorii,
comportamentul infractional,diagnosticarea
infractorului,evaluarea nevoilor inculpatilor,
identificarea factorilor care sustin infractiunea.
FRECVENTA SI DURATA
Cand a inceput aceasta situatie?
Este un tip de situatie care se repeta sau
este unica?
Daca se repeta cat de frecvent se intampla
acest lucru?
Dintre situatiile diferite,cat de tipica este
cea pe care o observam?

GHID DE INTERVIU PENTRU CONSILIERUL DE PROBATIUNE

1. Ati putea sa imi spuneti ce anume v-a determinat sa alegeti aceasta profesie?
2. Care sunt calitatile necesare pentru a fi consilier de probatiune?
3. Care e misiunea Serviciului de Probatiune?
4. In ce consta activitatea consilierului de probatiune?
5. Ce temeri aveti legat de munca cu infractorii?
6. Ce fel de persoana credeti ca e un infractor?

59
 7. Cum va influenteaza temerile si opiniile personale atitudinile fata de
infractori?
8. Credeti ca probatiunea contribuie la reducerea discriminarii?

Scopul interviului este unul informational, de a intelege obiectivele

Serviciului de Probatiune, in ce consta activitatea consilierului de probatiune iar
spre final poate fi vazut si ca un exercitiu de analiza a modului de gandire a
consilierului.

LEGE Nr. 123 din 4 mai 2006

privind statutul personalului din serviciile de probaiune
EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT N: MONITORUL OFICIAL NR. 407 din 10 mai 2006

Parlamentul Romniei adopt prezenta lege.

CAP. 1
Dispoziii generale

ART. 1
(1) Prezenta lege reglementeaz statutul personalului de specialitate specific serviciilor
de probaiune, denumit n continuare personal din serviciile de probaiune.
(2) n nfptuirea actului de justiie, munca personalului din serviciile de probaiune
constituie un sprijin pentru judectori i procurori, competena i ndeplinirea corect a
sarcinilor ce revin acestei categorii de personal jucnd un rol important n procesul de
individualizare a pedepsei, de executare a sanciunilor neprivative de libertate, de asistare
i consiliere a victimelor infraciunilor.
ART. 2
Serviciile de probaiune i desfoar activitatea sub conducerea, coordonarea i
controlul Direciei de probaiune din cadrul Ministerului Justiiei, denumit n continuare
direcia de specialitate.
ART. 3
n exercitarea funciei, personalul din serviciile de probaiune este obligat s respecte
drepturile i libertile fundamentale ale omului, Constituia i legile rii, prevederile
reglementrilor interne i s ndeplineasc dispoziiile legale ale efilor ierarhici privind
activitatea profesional.
ART. 4
n exercitarea funciei, personalul din serviciile de probaiune trebuie s respecte
demnitatea individului i integritatea persoanei.
ART. 5

60
 n exercitarea drepturilor i ndeplinirea obligaiilor i a atribuiilor prevzute de
prezenta lege este interzis discriminarea pe criterii de sex, orientare sexual, vrst, ras,
etnie, religie, origine social, situaie familial ori alte criterii discriminatorii.
ART. 6
Scopul exercitrii funciei de consilier de probaiune l constituie creterea gradului de
siguran public prin informarea i consilierea victimelor infraciunilor, promovarea
alternativelor la detenie, prevenirea infracionalitii, reducerea riscului de recidiv i
reintegrarea n comunitate a persoanelor care au nclcat legea penal.

CAP. 2
Structura personalului din serviciile de probaiune

ART. 7
Personalul din serviciile de probaiune se compune din:
a) consilieri de probaiune;
b) efi ai serviciilor de probaiune, denumii n continuare efi serviciu;
c) inspectori de probaiune, care i desfoar activitatea n cadrul direciei de
specialitate.

SECIUNEA 1
Consilierii de probaiune

ART. 8
(1) Dup criteriul vechimii n specialitate, funcia de consilier de probaiune are 4
grade profesionale, dup cum urmeaz:
a) consilieri de probaiune debutani - vechime n specialitate de pn la un an;
b) consilieri de probaiune gradul III - vechime n specialitate de la un an la 4 ani;
c) consilieri de probaiune gradul II - vechime n specialitate de la 4 ani la 6 ani;
d) consilieri de probaiune gradul I - vechime n specialitate peste 6 ani.
(2) Fiecare grad profesional corespunde unui nivel al salariului stabilit prin legea de
salarizare.
(3) Vechimea n serviciile de probaiune este considerat vechime n specialitate.
ART. 9
Consilierii de probaiune sunt debutani i definitivi.
ART. 10
(1) Consilierul de probaiune debutant este persoana fr vechime n specialitate la data
angajrii, care ndeplinete un an de stagiu pn la definitivare.
(2) Consilierii de probaiune definitivi se mpart n 3 grade profesionale, potrivit art. 8
alin. (1) lit. b) - d).
ART. 11
(1) Stagiul reprezint perioada premergtoare definitivrii n funcia de consilier de
probaiune i are drept scop pregtirea profesional la nceputul exercitrii funciei.
(2) Stagiul este efectiv i obligatoriu.
(3) Pe perioada stagiului consilierul de probaiune debutant exercit toate atribuiile
prevzute de lege, avnd obligaia:

61
 a) s aprofundeze cunotinele teoretice n domeniul probaiunii i proteciei victimelor
infraciunilor - noiuni de drept penal i procedur penal, criminologie, metodologia
activitii de probaiune i protecie a victimelor, sntate mental i infraciune,
problema dependenei, dezvoltare instituional i cooperare instituional, psihologia
dezvoltrii, sociologie aplicat, informatic social;
b) s i dezvolte abiliti de baz, necesare desfurrii activitii de probaiune i
protecie a victimelor.
(4) Activitatea consilierului de probaiune debutant este ndrumat de ctre eful
serviciului unde i desfoar activitatea sau de ctre o persoan desemnat de acesta, cu
experien de minimum 3 ani n domeniu.
(5) Dispoziiile alin. (3) i (4) se aplic n mod corespunztor i personalului care la
angajare avea vechimea n specialitate necesar pentru ocuparea unui post de consilier de
probaiune definitiv, dar care nu a mai exercitat anterior o funcie n domeniul probaiunii.
ART. 12
(1) Consilierii de probaiune se subordoneaz ierarhic efilor serviciilor i directorului
direciei de specialitate.
(2) Consilierii de probaiune respect legislaia n vigoare i ndeplinesc sarcinile
ncredinate de eful serviciului i de directorul direciei de specialitate.

SECIUNEA a 2-a
efii serviciilor de probaiune

ART. 13
efii serviciilor sunt numii n funcie de ministrul justiiei, din rndul consilierilor de
probaiune gradele III - I, inndu-se seama de calitile profesionale, de aptitudinile
manageriale, ndeosebi de capacitatea de organizare i decizie, de integritate, de
capacitatea de gestionare a situaiilor de criz, de abilitile de comunicare, de lucru n
echip, de planificare, de autocontrol i de motivaia pentru ocuparea funciei.
ART. 14
efii serviciilor de probaiune au urmtoarele atribuii:
a) coordoneaz activitatea serviciului de probaiune, asigurnd buna funcionare a
acestuia;
b) repartizeaz lucrrile i sarcinile n cadrul serviciului de probaiune;
c) urmresc i rspund de elaborarea corespunztoare i la termenele stabilite a
lucrrilor;
d) duc la ndeplinire dispoziiile legale i pe cele ale efilor ierarhici;
e) asigur un mediu de lucru participativ i consultativ;
f) gestioneaz cu responsabilitate i imparialitate relaiile profesionale care se stabilesc
cu i ntre personalul de probaiune din subordine;
g) contribuie la promovarea activitilor serviciului de probaiune;
h) evalueaz anual performanele profesionale ale consilierilor de probaiune;
i) contribuie la pregtirea iniial i continu a personalului de probaiune din
subordine;
j) formuleaz propuneri de eficientizare a practicii n materie;
k) reprezint serviciul i dezvolt relaii optime de lucru cu colaboratorii din cadrul
organizaiilor i instituiilor partenere;

62
 l) desfoar activitile administrative pe care postul le presupune.
ART. 15
(1) Revocarea din funcia de conducere a efilor serviciilor de probaiune se dispune de
ministrul justiiei, la propunerea directorului direciei de specialitate, pentru urmtoarele
motive:
a) n cazul n care nu mai ndeplinesc una dintre condiiile necesare pentru numirea n
funcia de conducere;
b) n cazul exercitrii necorespunztoare a atribuiilor manageriale privind organizarea
eficient, comportamentul i comunicarea, asumarea responsabilitilor.
(2) La verificarea organizrii eficiente a activitii de ctre efii serviciilor de
probaiune vor fi avute n vedere, n principal, urmtoarele criterii: folosirea adecvat a
resurselor umane i materiale, evaluarea necesitilor, gestionarea situaiilor de criz,
gestionarea informaiilor, organizarea pregtirii i perfecionrii profesionale i
repartizarea sarcinilor n cadrul serviciului de probaiune.
(3) La verificarea comportamentului i comunicrii efilor serviciilor de probaiune vor
fi avute n vedere, n principal, comportamentul i comunicarea cu persoanele aflate n
evidena serviciului de probaiune, cu organele judiciare, cu colaboratorii din cadrul
organizaiilor i instituiilor partenere, cu mass-media, precum i asigurarea accesului la
informaiile de interes public i transparena actului de conducere.
(4) La verificarea asumrii responsabilitii de ctre efii serviciilor de probaiune vor
fi avute n vedere, n principal, ndeplinirea atribuiilor prevzute de lege i regulamente,
precum i implementarea strategiilor naionale i secveniale n domeniul justiiei.
(5) La verificarea aptitudinilor manageriale ale efilor serviciilor de probaiune vor fi
avute n vedere, n principal, capacitatea de organizare, capacitatea rapid de decizie,
rezistena la stres, autoperfecionarea, capacitatea de analiz, sintez, previziune, strategie
i de planificare pe termen scurt, mediu i lung, iniiativa i capacitatea de adaptare
rapid.

SECIUNEA a 3-a
Inspectorii de probaiune

ART. 16
Inspectorii de probaiune sunt numii n funcie prin ordin al ministrului justiiei, din
rndul consilierilor de probaiune gradele profesionale II - I, inndu-se seama de
calitile profesionale, abilitile de comunicare, tactul n relaiile de serviciu, integritate
i obiectivitate, precum i de capacitatea de gestionare a situaiilor de criz.
ART. 17
(1) Dup criteriul vechimii n specialitate, funcia de inspector de probaiune are dou
grade profesionale, dup cum urmeaz:
a) inspectori de probaiune gradul II - vechime n specialitate de la 4 ani la 6 ani;
b) inspectori de probaiune gradul I - vechime n specialitate peste 6 ani.
(2) Fiecare grad corespunde unui nivel al salariului de baz din grila de salarizare.
ART. 18
Inspectorii de probaiune au urmtoarele atribuii:
a) efectueaz controlul serviciilor de probaiune prin intermediul unor inspecii de
probaiune periodice;

63
 b) propun directorului direciei de specialitate soluii legale i oportune n rezolvarea
aspectelor identificate cu ocazia efecturii inspeciilor i n vederea eficientizrii
activitii serviciului de probaiune, pe baza constatrilor inspeciilor;
c) efectueaz, din dispoziia efilor ierarhici, cercetarea disciplinar prealabil a
personalului din serviciile de probaiune;
d) particip la activitatea de recrutare, selecie i pregtire profesional a personalului
de probaiune;
e) contribuie la evaluarea anual a performanelor profesionale ale personalului din
serviciile de probaiune;
f) duc la ndeplinire dispoziiile legale i alte sarcini ordonate pe linie ierarhic, n
limitele competenelor legale i regulamentare.

CAP. 3
Cariera personalului din serviciile de probaiune

SECIUNEA 1
Numirea n funcie

ART. 19
(1) Postul de consilier de probaiune se ocup prin concurs.
(2) Condiiile de organizare i desfurare a concursului se stabilesc prin regulament
aprobat prin ordin al ministrului justiiei.
ART. 20
(1) Pentru a fi numit n funcia de consilier de probaiune persoana trebuie s
ndeplineasc, cumulativ, urmtoarele condiii:
a) s aib capacitate deplin de exerciiu;
b) s nu aib antecedente penale, s nu aib cazier fiscal;
c) s cunoasc limba romn, scris i vorbit;
d) s fie apt din punct de vedere medical i psihologic pentru exercitarea funciei, fapt
dovedit pe baza testrii medicale i psihologice de specialitate organizate n acest scop;
e) s se bucure de o bun reputaie;
f) s fie liceniat n asisten social, psihologie, sociologie, pedagogie sau drept;
g) s promoveze concursul organizat pentru ocuparea funciei pentru care candideaz.
(2) n termen de 60 de zile de la angajare, persoana trebuie s prezinte direciei de
specialitate dovada stabilirii reedinei n Romnia.
ART. 21
(1) Inspectorii de probaiune i efii serviciilor de probaiune sunt numii n funcie prin
concurs.
(2) Condiiile de organizare i desfurare a concursului se stabilesc prin regulament
aprobat prin ordin al ministrului justiiei.

SECIUNEA a 2-a
Definitivarea n funcie

ART. 22

64
 Dup efectuarea stagiului, consilierii de probaiune debutani sunt obligai s se nscrie
la examenul de definitivare n funcie.
ART. 23
Data i locul susinerii examenului de definitivare n funcie, precum i tematica
acestuia se stabilesc de direcia de specialitate mpreun cu Direcia pentru resurse umane
i relaii cu Consiliul Superior al Magistraturii din cadrul Ministerului Justiiei i se
afieaz la sediul Ministerului Justiiei i la sediul tribunalelor, cu cel puin 60 de zile
nainte de data organizrii acestuia.
ART. 24
(1) Examenul de definitivare n funcie a consilierului de probaiune debutant const, n
mod obligatoriu, ntr-o prob scris cu caracter teoretic i o prob scris cu caracter
practic.
(2) Proba teoretic are ca obiect testarea cunotinelor n materie, cuprinznd:
metodologia activitii de protecie a victimelor, instituii de drept penal i procedur
penal, criminologie, dezvoltare instituional i cooperare instituional, informatic
social, sntate mental i infraciune, problema dependenei, sociologie aplicat i
psihologia dezvoltrii.
(3) Proba practic const n ntocmirea unei lucrri scrise cu caracter aplicativ.
ART. 25
Comisia de examinare se stabilete prin ordin al ministrului justiiei.
ART. 26
(1) Sunt declarai admii consilierii de probaiune debutani care au obinut media
final de minimum 7, dar nu mai puin de nota 5 la fiecare dintre cele dou probe.
(2) Media final se calculeaz ca medie aritmetic ntre notele obinute la cele dou
probe.
ART. 27
(1) Rezultatele examenului de definitivare se public pe pagina electronic a
Ministerului Justiiei i se afieaz la sediul Ministerului Justiiei i la sediile tribunalelor,
ntocmindu-se un proces-verbal privind data i ora afirii acestora.
(2) Candidaii nemulumii de rezultate pot depune contestaie n termen de 48 de ore
de la afiare, la Ministerul Justiiei.
(3) Comisia de soluionare a contestaiilor se stabilete prin ordin al ministrului
justiiei.
(4) Contestaiile se soluioneaz n termen de maximum 10 zile de la depunerea
acestora, iar rezultatele se public pe pagina electronic a Ministerului Justiiei i se
afieaz la sediul Ministerului Justiiei i al tribunalului pe lng care funcioneaz
serviciul unde i desfoar activitatea persoana care a depus contestaia.
ART. 28
(1) Consilierii de probaiune debutani declarai admii la examenul de definitivare n
funcie sunt numii pe un post de consilier de probaiune gradul III.
(2) Neprezentarea nejustificat a consilierilor de probaiune debutani la examenul de
definitivare n funcie la prima sesiune dup ncheierea stagiului sau respingerea acestora
la dou sesiuni atrage eliberarea din funcie.
ART. 29

65
 (1) Ministerul Justiiei ndeplinete formalitile legate de numirea consilierilor de
probaiune debutani care au fost declarai admii la examenul de definitivare n funcie,
n termen de maximum 30 de zile de la data afirii rezultatelor finale.
(2) Dispoziiile alin. (1) se aplic n mod corespunztor i n cazul eliberrii din funcie
a consilierilor de probaiune debutani aflai n una dintre situaiile prevzute la art. 28
alin. (2).

SECIUNEA a 3-a
Promovarea n grade profesionale

ART. 30
Promovarea n gradele I i II a personalului serviciilor de probaiune, precum i
promovarea n gradul I a inspectorilor de probaiune se fac pe baz de concurs, n raport
cu vechimea n specialitate, competena profesional, rezultatele obinute n activitate i
cu numrul posturilor scoase la concurs.
ART. 31
(1) Vechimea n specialitate, necesar pentru prezentarea la concursul de promovare n
grade profesionale, este cea prevzut la art. 8 i 17.
(2) Promovarea personalului de probaiune se face numai n gradul profesional imediat
superior.
ART. 32
Data i locul susinerii concursului de promovare, precum i tematica, actele de
nscriere, termenul de depunere a acestora i numrul posturilor pentru care se
organizeaz concursul se stabilesc de direcia de specialitate mpreun cu Direcia pentru
resurse umane i relaii cu Consiliul Superior al Magistraturii din cadrul Ministerului
Justiiei i vor fi publicate pe pagina electronic a Ministerului Justiiei i afiate la sediul
Ministerului Justiiei i al tribunalelor, cu cel puin 60 de zile nainte de data organizrii
acestuia.
ART. 33
Comisia de examinare se stabilete prin ordin al ministrului justiiei, fiind compus din
reprezentani ai direciei de specialitate i ai Direciei pentru resurse umane i relaii cu
Consiliul Superior al Magistraturii din Ministerul Justiiei.
ART. 34
(1) Concursul de promovare const n ntocmirea unei lucrri de disertaie, n unul
dintre urmtoarele domenii: protecia victimelor, reintegrarea social i supravegherea
infractorilor, metodologia activitii de probaiune, instituii de drept penal i procedur
penal, criminologie, dezvoltare instituional i cooperare instituional, informatic
social, sntate mental i infraciune, problema dependenei, sociologie aplicat i
psihologia dezvoltrii.
(2) Promovarea candidailor declarai admii la concurs se face n ordinea
descresctoare a notelor obinute, dar nu mai puin de nota 8, i n limita posturilor scoase
la concurs.
(3) Prevederile art. 27 i art. 29 alin. (1) se aplic n mod corespunztor.

SECIUNEA a 4-a

66
 Evaluarea performanelor profesionale i testarea medical i psihologic a
personalului din serviciile de probaiune

ART. 35
(1) Evaluarea performanelor profesionale ale personalului din serviciile de probaiune
se face anual.
(2) Criteriile i metodologia de evaluare a performanelor profesionale se stabilesc prin
regulament, aprobat prin ordin al ministrului justiiei, la propunerea direciei de
specialitate.
ART. 36
(1) Personalul din serviciile de probaiune este evaluat la fiecare 3 ani sau ori de cte
ori directorul direciei de specialitate apreciaz c este necesar, prin intermediul unei
testri psihologice, n vederea verificrii unor aspecte, precum:
a) mobilitatea mental;
b) atitudinea fa de calitatea soluiilor i a deciziilor;
c) echilibrul emoional i autocontrolul comportamental, rezistena la stres i la
frustrare;
d) sistemul de atitudini (fa de sine, fa de munc, fa de via, mentaliti);
e) maturitatea social, gradul de socializare;
f) conformarea la reguli i norme, spiritul de disciplin;
g) capacitatea de cooperare i de relaionare social;
h) contiinciozitatea i responsabilitatea;
i) existena unor tendine psihopatologice.
(2) Personalul din serviciile de probaiune efectueaz un examen medical periodic,
dispus de Ministerul Justiiei.
(3) Costurile investigaiilor prevzute la alin. (1) i (2) se suport din bugetul
Ministerului Justiiei.

SECIUNEA a 5-a
Formarea profesional

ART. 37
Formarea profesional a personalului din serviciile de probaiune are urmtoarele
obiective principale:
a) adaptarea la cerinele postului;
b) actualizarea cunotinelor i deprinderilor specifice postului, perfecionarea
pregtirii profesionale;
c) dobndirea unor cunotine avansate, a unor metode i procedee moderne, necesare
pentru realizarea activitilor profesionale;
d) promovarea i dezvoltarea carierei profesionale.
ART. 38
Formarea profesional a personalului din serviciile de probaiune se realizeaz prin
urmtoarele forme:
a) participarea la cursuri organizate de Ministerul Justiiei sau la alte cursuri de formare
profesional n domeniu;
b) stagii profesionale de adaptare la cerinele postului;

67
 c) stagii de practic i specializare.
ART. 39
(1) Ministerul Justiiei, prin direcia de specialitate, elaboreaz programe de formare
profesional, cu consultarea efilor de servicii.
(2) Pe baza programelor de formare profesional prevzute la alin. (1), se stabilete un
plafon anual de cheltuieli, ce vor fi suportate din bugetul Ministerului Justiiei, n limita
creditelor bugetare aprobate.
(3) n situaia n care persoana a fost inclus n programe de formare profesional n
una dintre formele prevzute la art. 38, cu durata de cel puin dou luni, pe cheltuiala
Ministerului Justiiei, aceasta are obligaia s lucreze minimum 2 ani n cadrul serviciului
sau, dup caz, al direciei de specialitate.
(4) n cazul n care programul de formare depete durata prevzut la alin. (3), pentru
fiecare dou luni, termenul pentru care exist obligaia de a lucra n cadrul serviciului sau
al direciei de specialitate se prelungete cu cte un an.
(5) n cazul nerespectrii obligaiei prevzute la alin. (3) i (4), persoana va suporta
integral cheltuielile de colarizare i celelalte cheltuieli de participare.

CAP. 4
Modificarea raporturilor de munc

SECIUNEA 1
Delegarea, detaarea i transferul personalului din serviciile de probaiune

ART. 40
(1) Delegarea personalului din serviciile de probaiune se dispune pe o perioad de cel
mult 60 de zile ntr-un an.
(2) Persoana poate refuza delegarea dac se afl n una dintre urmtoarele situaii:
a) graviditate;
b) i crete singur copilul;
c) starea sntii, dovedit cu certificat medical, face contraindicat delegarea.
(3) Delegarea pe o perioad mai mare de 60 de zile ntr-un an se poate dispune numai
cu acordul scris al persoanei.
(4) Pe perioada delegrii, persoana i pstreaz funcia i beneficiaz de drepturile
prevzute de lege pentru personalul delegat din cadrul instituiilor publice din sectorul
bugetar.
ART. 41
(1) Detaarea personalului din serviciile de probaiune se dispune n interesul
serviciului n care urmeaz s i desfoare activitatea persoana, la propunerea
directorului direciei de specialitate, pentru o perioad de cel mult un an.
(2) Detaarea poate fi prelungit pentru motive obiective, care impun prezena
persoanei la serviciul la care s-a dispus detaarea, cu acordul ambelor pri, din 6 n 6
luni. Dac nu exist acordul persoanei, durata maxim a detarii este de un an.
(3) Persoana poate refuza detaarea numai n mod excepional i pentru motive
personale temeinice.
(4) Pe perioada detarii, persoana i pstreaz funcia i beneficiaz de drepturile
prevzute de lege.

68
 (5) Cnd salariul i celelalte drepturi bneti prevzute pentru funcia n care este
detaat consilierul de probaiune sunt inferioare celor de care acesta beneficia anterior, el
i pstreaz salariul i celelalte drepturi avute anterior.
ART. 42
(1) Personalul din serviciile de probaiune care este detaat sau delegat n alt localitate
dect cea de domiciliu beneficiaz, pe toat durata delegrii sau detarii, de urmtoarele
drepturi:
a) diurn n cuantum de 2% din indemnizaia de ncadrare brut lunar, dar nu mai
puin dect cuantumul prevzut pentru personalul din unitile bugetare;
b) decontarea cheltuielilor de cazare la structuri turistice de categoria pn la 3 stele
inclusiv. n situaia n care nu beneficiaz de cazare n aceste condiii, personalul are
dreptul la o sum egal cu 0,5% din indemnizaia de ncadrare brut lunar pentru fiecare
noapte, pe toat durata delegrii sau detarii n alt localitate;
c) decontarea transportului aerian, naval, auto sau pe calea ferat clasa I, inclusiv
vagon de dormit clasa I, dup caz. n cazul n care deplasarea se face cu autoturismul,
acesta beneficiaz de decontarea valorii a 7,5 litri de carburant la suta de kilometri.
Aceste drepturi nu se pltesc n cazul n care deplasarea se face cu autoturismul ce
aparine instituiei.
(2) Prevederile prezentului articol se completeaz, dup caz, cu reglementrile
aplicabile personalului din instituiile publice.
ART. 43
(1) Transferul personalului din serviciile de probaiune ntre serviciile de probaiune se
aprob, la cererea acestuia sau a serviciilor de probaiune interesate, de ministrul justiiei,
la propunerea directorului direciei de specialitate.
(2) Transferul se poate face ntr-o funcie echivalent cu funcia deinut, pentru care
sunt ndeplinite condiiile specifice prevzute n fia postului.
ART. 44
(1) Pentru a se dispune delegarea, detaarea sau transferul, trebuie s existe cumulativ:
a) acordul/cererea persoanei, cu excepia cazurilor prevzute la art. 40 alin. (1) i art.
41 alin. (2) teza final;
b) avizele efilor celor dou servicii de probaiune implicate;
c) avizul directorului direciei de specialitate.
(2) Delegarea, detaarea i transferul se dispun prin ordin al ministrului justiiei.
Delegarea i detaarea se revoc prin ordin al ministrului justiiei.

SECIUNEA a 2-a
Suspendarea i eliberarea din funcie ale personalului din serviciile de probaiune

ART. 45
(1) Suspendarea din funcie a personalului din serviciile de probaiune poate interveni
de drept, prin acordul prilor sau prin actul unilateral al angajatorului sau al angajatului,
n cazurile prevzute de prezenta lege.
(2) Suspendarea din funcie are ca efect suspendarea prestrii muncii de ctre persoan
i a plii drepturilor de natur salarial.
(3) Perioadele de suspendare din funcie din motive imputabile nu constituie vechime
n munc i nu se iau n calculul drepturilor la pensie.

69
 ART. 46
(1) Suspendarea din funcie intervine de drept n urmtoarele cazuri:
a) concediu de maternitate;
b) concediu pentru incapacitate temporar de munc;
c) carantin;
d) ndeplinirea unei funcii salarizate n asociaii profesionale;
e) for major;
f) n cazul n care persoana este n stare de arest preventiv, n condiiile Codului de
procedur penal.
(2) n termen de 5 zile calendaristice de la data ncetrii motivului de suspendare de
drept, persoana este obligat s informeze n scris angajatorul despre acest fapt, acesta
avnd obligaia de a asigura, n termen de 5 zile, condiiile necesare relurii activitii de
ctre persoana suspendat.
ART. 47
(1) Suspendarea din funcie poate interveni prin acordul prilor ori n cazul n care
exist motive justificate i temeinice de natur a pune persoana n imposibilitate
temporar de a exercita funcia deinut.
(2) Suspendarea prin acordul prilor se poate dispune pe o durat de maximum 6 luni,
o singur dat ntr-un an.
ART. 48
(1) Suspendarea din funcie se poate dispune din iniiativa ministrului justiiei, n
urmtoarele situaii:
a) pe durata cercetrii disciplinare prealabile, efectuate potrivit art. 75 alin. (2) - (5);
b) ca sanciune disciplinar;
c) persoana sufer de o boal psihic ce o mpiedic s i exercite funcia n mod
corespunztor.
(2) Dac n urma cercetrii disciplinare prealabile se constat c persoana nu a svrit
o abatere disciplinar, neaplicndu-se nici o sanciune disciplinar, suspendarea din
funcie nceteaz, iar persoana va fi repus n toate drepturile avute anterior, pltindu-i-se
drepturile bneti de care a fost lipsit.
(3) Suspendarea din funcie se dispune prin ordin al ministrului justiiei.
(4) n perioada suspendrii din funcie nu se pltesc drepturile salariale. Aceast
perioad nu constituie vechime n funcia deinut.
(5) n cazul prevzut la alin. (1) lit. c), boala psihic se constat printr-o expertiz de
specialitate dispus de ministrul justiiei, la sesizarea directorului direciei de specialitate.
Suspendarea din funcie se dispune pe perioada recomandat de comisia medical de
specialitate, numit prin ordin comun al ministrului justiiei i al ministrului sntii.
(6) Dup expirarea perioadei suspendrii, ministrul justiiei, pe baza unei noi expertize,
poate hotr ncetarea suspendrii i repunerea n funcie a persoanei, prelungirea acesteia
sau, dac boala este ireversibil, eliberarea din funcie potrivit art. 52 alin. (1) lit. g).
ART. 49
(1) Suspendarea la iniiativa persoanei poate interveni n urmtoarele situaii:
a) concediu pentru creterea copilului n vrst de pn la 2 ani sau, n cazul copilului
cu handicap, pn la mplinirea vrstei de 3 ani, n condiiile legii;
b) concediu pentru ngrijirea copilului bolnav n vrst de pn la 7 ani sau, n cazul
copilului cu handicap pentru afeciunile intercurente, pn la mplinirea vrstei de 18 ani;

70
 c) pentru participarea la grev, n condiiile legii;
d) exist motive justificate i temeinice de natur a-l pune pe angajat n imposibilitate
temporar de a exercita funcia deinut.
(2) Cererea de suspendare se face n scris, cu cel puin 15 zile calendaristice nainte de
data cnd se solicit suspendarea.
(3) Suspendarea se constat i se aprob n cazurile prevzute la alin. (1), prin act
administrativ emis de angajator.
(4) Dispoziiile art. 46 alin. (2) se aplic n mod corespunztor i pentru cazurile
prevzute la alin. (1).
ART. 50
(1) Reluarea activitii se dispune prin act administrativ emis de angajator.
(2) Actul administrativ prin care se constat, respectiv se aprob suspendarea, precum
i actul administrativ prin care se dispune reluarea activitii se comunic persoanei n
termen de 10 zile lucrtoare de la data emiterii.
(3) Pe perioada suspendrii postul se pstreaz.
ART. 51
Suspendarea din funcie se dispune de ministrul justiiei, prin ordin.
ART. 52
(1) Personalul din serviciile de probaiune este eliberat din funcie n urmtoarele
cazuri:
a) demisie;
b) pensionare, n condiiile legii;
c) nendeplinirea oricreia dintre condiiile prevzute pentru numirea n funcie;
d) condamnarea definitiv pentru svrirea unei infraciuni;
e) neprezentarea nejustificat a consilierilor de probaiune debutani la examenul de
definitivare, la prima sesiune dup ncheierea stagiului sau respingerea acestora la dou
sesiuni;
f) incapacitatea profesional dovedit pe baza evalurii anuale a performanelor
profesionale individuale sau, dup caz, ndeplinirea necorespunztoare a atribuiilor
specifice funciei de conducere;
g) starea sntii fizice i/sau psihice a persoanei, constatat prin decizie a organelor
competente de expertiz medical, nu i mai permite acestuia s i ndeplineasc
atribuiile corespunztoare funciei deinute;
h) ca sanciune disciplinar.
(2) Cazurile de eliberare din funcie prevzute la alin. (1) lit. c) - h) sunt motive
imputabile persoanei, atrgnd consecinele prevzute de lege.
ART. 53
(1) Persoana poate solicita eliberarea din funcie prin demisie.
(2) Persoana are dreptul de a nu motiva demisia.
(3) Termenul de preaviz este de 15 zile lucrtoare pentru consilieri de probaiune,
respectiv de 30 de zile lucrtoare pentru efii serviciilor i inspectorii de probaiune din
direcia de specialitate.
ART. 54
(1) Eliberarea din funcie se dispune prin ordin al ministrului justiiei, care produce
efecte de la data stabilit prin acesta.

71
 (2) Ordinul ministrului justiiei de eliberare din funcie se comunic persoanei n cauz
i trebuie s conin, n mod obligatoriu, motivele care determin eliberarea din funcie i
durata preavizului.
(3) mpotriva ordinului de eliberare din funcie se poate face contestaie la instana de
contencios administrativ, n termen de 30 de zile de la comunicare.

CAP. 5
Drepturi i ndatoriri ale personalului din serviciile de probaiune
Incompatibiliti i interdicii

SECIUNEA 1
Drepturile personalului din serviciile de probaiune

ART. 55
Personalul din serviciile de probaiune i inspectorii de probaiune au drepturile i
obligaiile prevzute de prezenta lege.
ART. 56
Consilierii de probaiune definitivi i inspectorii de probaiune se bucur de stabilitate.
ART. 57
Pentru activitatea depus, personalul din serviciile de probaiune are dreptul la salariu,
care se compune din salariul de baz, sporuri i indemnizaii, precum i din premii sau
prime, ale cror cuantumuri se stabilesc prin lege special.
ART. 58
Personalul din serviciile de probaiune este liber s se asocieze ori s adere la
organizaii sindicale, precum i la organizaii profesionale locale, naionale sau
internaionale, n scopul aprrii intereselor sale profesionale, sociale sau economice.
ART. 59
(1) Personalului din serviciile de probaiune i este recunoscut dreptul la grev, n
condiiile legii, cu respectarea principiilor continuitii i celeritii activitii de justiie.
(2) n timpul grevei se vor asigura serviciile eseniale, nu mai puin de o treime din
activitatea normal, asigurndu-se participarea serviciului la edinele de judecat la care
a fost citat, ntocmirea la termen a referatelor de evaluare pentru inculpai, precum i
rezolvarea altor sarcini considerate urgente, potrivit legii, sau apreciate ca atare de ctre
organele judiciare.
ART. 60
Personalului din serviciile de probaiune trebuie s i se asigure condiii normale de
munc i igien, de natur s i asigure sntatea i integritatea fizic i psihic.
ART. 61
Personalul din serviciile de probaiune n funcie beneficiaz de sprijin n exercitarea
atribuiilor de serviciu, n condiiile stabilite prin protocol ntre Ministerul Administraiei
i Internelor i Ministerul Justiiei.
ART. 62
(1) Pentru merite deosebite n activitate personalul serviciilor i inspectorii pot fi
distini cu Diploma Meritul judiciar clasele I - III.
(2) Modalitatea de propunere i condiiile concrete pentru acordarea Diplomei Meritul
judiciar clasele I - III se stabilesc prin ordin al ministrului justiiei.

72
 (3) Dispoziiile alin. (1) i (2) intr n vigoare n termen de 90 de zile de la publicarea
legii n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I.

SECIUNEA a 2-a
ndatoririle personalului din serviciile de probaiune

ART. 63
Personalului de probaiune din cadrul serviciilor i inspectorilor de probaiune le revin,
n principal, urmtoarele obligaii:
a) s duc la ndeplinire atribuiile ce le revin conform fiei postului, s dea dovad de
spirit de iniiativ i creativitate n exercitarea funciei, n limitele legii;
b) s respecte disciplina muncii;
c) s respecte prevederile legale i regulamentare;
d) s respecte incompatibilitile i interdiciile prevzute de lege;
e) s se conformeze dispoziiilor legale date de efii ierarhic superiori;
f) s informeze eful ierarhic superior i celelalte autoriti abilitate cu privire la
infraciunile de care au luat cunotin n exercitarea atribuiilor de serviciu sau n
legtur cu serviciul, ndeosebi cu privire la faptele de corupie;
g) s i mbunteasc n mod permanent pregtirea profesional, att din punct de
vedere teoretic, ct i practic;
h) s predea lucrrile ncredinate n cazul suspendrii sau ncetrii raporturilor de
serviciu.
ART. 64
Personalul din serviciile de probaiune este dator s ndeplineasc cu profesionalism,
corectitudine i n mod contiincios sarcinile de serviciu i s se abin de la orice fapt
care ar putea aduce prejudicii instituiei n care i desfoar activitatea.
ART. 65
Personalul din serviciile de probaiune rspunde, potrivit legii, de ndeplinirea
corespunztoare i la termenele stabilite a atribuiilor ce i revin.
ART. 66
(1) Personalul din serviciile de probaiune are obligaia de a pstra confidenialitatea
datelor deinute n exercitarea funciei.
(2) Se excepteaz de la prevederile alin. (1) datele furnizate organelor judiciare n
cadrul procesului penal.
ART. 67
Personalul din serviciile de probaiune este dator s se abin de la orice acte sau fapte
de natur s compromit demnitatea lui n funcie i n societate.
ART. 68
Personalul din serviciile de probaiune are obligaia s respecte dispoziiile cuprinse n
codul deontologic i n Regulamentul de ordine interioar al serviciilor de probaiune.

SECIUNEA a 3-a
Incompatibiliti i interdicii

ART. 69

73
 Personalului din serviciile de probaiune i este interzis s desfoare activiti
comerciale.
ART. 70
(1) Personalul din serviciile de probaiune poate participa la elaborarea de publicaii,
articole, studii de specialitate, lucrri literare ori tiinifice, la emisiuni audiovizuale, cu
excepia celor cu caracter politic, precum i la derularea unor programe de cooperare
naional i internaional n domeniu.
(2) Personalul din serviciile de probaiune poate participa la ntocmirea unor proiecte
de acte normative i strategii de dezvoltare instituional, cu acordul directorului direciei
de specialitate.
(3) Consilierii de probaiune, efii serviciilor sau inspectorii de probaiune pot fi
membri ai societilor tiinifice sau academice. Acetia pot fi membri ai oricror
persoane juridice de drept privat fr scop patrimonial, n afar de cele care acioneaz n
domeniul probaiunii i proteciei victimelor.
(4) Pentru activitile prevzute la alin. (2), personalul din serviciile de probaiune nu
poate fi remunerat suplimentar.
(5) Personalul din serviciile de probaiune i inspectorii de probaiune de specialitate
pot ocupa funcii didactice n nvmntul superior.
ART. 71
(1) Consilierul de probaiune sau eful serviciului, care este so sau rud de pn la
gradul IV inclusiv cu persoana aflat n evidena serviciului sau cu victima infraciunii,
nu va putea exercita nici una dintre atribuiile specifice funciei n legtur cu acea
persoan.
(2) Inspectorul de probaiune care este so sau rud de pn la gradul IV inclusiv cu
consilierul de probaiune sau eful serviciului nu va putea exercita nici una dintre
atribuiile specifice funciei n legtur cu acea persoan.
(3) Persoana aflat n situaia de conflict de interese este obligat s l ntiineze n
scris despre aceasta pe eful ierarhic superior, n termen de maximum 3 zile lucrtoare de
la data lurii la cunotin de existena conflictului de interese.
(4) n cazul prevzut la alin. (3), eful ierarhic superior va lua msuri urgente pentru
desemnarea altei persoane responsabile.

CAP. 6
Rspunderea disciplinar

ART. 72
(1) Personalul din serviciile de probaiune rspunde disciplinar n cazul svririi unor
abateri de la ndatoririle de serviciu, precum i n cazul manifestrii unui comportament
care duneaz interesului serviciului i prestigiului justiiei.
(2) Abaterea disciplinar este o fapt n legtur cu munca i care const ntr-o aciune
sau inaciune svrit cu vinovie, prin care consilierul de probaiune, eful serviciului
sau inspectorul de probaiune a nclcat normele legale, regulamentul intern, codul
deontologic sau dispoziiile legale ale conductorilor ierarhici.
ART. 73
Sunt abateri disciplinare urmtoarele fapte:
a) absenele nemotivate de la serviciu;

74
 b) nerespectarea n mod repetat a programului de lucru;
c) ntrzierea sistematic n efectuarea lucrrilor;
d) neglijena repetat n rezolvarea lucrrilor;
e) comportamentul inadecvat n timpul exercitrii atribuiilor de serviciu;
f) manifestrile care aduc atingere onoarei i probitii profesionale;
g) nerespectarea legislaiei n vigoare referitoare la activitatea de probaiune;
h) nclcarea prevederilor legale referitoare la ndatoririle, interdiciile i
incompatibilitile prevzute de prezenta lege;
i) refuzul nejustificat de a ndeplini dispoziiile legale ale efului ierarhic superior;
j) imixtiunea n activitatea altui consilier de probaiune, ef serviciu sau inspector de
probaiune, contrar reglementrilor legale i practicii n domeniu;
k) nerespectarea confidenialitii datelor deinute n virtutea exercitrii funciei.
ART. 74
(1) Sanciunile disciplinare care se aplic n raport cu gravitatea abaterilor sunt:
a) avertismentul scris;
b) diminuarea salariului de baz cu 5 - 15% pe o perioad de la o lun la 3 luni;
c) suspendarea dreptului de promovare n gradele profesionale pe o perioad de la un
an la 3 ani;
d) suspendarea din funcie pe maximum 6 luni;
e) trecerea ntr-un grad profesional inferior pe o perioad de pn la un an, cu
diminuarea corespunztoare a salariului;
f) revocarea din funcia de conducere ocupat;
g) eliberarea din funcie.
(2) Pentru aceeai abatere disciplinar se poate aplica o singur sanciune.
(3) La individualizarea sanciunii disciplinare se va ine seama de cauzele i gravitatea
abaterii disciplinare svrite, avndu-se n vedere mprejurrile n care aceasta a fost
svrit, gradul de vinovie a persoanei i consecinele abaterii, comportarea general n
serviciu, precum i eventuale sanciuni disciplinare suferite anterior.
(4) Sanciunile disciplinare se aplic n termen de cel mult 6 luni de la data svririi
abaterii disciplinare.
ART. 75
(1) Sanciunea disciplinar prevzut la art. 74 alin. (1) lit. a) se poate aplica direct de
ctre eful serviciului, pentru consilierii de probaiune, sau de directorul direciei de
specialitate, pentru efii serviciilor i inspectorii de probaiune.
(2) Sanciunile disciplinare prevzute la art. 74 alin. (1) lit. b) - e) se aplic de ministrul
justiiei, la propunerea comisiei de disciplin. Comisiile de disciplin se constituie, prin
ordin al ministrului justiiei, din reprezentani ai direciei de specialitate. Dac procedura
cercetrii disciplinare se desfoar fa de un inspector de probaiune, din comisie face
parte i un reprezentant al Direciei pentru resurse umane i relaii cu Consiliul Superior
al Magistraturii din cadrul Ministerului Justiiei. Modul de desfurare a activitii
comisiei de disciplin se stabilete prin ordin al ministrului justiiei.
(3) Sanciunile disciplinare nu pot fi aplicate dect dup cercetarea prealabil a faptei
svrite i dup audierea persoanei.
(4) Persoana supus cercetrii disciplinare prealabile va fi convocat n scris n vederea
audierii, precizndu-se obiectul, data, ora i locul ntrevederii. Audierea trebuie
consemnat n scris, sub sanciunea nulitii.

75
 (5) n cadrul cercetrii se vor stabili faptele i urmrile acestora, mprejurrile n care
au fost svrite, existena sau inexistena vinoviei, orice alte date concludente.
(6) n cursul cercetrii disciplinare prealabile, persoana cercetat are dreptul s
formuleze i s susin toate aprrile n favoarea sa, aducnd toate probele pe care le
consider necesare. Ea are dreptul s cunoasc toate actele cercetrii.
(7) Refuzul persoanei cercetate de a colabora la derularea cercetrii disciplinare
prealabile se constat prin proces-verbal i nu mpiedic finalizarea acesteia.
(8) mpotriva sanciunii disciplinare aplicate potrivit prevederilor alin. (1), persoana n
cauz poate face contestaie la directorul direciei de specialitate sau, dup caz, la
ministrul justiiei, n termen de 15 zile de la comunicarea sanciunii disciplinare aplicate.
(9) Pe baza propunerii comisiei de disciplin, directorul direciei de specialitate sau
ministrul justiiei adopt o decizie definitiv.
(10) Sanciunea disciplinar se aplic prin decizie scris, emis de eful serviciului sau
de directorul direciei de specialitate, sau prin ordin al ministrului justiiei, care se
comunic persoanei sancionate n termen de 5 zile de la data emiterii deciziei.
(11) Persoana nemulumit de sanciunea aplicat se poate adresa instanei de judecat
competente, potrivit legii.
ART. 76
(1) Cercetarea disciplinar prealabil se finalizeaz prin aplicarea sau neaplicarea unei
sanciuni disciplinare, avndu-se n vedere criteriile prevzute la art. 74 alin. (3).
(2) Sanciunea disciplinar se aplic n termen de 90 de zile de la data nregistrrii
actului de constatare a abaterii disciplinare, dar nu mai trziu de 6 luni de la data
svririi abaterii disciplinare i se comunic persoanei interesate.
(3) Ordinul sau decizia de sancionare se ataeaz dosarului profesional al angajatului.
ART. 77
Rspunderea disciplinar nu exclude rspunderea civil, penal sau administrativ a
persoanei pentru fapta svrit.

CAP. 7
Dispoziii finale

ART. 78
Dispoziiile prezentei legi se completeaz cu reglementrile din legislaia muncii i
legislaia civil, n msura n care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de
munc prevzute de prezenta lege.
ART. 79
(1) La data intrrii n vigoare a prezentei legi denumirea "servicii de protecie a
victimelor i reintegrare social a infractorilor", cuprins n actele normative n vigoare,
se nlocuiete cu denumirea "servicii de probaiune".
(2) La data intrrii n vigoare a prezentei legi denumirea "Direcia de protecie a
victimelor i reintegrare social a infractorilor", cuprins n actele normative n vigoare,
se nlocuiete cu denumirea "Direcia de probaiune".
ART. 80
Personalul care, la data intrrii n vigoare a prezentei legi, este ncadrat pe funciile de
consilier de protecie a victimelor i reintegrare social a infractorilor, ef serviciu i

76
inspector de protecie a victimelor i reintegrare social a infractorilor se consider c
ndeplinete condiiile legale pentru ocuparea funciilor n care este numit.
ART. 81
Pn la adoptarea legii privind salarizarea personalului din serviciile de probaiune,
rmn aplicabile dispoziiile Legii nr. 50/1996 privind salarizarea i alte drepturi ale
personalului din organele autoritii judectoreti, republicat, cu modificrile i
completrile ulterioare.
ART. 82
n termen de 90 de zile de la publicarea prezentei legi, se stabilesc, prin hotrre a
Guvernului, msurile speciale de protecie de care poate beneficia personalul din
serviciile de probaiune, condiiile i modul de realizare a acestora.
ART. 83
La data intrrii n vigoare a prezentei legi, se abrog art. 7 i 8 din Ordonana
Guvernului nr. 92/2000 privind organizarea i funcionarea serviciilor de reintegrare
social a infractorilor i de supraveghere a executrii sanciunilor neprivative de libertate,
aprobat cu modificri i completri prin Legea nr. 129/2002, publicat n Monitorul
Oficial al Romniei, Partea I, nr. 423 din 1 septembrie 2000, cu modificrile ulterioare.

Aceast lege a fost adoptat de Parlamentul Romniei, cu respectarea prevederilor art.

75 i ale art. 76 alin. (2) din Constituia Romniei, republicat

77
78