DINAMICA AUTOVEHICULELOR 2

VIBRAIILE AUTOVEHICULELOR

Student: Sabo Mircea-Dorin

Grupa: 2444/1

2016 2017
1
Cuprins:
1. Generalitati...3
2. Clasificarea vibraiilor autovehiculelor ...4
3. Criterii si parametrii pentru aprecierea confortabilitatii autov.....5
4. Factori perturbatori ce acioneaz asupra autovehiculelor.. 5
5. Studiul vibraiilor autovehiculului pe modele matematice i dinamice...7
6. Bibliografie.13

2
1. Generaliti

Deplasarea autovehiculelor pe diferite categorii de drumuri i terenuri este

nsoit de prezena permanent a ocurilor i vibraiilor. Aceste fenomene se manifest
la nivelul maselor suspendate si nesuspendate ale autovehiculelor. Socurile si vibratiile
influenteaza negative confortabilitatea autovehiculelor, integritatea marfurilor
transportate, durabilitatea tuturor subansamblelor si ansamblelor, fiabilitatea
autovehiculului si nu in ultimul rand gradul de oboseala al conducatorilor, respective
securitatea circulatiei ruteiere si a muncii.

Socurile si vibratiile la care sunt supuse autovehiculele sunt determinate de

cause exterioare si interioare, in majoritatea cazurilor acestea actioneaza simultan.

Efectele socurilor si vibratiilor la autovehicule se manifesta prin influente

nocive asupra organismului uman. Acestea provoaca oboseli mari si senzatii
fiziologice neplacute, culminand cu raul de automobile, manifestat prin greturi si
varsaturi, etc. Cand se circula cu viteza mare pe drumuri de calitate proasta, sufera si
integritatea marfurilor transportate, daca nu se iau masuri adecvate de protectie. Pe de
alta parte ca urmare a socurilor si vibratiilor apar sarcini dinamice mari in toate
ansamblele si subansamblele autovehiculelor.

Socurile si vibratiile autovehiculelor determina reducere considerabila a

vitezelor medii de circulatie, cresterea consumului de combustibil necesar invingerii
rezistentelor suplimentare in elementele suspensiei si in pneuri, toate acestea reducand
eficienta transportului cu astfel de mijloace.

2. Clasificarea vibratiilor

3
 ocurile i vibraiile depind de starea drumului i natura acestuia , de
construcia ansamblelor i subansamblelor component, de construcia n ansamblu a
autovehiculului considerat.

Dup cauze, ocurile i vibraiile autovehiculelor, pot fi clasificate n:

a) Vibraii libere, care pot fi neutralizate i amortizate n vederea determinrii pulsa iilor
proprii, a modurilor proprii de vibraie. De asemenea, studiul acestor vibraii permite
determinarea maselor suspendate i nesuspendate, a caracteristicilor elastic i de
amortizare ale suspensiei asupra lor, asupra confortabilitii i a regimului de
deplasare.
b) Vibraii forate sau ntreinute care solicit permanent autovehiculele n timpul
deplasrii. Studiul acestor vibraii permite stabilirea influenei diverilor factori
perturbatori asupra comportrii autovehiculului din punct de vedere tehnic, precum, i
determinarea pulsaiilor periculoase ale factorilor perturbatori pentru evitarea
funcionrii sistemului n zonele de rezonan.

n timpul deplasrii, la autovehicule pot fi ntlnite urmtoarele tipuri de

vibraii:

- Vibraii ale asiului i ale caroseriei, considerate ca un corp rigid aezate pe

suspensia elastic format din arcuri sau arcuri i pneuri
- Vibraii de torsiune i ncovoiere ale pieselor motorului i ansamblelor
transmisiei
- Vibraiile motorului, ambreiajului i cutiei de viteze n ansamblul fa de
cadrul autovehicului
- Vibraii de fluturare ale roilor de direcie
- Vibraii ale scaunelor conductorilor auto i pasagerilor
- Oscilaii ale autotrenurilor
- Vibraii de nalt frecven ale cadrului i ale caroseriei

3. Criterii si parametrii pentru apreciere confortabilitatii

autovehiculelor

4
 Confortabilitatea autovehiculelor este determinat, n primul rnd, de efectele pe care
le au vibraiile acestora asupra conducatorilor auto i a persoanelor din autovehicul, fiind
condiionat de nivelul zgomotului, temperatura i umiditatea aerului din habitaclu, viteza
curenilor de aer, poziia de edere pe scaun, calitatea suspensiei etc.

Efectele vibraiilor asupra omului i criterii de apreciere a acestora

Vibraiile mecanice pot fi transmise omului n trei feluri:

- asupra ntregului corp, prin toata suprafaa sa;

- asupra ntregului corp, prin suprafaa de contact cu mediul nconjurator;

- asupra unor pri ale corpului.

Vibraiile se evalueaz n general prin mrimile cinematice, acceleraii, viteze,

deplasri i prin frecvene. Limitele admisibile ale vibraiilor suportate de om se stabilesc n
funcie de urmtorii parametrii: mrimea vibraiei (acceleraie, vitez, deplasare), frecvena,
durata de expunere, direcia vibraiei fa de corp, criteriul de nocivitate (prag de percepere,
oboseal, pericol pentru sanatate).

4. Factori perturbatori care actioneaza asupra autovehiculelor

Vibraiile autovehiculelor sunt provocate de factori exteriori i interiori.

Factori perturbatori exteriori

Factorul perturbator cu aciune continu, determinat de profilul suprafeei

drumului sau terenului are deobicei un caracter aleator. Pentru nceput, se consider c acest
factor perturbator are o variaie apropiat de cea periodic.

Cel mai important factor exterior este calea de rulare, care sunt surse de excitaii
sub form de impulsuri. Denivelrile pot fi sub form sinusoidal, sau sub form treapt
,iar ca urmare a distribuiei aleatoare a neregularitilor suprafeei drumului,
autovehiculule vor fi supuse vibraiilor aleatoare.

5
 Micarea vibratorie ntr-un punct al unui sistem elastic poate fi rspunsul la o
excitaie aplicat sistemului, caracteriticile micrii depinznd de proprietile dinamice
ale acestuia. Excitaia poate fi dinamic, exprimat prin aciunea denivelrilor drumului
asupra roilor automobilului de vibraii.
Profilul suprafeei drumului se caracterizeaz prin lungimea, nlimea i
frecvena neregularitilor. Cnd numrul de neregulariti ale suprafeei drumului este
constant pe unitatea de lungime, intensitatea vibraiilor autovehiculelor este determinat de
nlimea neregularitilor.

Factori perturbatori interiori

Motorul cu ardere intern montat pe autovehicul reprezint o surs important

de vibraii, ca urmare variaiei periodice a forelor i a momentelor care ac ioneaz asupra
organelor componente. Factorul perturbator al motorului l reprezint momentul de torsiune,
care acioneaz asupra arborelui cotit.

Transmisia cardanic a autovehiculului constituie o surs permanent de

vibraii mai ales dac montarea acesteia nu este realizat corect i cnd apar dezechilibrri. O
articulaie cardanic modific vitezele unghiulare i momentele de torsiune transmise.

Un alt factor perturbator important este momentul de torisune transmis prin

frecarea de ctre ambreiaj, n timpul cuplrii acestuia.

Suspensia automobilului n condiii reale de exploatare permite pe lnga

determinarea caracteristicilor elasto-amortizoare ale acesteia i studiul transferului oscilaiilor
n anvelope.Msurarea parametrilor vibraiilor automobilului, n scopul determinrii indicelui
de confort al acestuia, presupune nregistrarea pe band magnetic a semnalelor date de
traductoare de acceleraii, urmat de o prelucrare analogic sau numeric a datelor n
laborator.
Un alt factor important este roata de la care pot aparea vibratii puternice in
timpul deplasarii autovehiculului ,cum ar fi:
-neuniformitatea formei pneului
-bataile pe verticala ale rotii si pneului
-dezechilibrul rotii.

6
 5. Studiul vibraiilor autovehiculului pe modele matematice i dinamice

a Vibratii libere

Cel mai simplu model dinamic al unui autovehicul consta dintr-o masa m rezemata
elastic pe un arc elicoidal, cu constanta elastica k liniara. Prin m se ia in considerare intreaga
masa a autovehiculului, iar prin k se are in vedere constanta elastica a suspensiei si a
pneurilor.

Pozitia z=0 corespunde starii de echilibru static a autovehiculului. Sub actiunea unui
impuls vertical masa m este scoasa din echilibru si va oscila in jurul pozitiei de echilibru
static.

Fig. 1 Modelul dinamic cu un singur grad de libertate pentru studiul vibratiilor libere

Ecuatia de echilibru a masei m este:

unde: z este deplasarea verticala a masei m; acceleratia

verticala a masei m;

Tratarea vibratiilor autovehiculelor pe un model simplificat, cu un singur grad de

libertate, permite stabilirea parametrilor de ansamblu a acestora, in primul rand a pulsatiei
proprii si a frecventei. Cunoscand acesti parametrii poate fi facuta o apreciere globala a
calitatii suspensiei autovehiculului respective. Se recomanda in general ca frecventa vibratiilor
libere sa aiba valori relative reduse, mai mic decat valorile frecventei perturbatiei, in scopul
evitarii fenomenului de rezonanta.

7
 b Vibratii amortizate. Influenta amortizoarelor.

Din rezultanta fortelor de amortizare, din amortizoarele autovehiculului, a frecarilor

interne din pneuri si a frecarilor din arcuri, miscarea oscilatorie, pe directia verticala, este
amortizata.

Se admite pentru inceput, ca fortele de amortizare sunt proportionale cu viteza

vibratiei. Exista situatii in care aceste forte depind de patratul vitezei sau amortizarea se
realizeaza cu urmare a frecarii uscate. La autovehiculele cu arcuri din foi, forta de frecare
dintre foi contribuie la amortizarea vibratiilor, forta de amortizare fiind o forta de frecare
uscata care este constanta ca valoare, dar variabila ca sens in functie de sensul vitezei.

Fig. 2 Discutarea ecuatiei caracteristice pentru pentru modelul dinamic cu un singur grad de libertate

c) Vibratiile fortate ale autovehiculelor

In timpul deplasarii autovehiculele sunt supuse actiunii vibratiilor fortate sau

intretinute cu amortizare. Modelul dinamic cu o masa pentru studiul acestor vibratii este
prevazuta in urmatoarea figura:

8
 Fig.3 Model dinamic cu o masa pentru studiul vibratiilor intretinute ale autovehiculelor

Ecuatia de miscare, scrisa pe baza principiului lui D`Alambert, este:

unde prin h se ia in considerare microprofilul

drumului, adica factorul perturbator.

d) Modelul dinamic pentru studiul vibratiilor verticale

Studiul mai in profunzime a vibratiilor verticale ale autovehiculelor necesita luarea in

considerare a influentelor maselor suspendate si nesuspendate ale acestora. De asemenea,
trebuie sa se evidentieze influenta elementelor elastice si de amortizare ale suspensiei si
pneurilor asupra vibratiilor verticale ale autovehiculelor. Pentru aceasta se utilizeaza modele
dinamice cu doua grade de libertate.

Fig.4 Model dinamic cu doua mase pentru studiul vibratiilor verticale ale autovehiculelor

unde: m1 este masa partilor nesuspendate, m2 masa suspendata a autovehiculului; k1 constanta

elastica radiala echivalenta a pneurilor; k2 constanta elastica echivalenta a arcurilor suspensiei;

9
c1 coeficientul de amortizare echivalent al pneurilor; c2 coeficientul de amortizare echivalent
al amortizoarelor autovehiculului.

e) Studiul vibratiilor aleatoare

Vibratiile verticale ale autovehiculelor determinate de neregularitatile suprafetei

drumului au un caracter aleator. Se considera functia aleatoare Q(t) care in cazul cel mai
general prezinta o marime oarecare a vibratiei. Aceasta functie se poate realiza cu anumite
frecvente. Pentru determinarea frecventelor de realizare a diverselor valori ale functiei Q(t), se
traseaza dreapta paralela cu axa timpului, situate una fata de cealalta la o distanta constanta
Q.

Fig. 5 Functia aleatoare: a) graficul Q(t), b) distributia frecventelor intersectiilor

f) Aspecte privind vibratiile neliniare ale autovehiculelor

In vederea asigurarii confortabilitatii autovehiculelor la toate regimurile de incarcare si

de deplasare s-au realizat suspensii cu caracteristici elastice si de amortizare nelineare.

g) Model dinamic cu doua grade de libertate cu miscari vertical si unghiulare de tangaj

Vibratiile unghiulare, de tangaj, in jurul axei transversale, influenteaza in mare parte

confortabilitatea autovehiculelor, mai ales ca sunt combinate si cu vibratiile verticale. Studiul
acestor oscilatii poate fi realizat pe modele dinamice de diverse complexitati. Se considera
pentru inceput un model dinamic cu doua grade de libertate.

Se considera ca masa m a partii suspendate a autovehiculului este concentrata in

centrul de masa c0 de coordonate a si b in planul longitudinal. Constantele kf si ks reprezinta

10
constantele elastice echivalente ale arcurilor si pneurilor din fata si spate. Aceste constante se
calculeaza cu urmatoarele formule:

Fig.6 Modelul dinamic cu doua grade de libertate ; Schema simplificata a modelului dinamic
cu doua grade de libertate

h) Modelul dinamic cu patru grade de libertate

La studiul vibratiilor verticale si de tangaj ale autovehiculelor, pe modelul dinamic cu

un singur grad de libertate, nu s-au luat in considerare masele nesuspendate, precum si
influenta altor factori.

Modelul dinamic cu patru grade de libertate, ia in considerare influenta maselor

nesuspendate ale autovehiculelor, fortele de amortizare din pneuri si amortizoare, precum si
excitatiile datorate neregularitatilor suprafetelor drumului.

11
Fig. 7 Model dinamic cu patru grade de libertate

12
6. Bibliografie

[1]. Drghici, I. Suspensii i amortizoare. Editura Tehnic, Bucureti, 1970.

[2]. Untaru, M.; Cmpean, V. i alii. Dinamica autovehiculelor. Editura Universitatea din
Braov, 1988.

13