Dr.

Dan Teleanu
 Traumatologie cranio-cerebral
Traumatologie spinal
 una din cauzele de imbonaviri frecvente ale lumii moderne
accidentele- cauza principala de deces in randul populatiei sub
virsta de 45 ani iar 75% din acestea sunt datorate unui tcc
rata mortalitatii: - 9/100000 locuitori Marea Britanie
- 25/100000 locuitori SUA
-28/100000 locuitori Australia

Incidenta TCC in SUA200/100000 locuitori adica

500000 de noi imbolnaviri la o populatie de 250000000 locuitori

50000 decese pina

sa ajunga la spital 450000 pacienti internati
-80% TCC minore
-10% TCC moderate
-10% TCC grave
 Noiune fiziopatologica care nu are un substrat lezional
organic
DEF. pierderea imediata dar tranzitorie a starii de
constienta urmata de o scurta perioada de amnezie, cu
recuperare completa posttraumatica.
Efect posttraumatic primar
pierderea starii de constienta este total reversibila si se
insoteste de modificari minore ale functiilor vegetative
anatomo-patologicdepolarizare reversibila a membranei
neuronale cu blocarea conductibilitatii electrice, fenomenul
fiind predominant la nivelul SRAA
cea mai usoara manifestare a TCC care se poate asocia cu
orice sdr. clinic si patologic in cadrul bolii traumatice

!!!! Dg. de comotie cerebrala este un dg, retrospectiv

Contuzia cerebral entitate anatomopatologic determinata de un
TCC, produsa de contactul dintre suprafata creierului si protuberantele
osoase ale endocraniului
NU este un dg. clinic astfel incit singura modalitate de a-l exprima
este vizualizarea leziunilor specifice pe CT sau RMN
reprezinta un efect traumatic focal si ATENTIE! un dg de tipul
contuzie cerebrala difuza care combina 2 termeni ce exprima
entitati lezionale diferite (focal/difuz) NONSENS
pierderea de constienta NU este specifica contuziei cerebrale.
Orice pierdere de constienta este secundara unui TCC difuz
leptomeningele este intact in contuzia cerebrala
efect traumatic focal, primar, caracterizat prin prezenta unor leziuni
vizibile macroscopic limitate la un teritoriu cerebral bine definit
 focarele de CCdistributie caracteristica : polii frontali, girii orbitali,
cortexul supra si subiacent fisurii sylviene, polii temporali, zonele
laterale si inferioare ale lobilor temporali
leziunile sunt in principal exprimate la nivelul crestelor girilor dar se
pot extinde pe toata suprafata cortexului si in substanta alba
subiacenta
FORME de contuzie cerebral:
1) Contuzia de fracturasituata subiacent unui focar de fractura,
fiind mai severa la nivelul lobilor frontali cu fracturi ale fosei
craniene anterioare
2) Contuzia directa ( coup contsion)apare la nivelul impactului in
absenta fracturii
3) Contuzia de contralovitura ( contrecoup contusion) apare
diametral opus zonei impactului
4) Contuzia de hernierela nivelul fetelor mediale ale lobilor
temporali si la nivelul amigdalelor cerebeloase
5) Contuzia intermediara
6) Contuzia de alunecare
 Def.efect traumatic primar, dominant, il constituie leziunea
traumatica cerebrala ce consta in aparitia unei solutii de
continuitate la nivelul cortexului; coexista cu alte efecte primare
cum ar fi contuzia cerebrala si/sau cu efecte posttraumatice
secundare cum ar fi hematomul subdural, extradural etc.
Poate fi :
1) DIRECTA se produce prin penetrarea intracerebrala a unui corp
strain: eschile osoase in cazul fracturilor craniene intruzive,
proiectile, arma alba etc.
2) INDIRECTA apare de obicei prin decelerare , la contactul brusc
al capului cu un plan fix, dur: diferenta de viteza intre craniu si
creier din cauza inertiei genereaza solutii de continuitate cerebrale.
3) SECUNDARA evolutiei unui hematom intraparenchimatos
posttraumatic care rupe cortexul din interior
 sunt produse prin actiunea fortelor de acceleratie,rotatie, inertiale a
caror rezultanta este forfecarea fibrelor nervoase ce intereseaza in
functie de intensitatea traumatismului: substanta alba, capsula interna,
corpul calos, mezencefalul
apar in aprox. 50% din cazurile de tcc severe, determina aprox. 35% din
decese , si constituie cauza celor mai frecvente deficite neurologice
persistente precum si a starilor vegetative.
apar leziuni microscopice la nivelul axonilor: edem axonal, ruptura
terminatiilor globulare ale axonilor; apar in subst. alba parasagitala,
corpul calos, capsula interna, substanta cenusie profunda, tracturi ale
trunchiului cerebral
Paraclinic: desi dg. Definitiv de leziuni axonale difuze se sustine
histologic, decelarea leziunilor focale in corpul calos, trunchiul cerebral,
nucleii bazali se face folosind examene CT performante, ex. RMN
Severitatea TCC n funcie de scala Glasgow:
TCC grav = 3-8

TCC mediu = 9-12

TCC minor= 13-15

 leziuni traumatice primare
fracturile craniene pot fi: fracturi de bolta sau fracturi de
baza de craniu
Fracturile craniene pot fi asociate cu: hematoame,
leziuni ale nervilor cranieni
Fracturile de bolta tind s fie liniare i se pot extinde n
sinusurile aerice. De asemenea, leziunile pot fi stelate,
nchise, sau fracturi deschise. Fracturile nchise nu
permit comunicarea cu mediul exterior, n timp ce n
fracturile deschise exist comunicare.
O fractur simpl este definit ca avnd un fragment de
os 1; o fractur multieschiloas este atunci cnd exist
2 sau mai multe fragmente osoase.
Fracturile de baz de craniu sunt adesea cauzate de o
for disipat i pot fi asociate cu leziuni ale nervilor
cranieni i de fistule LCR nazale sau otice
 Reprezint o afectare a maduvei spinarii avnd ca
rezultat o alterare temporar sau permanent, a
funciilor motorii, senzitive i autonome
Pacienii cu TVM au de obicei deficite permanente i de
multe ori devastatoare neurologice ceea ce duce la un
grad mare de invaliditate
cel mai important aspect al ngrijirii pacientului cu
TVM este prevenirea complicaiilor legate de deficitele
neurologice: tulburri trofice de decubit, tulburri
sfincteriene
tratamentul paliativ a demonstrat c poate reduce
complicaiile legate de lipsa mobilitii
 Cea mai sever form a leziunilor mduvei spinrii
Paralizii la nivelul membrelor superioare, trunchi i
membrelor inferioare
Pacientul are disfuncie respiratorie, nu poate tui,
disfuncionaliti ale motilitii intestinale i
sfincteriene
Abilitatea de a vorbi este uneori afectat sau redus
Atunci cnd toate cele patru membre sunt afectate,
acest lucru se numete tetraplegie sau tetraplegie.
Este total dependent de ajutorul celor din jur
Necesit de 24 de ore pe zi de ngrijire permanent
Leziuni cervicale joase (C5 C8)

Mai puin severe dect cele nalte

O persoan cu acest nivel de leziune poate
respira pe cont propriu i poate vorbi n mod
normal.
Nervii controleaz funcionalitatea membrelor
superioare.
 Pacientul poate ridica braele
Apar deficite motorii si senzitive: decliv fa de
dermatomerele i miotoamele C5
poate vorbi utiliznd diafragma, dar respiraia
va fi dificil
Va avea nevoie de asisten la toate activitile
din viaa de zi cu zi
 Nervii C6 afecteaz extensia articulaiei
pumnului
Paralizii decliv fa de dermatomerele i
miotoamele C6
Este capabil s flecteze pumnul
poate vorbi utiliznd diafragma
Se pot deplasa n scaun cu rotile
Poate conduce un vehicul adaptat
Prezint disfuncionaliti ale motilitii
intestinale i sfincteriene
 Nervii C7 controleaz extensia articulaiei
cotului
Pacienii pot ndrepta braul i s au o micare
normal n articulaia umrului
Pot face cele mai multe activitati n viata de zi
cu zi singur, dar ar putea avea nevoie de
asisten n sarcinile mai dificile
Pot conduce un vehicul adaptat
Prezint disfuncionaliti ale motilitii
intestinale i sfincteriene
 Nervii C8 controleaz anumite micri ale
minii: flexia degetelor
Este capabil s prind i s elibereze obiecte
din mn
Pot face cele mai multe activitati de viata de zi
cu zi de la sine, dar ar putea avea nevoie de
asisten n sarcini dificile
Pot conduce un vehicul adaptat
Prezint disfuncionaliti ale motilitii
intestinale i sfincteriene
Metode de osteosinteza
cervicala, lombara
 nervi afecteaz muchii corespunztori
prii superioare a toracelui, ai prii
superioare a spatelui
Funciile neurologice ale membrului
superior sunt intacte
Prezint paraplegie
poate utiliza un scaun cu rotile manual
Pot nva s conduc o main modificat
Pot sta ntr-un cadru n picioare
 Nervii afecteaz muchii trunchiului inferior i
musculatura abdominal n functie de nivelul de
prejudiciu
Prezint paraparez/ paraplegie
Micri normale ale prii superioare a corpului
Capacitate bun de a controla i echilibra corpul din
poziia aezat
Poate s tuesc eficient (n cazul n care muchii
abdominali sunt intaci)
Prezint disfuncionaliti ale motilitii intestinale i
sfincteriene
poate utiliza un scaun cu rotile manual
Pot nva s conduc o main modificat
Unii pot sta ntr-un cadru n picioare
 Sindromul Brown-Sequard
Complet/incomplet
Poate s apar n leziuni cervicale, toracale
dovada compresiunii lente a unei jumti a mduvei aflate n contact cu tumora
situat n lateral
De acceai parte cu leziunea:
1. Deficit motor sub nivelul lezional prin
afectarea tractului corticospinal
2. Tulburare de sensibilitate profund i
vibratorie prin afectarea cordoanelor
posterioare
Controlateral leziunii:
3. Afectarea sensibilitii termoalgezice sub
nivel lezional prin afectarea tractului
spinotalamic
 Nevoia de standardizare si de evaluare cit mai exacta a deficitelor
neurologice secundare traumatismelor vertebro-medulare a dus la
elaborarea diverselor scale de cuantificare a acestora , insa nici una
dintre ele nu poate fi considerata ideala, fiecare avin avantaje si
dezavantaje.
Scala Frankel propusa de Frankel si colab. 1969prima scala
neurologica utila publicata
gradele de deficit neurologic sunt notate cu litere de le
AE, iar evaluarea senzitiva se bazeaza pe testarea sensibilitatii tactile
si dureroase in punctele cheie ale fiecarui dermatomer
 A- leziune neurologic completfara functie
neurologica motorie sau senzitiva sub nivelul lezional(
inclusiv sacral inferior)
B- leziune neurologica incompleta se pastreaza
sensibilitatea ( cel putin sacral inferior) dar fara
motilitate detectabila clinic sub nivelul lezional
C- leziune nurologica incompleta se pastreaza si
functia motorie sub nivelul lezional insa fara motilitate
utila d.pd.v. Functional
D- leziune neurologica incompleta motilitate
functional utila restanta sub nivelul lezional, pacientii
pot merge cu sau fara ajutor insa mersul nu este
normal
E- normal clinic
 Avantaje: scala sintetica, nu necesita o evaluare
detaliata a pacientului, evalueaza global
deficitul neurologic, usor de utilizat clinic,
evalueaza potentialul util al functiei motorii
restante
Dezavantaje: diferentiere neclara intre gradele
C si D
 Leziunile au ca rezultat pierderea forei
musculare n olduri i membrele inferioare
Prezint disfuncionaliti ale motilitii
intestinale i sfincteriene
n funcie de fora muscular la nivelul
membrelor inferioare, poate fi necesar un
scaun cu rotile
TRATAMENT
 Leziunile au ca rezultat, un grad de pierdere a
forei musculare n olduri i membrele
inferioare
Prezint disfuncionaliti ale motilitii
intestinale i sfincteriene
Cel mai probabil este capabil s mearg
V MULUMESC PENTRU ATENIE!