PROIECT

pentru certificarea competentelor

profesionale

Domeniul : mecanic

Calificare profesionala : technician pentru

intretinere si
reparatii.

Tema :
Asamblari cu pene
si caneluri

referat.clopotel.ro
 Asamblari si organe de asamblare

1. Prezentare generala:

Asamblarea este operatia de reuniune, intr-o succesiune bine determinata, a

elementelor constituente ale unui sistem tehnic, in scopul de a indeplini cerintele
tehnologice impuse.
Rezutatul fizic al operatiei de asamblare poarta numele tot de asamblare.
Dupa modul in care se pot demonta cu sau fara deteriorarea a cel putin unuia
dintre elementele componente, se pot defini urmatoarele grupe de asamblari:

- prin nituire

- prin sudare
1. Nedemontabile:
- prin lipire

- prin presare

Asamblari:

- prin filet

- cu pene
2. Demontabile:
- canelate

- cu elemente elastice

Asamblarile nedemontabile se caracterizeaza prin faptul ca nu se pot demonta

fara deteriorare cel putin a unuia dintre elementele asamblarii. La asamblarile prin
presare, forta de frecare ce apare intre cele doua suprafete creeaza o presiune de

referat.clopotel.ro
contact. Cand deformatiile suprafetelor in contact sunt elastice, asamblarea este
demontabila. Daca apar si deformatii plastice, asamblarea va intra in categoria
asamblarilor nedemontabile.

2. Penele longitudinale pot fi:

a) De fixare (cu prestrangere) (Figura 1).

Pene inclinate cu nas
Pene fara nas (a)
Pene plate (b)
Pene concave (c)
Pene tangentiale (d)

Figura 1

Sunt utilizate la transmiterea momentelor mari si a turatiilor joase.

referat.clopotel.ro
 b) De ghidare (fara prestrangere) ( Figura 2).

Pene paralele: - Obijnuite (Figura 9)

Figura 2

- Drepte (Figura 3)

Figura 3

referat.clopotel.ro
 Penele paralele au fetele opuse paralele. Efortul se transmite numai pe fetele
laterale fara efect de impanare.
Uneori se fixeaza pe arbore cu ajutorul surubburilor. Se calculeaza la fel ca
penele inclinate cand transmit efortul numai pe fetele laterale.
Cand este necesara o mai mare capacitate de transmitere se folosesc doua
sau trei pene, montate pe arbore in acelasi plan si decalate cu 120 grade.
Lungimea aproximativa a penei este de (1,1.1,3)d.

Pene disc (Figura 4)

Figura 4

referat.clopotel.ro
 Penele disc se folosesc la imbinari cu arbori avand diametrul d < 40
mm si se monteaza dupa cum se indica in Fig. 11. Lungimea l se determina
pentru a rezista la strivire pe suprafata laterala si la forfecare

Penele transversale pot fi :

Cu o fata inclinata
Cu doua fete inclinate
Cu sectiune rotunjita
Cu sectiune dreptunghiulara

2. ASAMBLARI PRIN PENE LONGITUDINALE

Figura 5

referat.clopotel.ro
 Penele longitudinale organe de asamblare demontabile care transmit
momente de torsiune se folosesc la fixarea pe arbori a rotilor dintate, rotilor de
curea sau de lant, semicuplajelor, volantilor, etc.

3. Asamblari prin pene longitudinale

4. Asamblari prin pene longitudinale montate cu strangere. La penele

longitudinale montate cu strangere suprafetele active sunt fata superioara
inclinata cu 1:100 si fata inferioara, intre fetele laterale ale penei si canalul de
pana existand jocuri, fac exceptie penele tangentiale. Ca urmare a montarii prin
batere se obtine o asamblare capabila sa preia fortele axiale. Se folosesc numai la
turatii mici si medii, cand nu se impun conditii severe de coaxialitate, deoarece
prin batere se produce o dezaxare a pieselor asamblate.

Pene longitudinale cu strangere se clasifica in:

inalte, denumite si inclinate (figura 6a);
plate (figura 6b);
concave (figura 6c);
tangentiale (figura 6d).

referat.clopotel.ro
 Figura 6

Pot fi cu sau fara calcai (nas), calcaiul usurand montarea si demontarea; sunt
standardizate.La penele inalte cu capetele rotunjite (figura 7a), canalul din arbore
are forma si dimensiunile penei, montarea obtinandu-se prin baterea sau presarea
butucului.

Figura 7a

referat.clopotel.ro
 La penele inalte cu capetele drepte (figura 7b), montajul se poate realiza prin
baterea penei in lungul canalului.

Figura 7b

Marimea fortei de batere este limitata de rezistenta la strivire a suprafetei de batere,

penele cu calcai permitand forte de batere mai mari.
Q F [tg ( ) tg ]

Q= marimea fortei de batere ;

F = forta normala rezultanta pe suprafetele active ale penei;
= unghiul de inclinare al fetei superioare la penele cu strangere;
= unghiul la varf al conului;
= unghiul de frecare.

Momentele de torsiune transmise de asamblarile prin pene plate care se

folosesc in cazul arborilor cu d230 mm sunt inferioare celor transmise de
asamblarea prin pana inalta.

Asamblarile cu pene concave transmitand momente de torsiune mai mici

comparativ cu asamblarile prin pene inalte sau plate se folosesc pentru arbori cu
d150 mm; se intrebuinteaza si in cazurile in care din motive de rezistenta nu
se admite executarea canalului de pana in arbore. La momente mari de torsiune se
pot folosi doua pene montate la 1200.

referat.clopotel.ro
 Penele tangentiale se monteaza perechi: pana si contrapana (vezi figura 6d).
Asamblarile prin pene tangentiale transmit momente mari de torsiune,
folosindu-se in constructia de masini grele si, in special, la sarcini dinamice mari
(figura 7).

Figura 8

1
M tcap tl (d t ) as
2
2M t
lc
t (d t ) as

Mt cap = momentul de torsiune capabil;

t = grosimea penei;
l = lungimea penei;
d = diametrul arborelui;
as = rezistenta admisibila la strivire a materialului;
lc = lungimea de calcul a penelor sau a butucului;

O pereche de pene tangentiale transmite momentul de torsiune intr-un singur

sens, pentru cazul modificarii sensului de rotatie in timpul functionarii trebuind
montata o a doua pereche de pene (figura 9).

referat.clopotel.ro
 Figura 9

5. Asamblari prin pene longitudinale montate fara strangere. Din aceasta

categorie fac parte asamblarile prin pene paralele, pene disc si pene cilindrice
(figura 10) :

Figura 10

La penele paralele momentul de torsiune se transmite prin fetele laterale ale

acestora, jocul radial fiind prevazut intre fata superioara a penei si fundul canalului
din butuc. Se executa cu capetele drepte sau rotunjite (figurile 11 si 12).

referat.clopotel.ro
 Figura 11

Figura 12

4M t
s as
dhlc
4M t
lc
dh as

(pentru asamblari fixe)

4M t
lc
dhpa

(pentru asamblari mobile)

2M t
f af
dblc

referat.clopotel.ro
 In functie de rolul lor functional, penele paralele se impart in: obisnuite, de
ghidare si mobile. Penele paralele obisnuite se intrebuinteaza pentru transmiterea
momentului de torsiune cand butucii sunt fixati in directie axiala. In cazul pieselor
mobile in directie axiala se folosesc penele de ghidare, care se fixeaza pe
arbore prin intermediul unor suruburi (figura 13).

Figura 13

Lungimea penelor de ghidare se alege in functie de deplasarea necesara a

butucului. Folosirea suruburilor trebuie limitata la cazurile strict necesare, existenta
gaurilor micsorand mult rezistenta la oboseala a arborilor.
Penele paralele se folosesc pe scara larga in constructia de masini avand
avantajul neovalizarii butucului, comparativ cu penele longitudinale montate cu
strangere.

Penele disc necesita executarea unui canal adanc in arbori, din acest motiv
folosindu-se, mai ales, la montarea rotilor dintate sau de curea pe capetele
arborilor; se intrebuinteaza in constructia de masini-unelte, autovehicule si masini
agricole (figura 14).

referat.clopotel.ro
 Figura 14

2M t
s as
dcl
2M t
lc
dc as

s = efortul unitar de strivire;

Mt = momentul de torsiune;
dc = diametrul arborelui de calcul;
l = lungimea penei;
as = rezistenta admisibila la strivire a materialului;
lc = lungimea de calcul a penelor sau a butucului;

Penele cilindrice sunt de fapt stifturi cilindrice dispuse longitudinal. Se

folosesc in cazul amplasarii pieselor la capatul arborilor si transmit momente mici
de torsiune; se intrebuinteaza si in cazul ajustajelor presate, ca element de siguranta
(figura 15).

Figura 15

referat.clopotel.ro
 4M t
s as
dd1l z
4M t
lc
dd1 z as
2M t
f af
dd1l z

s = efortul unitar de strivire;

Mt = momentul de torsiune;
d = diametrul arborelui de calcul;
d1 = diametrul penei;
z = numarul de pene cilindrice;
lz = lungimea penelor;
as = rezistenta admisibila la strivire a materialului;
lc = lungimea de calcul a penelor sau a butucului;
f = efortul unitar;
af = efortul unitar admisibil.

6. Penele transversale se monteaza cu axa lor perpendicular pe cea a

pieselor asamblate. Ele pot avea sectiune dreptunghiulara cu una sau ambele fete
inclinate sau pot avea muchiile rotunjite. In figura 16 sunt aratate cateve tipuri de
pene transversale. Se pot utiliza atat la asamblare, exemplu: tija pistonului in capul
de cruce la compresoare; la tiranti, cat si pentru reglajul jocului intre piesele supuse
uzurii, exemplu: jocul dintre fus si cuzinet.

referat.clopotel.ro
 AA

Figura 16

Figura 17

Figura 17 prezinta reglajul jocului in lagar. Se observa ca, prin strangerea

contrapiulitei 2, pana 1 lucreaza ca o piulita montata pe surub si inainteaza pe
verticala in sus, producand o forta de presare asupra lagarului compus din
cuzinetii 3 si 4. Atunci cand realizarea penelor transversale si a canalelor este mai
costisitoare, se vor utiliza stifturile transversale simple sau crestate cum sunt
cele din figura 18. Pentru a impana prin autoblocare elementele supuse asamblarii,

referat.clopotel.ro
penele si stifturile traversale se executa cu o conicitate sau o inclinare de 1:50 pana
la 1:100.

Figura 18

7. Calculul si proiectarea asamblarilor prin pene longitudinale

Alegerea unui anumit tip de pana este o problema foarte complexa,

recomandarile avand doar un caracter orientativ.
In cazul in care este nepermisa deplasarea circulara relativa in timpul
functionarii a pieselor asamblate nu se recomanda folosirea penelor cu strangere.
In afara de aceasta, penele longitudinale montate cu strangere transmit momente de
torsiune relativ mici. Dezavantajul general al penelor cu strangere consta in
slabirea cu trecerea timpului a strangerii initiale, ca urmare a actiunii sarcinilor
variabile.
Penelor tangentiale nu le sunt proprii aceste dezavantaje din care cauza se
recomanda folosirea acestora la arborii cu diametre mari, care functioneaza in

referat.clopotel.ro
conditii grele; penele tangentiale slabesc, insa la fel ca si celelalte pene cu
strangere rezistenta la oboseala a asamblarii, prin canalele de pana.
La penele longitudinale montate fara strangere nu se intalnesc dezavantajele
mentionate, existand totusi slabirea rezistentei la oboseala a asamblarii si fiind
necesara o fixare suplimentara axiala a pieselor asamblate.
Penele longitudinale se executa din OL 60 si foarte rar din oteluri aliate.
Calculul unei asamblari prin pene longitudinale se poate desfasura dupa
urmatoarea schema:
a) in functie de diametrul arborelui se aleg din standardele dimensiunile
transversale a penei b latimea penei si h inaltime penei;
b) la penele cu strangere se poate determina momentul de torsiune pe care
trebuie sa-l transmita asamblarea, Mt cap , alegand in prealabil o lungime
standardizata a penei, in functie de dimensiunea cunoscuta a butucului; acest
moment se compara cu momentul de torsiune M t necesar de transmis.
Adoptand rezistenta admisibila la strivire as, se poate determina lungimea
penei, alegandu-se apoi o lungime standardizata. La penele paralele se
calculeaza din conditia de rezistenta la strivire lungimea de calcul a penei
lc, alegandu-se o lungime standardizata, in functie de lungimea calculata.
Daca lungimea lc va fi mai mare decat lungimea butucului se pot monta doua
pene identice, dispuse la 1800;
c) la penele paralele se efectueaza un calcul de verificare la forfecare, in cazul in
care arborele este executat dintr-un otel mai rezistent decat otelul din care
este executata pana.

8. Asamblari prin caneluri

referat.clopotel.ro
 Asamblarile prin caneluri este un caz particular al asamblarilor cu pene
logitudinale, diferenta fiind ca in acest caz penele sunt fixe, monobloc formand
corp comun cu angrenajul cu caneluri.
Comparativ cu asamblarile prin pene au urmaroarele avantaje:
capacitatea de incarcare mai mare la aceleasi dimensiuni de gabarit;
rezistenta la oboseala mai mare; centrare si ghidare precisa a pieselor
asamblate;
evitarea ovalizarii butucului.

Dintre dezavantajele acestor asamblari se mentioneaza tehnologia de executie

mai pretentioasa si pretul de cost mai ridicat decat al asamblarilor prin pene
paralele. Sunt folosite la cutiile de viteze ale autovehiculelor si masinilor-unelte, la
cuplaje etc.

Asamblarile prin caneluri pot fi fixe sau mobile, caracterul fix sau mobil
reflectandu-se asupra formei si dimensiunilor profilului si asupra modului de
centrare. Asamblarile mobile se folosesc la cutiile de viteze roti baladoare .
Profilul asamblarilor prin caneluri poate fi:
dreptunghiular (figura 19a),

triunghiular (figura 19b),

referat.clopotel.ro
 in evolventa (figura 19c).

In functie de modul de centrare asamblarile cu caneluri dreptunghiulare se

impart in: cu centrare interioara (figura 20a) la care contactul dintre arbore si
butuc are loc pe diametrul interior al arborelui; cu centrare pe flancuri (figura 20b)
centrarea fiind realizata prin contactul lateral al proeminentelor; cu centrare
exterioara (figura 20c) contactul dintre arbore si butuc avand loc pe diametrul
exterior.

referat.clopotel.ro
 Figura 20

Asamblarea cu centrare exterioara este cea mai ieftina si se foloseste cand

butucul nu este tratat termic; asamblarea cu centrare pe flancuri nu asigura o
centrare precisa, obtinandu-se, in schimb, o repartizare mai uniforma a sarcini intre
caneluri, recomandandu-se pentru momente mari de torsiune, la solicitari cu socuri
si la modificarea sensului de rotatie.
Standardele clasifica asamblarile prin caneluri dreptunghiulare in functie
de capaciatea de a transmite sarcina si de modul de cuplare in trei serii (tabelul
1.1), care difera prin dimensiuni, mod de centrare si numar de caneluri.

Tabelul 1.1
DOMENIUL DE FOLOSIRE
Momentul
transmis de LUNGIMEA L
SERIA asamblare RECOMANDATA PENTRU
comparativ cu cel Tipul asamblarii BUTUC
transmis de
arborele cu
diametrul d

Usoara Inferior Fixa L 1.5d

Fixa sau mobila cu

Mijlocie Egal deplasarea axiala a L = ( 1.52.5)d
butucului fara sarcina

referat.clopotel.ro
 Mobila, cu deplasare
Grea Egal axiala a butucului sub L = (1.52.5)d
sarcina

Dimensiunile asamblarilor prin caneluri pentru costructia de masini-unelte

sunt stabilite prin standardele, numarul canelurilor fiind 4 si respectiv 6.

9.Asamblarile prin caneluri triunghiulare standardele avand o buna

rezistenta la solicitarea de incovoiere se recomanda pentru asamblarile fixe; pot
prelua sarcini mari si cu socuri, centrarea realizandu-se pe flancuri.
Asamblarile zimtate pot fi considerate ca fiind asamblari cu profil
triunghiular cu un numar mare de caneluri si cu o inaltime redusa a acestora; se
folosesc pentru solidarizarea parghiilor si a manivelelor, obtinandu-se o foarte buna
fixare.
Asamblarile prin caneluri in evolventa au o buna rezistenta, in special, la
solicitari variabile; se folosesc in constructia de autovehicule, centrarea realizandu-
se pe diametrul exterior al arborelui sau pe flancuri.
Arborii si butucii canelati se executa din otel; la asamblarile mobile,
suprafetele active se durifica printr-un tratament termic sau termochimic pentru
marirea rezistentei la uzura, rectificandu-se dupa tratament suprafetele de
centrare.
Calculul asamblarilor canelate cu profil dreptunghiular se efectueaza
conform metodicii indicate in standardele; in functie de conditiile de functionare se
alege seria asamblarii canelate, iar in functie de diametrul arborelui d se aleg
parametrii asamblarii, dupa care se efectueaza calculul prevazut in standarde, unde
sunt indicate si rezistentele admisibile la strivire.
Calculul asamblarilor prin caneluri triunghiulare sau in evolventa se
efectueaza la fel ca la asamblarile prin caneluri dreptunghiulare cu relatia
2M t
s k as ,
Dd hLz

referat.clopotel.ro
in care: k este coeficientul de repartizare a sarcinii pe caneluri, adoptandu-se
k = 1/0.5 pentru caneluri triunghiulare si k = 1/0.75 pentru canelurile in evolventa;

d e De
h inaltimea portanta a canelurii, h . Rezistentele admisibile se pot adopta
2

conform indicatiilor din STAS 1767-67.

referat.clopotel.ro
 CUPRINS

1. Prezentare generala1
2. Penele longitudinale...2
3. Asamblari prin pene longitudinale 5
4. Asamblari prin pene longitudinale montate cu strangere5
5. Asamblari prin pene longitudinale montate fara strangere..9
6. Asamblari cu pene transversale14
7. Calculul si proiectarea asamblarilor prin pene longitudinale..16
8. Asamblarile prin caneluri17
9. Asamblarile prin caneluri triunghiulare20
10. Bibliografie .21

referat.clopotel.ro
 Bibliografie

1. Drobota V. , Atanasiu M. , Stere N. , Manolescu N. , Popovici M. , Organe

de masini si mecanisme manual pentru licee industriale si agricole, clasele
a X-a, a XI-a, a XII-a si scoli profesionale, Editura didactica si pedagogica,
R.A., Bucuresti, 1993.
2. Paizi Gh. , Stere N. , Lazar D. , Organe de masini si mecanisme, Manual
pentru subingineri, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1980.
3. Mladinescu T. , Rizescu E. , Weinberg H. , Orane de masini si mecanisme,
Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1972.
4. Resetov D.N. , Organe de masini, Editura tehnica, 1963.
5. Draghici I. , Chisu E. , Jula A. , Preda L. , Organe de masini, Culegere de
probleme, Editura tehnica, Bucuresti, 1975.
6. Aldea M. , Buzdugan Gh. , Cernea E. , Organe de masini, Editura tehnica
Bucuresti, 1953.
7. Stere N. , Organe de masini, Manual pentru licee industriale anii II-III-IV,
scoli profesionale, de maiestri si de specializare postliceala, Editura
didactica si pedagogica, Bucuresti, 1977.
8. Paizi Gh. , Stere N. , Lazar D. , Organe de masini si mecanisme, Editura
didactica si pedagogica, Bucuresti, 1980.

Asamblari prin pene

Imbinarile prin pene au o larga raspandire in practica, deoarece sunt simple, iar montarea, respectiv,
demontarea sunt usor de realizat.

Fata de penele transversale, folosite la fixarea rigida a doua piese, pentru reglaj sau ca element de
siguranta contra desfacerii a unor piese asamblate in alt mod, penele longitudinale sunt mult mai
raspandite in practica.

referat.clopotel.ro
In timpul functionarii ansamblului din care fac parte penele longitudinale, acestea asigura
transmiterea cuplurilor motoare de la arbori la butucul rotilor sau invers.

Realizarea unei imbinari prin pene longitudinale depinde de tipul ei, adica, daca imbinarea
respectiva este cu strangere sau fara strangere.

La montarea penelor cu strangere trebuie ca pana sa adere strans pe fundul canalului arborelui si
pe cel al butucului, iar fetele sale laterale sa aiba jocuri.

Inainte de inceperea montarii pieselor se va face un control atent al canalului de pana, prin
verificarea cu sablonul, si montarii penelor in canal, cu ajutorul unui dispozitiv cu micrometru. De
asemenea, se va face un control atent al pozitionarii suprafetelor cu inclinatiiapartinand piesei si
canalului butucului, astfel inclinatiile sa coincida, deoarece in caz contrar, butucul va avea o pozitie
dezaxata fata de arbore.

La executarea imbinarii, pana si canalul din butuc se ajusteaza, de obicei, prin pilire sau prin razuire.
Precizia de ajustare se controleaza prin verificarea jocului dintre pana si fundul canalului din butuc,
cu calibrul de interstitii (spionul) la ambele capete ale butucului.

Pana se introduce in canal prin presare, cu dispozitive speciale, evitandu-se lovirea cu ciocanul ce
poate produce deteriorari ale penei sau ale peretilor canalului.

O imbinare cu strangere se demonteaza prin deplasarea butucului de pe locul de contact spre

inaltimea mai mica a penei, iar in cazul cand butucul este fixat la capatul arborelui, prin scoaterea
penei din canalul ei.

Penele cu calcai se scot cu ajutorul unei parghii cu cioc sau al unui dispozitiv special. Acest
dispozitiv se foloseste cand butucul este fixat la capatul arborelui, scoaterea penei facandu-se prin
lovirea opritorului, din capatul tijei, cu greutatea.

La montarea imbinarilor cu pana fara strangere, pana se aseaza in canalul arborelui cu ajustaj
aderent )fara joc lateral), insa cu joc intre fata lata a penei si fundul canalului din butuc.

Penele paralele, neavand inclinare, sunt usor de executat prin prelucrare mecanica, de asemenea,
canalele de pana se pot obtine direct din prelucrarea pe masini de frezat, mortezat sau brosat.
Numai in cazul cand sunt necesare imbinari foarte precise, se recurge la operatii de prelucrare
manuala, ajustandu-se mai intai pana dupa canalul arborelui si dupa aceea canalul din butuc dupa
pana.

referat.clopotel.ro
La asezarea pe arbore, butucul nu trebuie sa oscileze pe pana si sa fie exclusiv pe suprafata
cilindrica a arborelui. In acest scop, dupa montarea se verifica jocul radial al butucului, care trebuie
sa se incadreze in limitele prescrise pentru imbinarea respectiva.

La demontare, pentru scoaterea penelor din canal, se prevede o gaura filetata in pana, in ea
introducandu-se un surub avand o portiune filetata mai mare decat grosimea penei, astfel incat
varful surubului, rezemandu-se de fundul canalului si continuand sa fie insurubat, produce ridicarea
penei.

2. Asamblari prin caneluri

Imbinarile prin caneluri, ca si cele prin pene, sunt destinate transmiterii cuplurilor motoare. Spre
deosebire de imbinarile prin pene, aceste imbinari asigurata o centrare mai buna a pieselor, iar
momentele transmise pot fi mult mai mari.

Printr-o prelucrare mecanica ingrijita, pe masini-unelte speciale si printr-un control riguros al pieselor
prevazute cu caneluri, operatia de montaj devine foarte usor de executat.

Montarea se incepe cu o verificare atenta a canelurilor la ambele piese imbinate. Pe suprafata

canelurilor nu trebuie sa existe turtiri, bavuri, muchii ascutite, iar partile frontale ale arborelui si ale
butucului trebuie sa fie neaparat prevazute cu tesituri, pentru a se evita orice gripare in timpul
montarii.

Suprafetele care vin in contact se ung. Imbinarile mobile cu caneluri au, de obicei, ajustaj alunecator,
semiliber sau larg si se monteaza manual. Imbinarile fixe se monteaza prin deplasarea butucului pe
arbore sau prin incalzirea butucului la 80 120 grade celsius inainte de introducerea lui pe arbore.

Nu se admite ca imbinarea pieselor cu caneluri prin lovirea cu ciocanul, intrucat se poate dezaxa
butucul, iar canelurile pot fi zgariate.

Dupa montare, imbinarile fixe se verifica in privinta batailor, iar imbinarile mobile, in privinta
excentricitatii si a oscilatiilor.

SAMBLARI PRIN PENE

Penele sunt organe de asamblare cu sectiune constanta (pana paralela), sau cu una din fete
inclinate (pana inclinata). Pana este elementul de asamblare, iar arborele, rotile, manivelele sunt
elementele care se asambleaza.

referat.clopotel.ro
 Dupa pozitia axei geometrice longitudinale a penei fata de axa longitudinala comuna a pieselor
care se asambleaza, se deosebesc doua mari categorii:

a) Pene longitudinale, cu sau fara inclinare, care se monteaza paralel cu axa geometrica a
pieselor de asamblat (arbore-butuc) si transmit momente de torsiune (figurile XI.25, XI.26, XI.27).

Fig. XI.25

Fig. XI.26

referat.clopotel.ro
 Fig. XI.27
b) Pene transversale, care se monteaza perpendicular pe axa pieselor, respectiv pe directia
sarcinii; ele sunt prevazute totdeauna cu inclinare (fig. XI.28).

Fig. XI.28
c) Penele ingropate (STAS 1007-84) sunt de forma A cu capete rotunde (fig. XI.29), de
forma B, cu ambele capete drepte (fig. XI.30, a), de forma C, cu capat rotund si unul drept (fig.
XI.30, b) si cu nas sau calcai (fig. XI.31), conform STAS 1007-84.

referat.clopotel.ro
 Fig. XI.29

Fig. XI.30
Pentru usurinta montarii, penele inclinate au muchiile tesite la 45o.

Exemplu de notare a unei pene inclinate de forma A cu latimea b = 25, inaltimea h = 14 si

lungimea l = 100 mm.

Pana inclinata A 25 x 14 x 100 STAS 1007-84

Fig. XI.31

referat.clopotel.ro
 1) Asamblarea penelor longitudinale.

a. nainte de asamblare se verifica:

latimea penei si a canalului din arbore si din butuc;

paralelismul canalului de pana cu axa arborelui;

simetria pozitiei canalelor de pana din arbore si din butuc.

Controlul canalului de pana se face prin verificarea cu sablonul si prin

montarea penelor n canal, cu ajutorul unui dispozitiv cu micrometru. Se va
face un control atent al pozitionarii suprafetelor cu nclinatii apartinnd penei
si canalului butucului, astfel nct nclinatiile sa coincida, deoarece n caz
contrar, butucul va avea o pozitie dezaxata fata de arbore.
nainte de montaj se executa o operatie de tesire a capetelor penei,
pentru usurarea operatiei si pentru a nu se ntepeni n canale. Se recomanda
ca penele sa aiba un adaos de 0,3 - 0,5 mm, necesar ajustarii prin pilire
(numai dealungul penelor).

b. Montarea propriu-zis:

Dupa orientarea corecta a penei fata de canalul de arbore, aceasta se

introduce prin lovituri usoare de ciocan sau prin presare cu dispozitive
speciale (daca pana se monteaza cu strngere) n canalul arborelui (fig.5). Se
orienteaza apoi butucul, dupa care acesta se introduce pe arbore.

Fig. 4 Presarea penei in canalul arborelui:

1-pana; 2-arbore; 3-surubul presei; 4-prisma

Demontarea penei cu strngere se face prin

deplasarea butucului de pe locul fixat, la capatul
arborelui si scoaterea penei din canal. Pentru
extragerea penelor fara stngere din canal la
demontare, se prevede o gaura filetata n pana. n
aceasta gaura se introduce un surub care,
rezemndu-se de fundul canalului, prin insurubare
produce ridicarea penei.

referat.clopotel.ro
 Fig. 5 Demontarea penei:
1- pana; 2-arbore; 3-surub

c. Controlul asamblrii

Se face cu ajutorul calibrelor, sabloanelor si cu dispozitive de control

speciale.

Fig. 6 Controlul asamblarii penei

n arbore

a) Controlul canalului de pana cu

sablonul
b) Controlul cu dispozitive speciale
dupa montarea penei

2) Asamblarea penelor transversale

nainte de montaj se executa o operatie de tesire a capetelor si

rotunjire a marginilor, pentru usurarea montajului.
Penele se monteaza prin lovire cu ciocanul n zona bazei mari, iar
demontarea se realizeaza prin lovirea cu ciocanul pe baza mica a penei .
Controlul, verificarea asamblarii cu pana transversala se face prin:
examinarea aderentei suprafetelor de contact ale penei n
locasul de pana;

examinarea prin
ciocanire a penelor
daca sunt bine
strnse n locas.

Fig. 7 Asamblarea cu pana transversala:

1-pana; 2,3-piesele asamblate

referat.clopotel.ro
 Prelucrarea canalelor de pan n arbore se realizeaza prin frezare , iar
a canalelor de pana din butuc (alezaj) se realizeaza prin mortezare sau
brosare.

Solicitarile la care sunt supuse asamblarile cu pene sunt urmatoarele:

canalul de pana este solicitat la strivire;

penele paralele sunt supuse la strivire sau forfecare (mai rar, atunci
cnd otelul din care este confectionata pana este mai putin rezistent
dect otelul din care este confectionat arborele);

penele longitudinale sunt supuse la solicitari de oboseala (ca urmare a

actiunii sarcinilor variabile);

canalul de pana reprezinta un important concentrator de tensiune;

acest dezavantaj limiteaza utilizarea acestui tip de asamblare la
masinile de mare putere.

referat.clopotel.ro