ELABORAREA METODIC Nr 1

TEMA: Edentaia parial ntins. Aspectele clinice ale

cmpului protetic. Indicaii la terapia cu proteze pariale
mobilizabile. Amprentarea. Realizarea modelului.

NTREBRI DE CONTROL
1. Definiie edentaie parial ntins. Etiologia:
Edentatia partial intinsa reprezinta o forma patologica a sistemului stomatognat,
ce se caracterizeaza prin absenta unitatilor odonto-parodontale de pe arcada
dentara, iar bresa este mai mare de 6 dinti.

2. Clasificarea edentaiei pariale dup Kennedy:

Clasa I: arcada scurtata bilateral
ClasaII: arcada scurtata unilateral
CasaIII: bresa intercalata lateral
ClasaIV: bresa intercalata frontal

Clasele se mai impart in subclase:

In grupa A: arcada dentara a fiecarei clase de baza este intrerupta de inca a
bresa intercalara
In grupa B: la clasa de baza se adauga mai multe brese intercalare
n grupa C: la clasa de baza se adauga mai multe brese intercalare

3. Elementele cmpului protetic edentat parial.

Caracteristica:
Cimpul protetic totalitatea elementelor anatomice a cavitatii bucale care au
contact direct sau indirect cu proteza dentara
Elementele:
dintii restanti
crestele edentate
bolta palatine
tuberozitatea maxilara
tuberculii piriformi
fibromucoasa

Dintii sunt elementele principale ale cimpului protetic cu rol biologic, mecanic
si estetic.
Tuberculii piriformi si tuberozitatea maxilara reprezinta extremitatile distale ale
crestelor alveolare, importante prin stabilitatea protezei.
Suportul muco-osos serveste la fixarea, stabilirea si receptia presiunilor
masticatorii in tratamentul cu proteze partiale mobilizabile scheletate.
Mucoasa este de 3 tipuri: imobila, pasiv-mobila si activ mobile; care au grosime
si elasticitate ce variaza in diferite zone ale cimpului protetic.

4. Indicaii ctre terapia edentaiei pariale cu proteze

pariale mobilizabile:

Absenta a 1-4 dinti din zona frontala a arcadelor dentare a

unui sau a ambelor maxilare

Absenta a 1-2 dinti din zona laterala pe una sau ambele

hemiarcade la un maxilar sau la ambele.

5. Amprentele. Criterii de clasificare a amprentelor:

Amprenta reprezinta copia negativa a cimpului protetic. Amprentarea cimpului
protetic incepe dupa efectuarea examenului clinic, stabilirea diagnosticului,
planului de tratament. Ele sunt obtinute cu ajutorul lingurilor amprentare.
Din punct de vedere al scopului urmarit, ele se clasifica in documentare,
auxiliare si de baza:
Documentare: sunt realizare la pregatirea pre-protetica a cavitatii bucale
in vederea realizarii modelului documentar
Auxiliare: pentru realizarea modelului de diagnostic sau a modelului
auxiliar necesar la confectionarea diferitelor lucrari protetice
De baza: sunt obtinute dupa efectuarea interventiilor de pregatire speciala
a dintilor pentru confectionarea modelului de lucru si realizare a lucrarii
protetice corespunzatoare

Pot fi clasificate in amprente anatomice si functionale:

Anatomice: sunt realizate cu ajutorul lingurilor standard, fara a tine cont
de starea functionala a tesuturilor moi ale cimpului protetic
Functionale: sunt realizate numai cu ajutorul lingurilor individuale si prin
folosirea unor teste speciale care permit nregistrarea starii functionale a
fibromucoasei cimpului protetic
In dependenta de tehnica realizarii amprentei, ele se mai clasifica in: amprente
realizate intr-un timp, in doi timpi, de corectare, amprente in inel de cupru,
amprente in ocluzie, amprente partiale, amprente totale.

6. Lingurile amprentare. Varieti. Etapele amprentrii

anatomice:
Lingurile amprentare reprezinta un suport rigid, rezistent, nedeformabil pe care
se depune materialul amprentar si se preseaza pe cimpul protetic. Ele sunt
diverse dupa dimensiuni si forme, caracteristice pentru maxila si mandibula.
Lingura pentru maxila este compusa din baza care acopera palatul dur,
versantul vestibular al apofizei alveolare si arcada dentara. Lingura pentru
mandibula se deosebeste de cea maxilara prin rascolirea bazei la crearea locului
pentru limba si prezenta bordurii lingual care acopera versantul intern al
apofizei.
Etapele amprentarii:
Alegerea materialului amprentar
Alegerea lingurii amprentare
Pregatirea materialului amprentar
Aplicarea materialului amprentar pe lingura si in cavitatea bucala
Formarea marginii cimpului protetic
Priza materialului
Scoaterea amprentei
Prelucrarea amprentei si examinarea
Obtinerea modelelor

7. Materialele amprentare. Clasificri. Nominalizri:

Pentru obtinerea amprentei cimpului protetic sunt utilizate diverse materiale
amprentare care dispun de anumite proprietati.
Dupa M.Gerner si M.Napadov se deosebesc 3 clase de materiale:
Elastic
 Termolpastice
Dure

Materialele pot fi:

a)nemetalice:
ghipsobisnuit
superghips
superghips special
cimenturile
acrilatele
b)metalice:
amalgamul de Cu
amalgamul de Ag
aliajeusor fuzibile
c)mixte
d)metalizate: galvanoplastia cu dinti nenobili mobilizabili

8. Tehnica confecionrii modelului. Materiale:

Amprenta definitiva este spalata cu un jet de apa rece pentru indepartarea
resturilor de saliva. Excesul de apa este inlaturat de la nivelul zonelor adinci prin
suflare cu aer fara ca se se usuce suprafata. Pasta de ghips este introdusa in
amprenta prin alunecare, produsa de microvibratii cu ajutorul masutei
vibratoare. Pasta curge in toate detaliile amprentei, astfel se evita formarea
bulelor de aer, in special la nivelul dintilor restanti. Dupa depunerea pastei de
ghips dur se asteapta sa se inceapa priza fiind acoperite cu un tifon umed. Soclul
se realizeaza dupa priza ghipsului dur cu inaltimea de 2 cm, suprafata bazei este
paralela cu suprafata cimpului protetic. Modelul se separa de amprenta dupa
priza ghipsului prin tractiuni usoare. Formarea soclului este conturat cu ajutorul
aparatului de soclat. Pasta de ghips dur este preparata la vacuum malaxor, care
indeparteaza aerul in timpul amestecului dintre praf si apa, astfel materialul
preparat are o duritate de 5 ori mai mare comparativ cu cel preparat normal in
bolul de cauciuc.
9. Cerine ctre modelul realizat pentru confecionarea
protezelor pariale mobilizabile acrilice:
soclul modelului de 2,5 cm
baza paralela
fara pori, goluri
fara surplusuri
dinti integri