Sunteți pe pagina 1din 8

Gimnastica sportiva este unul dintre cele mai frumoase sporturi, oferind

un spectacol de mare virtuozitate, miestrie si arta. Ea a ajutat la cunoaterea


tarii noastre, ducnd faima acestei discipline in cele mai ndeprtate colturi ale
lumii, ridicnd sportul romanesc pe cele mai nalte culmi ale gloriei.
Termenul de gimnastica vine de la cuvntul grecesc gymnos care
nseamn gol, dezbrcat, deoarece grecii executau exerciiile fizice in
palestrele si gimnaziile lor, fara imbracaminte.
Parcurgnd treptele de evoluie ale societatii, gimnastica s-a confundat cu
educaia fizica si a evoluat din timpurile cele mai ndeprtate si pana in zilele
noastre. Astfel, egiptenii preconizau o educaie fizica armonioasa, pentru
formarea multilaterala a omului, prin practicarea exerciiilor fizice, a muzicii si a
dansului; hinduii ddeau o deosebita importanta exerciiilor fizice avnd un
sistem de gimnastica si educaie fizica denumit Pranaiama.
La chinezi gsim un sistem de gimnastica respiratorie recomandat ca
mijloc de aprare a organismului mpotriva mbolnvirilor, creat de medicul
Kong Fu (cu 2698 ani i e.n.). Poporul care a acordat insa cea mai mare
importanta exerciiilor fizice este cel grec. El a creat cuvntul gimnastica
pentru a da un nume generic totalitarii exerciiilor fizice practicate in scopul de a
contribui la ntreinerea sanatatii, la ntrirea corpului si la nfrumusearea vieii
spirituale. In concepia lor au existat trei laturi: igienica, militara si armonica.
Latura militara a fost fundamentata si practicata de ctre spartani, iar latura
idealului armonic de atenieni.
In sec. XVII apar scoli si sisteme de gimnastica. Cel care a inventat
aparatele de gimnastica (bara fixa si paralelele) a fost reprezentantul scolii vechi
germane Frideric Ludwig, iar cel care a pus bazele sistemului de gimnastica
suedeza a fost P.H. Ling.
La noi in fara se amintete pentru prima data de introducerea gimnasticii
ca materie de invatamant in a doua jumtate a secolului al-XVIII-lea la coala
Domneasca de la St. Sava. Una dintre figurile luminoase si susintorul

1
gimnasticii lui Frideric Ludwig a fost Gheorghe Moceanu. In 1981 s-au mplinit
110 ani de cnd dasclul ardelean Gheorghe Moceanu - venit de la Cluj la
Bucureti - nfiinase pe langa societatea Tirul, prima coala de gimnastica
pentru colari!
Astfel Gheorghe Moceanu (1835-1909) devine primul pedagog roman
care a cutat sa introduc exerciiile fizice in activitatea elevilor. Iat cteva
aciuni pentru care amintirea sa va ramane perena: la sugestia sa se legifereaz
introducerea gimnasticii in armata; utilizeaz dansurile naionale ca mijloace de
educaie fizica; introduce (in 1864) gimnastica in licee ca obiect facultativ; scrie
si publica (in 1869) prima Carte de gimnastica; iniiaz gimnastica acrobatica;
scrie o lucrare despre gimnastica feminina.

Ramurile gimnasticii
Dup scopul urmrit si mijioacele specifice de practicare, gimnastica
poate fi impartita in urmtoarele ramuri:
1. gimnastica elementara, care cuprinde:
- gimnastica de baza
- gimnastica igienica sau de nviorare
- gimnastica in producie
2. gimnastica ajuttoare, care cuprinde:
- gimnastica cu caracter de pregtire pentru alte discipline sportive
- gimnastica medicala;
3. gimnastica sportiva, care cuprinde probe:
- pentru femei
- pentru barbati
- gimnastica ritmica
- gimnastica acrobatica
Gimnastica de baza se adreseaz tuturor vrstelor si se poate practica
oriunde, chiar si acas, cuprinznd exerciii simple, libere. Gimnastica igienica

2
poate fi practicata de la orice vrsta, pana la cea mai naintata. Exerciiile de
gimnastica igienica executate dimineaa au scopul de a trezi, de a nviora
organismul, de aceea poarta denumirea si de gimnastica de nviorare.
Gimnastica in producie folosete exerciiile de gimnastica in scopul de a
intari sntatea, de a nltura oboseala si de a mari capacitatea de lucru.
Gimnastica ajuttoare pentru alte sporturi este reprezentata prin exerciiile
mprumutate diferitelor sporturi sau jocuri sportive, ridicnd calitativ valoarea
pregtirii sportive.
Gimnastica medicala contribuie la refacerea capacitaii de munca a
organismului in urma unor accidente survenite sau a mbolnvirii organismului.
De asemenea ea mai contribuie la corectarea unor deficiente fizice sau vicii de
atitudine, adresndu-se deci numai unei categorii de copii, tineri si aduli.
Gimnastica sportiva este ramura gimnasticii cu caracter competitiv,
desfurata pe baza unui program de exerciii difereniate pe categorii de vrsta,
sex si valoare, in vederea ridicrii miestriei sportive. Aceasta disciplina sportiva
presupune o pregtire speciala, datorita aparatelor care, fiecare dintre ele avnd
caracteristici deosebite, ofer posibilitatea de a transforma exerciiul respectiv
intr-un minunat spectacol. Gimnastica sportiva se poate practica de la vrsta de
5-6 ani, iar rezultatele se pot culege dup cel puin 6-7 ani de munca, aa cum de
altfel s-a petrecut si cu Nadia Comaneci si cu ceilali gimnati de valoare, fete si
biei.
Aparatele folosite sau probele in gimnastica sportiva pentru fete sunt:
paralelele inegale, brna, solul si calul pentru srituri. Pentru biei paralele
egale, calul cu mnere, inelele, solul, bara fixa si calul pentru srituri.
La concursuri exerciiile la aceste aparate se mpart in doua categorii:
- exerciii impuse sau obligatorii, care sunt alctuite de Federaia de Gimnastica
pentru toate aparatele si toate categoriile de vrsta, sex si clasificare sportiva,
concurenii avnd obligativitatea sa le execute in concurs;

3
- exerciii liber alese, care, spre deosebire de cele obligatorii, sunt compuse de
concureni si antrenorii lor,in concordanta cu cerinele stabilite de Federaia de
gimnastica.
Att exerciiile libere cat si cele impuse sunt apreciate in timpul concursului de
ctre arbitri. Ei urmresc modul de execuie, gradul de dificultate si originalitate
a elementelor pe care le conin, precum si valoarea artistica a combinaiilor, a
legturilor dintre elementele care formeaz exerciiul respectiv. Valoarea
exerciiilor se apreciaz in note de la 0 la 10, ultima fiind nota maxima din
care arbitrii scad suma greelilor comise de concurent in proba respective,
lundu-se in consideraie si zecimalele; apoi se arata nota acordata pentru
execuie.
La fiecare aparat exista o brigada de arbitri, compusa din cate 4 arbitri si
un arbitru principal, iar nota acordata este constituita din media celor patru note.
Nota maxima s-a acordat pentru prima data in istoria gimnasticii la J.O. de la
Montreal, unde micua noastr Nadia a obinut 3 medalii de aur (individual
compus, brna, paralele inegale) si 5 note de 10 (tehnicienii de la calculatoarele
electronice nefiind pregtii sa exprime nota maxima, deoarece niciodat nu s-a
mai ntmplat acest lucru, au fost nevoii sa arate nota 1,00). La J.O. de la
Moscova (1980) a cucerit medalia de aur la brna si sol.
Gimnastica ritmica moderna, sau artistica dup cum era denumita mai
demult, este o alta ramura a gimnasticii sportive, dar cu caracter pur. Ea si-a
fcut loc pe trmul competiional mult mai trziu dect gimnastica sportiva la
aparate. Pentru prima data s-au alctuit regulamente de concurs, categorii si
programe de concurs in Uniunea Sovietica.
La noi in tara s-a iniiat primul concurs in anul 1956. Apoi s-a extins, a
devenit o ramura de sine stttoare, cu concursuri interne si internaionale si
regulamente ntocmite de Federaia de specialitate. Ca si la gimnastica sportiva,
exerciiile sunt impuse si liber alese. Aparatele folosite sunt obiecte portative, iar
exerciiile alctuite pot fi libere fara sau cu obiect portativ.

4
Acestea sunt: mingea, cercul,coarda, panglica, earfa. O importanta deosebita o
are acompaniamentul muzical, toate exerciiile si micrile trebuind sa fie in
concordanta cu caracterul si ritmul muzicii.
Metodica predrii elementelor acrobatice din gimnastica la gimnaziu are
ca obiective cadru:
1. Dezvoltarea capacitaii motrice generale a elevilor, necesare desfasurarii
activitilor sportive;
2. Asimilarea procedeelor tehnice si aciunilor tactice specifice practicrii
diferitelor sporturi de ctre elevi,in coala si in afara acesteia;
3. Favorizarea ntreinerii si imbunatatirii strii de sntate conform
particularitatilorde vrsta si de sex ale elevilor;
4. Dezvoltarea trasatorilor de personalitate favorabile integrrii sociale.
Gimnastica de baza,ramura necomponenta a gimnasticii ocupa un rol
important in sistematizarea mijloacelor pe care educaia fizica
colara,gimnastica aplicata, le utilizeaz pentru realizarea obiectivelor propuse.
Gimnastica de baza utilizeaz mijloace naturale si special construite in vederea
realizrii unor deprinderi si priceperi motrice precum si pentru dezvoltarea
calitilor motrice de baza. Datorita varietii mijloacelor de care dispun si
posibilitile de a aciona selectiv,aceasta reprezint cel mai indicat instrument in
realizarea unei dezvoltri fizice generale si armonioase att a generaiilor in
cretere cat si a persoanelor adulte.
Gimnastica de baze are 3 grupe :
1. Exerciii de front si formaii:
2. Exerciii de dezvoltare fizica:
3.Exercitii aplicative.
Gimnastica de front,ordine si formaii vizeaz cele 3 subgrupe si constituie
principala metoda de organizare a activitii grupelor si claselor si au ca
factor comun, acela ca se executa in mod unitar de ctre tot colectivul la o
comanda unica data de profesor. Folosirea exerciiilor de front ordine si

5
formaii necesita o terminologie adecvata si corect structurata,termeni folosii
declannd ntotdeauna acelai aciuni corespunztoare. Cunoaterea
aprofundata a coninutului precum si folosirea corespunztoare a acestora are
si o influenta educativa pozitiva asupra colectivului,contribuind la folosirea
in totalitate a timpului acordat activitii eliminnd dezordinea si timpul inutil
pierdut in diferitele momente ale leciei.
Aciunile de pe loc sunt:
- poziia de drepi;
- poziia pe loc repaus cu cele 4 variante de tehnicitate;
- alinierea,numrtoarea,ntoarcerile de pe loc in 1 si 2 timpi stnga,dreapta
si tanga-mprejur,pornirile in deplasare.
O sinteza a aciunilor de pe loc constituie formula de raport care le
nglobeaz pe majoritatea din ele si contribuie la realizarea unitara a momentului
organizatoric al leciei.
In aceasta formula de raport trebuie sa se gseasc obligatoriu formula cea
mai adecvata,ordine in formaie,efectivul la momentul activitii si o anumita
responsabilitate a celui care realizeaz prezentul raport.
Aciunile din deplasare sunt trecerea de la mers la
alergare,invers,ocoliuri,intersectri,ntreptrunderile,opririle din
deplasare,desfaceri si contopiri, ntoarceri din deplasare.
Alctuirea si schimburile de formaii cu abordarea ca alctuirea reprezint
realizarea unei formaii dintr-o dispunere dezordonata a executanilor, iar
schimbul de formaii sunt reprezentate de tehnici de realizare formaia avnd la
baza o formaie deja ordonata.
Termenii de baza care ordoneaz exerciiilor de front ordine si
formaii:
1. comanda;
2. formaia:de adunare,de deplasare mar,de lucru.

6
irul,linia,flancul,intervalul,distanta, prin folosirea corecta a acestor termeni
viznd formaia realizeaz reacii pe msura din partea executanilor si
contribuie in mod logic si firesc la ordonarea colectivelor de elevi.
Exerciii de dezvoltare fizica armonioasa- este o grupa foarte importanta din
gimnastica de baza cu o influenare multilaterala asupra organismului att sub
aspect morfologic cat si funcional. Strategia acestor exerciii este
simpla,adoptata la toate categoriile de vrsta,sex si nivel a pregtirii drept pentru
care acest lucru uureaz nsuirea lor rapida si influeneaz pozitiv organismul
practicanilor inca de la nceputul exersrii. Numrul mare de exerciii permite
alegere celor mai eficiente exerciii in funcie de scopul propus. Folosirea
judicioasa rezolva urmtoarele sarcini:
-contribuie la prelucrarea selectiva a musculaturii si a articulaiilor;
-contribuie la realizarea indicilor superiori privind calitile motrice(in special
mobilitate si fora);
-prin practicare se realizeaz o alternanta necesara intre contracie si relaxare
musculara ca pricepere motrica:
-realizeaza o uurina in dirijarea eficienta si precisa a segmentelor corpului in
direcia dorita;
-contribuie la realizarea unei inute corecte.
Influenarea exerciiilor de dezvoltare fizica generala respectiv
armonioasa viznd calitile motrice prioritare reflecta prin dezvoltarea
mobilitii prin miscari active si pasive executate cu arcuire. In cazul miscarilor
pasive o anumita relaxare a musculaturii permite efectuarea unor aciuni propuse
cu amplitudine mrita ,lucru care cotribuie la influente clare privind elesticitatea
musculara.
Pentru dezvoltarea cu succes a forei si elasticitii musculaturii este
nevoie sa se respecte urmtoarele cerine:
-exersarea sa se fac in mod sistematic si continuu;
-cresterea treptata a complexitii exerciiilor folosite;

7
-schimbarea permanenta a vitezei si a ritmului de execuie;
-cresterea treptata a amplitudinilor miscarilor;
-alternarea raionala a ncordrii si relaxrii musculaturii.
Pentru a se realiza influente dorite este necesar ca in folosirea exerciiilor
de dezvoltare fizica generala armonioasa sa se respecte in totalitate si cu
maximum de exigenta a bazelor generale ale miscarii si anume:
-directie precisa:
-amplitudine maxima:
-ritm si tempo corespunztor;
grad de ncordare necesare execuiei;
-tinuta corespunztoare a segmentelor si a ntregului corp;
-respectarea acestora da dimensiuni valorice corespunztoare influentelor
multilaterale asupra organismului.
Exerciiile de dezvoltare fizica generala trebuie sa fie structurate
respectnd urmtoarele etape:
-realizarea unei poziii iniiale care sa asigure condiii optime de execuie si in
acest sens pozitia initiala poate fi o poziie fundamentala sau o derivata a
cestuia;
-prin fixarea celei mai raionale poziii iniiale se poate fixa efecte de execuie la
nivelul segmentului dorit, se poate influenta o amplitudine optima, se poate
realiza o stare de echilibru necesara, o dozare corespunztoare a execuiei.
Dup fixarea celei mai raionale poziii raionale trebuie sa se defineasc
clar aciunea dominanta(direciile optime de manifestare, ridicare, coborre)