Sunteți pe pagina 1din 849

Hans Georg Gadamer

ADEVR METOD
CUPRINS:
VOLUMULl.
Introducere12
Degajareantrebriiprivitoarelaadevrprinintermediulexperieneiartei
1.Transcendereadimensiuniiestetice15
1.Importanatradiieiumanistepentrutiinelespiritului15a)
Problemametodei.Jrffflit.?!^!*.^^15b)Concepteumanistedirectoare19
2.Subiectivareaesteticiiprinintermediulcriticiikantiene43a)Teoria
kantianagustuluiiageniului43b)Esteticageniuluiiconceptulde
trire53c)Limitaarteitririi.Reabilitareaalegoriei63
3.Recuperareantrebriiprivindadevrulartei71a)Caracterul
problematicalformaieiestetice71b)Criticaabstraciuniicontiinei
estetice76
LOntologiaopereideartisemnificaiaeihermeneutic86.Joculca
fircluzitoralexplicitriihermeneutice86a)Conceptuljocului86b)
Metamorfozareanplsmuireimediereatotal92c)Temporalitatea
esteticuluL^..100d)Exemplultragicului4^*^.106
2.Consecineesteticeihermeneutice110a)Valenadeafia
tabloului6
Lrgireantrebriiprivitoarelaadevrasupracomprehensiuniin
tiinelespiritului.
I.Preliminariiistorice136
1.Caracterulproblematicalhermeneuticiiromanticeialaplicrii
acesteiaasupraistoriei136a)Metamorfozaesenialahermeneuticiintre
iluminismiromantism136b)Aderareacoliiistoricelahermeneutica
romantic154
2.EuarealuiDiltheynaporiileistorismului169a)Delaproblema
epistemologicaistorieictrefundamentulhermeneuticaltiinelor
spiritului169b)Conflictullatentdintretiinifilozofiavieiinanalizalui
Diltheyacontiineiistorice178
3.Depireainterogaieiepistemologiceprincercetareafenomenologic
186a)ConceptuldevialaHusserlibaronulYorck186b)Proiectullui
Heideggeraluneifenomenologiihermeneutice195
II.Principiileuneiteoriiaexperieneihermeneutice204
1.Ridicareaistoricitiicomprehensiuniilaranguldeprincipiu
hermeneutic204a)Cerculhermeneuticiproblemaprejudecilor204b)
Prejudecilencalitatedecondiiialecomprehensiunii212c)Semnificaia
hermeneuticadistaneiistorice222d)Principiulistorieiefectelor229
2.Recuperareaproblemeihermeneuticefundamentale234a)Problema
hermeneuticaaplicrii234b)ActualitateahermeneuticaluiAristotel237
c)Semnificaiaexemplarahermeneuticiijuridice247
3.Analizacontiineieficacitiiistorice259a)Limitafilozofiei
reflexive259b)Conceptulexperieneiiesenaexperieneihermeneutice
262c)Preeminenahermeneuticantrebrii274
2.Formulareaconceptuluidelimb(nistoriagndiriioccidentale
303a)Limbilogos303b)Limbiverbum312c)Limbaiformarea
conceptelor319
3.Limbacaorizontaluneiontologiihermeneutice327a)Limbaca
experienmundan327b)Centrullimbiiistructurasaspeculativ340c)
Aspectuluniversalalhermeneuticii353
Trimiteribibliografice366
VOLUMUL2
N6tasupratraducerii368
1Parteanti.
Introducere
1.ntrefenomenologieidialectic,Oncercaredeautocritic(1985)
373
2.Problemaistorieinfilozofiagermanmairecent(1943)388
3.Adevrulntiinelespiritului(1953)395
4.Ceesteadevrul?(1957)400
5.Desprecerculnelegerii(1959)409
6.Naturalucruluiilimbalucrurilor(1960)415
7.Istoriaconceptelorcafilozofie(1970)423
8.Hermeneuticcksicihermeneuticfilozofic(1968)433
8Cuprins
11.Omulilimba(1966)469
12.Despreplanificareaviitorului(1965)475
13.Semanticihermeneutic(1968)488
14.Limbinelegere(1970)495
15.ncemsurlimbaprescriegndirea?(1970)506
16.Inaptitudineapentrudialog(1972)512
17.Universalitateaproblemeihermeneutice(1966)518
18.Retoric,hermeneuticicriticaideologiilor.
DezbaterimetacriticedespreAdevrimetod(l967)527
19.RepliclaHermeneuticicriticaideologiilor(1971)540
20.Retoricihermeneutic(1976)558
21.Logicsauretoric?
Dinnoudespreistoriatimpurieahermeneuticii(1976)569
22.Hermeneuticancalitatedesarcinteoreticipractic(1978)576
23.Problemealeraiuniipractice(1980)589
24.Textiinterpretare(1983)596
25.Destrucieideconstrucie(1985)'619
26.ExcursuriIVI(1960)628
27.Hermeneuticiistorism(1965).637
28.Hermeneutica(1969)664
29.PrefalaEdiiaaIla(1965)672
30.PostfalaEdiiaaIlIa(1972)681
31.Autoprezentare.
HansGeorgGadamer702
Trimiteribibliografice724
Index;727

Introducere.
Cercetrileceurmeazsuntlegatedeproblemahermeneutic.
Fenomenulnelegeriiicelalinterpretriicorecteaceeaceestenelesnu
reprezintdoaroproblemspecialametodologieitiinelorspiritului.A
existatdinvechimeohermeneuticteologiciunajuridiccenuineauprin
caracterullorntrattdeteoriatiinei,cicorespundeaumaicurnd
comportamentuluipracticaljudectoruluisaupreotuluicuformaietiinific
iserveauacestuiadreptcomportament.Problemahermeneuticiitindeastfelde
laoriginilesaleistoricesptrunddincolodehotareleimpusedeconceptulde
metodaltiineimoderne,nelegereaiinterpretareatextelornuestedoaro
ndeletnicireatiinei,citinenmodevidentdeexperienamundanaomului
nntregulei.Fenomenulhermeneuticnuestelaoriginioproblemdemetoda.
Aicinuestevorbadespreometodanelegeriipruicaretextelesuntsupuse
uneicunoateritiinificeasemeneatuturorcelorlalteobiectejSfeexperienei,
ncazulsunuestevorbanicidecumnprimulrnddesprecldireaunei
cunoateria'siguratecesatisfaceidealuldemetodaltiineii,totui,este
vorbaiaicifiesprecunoatereidespreadevr,nnelegereatradiieinusunt
nelesedoartexte,cisedobndesccunotineisedescoperadevruri.Cefel
decunoatereesteaceastaicefeleadevresteacesta?
,Avndnvederedominaiatiineiepociimodernencadrulclarificriii
justificriioficeaconceptuluicunoateriiiaceluideadevr,aceast
ntrebareparesfielipsit6legjttjnitateadevrat.itotuieanupoatefi
evitatnicininteriorultiinelor,menulnelegeriistrbatenudoartoate
raporturilemundanealeomului.Elareolilitatedesinestttoareincadrul
tiineiiseopunencercriideafitransformatmetodatiinei.Cercetrile
ceurmeazpornescdelaaceastrezistenceseninteriorultiineimoderne
mpotrivapretenieiuniversaleametodiciitiinifice.Ipropuninvestigarea
experieneiadevruluicedepetedomeniuldecontrolaliciitiinificepeste
totacoloundeaceastexperienpoatefintlnitiexaminareaittiiproprii
acesteia.tiinelespirituluisealturastfelmodurilorexperieneicese&n
afaratiinei:experieneifilozofiei,experieneiarteiiexperieneiistorieii.
Toateacesteasuntmodurialeexperieneincaresevesteteunadevrcenu
poateicatcumijloacelemetodicealetiinei.
Izofiazilelornoastreareocontiinfoartepronunataacestuilucru,
nsesteontrebare,pnundepoatefilegitimatfilozoficpreteniadeadevr
aunorduridecunoateresituatenafaratiinei.Actualitateafenomenului
hermeitemeiaznochiimeipefaptulcdoaradncireanfenomenul
nelegeriicusineoastfeldelegitimare.Aceastconvingeremiafostntrit
nundegreutateaistorieifilozofieipentrutravaliulfilozoficalprezentului,ne
ntmpinnraportcutradiiaistoricafilozofieicaoexperienPrincare
vedemcuuurindincolodeaparenametodeiistoricecenvluie'ndomeniul
istorieifilozofiei.inedeexperienaelementarafilozofrii.cicndncercms
inelegempeclasiciigndiriifilozoficeacetiaafirmoadevrpecare
contiinacontemporannuopoatenicirespingeinicianitateanaiva
prezentuluisepoaterevoltampotrivafaptuluiccontiinamrturisete
propriainferioritatenraportcunelegereafilozoficaunuiasemeneapunere
lancercareiapreferasfacempenebuniipecontpropriuconstituieo
slbiciuneimaimareagndiriifilozofice.Trebuiesrecunoatemcn
nelegereatexteloracestormarignditoriestecunoscutunadevrcenuar
puteafiatinspealteci,jjhiardacacestlucrucontrazicecriteriulcercetriii
progresuluicucaretiinaseiasoarpesinensi.
FoiAcestlucruestevalabilnmodsimilaripentruexperienaartei.Aici
investigareatiinificpracticatdeaanumitateorieaarteiestecontientde
labunnceputdefaptulMesteincapabilsnlocuiascsaussupraliciteze
experienaartei.Faptulcooperdegjtnefacesaflmunadevrcenune
esteaccesibilpenicioaltcaleconstituieaceaiMBmificatiefilozoficaarteice
seafirmnpofidaoricruiraionament.Experienaarteilate:<astfel,pelng
ceaafilozofiei,avertismentulcelmaiseriosadresatcontiineitiinificedeai
mrturisipropriilelimite.
JfiCercetrileurmtoarepornescdeaceeadelaocriticacontiinei
esteticemenitspereexperienadeadevrcenerevineprinoperadeart
mpotrivateorieiesteticecareelasngustatdeconceptuldeadevral
tiinei.Gutoateacesteaelenuseopresclaoaattficareaadevruluiartei,ci
ncearcmaicurndsdezvolteporninddeaiciunconceptalanoateriii
adevruluicecorespundetotalitiiexperieneinoastrehermeneutice.J3acn;
cadrulexperieneiarteiavemdeafacecuadevruricedepescnmod
principialjomeniulcunoateriimetodice,acestlucruestevalabilnmod
similarpentrutotalitateaIJtJiotelorspiritului,ncaretradiianoastristoric
devineiea,ntoateformeleei,obiectaljOjrcctirii,darnacelaitimpprinde
glaseansinadevrulei.ExperienatradiieiistoriceseJQtiodedincolode
aceaparteaeicepoatefiinvestigat.EanuesteadevratsauJpnjevrat
doarnsensulasupracruiahotrtecriticaistoriceamijlocete
fcfsmanentunadevrcepretindeoparticipare.
P3;Aadar,porninddelaexperienaarteiitradiiaistoric,acestestudii
dehermeneuticItK&arcsfacvizibilfenomenulhermeneuticnanvergura
sadeplin.Estevorbadesprenacestaauneiexperimentriaadevruluicenu
trebuiedoarlegitimatjL}0ZQfic,cicareesteeansiunmodalfilozofrii.
Prinurmare,hermeneuticaelaboratIinuestebunoarometodologiea
tiinelorspiritului,cincercareauneinelegeriitfiuaaaceeacetiinele
spirituluisuntnrealitatedincolodecontiinalordesinemetodiciaacelui
lucrucareleunetecutotalitateaexperieneinoastremundane.Refleciile
noastreasupranelegeriinuipropunotehnologieanelegerii,aacumi
doicasfiehermeneuticafilologiciteologictradiional.Oasemenea
tehnologiearflttocotifaptulc,avndnvedereadevrulaceeacene
interpeleazveninddinspreJjaditie,superioritateapretinsdeformalismul
priceperiiingenioaseesteunafals.JJQemonstrareancontinuarearolului
majoralsurveniriincadruloricreicomprehensiuni,precumiafaptuluic
tradiiilencarenesitumnusuntanihilatedectnmicmsur|je.,ip&tre
contiinaistoricmodern,nunseamnformulareaunorprescripiicroraar
tebuisliseconformezetiinelesaupracticavierii,cireprezintoncercare
deandreptaogndiregreitprivitoarelaceeaceacesteasunt.
SasCuaceasta,cercetrileurmtoareconsidercservescuneiideice
esteameninatsifeumbritnvremurilenoastreinundatedeschimbri
rapide.Unadintrelegilevieiiflipastrespiritualeesteaceeacceeacese
schimbseimpunentromsurmultmaimareriKentieidectceeace
rmnecumafostdinvechime.Perspectivelecesedeschiddinspre
14Introducereteterneanaturiiiapelullacaracterulnaturalalomului
nvederealegitimriidreptului|naturalconstituieoconsecinaacestei
hiperexcitrii,dupcumadorisart,ojnechibzuinserioas.Tradiia
istoriciordineanaturalformeazunitatealumiincareJtrimcaoameni,
nsdincolodeaceasta,modulncareneexperimentmuniipealii,fmoduln
careexperimentmtradiiileistorice,datelenaturalealeexisteneiilumiil
noastreformeazununiverscuadevrathermeneuticncarenusuntem
nchiideparcJamfiprinintrebarieredenetrecut,cictrecaresuntem
deschii.
Readucereanmemorieaceeaceesteadevrulntiinelespirituluinu
arevoiessereflectepesinenafaratradiieideacreiconstrngereiadat
seama.Deaceea,eatrebuiesformulezedreptexigenamoduluieidelucru
dobndireaceleimaimariautotranspareneposibile.Preocupatdeonelegere
auniversuluinelegeriimaibundectceacareaparedreptposibilpotrivit
conceptuluidecunoaterealtiineimoderne,eatrebuiescautedeasemenea
orelaienoucuconceptelepecarelefoloseteeansi.Vatrebuisfie
contientdefaptulcpropriasanelegereiinterpretarenuesteunedificiu
clditdinprincipii,cidezvoltareauneisurveniriprovenitededeparte.Deaceea
eanuvaaveavoiesapelezelaconceptelepecarelefolosetefrale
examina,civatrebuispreiaceeaceisatransmisdinconinutulde
semnificaieoriginaralconceptelorsale.
Efortulfilozoficalepociinoastresedistingedetradiiaclasicafilozofiei
prinfaptulcnureprezintocontinuarenemijlocitinentreruptaacesteia
dinurm.nciudaoricreilegturicuprovenienasaistoric,filozofiaesteazi
pedeplincontientdedistanasaistoricnraportcumodeleleeiclasice.
Acestlucrusereliefeaznaintedetoatenrelaiaeischimbatcuconceptul.
Orictarfifostdeplinedeconsecineideprofundeprefacerilegndirii
filozoficeoccidentalepetrecuteodatculatinizareaconceptelorgrecetii
integrareaterminologieilatinenlimbilemoderne,natereacontiineiistorice
nultimelesecolesemnificocenzurmultmaiadnc.Deatunci
continuitateatradiieioccidentaleagndiriimaiesteeficacedoarsincopat.Sa
pierdutinocenanaivcucareconcepteleerausupusepropriilorgnduri.
Relaiatiineicuacesteconcepteadobnditdeatuncioneobligativitate
ciudat,fiectratareaacestoraestedefeluluneireceptrierudite,casnu
spunemarhaizante,saudecelaluneintrebuinritehnicecareitinela
ndemnconcepteleasemeneaunorunelte,nrealitateniciunuldincazurinu
poatesatisfaceexperienahermeneutic.Conceptualitateanmijloculcreiase
defoarfilozofareaneacuceritmaicurnddejanacelaimodncarene
determinlimbancaretrim.Astfelcontientizareaacestortendeniozititine
decontiinciozitateagndirii.Existncepnddeatunciocontiinnou,
criticcetrebuiesnsoeascoricefilozofareresponsabilicaretrebuies
aducnfaainstaneitradiieiistorice,decareaparinemcutoiimpreun,
habitudiniledelimbidegndireceseformeazncadrulcomunicrii
individuluicucontemporaneitatea.
Cercetrileurmtoaresestrduiescssatisfacaceastexigenprintro
legarestrnsainterogaieicevizeazistoriaconceptelordeexplicitarea
obiectivatemeiacestora.Contiinciozitateadescrieriifenomenologicepecare
Husserlatransformatontrondatorireanoastr,vastitateaorizontului
istoricncareDiltheyaplasatntreagafilozofareinunceledinurm
impregnareaambelorimpulsuriprinintermediulndemnuluiprimitnaintecu
deceniidinpartealuiHeideggerdefinesccriteriulsubcaresaplasatautoruli
acruiobligativitatesedoreteafirmasneumbritnciuda
1Parteantiii.
Degajareantrebriiprivitoarelaadevrprinintermediulexperieneiartei
'
IfTranscendereadimensiuniiesteticeay1,Importantatradiieiumaniste
pentrutiinelespiritului.
Sfca.'''.
A)Problemametodeileciadesinelogicatiinelorspirituluice
nsbeteformarealorpropriu2isnflalXlXleaestedominatnntregime
demodelultiinelornaturii.AcestlucrulFdejachiarioprivirearuncat
asupraistorieitermenuluideGeisteswissena(tiinealespiritului),n
msurancareacestaidobndetesemnificaiafamiliari'tuturordoarn
formasadeplural.tiinelespirituluisedefinescntrunmodattdeie
porninddelaanalogiacutiinelenaturii,nctecoulidealistconinutn3ul
despiriticeldetiinseestompeaznfaaacesteia.Termenultiineale*'
sancetenitnprimulrnddatorittraductoruluiLagiluiJohnStuart
MULsschiezenoperasaposibilitiledecareardispuneaplicarealogicii
asupraaanumitelormoralsciences.Traductorulfoloseteaicitermenulde
ssenschaften.Rezultdejadincontextullogiciimillienecnuestevorba
despreacreditareauneilogiciatiinelorspiritului,ci,dimpotriv,despre
faptuluicmetodainductivaflatlabazaoricreitiineempiricearfiL
valabilinacestdomeniu.Millseplaseazastfelntrotradiieengleza
creipregnantafostdatdectreHumenintroducereasalaTreatise.
tiinelearfiielepreocupatedeidentificareasimilitudinilor,aregularitilor
ilegitilorrde'terminaucaracterulprevizibUalfenomeneloriproceselor
particulare,unobiectivfputeafiatinspestetotnacelaimodncadrul
tiinelorspiritului.Motivullucruarrezidaexclusivnfaptulcdatelepornind
delacarearputeafiabscutesimilitudinilenusuntprocurabUepestetotn
modsatisfctor.Astfel,logiaarprocedadinpunctdevederemetodicexactca
ifizica,cudeosebireac:acesteiaarfimailacunare,iarprognosticarealorar
fi,deaceea,maiincert.AcelaifivalabUindomeniulfenomenelormoralei
sociale.Utilizareametodeiarfiliberiacolodeoricepresupoziiimetafizice,
rmnndnntregimeentdemoduldeagndiproducereafenomenelor
supuseobservaiei.Nueste^despreinvestigareacauzeloranumitorefecte,ci
despreconstatareaunorregulaEsteastfelcutotulindiferentdaccredemsau
nunlibertateavoineinceeacedomeniulvieiisocialevomputeaajunge,n
oricecaz,laformulareaunoriuri.Adeducedinanumiteregulariticoncluzii
cuprivirelafenomeneexpectabUenuimplicniciunfeldepresupoziiiasupra
tipuluideconexiunecarefaceposibilpreviziunea.Survenireaunordecizii
liberedacexistaacevanufractureazderularearegulat,ciaparineea
nsigeneralitiiiregularitiicareesteobinutprininducie.Ce&ceeste
elaborataiciesteidealuluneitiineanaturiidespresocietate,nsoitulterior
nanumitedomeniideocercetarencununatdesucces.Snegndim,de
exemplu,lapsihologiamaselor.
nsproblemapropriuziscucaretiinelespirituluiconfruntgndirea
esteaceeacesenatiinelorspirituluiestesurprinsnmodincorectapelnd
lacriteriileuneicunoateriprogresivealegitilor.Experienauniversului
socialistoricnupoatefiridicatlaranguldetiincuajutorulprocedeului
inductivaltiinelornaturii.Oricesarnelegeaiciprintiinichiardac
oricecunoateredetipistoricincludeaplicareaexperieneigeneraleasupra
unuiobiectdecercetareparticular,cunoatereaistoricnunzuittecutoate
acestealasesizareafenomenuluiconcretncalitatedecazaluneilegiti
generale.Particularulnuservete,purisimplu,confirmriiuneilegiti
porninddelacareardeveniposibil,printroinversarepractic,formularea
unorpreviziuni.Idealulacesteiaestemaicurndnelegereafenomenului
nsuinunicitateaiistoricitateaconcretizriisale.Orictarfideeficientaici
oexperiengeneral,scopulnuesteceldeaconfirmaialrgiaceste
experienegeneralepentruaajungeastfellacunoatereauneilegispre
exempluamoduluincareevolueazoamenii,popoarelesaustatelecidea
nelegecumaevoluatacestom,acestpopor,aceststatanume;ntrunsens
maigeneral:cumdesaajunscalucrurilessteaaacumstau.
Cefeldecunoatereesteaceastacarenelegeccevaestentrun
anumitfeldeoareceestecapabilsneleagcaasantmplatsfie.Cese
nelegeaiciprintiin?Chiardacseadmitecidealulacesteicunoateri
estefundamentaldiferitdetipuliinteniatiinelornaturii,vomfitotui
ispitiisocaracterizmdoarprivativdrepttiininexact.Chiari
cumpnireapectdesemnificativ,peattdejustatiinelornaturiiia
tiinelorspirituluiformulatdectreHermannHelrnholtznfaimosulsu
discursdin1862orictarncercasreliefezensemntateauman
superioaraacestoradinurmafirmocaracteristiclogic,negativa
acestoraporninddelaidealuldemetodaltiinelorspiritului3.Helrnholtz
distingeadoutipurideinducie:cealogiciceaartisticinstictiv.Aceasta
nseamnnscelnudistingea,nfond,moduriledeaprocedadeopartei
decealaltdinpunctdevederelogic,cipsihologic.Ambeleseslujescde
raionamentulinductiv,nsproceduradeductivatiinelorspiritului
formeazoinferenincontient.Exercitareainducieipropriitiinelor
spirituluiestelegat,prinurmare,decondiiipsihologicespeciale.Aceasta
reclamunfeldetact,iaracestanecesitcapacitispiritualedeuntipdiferit,
cumarfiomemorievastiadmitereaautoritilor,ntimpceinferena
contientdesineatiinelornaturiisesprijinnntregimeperecursulla
propriacapacitateintelectual.Chiardacrecunoatemcmarelenaturalista
rezistattentaieideatransformaomodalitatepropriedetravaliutiinificntro
normcuvalabilitategeneral,acestanudispuneanmodevidentdeoalt
posibilitatelogicdeacaracterizaprocedeulpropriutiinelorspiritului,dect
prinintermediulconceptuluifamiliardinlogicainducieialuiMill.
Exemplaritatearealamecaniciiitriumfulacesteiancadrulmecanicii
celestealuiNewtonpentrutiinasecoluluialXVIIIleaerachiaripentru
Helrnholtzncattdefireasc,nctntrebareaprivitoarelapremiselel,1.
Importanatradiieiumanistepentrutiinelespiritului17totulstrin.
Cunoatemazirolulimportantpecare1ajucataicicoalaoccamistdela
Paris4.IdealulmetodicaltiinelornaturiinunecesitapentruHelmholtznicio
derivareistoriciniciorestricieepistemologic,motivpentrucareiera
imposibilsconceapmoduldelucrualtiinelorspirituluintrunmoddiferit
dinpunctdevederelogic.NCutoateacestea,sarcinadearidicalastadiulunei
contiinedesinelogiceuntipdecercetareaflatnrealitatenplinnflorire,
cumeracelalcoliiistorice,eradestuldeBTgent.J.G.Droysen,autoruli
descoperitorulistorieielenismului,scrian1843:Nuexist,debunseam,
niciunteritoriutiinificattdedepartedeafilegitimat,delimitatyi
compartimentatdinpunctdevedereteoreticprecumistoria.Droysenreclama
bjezenauneifigurikantienecapabilesidentificentrunimperativcategorical
istorieijjjzvorulviudincareserevarsviaaistoricaumanitii.Eli
exprimsperanacuncfonceptnelesmaiprofundalistorieivaconstitui
centruldegravitaiencareoscilareabuimacatiinelorspirituluiivafi
gsitstabilitateaiansaunuiprogresulterior.IModelultiinelornaturiipe
carelevocaiciDroysennueste,aadar,vizatdinpunctuldevedereal
coninutuluiacestuia,nsensuluneiadecvrilaoteorieatiinei,ci,
dimpotriv,sefacetrimiterelafaptulctiinelespirituluiartrebuispoatfi
ntemeiatenacelaifelsubformaunuigrupdetiineautonom.Historik
(istoriacatiin)aluiDroysenreprezintncercareadeaducelandeplinire
aceastsarcin.J,Dilthey,ncazulcruiainfluentametodeitiinelornaturii
iaempirismuluilogiciiluidiUsefacesimitmultmaiputernic,retine,cu
toateacestea,larndulsumotenirearomanticidealistnconceptul
spiritului.Elseconsiderasemereusuperiorempirismului.Gaglez,deoarece
triasubimpresiavieaceeacecaracterizacoalaistoricnraportcuDorice
gndiremodelatdetiinelenaturiiidreptulnatural.Metodaempiric
autenticpoatelualoculempirismuluidogmatic,plindeprejudeci,doar
veninddinGermania.Millestedogmaticdatoritunuideficitdeformaie
istoriciatonsemnarefcutdeJMtheypemargineaunuiexemplaral
LogieiiluiMill6.ntradevr,ntregultravaliuepuizantdemaimultedeceniipe
careDilthey1adedicatntemeieriitiinelorspirituluireprezintodisput
continucuexigenalogiccucareMillconfrunttiinelespirituluincadrul
faimosuluicapitoldencheiereallucrriisale.
Cutoateacestea,Diltheysalsatmarcatnmodulcelmaiprofundde
modelultiinelornaturii,chiardacelurmreaslegitimezetocmai
autonomiametodicatiinelorspiritului.Vomrecurgesprelmurireladou
mrturiicevordirijanacelaitimpobservaiilecevorurma.Diltheysubliniaz
npanegiriculdedicatluiWilhelmScherercspiritultiinelornaturiiafostcel
careacondusmetodaluiSchererincearcsargumentezesituareaacestuia
subinfluentaputernicaempirismuluienglez:Fuseseunommodern,iar
lumeanaintailornotrinumaierapatriaspirituluisuiainimiisale,ci
obiectulsuistoric.AceastformulareindicfaptulcpentruDilthey
cunoatereatiinificimplicunmomentdedisoluiealegturiiexisteniale,
obinereauneidistanefadepropriaistorie,singuracapabilsotransforme
peaceastantrunobiect.Sepoateadmitecutilizareapecareaudato
SchereriDiltheymetodeiinductiveicomparativea
4naintedetoateprinintermediullucrriiluiP.Duhem,Etudessur
LJonarddeVin,3volume(1907sq.),ntregitntretimpdectreopera
postumcuprinsn10volume,Lesystemedumonde.Histoirededoctrines
cosmologiquesdePlatanCopemic,1913sq.[Vezi,ns,iAnnelieseMaier,A.
Koyre
Ptaliflfostunansoritdeuntactindividualautenticicunasemenea
tactpresupuneoculturspiritualcedemonstreaz,nrealitate,perpetuarea
universuluiculturalclasiciacredineiindividualistearomantismului.
Modelultiinelornaturiirmnecutoateacesteacelcaredirijeazpercepia
desinetiinificaacestora.
Acestlucruvadevenideosebitdelimpedeprinintermediulceleidea
douamrturiincareDiltheyapeleazlaautonomiametodelortiinelor
spirituluiilefundeazlundnconsideraieobiectulacestora8.Unasemenea
recurssunntropriminstanctsepoatedearistoteliciarputeaprobao
desprindererealdemodelulnaturalisT.itotuiDiltheyapeleaznceeace
priveteaceastautonomieametodelortiinelorspirituluilavechiulprincipiu
baconiannaturaparendovincitur9unulcareconstituiedeadreptulo
palmlaadresamoteniriiclasicromanticepecareDiltheydoreteso
administreze.Vatrebui,deaceea,sspunemcnicimcarDilthey,acrui
superioritatefadeneokantismulcontemporanluieraconferitdeformaia
istoric,nudepete,nfond,nmodsemnificativneforturilesalelogice
constatrilemodestealeluiHelmholtz.OrictdendrjitarfiapratDilthey
autonomiaepistemologicatiinelorspiritului,ceeacesenelegeprinmetod
ncadrultiineimoderneestepestetotunuliacelailucru,darcarese
reliefeazexemplarntiinelenaturii.Nuexistometodproprieatiinelor
spiritului.Nevomputeansntrebadebunseam,mpreuncuHelmholtz,
ctdemultnseamnaicimetodaidacnucumvacelelaltecircumstanece
determintiinek,spirituluisuntcumultmaiimportantedectlogica
inductiv.Helmholtzfacealuziepebundreptatelaacestlucruatuncicnd,
pentruaapreciajusttiinelespiritului,evideniazrolulmemorieiial
autoritiiivorbetedespretactulpsihologiccareiaaiciloculinferenei
contiente.Peceanumesesprijinunasemeneatact?Cumpoatefiel
dobndit?Rezidpnlaurmcaracterultiinificaltiinelorspirituluimai
multnacestadectnmetodicalor?
Deoarecetiinelespirituluindreptescaceastntrebareiseopun
astfelinserriilornordineaconstituitdectreconceptuldetiinalepocii
moderne,acesteasuntirmnoproblemafilozofieinsei.Rspunsulpe
careHelmholtzisecolulsu1audatlaaceastantrebarenupoatefisuficient.
AcetialurmeazpeKant,orientndconceptultiineiialcunoateriin
raportcumodelultiinelornaturiiicautparticularitateadistinctiva
tiinelorspirituluinelementulartistic(nsensibilitateaartistic,inducia
artistic).TabloulpecareHelmholtzloferasupratravaliuluitiinelornaturii
estesuficientdeunilateral,spreexempluatuncicnddescalificscnteierile
iutialespiritului(aadar,ceeacesenumeteoideespontan)recunoscnd
doarfermitateainfereneicontientedesine.ElrecurgelamrturialuiJohn
StuartMill,potrivitcruiatiineleinductivearficontribuitmaimultn
ultimavremelaprogresulmetodelorlogicedecttoifilozofiidemeserie10.
Acesteaconstituiepentruelmodelulabsolutalmetodeitiinifice.
Helmholtztiecpentrucunoatereaistoricestedeterminantunalt
tipdeexperiendectceacareservetecercetriilegilornaturii.Elcaut,de
aceea,sargumentezemotivulpentrucaremetodainductivestecondiionat
nmoddiferitncazulcunoateriiistorice,dectncelalinvestigriinaturii.
Pentruaceastaelrecurgeladistinciadintrenaturilibertatecareseaflla
temeliafilozofieikantiene.Cunoatereaistoricarfiattdediferitdeoarecen
domeniuleinarexistaleginaturale,ciosubordonarevoluntarfadelegi
practice,adicfatdeanumiteporunci.Universulumanallibertiinuar
cunoatelipsaexcepiilor,asemenealegilornaturii.
Fafidmportanatradiieiumanistepentrutiinelespiritului19,Acest
raionamentestecutoateacesteapuinconvingtor,ntemeiereauneiexplorri
inductiveauniversuluiumanallibertiipedistinciadintrenaturilibertate
nucorespundeniciinteniilorluiKantinurezultnicichiardinideeaunei
logiciinductivecatare,nacestpunctMillsadoveditmaiconsecvent,
excluzndmetodicproblemalibertii,nafardeaceasta,inconsecvenacu
careHelmholtzapeleazlaKantpentruaaprecianmodjusttiinelespiritului
nuestentradevrfructuoas.CciHelmholtzQguiconsidercempirismul
tiinelorspirituluiartrebuijudecatasemeneaceluialMeteorologiei,ianume
carenunareiresemnare.
$!nrealitate,ns,tiinelespirituluisuntextremdedepartedease
simidoarinferioarefoidetiinelespiritului.Plasndusensuccesiunea
spiritualaclasicismuluigerman,eledezvoltmaicurndocontiindesine
orgolioaspotrivitcreiaelearfiadevratulumanismului.Epocaclasicismului
germannuaaduscusinedoaronnoireagtetaturiiicriticiiestetice,prin
careafostdepitidealuldegustnvechitalbaroculuiialHjttOflalismului
iluminist,eaaconferitnacelaitimpunconinutfundamentalnou
conceptuluideumanitate(Hummaniti),acestuiidealalraiuniiluminate.
Herderafostbiaintedetoatecelcareasupralicitatperfecionismuliluminist
prinnoulidealalunei>formrictreumanitate,pregtindastfelterenulpe
careaupututssedezvoltenlecolulalXlXleatiineleistoricealespiritului.
ConceptuldeBildung,carecunoateosoensiunectreovalabilitate
dominant,afostfrndoialceamaiimportantideeapcoiuluialXVIIIlea
itocmaiacestconceptdenumeteelementulncaretriesclatelespirituluiale
secoluluialXlXlea,chiardacsuntincapabilesjustificeacestlochidin
punctdevedereepistemologic.

(ConcepteumanistedirectoareptuldeBildungnefacessimimcucea
maimareclaritatectdeprofundestewrfozaspiritualcarenefacesfimn
continuarecontemporanisecoluluiluiie,ntimpcepercepemchiariepoca
baroculuidreptuntrecutistoricndeprtat.?Teitermeniesenialicucare
obinuimsopermsuntdefinitenaceaperioad,fcerefuzsselasepurtat
delimb,fiindpreocupatdeobinereauneicontiinedeistoricefundamentate,
sevedeobligatsnfrunteproblemedeetimologielexicalimereunoi.Vom
puteancercanceleceurmeazdoaroconturareamariiM'Cucareeste
confruntataicicercetareaicarepoateserviinterogaieifilozoficeintereseaz.
Concepteprecumarta,istoria,elementulcreator(dasSchop
vWeltanschauung(concepieasupralumii),trire(Erkbnis),geniu,lume
exte_iv,;interioritate(Innerlichkeit),expresie(Ausdruck),stil,simbol
(Sjmbol),att^fi/amiliarenou,ascundnsineunbogatmaterialrevelatordin
punctdevedereistoric12,nevomndreptaateniaasupraconceptuluide
Bildung,acruinsemntate.tiinelespirituluiamsubliniatodeja,vom
descopericneaflmntrosituaieu.Existdejaolucrarecepermiteoprivire
cuprinztoareasupraetimologieiaistudiulmeu,Herderunddiegeschichtliche
Welt(KJ.Schr.III,pp.101117;Bd.4alGes.
Termenului:origineasanmisticamedieval,perpetuareasancadrul
misticiibarocului,spiritualizareasafundatreligiosprinintermediul
MessiasuluiluiKlopstock,cedominontreagepoc,precumi,nceledin
urm,definireafundamentalconferitdectreHerdercaridicareformativ
ctreumanitate(Emporbildung^urHumanitf).Religiaformrii
(Bildungsreligion)asecoluluialXlXleaapstratnsinedimensiuneaprofund
aacestuicuvnt,iaraccepiuneanoastraluiBildungsedeterminpornind
deaici.
Primaconstatareimportantpentruconinutulfamiliarnouallui
Bildungesteaceeacnoiuneamaivecheauneiformrinaturale
(naturlicheBildung)caresereferlaaspectulexterior(conformaiamembrelor,
staturabinefcut)i,ngeneral,laformaplsmuitdectrenatur
(formarealanurilormuntoase,bunoar)afostnntregimenlocuitde
ctrenouaaccepiune.Bildungesteacumstrnslegatdeconceptuldecultur
idenumetentroprimfazmodalitateaparticularumandeaicultiva
nclinaiileicapacitilenaturale.Aceastaccepiuneherderianse
desvretenintervaluldintreKantiHegel.Kantnufolosetenctermenul
deBildungntrunasemeneasens.Elvorbetedespreculturaunei
aptitudini(sauadispoziieinaturale)ceestecaatareunactdelibertateal
subiectuluiceacioneaz.Astfel,elaminteteprintrendatoririlefadenoi
nineipeaceeadenunelsatalentelesrugineasc,frafolosicuvntul
Bildung14.Hegelvorbetedeja,dimpotriv,despreoformaredesine
(Sichbilden)iformare(Bildung)atuncicndpreiaaceeaiideekantiana
ndatoririlorfatdesinensui',iarWilhelmvonHumboldtpercepedejacu
adevrat,graieauzuluifincarelparticularizeaz,odiferensemanticntre
cultur(Kultur)iformare(Bildung):nsatuncicndspunemnlimba
noastrBildung,nereferimnacelaitimplacevamainaltimailuntric,i
anumelaunmoddeagndiceserevarsarmoniosdincunoatereai
sentimentulntregiinzuinespiritualeimoraleasuprasimiriii
caracterului16.PrinBildungsenelegeaicimaimultdectcultur,adic
dezvoltareaunoraptitudinisautalente.AscensiuneatermenuluideBildung
trezetemaicurndvecheatradiiemistic,potrivitcreiaomulpoartn
sufletulsuimaginealuiDumnezeu,dupchipulcruiaafostcreat,itrebuie
slcldeascnluntrulsu.EchivalentullatinalluiBildungeste,/ormatio,
cruiaicorespundnaltelimbi,nenglezdeexemplu(IaShaftesbury)formi
formation.Germanadispunelarnduleidederivatelecorespunztoareale
conceptuluideforma,deexempluFormierung(formar?)iFormation
(formaiune),care1auconcuratvremendelungatpeBildung.InceprfcTcu
aristotelismulrenateriiformaestedesprinsntrutotuldesemnificaiasa
tehniciinterpretatnmodpurdinamic,natural.Cutoateacestea,victoria
cuvntuluiBildungasupraluiFormnuestentmpltoare.CciBildungl
coninepeBild(imagini?).Conceptuldeformnuatingeaceastbilateralitate
misterioasprincareBildcuprindeattNachbild(reproducerea),cti
Vorbild(model,prototip).
ntlnimadeseauntransferaldeveniriiasupraexisteneicruiai
corespundefaptulcBildung(asemenealuiformaiune,aacumestefolosit
azi)desemneazmaicurndrezultatulacestuiprocesdedeveniredect
procesulnsui.Transferulesteaicicuattmaievident,ntructrezultatul
formrii(Bildung)nuesterealizatprintrovizaretehnic,cidecurgedin
procesulinterioralformriiiconstituirii,rmnnddeaceeaprinsntro
evoluieioformareulterioarcontinu.NuestentmpltorcBildungeste
apropiatnaceastprivingrecesculuiphysis.Formarea(Bildung)cunoate
totattdeputinprecum
14I.Kant.MetabbisikderSitttn.Metatihvcrhe
|f(1;Importanatradiieiumanistepentrutiinelespiritului21natura
telurisituatenafaraei.(Vompstraanumiterezerveprivindtermenuli
problema,ifluiBildungsziel[scopformativ]potrivitstatutuluisude
formaresecundar,poxmarea,culturanupoatefipropriuzisunscop,eanu
poatefidoritcaatare,poatedoarncazultematiciireflectateapedagogului.)
ConceptuldeBildungtrecetocmaiprinaceastadincolodesimplacultivarea
unornclinaiidatedincareacestaderiv.Cultivareaineiaptitudininseamn
dezvoltareaacevadat,astfelnctexerciiuliformareaacesteiaconstituieun
simplumijlocnslujbaunuiscop.Astfelmaterialuldidacticconinutntrun
aianualcolarreprezintunsimplumijlocinuesteelnsuiunscop.
nsuireaacestuiajgrvetenexclusivitatecapacitiilingvistice.Dimpotriv,
deipresupunensuireadeplinaaceluilucrupebazacruiaiprin
intermediulcruiaseproduceformareanacestsens,arelocoabsorbieatot
ceestereceptat,elementulreceptatncadrulformrii(Bildung}nueste
asemeneaunuimijloccareiapierdutfuncia.Nimicnuadisprutnformaia
dobndit(envorbeneBildung},citotulestepstrat.Bildungesteun<?9ncept
istoricveritabil,iarnelegerea(l/erstndnis)cetinedetiinelespirituluieste
reocupattocmaideacestcaracteristoricalpstrrii.
AtiiDeaceea,chiarioprimprivirearuncatasupraistorieilui
BildungneconducenHtoximitateaunorconcepteistorice,aacumaufost
eleconsacratedectreHegelmaifetindomeniulFilozofieiprime.ntr
adevr,Hegelafostcelcareaelaboratnmodulfcdrriairigurosceanumeeste
Bildung.Elestecelpecarelvomurmapentrunceput'7.Hegelaobservatc
filozofiaiarecondiiaexistenteisalenformare,iarnoiadugm:iodat
cueaitiinelespiritului.Cciexistenaspirituluiestelegatnmodesenial
deideeaformrii.
Omulsecaracterizeazprinrupturafadeceeaceestenemijlocitifa
deceeaceestenaturalcareirevinepebazalaturiispirituale,raionalea
naturiisale.Potrivitfcesteilaturielnuestedelanaturceeaceartrebuis
fieideaceeaarenevoiedeformare.CeeaceHegelnumetenaturaformal
aformriisentemeiazpegeneralitateaacesteia.Porninddelaconceptulunei
ridicrictregeneralitate,Hegelreuetesconceapnmodunitarceeace
epocasanelegeaprinBildung.Ridicareactregeneralitatenuserstfrnge
asupraformaieiteoreticeinuserefernicidecumdoarlaoatitudineteoretic
nopoziiecuunapractic,ciacoperdeterminareaesenialaraionalitii
umanenntregime.Naturageneralaformriiumaneesteaceeadeaface^n
sineofiinspiritualgeneral.Celceseabandoneazparticularuluieste
neformat(ungsbildet),cumarficelcarecadeprad,pierzndoricemsur,
furieisaleoarbe.Hegelartcnfondunasemeneaomestelipsitde
capacitateadeabstractizare(deageneraliza,deaformanoiuni):eleste
incapabilsfacabstraciedesinensuiisindrepteprivireactreceva
generaldeundesedeterminparticularulsudupmsuriproporie.
Bildungcaridicarectreuniversalitateesteaadarosarcinaomului.
Eapretindesacrificareaparticularitiinfavoareageneralului.Sacrificarea
particularitiinseamn,ns,negativ:nfrnareadorineii,odatcu
aceasta,libertatefatdeobiectulacesteiailibertatepentruobiectualitateasa.
Deduciiledialecticiifenomenologicecompleteazaiciceleexpusen
Propedeutic.HegelelaboreaznPhnomenologiedesGeistesgenezaunei
contiinedesinecuadevratliberenipentrusineiaratcesena
munciiesteceadeaformalucrul(dosDing)inudea1mistui18.Contiina
lucrtoareseregsetepesinensinexistentaautonompecaremuncaio
dlucruluinchipdecontiinautonom.Muncaestedorinnfrnat.
Formndobiectul,cualtecuvinteacionndnmoddezinteresatiprocurndo
generalitate,contiinalucrtoareseridicdeasupranemijlociriiexistenei
salectregeneralitate.Sau,cumspuneHegel:formndlucrul,seformeazpe
sinensi.Lucrullacareacestaserefera,esteurmtorul:dobndindo
capacitate,oabilitate,omulctignaceastaunorgoliu(Selbstgefuhl)
propriu.Arepartedeceeacepreaciesterefuzatnabnegaiaslujirii,
ntructsesubordonasenntregimeunuisensstrin,nmsurancareel
esteocontiinlucrtoare.Caatareelsegsetepesinentrunsenspropriu
iestectsepoatedecorectsspunemdespremuncfaptulceaformeaz.
Orgoliulcontiineilucrtoareconinetoateelementelecedefinescformaia
practic:distanarefadecaracterulnemijlocitaldorinei,alnevoiipersonale,
alinteresuluiprivat,precumiasumareauneigeneraliti.
HegeldemonstreaznPropedeuticcuajutorulunuiirdeexemple
aceastesen(Weseri)aformaieipracticedeaiasumaunlucrugeneral.O
ntlnimpeaceastanmoderaiacengrdeteexcesulsatisfaceriinevoilorial
consumriiforelornslujbauneigeneralitiluareanconsiderarea
sntii.Ontlnimncazulluciditiicesearatdispus,nfaauneistri
sauchestiuniparticulare,sianconsiderareialteelementecarearputeafi
necesare.InsioricealegereauneimeseriiconineoastfelcLtrstur,cci
oricemeserietinedeunfeldedestin,deonecesitateexterioariiasum
ndrznealadeasededicaunorsarcinipecarenunileamcutatnchipde
eluripersonale.Formaiapracticseprobeazatunciprinsatisfacerean
ntregime,ntoateprivinele,aexigenelormeseriei.Insacestlucruimplico
depireaceeaceestestrinpentruparticularitateacaresunteminsuirea
totalaacestuia.Druireafageneralitateaprofesiuniinseamnaadar,n
acelaitimp,atisnelimitmsinguri,adicsneasummprofesiunea
noastrnntregime.Atuncieavancetasmaifieobarier.
Recunoatemdejanaceastprezentareaformaieipracticepecareneo
oferHegelmenireafundamentalaspirituluiistoric:ceadeasereconciliacu
sinensui,deaserecunoatepesinensuinalteritate.Aceastadevinentru
totullimpedecuajutorulideiiformaieiteoretice.Cciaadoptaoatitudine
teoreticreprezintdeja,caatare,onstrinare,ianumeasumarea
preocupriicucevacenuestenemijlocit,cevastrin,cevacetinedeamintire,
dememorieidegndire.Formaiateoreticconduceastfeldincolodeceeace
omultieiexperimenteaznmodnemijlocit.Eaconstnadmitereaiaaltor
considerenteingsireaunorpunctedevederegeneralepentruasurprinde
lucrul,obiectivulnlibertateasaifruninteresegoist.Tocmaideaceea
oricedobndireauneiformaiiconducedincolodedezvoltareaunorinterese
teoreticeiHegelargumenteazadecvareaspecialalumiiialimbiianticilor
prinfaptulcaceastlumeestedestuldendeprtatineestendeajunsde
strinpentruadeterminadesprireanecesarcenedespartedenoinine.
nseaconinenacelaitimptoatepuncteledeplecareifirelecluzitoare
alentoarceriictrenoinine,alefamiliarizriicueaialeregsiriinoastre,
nspotriviteseneiveritabileuniversaleaspiritului20.
18Hegel,VhanomenologedesGeistes(Phil.Bibi.114),ediiaHoffmeister,
p.148sq.[Veziprintrealtelestudiulmeu,HegelsDialektikdes
SelbstbewuCtseins(HegelD2,pp.4964;Bd.3alGes.
I,1.Importanatradiieiumanistepentrutiinelespiritului23
RecunoatemnacestecuvintealedirectoruluidegimnaziuHegel
prejudecataclasicistconformcreiaesenauniversalaspirituluipoatefi
identificatcuuurinndeosebiprinexemplulanticilor,nsideea
fundamentalrmnecorect.Arecunoateceeaceneestepropriunceeace
estestrin,aneaclimatizanacestaestemicareafundamentalaspirituluia
cruifiinestedoarntoarcerealasinensuidinalteritate.nacestsens
ntreagaformaieteoretic,chiariefortuldedesluireaunorlimbii
universuridereprezentarestrine,constituiesimplacontinuareaunuiproces
formativ(BUdungsvorgan^declanatcumultnainte.Fiecareindividparticular
ceseridicdinfiinasanaturalctrespiritualgsetenlimb,obiceiuri,
instituiileunuipoporosubstandatnprealabilpecaretrebuiesio
nsueasclafelcancazulnvriiuneilimbiStrine.Individulparticularse
aflastfeldintotdeaunapecaleaformriiipepunctuldeaiabolicaracterul
natural,nmsurancarelumeancaresedezvoltesteunastructuratuman
calimbajimoravuri.Hegeiaccentueaz:naceastlumeasa,unpoporia
druitoexisten.Aextrasdinsineiaexpuspeaceastcaleceeaceeleste
nsine(ansicii).;Cuaceastadevinelimpedecnunstrinareacaatare,ci
rentoarcerealasinensuicarepresupunedesiguronstrinareconstituie
esenaformrii.Bildungnutrebuienelesaicidoarcaprocescendeplinete
ridicareaistoriclauniversal,ciestenacelaitimpielementulncadrul
cruiasemicceeacesaformat.Cefeldeelementesteacesta?Seridicaici
ntrebrilepecareneamvzutnevoiisilepunemluiHelmhcltz.Rspunsul
tuiHegelnuvafinmsursnemulumeasc.CcipentruHegelformarea
(Bildung)semplinetecaomicaredenstrinareiaproprierencadrulunei
nstpniritotaleasupra^ubstanei,ncadruldisoluieioricreiesene
obiectualeceesteatinsncunoatereaabsolutafilozofiei.
nsdescoperireafaptuluicBildungesteasemeneaunuielemental
spirituluitinetotattdepuindefilozofiahegelianaspirituluiabsolut,pect
estedeindependentnelegereaistoricitiicontiineifadefilozofiasaa
istorieiuniversale.Trebuie,idimpotriv,sreinemfaptulcideeaformaiei
desvritermneunidealnecesaripentrutiineleistoricealespirituluice
sedistaneazdeHegel.CciBildungesteelementulncareacesteasemic.
Chiariceeacesenumetenmodtradiionalcuprivirelaaspectulfizico
alctuiredesvrit(vollkommeneBildung}nuconstituientrattfazaultim
auneievoluii,ctmaicurndunstadiumaturcealsatnurmasao
ntreagevoluieifaceposibilmicareaarmonioasatuturormembrelor.
tiineleSpirituluiemittocmainacestsensipotezapotrivitcreiacontiina
tiinificesteunadejaformatidispunetocmaidinacestmotivdetactul
inimitabilidenedesprinscepoartasemeneaunuielementformareaunei
judeciimodalitateadecunoatereSpecifictiinelorspiritului.
ElementuldescrisdeHelmholtznceeaceprivetemoduldelucrual
tiinelorspiritului,nspecialceeaceelnumetesensibilitateartisticitact,
presupunentradevracestelementalformriininteriorulcruiaspirituluii
estengduitomobilitateliberspecial.Helmholtzvorbetedespre
disponibilitateacucarediferiteleexperienetrebuiessereversectre
memoriaistoriculuisaufilologului.Odescrieredebunseamextremde
superficialdinperspectivaaceluiidealaltravaliuluisusinutalinferenei
contientedesinesubcaresedefinetecercettorulnaturii.Conceptulde
memorie,aaCUfnefolositaici.EsteinsuficientDentruaexnlicareanume
arrinnpa^nar^ctritTnastfellacunotinecenusuntrigurosexaminabile.
Acelcevacarefaceposibiloasemeneafuncieatactului,careconducela
dobndireaiposesiaacestuianuesteosimplnzestrarepsihicfavorabil
cunoateriispecificetiinelorspiritului.
Dealtfel,nuvomsesizanmodcorectnicichiarnaturamemorieinsei
dacnuvomvedeaneadectopredispoziiegeneralsauoaptitudine.
Pstrareanmemorie,uitareaireamintireaaparinconstituieiistoricea
omuluiialctuiescelenseleunfragmentalistorieiiformriisale.Celcare
iexercitmemoriacaosimplaptitudineioricemnemotehnicesteun
astfeldeexerciiuacelanudispunedeeadreptacelcevacareiestecelmai
propriu.Memoriatrebuiecultivat.Ccimemorianuestememoriengenerei
pentruorice.Avemmemoriaunorlucruri,ntimpceamintireaaltorane
lipseteidorimspstrmcevanmemorie,ntimpcealtelelealungmdin
ea.Avenitvremeaselibermfenomenulmemorieidinnivelareasa
determinatdeopsihologieacapacitiiisojudecmcaotrstur
esenialaexisteneifinitistoriceaomului.Dinrelaiadintrepstrarei
aducereaamintefaceparte,ntrunmodndelungneglijat,iuitarea,carenu
estedoarosincopiundeficit,ci,aacumsubliniazmaialesNietzsche,o
condiiedeexistentaspiritului.Spiritulprimetedoarprinuitareposibilitatea
rennoiriitotale,capacitateadeaprivitotulcuochiproaspei,astfelnctceea
ceneestedemultfamiliarfuzioneazcuceeaceestevzutpentruprimaoar
formndounitatecomplexstratificata.Pstrareaesteambigu.Eaconinen
calitatedememorie(mn~6f~e)unraportcureamintirea(anamriesis).Acelai
lucruestevalabilipentruconceptuldetactpecarelfoloseteHelmholtz.
nelegemprintactoanumitsensibilitateicapacitatedeasimi
(Empfindungsfhigkeit)privitoarelaanumitesituaiiicomportareancadrul
acestora,pentrucarenudispunemdeocunoaterederivatdinprincipii
generale.Inconsecin,implicitatea(JJnausdriicklichkeit)iinexprimabilitatea
(IJnausdruckbarkeit)tinnmodesenialdetact.Cevapoatefiformulatntrun
modplindetact;nsacestlucruvansemnantotdeaunaotrecereplinde
tactpesteunanumitlucru,pstrareauneitceriprivitorlaunanumitlucrui
estelipsitdetactsexprimmceeacenupoatefidectomis.Atrecepesteun
lucrununseamnnsa1trececuvederea,cia1aveanvederefrane
lovideel,ciastfelncts1depim.Deaceeatactulneajutspstrmo
anumitdistant.Elevittotceestescandalos,intimitateaexcesivilezarea
sfereiprivateapersoanei.
Eibine,tactuldesprecarevorbeteHelmholtznuestepurisimplu
identiccuacestfenomencetinedemoravuriideoformdesocializare.Exist
aiciunelementcomunesenial.Ccinicitactuleficientncadrultiinelor
spirituluinuestedescrisntotalitateprinfaptulcreprezintosensibilitatei
esteincontient,ciesteomodalitatedecunoatereinacelaitimpo
modalitatedeafi.Acestlucrureiesecuomaimareclaritatedinanalizademai
susaconceptuluideEildung.CeeaceHelmholtznumetetactimplicformaia
iesteofuncieattaformaieiestetice,ctiaceleiistorice.Attesteticul,ct
i
22F.Nietzsche,UnayitgemfaEetrachtungen,Parteaadoua,Vom
NutzenundNachteilderHistoriefurdasLeben,1.
23Istoriamemorieinuesteceaadeprinderiiacesteia.Dei
mnemotehnicadeterminoparteaacesteiistorii,perspectivapragmaticsub
careseprezintacolofenomenuldememoriasemnificoreducieaacestuia,n
centrulistorieiacestuifenomenartrebuisseaflemaicurndAugustin,care
transformntotalitatetradiiapitagoreicplatonicianpecareopreia.Vom
reveniulterior
1,1.Importanatradiieiumanistepentrutiinelespiritului25istoricul
necesitunanumitsimsaudezvoltareaunuisimpentruaneputeabazape
actulnostruncadrultravaliuluicetinedetiinelespiritului.Deoareceun
astfeldesimtauconstituiepurisimpluonzestrarenatural,sevorbetepe
bundreptatedespreocontiinesteticsauistoricinupropriuzisdespre
unsimt.Debunseamnscoasemeneacontiinseaflnraportcu
nemijlocireasimurilor,cualtecuvinte,estecapabilncazurileparticulares
efectuezedistinciiisvalorizezechiarifrsfiecapabilsindicemotivele
careodetermin.Astfel,celcedispunedesimestetictiesdespartceeace
estefrumosdeurt,nsuirilebunedeceleproaste,iarcelaflatnposesiaunui
simistorictieceanumeesteposibilicenuncazuluneiepociieste
sensibilfadealteritateatrecutuluinraportcuprezentul.
Dacatoateacesteapresupunexistenauneiformaii,acestlucru
nseamncnueste^orbadespreoproblemdemetodsaudeconduit,ci
despreunaaexisteneidevenite.Observaiamaitemeinic,studiulmai
temeinicaluneitradiiimotenitesuntinsuficientedacnuafostpregtito
anumitreceptivitatepentrualtulopereideartsaualtrecutului.Tbcmai
acestlucru1amevideniat,urmndu1peHegel,dreptmarcagenerala
formrii:pstrareauneiastfeldedeschiderifadecevadiferit,pentrupuncte
devederediferite,migenerale,nearezidunsimuniversalalmsuriiial
distaneifadesinei,naceastmsur,oridicaredincolodesinectre
generalitate.Anecontemplapenoinineiscopurilenoastrepstrndo
distantnseamnalecontemplaaacumsuntelevzutedealii.Aceast
generalitatenuestenmodcertogeneralitateaconceptuluisauaintelectului.
Nuestevorbadespredeterminareaunuiparticulardinspregeneral;nimicnu
'estedemonstratnmodabsolutconvingtor.Puncteledevederegeneralefa
decareIndividulformatsepstreazdisponibilnureprezintpentruelun
criteriuferm,cisuntconsideratedoarcanitepunctedevedereposibileale
altora.InaceastprivinContiinacultivatarentradevrmaimult
caracterulunuisimt.Ccioricesim,vzulbunoar,estedejageneraln
msurancareelcuprindesferasa,sepstreazdeschisfaeuncmpi
surprindedifereneleexistentencadrulaceeaceadeschisastfel.'Contiina
cultivatdepetefiecaredintresimurilenaturaledoarprinfaptulctoate
acesteasuntlimitateasuprauneianumitesfere.Eansiseexercitntoate
direciile.Esteunsimuniversal.
Unsimuniversalicomunitaraceastaestentradevroformulare
posibilaeseneiluiBildungceanununcontextistoriclarg.Refleciaasupra
conceptuluideBildung,potrivitaccepiuniisalecentemeiaznmodobiectiv
consideraiileluiHelmholtz,neconducedepartenistoriaacestuiconcept.Va
trebuisurmrimobucatdedrumaceastordinedeideidacdorims
elibermproblemapecareoreprezinttiinelespirituluipentrufilozofiedin
ngustimeaartificialncareeraprinsmetodologiasecoluluialXlXlea.
Conceptulmoderndetiiniceldemetodceaparineacestuianupotfi
suficiente.Ceeacefacecatiinelespirituluisfietiinepoatefinelesmai
curndporninddelatradiiaconceptuluideEildungdectdelaideeade
metodatiineimoderne.Pentruaceastavomfacetrimiterelatradiia
umanist.Eadobndetenrezistenafadeexigeneletiineimoderneo
semnificaienou.
Arfiutilocercetareseparatdedicatmoduluincaresefaceauzit
criticalaadresatiineicolii,ncepndcuperioadaumanismului,precumi
transformriloracesteicriticicensoescmetamorfozeleadversaruluiarp.Stiiia.
Asistminiiallantvnf>tptv>acolii,cualtecuvintempotrivatiinei
scolasticeislujeaunidealalnelepciuniiomeneticenuafostatinsn
cadrulcoliioopoziieceexist,nrealitate,dejadelanceputurilefilozofiei.
CriticaluiPlatonlaadresasofisticii,darmaialesatitudineasaciudat
ambivalenfadeIsocrate,anunproblemafilozoficpecareontlnimaici.
Aceastproblemtrebuianssmaictigeunplusdeacuitatecriticn
raportcucontiinametodicatiineinaturiiasecoluluialXVIIlea.Avndn
vederepreteniadeexclusivitateaacesteitiinenoiseimpuneacuomaimare
stringenntrebareadacnconceptulumanistalformriinurezidosurs
propriedeadevr.Vomvedea,ntradevr,cperpetuareaideiiumanistea
formriiesteceacarealimenteazvitalitateaproprieatiinelorspirituluin
secolulalXlXlea,nsfrcaacesteasimrturiseascacestlucru.
Estecutoateacesteaunfaptdelasinenelescnumatematica,ci
studiileumanistesuntdeterminanteaici.Ccicearputeasnsemnenoua
metodologieasecoluluialXVIIleapentrutiinelespiritului?Estendeajunss
citimcapitolelecorespunztoaredinLagiquedePortRjoyalreferitoarela
regulileraionaleaplicatencazuladevruriloristoricepentruanedaseama
ctdeinsuficientesteceeacesepretindetiinelorspirituluiporninddela
aceastideedemetod.Rezultatulestecuadevrattrivialatuncicndse
afirmcpentruajudecaunevenimentnadevrulsutrebuieslumn
considerarecircumstanele(circonstances)carelnsoesc.
Jansenitiiurmreauprinaceastargumentaresofereinstruciuni
metodicenceeaceprivetecredibilitateamiracolelor.Eicutausmobilizeze
spiritulnoiimetodempotrivauneicredinenecontrolatenmiracoleieraude
prerecarlegitimapeaceastcaleadevratelemiracolealetradiieibiblicei
aleceleibisericeti.Nouatiinnslujbavechiibisericiestectsepoatede
limpedecoastfelderelaienupromiteasfieunadurabilineputem
imaginaceanumeatrebuitssepetreacatuncicndaufostpusendiscuie
chiarpremiselecretine.Idealulmetodicaltiinelornaturiiaplicatasupra
mrturiiloristoricealetradiieibibliceacondusnmodnecesarlarezultatecu
totuldiferite,catastrofalepentrucretinism.Drumuldelacriticamiracolelorn
stiljansenistpnlacriticabiblicistoricnuestedeosebitdelung.Spinoza
oferunbunexemplunacestsens.Vomartanaltpartecoaplicare
consecventaacesteimetodicicanormunicaadevruluitiinelorspiritului
arfiechivalentcuautoabolireaacesteia.
Fi)Sensuscommunis
Avndnvedereaceaststaredefaptestentradevrevidentsevocm
tradiiaumanistisnentrebmcefeldemodalitatedecunoaterea
tiinelorspirituluipoatefiextrasdinaceasta.Pentruaceasta,textulluiVico,
Denotritemporisstudiorumratione,oferctevapunctedeplecarevaloroase.
AprareaumanismuluiformulatdectreVicoestemediat,dupcumoarat
itidul,depedagogiaiezuitindreptatattmpotrivaluiDescartes,ctia
jansenismului.AcestmanifestpedagogicalluiVicoeste,asemeneaproiectului
sualuneitiinenoi,ntemeiatpeadevrurivechi.Elapeleazlasensus
communis,simulcomun,ilaidealulumanistaleloquentia,elementeceerau
dejaconinutenconceptulanticalneleptului.Bunavorbire(eulegeiri)este
dintotdeaunaoformulambigunsineinicidecumdoarunidealretoric.Ea
sereferilarostireaaceeaceestedrept,adicaceeaceesteadevrat,inu
doarlaartavorbirii,artadeaspunebineunlucru.
Acestidealafostproclamat,dupcumsetie,nantichitateattdectre
doctrinelefilozofice,ctidectreteoriileretorice.Cciretoricaseafladela
bunncenutnmnflw
1,1.Importanatradiieiumanistepentrutiinelespiritului27
speculaiileinutilealesofitilor.Vico,elnsuiprofesorderetoric,se
plaseazaici,aadar,ntrotradiieumanistcesetragedinantichitate.
Aceasttradiieestenmodevidentimportantipentrucontiinadesinea
tiinelorspiritului,nspecialambiguitateapozitivaidealuluiretoricplasat
nudoarsubverdictulluiPlaton,ciisubcelalmetodologismuluiantiretorical
epociimoderne.Inaceastprivin,Vicoschieazdejainultedintrechestiunile
carenevorpreocupa.Apelulsulasensuscommunisimplicnsiunalt
elementaltradiieiantice.Elsesprijinpeopoziiadintretipulscolastici
nelept,opoziiecareiagsitprimantruchiparenipostazasocraticcinic
icaredispunedeunfundamentobiectivnopoziiaconceptualdintresophia
iphroriesis,elaboratpentruprimaoardectreAristotel,dezvoltatn
continuaredeperipateticienindireciauneicriticiaidealuluidevia
teoretic26,icareajungesdeterminenperioadaclenistimaginea
neleptului,nspecialdupcesaprodusfuziuneadintreidealulformativ
grecescicontiinadesineaclaseipoliticeconductoareromane.Chiari
dreptulromandinperioadasatrzieseafirm,dupcumsetie,depe
fundaluluneitehniciialuneipracticijuridicecesentlnetemaicurndcu
idealulpracticaluneiphronesis,dectcuidealulteoreticaluneisophia2.
Imagineasocraticdevinepedeplinomaximantitiinificncepndcu
perioadadeiienatereafilozofieiiretoriciiantice,faptindicatdefigura
specialalaicului,idiota,carepreiaunrolcutotulnountreeruditinelept.
TradiiaretoricaumanismuluirecurgenmodsknilarkSocrateicritica
scepticlaadresadogmaticilor.GsimlaVicopasajencareicriticpestoici
pentrucacetiacrednraiunecaregulaverii,invers,altelencarei
elogiazpevechiimembriaiAcademiei,careafirmdoarcunotinadespre
necunoatere,icuattmaimultpeceinoi,pentrucacetiaexceleaznarta
argumentrii(cetinederetoric).
ApelulluiVicolasensuscommunismanifest,desigur,ncadrulacestei
tradiiiumanisteonuanaparte.Cciexistindomeniultiineloro
querelledesanciensetdesmodernes.Viconusemaireferlaopoziiafatde
coal,cilaconflictulparticularcufdinamodern.Elnucontest
avantajeletiineicriticeaepociimoderne,ciiindicijimitele.nelepciunea
anticilor,cultivareaunorvaloriczprudentiaieloquentiaarfidupprerealui
indispensabileinvremeasaavndnvedereaceasttiinnouimetodica
eimatematic.Educaiaartrebuisseconcentrezeiaziasupraunuilucru
diferit,ianumeasupraformriiunuisensuscommunis.Ideeacarene
intereseazesteurmtoarea:dinctesepare,prinsensuscommunisnuse
nelegeaiciaceacapacitategeneralaflatnoriceom,cielestenacelai
timpsimulcectitoreteocomunitate.Vicoestedeprerecceeaceconfero
direcievoineiumanenuesteuniversalitateaabstractaraiunii,ci
generalitateaconcretcereprezintcomunitateauneigrupri,al'Unuipopor,a
uneinaiunisauantreguluineamomenesc.Dezvoltareaacestuisimtcomun
arfi,deaceea,decisivpentruvia.
Vicontemeiaz,aadar,peacestsimcomunpentruceeaceeste
adevratidreptcarenuesteocunoaterebazatpeargumente,darcare
permitegsireaaceeaceesteverosimil(verisimile)semnificaiaidreptul
autonomalelocventei.Educaiaarfiincapabilsurmezecaleacercetrii
critice.Tinereeacereimaginicealimenteazfanteziaidezvoltmemoria,ns
acestlucrunuarfirealizatdectrestudiultiinelornspiritul
26W.Jaeger,UberUrsprungundKreislaufdesphilosophischen
Lebensideals,SitzungsberichtedertreuBischenAkademiederWissenschaften,
Berlin,1928.
Noiicritici.Astfel,Vicoalturcomplementaruneicriticaa
cartezianismuluivecheatopica.Eaesteartadeagsiargumenteiservete
dezvoltriiunuisimpentruceeaceestepersuasiv,carelucreazinstinctivi
extemporeinupoatefisubstituittocmaidinacestmotivdectretiin.
AcesteprecizrialeluiVicopretindafidenaturapologetic.Aprnd
doarlegitimitateaverosimilului,elerecunoscindirectnoulconceptdeadevral
tiinei.Vicourmeazprinaceasta.,dupcumamvzut,ovechetradiiea
retoriciicaresentindenurmpnlaPlaton.Insacellucrupecarel
vizeazVicotrececumultdincolodeaprareaaceleipeitKoretorice.Aici
acioneaz,dupcumammaispus,vecheaopoziiearistotelicntre
cunoatereapracticiceateoretic,oopoziiecenupoatefireduslacea
dintreadevrativerosimil.Cunoatereapractic,phronesis,constituieunalt
tipdecunoatere29.Acestlucrunseamnntropriminstancse
concentreazasuprasituaieiconcrete.Eatrebuie,aadar,ssurprind
circumstanelenvarietatealorinfinit.AcestaiestelucrulpecareVicol
evideniaznmodexplicitnceeaceoprivete.Firete,elesteinteresatdoar
caaceastcunoateressesustragconceptuluiraionaldecunoatere.Nu
estensvorbadespreunsimpluidealresignativ.Opoziiaaristotelicserefer
ilaaltcevanafaraopoziieidintrecunoatereadinprincipiigeneralei
vedereaconcretului.Eanuserefernicidoarlacapacitateadeasubsuma
particularuluneigeneraliti,pecareonumimfacultatedejudecare.Aici
acioneazmaicurndunmotivpozitiv,etic,ceseintegreaznteoriaromano
stoicdespresensuscommunis.Sesizareairezolvareamoralasituaiei
concretepretindeoasemeneasubsumareaceeaceestedatuneigeneraliti,
cualtecuvinteunscoppecarelurmrimastfelcaprinacestasrezulteceea
ceestedrept.Eapresupune,aadar,dejaodirecionareavoinei,adico
existenmoral(hexis).Prinurmare,phronesisestepotrivitluiAristotelo
virtutespiritual.Elnuvedeneapurisimpluocapacitate(dynamis),cio
determinareaexisteneimoralecenupoateexistafrtotalitateavirtuilor
etice,dupcum,invers,acesteanupotexistafrea.Deiaceastvirtute
ducenexercitareaeilaodistincientreceeaceestepotriviticeeaceeste
nepotrivit,eanuesteosimplinteligenpracticioiscusingeneral.
Distinciaefectuatntreceeaceestepotriviticenuincludedejantotdeauna
distinciantrecuviininecuviinipresupuneastfeloatitudinemoralpe
careodezvoltncontinuarelarndulei.
AcestmotivelaboratdeAristotelmpotrivaideiibineluialuiPlatoneste
cellacaretrimiteretrospectivapelulluiVicolasensuscommunis.In
scolastic,laTomad'Aquino,deexemplucaodezvoltareulterioaraDe
animasensuscommunisesterdcinacomunasimurilorexterioare,cu
altecuvintecapacitateacelecombinapeacestea,judecndceeaceestedat,o
capacitatecucareaufostnzestraitoioamenii31.PentruVico,dimpotriv,
sensuscommunisesteunsimaldreptiiialbineluicomuncaretrieten
toioamenii,bamaimult,unsimtdobnditprincomunitateavieriii
determinatdeformeledeorganizareiscopurilesale.Acestconceptareo
coloraturcetinededreptulnatural,asemeneaacelorkoinaiennoiai(noiuni
comune)alestoicilor,nsnacestsenssensuscommunisnuesteunconcept
grecescinuserefernicidecumlakoiriedynamisdesprecarevorbete
AristotelnDeanima,atuncicndncearcsconciliezeteoriadespresimurile
specifice(aisthesisidi)cuconstatareafenomenologicceprezintorice
percepiedreptodistingereiovizareaunuigeneral.Vicoapeleazmaicurnd
la
ArictntfflR/ATUV/.7OH/CIU11l,1.Importanatradiieiumaniste
pentrutiinelespiritului29teceptiuneadinvecheaRomaluisensus
communis,aacumlfolosescnspecialclasiciiromani,careconservn
opoziiecuformaiagreacvaloareaisensulproprieilortradiiiavieiisociale
istatale.Estevorba,aadar,despreuntoncritic,unulndreptatmpotriva
speculaieiteoreticeafilozofilor,cepoatefidesprinsdejadinconceptulroman
alluisensuscommunisicruiaVicoidglasporninddelaamplasamentul
sumodificatndreptatmpotrivatiineimoderne(critica).
,ntemeiereastudiilorfilologicistoriceiamoduluidelucrualtiinelor
spirituluipeconceptulromanalluisensuscommunisarecaracterulunei
evidene.Cciobiectulacestora,existenamoralistoricaomuluiaacumse
ntruchipeazaceastanfapteleioperelesale,estedeterminatelnsuinmod
esenialdectresensuscommunis.Astfel,deduciadintrunelementgenerali
demonstraiaprinargumentenupoatefisuficientdeoarececircumstanele
joacunrolhotrtor.Insaceastaestedoaroformularemotiv.Simul
comunmediazocunoaterepropriepozitiv.Modalitateadeacunoatef
cunoateriiistoricenuseepuizeaznicidecumnobligaiadeaadmite
credinanffirturiilestrinefTetens32)nloculinfereneicontientede
sine(Helmholtz).EstedeiSimeneagreitsconsidermcuneiastfelde
cunoateriiarrevenidoarovaloaredeadtevrdiminuat.D'Alembertscriepe
bundreptate:Laprobabiliteaprincipalementlieujp&rIesfaitshistoriques,et
engeneralpourtousIesevenementspasses,presentsetvenir,quenous
titiribuonsunesortedehasard,parcequenousn'endemeknspasIescauses.
Laprtiedecetteimnaissancequiapourobjetlepresentetlepasse,quoiqu
'ellenesoitfondeequesurlesimpletemoignage,pfaduitsouventennousune
persuasionaussifortequecellequinatdesaxiomes.*['tiisforiaesteosurs
deadevrcutotuldiferitderaiuneateoretic.Ciceroaveadejanvedere
acestlucruatuncicndonumeavitamemoriae.Legitimitateaeipropriese
ntemeiazpefaptulcpasiunileomenetinupotfiguvernatedeprescripiile
raiunii.Centruaceastaestenevoiemaicurnddeexempleconvingtoare,aa
cumpotfieleoferitedoardectreistorie.Deaceea,Baconnumetehistoria
careaduceasemeneaexempledeadreptuloaltcaleafilozofrii(aliarafio
philosophandt^).
iaceastformulareesteunanegativ.Vomvedea,ns,cntoate
acestesintagmeacioneazmodalitateadeafiacunoateriimoraledescoperit
dectreAristotel.Evocareaacesteiasevadovediimportantpentrucontiina
desineadecvatatiinelorspiritului.
RecursulluiVicolaconceptulromandesensuscommunisiaprarea
retoriciiumanistempotrivatiineimoderneestedeosebitderelevantpentru
noi.Suntemconduiaicictreocomponentaadevruluicunoateriitiinelor
spirituluicenumaieraaccesibilreflecieidesineatiinelorspirituluidin
secolulalXlXlea.Vicotrianinterioruluneitradiiiintacteaformaiei
retoricoumanisteitrebuiadoarsreafirmevalabilitateanedepita
acesteia,ndefinitiv,setiadintotdeaunacposibilitiledemonstraieii.
nvturiiraionalenuepuizeaznntregimecerculcunoaterii.Recursullui
Vicolasensuscommunisaparinenacestsens,dupcumamvzut,unui
contextmailargcesemtindenurmpnnAntichitateiacruiperpetuare
pnnzilelenoastreconstituieternanoastrdelucru36.
Tetens,PhilosophischeVersuche,1777,reeditatdectreKant
Gesellschaft,p.515.DisfoursPreliminamdelEncjclopedie,ediiaKohler,
Meiner1955,p.80.Cicero,Deoratore,II.9.36.
:TC^nceeaceneprivete,suntemobligaisnecroimcugreuun
drumninteriorulacesteitradiii,artndpentrunceputdificultilecerezult
dinaplicareaconceptuluimoderndemetodasupratiinelorspiritului.Pentru
aceasta,vominvestigantrebareaprivitoarelacauzeledegradriiacesteitradiii
ilamodulncarepreteniadeadevracunoateriitiinelorspirituluiaajuns
sfiesubordonatcriteriuluistrinacestoraalgndiriimetodiceatiinei
moderne.
Pentruaceastevoluie,determinatnmodesenialdectrecoala
istoricgerman,Vicoinentreruptatradiieretoricitalianngeneralnu
suntnmoddirectdecisive.OinfluentaluiVicoasuprasecoluluialXVIIIlea
esteabiaperceptibil,nsViconuestesingurulcareapeleazlasensus
communis.OparalelimportantlaVicooconstituiecazulluiShaftesbury,a
cruiinfluentasuprasecoluluialXVIIIleaafostextremdeputernic.
Shaftesburyplaseazelogiulsemnificaieisocialealuiwitihumoursub
titulaturadesensuscommunisifaceapelnmodexplicitlaclasiciiromanii
interpreiilorumaniti37.Desigur,conceptuldesensuscommunisarepentru
noi,dupcumamobservat,iorezonancetinedegndireastoicide
dreptulnatural.Cutoateacestea,nuvomputeacontestacorectitudinea
interpretriiumanistecesesprijinpeclasiciiromaniicareesteurmatde
Shaftesbury.Umanitiinelegeauprinsensuscommunis,potrivitlui
Shaftesbury,unsimpentrubinelecomun,nsiIoveofthecommuniyor
sociey,naturalaffection,humanity,obligingness.Termenuldelacarese
porneteiaparineluiMarcAureliu:koinono'emosjne.Uncuvntextremde
rariconstruitartificialceeaceconfirm,nfond,cnoiuneadesensus
communisnuarenicidecumooriginefilozoficgreceasc,fcndcarezonan
stoicaconceptuluisfiedoarunaechivalentcuunsupraton.Salmasius
circumscrieconinutulacestuitermendreptmoderatam,usitatamet
ordinariamhominismentem,quencommunequodammodoconsuliinec
omniaadcommodumsuumrefert,respectumqueetiamhabeteorum,cum
quibusversatur,modeste,modicequedesesentiens.Aadar,Shaftesburynu
sereferntrattlaonzestrarecetinededreptulnatural,conferittuturor
oamenilor,ctlaovirtutesocial,ovirtutemaicurndainimiidectamintii.
Iaratuncicndinterpreteazivitihumourdinaceastperspectiv,else
conformeazinacestpunctunorconceptedinvecheaRomceincludeaun
humanitasimoduldeviarafinat,atitudineaomuluiceapreciaz
amuzamentulidivertismentulcontndpeosolidaritatemaiprofunda
celuilalt.(Shaftesburylimiteazwitihumournmodexplicitasupra
raporturilordesociabilitatentreprieteni.)Dacsensuscommunispoates
treacaiciaproapedreptovirtutearaporturilorsociale,elimplictotuiobaz
moral,chiarmetafizic.
Virtuteaspiritualisocialdenumitprinsympathyesteceapecare
Shaftesburyoarenvedereipecareacestaintemeiaz,dupcumsetie,
nudoarmorala,ciontreagmetafizicestetic.Urmaiisi,nspecial
Hutcheson39iHume,auextinssugestiilesaleelaborndoteorieasupraaa
numituluimoralsenscareurmasserveascdrepttermendecomparaieeticii
kantiene.
Conceptuldesensuscommunisareofunciesistematiccuadevrat
centralnfilozofiacoliiscoienendreptatpolemicmpotrivametafizicii,
precumiarezolvriiscepticeaacesteiacareiconstruietenoulsistempe
fundamentuljudecrilororiginareinaturalecetindecommonsens(Thomas
Reid).Frndoial,aiciacioneaztradiiaconceptual
37Shaftesbury,Characteristics,TreatiseII,nspecialPart.III,Sect.I.
_ATl,1.Importanatradiieiumanistepentrutiinelespiritului31
aristotelicscolasticaluisensuscommunis.Cercetareasimuriloria
performaneilorcognitiveesteextrasdinaceasttradiieiestemenit,n
definitiv,sserveascuneicorecturiaexagerrilorspeculaieifilosofice,n
acelaitimp,ns,sepstreazraportarealuicommonsenslasociey.They
servetodirectusnthecommonaffairsoflife,wbereourreasoningfaculty
wouldleaveusnthedark.Filozofiabunuluisim,aluigoodsensenuesten
ochiilor<joacunremediumpotrivasomnambulismuluimetafiziciiea
conineifundamentulufieifilozofiimoralecapabilentradevrstinseama
deviaasocietii.
IMotivulmoralprezentnconceptuldecommonsensesaunceldebon
sensarmaseficientpnnziuadeaziidistingeacesteconceptede
accepiuneacurentabunuluisimt.Trimitspreexemplificarelaexcelentul
discursalluiHenriBergsondin1895,inutcuocaziamariifestiviti
organizatelaSorbona41.Criticalaadresaabstraciunilortiinelornaturii,
precumiaceloralelimbiiialegndiriijuridice,apelulsuptimalaacea
energieinterieured'uneintelligencequisereconquiertatoutmomentsurelk
meme,liminantIesidf&faitespourlaisserlaplacelibreauxideesquisefonf
(88)apututfibotezatnFranacunumeledebonsens.Determinareaacestui
conceptconine,dupcumesteifiresc,ottjrniterelasimuri,nscutoate
acesteapentruBergsonestenmodevidentdelasinenelesc,spredeosebire
desimuri,bonsensvizeazaanumitulmilieusocial.TandisqueIesautres
sensnousmettentenrapportavecIeschoses,lebonsensepresidenos
relationsavecdespersonnes($5).Elesteunfeldegeniualvieiipractice,ns
maipuinundar,ctosarcinpermanentdeajustementtoujoursrenouvele
dessituationstoujoursnouvelles,untipdeadaptareaprincipiilorgeneralela
realitateprincareserealizeazdreptatea,untactdelaveritepnptique,o
rectitudedujugement,quivientdeladroituredel'me(88).Potrivitlui
Bergson,bonsaueste,ncalitatedeizvorcomunalgndiriiivoinei,unsens
socialceocoleteatteroriledogmaticilortiinei,carecautlegisociale,cti
pecelealeutopitilormetafizici.Jeutitren'atilpasdemethode
proprementparler,maisplutotunecertainemanieredefaire.Deivorbetei
despresemnificaiastudiilorclasicepentruformareaacestuibonsenselvede
jneleefortuldeaspargegheaacuvintelorideadescoperidedesubtullor
curentulKberalgndului(91)Bergsonuitcutoateacesteasformuleze
ntrebareainvers,ianumencemsurbonsensestenecesarpentru
studiileclasice,cualtecuvinteelnuamintetefunciasahermeneutic,
ntrebareasanuprivetenicidecumtiinele,cisensulautonomalluibonsens
pentruvia.Vomsubliniadoarfiresculcucaresensulmoralpofiticalacestui
conceptrmnedominantattpentruel,ctipentrupubliculsu.
Este,nfine,extremdesemnificativfaptulcpentrurefleciadesinea
tiinelor'hltsdernealespirituluinsecolulalXlXleanuafostdeterminant
tradiiamoraldincarefceauparteattVico,ctiShaftesbury.
ReprezentatnaintedetoatedeFrana,patriaclasicaluibonsens
cifilozofiagermandinepocaluiKantiGoethe.ntimpcenAngliainrile
romanicenoiuneadesensuscommunisdenumetepnnzilelenoastre!tt
doarolozinccritic,ciocalitategeneralaceteanului,nGermania
secoluluialXVUIleaadepiiluiShaftesburyiHutchesonnaupreluatpuri
simpluconinutulmaterialulntradevrvastesteprelucratmaimult
taxonomicdectdinpunctdevedereistoric.Potrivituneisugestiiamabilealui
GiintherPflug,funciasistematicalusensuscommunisncadrulfilozofiei
aparepentruprimadatlaBuffier(1704).Faptulcocunoaterealumiiprin
intermediulsimurilordepeteoriceproblemteoreticiestelegitimat
pragmaticreprezintnsmeunvechimotivsceptic,nsBuffierridicsensus
communislaranguldeaxiommenitspoliticosocialvizatprinintermediul
luisensuscommunis.Metafizicadetipscolastic(SchulmetaphysiK)ifilozofia
popular(Popularphilosophie)asecoluluialXVIIIleachiardacseorientau
mimeticnraportcurilepilotaleiluminismului,AngliaiFrananuse
puteaumetamorfozancevapentrucarecondiiilesocialeipoliticenecesare
lipseaupurisimplu.Aexistatoreceptareaconceptuluidesensuscommunis,
nsacestapierdeprindepoitizareasadeplinsemnificaiasacriticpropriu
zis.Prinsensuscommunissenelegeacumdoarocapacitateteoretic,
facultateadejudecareteoretic,cesealturdoarcontiieimoralelui
Gemssenigustului.Arelocastfelointegrareasancadruluneiscolasticia
facultilorfundamentale,acrorcriticvafiefectuatapoidectreHerder(n
ceadeapatraPdurecritic,ndreptatmpotrivaluiRiedel),caredevinepe
aceastcaleunprecursoralistorismuluiindomeniulesteticii.
Exist,cutoateacestea,oexcepienotabil:pietismul.Shaftesbury,n
calitatedeomdelume,nuputeafisingurulpreocupatmpotrivacoliide
limitareapreteniilortiinei,adicaleluidemonstraia,iderecursulla
sensuscommunis.Aceeaipreocupareoaveaipreotul,celcevreasating
inimacomunitiisale.Astfel,pietistuldeoriginesuabOetingerianmod
explicitdreptmodelpledoarialuiShaftesburynaprarealuisensus
communis.Laellgsimpesensuscommunistradusdeadreptulprininim
iurmtoareacircumscriere:SensuscommunisopereazNumaiculucruri
pecareoameniilentlnesczilnic,caretinlaolaltosocietatentreagicare
privescattadevruriiprincipii,ctipreparativeiformedepriceperea
principiilor4.ObiectivulluiOetingeresteaceladeaartacimportantnu
esteclaritateaconceptelor;aceastaarfiinsuficientpentrucunoatereavie.
Laaceastatrebuiesparticipemaicurndanumitepresentimentei
nclinaii.Priniinuaunevoiededovezipentruasesimindemnaisse
ngrijeascdecopiiilor:dragosteanudemonstreaz,cisfieinima,adesea
mpotrivaraiunii,mpingndoctrereprouladresatceluiiubit.Recursullui
Oetingerlasensuscommunismpotrivaraionalismuluicoliineintereseaz
nmoddeosebitpentruclgsimformulatnmodexplicitncadrulunei
aplicaiihermeneutice.PrelatulOetingerestepreocupatdenelegereaSfintei
Scripturi.Deoarecemetodamatematicdemonstrativeueazaici,elsolicit
unadiferit,ometodgenerativ,cualtecuvinteexpunereasditoarea
Scripturii,pentrucadreptateaspoatfisditasemeneauneiplante.
Oetingerafcutdinconceptuldesensuscommunisiobiectulunei
cercetrivasteieruditendreptatdeasemeneampotrivaraionalismului43.
Elvedeacolonacestaorigineatuturoradevrurilor,adevrataarsinveniendi,
nopoziiecuLeibniz,carentemeiaz
CitezdinDieWabrheitdessensuscommunisoderdesallgemeinen
Sinnes,ndennachdemGrundtexterklartenSpriicbenundPredigerSalomo
oderdosbesteHausundSittenbuchfurGelehrteundUngelehrte,deM.Friedrich
ChristophOetinger(reeditatdeEhman,1861).Oetingertrimitepentruai
argumentametodagenerativlatradiiaretoriciiciteazncontinuarepe
Shaftesbury,Fenelon,Fleury.PotrivitluiFleury(DiscourssurPlafon},avantajul
metodeioratoruluiconstnsuspendareaprejudeciloriOetingerlaprob,
afirmndcoratoriimprtescaceastmetodcufilozofii(125).Oetingereste
deprereciluminismulgreetearuncicndseconsiderafimaipresusde
aceastmetod.Cercetareanoastrnevaconducelaconfirmareaacestei
judecrialuiOetinger.Cci,chiardacelsedeclaradversarulformeiazi
inactuale,saumaiactualecaoricnd,amogeometrims,cualtecuvinte
mpotrivaidealuluidemonstrationistaliluminismului,acelailucruestei
nentnifotSAr*l^vr
1,1.Importanatradiieiumanistepentrutiinelespiritului33totulpe
unsimplucalculusmetaphysicus(exclusaomnigustointerna}.Adevratul
fundamentalJuiiSensuscommuniseste,potrivitluiOetinger,conceptulde
vita,via(sensuscommunis$fasgaudens}.nopoziiefadesfiereabrutal
anaturiiprinexperimenticalcul,elconcepedezvoltareanaturalasimplului
nmultiplucalegeuniversalacreteriicreaieidivinei,odatcuea,a
spirituluiuman.Pentruafundaorigineaoricreicunoaterinseosus
communiselfacetrimiterelaWolff,BernouliiPascal,lacercetrilelui
Mauper'Qusdespreoriginealimbii,laBacon,Fenelonialiiidefinete
sensuscommuniscavivaetpenetrantpercepiaobiectorumtoihumanitati
obviorum,eximmediatotactetintuitueorum,quaesunt
ReiesedejadinceadeadouapropoziiecOetingerreunetedelabun
nceputsemjjfijaiaumanistpoliticacuvntuluicuaccepiuneaperipatetic
aluisensuscommunis.Definiiademaisusevocpealocuri(immediatotactu
etintuitu)teoriaaristotelicaluinons;Qetingerreiaproblemaaristotelica
uneidynamiscomune,ceunificvzul,auzuletc.,iaraceastaiservete
pentruconfirmareamisteruluipropriuzisalvieii.Tainadivinavieii,pste
simplitateaei.Dacomulapierdutopeaceastaprinpcatuloriginar,el
rmnetotuicapabilsregseascdrumulctreunitateisimplitateprin
graiedivin:operaialegauS.PraesentiaDeisimplificatdiversanunum(l
62).PrezenaluiDumnezeuedeadreptulviaansi,acestsimcomunce
deosebetetotceesteviudetotceestemort.Jparaeatiaisteauademare,
careseregenereazchiardacsunttiatennenumratebuci,dndnatere
lanoiindivizi,nusuntamintitentmpltordectreOetinger.)noameni
acioneazaceeaifordumnezeiascsubformainstinctuluiinfrigurrii
luntriceaintuiriiurmelorluiDumnezeuiacunoateriiaceluilucrucare
prezintceamaimarenrudirecufericireaiviaaomeneasc.Oetinger
distingenmodexplicitntrereceptivitateafatdeadevrurilecomuneutile
mereuioriundepentrutoioameniicaadevrurisensibiledecele
raionale.Simulcomunesteuncomplexdeinstincte,adicunimboldnatural
ctreacellucrupecaresentemeiazveritabilafericireavieii,in
tc$LiecintunefectalprezeneiluiDumnezeu.Instinctelenutrebuienelese
nsensJeibnLziancaafecte,adicdreptconfusaerepraesentationes.Cciele
nusunttranzitorii,citendinenrdcinateiauoputeredictatorial,
dumnezeiasc,irezistibil.Sensuscommuniscaresesprijinpeacesteaareo
nsemntatedeosebitpentrucunoatereanoastrtocmaifiindcsuntundar
alluiDumnezeu.IatcescrieOetinger:raiuneaseguverneazprinreguli
adeseaifrDumnezeu,pecndsimulntotdeaunacuDumnezLu,Aacum
naturasedistingedeart,totastfelsedeosebescsimuliraiunea.Dumnezeu
strbatenaturantrunprogressimultandecretereceseextindeuniformn
ntregulei;arta,dimpotriv,pornetedelaoparteanume.Simulimitnatura,
raiuneam}$arta.(247),:IJteinteresantcaceastproprozitiestntrun
contexthermeneutic,dupcuminaceafscriereeruditSapientia
Salomonisreprezintobiectulultimiinstanasupremacunoaterii.Este
vorbadesprecapitolulreferitorlauzul(usus)luisensuscommunis.Aici
Oetingersendreaptmpotrivateorieihermeneuticeawolffitilor.Mai
importantdectoriceregulhermeneuticarficacinevasfiesensuplenus.O
astfeldetezconstituie,desigur,oextremspiritualist,nseaarecutoate
acesteauntemeilogicnconceptuldevita,respectivdesensuscommunis.
Sensuleihermeneuticpoatefiilustratprinurmtoareafraz:Ideilecese
gsescnSfntaScripturinopereleDomnuluisuntcuattncele
particulare46.CeeacesecolelealXlXleaialXXleaobinuiescsnumeasc
intuiieestereadusaicilafundamentulsumetafizic,ianumectreacea
structuraexistenteiviiorganicecaresecaracterizeazprinfaptulcntregul
estenfiecareelementparticular:cjclusvitaecentrumsuumncordehabet,
quodinfinitasimulpercipitpersensumcommunem(praef.).
Acellucrucaredejoacoricecunoatereteoreticaregulilor
hermeneuticeesteaplicareaasuprasinelui:applicenturregulaeadseipsum
anteomniaetturnhabebiturclavisadintdligentiamproverbiorumSalomonis
(20747).Porninddeaici,Oetingerreuetesrealizezeoarmonizarecuideile
luiShaftesburycare,dupcumspuneacesta,estesingurulcareascrisdespre
sensuscommunissubaceasttitulatur,nselevocialtignditoricareau
observatcaracterulunilateralalmetodeiraionale,trimind,deexemplu,la
distincialuiPascalntreespritgeometriqueiespritdefinesse.Cutoate
acestea,ncazulpietistuluisuabavemdeafacecucristalizareaunuiinteres
maicurndteologicdectaunuiapoliticsausocialnjurulconceptuluide
sensuscommunis.
Desigurcialtiteologipietitiauplasatnprimplan,asemenealui
Oetinger,nopoziiecuraionalismuldominantideeadeapplicatio,dupcum
aratiexemplulluiRambach,acruihermeneuticextremdeinfluentn
epoctrateaziaplicarea.Cutoateacestea,respingereatendinelorpietistela
sfritulsecoluluialXVIIIleadeterminodegradareafuncieihermeneuticea
luisensuscommunislastatutuldesimpluelementcorectiv:seconsiderc
ceeacecontraziceunconsensusalsentimentelor,judeciloriinferenelor,cu
altecuvintesensuscommunis,nupoateficorect48,ncomparaiecu
importanapecareShaftesburyoconferluisensuscommunisnsocietatei
stat,aceastfuncienegativaluisensuscommunisindicgolireasemantic
iintelectuareasuferitdeacestconceptprinintermediuliluminismului
german.
Y)Facultateadejudecare
LabazaacesteievoluiiaconceptuluinGermaniasecoluluialXVIIIlea
seaflprobabilfaptulcsensuscommunisestestrnslegatdeconceptul
facultiidejudecare.Judecatasntoas,numituneoriiraiune
comun,secaracterizeazntradevrnmodesenialprinfacultateade
judecare.Acestaestelucrulprincaresedeosebeteunntrudeunom
inteligent,ianumecprimulnudispunedefacultateadejudecare,cualte
cuvinte,nuestecapabilssubsumezecorecti,prinurmare,nuestenstare
saplicenmodcorectceeaceanvaticeeacetie.Introducerea
termenuluidefacultatedejudecare(Urteilskraft)nsecolulalXVIIIlea
ncearc,aadar,sredeanmodadecvatconceptuldeiudicium,definitca
virtutespiritualfundamental.Moralitiienglezisubliniaznacelaisens
faptulcaprecierilemoraleiesteticenusesupunluireason,ciaucaracterul
desentiment(respectivtaste),iarTetens,unuldintrereprezentanii
iliuninismuluigerman,vedelarndulsunsensuscommunisuniudicium
lipsitdereflecie49,ntradevr,travaliulfacultiidejudecare,careconstn
subsumareaunuiparticularunuigeneral,nidentificareaunuilucrudrept
cazuluneireguli,nuestedemonstrabilpecalelogic.Facultateadejudecarese
gsete,nconsecin,ntrunimpasfundamentaldincauza
46Suntfoecundioresetdefaecatiores,quomagsintelliguntursingulaen
omnibusetomnesnsingulis.
47AcestaesteloculncareOetingerevocscepticismularistotelicfade
unauditoriupreal,fl.
Importanatradiieiumanistepentrutiinelespiritului35iprincipiu
carearputeadirijaaplicareasa.Kantobservcuacuitatecurmareaacestui
principiuarnecesitalarndulsuoaltfacultatedejudecare.Deaceea,eanu
poatefiedticatngeneral,cidoarexercitatdelacazlacaziestenaceast
privinmaimultoapacitatejetipulsimurilor.Eaestecevadeadreptul
imposibildenvat,deoareceaiscarearegulilornupoatefidirijatdenicio
demonstraiederivatdinconcepte.'<nmodconsecvent,filozofiailuminist
germannuaplasatfacultateadejudecarenndulfacultilorsuperioareale
spiritului,cincelalfacultilorinferioaredecunoatere.Easandreptat
astfelntrodirecieceondeprteazcumultdesemnificaiaoriginar,
dfe'sofginteroman,aluisensuscommunisicontinutradiiascolastic.
Acestlucruvag^eftoimportandeosebitpentruestetic,ncazullui
Baumgarten,bunoar,estelimpedecceeaceestecunoscutdefacultateade
judecareesteindividualulsensibil,obiectulparticular,iarceeaceeaapreciaz
ncazulobiectuluiparticularesteperfeciunea,respectivimperfeciunealui51.
Eibine,trebuieslumnconsiderarenaceastdefinireaaprecieriifaptulc
nuestevorbadespresimplaaplicareaunuiconceptallucruluidatn:
prealabil,ciceeaceestesesizatesteindividualulsensibilnsine,pebaza
observriinacestaauneiarmonizriamultipluluictreunul.Aadar,aicinu
estedecisivaplicareajjauigeneral,ciconcordanainterioar.Dupcumse
vede,estevorbadejadespreceeaceKantvanumifacultateadejudecare
reflexiv,nelegndprinaceastajudecareapotrivitunei.Funcionalitireale
iformale.Niciunconceptnuestedat,ciparticularulestejudecatnmod
imanent.Kantnumeteacestlucruojudecareesteticiaacum
paumgartendenumeteiudiciumsensitivumpringustus,Kantreialarndul
su:Ojudecaresensibilaperfeciuniisenumetegust2.
Vomvedeamaitrziumodulncareaceastmutaieestetica
conceptuluideiudiciumrsusinutnsecolulalXVIIIleamaialesdectre
GottscheddobndetelaKantosemnificaiesistematicisevadovedic
distinciakantianntrefacultatedejudecaredeterminantiunareflexiv
estelarnduleidiscutabil53.Deasemenea,coninutuldeSensalluisensus
communispoatefilimitatdoarcugreulasferajudeciiestetice.Cci
ltirtitilizareapecareoconferVicoiShaftesburyacestuiconceptrezultc
sensuscommunisnuconstituienprimulrndocapacitateformal,ofacultate
spiritualcetrebuieexersat,cielcuprindedintotdeaunaochintesena
judeciloricriteriilorde'judecarecareldetermindinpunctuldevedereal
coninutului.
Raiuneasntoas,commonsense,semanifestnaintedetoaten
judecileprivindceeaCeitedreptinedrept,ceeacesecuvineicenu.Cel
ceareojudecatsntoasnuesteabilitatngeneresjudeceparticularul
potrivitunorpunctedevederegenerale,citieceestecuadevratimportant,
cualtecuvinteelvedelucruriledinperspectivelecorecte,juste,sntoase.
Impostorulcareestimeazcorectslbiciunileoameniloriintuietentotdeauna
deciziacorectpentrunelciunilesalenudispune,cutoateacestea,deo
judecatsntoas(nsensuleminentalcuvntului).Universalitateacare
esteatribuitdiscernmntuluinuestectuidepuinunaattdecomun,
precumesteconsideratddctreKant.Facultateadejudecarenueste
nicidecumntotalitateocapacitate,ctmaijeurndoexigenmenitsse
adresezetuturor.Acetiadispuncutoiideunsimcomunsatisfctor,cu
altecuvintedediscernmnt,astfelnctslisepoatatribuidovadaunui
simcomunitar1'caracterizatdeosolidaritatemoralicivicautentic,cu
altecuvinte:judecareaaceeaceestedreptinedreptipreocupareafade
folosulcomun.Acestalestelucrulcarefaceattdeimpresionantrecursullui
Vicolatradiiaumanist:servareantregiibogiiasensurilorviialeacestui
termenncadrultradiieiromane(ceejceparticularizeazpnnzilelenoastre
popoarelelatine)nfatalogicizrii(Logsierunconceptuluidesimcomun.
ReluareaconceptuluidectreShaftesburyansemnat,dup|cumamvzut,n
acelaitimporennodareatradiieipoliticosocialeaumanismului,Sensus
communisesteocomponentaexisteneicivicmorale.Chiariacolounde
acestconceptsemnificoreplicpolemiclaadresametafiziciinpietismsau
nfilozofiicoliiscoieneelrmnecuaceastapetraiectoriasacritic
originar.
Dimpotriv,preluareakantianaacestuiconceptnCriticafacultiide
judecarecontinaccentecutotuldiferite.Sensulmoralfundamentalalacestui
conceptnumaiareunlofjsistematiclaKantDupcumsetie,acestaia
proiectatfilozofiamoralnopoziietotalifadeteoriaelaboratncadrul
filozofieienglezedespresentimentulmoral.Astfel,eliminnntregime
conceptuldesensuscommunisdinfilozofiasamoral.
Ceeacesemanifestcunecondiionareauneiporuncimoralenupoatefi
ntemeiatpeunsentiment,chiardacprinaceastasenelegenu
particularitateaunuiafect,elementulcomunalsensibilitiimorale.Cci
caracterulimperativpropriumoralitiiexcludeprincipialrefleciacomparativ
asupraaltora.Desigur,caracterulnecondiionatalmaximeimoralenuare
dreptconsecinpentrucontiinamoralfaptulcarputeafirigidnceeace
priveteapreciereaaltora.Seimpunemaicurnd,dinpunctdevederemoral,
sfacemabstraciedecondiionrileprivatesubiectivealeproprieijudecii
snetranspunemnpunctuldevederealceluilalt.Cutoateacestea,rezult
dinaceastnecoriditionareccontiinamoralnusepoatedegrevapesine
prinapellaverdictulaltora.Caracterulobligativalmaximeiestegeneralntr
unsensmairigurosdectcelpecare1arputeaatingevreodatgeneralitatea
uneisimiri.Aplicarealegiimoraleasupradeterminriivoineiesteoproblem
afacultiidejudecare,nsdeoarece,aiciestevorbadespreofacultatede
judecaresupusunorlegialeraiuniipractice,sarcinaeiconsttocmain
protejareampotrivaempirismuluiraiuniipractice,careplaseaz.Conceptele
practicealeBineluiiRuluidoarnttosuccesiunedeexperiene55.Acest
lucrulrealizeaztipologiaraiuniipractice.
PelngaceastaKantformuleaz,firete,intrebareaprivitoarela
modulncaresarputeadeschidecalealegilorseverealeraiuniipracticectre
minteaomeneasc.AceastaesteproblemapecareotrateaznMetodologia
raiuniipracticepurecareurmreteschiareametodeifundriiicultivrii
unorsentimentemoraleautenticecumjloacepuine.Pentruaceastael
apeleaz,ntradevr,laraiuneaumancomuniurmreteexersareai
cultivarea^facultiidejudecarepractice,ceeaceconinecusigurani
componenteiestetice56,nsfaptulcpoateexistanacestmodocultura
sentimentuluimoralnutineipropriuzisdefilozofiamorali,noricecaz,nu
privetefundamenteleacesteia.Cci'Kantsolicitcadeterminareavoinei
noastresrmncondiionatdoardeimpulsurilecesentemeiazpe
autolegiferarearaiuniipracticepure.Bazaacesteianupoatefiosimpl
comunitateasimirii,cidoarunactpracticalraiuniicare,deiobscur,este
capabilsnecluzeascsigur,acruielucidareiconsolidareconstituie
sarcinacriticiiraiuniipractice.
KffeAMortanatradiieiumanistepentrutiinelespiritului37
&sSensuscomrnunisnujoacniciunrollaKantnicinaccepiuneasa
logic.Chestiuneaacestaotrateazndoctrinatranscendentalafacultiide
judecare,aadarteoriaschematismiprincipii57,numaiarenimicdeaface
cusensuscommunis.Esteiaicidespreconceptemenitesseraportezeapriori
laobiectelelorinudespreomareaparticularuluigeneralului.Dimpotriv,
acoloundesevorbetentradevrS.Capacitateadeaidentificaparticularul
dreptcazalgeneraluluiiacoloundeaimdespreunintelectsntos,avemde
aface,potrivitluiKant,nadevratulsensaltotuluicucevacomun,adic:
ceeacepoatefintlnitpretutindeni,iara1posedaivreunmeritsau
privilegiu58.Unastfeldeintelectsntosnuarealtrol/aceladeaforma
treaptapreliminaraintelectuluiformatieliberatdesuperstiii,[acesta
activeaznaceadistincieconfuzafacultiidejudecarepecareonumim
igent(Gefihl),eljudec,totui,dintotdeaunapotrivitconceptelor,chiardac
ndeobte.Conformunorprincipiireprezentateconfuz59,neputndfi
considerat,noricecaz,unsimtcomunpropriu,ntrebuinarealogicgeneral
afacultiidejudecare
^.>rr.'.J.'.'iaidtnsensuscommunisnuconinenimicdinideea
unuiprincipiupropnu.Streidinrazadeaciuneaceeacesarputeanumio
capacitatedejudecaresensibilnuaipstreazpentruKantdectjudecatade
gustestetic.Aicisepoatevorbidespreuncomunveritabil.Orictarfide
ndoielniccsepoatevorbidesprecunoaterencazul|uiesteticipecteste
desigurcnjudecataesteticnusejudecdupconcepte,sejconstatatotui
cngustulesteticestegnditatribukeauneideterminrigenerale,rdaca
acestaesteunulsensibilinuconceptual.Adevratulsimcomun,spune
Kant,*aadar,gustul.
JformulareparadoxaldacnegndimlafaptulcnsecolulalXVIIIlea
esteIntuitnmodpredilecttocmaidiversitateagustuluiomenesc,nschiar
dactateagusturilornuducelaconcluziiscepticrelativiste,cisesusinen
continuarelbuhuluigust,denumireabunuluigustaceastdistincierar
cuajutorulcreiaHMuneisocieticultivatesedetaeazderestuloamenilor
dreptsimcomunesteptjaradoxal.Acestlucruarfintradevrabsurdn
sensuluneiafirmaiiempiriceijrdeancontinuaremsurancareaceast
denumiredobndeteunsenslaKantituneiinteniitranscendentale,cualte
cuvintencalitatedelegitimareapriorica*ecriticiigustului.Vatrebuins,
deasemenea,snentrebmcareestesemniagustriiconceptuluidesim
comunlasferajudeciidegustasuprafrumosuluiipreteniadeadevra
acestuisimtcomunicareestemodulncareaprioriculivfcantianalgustului
afecteazcontiinadesineatiinei.
*
Llevedemdinnounevoiispornimmaidinurm.Ccinrealitatenu
estevorbadoar(iplpreongustareaconceptuluidegustnsui.Lunga
preistoriedecaredispuneacestConceptpnnmomentulncareeste
transformatdectreKantnfundamentulcriticiitA.Facuitiidejudecare
permiteobservareafaptuluicsimulcomunesteiniialunceptmoraliunul
estetic.EldescrieunidealdeumanitateautenticiidatoreazTBptiunea
efortuluidedetaarefadedogmatismulcolii.Conceptulesterestrns
Uwteriorasupraesteticului.
KritikderreinenVernunft,B171sq.
ST>
LanceputulistorieisaleseaflBalthasarGracian.Gracianpornetede
laipotezacgustulsensibil,celmaianimalicimailuntricdintresimurile
noastre,coninecutoatacesteadejaformaincipientadistincieiefectuaten
cadruljudecriispiritualealucrurilor.Distingereabazatpesimuria
gustului,careesteoreceptaredesfttoarei<jrespingerenmodulcelmai
nemijlocit,nueste,aadar,unsimpluinstinct,ciocupdejaopoziie
intermediarntreinstinctulsenzorialilibertateaspiritual.Tocmaiacest
lucruparticularizeazgustulsensibil,ianumefaptulcacestadobndete
distananecesarialegeriiijudecriifadeceeacetinedenecesitilecelemai
urgentealevieii.Graciaflvedeastfeldejangustospiritualizarea
animalitiiitrimitepebundreptatelafaptulcexistnudoarocultur
(cultura)aspiritului(ingento),ciiunaagustului(gusto}.Duplcumsetie,
acestlucruestevalabilchiarincazulgustuluisensibil.Existgurmanzice
cultivasemeneaplceri.Acestconceptalluigustoconstituiepunctuldela
careporneteconstruciaidealuluisocialalluiGracian.Idealulsualomului
cultivat(dtscreto)constnfaptulcacestaunhombreensupunto
dobndetelibertateapotrivitadistaneifadetoatelucrurilecetindevia
idesocietate,astfelnctestecapabilsdistingisaleagnmodcontient
isuveran.
IdealulculturalafirmatpeaceastcaledectreGracianvafaceepoc.El
lnlocuietepecelalcurteanuluicretin(Castiglione).Ceeaceldistingen
cadrulistorieiidealurilorculturaleoccidentaleestefaptulcesteindependent
dedateleranguluisocial.Estevorbadespreidealuluneisocietiaformrii
(Eildungsgesellschajt).Dupcumsepare,construireaunuiastfeldeidealare
locpestetotsubsemnulabsolutismuluiidefensiveivechiiaristocraii.Istoria
conceptuluidegusturmeazdinacestmotivistoriaabsolutismuluidin;Spania
pnnFranaiAngliaicoincidecupreistoriaceleideatreiastri,
burghezia,jGustulnuestedoaridealulformulatdeonousocietate;pentru
ntiaoarseformeazlsubsemnulacestuiidealalbunuluigustcevace
poartdeatuncidenumireade;societatebun.Aceastanusemaiidentific
inusemailegitimeazprinnatereirang,cinmodprincipialdoarpebaza
comunitiijudecilorei,saumaicurndprinfaptulcestecapabilsse
ridicedincolodeintereselemrginiteicaracterulprivatalpredileciilorctre
preteniaformulriiuneijudeci.
nconceptuldegustestevizataadar,frndoial,omodalitatede
cunoatere.Capacitateauneidistanrifadesineifadepredileciile
privatesenatesubsemnulbunuluigust.nconsecin,gustulnuestepotrivit
naturiisalecevaprivat,ciunfenomensocialdeprimrang.Elestechiarcapabil
snfruntenclinaiaprivataindividuluinchipdeinstanjudectoreasc,
nnumeleuneigeneralitipecareovizeazioreprezint.Putemsavemo
preferinpentruunlucrupecarepropriulgustlrepudiaznacelaitimp.
Verdictulgustuluiprezintaiciofermitatedeosebit.Nuexist,dupcumse
tie,nicioposibilitatedeargumentarenchestiunideeust(Kantafirmnmod
corectcnproblemedegustexistdispute,darnuidiscuii;nsnudoar
pentrucnuarputeafi
61DespreGracianiinfluentasa,nspecialnGermania,vezilucrarea
fundamentalaluiKarlBorinski,'BalthasarGrananunddieHojJiteraturn
Deutschland,1894;vezi,deasemenea,mairecent,Fr.Schummer,Die
EnhvicklungdesGeschmacksbegriffsnderPhilosophiedes17.Und18.
Jahrhunderts(ArchivfurBegriffsgeschichte1,1955).[VeziiW.Krauss,
Studien%urdeutschenundfran%psischenAufklmn&Berlin1963].
Feiiiteportanatradiieiumanistepentrutiinelespiritului39riie
criteriigeneralconceptualepecare'artxebuislerecunoasctoi,cifiindc
acestea0n$untnicimcarcutate,bachiararficonsiderateincorecte,
presupunndcarexista.(Srtjtulesteochestiunedeposesie,trebuiesl
avem.Acestanuni1putemdemonstraDonaoineinu^putemnici
substituiprinsimplimitare.Cutoateacestea,gustulnueftfistituiedoaro
problemprivat,ccielsedoreteafintotdeaunaunulbun.EaBntatea
judeciidegustincludeopreteniedevalabilitate.Bunulgustestemereutu
dejudecatasa,cualtecuvinteelestepotriviteseneisaleungustsigur,
acceptareistingerecenucunoatenicioovire,nicioprivirearuncatcu
coadaochiuluictrecelalaltinicicutareaunortemeiuri.
'i(c)ustulesteaadarmaicurndunfeldesimt.Elnudipunenmod
preliminardeocunoateredintemeiuri.Dacunlucruestenegativn
chestiunidegust,acestaestetisspunidincecauz,nspercepeacest
lucrucumaresiguran.Siguranaaiesteprinurmaresigurannfaa
lucruluilipsitdegust.Estestraniucsuntemnmodpredilectfatdeacest
fenomennegativnalegereadistingtoareai.(Corespondentulsupozitivnu
estenmodpropriuzislucrulcugust,ciceeaceAazgustul.Acestaeste,
naintedetoate,acellucrupecareljudecgustul.Gustulsedetinetedea
dreptulprinfaptulcestelezatdeceeaceestedeprostgust,pecarelte
asemeneaoricruilucrupericlitam.Conceptulprostuluigustnuesteaadar
unencontraroriginarnraportcubunulgust.Opusulacestuiaestemai
curndanuiciungust.Bunulgustesteoreceptivitateceevitorice
excentricitatenmodattnctreaciaacestuiaaparedeadreptulininteligibil
celuilipsitdegust.Fenomenstrnslegatdegustestemoda.Aicielementulde
generalizaresocialpeconineconceptuldegustdevineorealitate
determinant.Instocmaiprinfatdemoddevinelimpedefaptulc
generalizareaceirevinegustuluisezapeunlucrucutotuldiferitinuse
referdoarlaogeneralitateempiric.(IatMulesenialpentruKant.)
Conceptuldemodindicdeja,lingvisticvorbind,faptulvorbadeomodalitate
(modus)flexibilninteriorulunuintregdurabil.Simplachestiunedemodnu
coninensineonormdiferitdeceainstauratdecomporiSHiffitulgeneral.
Modareglementeazdupbunuleiplacdoaracelelucruricearputeafidebine
ntrunfelsaualtul.Pentrueaestentradevrconstitutivgeneralitatea&ic,
luareanconsiderareaceluilalt,comparaiai,implicit,transpunereantrunt
devederegeneral,naceastmsurmodacreeazodependentsocialcreia
neHiternsustragedoarcugreu.Kantarentrutotuldreptateatuncicnd
considercestetiaibinesfiiunignorantnchestiunidemoddectun
adversaralacesteiachiardaclMnedesiguroneghiobieslumnserios
treburilemodei.
*fi1opoziie,fenomenulgustuluitrebuiedefinitdreptofacultatede
discernmntspfeStual(geistigesUnterscheidungsvermogen}.Gustulse
manifestintroasemeneacomuWttate<(Gemenscbaft/ict>keit)darnuse
supuneacesteia.Dimpotriv,bunulgustsedistingeprififaptulcestecapabil
sseadaptezedirecieidegustreprezentatdemod,sau,invers,sadapteze
exigenelemodeipropriuluibungust.nconceptuldegustreziddeaceea
ideeacimodapstreazoanumitmsura,iarexigentelemodeinusunt
urmateorbete,ciaiciintervinejudecataproprie.Nepstrmpropriulstil,cu
altecuvintertmexigenelemodeilaototalitatepecarepropriulgustoaren
vedereiacceptmceeaceseadecveazacesteitotalitariipotrivitmoduluin
caresearmonizeaz.
Armonizezetotceestefrumos.Gustulnuestedeciunsimtcomunitarn
sensulcsubordoneazuneigeneralitiempirice,unuiconsenscurental
judeciloraltora.Elafirmctoivorfideacordcujudecatanoastr,ci
pretindecartrebuisfiedeacordea(dupcumobservKant66).Acestaeste
motivulpentrucare,fadetiraniantruchip;demod,gustulsigurpstreaz
olibertateiosuperioritatespecific.Inaceastareziiputereasanormativ
propriuzisiproprieluinntregime,deaaveacertitudiniacorduluidin
parteauneicomunitiideale.Idealitateabunuluigustseafirmpeaceasicale
nopoziiefadenormareagustuluiprinmod.Rezultdeaicicgustul
cunoaceva;desigurntrunmodcenupoatefidesprinsdecontemplarea
concretpebazacreilsepetreceicarenupoatefireduslaregulii
conceptualizat.
nmodevident,tocmaiacestaestelucrulcarecaracterizeazamploarea
originar4conceptuluidegust:faptulcprinelestedenumitomodalitatede
cunoatereprtiicular.Eltinedesferaaceeacesurprindepotrivitmodalitii
facultiidejudecrireflexivenparticulargeneralulcruiaacestatrebuiesi
fiesubsumat.Attgustulctffacultateadejudecaresuntaprecieriale
particularuluinperspectivaunuintregnceeacipriveteadecvareasacu
toatecelelalte,aadarpotrivireasa.Acestlucrupretindeuriisimtnueste
demostrabil.
Deunasemeneasimtestenevoiedebunseampestetotundeeste
vizatunntreg,nsnuestedatcantreg,respectivestegnditpotrivitunor
concepteteleologic^(Ziveckbegrijfe).Astfel,gustulnuselimiteaznicidecum
asuprafrumosuluinnaturiarta,apreciindu1potrivitcucalitateasa
decorativ,cicuprindentreguldomeniualmoravuriloricuviinei.Nici
concepteleceindemoravurinusuntdateniciodatcaunntregi
determinatenmodnormativunivoc.Organizarealumiicuajutorulregulilor
dreptuluiimoraleiestemaicurndunaincompletinecesitocompletare
productiv.Evaluareacorectacazurilorconcretereclamofacultatede
judecare.Aceastfuncieafacultiidejudecareneestefamiliarnspecialdin
jurispruden,undeperformanacompletivjuridicahermeneuticiiconst
tocmaindeterminareaconcretizriidreptului.
Avemdeafaceaicintotdeaunacumaimultdectaplicareacorecta
unorprincipiigenerale.tiinanoastrdespredreptimoralecompletat,ba
chiardeterminatproductiv,larndulei,porninddelacazulconcret.
Judectorulnuaplicdoarlegeanconcrete,cicontribuieelnsui,prin
sentinasa,ladesfurareadreptului(jurispruden).Asemeneadreptului,
moralaevolueazlarnduleinecontenitnvirtuteaproductivitiicazului
particular.Aadarnuestenicidecumadevratcfacultateadejudecareeste
productivdoarnsferanaturiiiarteincalitatedeapreciereafrumosuluii
sublimuluiinulvomputeaurmanicipeKantatuncicndafirmcmaicu
seamacoloartrebuirecunoscutproductivitateafacultiidejudecare.
Frumosuldinnaturiarttrebuientregitmaicurndprinntreagamare
largafrumosuluicareiarerspndireanrealitateamoralaomului.
Cf.A.Baeumler,EinleitungndieKritikderUrteilskraft,p.280sq.,n
specialp.285.
KritikderUrteilsktaft,1799,p.67.
Aiciiareloculconceptuldestil,ncalitatedecategorieistoricel
rezultdinafirmareaofr\partradiieiumanistepentrutiinelespiritului41
Jtttf0IMatevorbi,noricecaz,despreosubsumareaparticularuluifa
deungeneraldat^^idejudecaredeterminativaluiKant)ncazulexercitrii
pure,attteoreticectaraiunii,nrealitate,existinacestcazoapreciere
estetic.AcestlucruesteindirectdeKantnmsurancareeladmite^
utilitateaexemplelorpentrufacultiidejudecare.Deieladaugrestrictiv:In
ceeaceprivetecorectitujftya:shprecizianelegeriiraionale
(Verstandeseinsicht),acesteaduneazmaicurnd,^^Ojsaiumitmiuia,
deoarecendeplinescdoararareorinmodadecvattermeniiregulii>;:deeasus
nterminisf.Cutoateacestea,reversulacesteilimitriestenmod[cacelcaz
ceservetedreptexempluestenrealitateialtcevadectdoarjgjHfinrrrfH
reguli.Apreciereajustaacestuiafieidoarcaaprecieretehnicsauinclude,
aadar,ntotdeaunaocomponentestetic.Inaceastprivin,intre
facultateadejudecaredeterminativiceareflexivpecareKantnteLcritica
facultiidejudecarenuesteunaabsolut.Fy|nmodevidentnuestevorba
ntotdeaunanumaidespreofacultatedejudecare,ciiaR.Ofacultatede
judecareestetic.Cazulparticularasupracruiaseexercitfacultateade?Mu
esteniciodatunsimplucaz;elnuseepuizeaznroluldeparticularizarea
generalesauaunuiconceptgeneral.Elestemaicurndmereuuncaz
individualpecareldenumimnmodcaracteristic:uncazdeosebit,uncaz
special,;cnuintrsubincidenaregulii.Oricejudecatcuprivirelaunlucru
vizatnlitateasaconcret,aacumneocersituaiilencaretrebuies
acionmpecare,ieste,exactvorbind,ojudecatprivitoarelauncazspecial.
Acestlucrununimicaltcevadectcapreciereacazuluinuaplicpuri
simplucriteriulilui,conformcruiaseefectueaz,ciestelarndulei
determinant,completiviii)bav.Deaicidecurge,pnlaurm,ctoate
deciziilemoralepretindgust;nufiindcLtestceamaiindividualdintre
cumpniriadecizieiarfisingurulelementdeterminantalacestora,nsea
constituieunfactorindispensabil.DeciziacorectidisciplinareaIpBcrii
generalului,alegiimorale(Kant)constituientradevrperformanaunuitact
tfSianonstrabil,unadecareraiuneansiesteincapabil.Astfel,gustul,dei
nu
~'j317'O'Jconstituiefundamentul,reprezintdesvrireasuprema
judeciimorale.Siguranaiijipremlafeldemarecaceacucarecelmaivital
dintresimurilenoastrealegesauetfozohrannacceptareaaceeaceeste
bunirepudiereaaceeaceesteprost(scbkcbt)fiMBaceluipentrucare
nedreptateacontravinegustului.
:ApariiaconceptuluidegustnsecolulalXVIIleaacruifuncie
socialiformativdiitpunctdevederesocialamsugeratomaisusptrunde
cuaceastanproblematicialefilozofieimoralecesentindnurmpnn
antichitate.
T^ISstevorbadespreocomponentumanistiastfel,pnlaurm,
greac,eficientnoarulfilozofieimoraledeterminatedecretinism.Etica
greaceticamsuriia
*S/KrittkdtrreinenVernuft,B173.
AcestaestedebunseamraionamentulpebazacruiaHegeltrece
dincolodedistinciakantianntrefacultateadejudecaredeterminativi
reflexiv.ElrecunoatesensulspeculativalteorieiluiKantdesprefacultateade
judecare,ntructgeneralulestegnditacolocafiindconcretmodimanent
(anhmselbst),nsformuleazrestriciapotrivitcreia,laKant,raportul
dintre
,~,k;,;fdac,sK.K.
PitagoreicilorialuiPlaton,eticamsuriijuste(meson,mesofes)creat
dectreAristotelestentrunsensprofundicuprinztoroeticabunului
gust.
Oastfeldetezniseparedesigurciudat.Pedeopartefiindc
elementulidealdincadrulconceptuluidegustesteinterpretatgreitdecele
maimulteori,iarnurechilenoastremaisunncjudecatarelativistsceptic
asupradiversitiigustului,naintedetoate,ns,suntemmarcaide
performanakantian,cetinedefilozofiamoralei,careapurificateticadetoi
factoriiesteticiiemoionali.Dacnevomndreptaacumprivireaasupra
roluluipecareljoaccriticafacultiidejudecarealuiKantnistoria
tiinelorspiritului,vatrebuisafirmmcfundareasatranscendental
filozoficaesteticiiaavutconsecineimportantenambeledireciiiconstituie
unmomentcrucial.Easemnificdemolareauneitradiii,dariinaugurarea
simultanauneinoievoluii.Alimitatconceptuldegustasupradomeniuluin
careadevenitcapabilsrevendicencalitatedeprincipiupropriualfacultii
dejudecareovalabilitateautonomiuniversal,restrngndastfel,pedealt
parte,conceptuldecunoatereasuprautilizriiteoreticeipracticearaiunii.
Inteniatranscendentalcare1acluzitsamplinitnfenomenullimitatal
judeciiasuprafrumosului(isublimului)iaexpulzatdincentrulfilozofiei
conceptulempiricmaigeneralalgustului,precumiactivitateafacultiide
judecareesteticedindomeniuldreptuluiimoravurilor72.
Acestlucruareonsemntategreudesupraestimat.Cciacellucrucare
esteastfelabandonatestetocmaimediulncaretriaucercetrilefilologico
istoriceisinguruldincareiputeaudobndideplinalorcontiindesinen
momentulncareauvrutssefundamentezemetodicsubtitulaturadetiine
alespirituluialturidetiinelenaturii.Acum,datoritinterogaiei
transcendentalealuiKant,drumulctrerecunoatereatradiieicualecrei
cultivareistudiuseocupaupotrivitpretenieieideadevrspecificeera
blocat,nsodatcuaceastatiinelespirituluiiaupierdut,nfond,
legitimitateaparticularitiilormetodice.
CeeaceKantalegitimatiadoritslegitimezenceeacelpriveteprin
criticafacultiidejudecareesteticeafostgeneralitateasubiectivagustului
estetic,ncarenumairezidniciocunoatereaobiectului,iarndomeniul
artelorfrumoasesuperioritateageniuluinraportcuoriceesteticnormativ.
Astfel,hermeneuticaromanticitiinaistoriei(Historifygsescunreper
pentrucontiinalordesinedoarnconceptuldegeniu,consacratprin
intermediulesteticiikantiene.Tocmaiacestlucruaconstituitcealalt
dimensiuneainflueneikantiene.Justificareatranscendentalafacultiide
judecareesteticeafundatautonomiacontiineiestetice,dincareaveasi
derive
71ConcluzialuiAristotelncaracterizareamaiexactavirtuiloria
buneipurtriestedeaceea,ntotdeauna,w6esauw66p6oAoyoc:ceeace
poatefinvatnpragmaticaetic,deiestelarndulsuXoyoc,nueste
aKpipfjgdincolodeunconturgeneral.Nimerireanuaneicorectermne
elementulesenial,<ppovi](ncarerealizeazacestlucruesteeiTou
&A.ti6eueiv,oconstituiedefiinncaresereveleazunlucruascuns,adic
ncarecevaestecunoscut.NicolaiHartmannnncercareasadeainterpreta
dinperspectivaunorvaloritoateelementelenormativealeeticiia
transformatacestlucrunvaloareasituaiei,olrgire,edrept,ciudata
tabeluluivirtuiloraristotelice.[VeziN.Hartmann,Ethik,Berlin,1926,pp.330
331i,ntretimp,studiulmeu,WertethikundpraktischePhilosophie,nA.J.
Buch(Hrsg.),NicolaiHartmann18821982,Gedenkschrift,Bonn.1982.On.
11317?(tm)lAoin.,WSLI
.2.Subiectivareaesteticiiprinintermediulcriticiikantiene43
legitimareaicontiinaistoric.Subiectivarearadicalpecareoincludeanoua
ntemeierekantianaesteticiiafcutastfelcuadevratepoc.Discreditnd
oricealtcunoatereteoreticnafaratiineinaturii,eaasilitrefleciadespre
sineatiinelorspirituluissesprijinepemetodologiatiinelorspiritului.Eli
auuratns,nacelaitimp,sarcina,punndladispoziiecaperforman
subsidiarcomponentaartistic,sentimentuliatHinspunerea.
CaracterizarealuiHelmholtzaltiinelorspiritului,pecareamtratatoriiai
sus,esteunbunexemplunambelesensurialinflueneikantiene.
Dacdorimsdemonstrmcaracterulnesatisfctoralunuiasemenea
crezalstanelorspirituluiisleoferimposibilitimaiadecvate,vatrebuis
parcurgemuntsaseucestrbateproblemeleesteticii.Funciatranscendental
pecareKantoatribuiefeeolttiidejudecareesteticeestecapabilssatisfac
delimitareafadecunoatereateoreticideterminareafenomenelor
frumosuluiiartei.Insesteoareacceptabilstezeivmconceptuldeadevr
cunoateriiteoretice?Nuvatrebuisadmitem,deisemenea,coperadeart
dispunedeadevr?Vomvedeacrecunoatereaacesteilaturiimoblemei
plaseazntroluminnounudoarfenomenulartei,ciipecelalistoriei.
2.Subiectivareaesteticiiprinintermediulcriticiikantiene,1a)Teoria
kantianagustuluiiageniuluioi)MarcatranscendentalaagustuluijCanta
traversatelnsuiunmomentdesurprizspiritualnmomentulncare,
ncercndsffletemeiurilegustului,arealizatexistenaunuielementaprioric
cedepeageneralitateaempiric7.Criticafacultiidejudecaresenatedin
acestgnd.Eanumaiestedoarosimplcriticagustului,nsensulncare
gustulconstituieobiectuluneiapreciericriticeaCeluilalt.Eaesteocritica
criticii,adicoinvestigareajustificriiunuiasemenea.jjmportamentcriticn
cazulproblemelordegust.Numaiestevorbadoardeprincipii.Empirice
chemateslegitimezeungustrspnditiconsacratcumarfiproblema
predilectacauzelordiversitiigusturilorcidespreunelementaprioric
autentic,menitslegitimezensineinpermanenposibilitateacriticii,nce
poaterezidaunastfeldetiEstelimpedecsemnificaiafrumosuluinupoatefi
derivatdintrunprincipiugeneralfinicidemonstratporninddelaacesta.
Nimeninusendoietedefaptulcchestiunileflfegustnupotfidecisepecale
argumentativsauprintrodemonstraie.Estelafeldelimpedecbunulgust
nuvadeineniciodatouniversalitateempiricautentic,astfel.nctrecursul
lagustuldominantrateazadevratanaturagustului.Amconstatatdejac
itoejStlucrurezidntendinasadeanusecomportamimeticideanuse
subordonaorbetesetuluicomundecriteriidominanteimodeleconsacrate.In
domeniulgustuluijstetic,modeluliexemplulauofuncieprivilegiat,ns,
aacumafirmnmodcorect,Kant,aceastanuesteunamimetic,cise
manifestprinfiliaie.Modeluliexemplul
73p.16sq.
74Excelentacarte,KantsKritikderUrteilskraft,pecareiodatormlui
AlfredBaeumleraofergustuluiopistpentruunstartpropriu,darnu1
despovreazdesarcinaesentiaCcigustultrebuiesfieofacultate
personal77.
Pedealtparte,scurtanoastrschiaistorieiconceptuluiaevideniat
ndeajufaptulcpredileciaindividualnuestedecisivnproblemagustului
icserecurgelainormsupraempiricdendatceintervineproblema
aprecieriiestetice.VatrebuiJ|recunoatemcfundamentareakantiana
esteticiipejudecatadegustsatisfaceambclaturialefenomenului,attnon
generalitateasaempiric,ctipreteniasaaprioric<universalitate.
nselpltetepreulacesteijustificriauneicriticindomeniul
gustuluitgduireaoricreirelevanteepistemologiceaacestuia.Kantreduce
sensulcomunlaprincipiusubiectiv.Prinintermediulacestuianuseajungela
ocunoaterealucconsiderateafifrumoase,ciseafirmdoarcacestorale
corespundeosenzaieplcerensubiect.Dupcumsetie,acestsentiment
estentemeiatdectreKantfinalitateapecareoarereprezentareaobiectului
pentrucapacitateanoastrdecunoatngeneral.Temeiulplceriiprovocatede
unlucrulconstituiejoculimaginaieiiintelectului,orelaiectsepoatede
potrivitpentrucunoatere.Aceastrelaieteleologicsubiectivestentr
adevr,nteorie,identicpentrutoi,decigeneralcomunicabiljntemeiaz
astfelpreteniadevalabilitateuniversalajudeciidegust.
AcestaesteprincipiulpecareKantldescopernfacultateadejudecare
esteticilAceastaiesteaicisieilege.nacestsensestevorbadespreo
aciuneaprioricfrumosului,situatntreunsimpluasentimentsenzorial
empiricnceeaceprivetproblemeledegustiouniversalitateraionalista
regulilor.Desigurcnmomentulfijlcarerelaiacusentimentuldeviaeste
declaratdreptsingurulsutemei,gustulnunwBpoatefinumitocognitio
sensitiva.nacestanusecunoatenimicdespreobiect,darnuestfcfvorba
despreconsumareauneireaciipursubiective,caceadeclanatdeceeace
este]sensibilagreabil.Gustulesteungustreflexiv(Reflexionsgeschmack).
AtuncicndKantnumeteastfelgustuladevratulsimcomun78,el
numaiianJconsideraremareatradiiemoralpoliticaconceptuluidesens
comun,pecareamjprezentatomaisus.Existmaicurnddouelemente
care,nopiniasa,sereunescnacestconcept:maintiuniversalitateacei
revinegustuluinmsurancareelconstituie?Rezultatuljoculuiliberal
tuturorfacultilornoastredecunoatereinuselimiteazlaunsingur
domeniuspecific,asemeneaunuisimextern,iarnaldoilearndgustul
contiriesociabilitatenmsurancarefaceabstraciedetoatecondiiileprivate
subiectivecumarfistimululiemotioharea.Universalitateaacestuisimeste
definit,aadar,nambeledireciinmodprivativ,prinacellucrudecarese
faceabstracieinunmodpozitivprinceeacentemeiazelementulcomuni
ctitoretecomunitatea.
DeipentruKantvecheaconexiunedintregustisociabilitatermne
valabil,eltrateazdoarmarginalculturagustuluincontextulunei
metodologiiagustului79.Humaniorasuntdefiniteacolo,conformmodelului
tradiieigreceti,casociabilitateproprieumanitii,iarculturasentimentului
moralestesocotitdreptcalea'princaregustulautenticpoatesmbraceo
formdeterminatineschimbtoare80.Determinaia
77KritikderUrteilskraft,17.
78KritikderUrteilskraft,1799,p.64.
79KritikderUrteilskraft,60.
Iesteticiiprinintermediulcriticiikantiene
;agustuluinuface,aadar,partedindomeniulfuncieisale
transcendentale,jinteresatdoardemsurancareexistunprincipiupropriu
alfacultiidelefcteticeiseconcentreaz,deaceea,doarasuprajudeciide
gustpure.saletranscendentaleicorespundefaptulcanaliticagustuluii
poatealegeexempleledesatisfacieesteticdinfrumosulnatural,dindomeniul
ai,ctidinreprezentareaartistic.Feluldeaexista(Daseinsarf)alobiectelor
a:placeesteirelevantpentruesenaaprecieriiestetice.Criticafacultii:
esteticenusevreaofilozofieaarteichiardacartaesteunobiectalacestei
*t>ieijudecare.Conceptuljudeciidegustesteticepureesteoabstraciunei
ceseplaseazpiezifadedistinciadintrenaturiart.Trebuie,deaceea,
stladimensiunilelorrealeinterpretriledinfilozofiaarteidedicateacestuia
cares'ftiai>alesdelaconceptuldegeniucuajutoruluneiexaminrimai
riguroaseaitiene.Scercetmpentruaceastaciudataimultcontroversata
teoriealui:fcumuseealibericeadependent81.
Desprefrumuseealibericeadependentait|aicideosebireadintre
judecatadegustpuriceaintelectual,caredifereneidintrefrumuseea
libericeadependent(deunconcept).Opentrunelegereaartei,cci
frumuseealiberanaturiiindomeniularteitulaparastfeldreptadevrata
frumuseeajudeciidegustpure.Pestetoticcptulestepusnsocoteal
ceeacenusentmpldoarncazulpoeziei,ciintregiiartereprezentative
situaiapare,defapt,similarceleidinexemplelefJiedeKantpentru
frumuseeadependent.Exempleleacestuiaomul,cldireadesemneaz
obiectenaturaleaacumexistelentrolumedominatleomeneti,sau
obiecteprodusepentruaserviscopuriloracestuia.Intoatecazuri,
determinareafinalreprezintolimitareasatisfacieiestetice.Astfel,Kantc
tatuajele,cualtecuvinteornamentareacorpuluiomenesc,provoacdezgust,|
Suteasplacnemijlocit.Desigur,Kantnuvorbeteaicidespreartacaatare
(nuereprezentareafrumoasaunuiobiect),cidesprelucrurilefrumoase
'respectivarhitectura).
Tadintrefrumuseeanaturiiiceaaartei,aacumodiscutelnsui
ulterior,esteaicilipsitdensemntate.DaratuncicndKantenumeraprintre
defrumuseeliber,nafaraflorilor,iarabescurileimuzica(frotem
frtext),elcircumscrieastfelindirecttotcereprezintunobiectsubun
Conceptitineastfeldefrumuseeacondiionat,neliber:ntreguluniversal;
alartelorplasticeialarhitecturii,precumitoatelucrurilenaturiipecarenu
lefiiacestfel,cutnddoarfrumuseealor,aacumfacemncazulflorilor.
TVe.Judecatadegustestentoateacestecazuritulburatingrdit.
Recunoailtteipareimposibildatoritntemeieriiesteticiipejudecatadegust
purcucazuluincarecriteriulgustuluiretrogradeazlastatutulde
condiiepreliminar,lucereaconceptuluidegeniunseciunileulterioareale
Criticiifacultiidejudecarefiinterpretatastfel.Acestlucruarechivalans
cuodeplasareulterioar.
Deocamdatnusevorbetedespreacestlucru.Aici(n16)punctulde
vederealgustuluinunumaicnuparesconstituieosimplpremisa,el
pretindechiarcapacitateadeaepuizaesenafacultiidejudecareestetici
deaoaprapeaceastadinurmdelimitrileimpusedecriteriile
intelectuale.ideiKantobservcunuliacelailucrupoatefijudecatdin
celedouperspectivediferiteceaafrumuseiilibereiceaaceleidependente
arbitrulidealnproblemagustuluipareaficelcarejudecporninddela
ceeacearenfaasimurilorinudelaceeacearenminte.Frumuseea
propriuzisarficeaafloriloriaornamentului,careseprezintdelabun
nceputinsinedreptfrumoaseincazulcroranumaiestenevoiesfacem
abstracienmodcontientdeunobiectsauofinalitate.
Cutoateacestea,privindmaiatent,vomobservacoastfelde
interpretareesteinadecvatatttextuluikantian,ctichestiuniipecareoare
nvedere.Presupusadeplasareapunctuluidevederekantiandelagustctre
geniuesteinexistentnaceastform:trebuiedoarsnvms
recunoatemncdinnceputpregtireasecretaevoluieiulterioare.Este
nendoielnicfaptulcacelelimitricareinterzictatuajelepecorpulomenesci
unanumitornamentncazulbisericilornusuntdeplnsedeKant,ci
ncurajate.Elapreciaz,deci,aceastpierderesuferitdesatisfaciaestetic
dreptunctigdinpunctdevedermoral,nmodevident,exemplelede
frumuseelibernusuntchematesprezintefrumuseeapropriuzis,cidoar
sasigurefaptulcsatisfaciacaatarenuconstituieoapreciereaperfeciunii
obiectului.Chiardac,lacaptulacestuicapitol,Kantinchipuiecarputea
aplanauneledisputelegatedeproblemafrumuseiisau,maibinezis,de
comportamentulfadefrumos,posibilitateareconcilieriinmateriededispute
ntrearbitriigustuluiestecutoateacesteadoarunfenomensecundar,
ntemeiatpecooperareaadoupunctedevedere,ianumeastfelnctcazul
maifrecventldevineacordulcelordouperspective.J
Unasemeneaacordvafidatmereuacoloundeprivireandreptatctre
conceptnuanuleazlibertateaimaginaiei.Kantpoateafirma,frsse
contrazic,faptulcabsenaunuiconflictcuodeterminarefinalreprezinto
condiielegitimchiaripentrusatisfaciaestetic.iaacumizolareaunor
frumuseiliberecefiineazpentrusinefuseseunaartificial(oricum,gustul
paressevalidezecelmaiadeseaacoloundeestealesnunumaiceeaceeste
bun,ciiceeaceestebunlaloculpotrivit),sepoateitrebuiesdepimntr
attpoziiaaceleijudecidegustpure,nctsputemspune:cusigurannu
estevorbadesprefrumuseeacoloundeunanumitconceptalraiuniieste
fcutsensibilnmodschematicprinimaginaie,cidoaracoloundeimaginaia
seaflnconcordantlibercuintelectul,adicundepoatefiproductiv.Dar
aceastactivitateformativproductivaimaginaieinuesteceamaibogat
acoloundeeaestepurisimpluliber(cadeexemplunfaaunduirilorunor
arabescuri),ciacoloundeeatrietentrunspatiupecaretendina
unificatoareaintelectuluinulconstruietecapeongrdire,cilcreioneaz
castimulentaljoculuiacesteia.
YJTeoriadespreidealuldefrumusee
Firetecultimeleobservaiiauanticipatnbunmsurtextulkantian.
Cutoateacesteans,continuarearaionamentului(vezi17)dovedete
legitimitateaacesteiinterpretri.b^Subiectivareaesteticiiprinintermediul
criticiikantiene47iff^ff*^moralitii,frdecareobiectulnuarplcea
universal'.Apreciereaconformunuiidealdefrumuseenuesteatunci,nmod
evident,aacumspuneKant,osimpljudecatdegust.Fiicarevafi
consecinaceamaiimportantaacesteiteorii:pentruaplcea,cevatrebuiei
fienacelaitimpmaimultdectagreabilcugust.
Radevruimitor.Tocmaicndfrumuseeapropriuzispreasexclud
oriceconceptefinale,iatcaicisevorbete,dimpotriv,despreocas
frumoas,ncopacfrumos,ogrdinfrumoasetc.isespunecacesteanu
permititareaunuiideal,pentrucscopurilenusuntsuficient(subl.Mea)
determinateiconceptullor;caatare,finalitateaesteaproapetotattdeliber
caincazulsetiivagi.Existunidealdefrumuseedoarnceeaceprivete
nfiareauman,tocmaipentruceaestesinguracapabildeofrumusee
fixatprintrunconceptfinal!AceastteorieelaboratdeWinckelmanni
Lessing83ctigncadrulfundriikantieneaijoiiunfeldepozitiecheie.Cci
tocmaiprinaceasttezseobservctdeputinppundeoesteticformala
gustului(oesteticaarabescului)concepieiluiKant.Jfeoriadespreidealulde
frumuseesentemeiazpedistinciadintreideeanormaliraiuniisau
idealuldefrumusee.Ideeanormalesteticsentlnetentoategenurilen
natur.Felulncaretrebuiesarateunanimalfrumos(vacaluiMiron,de
constituieunetalonalaprecieriiexemplaruluiindividual.Aceastideenormal
^gnstituie,deci,ointuiieindividualaimaginaieicaimaginevalabilpentru
ntreagaplutetentreintuiiiletuturorindivizilor.Darreprezentareaunor
asemeneanuplacedatoritfrumuseii,cidoarpentruceanucontrazicenici
unadinacrormplinireestenecesarpentrucaunexemplaralacesteispecii
spoatfii.Eanuconstituiearhetipulfrumuseii,cidoaralcorectitudinii.
Lucruestevalabilinceeacepriveteideeanormalanfirii
omului.Darumandispunedeunadevratidealdefrumuseenexpresia
moralitii.Scotfabinmacestlucrucuteoriademaitrziuaideilorestetice
icuceaafrumuseiicasimbolalmoralitii.Vomdescoperiastfelcteoria
despreidealuldefrumuseepregiteteterenulpentruproblemaesenei
artei84.Aplicareansensulclasicismuluiwinckelnojaflnianaacesteiidein
teoriaarteiesteevident8.CeeaceKantvreasspunestedeMJaseam
urmtorullucru,ianumecncazulreprezentriinfiriiomului,obiectul
ipaticeeaceniseadreseazcaiconinutesteticsuntunuliacelailucru.
Nuexistaniciunaltconinutalacesteintruchipridectcelexprimatn
nfiareaiobiectuluintruchipat.Vorbindntermenikantieni:satisfacia
intelectualiceainteresatprodusdeacestidealntruchipatdefrumusee
nundeprteazdesatisfacia
*k{Analizakantianajudeciidegustmaiestedinpcateiaziobiectul
unuiabuzcomisn<fib(c)areateorieiartei,prinsthetischeTheoriealuiT.
W.Adorno(Schriften,Bd.7,p.22sq.),sauprin;H.R.Jauss(nsthetische
ErfahrungundhermeneutischeAnalyse,Frankfurt,1982,p.29sq.)]<?
jLessing,EntwurfezumLaokoonnr.20b;nLessing,SmtlicheSchriften,
ed.Lachmann,1886,l4,Bd.14,p.415.
*Snuuitmc,deacumncolo,Kantsegndetenmodevidentla
operadeartinunmodprioritarlafrumuseeanaturii.{Acestlucrueste
valabildejaipentruideeanormaliprezentareaeiscolastici,pedeplin,
ncazulidealului:icuattmaimultcelcarevreasleestetic,ciesteuna
cuaceasta,ntregulconinutalopereiniseadreseazcaexpresieaobiectului
sudoarnntruchipareanfiriiomului.
Esenantregiiarteconstnsine,aacumaformulatHegelacestlucru,
nfaptulcladucepeomnfaaluinsui87.ialteobiectealenaturiinu
doarnfiareaomuluipotexprimaideimoralenntruchipareartistic.Orice
prezentareartistic,fieaunuipeisaj,fieauneinaturimoarte,chiarorice
contemplarensufleitoareanaturiiareunasemeneaefect,nsKantare
dreptatenaceastprivin:expresiamoralitiiesteatunciunamprumutat.
Omul,nschimb,produceacesteideininteriorulfiineisalepropriisi,pentru
celesteceeaceeste,leexprim.Uncopacuscatdatoritcondiiilorvitregen
careacrescutpoatesneparjalnic,daracestlucrunuesteexpresia
sentimentuluicopaculuicaresesimtemizerabil,iardinperspectivaidealului
decopacdegradareanunseamnnenorocire.Dimpotriv,omulcareseafl
ntrostarejalniceste,raportatlansuiidealulumandemoralitate,ntr
adevrnenorocit(darnufiindciamatribuiunidealumaninexistentncazul
sufadecareelarexprimanochiinotrionenorocire,frafinenorocit).
Hegelnelegeperfectacestlucrunprelegerilesaledeestetic,atuncicnd
numeteexpresiamoralitiiostrlucireaspiritualitii88.
Iatcumformalismulsatisfacieiseciducenudoarladisoluiamasiv
araionalismuluinestetic,ciingenerallaanulareaoricreiteorii
universale(cosmologice)afrumosului.Tocmaiprindifereniereaclasicistntre
ideeanormaliidealuldefrumusee,Kantdistrugetemeiuldelacareestetica
perfeciuniiiaflfrumuseeauniciinegalabilnevidenasensibil
desvritaoricreifiinri.Abiaacumartapoatedeveniunfenomende
sinestttor.Sarcinaeinumaiestentruchipareaidealurilornaturale,ci
ntlnireaomuluicusinensuinnaturiuniversulumanistoric.
DemonstraialuiKant,conformcreiafrumosulplacefrconcept,nu
nseamnnicidecumcatenianoastrsendreaptdoarasuprafrumosului
careniseadreseazntrunmodsemnificativ.Tocmaiideealipseideconcepta
gustuluiesteceacareducedincolodeoesteticasimpluluigust.
5)Interesulpentrufrumosuldinnaturiart
AtuncicndKantreflecteazasuprainteresuluicucareestentmpinat,
nuempiric,ciapriori,frumosul,aceastproblemainteresuluipentrufrumos
constituieonoutatefatdedeterminareafundamentalacaracterului
dezinteresatalsatisfacieiesteticeireali
86KantlurmeazaicipeSulzer,care,nseciuneadedicatfrumuseii
dinAllgemeineTheoriederschiinenKnste,scoatenevidentnmodsimilar
nfiareaomului.Ccicorpulomenescnuestealtcevadectsufletuldevenit
vizibil.SchillerscrielarndulsunstudiulUberMatthissonsGedichte.
Imperiulformelordeterminatenusentindedincolodecorpulanimalelori
inimaomului;afirmareaunuiidealestedeaceeaposibildoarnceeacele
privetepeacesteadou(estevorbabineneles,dupcumreiesedinacest
context,despreunitateaacestora,acorporalitiianimalecuinima,care
constituienaturadualaomului).nslucrarealuiSchillerconstituie,de
altfel,oadevratlegitimareapeisagismuluiiapoezieinaturiicuajutorul
conceptuluidesimbol,prefandastfelesteticaartei.
87Vorlesungeniiberdiesthetik,ediiaLasson,p.57:Nevoiagenerala
opereideartesteaadarceadeacercetagndurileomului,fiindomodalitate
deainfiaceeaceeleste.
88VrirltcUHOfttiihrrJierthttikJT*<,<.Nn~Ol7fc2.Subiectivarea
esteticiiprinintermediulcriticiikantiene49jgeaztranziiadelaconcepia
despregustctreceadespregeniu.Teoriacaresedezvolt$jnlnuireacelor
doufenomeneesteaceeai.Asigurareafundamentuluiesteinteresat
gje*iidiberareacriticiigustuluideprejudecisenzualisteiraionaliste.Este
nlogicalecturilorcntrebarealegatdefeluldeaexistaaceeaceestesupus
aprecieriiestetice(iastfelntreagaproblematicaraportuluidintrefrumosul
naturiiicelalartei)nuestenici4nearformulatdectreKant.Aceast
dimensiuneproblematicsedeschide,ns,cujiecesitatenmomentulncare
poziiagustuluiestegnditpnlacapt,adicdincolode^nsi90.
Relevanainterestoareafrumosuluiesteproblemacareconstituiemobilul
oropriuzisalesteticiikantiene.Eaesteunadiferitncazulnaturiiincelal
arteiitocmaicomparaiafrumuseiinaturiicuceaaarteidetermin
elaborareaproblemelor.3vAflmaicistratulcelmaiintimalgndiriiluiKant.
InmodctsepoatedeKHtprinztor,nuartaesteceapentrucareKanttrece
dincolodesatisfaciadezinteresatntruasentreabnlegturcu
interesullegatdefrumos.Amdedusdinteoriadespredealuldefrumusee
doarontietateaarteifadefrumuseeanaturii;ianumeSpawilegiuldeafi
limbajulmainemijlocitalmoralitii.Kantaccentueazdimpotriv(vezit&42).
ntietateafrumosuluinaturalva.Faafrumosuluiartei.Frumosulnaturiinu
arentietatedoarnprivinajudeciiesteticepure,artndcfrumosulse
sprijinpefatalitateaobiectuluireprezentatpentrucapacitateanoastrde
cunoaterengeneral.Atestlucrudevineattdelimpedencazulfrumosului
naturii,deoareceacestanudispuneIJgrtrjsemnificatiedeconinut,artnd
astfeljudecatadegustnpuritateaeineintelectuat.JkDaracestanudispune
doardeontietatemetodologic;Kantsusineiexistenauneialeconinut
Elmizeaznmodevidentmultpeacestelementalteorieisale.Natura
c&unaoasestecapabilstrezeascuninteresnemijlocit,ianumeunul
moral.Apreciereautatptcevafrumosaformelorfrumoasealenaturiitrimite
dincolodesinelagndulcjMfiiraadatnatereaceleifrumusei.Acolounde
acestgndtrezeteuninteresavemdeal&cecuunstadiucultivatal
sentimentuluimoral.Intimp.CeKant,influenatdeRousseau,tespinge
deduciauniversaldelarafinareagustuluipebazafrumosuluingeneral
asupra^rtHEnentuluimoral,elconsidercsimulpentrufrumuseeanaturii
constituieoproblemjjfctinct.Faptulcnaturaestefrumoastrezeteun
interesdoarncelcaredispunedeo!|iealabilntemeieresolidainteresului
pentrubinelemoral.InteresulpentrufrumosulsOflftuaiestedecipotrivit
nrudiriisale,moral.ObservndconcordantalipsitdefinalitatejIUBSiftatur
isatisfacianoastrindependentdeoriceinteres,i,prinurmare,o
minunatiAaalitateanaturiipentrunoi,acestinterespentrufrumosulnaturii
nedesemneazdrept,S5Op,ultimalcreaiei:trimitelamenireanoastr
moral.
*Aicisembinnchipminunatrespingereaesteticiiperfeciuniicu
relevanafrumot&uluinaturii.Tocmaifiindcnuntlnimnnaturscopurin
sineintlnimtotuisfounusee,adicofinalitatenscopulsatisfaciei
noastre,naturanearatastfel,printruniusemn,csuntemntradevr
scopulultim,finalalcreaiunii.DisoluiaconcepieianticeaiKftfecosmos,care
iacordaomuluiloculsunansambluluniversalalfiinriiioricreio6iQri
scopulsualperfeciunii,conferlumiicenceteazsmaifiefrumoasca
ordine
T*fistemeritulluiRudolfOdebrecht(nFormundGeist.DerAufstiegdes
dialektischenGedankensnCjKw/.Rsthetik,Berlin,1930)deafidescoperit
acesteconexiuni.[Vezideatunci,studiulmeuundAnschaulichkeit,nNene
HeftefiirPhilosopbie,18/19,1980,pp.173180;Ges.
Aunorscopuriabsolute,N.AvaLfrumuseedeaaveaofinalitatepentru
noi.Eadenaturacreiinocentconstnfaptulcnutienimicdespreom
iviciilesale.Toateacesteaeanecomunicceva.Avndnvedereideeaunei
meniriinteligibiledumanitii,naturacanaturfrumoasdobndeteun
limbaj,careoconducectrenoi.
Firetecrelevantaarteisesprijinlarnduleipefaptulcnise
adreseaz,ceaiprezintpeomluinsuinexistenasadeterminatmoral.
Darproduselearteiexisdoarpentruaniseadresaastfel,pecnd,dimpotriv,
obiecteledinnaturnuexist!Pentruaniseadresaastfel.Tocmaiaiciseafl
interesulrelevantalfrumosuluinaturii,faptulcestetotuicapabilsne
faccontienidemenireanoastrmoral.Artanuipoatecomunicaaceast
regsiredesineaomuluintrorealitatelipsitdeintenienalitate.Faptulc
omulsentlnetepesinensuinartnunseamnoconfirmaidinspre
altcevadectelnsui'.
Acestlucruestecorectnsine.Insorictarfideimpresionantcoerena
acestuiratkwjnamentkantian,elnujudecfenomenularteiapelndlaun
criteriuadecvat.Sregnditjacestlucru,ntietateafrumosuluinaturiinfaa
frumosuluiarteireprezintdoarreversidjdeficituluidedeterminareal
mesajuluifrumosuluinaturii.Astfelamputeaidentifica,!Invers,ntietatea
arteinfaafrumosuluinaturiinfaptulclimbajularteiesteunul!Exigent
(ampruchsvoU),carenuseofernmodliberinedeterminatinterpretrii
condiieinatedeoanumitdispoziie,ciniseadreseazdeterminatntrun
modsemnificativ.Laricaracterulextraordinarimisteriosalarteiestedatde
faptulcaceastexigent(AnsprucK)lnunenctueaz,totui,spiritul
(Gemu?),deschiznd,dimpotriv,spaiuljoculuiliberaljfacultilornoastre
decunoatere.Kantapreciazjustacestlucruatuncicndspune'artaar
trebuiv,streacdreptnatur,adicsplac,frstrdezeconstrngerile
impuseldereguli.Noinuacordmatenieconcordaneiintenionateaceeace
esteprezentatcuirealitateafamiliarnou;nuneintereseazcuceanume
seamn.Nuimsurmsensul|exigent(Anspruchssinn)raportndu1laun
criteriudejabinecunoscut,ci,dimpotriv,acestjcriteriu,conceptul,este
extinsesteticnmodnelimitat94.
Definiiakantianaarteicareprezentarefrumoaslegatdeunobiect
ianconsiderareacestlucrunmsurancarepniurtulestefrumosn
ntruchipareaprinart.Cutoateacestea,esenapropriuzisaarteieste
dezavantajatncomparaiacufrumosulnaturii.Dacconceptulunuiobiect
arfidoarfrumosntruchipat,acestlucruarconstituidoartemaunei
ntruchipriformaleiarsatisfacedoarcondiiaindispensabiloricrei
frumusei.Artaeste,chiaridupKant,maimultdectreprezentarea
frumoasaunuiobiect;eaestentruchipareaideilorestetice,adicaceva
situatdincolodeoriceconcept.Conceptuldegeniuvaficelcareformuleaz
aceastideealuiKant.
Nupoatefinegatfaptulcteoriadespreideileestetice,prinntruchiparea
croraartistulextindenelimitatconceptuldatnsufleindjoculliberal
facultilorsufletului,arenochiicititoruluideaziotrsturnefericit.De
parcacesteideiarfianexateunuiconceptdejacluzitor,precumatributele
uneidivinitifiguriiacesteia,ntietateatradiionalaconceptuluiraional
desprereprezentareaesteticinexponibilesteattdeputernic,nctchiari
laKantseproduceiluziauneianterioritiaconceptuluifade
92[Aiciarfitrebuitsfieevideniatfunciaobligativaanaliticii
sublimului.VezintretimplucrarealuiJ.H.Trede,DieDifferemvon
theoretischemundpraktischemVernunftgebraucbunddessenEinheit
innerhalbderKritikdR.Rn^l^^ftH.JJ.IU~m(tm).
Iesteticiiprinintermediulcriticiikantiene51i,8Stetic,deinjocul
facultilorprevaleaznuraiunea,ciimaginaia.Teoretirivamaigsidestule
mrturiipotrivitcroraluiKantivafidestuldegreusiideeaprincipal
privindincomprehensibilitateafrumosului,careiasigurnnpobligativitatea,
fraapelainvoluntarlantietateaconceptului,generalealeraionamentului
susuntnsferitedeasemenealipsuriidovedesciimpresionantce
culmineaznfunciaconceptuluidegeniupentruartei.Chiarifraintra
ntrointerpretaremaiamnunitaacesteiiiantruchipriiideilorestetice,
sepoatespunecastfelKantnuestenicidecumatdelainterogaiasa
transcendentalfilozoficideturnatpedrumulgreitaliiacreaieiartistice.
Iraionalitateageniuluimarcheazunfactorproductivdereguli,carese
nfieaznmodsimilarattcreatoruluicticeluicarese,Nuexistnicio
posibilitatedeasurprindepealtcaleconinutulopereiarteidectn
plsmuireaunicaopereiinmisterulnicicnddeplinaccesibilnnicI.Al
impresieipecareoproduce.Deaceea,conceptuldegeniucorespundeunui
>!e:careKantlconsiderdecisivpentrugustulestetic,ianumejoculeliberat
altilorsufleteti,intensificareasentimentuluivieiicerezultdinarmonizarea
imagi[euraiuneaindeamnlazbovirenfaafrumosului.Geniulestepe
deplinunfliftmanifestareaacestuispiritvitalizant.Spredeosebirede
dogmatismulncremenitrieiscolastice,geniulddovaddeunavntliberal
inventivitiii,prinaceasta,liginalitatecreatoaredemodele.
Tuldintregustigeniunvedereaceaststaredelucruri,seimpune
ntrebarealegatdemodulncareKantraportulreciprocdintregustifrumos.
Elpstreazntietateadeprincipiuaii,nmsurancareiopereleartei
frumoase,careesteartageniului,seplaseazsubtivacluzitoarea
frumuseii.Avndnvedereinveniageniului,retuareaoferitde:gustar
puteaficonsideratridicol,nsacestaconstituiedisciplinanecesarcarei
^atribuitgeniului.Astfel,Kantsusinec,nsituaiileproblematicentietatea
irevinei.Daraceastproblemnuareoimportanprincipial.Ccin
principiugustulseeazpeunfundamentcomuncugeniul.Artageniului
constnafacecomunicabiltliberalfacultilordecunoatere.Acestlucrul
realizeazideileesteticepecareelleIteaz.nscomunicabilitateastriide
spirit,aplceriicaracterizaisatisfaciaestetica.Acestaesteofacultatea
judecrii,deciungustreflexiv,darobiectulreflecieisaleioaraceastarede
spiritaanimriifacultilordecunoaterecareestedatattncazul
frumosuluinaturiictincelalfrumosuluiartei.Importanasistematica
conceptuluidefjijaeste,dimpotriv,limitatlacazulparticularalfrumosului
artei,razadeaciuneaHjanceptuluidegustesteuniversal.
YfaptulcKantsubordoneazcompletconceptuldegeniuinterpretrii
saletranscendntale,nealunecndnicidecumnpsihologiaempiric,devine
evidentprinlimitareafS9flceptuluidegeniulacreaiaartistic.Acestlucru
este,dinpunctdevedereempiflcpsihologic,cutotulnejustificatatuncicnd
refuzaceasttitulaturmarilorinven^toriiinovatoridindomeniultiineii
tehnicii.Pestetotundesepoateajungela,cqvacenupoatefigsitdoarprin
studiuitravaliumetodic,decipestetotundeavemdeaiaartejlfacecu
invenia,acoloundecevasedatoreazinspiraieiinucalcululuimetodic,
roluliprincipalirevineluiingenium,geniului.Cutoateacesteaintenialui
Kantestecorectaidoaroperadeartestedeterminatdefaptulcnueste
plsmuitdectpringeniu.Doarncazulartistuluiesteadevratcinvenia
sa,opera,seraporteazpotrivitfiineisalelaspirit,laspiritulcarecreeaz,ct
ilacelcejudecisedesfat.Doaracesteinveniinupotfiimitate,astfel
nctKantaredreptatedinperspectivtranscendentalivorbeascdoar
aicidespregeniuisdefineascartafrumoascaartageniului.Toate
celelalterealizriiinveniigeniale,orictarfidegenialinvenia,nusunt
definitepotriviteseneilordeacestlucru.
Sreinem:pentruKant,conceptuldegeniunseamnntradevrdoaro
completareaceeacelintereseaznintenietranscendentalnlegturcu
facultateadejudecareestetic.SnuuitmcCriticafacuitiidejudecarese
ocupnparteaadouanexclusivitatecunatura(ijudecareaacesteiadin
perspectivaconceptelorfinale)inuarenimicdeafaceeuarta.Raportatla
inteniageneralantregului,aplicareafacultiidejudecareesteticeasupra
frumosuluiisublimuluinnaturestemaiimportantdectfundamentarea^
transcendentalaartei.Finalitateanaturiipentrufacultateanoastrde
cunoatere,care,aacumamvzut,sepoatemanifestadoarncazul
frumosuluinaturii(inuncelalartei),ijtte,ncalitatedeprincipiu
transcendentalalfacultiidejudecareestetice,nacelaitimp:tpluldea
pregtiraiuneanvedereaaplicriiconceptuluiuneifinalitiasupranaturii.
Astfel,criticagustului,respectivestetica,estepregtireateleologici.
Legitimareaacesteiajr*acreirevendicareconstitutivreferitoarela
cunoatereanaturiiadistruscriticaraiunii:ncalitatedeprincipiual
facultiidejudecareesteinteniafilozoficaluiKant,ceaiconduceansamblul
filozofieisalelaoconcluziesistematic.FacultateadejudecareStituiepuntea
ntreintelectiraiune.Inteligibilul,lacaretrimitegustul,substratulasensibil
alumanitii,coninenacelaitimpmediereantreconceptelenaturiiicele
libertii98.Aceastaestesemnificaiasistematicaproblemeifrumuseii
naturiipentruftt.Eantemeiatporiacentralatekologiei.Doarea,inu
arta,poatepoateserviiriiconceptuluidefinalitatepentrujudecareanaturii.
Chiaridinacestmotivlatic,judecatadegustpurrmnetemeiul
indispensabilalceleideatreiaCritici.FDarchiarincadrulCriticiifacultii
dejudecareesteticenuestevorbapnlaurmreomarginalizareagustului
dectreconcepiadespregeniu.SurmrimmodulnKantdescriegeniul:
geniulesteunfavoritalnaturiiaacumfrumuseeanaturalconsideratun
daralnaturii.Artafrumoastrebuiestreacdreptnatur.Pringeniului
naturaidregulaartei,ntoateacesteformulriconceptuldeestecriteriul
necontestat.*'Performanaconceptuluidegeniueste,prinurmare,doaraceea
deapunepeaceeaitreaptesteticproduselearteifrumoaseipeceleale
frumuseiinaturale.iartaestefivtdinpunctdevedereestetic,adiciea
constituieoproblemafacultiidereflexive.Ceeaceesteprodusnmod
intenionatiarenaceastprivinoatenutrebuieraportatlaunconcept,
civreasplacnsimplaapreciere,frumosuluinaturii.Formulaarta
frumoasesteartageniuluinunseamn,nimicaltcevadectcnicin
cazulfrumosuluinartnuexistunaltprincipiudejaecare,niciunalt
criteriualconceptuluiialcunoateriidectcelalfinalitiipentru
ijentimentullibertiinjoculfacultiinoastredecunoatere.Frumosuln
natursauesteticiiprinintermediulcriticiikantiene53iareunuliacelai
principiuaprioriccarerezidpedeantregulnsubiectivitate,amiafacultii
dejudecareesteticnuntemeiaznniciunfelexistenaunuisnompentru
obiectelefrumoase.Refleciatranscendentalkantianctreunfacultiide
judecarejustificrevendicareajudeciiestetice,darnupermiteo;filozoficn
sensuluneifilozofiiaartei(iarKantafirmelnsuiccriticiinui.Jaiiipundc
aiciniciodoctrinsaumetafizic101).
'*geniuluiiconceptuldetrireiereaconceptuluidegeniueierea
facultiidejudecareesteticepeunapriorialsubiectivitiivadobndioiie
nouodatcumodificareasensuluireflecieifilozoficetranscendentaleacarei
auurmatluiKant.Problemaarteivafireformulatdatoritdispariieioi
metafizic,carelaKantntemeiantietateafrumosuluiireataaconceptulde
naturii.ModulncareSchillerrecepteazCriticafacultiidejudecare,
angajndforatemperamentuluisumoralpedagogicnslujbaideiiunei
educaii:',determinimpunereapunctuluidevederealarteimfaapoziiei
kantieneagustuluiftrfaculttiidejudecare.
$OdL)Wperspectivaarteiseproduceastfeloreaezarefundamentala
raportuluiconcep{L&}:kantienedegustidegeniu.Conceptulmailarga
trebuitsdevincelalgeniului,iarIa&menulgustuluitrebuia,invers,sse
deprecieze.
^Jilbine,nicincazulluiKantnulipsescargumentelenfavoareaunei
asemeneajjsjorizri.Nicipentruelnuesteindiferentnceeaceprivete
facultateadeapreciere^fftttilungsvermdgeri)agustuluifaptulcarta
frumoasesteartageniului.Tocmaiacestafjielucrullaacruijudecare
participgustul,ianumedacooperdeartestelipsitsaulespiritKant
afirmlaunmomentdatdesprefrumuseeaarteictrebuiesinemde
posibilitateaacesteiacarenecesitgeniunjudecataunuiastfelde,iarn
altparteelafirmctsepoatedefiresccfrgeniunuesteposibilnicil,
frumoas,darniciungustpersonalcaresojudececorect103.Astfel
perspectivalWpragustului,nmsurancareacestaesteexercitatasupra
celuimainobilobiectalsu,sujpraarteifrumoase,trecedelasinencea
asuprageniului.GenialitiicreaieiijK^espundegenialitateanelegerii.Kant
nuseexprimastfel,darconceptuldegeniupefJflpIutilizeazaici104e
valabilnmodsimilarnambeleprivine.AcestaestefundamentulDCcarese
vacldincontinuare.
Estentradevrevidentcconceptuldegustipierdeimportanaatunci
cndpeprimulplantrecefenomenulartei.Punctuldevederealgustuluieste
unulsecundarfadeSleiadeart.Sensibilitateaselectivcarel
caracterizeazareadeseaofuncienivelatoareBraportcuoriginalitateaoperei
deartgeniale.Gustulevitneobinuitulinemaiauzitul.Elesteunsim
superficialinuseangajeaznceeacepriveteelementuloriginalalunei
produciiartistice.AscensiuneaconceptuluidegeniunsecolulalXVIIlea
manifestdejattaccentpolemiclaadresaconceptuluidegust.Cciacestaera
ndreptatmpotrivaesteticiiclasiciste,ntimpceidealuluidegustal
clasicismuluifrancezieraatribuitrecunoaterealuiShakespeare(Lessing!).
Kantesteconservatornaceastprivini
5Kantprefernmodcaracteristicconjunciasaunloculluii.
Adoptopoziiemediannmsurancarepstreazconceptuldegust
cenufusesedoarrepudiatsubsemnulSturmundDrangului,ciinclcat
cuoimpetuozitatecaracteristicntrofinalitatetranscendental.
Cutoateacestea,atuncicndKanttrecedelaaceastfundamentare
general1%problemeleuneifilozofiiaartei,trimiteelnsuidincolode
concepiadespregust.Vorbeteatuncidespreideeauneidesvririagustului
.Darcenseamnacestlucru?Caracterulnormativalgustuluiinclude
posibilitateaformriiiperfecionriisale.Gustuldesvrit,acruintemeiere
estemizacentral,vaadopta,dupKant,oanumitformneschimbtoare.
Acestlucruconstituieorictdeabsurdnisarpreaojudecatperfect
logic.Ccidacgustulesteconformrevendicriisalebungust,atunci
satisfacereaacesteiaartrebuintradevrspuncaptntreguluirelativismal
gustului,delacareserevendicscepticismulestetic.Elartrebuiscuprind
toateoperelearteidecalitate,aadarcusigurantoatecelecaresunt
produsepringeniu.
VedemastfelcideeaunuigustdesvritpecareodiscutKantar
puteafidefinitmaibineprinconceptuldegeniu.Aplicareaideiigustului
desvritndomeniulfrumosuluinaturiiarfinmodevidentprimejdioas.
Acestlucruarputeafiacceptat,eventual,ncazularteigrdinilor.DarKanta
anexatartagrdinilornmodconsecventfrumosuluiartei106.Cutoate
acestea,ideeaunuigustdesvritestedestuldeinadecvatnfatafrumuseii
naturii,cumarficeaapeisajului.Sreprezinteeloareoomagiereatotceeste
frumosnnatur?Existoareposibilitateauneidiferenieri?Sexisteoareaici
6ierarhie?Esteunpeisajnsoritmaifrumosdectunulnvluitnploaie?
Exist,defapt,urtulnnatur?Saudoaratraciivariatenfunciede
dispoziiischimbtoareiplceridiferitepentrugusturidiferite?Kantarputea
aveadreptateatuncicndsocotetecfaptulcnaturaplacengenereareo
ponderemoral.Daresteoarerezonabilncazulacesteiasdifereniemntre
ungustbuniunulprost?Acoloundeoasemeneadifereniereestentrutotul
nendoielnic,ncazularteiialartificialului,acologustuleste,aacumam
vzut,ocondiielimitativafrumosuluiinuconineprincipiulsupropriu
zis.Astfel,ideeaunuigustdesvritarecevandoielnicncazulnaturiiial
artei.Conceptuldegustesteforatncazulncareseomiteincludereanela
ideiicaracteruluischimbtoralgustului.Dacexistomrturieacaracterului
schimbtoraltuturorlucruriloromenetiiarelativitiituturorvalorilor
umane,atunciacestlucruestegustul.
ntemeiereakantianaesteticiipeconceptuldegustnupoate,deaceea,
snesatisfaccuadevrat.Neestecumultmailandemnutilizarea
conceptuluidegeniu,pecareKantlaelaboratcaprincipiutranscendentalal
frumosuluiartei,caprincipiuesteticuniversal.Acestandeplinetemultmai
binedectconceptuldegustexigenainvariabilitiinfaascurgeriitimpului.
Miracolulartei,desvrireamisterioaspropriecreaiilorartisticereuiteeste
vizibildincolodetimp.Pareastfelposibilsubordonareaconceptuluidegust
fundriitranscendentaleaarteiiinterpretareagustuluidreptsimsigural
geniuluiartei.Principiulkantianconformcruia:Artafrumoasestearta
geniuluivadeveniastfelprincipiultranscendentalalesteticiingeneral
Esteticaesteposibil,pnlaurm,doarcafilozofieaartei.
105KritikderUrteilskraft,p.264.
106Darnmodciudatpicturiiinuarhitecturii(veziKritikder
Urtelskraft,p.205)oclasificarece
*i(SMblectivareaesteticiiprinintermediulcriticiikantiene55c
Jdealismulgermanafostcelcareaformulataceastconsecin.DeiFichte
i.jhdlingsaualturatinalteprivineteorieikantieneaimaginaiei
transcendentale,eiJ.Flatoutilizarenouacestuiconceptnestetic.Spre
deosebiredeKant,punctul'devederejfffria'devineuntipdeproductivitate
genialincontientatotcuprinztoareceincludeigttoraneleascaprodus
alspiritului7.
Aridtaceastansamdeplasatfundamentulesteticii.Asemenea
conceptuluidegust,celsuluinaturiisedepreciazlarndulsu.Interesul
moralpentrufrumosulnaturii,Kant1adescriscuattaentuziasm,seretrage
ntrunplansecundndrtuliriiomuluicusinensuinopereleartei,n
extraordinaraesteticaluiHegelnaturiimaiaparedoarcareflexalspiritului.
DefaptnumaiestevorbadespreflflfrirmTTitindependentncadrulntregului
sistematicalesteticii108.
Evident,indeterminareacucarenaturafrumoassenfieazspiritului
icomprehensivesteceacarejustificafirmaiahegelianconformcreiaea
substaneisale,conservatnspirit109.Hegelajungeaici,dinpunctde
estetic,laoconcluziectsepoatedejustcareniseofereadejamaisus,
atuncitftrirkrmfaeamdesprepericolulaplicriiideiigustuluiasupranaturii,n
modincontestabil,Jiprrdtaprivindfrumuseeaunuipeisajestedependent
degustulartisticaluneiepoci.Sgetgiodim,deexemplu,lanfiarea
urenieipeisajuluialpinpecareomaintlnimnlsolulalXVIIlea,
reprezentnddebunseamunreflexalspirituluisimetrieiartificiale
cesdominsecolulabsolutismului.Astfel,esteticaluiHegeladoptntotalitate
punctuldeartei,nartomulsentlnetepesinensui,iarspiritulse
ntlnetecuspiritul,pentruevoluiaesteticiiestefaptulciaici,lafelcan
toatfilozofiaidealismulspeculativaavutunefectceadepitcumult
importanasaJftjtnoscut.Dupcumsetie,repudiereaschematismului
dogmaticalcoliihegelienelasecoluluialXlXleaaduslareclamareaunei
nnoiriacriticiisubsemnuluneiilaKant.Acestlucruestevalabilnaceeai
msurincazulesteticii.Orictasenzaionalvalorificareahegelianaartei
nslujbauneiistoriiaconcepiilorHune(Weltanschauungeti),metodologiaunei
astfeldeconstruciiistoriceapriorice,jfittfeiagsitctevamodurideaplicare
ncoalahegelian(laRosenkranz,Schasler.A.),Wbstcurnddiscreditat,
nsnevoiauneirentoarcerilaKant,aprutnreplic,nua'pututs
nsemneontoarcererealiorecuperareaorizontuluicecuprindeacriticile
lui
CantFenomenularteiiconceptuldegeniuaurmasncentrulesteticii,
iarproblemaifflttbsuluinaturii,asemeneaconceptuluidegust,aurmasn
continuaremarginale.
M
*Despremsurancarefenomenulgeneralalfrumosuluiafostumbrit
demutaiasurvenitKantiurmaiisi,mutaiepecareamncercatso
numescprinformulapunctdevederealneinformeazprimulfragment
schlegelian(nFriedrichSchlegel,Fragmente.A.USdem,1797):Numimpe
muliartiti,pecndeisuntdefaptoperealenaturii.Aceastlulpstreaz
ecoulfundriikantieneaconceptuluidegeniupeundaralnaturii,ns
omagiulacestuiaesteattdediscret,nctformuladevine,dimpotriv,o
obiecielaadresauneitiartisticepreapuincontientedesine.JRrlledactarea
prelegerilordeesteticntreprinsdectreHothoacordfrumosuluinaturiiun
jfitpoatepreaautonom,aacumodovedetestructurareaoriginal
hegelianamaterialuluiConstituitdeLassonneharannhWV/iHprwlf
tonii,hmIEW,~ATo,.(tm)V.Av1
Acestlucrudevinevizibililanivelullimbajuluifolosit,ngustarea
kantianconceptuluidegeniuasupraartistului,pecareamtratatomaisus,
nuareuitsimpun.Dimpotriv,conceptuldegeniuajungensecolulalXlX
leaunuluniversalcunoatelaolaltcuconceptulelementuluicreator(dos
Schopferische)oadevraiiapoteoz.Conceptulromanticidealistal
productivitiiincontienteafostacelacaredeterminataceastevoluie,
dobndindorspndireincredibilprinintermediulIuSchopenhauerial
filozofieiincontientului.Amartatcoastfeldeprivilegiesistematica
conceptuluidegeniuesteinadecvatesteticiikantiene.Cutoateacesteaij
obiectivulprincipalalluiKant,ntemeiereauneiesteticiautonome,eliberatde
criteriuticonceptului,precumincercareadeaevitantrebareaprivitoarela
adevrndomeniul!Artei,fundamentndjudecataesteticnopoziiefade
iraionalismulicultulgeniuluijdinsecolulalXlXleapeaprioriculsubiectiv
alsentimentuluidevia,armoniafacultiijnoastreprivitoarelacunoatere
ngeneral,ceacareconstituieesenacomunagustuluijiageniului.Teoria
luiKantdespreintensificareasentimentuluivitalnsatisfaciajestetica
reclamatextindereaconceptuluidegeniulascaraunuiconceptvitalcupruKj
ztor,maialesdupceFichteridicaseconcepiadespregeniuiproducia
genialIsfranguldeperspectivtranscendentaluniversal.Iatdece
neokantianismulaevideniaiconceptultririi(Erlebnis)ncalitatedefapt
propriuzisalcontiinei,ncercndsderivejoricevalabilitateobiectualdin
subiectivitateatranscendental10.
P)DespreetimologialuiErlebnis*
Cercetareaocurenelorcuvntuluitrire(Erlebnis)nscrierilegermane
conducelarezultatulsurprinztorc,spredeosebiredeErleben(atri,a
simiintens},acestasaconsacratabiananiiaptezeciaisecoluluialXlXlea.
nsecolulalXVIIIlealipseacutotul,darnueracunoscutnicideSchillersau
Goethe.Primaconsemnare'paresfieoscrisoarealuiHegel.Darchiaridin
aniitreizeciipatruzecimisuntcunoscutedoarapariiirzlee(laTieck,Alexis
iGutzkow).Cuvntulaparelafelderarinaniicincizeciiaizeciieste
dintrodatconsemnatfrecventabiananiiaptezeci.Introducereasan
limbajuluzualseleag,dupcumsepare,deutilizareasanliteraturade
facturbiografic.
110EstemeritullucrriiluiLuigiPareyson,L'esfeticadelidealismo
tedesco(1952),deafirelevatimportantaluiFichtepentruesteticaidealist,n
consecinsarputeaidentificacontinuitateasecretainflueneiluiFichtei
Hegelninteriorulntregiimicrineokantiene.
111ConformunorinformriioferitecuamabilitatedectreAcademiadin
Berlincare,dealtfel,nuaepuizatnregistrareaapariiilorluiErlebnis.[ntre
timptermenulaaprutcaarticolsemnatdeKonradCramernHistorisches
WorterbucbderPhilosopbie(Bd.2,pp.702711),coordonatdeJ.Ritters.]
112Hegelscrientronsemnaredecltorie:meineganzeErlebnis
(ntreagameatrire)(nBriefe,ed.Hoffmeister,III179).Trebuiesavemn
vederecestevorbadespreoscrisoarencarepotfiutilizateexpresii
neobinuiteimaialesdinlimbajuluzual,ncazulncarenuestegsitun
termenmairspndit.Astfel,Hegelfolosetepelngacesteaoformul
asemntoare(nBriefe,III,55):iaracumsvpovestescdespretraiul
(Lebweseri)meunWiena.Separecelcutaonoiunecolectivpecarenuo
aveancladisnnritie(fn*l*esteticiiprinintermediulcriticiikantiene57[n
vederecestevorbadespreoformderivatdelacuvntulerleben,careIB
vechiiapareadeseanepocaluiGoethe,mobilulelaborriinoiiformetrebuie
analizsemanticaluierleben.Erlebensemnificmaintiamaifind
cndsepetrececeva.Deaicirezultnuanadenemijlocirealuierlebencu:
surprinscevarealspredeosebiredecevadesprecaresepresupunecsetie,
^ilipsetecreditareaprinexperienaproprie,fiecestepreluatdelaalii,sau
dinauzite,fiecestededus,presupussaunchipuit.Cevatritestemereu
lucrulinine.
itimp,formadasErlebte(ceeaceafosttrit)estefolosit
semnificnddurabilaceeaceestetrit.Aceastsemnificaieesteunfelde
produssautaceeacedobndetedurabilitate,greutateiimportandin
tranzitoriultririi,desensstaunmodevidentlabazaformeilexicale
Erlebnis:attceprecedeoriceinterpretare,prelucraresautransmitere
oferinddoaruneiinterpretriimateriauneimodelriulterioarecti
produsulextrasdineidurabil.
Eesteidubledireciiasemanticiiluierlebenicorespundefaptulc
literaturadetip:afostceaprincaresaconsacratiniialcuvntulErlebnis.
EsenabiografiiloraialXlXlea,maialesacelordedicateartitilori
scriitorilor,esteaceeacncearcaopereiprinintermediulvieii.Meritullor
consttocmainfaptulcmediazdoudireciidesenspecareleam
difereniatncazulluiErlebnisileoconexiuneproductiv.Cevadevine
Erlebnis(trire)nmsurancarestnumaitrit,cidoardacfaptuldeafi
trit(Erlebtseiti)aavutunimpactdeosebiticonferosemnificaiedurabil.
CeeaceconstituieoErlebnisdobndetenpedeasupraunnoustatut
existenialnexpresiaartistic.Titluldevenitcelebrual,DasErlebnisunddie
Dichtung(Trirestpoe^e),concentreazaceastcorelaieSpBitjifonnul
memorabil.Diltheyafostntradevrcelcareaatribuitofuncie|HM)i.|ilii
iiiunuitermenceurmasfacfoartecurndcarier,deveninduntermenla
moduldedesemnareaunuiconceptaxiologicattdepregnant,nctafostca
neologismnmaimultelimbieuropene.Sepoatenspresupunecevoluia
iicpropriuzisestedoarreflexulaccenturiiterminologicepecarecuvntulo
:laDilthey.
Otriv,ncazulluiDiltheypotfiizolatenmodfericitmotivelece
acioneaznelareaconceptualacuvntuluiErlebnis.TitlulDasErlebnis
unddieDichtungesteunululterior.Primavariantastudiuluidedicatlui
Goetheinclusnvolum,antpecareDiltheyopublicasen1877,atest
ntrebuinareacuvntuluiErlebnis,Fnuanunconsolidareaconceptual
ulterioaratermenului.Esteutilsanalizmmaiatentformeleceauprecedat
fixareaconceptualasensuluiluiErlebnis.Paresnufieoicoinciden
faptulcobiografiealuiGoethe(iunstudiudespreaceasta)estecea
termenulaparebrusccuomarefrecven.Goethendeamnmaimultdectla
oastfeldeformlexical,ccipoeziilesaledobndescunsensnoupornindde
laiteaceacestatrise.Elnsuiafirmadespresinectoatecreaiilesale
constituieouriarjsire.BiografiagoetheanaluiHermannGrimmse
conformeazacesteiformuleneaunuiprincipiumetodologic,ceeaceducelao
utilizarefrecventacuvntulPrlebnisse(triri,experiene}.
Variantadin18771'5,precuminformasaprelucratmaitrziunDas
Erlebnisund<Dichtung(1905).DiltheylcomparnaceststudiupeGoethe
cuRousseauifolostermenuldasErleben(actuldetrire)pentruadescrie
scriiturainovatoarealuiRoussehrnitdeuniversulexperienelorsale
interioare.AstfelgsimnparafrazaunuipasajiRousseausintagmadie
ErlebnissefriihererTage(tririle%klordeodinioar)'.
Cutoateacestea,sensulcuvntuluiErlebnisesteoarecumincertla
nceputchiar;Diltheynsui.Acestlucruldemonstreazcudeosebitclaritate
unpasajdinetulterioarencareDiltheysuprimcuvntulErlebnis:In
conformitatecuceeaceiicutririlepecareileaplsmuitnnchipuire
potrivitnetiineisaledesprelume1!EstedinnouvorbadespreRousseau.Dar
otrirerezultatdinjoculfantezieinuseiadecveazsemanticiioriginarea
cuvntuluierlebeniniciterminologieipropriuzisluiDiltheydinperioada
ulterioar,undeErlebnissemnificceeaceestedatnemijlcmateriaultima
oricreimodelriafanteziei.CreareatermenuluiErlebnisevocaimodevident
ocriticaraionalismuluiiluministcareaimpustermenulpornindde,sl
Rousseau.InfluenaluiRousseauasupraclasicismuluigermanafostprobabil
ceacapusnvigoarecriteriulfaptuluideafitrit(Erlebtseiri),fcndastfel
posibilforErlebnis9.Conceptuldeviaconstituiensifundalulmetafizic
cesusineispeculativaidealismuluigermanijoacunroleseniallaFichte
iHegel,dari;Schleiermacher.nopoziiecucaracterulabstractalraiunii,
precumicucaractparticularalsentimentuluisaureprezentrii,acestconcept
implicolegturcutetatea,cuinfinitul.Acestlucrupoatefiperceputcu
claritatentimbrulpecarecuvntErlebnis1apstratpnnzilelenoastre.
RecursulluiSchleiermacherlasentimentulviuopusraionalismului
iluminist,apluiSchillerlaolibertateesteticopusmecanismuluisocietii,
modulncareHegopuneviaa(imaitrziuspiritul)pozitivitii,toate
acesteaanunauprotestulndreptmpotrivasocietiiindustrialemoderne,
care,lanceputuluiacestuisecol,atransfercuvinteletrire(Ertebriis)iatri
(Erleben)nlozincicurezonantaproapereligiosRevoltatinerilormpotriva
culturiiburghezeiastiluluideviaburghezstsubacesemn.Influentalui
FriedrichNietzscheialuiHenriBergsonaacionatndirecie;dario
micarespiritualcumarficeadinjurulluitefanGeorgeinun<din
urmsensibilitateadeseismografcucaregndirealuiGeorgSimmela
reacionati
115nZeitschriftfurViilkerpsychologie,Bd.X;cF.ObservaialuiDilthey
nlegturcuGoethefanteziapoetic(DasErlebnisunddieDichtung,p.468
sq.).
116DasErlebnisunddieDichtung,6.Auflage,p.219;cf.Rousseau,Le
Confessions,PrtieII,Livre9.1Corespondentulexactnupoatefiidentificat.Nu
estevorba,probabil,despreotraducere,didespreoparafrazareadescrieriice
aparelaRousseau.
117ZeitschriftfurVolkerpsychologie,op.Cit.
118Slumaicidrepttermendecomparaieunpasajdinediia
ulterioarastudiuluidespre!GoetheinclusnDasErlebnisunddieDichtung,
p.117:Poeziaestereprezentareiexpresieavieii,jEaexprimtrirea
(Erlebnis)infieazrealitateaexterioaravieii.
119Limbajulgoetheanajucataiciunrolcusigurandecisiv,ntrebai
vodatcufiecarepoezie,de|cuprindeunlucrutrit(Jubilumsausgabe
38,326)(38,257).Dacuniversulculturiiialcrilorestejapreciatcuun
astfeldecriteriu,atuncielnsuivafinelescaobiectaluneitriri.Nueste
desigur!ntmpltorc,dimpotriv,ntrunadinhioarafiilenmn<>A*A\par
iesteticiiprinintermediulcriticiikantieneccsemrturisescacelailucru.Iat
cumfilozofiavieii(Lebensphilosophie)dinstrestabileteolegturcu
predecesoriieiromantici.Respingereamecanizriilaacistentamasificata
prezentuluiconstituieunaccentattdefirescaltermenului,sziuadeazi,
nctimplicaiilesaleconceptualermncompletocultate'.
4termenulimpusdeDiltheyvatrebuinelesporninddelapreistoria
romanticjiivatrebuisneamintimcDiltheyfusesebiografullui
Schleiermacher.,jaivntulErlebnisnuaparenclaSchleiermacher,nici
mcarErleben,dar,sinonimelecepopuleazsferasemanticaluiErlebnis,
iarfundalulmereuprezentcuclaritate.Oriceactrmnecaunmomentde
viadeinfinitateavieiicaresemanifestnel.Totceestefiniteexpresie,:a
infinitului,igsi,ntradevr,nbiografialuiSchleiermacher,ncadrul
descrieriicontemplrii
0utilizaredeosebitdepregnantacuvntuluiErlebniscarei
contureazibtinutulconceptual:Fiecaredintreexperienele(Erlebnisse)sale,
existentepentrutimagineauniversuluidesprinsdincontextulexplicativ.
Jldetrireexaminaacumncontinuareaistorieilexicalealui
Erlebnisistoriasavomputearetinedinceleprezentateanteriorfaptulc
conceptuldeajsalluiDiltheyconineevidentambeleelemente:trireai,mai
multdeatt,ei.Acestlucrunueste,debunseam,ntmpltor,ciconstituie
maicurndotaproprieisalesiturimedianentrespeculaieiempiric
asupracreiavatrebui.Avndnvederecelestepreocupatdelegitimarea
epistemologicatiinelor,gndireasaestedominatdemotivulaceeaceeste
datnmodreal(doswahrhaft.Estevorba,aadar,despreunmotiv
epistemologicsau,maibinezis,unmotivalilogicinsei,careimotiveaz
elaborrileconceptualeicarecorespunde
1lingvisticpecare1amurmritmaisus.Aacumapatiaiseteade
senzaiialesuferineicauzatdeaparaturacomplicatauneicivilizaii
remodelatde
;industrialauprovocatemergenacuvntuluiErlebnisnlimbajul
uzual,Stanncareseplaseazcontiinaistoricfadetradiiedirijeaz
conceptuli,deexemplu,surprizaluiRothackerlegatdecriticaluiHeidegger
concentratnasupraimplicaiilorconceptualealecartezianismuluilaadresa
luiErleben:DieDenkformndenGeistesmssenschaftenunddasProblemdes
Historismus,1954,p.431.Devia,actalexisteneicomune,moment,
sentimentpropriu,senzaie,influenare,caautodeterminareliberasufletului,
interioritateaoriginar,tulburareetc.ey,DasLebenSchleiemachers',p.341.
nmodsemnificativns,leciuneaErlebnisse(peconsiderceacorect)
constituieocorecturaceleideadouaediii(1922,ngrijitdepentruforma
Ergebnisse(rezultate)dinversiuneainiialdin1870(,305).DacediiaIaici
ogreealdetipar,atuncieailustreazproximitateadesenspecaream
constatato||USntreErlebnisiErgebnis.Unaltexemplupoates
clarificeacestlucru.IatcesecitilaHotho(nVorstudienfiirLtbenundKunst,
1835):Cutoateacestea,unasemeneatipdeesesprijinmaimultpe
amintireaunorstritrite(erlebte),aunorexperieneparcurseinsi
productiv.Amintireaconservirennoieteindividualitateaiforma
exterioartririinfunciasaepistemologic.Acestlucrucaracterizeaz
evoluiatiinelorspiriinsecolulalXlXlea,ianumensensulcacesteanu
recunosctiinelenaturiidoarunmodelformal,cidezvoltacelaipatosal
experimentriiicercetrii,motivateacelaielementdincaresehrnesc
tiinelemodernealenaturii.Dacrezervapeepocamecaniciiaresimito,
probabil,fadenaturcalumenaturaliagsitexp:epistemologicn
conceptulcontiineidesineinregulacertitudiniiapercepieii
distinctedezvoltatlaranguldemetod,tiinelespirituluialesecoluluial
XIX4resimeauorezervsimilarfadelumeaistoric.Creaiilespiritualeale
trecutului,domeniularteiiistoriei,numaiaparinconinutuluifirescal
prezentului,cisuntobiedestinatecercetrii,datedelacareesteposibilo
actualizareatrecutului.Astfel,conotuldatuluiestecelcarecluzete
accepiuneadiltheyanaconceptuluideErlebnis.
Ccidateledindomeniultiinelorspirituluiauonaturspecialiacest
lucrudoreis1formulezeDiltheyprintermenuldesErlebnis.Porninddela
distinciacartezianrescogtans,eldefineteconceptuldeErlebnisprin
reflexivitate,princontientncearcslegitimezeepistemologiccunoaterea
universuluiistoric,porninddelaaceasimodalitatespecialafaptuluideafi
dat(Gegebenheit).Dateleprimare,asupracroratinterpretareaobiectelor
istorice,nusuntdateexperimentaleimsurabile,ciunitisens.Iatcevrea
scomuniceconceptuldeErlebnis:formaiuniledesenspecarentlnimn
tiinelespiritului,orictnisarnfiadestrineiininteligibile,potfiredla
unitileultimeaceeaceestedatncontiinicarenumaiconin,larndul
lor,nistrin,obiectualsaucaresnecesiteointerpretare.Suntunitiale
tririicaresuntnseleunitidesens.
VomvedeacpentrugndirealuiDiltheyesteesenialfaptulcunitatea
ultimicontiineinuestenumitsensationsauEmpfindung(senzaie,
sentiment),aacumeraifirescnkantianismincnepistemologia
pozitivistasecoluluialXRleapnLErnstMach;Diltheyfolosetetermenul
deErlebnis.Ellimiteazastfelidealulconstructivaluneiedificria
cunoateriiporninddelaatomiaisenzaiei(Empfndungsatome)ileopuneo
variantmaibineprecizataconceptuluidedat.Unitateadetrire(inu
elementelepsihiceprincareeapoatefianalizat)reprezintunitateaveritabil
adatuluiIatcumnepistemologiatiinelorspirituluiseafirmunconceptal
vieiicelimiteazmodelulmecanicist.
Acestconceptalvieiiestegnditteleologic:viaaestepentruDilthey
productivitatepur.Prinobiectivareavieiinconstructedesens,ntreaga
comprehensiuneasensuluireprezintofetlmcireaobiectivatiilorvieiin
vitalitateaspiritualdincareauizvort.Conceptuldetrireconstituieastfel
fundamentulepistemologicpentruntreagacunoatereaobiectivului.
Deouniversalitatesimilardispunefunciaepistemologicpecareoare
conceptuldetrirenfenomenologialuiHusserl.nceadea5aCercetare
logic(ncapitolul2)sedistingenmodexplicitconceptulfenomenologicde
triredeceluzual.Unitateadetrirenuesteneleascaocomponenta
fluxuluirealaltririlorcontiineiunuieu,cicaorelaieintensional.Unitatea
desenstrireesteiaiciunateleologic.Existdoartririnmsurancare
cevaestetritivizatnele.DeiHusserlrecunoateiexistenaunortriri
neintenionate,acesteasuntabsorbitecaelementematerialenunitateade
sensatririlorintenionale.Dinacestpunctdevedereconceptuldetrire
devinehHusserltitulaturacuprinztoareatuturoractelordecontiin>
rroi/r.NcHh,,_~ix123reaesteticiiprinIntermediulcriticii
kantiene61conceptuldeErlebnissedovedeteafi,attlaDilthey,ctila
Husserl,attavieii,ctinfenomenologie,maintiunulpurepistemologic.
Elesteutilizatsemnificaiasateleologic,darnuestedefinitconceptual.Faptul
cceeacesetntrireestevianseamndoarcesteelementulultimla
carerevenim.Ivaetimologicofereaoanumitlegitimitateacesteifixri
conceptualeatermeperspectivaperformaneisale.Cci,aacumamvzut,
formeiErlebnisi,semnificaiecondensant,intensificatoare.Daccevaeste
numitsauvalorizat,atunciacestlucruestecomprimatprinsemnificaiasa
devenindunitateaittidesens.Ceeacetrecedrepttrireestedesprinsdealte
tririncareseahcevaprecumiderestulcursuluivieiincarenuse
trietenimic.Ceeaceideratafiotrirenumaiesteunelementcecurge
purtatdefluxulvieiijei,elestenelescaunitateidobndeteastfelonou
modalitatedeafiuna.Inprivinestedenelesfaptulcacestcuvntapare
ntextedetipbiograficicsepnlaurm,dinpracticaautobiografic.Ceea
cepoatefinumittrireseconstituietire.Nereferimaicilaacelconinutde
sensdurabildecaredispuneoexperienelcareaavutotrire.Acestaeste
elementulcarelegitimeazdiscursuriledespretentionalistructura
teleologicacontiinei.Pedealtpartens,conceptuldeisconinei
opoziiavieiifatdeconcept.Trireaareonemijlocireaccentuatsustrage
oricreivizrireferitoarelasemnificaiasa.Totceestetritestesinftiaracest
lucrucontribuielasemnificaiasa,potrivitcreiaaparineunitiiisine,
coninndastfeloraportareinconfundabilidenenlocuitfadentregulme.
Drepturmarenusedizolvnmodesenialnceeaceestebildespreelin
ceeacepoatefireinutdreptsemnificaieasa.Refleciacsaubiograficn
careestedeterminatconinutulsudesensrmnesudatdinamiciivieiiio
nsoetepermanentmaideparte.Faptulcesteattdetnctnuiputem
facefaconstituiedeadreptulmodalitateadeafiatririi.SpuneNietzsche:
Incazuloamenilorprofunzitoatetririledinuiendelung14.Cevreas
spunestecnuvorfirapiduitate.Prelucrarealorconstituieunprocesti
tocmainacestlucrurezidfiinalorpropriuzisiimportanalorinu
coninutulperceputiniialcaatare.Ceeacenumimemfaticotrireserefer,
prinlacevainubliabilidenenlocuit,careestenprincipiuinepuizabilpentru
comprehensiv(begreifend)asemnificaieisale.
JQKnperspectivfilozofic,aceastambivalenpecareamsurprinso
nconceptuldessemnificfaptulcacestconceptnuesteepuizatdectre
roluldestinatlui,deafiundatultimiunfundamentaloricreicunoateri.
MairezidcevacutotulnconceptuldeErlebnis,cevacarereclam
recunoatereasaiindicoprocnerezolvat:raportareasainterioarla
via.
Uexistatnaintedetoatedouorientriporninddelacareafost
reafirmataceastvastcarevizeazrelaiadintreviaitrireivomvedea
maitrziumodulncareDilthey,ctmaialesHusserlsaucomplicatn
problematicadefa.Exist,pedeof*GtsammelteWerke,Musarionausgabe,
Bd.XIV,p.50.18VeziDilthey,VII,p.29sq.
DiltheyvarestrngeulteriordinacestmotivdefiniialuiErlebnis:
Erlebnisesteunmoddeparte,importanafundamentalacriticiikantienea
oricreipsihologiisubstanialisteireplic,ceaaunitiitranscendentalea
contiineidesine,aunitiisinteticeaaperceAcesteicriticiapsihologiei
raionalisteiapututfiasociatideeauneipsihologiiuneimetodecritice,
precumceantreprinsncn1888'27dePaulNatorpipeRichard
Honigswaldantemeiatapoiconceptuldepsihologieagndiriilogie)(tm).
Natorpadenumitobiectulpsihologieicriticeprinconceptuldeconst
(Beivuftheit),careexprimnemijlocireaactuluitririi,iaelaboratmetoda
uneisubiectivuniversalecamodalitatedecercetareapsihologiei
reconstructive.Natorpiaconsolaiidezvoltatulteriorteoriafundamental
printrocriticriguroasaelaborrilorcortualealecercetriipsihologice
contemporane.Ideeacentral,conformcreiaconcrettririioriginare
(Urerlebnts),adictotalitateacontiinei,formeazounitatenedivizatse
difereniaziestedeterminatabiaprinmetodaobiectivatoareacunoaterii,
exist.Modfermncdin1888.Inscontiinanseamnvia,adico
corelaieconinuAcestlucrusemanifestnspecialnraportuldintre
contiinitimp:Datnucontiinacaprocesntimp,citimpulcaforma
contiinei.
nacelaian1888,ncareNatorpnfruntaastfelpsihologiadominant,
apareprfficartealuiHenriBergson,Ledonneesimmediatesdelaconscience,
unataccriticmpotpsihofiziciicontemporanencareseaccentua,cuaceeai
hotrrecailaNatoficonceptulvieiinfatatendineiobiectivatoareimai
alesspatializatoareaconceptlizrilorpsihologice.Aicisegsescafirmaii
similareceloraleluiNatorpdesprecetiiniconcretizareaei
nefragmentat.InlegturcuacestlucruBergsonaconsactermenuldevenit
faimosdeduree,careafirmcontinuitateaabsolutapsihismuluBergsono
concepepeaceastacaoorganisation,cualtecuvinteodefinetedinperspec
moduluideafialviului(etrevivant)ncarefiecareelementestereprezentativ
pentrunt(representatifdutouf).Elcomparntreptrunderealuntrica
tuturorelementelorcontiincumodulncaresentreptrundtoatenotelen
ascultareauneimelcBergsonaprlarndulsuelementulanticartezianal
conceptuluideviampotrwii.130'tiinelorobiectivatoare.
Dacvomexaminadeterminareamaiexactaceeaceaicisenumete
viacomponentasaeficientnconceptuldeErlebnis,vomvedeacraportul
dintrevia|trirenuesteceldintregeneraliparticular.Unitateatririi
determinatdeconinutul<intenionalseaflmaicurndnrelaienemijlocit
cuntregul,iarconceptuldecorelaieifolositdeNatorp,expresiarelaiei
organicentreparteintregcareseproduceaici.InispecialGeorgSimmela
fostcelcareaanalizatsubacestaspectconceptulvieiicalexpansiuneavieii
dincolodesinensi1'.
Reprezentareantreguluintrireafulgurantdepetenmodevident
faptuldefiniriijacesteiaprinobiectulsu.Oricetrireeste,citndu1pe
Schieiermacher,unmomentalvieiiinfinite132.GeorgSimmel,carenua
nsoitdoarascensiuneacuvntuluiErlebnis]
127EinleitungindiePsychologienachkritischerMethode,
W&fyAllgemeittePsychologenachkritischerMethodt,1912(Neubearbeitung).
128DieGrundlagenderDenkpsychologie,1921,2.Auflage,1925.
129EinleitungndiePsychologienachkritischerMethode,p.32.
130H.Bergson,Ledonneesimmediatesdelaconsdence,p.76sq.
131GeorgSimmel,LebensanschauttnL,2.Auflaee.1922.N.11Vr>m
(tm)
*trJiesteticiiprinintermediulcriticiikantienetermenlamod,ci
estenbunparteresponsabilpentruacestlucru,vedespecificalconceptului
detriretocmainfaptulcobiectivuldevinenudoarireprezentare,can
cazulcunoaterii,cisetransformnmomentealensuialvieii.Eltrimitela
unmomentdatlafaptulcoricetrirearecevauneiaventuri134.Ceestens
oaventur?Aventuranuestenicidecumdoar^Episoadelesuntdetaliiniruite
frocoereninterioarisuntlipsitedindeosemnificaiedurabil,tocmai
fiindcsuntsimpleepisoade.Aventura,.Deintrerupecursulfirescal
lucrurilor,seraporteazpozitivisemnificativpecareontrerupe.Aventurane
facespercepemviaanntregime,nforaei.Iatnceconstforade
seducieaaventurii.Eadispenseazdeleireglementrilevieiiobinuite,
ndrznetesptrundnnecunoscut,timp,ns,aventuraestecontientde
caracteruleisingularcareirevineniefirmneastfellegatderevenirea
firesculuincareaventuranusepoateEaeste,prinurmare,absolvit,
asemeneauneiprobe,unuiexamendincareigtitiimaturizai.
Acestlucruirevine,ntradevr,fiecreitriri.Fiecaretrireesteextras
dinavieiii,nacelaitimp,pusnrelaiecutotalitateaproprieiviei.Nu
doaresteviecatrirenumaicttimpnuestecutotulasimilatcoerenei
propriei,devia.Chiarimodulncareeaesteanulatprintravaliulde
asimilarentiineideviadepeteoricesemnificaiedesprecarecredem
csuntemirEiindsituatnluntrultotalitiivieii,ntregulesteprezentin
ea.Teastfelevident,lacaptulacesteianalizeconceptualealuiErlebnis,
afifGexistntrestructuratririiifeluldeafialesteticii.Trireaesteticnu
maiestetrireprintrealtele,cireprezintnsuitipulesenialaltririin
general.Aacumartcaatareconstituieununiversnsine,trireaesteticse
sustragelarndulei,oricrornlnuirialerealitii.Paresfiensimenirea
opereideartaceeadeaitrireestetic,ceeacenseamn,ns,smulgerea
dintrodatasubiectuluitririiireavieiisalegrinforaopereidearti,
totodat,reconectareaacestuialaexisteneisale.Inexperienaartisticeste
prezentobogiedesenscenudoarunuiconinutsauunuiobiectanume,ci
reprezint,maicurnd,totalitatea(dasSinngan^)avieii.Otrireestetic
coninentotdeaunaexperienauneiinfinite.Semnificaiaeiesteunainfinit
tocmaipentrucnuseasociazcualtele.,.>odesfuraredeschisa
experienelor,cireprezintnemijlocittotalitatea,fisurancaretrireaestetic
ntrucnipeaz,dupcumamspusmaisus,nmodilarconinutulconceptului
deErlebnis,estedenelesfaptulcacestconceptalidevinedeterminant
pentrufundamentareapunctuluidevederealartei.OperadejLteneleas
cadesvrireareprezentriisimboliceavieii,ctrecaresendreaptfiecare
trire.Iatdeceesteeansievideniatcaobiectalactuluidetrireestetic,
ecinaacestuilucrupentruesteticestecaanumitaErkbniskunst(arta
tririi):dreptartapropriuzis.
Ptimitaarteitririi.ReabilitareaalegorieidOeoeeptuldeErlebniskunst
conineoambiguitatesemnificativ.Erlebniskunstserefer,probabil,iniialla
faptulcartaprovinedintrireiesteexpresiatririi.ntrunsensestetic.
Intreceledouexist,debunseam,oconexiune.Unlucruacruiraiunede
afiestesfieexpresiauneitririnupoatefiaprehendatnsemnificaiasa
dectprintrotrire.
TermenulErlebniskunsteste,cantotdeaunanastfeldecazuri,marcat
deexperienalimiteiimpusepreteniiloracestuia.Doardacnuestedelasine
nelescooperdeartaconstituieconvertireaunortririidacnusemai
nelegedelasinecoasemeneaconvertiresedatoreaztririiuneiinspiraii
genialececreeazcuosiguransomnambulicoperacaredevinelarnduio
trireaceluicareorecepteaz,doaratuncidevenimcontienideconturul
conceptuluideErlebniskunst.SecolulluiGoetheestecelcaresecaracterizeaz
prinfiresculacestorpresupoziii,unsecolceconstituieontreager,oepoc.
Suntemcapabilislprivimnlimitelesaleis1desemnmprintrun
conceptdoarpentruclconsidermncheiatisuntemcapabilisprivim
dincolodelimitelesale.
Devenimtreptatcontienidefaptulcaceasterconstituiedoarun
episodnntregulistorieiarteiiliteraturii.Extraordinarelecercetrimedievale
deesteticliterarsintetizatedeErnstRobertCurtiusneoferobunimagine
aacestuilucru.Dacvomncepesprivimdincolodelimiteleacestei
Erlebniskunstislumnconsiderarealtecriterii,sevordeschidenoiivaste
spatiinartaoccidental,carefusesedominatdiaantichitatepnnepoca
baroculuidecutotulaltecriteriidectcelaltririi,iarperspectivaasupraunor
universuriartisticecutotulstrinesevaeliberadeasemenea.
Desigurctoateacesteapotdeveniotrirepentrunoi.Aceast
perceperedesine!(Selbstauffassung)esteticemereudisponibil.Darnuvom
puteasnenelmnprivinafaptuluicoperadeartnsi,caredevinen
felulacestaotrireanoastr,nuafostconceputpentruoastfeldesesizare.
Conceptelenoastreaxiologiceprivitoarelageniui<triresuntnacestcaz
inadecvate.Putemsapelmlacutotulaltecriteriiisafirmm,deexemplu,
cnuautenticitateatririisauintensitateaexpresieisaledefinescoperade
art,cinlnuireaingenioasaunorformeimoduriderostireconsacrate.
Aceastijopoziieacriteriilorestevalabilncazultuturorformelorartistice,dar
sedistingenmospecialncazulartelorlimbajului136,ncdinsecolulal
XVIIlea,poeziairetoricasealturauntromaniersurprinztoarepentru
contiinamodern.KantvedenambeUjunjocliberalimaginaieiio
funcieaintelectului13.Deiintervineofuncie,ellenumeteartefrumoase
iliberenmsurancarearmoniacelordoufacultidcunoatere,a
sensibilitiiiaintelectului,serealizeazneintenionatnambele.Criteriul
faptuluideafifosttritialinspiraieigenialeafostnevoitsafirmenfata
acesteitradiiiunconceptcutotuldiferitalarteilibere,pecarepoezialpoate
satisfacenmsuraacareelimintotceesteocazionalicadentrutotuln
afararetoricii.
DeprecierearetoriciinsecolulalXLXleaconstituie,prinurmare,
consecinanecesariaaplicriiteorieidespreproduciaincontientageniului.
Vomurmriacestprocesapelndlaunexempluprecis,ianumecelal
conceptelordesimbolialegorie,alcrorraportinternsemodificncursul
epociimoderne.
Nicimcarcercettoriiinteresaideproblemeetimologicenuacord
adeseaoateniesuficientfaptuluicopoziiaartisticpecareoconsidermde
lasineneleasntresimMialegorieconstituierezultatulevoluieifilozofice
dinultimeledousecole,iaroriginii^acesteiaanunauattdepuin,nctmai
importantdevinentrebareacumdesaajunslat>2<Subiectivareaesteticii
prinintermediulcriticiikantiene65
0gCesitateauneiastfeldedistinciiiopoziii.Nusepoateignorafaptul
cWinckelmann,ftcruiinfluenasuprafilozofieiistorieiiesteticiiepociiera
determinant,foloseteconceptelecasinonime,lucruvalabilpentrutoate
texteledeesteticliterardinalXVIIIlea.Ambelesemnificaiilexicaleau,ntr
adevr,laorigineunelementambeleexpresiidesemneazcevaalcruisensnu
rezidnaspectualitateasa,n,respectivnliterasa,cintrosemnificaie
situatdincolodeacesta.Faptul3'ceva.Poatestanacestfelpentrualtceva
constituietrsturalorcomun.OasemeneaM^latiesemnificativ,princare
cevanesenzorialdevinesensibil,seregseteattndomeniulpoezieiial
artelorplastice,ctinzonareligiossacramentalului.,.J^trebuidedicato
analizmaiatentmsuriincareaccepiuneaanticatermenilorimboli
alegorieapregtitterenulopoziieidemaitrziufamiliarnou.Putemtrasa
doarctevaliniigenerale.Binenelesc,iniial,celedoucuvintenuaunimic
deaeunulcucellalt.Alegoriaaparineiniialsfereirostirii,alogosului,ieste
prinurmareretoric,respectivhermeneutic,nloculelementuluilacarese
referenunulse:despreunaltul,maipalpabil,darnaafelnctacestadin
urmspermit:eaceluilalt1.Dimpotriv,simbolulnuselimiteazlasfera
logosului.Ccilulnuseraporteazprinsemnificaiasalaoaltsemnificaie;
existenasaproprieit&aresemnificaie.Incalitatedelucruexpuselesteacel
cevapebazacruia,temaltceva.Cumarfitesserahospitalisialtele
asemenea.Unsimbolestenyditceeacenuarevaloaredoarprinconinutul
su,ciprinexponabilitateasa,decibcument'cuajutorulcruiaserecunosc
membriiuneicomuniti.Indiferentdaccasimbolreligiossauntroform
profan,casemndistinctiv,legitimaiesaunfiecaredinacestecazurisensul
luisymbolonsentemeiazpeprezenasaiteteprinactualitateaartrii
saurostiriisaleofunciereprezentativ.':iambeleconcepte,alegoriai
simbolul,aparinunorsferediferite,elesenrudescprinstructuralorcomun
areprezentriiacevaprinaltceva,ciiprinfaptulcigsescaplicarea
privilegiatndomeniulreligios.AlegoriasenatedinnevoiaIcSdeaelimina
dintradiiareligioasscandalosulcumsentmpllaHomerarecunoate
napoiaacestuiaadevrurivalide.Eadobndeteofunciesimilarnretoric
pestetotundecircumscriereaiexprimareaindirectpareafimaivit.
Conceptuldesimbol(consemnatpentruprimaoarlaCrisipcusensulde
alunecnproximitateaacestuiconceptretoricohermeneuticalalegorieide
toateprinreformulareacretinaneoplatonismului.DionisiePseudoAerop&g}
tulargumenteazchiarlanceputulprincipaleisalelucrrinecesitateadea
procedaic(symboliKdf),porninddelainadecvareaexistenteisuprasensibilea
luiDumnezeunostruacomodatcusensibilul.Symbolonprimeteaicio
funcieanagogic141;elctrecunoatereadivinuluitotastfelcum
exprimareaalegoricneconducejonsenssuperior.Metodaalegorica
interpretriiimetodasimbolicacunoaaj*acelaitemeidenecesitate:
cunoatereadivinuluiesteimposibilnaltfeldectdelasensibil.
nconceptuldesimbolrezoneazunfundalmetafiziccescapn
totalitateuzuluialalegoriei.Eposibilca,porninddelasensibil,sfimcondui
ctredivin.Ccilujnuestesimplnimicnicieibezn,ciemanaiei
rsfrngereaadevrului.
nlocuieteceeacefuseseiniialuitovoia:Plut.De.Aud.Poet.,19e.,j;
~.,^^;j^so=mn;c^o*iol!NilnRnlnwnt*lprairnntrartsesoriiinDe
Conceptulmoderndesimbolnupoatefinelesfraceastfuncie
gnosticasaifarifundalulmetafizicalacesteia.Cuvntulsimbolpoate
avansaplecnddelaaccepiuneasaoriginarcadocument,semnde
recunoatere,legitimaie,laaccepiuneafilozoficdtsemnmisteriosipoatefi
asociathieroglifeloracrordescifrareireuetedoarcehiiniiat,pentruc
simbolulnureprezintunmodarbitrardeselecieasemnificantuluisau;de
instituiresemnic(Zeichenstiftung),cipresupuneoconexiunemetafizicntre
vizibiliinvizibil.Inseparabilitateaintuiriivizibileiasensuluiinvizibil,aceast
coincident4dousfere,stlabazatuturorformelordecultreligios,n
acelaifeldevineevidenicotituractredimensiuneaestetic.Simbolicul
desemneaz,dupSolger142,oexistenn,careideeaesterecunoscutntr
unmodoarecare,deciounitateintimntreidealimanifestarespecific
opereideart.Alegoriculpermite,dimpotriv,natereauneiastfefdeuniti
semnificativedoarprintrunactdeicticcetrimitectrealtceva.\par
Cutoateacestea,conceptuldealegorieasuferitlarndulsuoextindere
semnificativ,dacanegndimcalegorianudesemneazdoarfiguradestili
sensulinterpretativ(sensuiallegoncus),ciiprezentrileplastice
corespunztoarealeunorconcepteabstractenart.Esteevident^caici
concepteleretoriciiialepoeticiiservescdreptmodelipentru
conceptualizrileesteticendomeniularteiplastice143.Referinaretorica
conceptuluidealegoriermneeficientpentruaceastevoluiesemanticn
msurancarealegorianupresupunepropriuzisonrudiremetafizic
originar,precumceapretinsdesimbol,dmaicurnddoaroatribuire
instituitprinconvenieifixaredogmaticcepermiteutilizareaunor
prezentriplasticepentrucevanonfigurativ.
Iatcumsarputearezumatendinelesemanticecareconduclasfritul
secoluluialXVIIIlealaopunereasimboluluiisimbolicului,dreptceeace
semnificluntricinmodesenial,alegoriei,dreptceeacesemnificnmod
exterioriartificial.Simbolulestesimultaneitateasensibiluluii
nonsensibilului,iaralegoriaraportareasemnificativasensibiluluilaasensibil.
Aceastadiferensemanticdevineoopoziieaxiologicsubinfluenta
conceptuluidegemuiasubiectivriiexpresiei.Simbolul,ele'mentul
inepuizabildatoritindeterminriiinterpretmsale,seopuneprinexcludere
nmodsimilaropoziieidintreartinonarta(Unkunst)alegorieiplasate
ntrunraportdesemnificaiemaiprecisncareseepuizeaz,iocmai
indeterminareasemnificaieisaleesteceeacepermiteascensiuneaglorioasa
termenuluiiconceptuluisimboliculuinmomentulsucombriiesteticii
raionalisteaepocii*VorksungeniiberAstbetik,ediiaHeyse,1829,p.127.
Arfiutilocercetareamomentuluincareaavutloctransferarea
cuvntuluialegoriedinsferalimbajuluinceaaartelorplastice.Abiacaefectal
emblematicii?(veziP.Mesnard,SymbolismeetHumanisme,n:Umanesimoe
Simbolistno,ed.Castelli,1958.)nsecolulalXVIIIlea,decteorisevorbete
desprealegorie,setrimite,invers,nprimulrndlaarteleplastice,iar
eliberareapoezieidealegorie,cumafosteareprezentatdeLessing,priveten
primulrndeliberareaeidemodelulartelorplastice.Dealtfel,atitudinea
favorabilaluiWinckelmannfadeconceptuldealegorienucorespundedeloc
gustuluidominantnepociniciopiniilorteoreticienilorcontemporanilui,
cumarfiDubosiAlgarotti.ElparesfieinfluenatmaimultdeWolff
Baumgarten,atuncicndcerecapensulapictoruluisfienmuiatn
intelect.Astfelelnurespingealegoriangeneral,ciserevendicdelaanri^;
^2,Subiectivareaesteticiiprinintermediulcriticiikantiene67
Ijininilornfaafilozofieicriticeiaesteticiigeniului.Aceastconexiune
meritsfieiMcatmaindetaliu.
T*DecisivsadoveditafianalizalogicoferitdeKantn59al
Criticiifacultiidejubtare,ncentrulcreiaseafltocmaiacestpunct.Kant
distingentruchipareasimbolicAplecaschematic.Aceastaestentruchipare
(inudoarosimpldesemnarecaniipnumitulsimbolismlogic),dar
ntruchipareasimbolicnunfieazdirectunt(aacumoface
schematismultranscendentalnfilozofialuiKant),cinmodt,astfelnct
expresiaconinenuschemapropriuzispentruunconcept,cidoarpentru
reflecie.Acestconceptalntruchipriisimboliceesteunuldintrecelei
strluciterezultatealegndiriikantiene.Kantsatisfaceastfeladevrulteologic,
careconferitpropriaformscolasticprinideeauneianalogiaentisil
izoleaz,peudeconcepteleomeneti.Dincolodeaceastaeldescoper
indicndnmodiritcaceastfunciearmeritasfiecercetatmai
profundmodulsimbolicdeeallimbii(metaforicaeipermanent)i
utilizeaz,nceledinurm,conceptulemaialespentruacaracterizaraportul
dintrefrumosibinelemoral,carenufiniciunuldesubordonare,darnicide
egalitate.Frumosulestesimbolulbinelui;naceastformulnmodegal
precautipregnant,Kantreuneterevendicareatiireflexivetotaleafacultii
dejudecareesteticecusemnificaiasaumanunceaavutconsecineistorice
dintrecelemaiimportante.UrmaulsunaceastafostSchiller144.
Atuncicndacestantemeiazideeauneieducaiiesteticeaittiipeanalogia
dintrefrumosimoralitate,formulatdeKant,elnufacealtcevatsurmezeo
indicaieexplicitaluiKant:gustulfaceposibiltrecereadelaatraciabilla
interesulmoralhabitualfrunsaltpreaviolent4.
Lltrebareacesepuneacumestecumadevenitconceptuldesimbol,
nelesastfelunmodfamiliarnou,termenulantonimalalegoriei.Nuvomgsi
nimicreferitorlalucrulaSchiller,deielmprtetecriticaalegorieirecii
artificialeformulatdetock,Lessing,tnrulGoethe,KarlPhilippMoritzialii
mpotrivaluiWinckelmann146.ncorespondentapurtatdeGoetheiSchiller
poatefiremarcatschiareanoiiaconceptuluidesimbol.Incunoscuta
scrisoaredin17.08.1897Goethedescrie
*Jilspune,deexemplu,nAnmutundWiirdecobiectulfrumosarservi
casimbolpentruo':IWerke,ed.'Guntteru.Witkowski,1910sq.,Teii17,p.
322).
T,KritikderUrteilskroff,p.260.
^Cercetrileatentealeexegezeigoetheeneprivindutilizarealuisimbol
noperaluiGoetheMiller,DiegeschichtlichenVoraussetsytngendes
SymbolbegriffsnGoethesKunstanschauung,1933)ictdeimportantera
pentrucontemporanidisputacuesteticaalegoricaluiWinckelmann
nportanadobnditdeviziuneagoetheandespreart.nediiaoperelorlui
Winckelmann,aow(I,219)iHeinrichMeyer(II,675sq.)subnelegcaunlucru
delasinenelesconceptuliSimbolelaboratdeclasicismuldelaWeimar.
OrictderapidsarfiimpusaiciterminologialuilOetheiSchiller,cuvntul
paresnufidispusnaintealuiGoethedeosemnificaieestetic.JQhtribuia
luiGoethelaconsacrareaconceptuluidesimbolsetragedebunseamde
altundeva,'*jLanumedinhermeneuticaidoctrinadespresacramentea
protestantismului,conformipotezeiJlbuzibilealuiLooff(DerSymbolbegriff,p.
195),caretrimitelarndulsulaGerhard.Odescrierejjosebitdebunn
acestsensneooferKarlPhilippMoritz.Deiconcepiasadesprearteste
dispoziiasentimentalpecareiauprovocatoimpresiiledinFrankfurti
spune,refeduselaobiectelecepotprovocaunasemeneaefect,celesunt,de
fapt,simboliadic,iarastanicinumaitrebuiesospun,eleconstituiecazuri
eminenteceaparntdiversitatecaracteristiccareprezentantealemultor
altorainchidnsineoanutotalitate.Elaccentueazaceastexperien
pentruceaestechemats1ajutesisustragnmiiteihidreaempirici.
Schillerlntretenopiniasaiconsidercacesensibilitatesentimental
concordcuceeaceamconvenitmpreundespreaclucru,nsncazullui
Goetheesteevidentcelvorbetenuattdespreoexperienestehctdespre
unaarealitiipentrucareapeleaz,folosinddupctesepareterminolc
protestant,laconceptuldesimbolic.
Schilleraduceobieciilesaleidealistempotrivauneiasemeneaconcepii
asimbolirealitiiideplaseazastfelsemnificaialuisimbolndirecia
esteticului.Inmdsimilar,Meyerpreiaaceastaplicaieesteticaconceptului
desimbolpentruadeadevrataoperdeartdealegorie.InspentruGoethe
nsuiopoziiacetinedetearteidintresimbolialegoriermnedoaro
manifestareparticularaorientriigenectreelementulsemnificativpecarel
cautntoatefenomenele.Deexemplu,elapconceptuldesimbolasupra
culorilor,cciiaiciraportuladevratarexprimanacetimpsemnificaia.
Daraicitransparerecursullatradiionalaschemhermeneutidallegorice,
symbolice,mystice4,pnnmomentulncarevaformulanceledinurm
termen^attdecaracteristicpentruel:Totcesepetreceesimboli,
reprezentndusedesvpesine,trimitelarest148.
Acestuzaltermenuluisancetenitnesteticafilozoficnaintedetoate
trecndprreligiaarteiagrecilor.Acestlucruldemonstreazelaborarea
schellingianafilozofarteiporninddelamitologie.KarlPhilippMoritz,pecare
Schellinglciteaz,arespinsiasaGotterlehre(Doctrinaeilor)disoluian
simplaalegoriencazultextelormitologicnsnafolositnctermenulde
simbolpentruacestlimbajalfanteziei.Schellingsedimpotriv:Mitologian
generalioricepoemmitologicnspecialtrebuienelese:schematicinici
alegoric,cisimbolic.Ccipreteniaprezentriiartisticeabsoluteeti
urmtoarea:ntruchiparecuoindiferentotal,ianumeastfelnct
generalulestentregimeparticularul,iarparticularul,nacelaitimp,
generalul,inulsemnificStabilindastfeladevratulraportdintremitologie
ialegorie,Schellingamenajeazacelaitimp(ncriticasalaadresaconcepia
luiHeynedespreHomer)conceptuluisimbolpoziiasacentralncadrul
filozofieiartei.OfrazsimilarsegsetelaSolgecareafirmcoricearteste
simbolic.Solgervreasspuncuaceastacoperadeesteexistenaideii
nseiinucsemnificaiasaarfioideeinvestigatpelngofdeart
propriuzis.Tocmaiacestlucruestemaicurndcaracteristicpentruoperade!
Pentrucreaiageniului,ianumefaptulcsemnificaiasarezidn
manifestareansijnuesteintrodusneanmodarbitrar.Schellingtrimite
laasimilarealuisimbolpoftitermenulgermanSinnbild:attdeconcret,
identicdoarcusinensuiprecumimagj|neaitotuigeneraliutil
asemeneaconceptului151,ntradevr,evideniereaconceptuluii
147Farbenlehre,DeserstenEandeserster,didaktischerTeii,Nr.916.J
148Scrisoaredin3.04.1818ctreSchubart.nmodasemntorafirm
itnrulFriedrich|Schlegel(nNenephilosaphiscbeSehriften,edit.J.Korner,
1935,p.123):ntreagacunoatereeste!
Jvareaesteticiiprinintermediulcriticiikantiene69coninedejala
Goetheaccentuareafaptuluicprinacestaprindeviaideeail^cestconcepta
pututsdevinunconceptesteticfundamentaliuniversaldoarneleste
implicatunitateainterioardintresimbolisimbolizat.Simbolulcoincidenta
fenomenuluisensibilcusemnificaiasuprasensibil,iaraceastnureprezint,
asemeneasensuluioriginaralgrecesculuisymbolonidinuiriiV.Uzul
terminologicaldiferitelorconfesiuni,oatribuireulterioar,cancazulijunui
semn,ciunificareaaceeaceformeazunntreg.Oricesimbolism,scrie
Creuzer152,princarecleruloglindetecunoatereasuperioarsentemeiaz
idpeacealegturprimordialntrezeiioamenialcreisimbolismia
sarcinacontroversatdeadaglasmisterioaseisimboliciavremurilorstrvechi.
Conceptuluidesimbollaranguldeprincipiuesteticuniversalnusa
produs,'iarantmpinaoanumitrezistent.Cciunitateaintimdintre
imagineicatiecaredefinetesimbolulnuesteunaabsolut.Simbolulnu
anuleazpuriitensiuneaexistentntrelumeaideiloriceaasimurilor.El
permitechiargndireaardeidintreformiesen,expresieiconinut.Mai
alesfunciareligioasailuiesteceacaresehrnetedinaceasttensiune.
Faptulcpebazaacesteitensiuniposibilcoincidenamomentanitotala
fenomenuluicuinfinitulncadrulireligiospresupuneexistenaunei
interdependenteinterioarentrefinitiinfinitce^simbolulcusemnificaie.
Formareligioasasimboluluicorespundeastfelntocmai.Tieioriginarealui
symbolon,aceeadeafidivizareaimuluiirentregiredindualitate.
Cvareaformeiieseneirmneimportantpentrusimbolnmsuran
care;trimiteprinsemnificaiasadincolodeevidenasa.Dinaceastaizvorte
aceae,aceaoscilarentreformiesencaracteristicsimbolului.Aceast
inadecStecuattmaiputernic,cuctestemaintunecatimaiplinde
semnificaieicuiredus,cuctsensulstrpungemaimultforma.Aceasta
eraideeacare1cluzear.Restrngereahegelianautilizriisimbolicului
asupraarteisimboliceatluisesprijinnfondpeaceastdisproporientre
imagineisens.Excesulcatieivizatearcaracterizaoformartisticspecial'4,
caresedeosebetedeartaiprinfaptulcaceastaestemaipresusdeo
asemeneadisproporie.Daracestlucrutituiedejaofixarecontientio
ngustareartificialatermenuluicare,dupcumamk;ncearcseexprimenu
attinadecvarea,ctcoincidentadintreimagineisenS.Ie,deasemenea,s
recunoatemclimitareahegelianaconceptuluisimboliculuinumeroilor
adepipecareiagsit)contraveneatendineinoiiesteticicarencepndcu
Schelling,sgndeascnacestconceptunitateafenomenuluiiicatiei,pentru
ajustificaprineaautonomiaesteticnfaapretenieiconceptului155,t
urmrimacumdepreciereaalegorieicorespunztoareacesteievoluii.Unrola
avutaici4lita=bunnceputrespingereaclasicismuluifrancezdectreestetica
germanncepndcuiHerder'.Cutoateacestea,Solgerrezervexpresia
alegoriculuintrunsens
Creuzer,Symbolik,I,19.P.Creuzer,Symbolik,I30.
*stbetik,I,(Werke,1832sq.,Bd.X,1),p.403sq.[Veziilucrareamea,
Hegelunddie*PJdelbergerRomantik,HegelD.,pp.8798,Bd.3al
GesammelteWerke],exemnlulluiSchooenhauerdemonstreazcoaccepiune
aluisimbolnjurulluincfoartenaltntregiiartecretine,iarFriedrich
Schlegelmergeimaideparte,afirmcoricefrumuseeestealegorie
(GesprchuberPoesie).imodulncareutiliziHegelconceptuldesimbolic
(asemenealuiCreuzer)estencfoarteapropiatdeconceptalalegoricului.Dar
acestuzfilozofic,labazacruiaseaflideileromandespreraportuldintre
inexprimabililimb,precumidescoperireapoezieialegoric*Orientului,nua
maifostreinutdeumanismulformativ(Bildungshumanismus)alsecolialXlX
lea.TrimiterilesefceaulaclasicismuldelaWeimari,ntradevr,depreci
alegorieiaconstituitproblemadominantaclasicismuluigermancerezultan
rnecesardineliberareaarteidectueleraionalismuluiidinreliefarea
conceptuluigeniu.Alegorianueste,desigur,doaroproblemageniului.Ease
sprijinpete;solideiaremereuosemnificaiedeterminat,atestabil,cenu
seopuneaprehensiuniitipintelectualprinconcept.Dimpotriv,conceptuli
chestiuneaalegorieisuntslegatededogmatic,deraionalizareamiticului(n
raionalismulgrec)saudeexe;cretinaSfinteiScripturiorientatctre
unitateauneidoctrine(npatristic)i,ndinurm,dereconciliereatradiiei
cretinecuculturaanticceseafllabazaarteiliteraturiipopoarelormoderne
iacreiultimformuniversalaconstituitobariSfritulacesteitradiiil
marcheazipecelalalegoriei.Ccinmomentulncarearteisadesprinsde
oricelegturdogmaticiapututfidefinitprinintermediiproduciei
incontientageniului,alegoriadeveneanmodnecesarndoielnicdinpide
vedereestetic.
AstfelsepoateobservaoinfluentputernicaeforturilorluiGoethen
domeniiteorieiarteindireciacatalogriipozitiveasimbolicului,iara
alegoriculdreptconoartisticnegativ,nspecialpropriasacreaieliterara
acionatnacestsens,nmsuracarenaceastaeravzutspovedaniaunei
viei,decimodelareapoeticatririi.Criteriifaptuluideafitritpecare1a
formulatelnsuidevinensecolulalXlXleaunconce]axiologicdominant.
CeeacenusesubordonaacestuicriteriunoperaluiGoethecumfipoeziasa
debtrneeafostdeclasatpotrivitspirituluirealistalveaculuipemotiv
suprancrcarealegoric.
Acestlucruseresimtepnlaurminevoluiafilosofieiestetice,care,
recepteazconceptuldesimbolnsensulsuuniversalgoethean,lconsider
perspectivaopoziieidintrerealitateiart,ianumeraportndu1lapunctul
devederearteiilareligiaformriiasecoluluialXlXlea.Caracteristicn
acestsensesteevolutrziealuiF.Th.Vischercare,pemsurcesedesprinde
deHegel,lrgeteconceptulsimbolalluiHegel,vzndnacestaunadin
performanelefundamentalealesubitivittii.Simbolicantunecata
sufletuluiconfernsineinanimatului(naturiifenomenuluisensibil)sufleti
semnificaie.Deoarececontiinaesteticopuscelimiticreligioasese
considerliber,simbolicapecareaceastaoconfertuturoresteiliber.Cu
toatecoindeterminareechivocrmnepropriesimbolului,acestanumai!
Poateficaracterizatprinrelaiasaprivativcuconceptul.Elare,maicurnd,
propriasa,pozitivitatencalitatedeplsmuireaspirituluiuman.Concordanta
desvritdintresaunelesesaudoarcumaregreutateicsunt
neinteresanteprinnaturalor.Istoriasacrieantrebriiprivindadevrul
arteiiideeesteceacareestegnditpelinialuiSchellingnconceptulde
nemecenonconcordanaesterezervatalegoriei,respectivcontiinei
mitice157./identiaznmodsimilarsimbolicaesteticfadeceamiticprin
faptulcntestetictensiuneadintreimagineisemnificaieseechilibreaz
unultimecoualIviclasicistalreligieiartei158.
Tia.Obiectivpecareotragemnurmaacesteitrecerinrevista
etimologieiBisiaalegorieiesteaceeacocurentaconstantaacesteiopoziii
ntresimbolul:deounitateorganicialegoriarece,raionalipierde
obligativitateadacc&legturaacesteiacuesteticageniuluiiatririi.Dac
redescoperireaarteiprocesobservabilpepiaadeantichiti),darmaialesa
poezieibaroceniidecenii,precuminoilecercetrindomeniulteorieiartei
auduslaoanumittaalegoriei,recunoatemacumimotivulteoretical
acesteievoluii.FundahsteticiisecoluluialXlXlea1aconstituitlibertatea
travaliuluisimbolizantali.Daresteacestaunfundamentsolid?Nuesteacest
travaliusimbolicnrealitateschiarinziuadeazi,dectreperpetuareaunei
tradiiimiticalegorice?Odatzaacestlucru,opoziiadintresimbolialegorie,
carepreasfieunaabsolutLprejudeciiuneiesteticiatririi,se
relativizeazdinnou.Inmodanalog,intrecontiinaesteticiceamiticnu
vamaiputeatrecedreptunaabsolut.Aulesrealizmcemergenaunor
astfeldentrebriimplicorevizireprofundaiorconcepteestetice.Ccieste
vorbanmodevidentdespremaimultdectitncaunadinnenumratele
mutaiialegustuluiivalorizriiestetice.Deaceastpuslandoialnsui
conceptulcontiineiesteticei,prinaceasta,punctulde?Marteidecare
acestaestelegat.EstenfondconduitaesteticunaadecvatopereiSauceea
cenumimcontiinesteticesteoabstraciune?Reconsiderarear'aalegoriei,
desprecareamvorbit,indicfaptulc,nrealitate,ncontiina?$eafirmun
elementdogmatic.IardacdiferenadintrecontiinamiticiceaS.'ttueste
unaabsolut,nudevineoarediscutabilnsuiconceptuldeart,care,dupi
vzut,esteoplsmuireacontiineiestetice?Estenoricecaznendoielnicc
Bfepocialeistorieiarteiaufostcelencareneamnconjuratfrniciunfel
deintS'esteticifradispunedeconceptulnostrudeartdecreaiia
crordeafireligioassauprofanerainteligibilpentrutoiinuofereao
desftareS.'fhcemsurpoatefiaplicatncazulacestoraconceptultririi
esteticefralelAdevratalorflint?
3.Recuperareantrebriiprivindadevrulartei^N^racterulproblematic
alformaieiesteticetruaevaluacorectimplicaiilelargialeproblemei,vom
procedalaoanalizistoricitscircumscrieconceptuldecontiin
esteticpotrivitsensuluisuspecifictistoric,nmodevident,azinumai
nelegemprinesteticacelailucrulacaresegndeaKantatuncicnd
concepeateoriasadesprefrumosisublimnnaturiartcaocritica
facultiidejudecareestetice.CotituraparesseproduclaSchiller,carea
transformatideeatranscendentaldespregustntroexigentmoral,
formulndocaimperativ:Comportteestetic!Schillertransformnscrierile
saleesteticesubiectivarearadicalprincareKantalegitimattranscendental
judecatadegustipreteniauniversalaacesteiantropremisdeconinut.
ElputeasporneascdelaKantnsuintructacestaatribuisedejagustului
semnificaiauneitranziiideladesftareasimurilorlasentimentulmoral160,
nsprinproclamareaarteidreptexerciiuallibertii,Schillerseraportamai
multlaFichtedectlaKant.JoculliberalfacultiidecunoaterepecareKant
ntemeiaseaprioriculgustuluiialgeniuluieranelesdectreSchillernsens
antropologicpebazateorieiinstinctelor(Trieblehre)aluiFichte,cciinstinctul
ludicurmasproducarmoniadintreinstinctulformalicelmaterial.
Cultivareaacestuiinstinctesteobiectivuleducaieiestetice.
Acestlucruareconsecineimportante.Acumartaesteopuscaart
apareneifrumoasearealitiipracticeineleasporninddelaaceast
opoziie.Inloculrelaieidecomplinirepozitivcedetermindemult
timp^relaiadintreartiliteraturpetedeaceastdatopoziiadintre
aparenirealitate.Inmodtradiional,menireaarteicareincludeorice
modelarecontientanaturiinfolosulomuluiestedeaidesfura
activitateadecompletareicomplinirenspaiilelibereoferiteilsateliberede
ctrenatur'61.iartafrumoasesteoperfecionarearealitiiinu
disimularendrtuluneiaparente,nvluiresautransfigurareaei.Insdac
opoziiadintrerealitateiaparenmarcheazconceptuldeart,atunciacest
lucruduceladinamitareacadruluivastpecare1formeaznatura.Artadevine
unpunctdevederepropriuifundamenteazpreteniaautonomaunei
suveranitiproprii.
Acoloundedomneteartadomnesclegilefrumuseii,iargraniele
realitiisuntsurvolate.Imperiulidealestecelcaretrebuieapratmpotriva
paternalismuluimoralistalstatuluiisocietarii.Faptulcpnitentativa
extraordinardinScrisoriledespreeducaiaesteticsemodificnmomentul
aplicriieisedatoreazdebunseamclivajuluiinternalfundamentului
ontologicalesteticiiluiSchiller.Dupcumsetie,educaiaprinartdevine
unactreart.Inloculadevrateilibertimoraleipoliticepecareartaera
menitsopregteascpeteformareaunuistatestetic,auneisocietia
formrii(Bildungsgesellschajt)interesatdeart1.Odatcuaceasta,ns,
depireadualismuluikantiandintreuniversulsensibilicelmoral,
reprezentatprinlibertateajoculuiesteticiarmoniaopereideart,este
obligatsintrentronouopoziie.Reconciliereaidealuluiiavieiiprinart
constituiedoarompcareparticular.Frumosuliartamprumutrealitii
nudoarolicrirefulgurantitransfiguratoare.Libertateaspirituluilacare
acestearidicestelibertatedoarntrunstatesteticinunrealitate.Labaza
reconcilieriiesteticeadualismuluikantianntreafiiatrebuisecascunalt
dualism,maiprofundinerezolvat.Poeziareconcilieriiesteticetrebuiesi
cautepropriacontiindesinempotrivaprozeirealitiinstrinate.
159AstfelsarputearezumaceeaceesteargumentatnscrisorileIJber
dieasthetiscbeEnjehungdesMenschen,cumarficeadea15a:mgndesc
laounitateainstinctuluiformalcucelmaterial,rJ.Recuperareantrebrii
privindadevrulartei73
^ConceptulderealitatepecareSchillerlopunepoezieinumaiesten
modcertunuldetipkantian.CciKantpornetemereu,dupcumam
constatat,delafrumosulnatural.Insjlffliisurancarengusteazconceptul
decunoaterededragulcriticiisaleametafizicii(jpwnaticeasupra
posibilitiitiineipureanaturiioferindastfeloconsacrarejjggprttestat
conceptuluinominalistalrealitii,impasulontologicncareseaflaestetica
iccoluluialXlXleapoatefipus,totui,peseamaluiKant.Fiina(Sein)estetic
poatefiJndeasdoarinsuficienticonfuzsubdominaiaprejudecii
nominaliste.|Hfjpatorm,nfond,eliberareadeconcepteleceaumpiedicato
nelegereadecvataesteticeabiacriticiifenomenologiceapsihologieii
epistemologieisecoluluial,Aceastaaartatctoatencercriledeagndifelul
deafialesteticuluipornindderealitiiidea1concepecamodificarea
acesteiadaugre.Toateacesteconcepte,cumarfi:imitare,aparen,de
realizare,iluzie,vraj,vis,presupunraportarealaoexigentpropriuzisfa
decarefiinaesteticarfidiferit,nsregresul.Fenomenologic$upra
experineiesteticenenvacaceastanugndetedintrunastfelderaporti
vedeBerarulpropriuzismaicurndnceeaceexperimenteaz.Acestuilucrui
corespundefijpulcexperienaestetic,potrivitnaturiiei,nupoatefi
decepionatdeoexperienpjropriuzisarealitii.Instoatemodificrile
amintitemaisusalerealitiisecaracterizeazllje'ftptulcacestorale
corespundenmodnecesarexperienauneidecepii.Ceeaceestedoaraparent
sadezvluit,ceeaceestederealizatafostreal,ceeaceafostvrajipierde
fljgja,ceeaceafostiluzieestedemascatinetrezimdinceeaceafostvis.
DacesteticularfiS'acestsensaparen,atuncivalabilitateasaarputea
supravieuiasemeneaororilorunuitis*doarattatimpctrealitatea
manifestriifenomenuluinuafostpuslandoialiiarH&deadevrul
odatcutrezirea.
,Deturnareadeterminriiontologiceaesteticuluictreconceptul
apareneiesteticeiSieaadartemeiulteoreticnfaptulcdominaia
modeluluidecunoatereatiineloraiconducelaodiscreditareatuturor
posibilitilordecunoateresituatenafaranoimetodici,[fiction!]
:faptulcHelmholtznpasajulcunoscutdelacareampornitna
reuitttStacterizezemaibineacelfactordealtnaturceparticularizeaz
travaliultiinelorf^fctuluifadetiinelenaturii,dectfolosindadjectivul
artistic(kunstlerisch).Acestuittfft&tteoreticicorespundepozitivceeace
putemnumicontiinestetic.Eaestedaticupunctuldevederealartei
fundatpentruntiaoardectreSchiller.Cciartaapareneifrumoasese
opunerealitii,contiinaesteticimplicofrarederealitateesteoipostaz
aspirituluinstrinatncareHegelarecunoscuti(Bildung).Capacitateadea
aveaoconduitesteticesteocomponentacontiinate'M.Ccincontiina
esteticgsimaceletrsturicedistingcontiinacultiIdjcareactre
generalitate,distanarefatdeparticularitateaacceptriiirespingeriidjlo'cite,
admitereaacelorlucruricenucorespundpropriilorexpectaiisaupredilecii.
Ut*Amdiscutatmaisussemnificaiaconceptuluidegustnacestcontext.Cu
toateacestea,te'unuiidealdegustcedistingeisudeazosocietateeste
diferitnmodscteristicdeceeaceconstituiefiguraformaieiestetice.Gustul
maiurmeazncun13udeconinut.Ceeaceestevalabilntrosocietate,
gustulcaredominnaceasta,acesteamarcheazcaracterulcomunitaralvieii
sociale.Oastfeldesocietateesteesteunaarbitrariteoreticuniversal;ceea
cecreeazartitiiiceeaceapreciasocietateasuntstrnslegatenunitatea
unuistildeviaiaunuiidealdegust.
Dimpotriv,ideeaformaieiesteticeaacumodeducemdelaSchiller
constocmainrefuzulunuicriteriudeconinutidizolvareaunitii
aparteneneiuneiopere<artlalumeaei.Expresiaacesteiaesteexpansiunea
universalaposesiuniipecacontiinaformatesteticorevendicpentrusine.
Totceprimetedinparteaacestejatributuldecalitateiaparine.Aicieanu
maiopereazselecii,ccinuesteinicivreasfieacellucrunfunciedecare
sarputeaevaluaoselecie,ncalitatedecontiintjesteticeaestereflectatn
afaraoricruigustdeterminantideterminatireprezintinsiungradzero
dedeterminare,ncazuleinumaiestevalabilapartenenaopereitartla
lumeaei,ci,invers,contiinaesteticestenucleuldetrireporninddelacare:
msoartotcetrecedreptart.
Ceeacenumimooperdeartitrimesteticsesprijin,aadar,peo
performantjabstraciunii.Acestlucrudevinevizibilcaoperdeartpur
lsndlaopartetoticonstituiecontextulexistenialoriginarncarese
nrdcineazooper,oricefunctMJreligioassauprofanpecareoaveai
dincareiaextrassemnificaia.Abstraciune1contiineiesteticenfptuiete
naceastprivinoperformanpozitiv.Eascoate.Vedereipermite
existenapentrusineaceeaceesteoperadeartpur.Numescaceasti
performantasadistinciaestetic.
Denumescprinaceastaspredeosebirededistinciaefectuatprin
selectarerepudieredeungustalimentatideterminatdinpunctuldevedereal
coninutuluiabstraciuneaceselecteazexclusivnfunciedecalitatea
estetic,caatare.Eaefectueazncontiinadesineatririiestetice.
Obiectulvizatdeaceastaesteopepropriuzis,iarceeaceestelsatlaoparte
suntfactorii*extraesteticiinereniacesteiacumarfi:scopul,funcia,
semnificaiadeconinut.Acetifactoriarputeafidestulsemnificativin
msurancareintegreazoperanlumeaeiideterminastfelntreabogie
desemnificaiecareiestespecificoriginar,nstrebuiesexisteposibilitatea
iadistingeesenaartisticaopereidetoateacestea,nscontiinaesteticse
definetitocmaiprinfaptulcefectueazaceastdistincieaceeaceestevizat
esteticdetotceestextraestetic.Eafaceabstraciedetoatecondiiiledeacces
subcarenisenfieazoper.Odistinciedeacesttipeste,deci,eansi
unaspecificestetic.Eadeosebesccalitateaesteticauneioperedetoate
elementeledecontinuicenedeterminadoptareaunuipunctdevederelegat
deconinut,moralsaureligios,ivizeazdoaropernsinfiinasaestetic.
Eadistingedeasemeneancazulartelorreproductiveoriginalu(poezia,
compoziia)deprezentareaacestuia,ianumeastfelnctattoriginalulfad
reproducere,ctireproducereansinespredeosebiredeoriginalsaudealte
posibil^formedeconcepereaspoateconstituiceeaceestevizatestetic.
Suveraniteacontiineiesteticeestedattocmaideaceastcapacitatedea
efectuapestetotoastfeldedistincieiesteticideaprivitotulestetic.
Contiinaesteticsecaracterizeazdinacestmotivprinsimultaneitate,
deoarece]pretindefaptulcneasaracumulatotcearevaloareartistic.
Formadereflexiencareaceastasemicncalitatedecontiinesteticnu
maieste,deasemenea,doarunajprezentual.Cciridicndnsinetotce
admitectresimultaneitate,contiinaesteticse!Definetenacelaitirnr>
drentunuistnrirMnArrfiinArzio/ln^o**^^^no*.*,i^t
^Recuperareantrebriiprivindadevrulartei75iartistuluiprin
ntoarcereactreelementulistoric.Imagineaistoriculuinscut>onevoie
contemporandereprezentare,cidintroreprezentaiecepornetedebctia
istoricretrospectivromanulistoric,darmaialesformeleistorizantedecare
ppz'arhitecturasecoluluialXlXleaprininepuizabilereminiscenestilistice
doveEwiturainterioarstrnsntrefactorulesteticicelistoricncontiina
formrii.Ffeaf'puteaobiectacsimultaneitateanuseproduceabiaprin
distinciaestetic,cij^Jfltotdeaunaunprodusdeintegrareavieiiistorice.
Marileoperearhitectonice,celJJP,seridicnchipdemrturiiviiale
trecutuluinviaaprezentuluiioriceamotenituluincutumimoravuri,
imagineiornamentfaceacelailucruJsurftncareiaceastatransferceva
vechivieiiprezente.Doarcontiinaesteticdifer,debunseam,deacest
lucru.Eanuseconsidercaoastfeldeaepocilor;simultaneitateaspecificei
sefundamenteazperelativitateagustuluidecareestecontient.
Concomitentafapticdevinesimultaneitatedalabiaodatcudisponibilitatea
principialdeanuconsideraungustcedelapropriulbungustdreptunul
prost,nloculunitiiunuigustpetesentimentflexibilalcalitii'.
Itinctiaesteticceactiveazncalitatedecontiinesteticicreeaz
ioexterioarproprie.Eaidemonstreazproductivitateapregtindlcaurile
ittii:bibliotecauniversalndomeniulliteraturii,muzeul,teatrul,salade
etc.Sncercmsclarificmdeosebireaceapareacumfadevechi.Muzeul,
deLnuestepurisimpluocoleciedevenitpublic.Vechilecolecii(attcele
alelegale,cticelealeoraelor)reflectaumaicurndseleciantreprinsde
unjpi^usticonineaupreponderentlucrrileaceleiaiscolicondiderate
exemplar.'e8te,nschimb,coleciaunorastfeldecoleciiiiafl
perfeciuneanocultarea(rovenienedinastfeldecolecii,fieprintro
reorganizareistoricaansamblului,'unefortdecompletarectmai
cuprinztor.Sarputeailustranacelaimodcu^exempluluiteatrelor,saual
vieiiconcertisticeaultimuluisecol,modulncareWprezentatiilorse
ndeprteazdincencemaimultdecreaiacontemporaniliataznevoiide
autoconfirmarecaracteristicpentrusocietateaformariicaretffiesteinstituii.
Chiariformeartisticecareparsseopunsimultaneitiitririiturnarfi
arhitectura,suntabsorbitenaceasta,fieprintehnicilereproductiver|*cumar
fiedificiilesautablourile,fieprinintermediulturismuluimoderncareDiform
cltorianrsfoireaunoralbume16.
ipierdeastfel,prinintermediuldistincieiestetice,loculilumeade
careajungndsaparincontiineiestetice.Acestlucrusemanifestn
discredi~acesenumeteartcomandat(Auftragskunsf).nepocaunei
contiinepublicedeoartatririiestenevoiesreamintimnmodexplicit
faptulccreaia'deinspiraialiber,frocomand,otempreformulati
unprilejdat,constituiamaicurndoexcepiencadrulvieiiartistice,ntimp
ceazilconsidermpe
^.,nfeetimpexpunereamagistralaacesteievoluiilaW.Weidle,Die
SterblichkeitderMusen.||nota166]iAndreMalraux,Lemuseeimaginam,i
W.Weidle,Leabeillesd'Aristee,Paris1954.Cutoateatestelucrrirateaz
consecinacareatrageasupraeiinteresulnostruhermeneutic,narhitectdrept
oapariiesuigeneristocmaifiindcelnuesteindependentnceeaceprivete
produciilesalefadeonsrcinaresaumprejurare,asemeneapoetului,
pictoruluisaumuzicianului.Artistullibercreeazfrocomand.Elpares
sedistingtocmaiprinindependenadeplinacreaieisaleidobndetedin
acestmotividinpunctdevederesocialtrsturilecaracteristicealeunui
personajmarginalalcruistildevianupoatefievaluatcuajutorulcriteriilor
moraleipublice.ConceptulboemeicaresenatensecolulalXlXleareflecta
acestproces.Patrianomazilor(Boemid)devineunconceptgenericce
denumetestiluldeviaalartistului.
nacelaitimp,ns,artistullibercapasreaceruluiestempovrat
cuovocaiecareltransformntrunpersonajambiguu.Cciosocietatea
formriidesprinsdetradiiileeireligioaseateaptdendatmaimultdecti
revinecontiineiesteticesituatepepunctuldevederealartei.Revendicarea
romanticauneinoimitologii,aacumsefaceeaauzitlaF.Schlegel,
Schelling,HolderlinitnrulHegel,darcareestevie,deexemplu,in
ncercrileireflexiileartisticealepictoruluiRunge,oferartistuluiimisiunii
salenlumecontiinauneinoiconsacrri.Elesteunfeldemntuitor
lumesc(Immermann)alecruicreaiisuntmenitesaduclascarredus
iertareadeosnd,lacaresperlumea.Aceastpreteniedetermindeatunci
tragediaartistuluinlume.Ccimplinireapecareaceastaodobndeteeste
mereuunaparticular.Insacestlucrunseamn,nrealitate,infirmareaei.
Cutareaexperimentatoaredenoisimbolurisauauneilegende(Sage)noii
unificatoareestecapabilsstrngnjuruleiunpubliciscreezeo
comunitate.Insadeoareceoriceartistigseteastfelcomunitatea,caracterul
particularaluneiastfeldeformaiunicomunitaredovedetedoardestrmarea
ceseproduce.Formauniversalaformaieiesteticeestesinguracareiunete
petoi.
ntietateapropriuzisaformrii,cualtecuvintearidicriictre
generalitate,faceaicioimplozie.Abilitateareflexieignditoaredeasemica
printregeneraliti,deaplasaoriceconinutaleatoriusuboperspectiv
achiziionatidea1nvemntanideieste,potrivitluiHegel,moduldea
evitaoabordareaadevratuluiconinutalgndurilor.Immermannnumete
aceastrevrsaredesineliberaspirituluisibaritic'6'.Eldescrieastfel
situaiacreatdeliteraturaclasicifilozofiaepociigoetheenencareepigonii
augsitdejapregtitetoateformelespiritului,nlocuinddeaceeaadevrata
performanculturalnlturarealaborioasaceeaceestestrininstare
brutcusavurareaacesteia.Adevenituorsscriiopoeziebunitocmaide
aceeadificilsdeviiunpoet.
B)Criticaabstraciuniicontiineiestetice
Snendreptmacumateniaasupraconceptuluidedistincieestetic,
acruiipostazformativamdescriso,isdezvoltmdificultileteoreticece
rezidnconceptulesteticului.Abstraciuneactreesteticulpurseanuleaz
nmodevidentsingur.Acestlucrudevinelimpede,dupcummisepare,n
ceamaiconsecventtentativdeaelaboraoesteticsistematicporninddela
distinciakantian,pecareiodatormluiRichardHamann170.ncercarea
acestuiaseremarcprinfaptulcderivntradevrdinintenia
168yezjprRosenzweig,DasltesteSjstemprogmmmdesdeutschen
Idealismus,1917,p.7.[VezinlegturcuaceastaediiilemainoialeluiR.
BubnernHepelStudien.Beiheft9C1973DD.261265,3.Recuperarea
ntrebriiprivindadevrulartei[flranscendentalaluiKant,demolndastfel
criteriulunilateralalarteitririi.Elaborareaitaracomponenteiesteticepeste
totundeaceastaesteprezentrepunendrepturile>resteticeiformele
specialelegatedeoanumitfinalitate,cumarfiartamonumental,ugrafica
deafie.InsHamannretineiaicisarcinadistincieiestetice.Cciel;osebete
ncazulacestoraesteticulderaporturileextraesteticencareseplaseaz:esta,
totastfelcuminoisuntemcapabilisspunemnafaraexperieneiartisticec
linevasecomportestetic.Problemeiesteticuluiiesteaadarredatntreaga
savastitate,interogaiatranscendental,careafostabandonatprinpunctul
devederealarteii;tinctiaacesteiantreaparentafrumoasirealitatea
crud,esterestaurat.Trireaiteticesteindiferentfadefaptulcobiectul
eiesterealsaunu,dacdecorulescenaiuviaa.Contiinaesteticposedo
suveranitateuniversalnengrdit.ncercarealuiHamanneueaznsla
captulopus,nceeacepriveteconceptuldepecarelmpingecu
consecvenattdedepartenafaradomeniulesteticului,nctlungesse
identificecuvirtuozitatea.Radicalizareadistincieiesteticeesteaici
1.Eafaceabstraciepnideart.
ConceptulesteticfundamentaldelacareporneteHamanneste
caracterulautosemificativalpercepiei.Cuacestconceptsespunenmod
evidentacelailucrucaiprindaluiKantdespreconcordanafinalcustarea
facultiinoastredecunoaterenere.AttKant,ctiHamannconsiderc
prinaceastaseobinesuspendareaiteriuluiesenialpentrucunoatereal
conceptului,respectivalsemnificaiei.Dinpunctvederelingvistic,
semnificativesteoformderivatfadesemnificaie,caremutitrozona
incertitudiniiraportarealaosemnificaiedeterminat.Ceeaceeste
iemnificativareosemnificaie(nerostitsau)nedescoperit,nscaracterul
autosem~cativmergechiarmaideparte.Ceeaceareuncaracter
autosemnificativ,nlocsfieificativprindeterminareextern,doretes
ntrerupraportarealaacellucru>rninddelacaresemnificaiasaarputeafi
determinat.Poaterezultadintrunasemeneanceptfundamentulsolidal
esteticii?Sepoatefolosi,nfond,conceptuldecaractertosemnificativprivitor
laopercepie?Nutrebuie,oare,siacordmiconceptuluiiiesteticeceeace
irevinepercepiei,ianumecsesizeazcevaadevrat,aadarc:neraportat
lacunoatere?
Arfi,ntradevr,recomandabilsneamintimdeAristotel.Acestaa
artatcoriceisttiesisvizeazunlucrugeneral,chiardacfiecaresimtiare
cmpulsuspecific,iarceeaiestedatacestuianemijlocitnuareuncaracter
general.Inspercepiaspecificaunui.Tsenzorialcaatareestetocmaio
abstraciune.Inrealitatevedemceeaceneestedatsibilnmodparticularn
perspectivauneigeneraliti.Recunoatem,deexemplu,oaritiealbdreptun
om.
Desigurcvzulesteticsedistingeprinfaptulcnuraporteazpripit
privelitealaelementgeneral,lasemnificaiacunoscut,lascopulurmritsau
laalteleasemenea,ci.Boveteasupraprivelitiicafiindunaestetic.Cutoate
acestea,noinuncetmsfacememenearaportrintimpceprivim;vedem,
totui,naceastapariiealbpecareO.Mesteticunom.Percepianoastrnu
esteniciodatosimplrsfrngereaceeace:datsimurilor.
Psihologiamodern,nspecialcriticaptrunztoareaconceptului
percepieirecinrprnmiHeW.TCoehler.E.StrauB.M.Wertheimerialoi,
]nenva,maicurnd,cacestconceptiareorigineantrun
dogmatismepistemologic.Adevratulsusensesteunulnormativ,nmsura
ncarereciprocitateaar;constituirezultatulfinalidealallichidriioricror
fantasmepulsionale,consecinauneimaridezmeticiricefaceposibilncele
dinurmrecunoatereaaceeaceexistnloculcaracteruluiprezumtival
lucruluiimaginatgratiefantasmeipulsionale.Insacestlucrunseamnc
percepiapurdefinitcuajutorulconceptuluiadecvriistimulilorreprezini
doaruncazlimitideal.
Laaceastaseadaugiunaltlucru.Nicipercepiagnditdreptuna
adecvatnarputeafiniciodatosimplrsfrngereaceeaceeste.Ccieaar
rmnentotdeaunao;aprehendaredreptceva.Oriceaprehendareca
Articuleazceeaceeste,ignornd,concentrnduseasupra,drept
itoateacesteapotstalarndullorncentruluneiconsiderrisau
potfidoarinclusenobservaiemarginalintrunplansecund.Esteastfel
nendoielniccvzul,ncalitatedelecturcearticuleazceeaceeste,trececu
vedereamultedinceleceexist,astfelnctacesteanceteazsmaiexiste
pentruvz;nsestedeasemeneacertcelproiecteazdirijatdeanticiprile
saleceeacenicinuexist.Snegndimilatendinactreinvariant
eficientnvedereansi,astfelnct;lucrurilesuntvzutentotdeauna,pe
ctesteposibil,nmodidentic.,Aceastcriticateorieipercepieipure
formulatdinperspectivaexperieneipragmaticeafosttransformatulteriorde
ctreHeideggerntroproblemdeprincipiu.Cuaceasta,eaestevalabili
pentrucontiinaestetic,deiaicivzulnutrececuvederea:purisimplu
ceeaceestevzutdeexemplunceeacepriveteutilitateasagenerald
zboveteasupraprivelitii.Privireaiascultareazbovitoarenuestepuri
simpluvedereaprivelitiipure,cirmneeansioaprehendaredrept
Feluldeafialaceluicevaceesteascultatesteticnuesterealitatea
nemijlocit(Vorhandenheit).Acoloundeestevorbadespreoreprezentare
signifiant,deexempluncazuloperelorarteiplastice,attatimpctnusunt
nonfigurativabstracte,signifiant(Bedeutungshaftigkeit)esteevident
cluzitoarepentrulecturaprivelitii.Suntemcapabiliscitimoimagine
doardacrecunoatemceeaceestereprezentat;bamaimult,abiaatunciea
esteoimagine.Avedeanseamnadescompune.Attatimpctmaitestm
ncformevariabiledecompunere,sauoscilmntreacestea,cancazul
anumitorenigmepicturale,nuvedemncceeaceeste.Enigmapicturaleste
ntrunfeleternizareaartificialauneiastfeldeoscilri,torturavederii.
Lucrurilestauaproapelafelincazulopereideartlingvistice.Untextpoate
devenipentrunoiooperdeartlingvisticdoardaclnelegemdecidac
stpnimcelputinlimbancauz.Chiariatuncicndascultmmuzic
absolut,trebuiesonelegem.Iaraceastaexistpentrunoincalitatede
produsartisticdoardaconelegem,dacneestelimpede.Aadar,dei
muzicaabsolutestedinamicformalpurcaatare,unfeldematematic
sonor,inuexistniciunconinutsignifiantobiectualpecarelidentificm
naceasta,nelegereapstreaztotuiunraportcuceeaceestesignifiant.
Indeterminareaacestuiraportesteceacareconstituieraportuldesemnificaie
specificacestuitipdemuzic174.
115M.Scheler,DuWissensformenunddieGesellschaft,1926,p.397sq.
[AcumnGesammelteWerke8,p.315sq.]
174Cercetrilerecenteasupraraportuluidintremuzicavocalicea
absolutpecareiledatormluiGeorgiades(MusikundSprache,1954)
confirm,dinctemisepare,aceastconexiune.FVezireantrebriiprivind
adevrulartei79tStapkvedere,simplulauzsuntabstraciunidogmaticecare
reducfenomenelenmodal.Percepiasurprindentotdeaunaosemnificaie.
Cutareaunitiiprodusuluiexclusivnformaacestuia,nopoziiefade
coninut,reprezintdeaceeauneronatcare,dincolodeaceasta,nulpoate
invocapeKant.Acestaaveanunlucrucutotuldiferitatuncivorbeadespre
conceptulsudeform.Conceptulnudesemneazlaelstructuraprodusului
esteticnopoziiecuconinutulgtofttficativaluneioperedeart,cifade
stimululpursenzorialalmateriei.Tulconinutfigurativnuestenicidecumo
materieceateaptomodelarecitinedintotdeaunadeunitateadintreformi
semnificaieaopereideart.Demotivfolositdepictoripoateilustraacest
lucru.Acestapoatefilafelunulfigurativsauabstractncalitatedemotiv
estenoricecaz,ontologicimaterial(aneauhyles).Aceastanunseamn
nicidecumcestelipsitdeconinut.,cevaesteunmotivprinfaptulcdispune
nmodconvingtordeounitateiltrebuiesexecuteaceastunitateca
unitateaunuisens,aacumreceptorullcaunitate.Kantvorbeteaici,dup
cumsetie,despreideiesteticenjurulseadaugpringndiremultelucruri
inexprimabile6.Iatomodalitatedeatreceepuritateatranscendentala
esteticuluiidearecunoatefeluldeafialartei.ElB'segndea,dupcum
amartat,seviteintelectuarea(Intelkktukrun^satisfacieinsine.
Arabesculnuestenicidecumidealulsuestetic,cidoarunexempluJic
predilect.Pentruaconsideranmodcorectarta,esteticatrebuiesse
depeasc:<isrenunelapuritatea177esteticului,nsduceoareacest
lucrulaoconsolidareiaacesteia?ConceptuldegeniudispunealaKantde
funciatranscendentalprinindamentaconceptuldeart.Amvzutmoduln
careacestconceptalgeniuluias,laceiceiauurmat,devenindtemeiul
universalalesteticii.Insesteconceptuljiuntradevrpotrivitpentruacest
lucru?
Autiinaartistuluicontemporanparescontrazicdejaacestlucru.Sa
produsunfel;algeniului.Reprezentareaprivindincontienasomnambulic
princaregeniuluriaccentpolemic,nspolemicapresupunentotdeaunao
comunitate.Astfelarta,nusedesprindepurisimpluderaportulfade
obiectualitate,cilreinesubforma,Eanicinupoatestreacdincolode
aceastanmsurancarevzulnostruesteirbvedereaobiectelor.Unvz
esteticpoateexistadoartrecndcuvedereareflexelevederiiLpractica
obiecteloriarceeaceestetrecutcuvedereatrebuiesfievzut,bachiarjtl
VezinmodsimilartezeleluiBernhardBerenson:Ceeacenumimngeneral
Vz'esteo;practicArteleplasticeconstituieuncompromisntreceeace
vedemiceeaceehenundWissen,DieNeueRundschau,1959,pp.5577).
IRudolfOdebrecht,op.Cit.Opoziiakantianntreculoarepecareo
plaseaznsferaiiiform,dirijatdeoprejudecatclasicist,nuvainduce
neroarepenimenidintre:cunoscpicturamodernncareseconstruietecu
ajutorulculorilor.*KritikderUrteikkraft,p.197.
*j|t,jfirecomandabilredactareauneiistoriiapuritii.H.Sedlmayr,
DieRevolutionnderyqdfrntRKitnst,1955,p.100,trimitelapurismul
calvinistideismulIluminismului.Kant,careanevenitdeterminantpentru
limbajulconceptualfilozoficalsecoluluialXlXlea,pornetecitdelateoria
pitagoreicplatonicianapuritii(veziG.Mollowitz.KantsPlatoauffassunu.
Creeazoimaginecesepoatetotuilegitimacuajutorulmrturisiriilui
Goetheprivindpropriulsumoddecreaieapareazidreptunromantism
fals.UnpoetcaPaulValeopuneacesteireprezentricriteriileunuiartisti
inginercaLeonardodaVinci,nalcrujingeniummeteugul,invenia
mecanicigenialitateaartisticformauncounitiindivizibil178.
Contiinageneraleste,dimpotriv,dominatiazideefectelecultului
geniuluidinsecolulalXVIIIleaidesacrali2areaartistului,pecaream
consideratfccaracteristicpentrusocietateaburghezasecoluluialXlXlea.
Seconfirmastfelconceptuldegeniuesteconceputnfonddinperspectiva
privitorului.Acestconoanticaparedreptconvingtornuspirituluicreator,ci
celuiceapreciaz.Ceeaceinfieazprivitoruluidreptunmiracoldespre
carenunedmseamacumarputeaprodusdectrecinevaestersfrntn
exteriorsubformacaracteruluimiraculosalcreaiiprininspiraiegenial.
Creatoriisuntapoiliberi,nmsurancaredevinpropriiliobservatori,s
utilizezeaceleaiformedeinterpretare,astfelnctcultulgeniuluisecoluluial
XVIIIleaafostalimentat,cusiguran,idectrecreatori179,nsacetiani
mersniciodatattdedepartenaceastapoteozdesinepectlearfi
ngduitsocietaiburghez.Contiinadesineacreatoruluirmnemultmai
lucid.Eavedeanselefuririiauneipriceperi,problemetehnice,chiari
acoloundespectatorulcaiinspiraie,misteriosemnificaiemaiprofund.
Dacdorimsinemseamadeoastfeldecriticateorieiproductivitii
incontientegeniului,nevedemconfruntaidinnoucuproblemacreatde
Kantprinfuncitranscendentalpecareaatribuitoconceptuluidegeniu.Ce
esteooperdearticumdeosebeteaceastadeunprodusmeteugresc
sauchiardeocrpceal,adicdelucruinferiordinpunctdevedereestetic?
Kantiidealismuldefineauoperadeartdrioperageniului.Caracterulei
eminent,deafiunlucrupedeplinreuitiexemplar,confirmaprinfaptulc
ofereadesftriiicontemplriiunobiectinepuizabildezboiinterpretare.
Faptulcgenialitiicreaieiicorespundeogenialitateadesftriieradej
formulatnteoriakantianagustuluiigeniuluiipropagatchiarmairspicat
dectrePh.MoritziGoethe.
Cumsarputea,aadar,concepeesenadesftriiartisticeidiferena
dintreluimeteugrescicreaiaartisticfrconceptulgeniului?
Cumarputeafignditfieidesvrireauneioperedeart,caracterul
eincheiaiCeeaceestefcutiprodusnrestprimetemsuradesvririi
saledelaunscop,cuaiicuvinteestedeterminatdentrebuinareacareieste
dat.Confecionareaestencheiaifcutulegatadacsatisfacescopulcruiai
estedestinat181.Darcumtrebuiesimaginmcriteriuldesvririiuneiopere
deart?Orictamprivideraionaliluciiconfecionarea(fierstellutijj)
artistic,multelucruripecarelenumimoperedeartmsuntdestinateunei
utilizriiiniciunuianuiesteconferitmsurafaptuluideancheiatdinspre
unasemeneascop.Daraceastanseamncfiinaopereiseprezin<|drept
ncetareaunuiprocesdecreaiecetrimitevirtualdincolodeaceasta?Nuesi
aceastaoaredenencheiatnsine?
178PaulValery,IntroductionlamethodedeUonarddeVincietson
annotationmarginale,VarieteI.
179Vezistudiilemeledespresimbolulprometeic:VomgeistigenLauf
desMenschen,194[VeziKkineSchriftenII,pp.105135;GesammelteWerkt,
B.9].
180JusteeametodicauneiesteticiaartistuluirevendicatadeDessok
ialiisentemeiazlntrebriiprivindadevrulartei
Valeryprivealucrurilentradevrastfel.Elnusasfiitnicisformuleze
cerezultdeaicipentrucelcarepetenfatauneioperedeartincearc
s.Ccidacesteadevratcooperdeartnupoatefincheiatnsine
nsi,iorincesemsoarcaracteruladecvatalreceptriiicomprehensiunii?
ncetarea
*.,,182r^iLMfOtieibruscaaunuiprocesdecreaienupoatesa
coninnimicconstrngtor.Dezult,prinurmare,ctrebuieslsmn
seamareceptoruluiceanumevafacecuisenfieaz.Atunciomodalitatede
anelegeunprodusnuestemaipuindectalta.Nuexistniciuncriteriual
adecvrii.Poetulnsuinudispunedeunul,oscutidectreesteticageniului.
Oricentlnirecuoperaare,maicurnd,$fi,legitirnitateauneinoiproducii.
Acestlucruconstituie,dupprereamea,un'~>hermeneuticinadmisibil.
ChiardacValeryaformulatuneoriastfeldeconcluziiioperasa3pentruase
sustragemituluiproducieiincontienteageniului,elaIrealitate,sfieprins
nplasaacestuia.Ccieltransferacumcititoruluiipmandatulcreaiei
absolutepecareelnsuinudoreteslexercite.Genialitateaiiuniinueste,
defapt,mailmuritoaredectgenialitateacreaieI.Fi.
Aporierezultdacvompornidelaconceptultririiestetice,nlocul
celuidel4foinAceastproblemestedejaexpusnstudiulfundamentalal
luiGyorgyLukcs,*l^subiectobiectncadrulesteticii.Acestaatribuiesferei
esteticeostructurjticprincarevreasspuncunitateaobiectuluiestetic
nuconstituie,defapt,unAgai^LOperadeartestedoaroformgoal,un
simplupunctnodalnpluralitateaiiatririlorestetice,singurelencare
obiectulesteticexist(daist).Dupcumseajbserva,discontinuitateaabsolut,
cualtecuvintedestrmareaunitiiobiectuluipluralitateatririlor,este
consecinanecesaraesteticiitririi.PorninddelaJutLukcs,OskarBecker
afirmdeadreptul:Privittemporal,operadearteste(adicacum),este
acumaceastoperinceteazdejaacumsmaifie!.Flrndoial
consecvent.Fundamentareaesteticiintrireconducelaopunctuacare
aboleteunitateaopereideartasemeneaidentitiiartistuluicusinef
identitateaceluicenelege,respectivsedesfat.
Ctemisepare,Kierkegaardademonstratdejainconsistenaacestei
poziiiajjpBbscndconsecinadestructivasubiectivismuluiifiindprimul
careadescrisinemijlociriiestetice.Teoriasadesprestadiulesteticalexistenei
estedinperspectivaeticianuluicareiadatseamadecaracterulruintori
intoleuneiexistenenpurnemijlocireidiscontinuitate.Tentativasacritic
areoilfijprantfundamentaldeoarececriticaexpusaiciacontiinei
esteticedezvluiediqtiileinternealeexistenteiestetice,astfelnctaceastaeste
foratstreacnsi.Faptulcstadiulesteticalexisteneisedovedeteafi
intolerabilntrezitdeaceastntrebareafostcelcaremacluzitnstudiile
dedicateluiGoethe.'gstigenLaufderMenschen,1949;precumiprelegerea
ZurFragwiirdigkeitdesBewuBtseins,nRivistadiEstetica,IIIAIII374383,
Veneia1958.[VezivariantanTheorienderKunst,edit.D.HeinrichiW.Iser,
Frankfurt1982,pp.5969].HI,CommentairesdeCbarmer.Mesversontle
sensqu'onleurprete.
>andVII,1917/1918.Valerycomparuneorioperadeartcuun
catalizatorchimicsineducelarecunoatereasarciniiinevitabilepecare
fenomenularteioformuleazexistentei,ianumeaceeadeadobndi
continuitateacontiineidesinesinguracapabili;ssusinexistena
omeneascnciudaprezeneiacaparanteaimpresieiestetice;respective.J
Dacsarncerca,cutoateacestea,odefinireaflinteiexisteneiestetice
careconstruietepeaceastanafaracontinuitiihermeneuticeaexistenei
umane,aceastlncercarearnsemnaonesocotireajusteiicriticiilui
Kierkegaard.Chiardacsepoateadmitecnfenomenulesteticdevinvizibile
limitelecontiineidesineistorice^existentei,similarelimiteipecareo
reprezintnaturalulcarepresupunndspirituldnocondiieaacestuia
ptrundenspiritualsubformevariate,dreptmit,vis,prefo;incontienta
vieiicontiente,nudispunemdeunamplasamentcarenearpermiteprivim
ceeacenengrdeteideterminastfeldinspreacestansui,iarpenoi
nine,ngrdiiideterminauastfel,dinexterior.Percepemdreptlimitarechiar
iacelelucruricarenelegereanoastrnuareacces,ceinastfeldeacea
continuitateacontiineideuincaresemicexistenauman.Aadar,
prinideeaefemeritiifrumosuluiijstranietiiartistuluinusedistinge,n
realitate,oconstituiedefiinnexterio:fenomenologieihermeneuticea
existenei,ciseformuleazmaicurndsarcinade,dovedicontinuitatea
hermeneuticceconstituiefiinanoastr,avndnvedereasemenea
discontinuitateafiineiesteticeiaexperieneiestetice.
Panteonularteinuestedoaroprezenatemporalcaresenfieaz
contiiesteticepure,cifaptaunuispiritceseadunisegrupeazistoric.
Experienaesteticeiieaomodalitateanelegeriidesine(Sichversteheri).
Oricenelegeredesineseefectuns,prinaltcevacareestenelesiinclude
unitateaiidentitatea(Selbigkeit)acestuia,msurancarentlnimnlume
operadeart,iarnoperadeartindividualolaceastopernurmneun
universstrinncaresuntemaruncaicaprinf;Ajungem,maicurnd,sne
cunoatempenoininenacesta,iaracestlucrunseamnanulm
discontinuitateaipunctualitateatririincontinuitateaexistenteinoastre,de
aceea,necesarsdobndimoperspectivfatdefrumosiart,unpunctde
vederenupretindeonemijlocire,cicorespunderealitiiistoriceaomului.
Invocareanemijcirii,agenialitiiclipei,asemnificaieitririinurezistn
fatapretenieiexisumanedecontinuitateiunitateacontiineidesine.
Experienaarteinupoatefidectreneobligativitateacontiineiestetice.
187VeziHansSedlmayr,KierkegaardiiberPicasso,nWortund
Wahrheit5,p.356sq.
188IdeilesubtilealeluiOskarBeckerreferitoarelaparaontologiepar
sconsiderefenonologiahermeneuticaluiHeideggerpreapuindreptuna
metodicipreamultdreptotconinut.Dinperspectivaconinutului,
supralicitareaacesteiparaontologii,ctrecaresendrBeckernsuincadrul
uneirefleciiconsecventeasupraacesteiproblematici,revineexactn4punct
pecareHeidegger1afixatmetodic.Sereiaaicidisputalegatdenaturn
careSchqsadoveditmaiprejosfadeconsecvenametodicateorieitiinei
aluiFichte.Incazuln<proiectulparaontologieirecunoatecaracterulsu
complementar,atuncieasevedeobligatsdeoseascpesinectrecevacele
cuprindepeamndou,oindicaredialecticadimensiijioecareBeckt
Recuperareantrebriiprivindadevrulartei'rAceastideenegativsemnific
nmodpozitivcartaestecunoatere,iarexperienaOpereideartnefaces
nemprtimdinaceastcunoatere.
Cuaceastaseimpunentrebareaprivitoarelamodulncaresepoate
ajungelaofajtecierejustaadevruluiexperieneiesteticeilaodepirea
subiectivriiradicaleaIstericuluicareanceputodatcuCriticafacultiide
judecarealuiKant.Amartatcajsfetatoabstraciunemetodicmenits
serveascuneiperformanedefundareiJeterminateitranscendentalecare1a
fcutpeKantsraportezefacultateadejudecareteticnntregimelasituaia
subiectului.Dacaceastabstraciuneesteticafost,totui,JHteleasulterior
dinpunctuldevederealconinutuluiitransformatnrevendicareade
C&itdegeartapurestetic,observmacumcaceastarevendicareabstractiv
seplaseaz&tiftocontradicieinsolubilfatdeexperienarealaartei.
B.Sanucuprindartaniciunfeldecunoatere?Nuincludeoare
experienaarteiodeadevr,desigurunadiferitdeceaatiinei,nsnmod
lafeldecertnuunaracesteia?inuestesarcinaesteticiitocmaiaceeadea
fundaexperienaarteicaspecificdecunoatere,firetediferitdeacea
cunoateresenzorialcareoferifleidateleultimepecaresecldete
cunoatereanaturii,diferitnmodcertideoricegfUiatereraionalmoral
i,ngeneral,deoricecunoatereconceptual,itotuii|aflefctere,adic
mediereaadevrului?
Stlucruestedificildedemonstratdacadevrulcunoateriieste
raportat,aacumlaconceptuldecunoaterealtiineiilaconceptulde
realitatealtiinelorEstenecesarslrgimconceptuldeadevrfade
accepiuneasakantian,astfelopereideartspoatfineleaslarndulei
caexperien.Pentruputeminvocaadmirabileleprelegerideesteticalelui
Hegel.Acesteaoferextraordinaraconinutuluideadevrcerezidnorice
experiendetip<ttii*ticirealizeaz,nacelaitimp,mediereaacestuiacu
contiinaistoric.Estetica^jMM^stfeloistorieaconcepiilordesprelume,
adicoistorieaadevruluiaacumHjginlreavizibilnoglindaartei.Cu
aceastaserecunoatenmodprincipialsarcinapelJBfdamformulato:aceea
dealegitimacunoatereaadevruluinexperienaarteinsei.
FamiliarnoudeWeltanschauung,careaparelaHegelpentruntia
oarogiaspirituluidesemnndcompletareapostulatoriealuiKantiFichtea
aeimoralefundamentalectreoordinemoraluniversal,dobndeteconsa
f*propriuzisabiancadrulesteticii.Pluralitateaiposibilaschimbarea
acestoriidesprelumeesteceacareaconferitconceptuluide
Weltanschauungrezofamiliarnou1.Exemplulclasicnacestsensl
constituieistoriaartei,ccif'pluralitateistoricnupoatefiabolitprinunitatea
unuielconceputcaprogresBidevrataart.FiretecHegelareuits
recunoascadevrularteidoarsupraliprincunoatereafilozoficiconstruind
istoriaconcepiilordesprelume,iistorieiuniversaleiistorieifilozofiei,din
perspectivacontiineidesinedeplineatatei.Insniciacestlucrunutrebuie
consideratdoarcaoeroare,nmsuraniulspirituluisubiectivesteastfelcu
multdepit.Aceasttransgresareconineatdeadevrdurabilalgndirii
hegeliene.Frndoialc,nmsurancare
Ipffmeister,p.424sq.MulWeltanschauung(veziA.Gotze,EupAorio,
1924)maipstreaznclanceputoltj_Recuperareantrebriiprivind
adevrulartei85
Jsttfisimpluceeacecontiinaesteticconsiderdreptexperiena
sa.Cci,dupcumfivzut,eaogndetenultiminstanca
discontinuitateatririlor.Amdemonstrat^jscaceastconsecinesteuna
inacceptabil.
R',Deaceea,nuvominterogaexperienaarteinceeaceprivetemodul
ncareaceastasejoncepepesine,ciprivitorlaceeaceesteeanrealitatei
careanumeesteadevrulei.
Jtfafatdacnutieceesteiesteincapabilsnespuncetie
similarmoduluincare
Ffeicleggerantrebatceestemetafizica,nopoziiecumodulncare
aceastaseconsidergsine.Observmcnexperienaarteiacioneazo
experienautenticcelasurmen
$j^&xeofaceivomchestionafeluldeafialaceluilucruacrui
experienestefcutnffewtnod.Vomputeasperaastfelsnelegemmai
binecefeldeadevrestecelcarenejjS&mpinaici.
Bw^jfnvedeacodatcuaceastasedeschideodimensiunencare
ntrebareaprivitoaresereformuleaznnelegereapecareopractictiinele
spiritului'.Vremscunoatemceesteadevrulntiinelespiritului,atunciva
trebuisntrebareafilozofieintreguluiprocedeualtiinelorspirituluin
acelaisensngeraadresatometafiziciiincareoadresmlarndulnostru
contiineiNuvomaveavoiesacceptmrspunsulvenitdinparteacontiinei
desineanelorspiritului,civatrebuisntrebmceanumeestenrealitate
nelegerealor.Cfetfebareaprivitoarelaadevrularteivaservidreptofaz
preliminarnspecialdatorit^tetnloicexperienaopereideartinclude
nelegerea,aadar,reprezinteansiun;&a0trtenhermeneutic,nsnmod
certnunsensuluneimetodetiinifice.Compretinemaicurnddentlnirea
cuoperadeartnsi,astfelnctaceastnentnupoatefielucidatdect
porninddelaaceastmodalitatedeafiaopereideart.
oy'i.'*}
/AntologiaopereideartisemnificaiaeiIIvieneutic
1.Joculcafircluzitoralexplicitriihermeneuticencept1joculuia)
aceastaalegemdreptprimpunctdeplecareunconceptcareajucatunrq
rtt^Lotnestetic:conceptulybw/w/.Obiectivulnostrueste,totui,celdea
desprindvoflceP*^esernnificatiasasubiectivpecareoarelaKantiSchiller
icarei$/faesteticiantropologiemodern.Dacvorbimnlegturcu
experiena
3fL.R>cnunereferimnicilarelaiainicichiarstareadespirita
creatoruluisauaifU>ffJL/^JJA
$Jesfatinniciunfellalibertateauneisubiectiviticareseimplic
njoc,cilefjjtateadeafiaopereideartnsei.Amdescoperitncadrul
analizeicontiine1<rec*situareaopozitivauneicontiineesteticeia
obiectuluiacesteianusatisfacJelucruri.Acestaestemotivulpentrucare
conceptuldejocesteattdeimpor
$st*Vesi&odurideconduitasubiectivitii.Sepoateafirma,astfel,c
pentrucelcejoaosituaieserioasiestejucattocmaidinaceastcauz.
Putem,aadar,s|
^sjmjrcjoculpoatefidistinsdecomportamentulceluicejoac,cetine
caatared
^Pariuril#nuaffls*definimconceptuldejocporninddeaici.Ceeace
esteunsimplujocnuestLLjos.Jucrea(dasSpiekri)ntreineunraport
specificesenialcuseriosul.Eanu192ar'scopulnacesta;esteunfel
derepaus,dupcumspuneAristotel192.M
^testecnjoculnsuirezidoseriozitateproprie,chiarsacr.Cutoate
acestenudisparpurisimplutoateraportrilefinalecedeterminexistena
activ!F>iaPat^'c^acesteasevolatilizeazntrunmodciudat.Juctorultie
elnsuicjoculef.QCisesitueazntrolumedeterminatdeseriozitatea
scopurilor,nselnutiei/Lcruintenionndelnsuincalitatedejuctor
aceastraportarelaserios.Ac^:indeplinetescopulceirevinedoarcnd
celcejoacesteasimilatdectrejocjjiudevinepedeplinjocprinraportareace
trimitenexteriordinsprejocctreserios;&u^a^nseriosjoculstric
plcereaacestuia.Modalitateadeafiajoculuinvcaraportareaceluicejoac
fadejocsfieasemenearaportriifatdeunobiect,aefoartebineceejoc
icceeacefaceeledoarunjoc,nselnutiece,rtreb4reanoastr
privitoarelaesenajoculuinsuinuipoategsideaceeajisuldacl
ateptmdinparteareflecieisubiectiveaceluiceljoac3.Nevomaren
scnimt>,careestemodalitateadeafiajoculuicaatare.Amvzutdejacal
reflecieinoastretrebuiesfienucontiinaestetic,ciexperienaarteii
odatf'^jstantrebareaprivitoarelamodalitateadeafiaopereideart.ns
tocmaiaceasta!
jperienaarteipecaretrebuiesoreinemnopoziiecunivelarea
contiinei!
!VIII3,1337b39.VeziEth.Nit.X6,1176b33;nalCeivonw''Av^Xapoiv
/tin:afA**A+i*iL>^1
EXEIVfircluzitoralexplicitriihermeneuticecoperadeartnueste
unobiectceseopunesubiectuluicefiineazOperadeartiaremaicurnd
fiinapropriuzisnfaptulcdevineljpreschimbpecelcareoface.
Subiectulexperieneiartei,ceeace,nuestesubiectivitateaceluicareo
experimenteaz,cioperadeartiacestaestepunctulncaremodalitateadea
fiajoculuidevinerelevant,esenproprie,independentdecontiinacelorce
joac.Jocesteiacoloadevratacoloundeorizontultematicnuestengrdit
defiinareapentruiectivittiiiundenuexistsubiecicaresecomportludic.
Jjoculuinusuntjuctorii;joculaccedelareprezentareprinceicarejoac,
oenvadejautilizareacuvntuluiSpiel(joc),naintedetoatentrebuinarea
icexaminatnspecialdectreBuytendijk4.
Jjje(ftforic,areiaici,cantotdeaunadealtfel,ontietatemetodic.
Atuncicndyestetransferatasupraunuidomeniudeaplicarecruianui
aparineoriginar,;gaoriginarsedesprindedeparcarfidezghiocat.Limba
efectueazaicipreliminarceconstituiensinesarcinauneianalize
conceptuale.Acumbuiedectsexploatezeaceastperformananticipativ.;
luetuestevalabil,dealtfel,incazuletimologiilor.Acesteasunt,firete,mult,
dguroase,deoarecenuconstituieabstraciunialelimbii,cialetiineilimbii,a
nupoatefiverificatniciodatnntregimeprinintermediullimbajului#ceea
elenuconstituie,niciacoloundesuntcorecte,probe,ciperformanece
analizaconceptualiiafltemeiulsolidabiancadrulacesteia.Vom
examinauzulcuvntuluijocprivilegiindaanumitelesemnificaiifigu:$$tu}
Svomconstatacngermansepoatevorbidesprejoculluminii(Spieldes,
joculvalurilorcalegnareaacestora(SpielderWelleti),joculuneipiesefiitruri
rulment,desprejoculmembrelorcaarmonieaacestora(Zusammenspiel),'run
jocdefore(SpielderKrafte),desprejoculnarilorcadespreroirea$pieldr
Miicken),bachiaridesprejocuridecuvinte,nfiecaredintreaceste&ce
jtrimiterelaundutevinoaluneimicri,carenuestelegatdeunscopcuse,
ncheie.Acestuifapticorespundeisemnificaiaoriginarajoculuicai,
supravieuietenmulteexpresii(vorbim,depild,desprecinevacarejoac
popular)%.Micareacareestejocnuareunelcareducelancetareaei,cise
printroreluarecontinu.Micareaacestuidutevinoestenmodevidentatt
pentrudeterminareaesenialajocului,nctdevineindiferentcinesauce
executmicarea.Micareajoculuicaatareestentrunfellipsitdesubstrat.
Joculceestejucatsausederuleaz(abspielf)nuseretineniciunsubiect
carejoac.Efectuareamicriicaatare.Vorbimastfeldespreunjocal
culorilorfrsnemcarlafaptulcestevorbadespreoculoarecebate
(spielt)nalta,cilaprocesulzissaulapriveliteaprincarenisenfieaz
diversitateaschimbtoareait
Etateadeafiajoculuinueste,aadar,definitdefaptulcavemdea
facecunecesaraunuisubiectcaresecomportludic,astfelnctjoculsfie
jucat,itiginaralluispielenestemaicurndunulmedial.Vorbimastfel,de
exemplu,
1r;j
Desprefaptulcundevasaucndvasejoac(spie/f)ceva,cse
petrece(sichabsceva,cecevalamijloc(istimSpiele)(tm).
Acesteobservaiilegatedelimbconstituie,dupprereamea,oindicare
indirectjfaptuluicjucreanusevreaneleasnicidecumcauntipde
activitate.Pentrulimbaisubiectulpropriuzisaljoculuinuestesubiectivitatea
celuicarejoacprintrealteactivitialesale,cijoculnsui.Doarcsuntem
ntrattdeobinuiisraportmunfenomenci!Celaljoculuilasubiectivitate
imodurileacesteiadecomportament,nctrmnemopacinfataacestor
sugestiialespirituluilimbii.<,noricecaz,cercetrileantropologicemai
recenteauextinstemajoculuintrattdemultnctaceastaestedus
oarecumpnlapunctulextremalperspectiveicepornetedelasubiectivitate.
Huizingainvestigheazcomponentaludicaoricreiculturii;elaboreaz
naintedetoateconexiuneaexistentntrejoculinfantilicelanimal,pedeo
parte,ijoculsacrualcultuluipedealta.Acestlucru1acondusctre
descoperireaindecizieiciudateacontiineiludice,carefacedeadreptul
imposibildistinciantrecredininecredin.Slbaticulnsuinuare
cunotindeniciunfeldedistincficonceptualentreexistentijoc,denicio
identitate,denicioimaginesausimbo|Rmnedeaceeadiscutabildac
stareadespiritaslbaticuluincadrulgesticulaieisalesacrenuarputeafi
descriscelmaibinereinndtermenulprimardejoc.Potrivitconceptului
nostrudejoc,distinciadintrecredinidisimulareesteabolit.
Esterecunoscutaicinmodprincipialprimatuljoculuifadecontiina
celuicejoacntradevr,tocmaiexperienelejucriipecaresuntchemaisle
descriepsihologuliantropologulsuntplasatentroluminnoui
lmuritoaredacsepornetedelasensulmedialaljoculuicaactivitate.Jocul
reprezintdebunseamoordinencareacelncoloincoacealdinamicii
joculuirezultparcdelasine.Estecaracteristicjocukjjfaptulcmicareasa
nuestedoarlipsitdeunscopiointenie,ciiunalipsitdeefortAcesta
decurgecadelasine.Uurinajocului,care,firete,nutrebuiesfieoabsen
realiasolicitrii,civizeazdoarfenomenologicabsenasolicitrii1,este
resimitca0degrevare.Structurajoculuilabsoarbeparcpejuctoril
uureazdesarcinainiiativacareconstituiesolicitareapropriuzisa
existenei.Acestlucrusemanifestinimpulsulspontanctrereluarecese
trezetencelcejoaciprinrennoireadesinecontinutjoculuicarei
marcheazforma(refrenul,bunoar).
nsfaptulcmodalitateadeafiajoculuiseapropienacestfeldeforma
demicareanaturiipermiteformulareauneiconcluziimetodiceimportante.
Esteevidentgreitsi
197Huizinga(Homoludens,VomUrsprungderKulturimSpiel,p.43)
atrageateniaasupraurmtoarelorfaptedelimb:Deingermansepoate
vorbidespreafaceunjoc(einSpieltreiberi),inolandezsepoatespune
eenspelletjedoen,verbulcetineproriuzisdeacesteformeestejuca.Unjoc
estejucat.Cualtecuvinte:pentruaexprimaacesttipdeactivitate,conceptql
coninutnsubstantivtrebuiesfiereluatnverb.Acestlucrunseamndup
toateaparenelecpaciuneaesteattdespecialiautonom,nctnupoatefi
inclusntipurileobinuitede;activitate.Jucreanuesteoactivitatensens
obinuit,nmodcorespunztor,sintagmaajucapjpartid(ngerman:ein
Spielchenmachen,literal:afaceunjoculeN.Trad.)esttisimptomatic
pentrufaptuldeadispunedeoperioaddetimpcenicinuestencjoc.\par
198Huizinga,op.Cit,p.32(Veziistudiulmeu,ZurProblematikdes
Selbstverstandnisses,mjfJculcaIrcluzitoralexplicitriihermeneutice89
Jcianimalelesejoacicsarputeaafirmansensfiguratcpn
iapasauoac.Putemspune,nschimb,despreomciacestasejoac.i
joculsuesteunnatural.isensuljoculuisutocmaideoareceinmsura
ncareelestenaturbpurreprezentaredesinensui
(SicbselbstdarstelUeri).Devineastfelnceledinurmtotullipsitdesenss
distingemnacestdomeniuntreontrebuinareproprieiunairaportarea
fadefiinaopereideartrezultnaintedetoateporninddelaacestlialal
jocului.Natura,atttimpctesteunjocceserennoietemereufiindtdeun
scop,ointenieiosolicitarepoatesapardeadreptulcamodelalartei.
FriedrichSchlegelscrie:Toatejocurilesacrealearteisuntdoar
reproduceritealejoculuiinfinitallumii,aleopereideartcareseformeaz
eternpesine.200UD>altproblemdiscutatdectreHuizingaseclarific
porninddelarolulitalalaceluincoloincoacealmicriijocului,ianume
caracterulludicalDesigur,concurentulnuconsiderpotrivitcontiineisalec
joac,nstitiadnatere,debunseam,micriitensionatededutevino
dincarerezulttor,fcndastfelcatotulsdevinjoc.Acestdutevinoeste
nmodevidentfstrnslegatdejoc,nctnultiminstannuexist,defapt,
niciojucaredoariisine(FiirsichalleinSpielen).Pentruaexistaunjocnu
estenevoiedeparticiparea;jocaaltcuiva,nstrebuiesexistentotdeauna
altcevacucarejuctoruljoacisundemutriijuctoruluiprintroalt
mutaredinproprieiniiativ.Pisicajucuiiemuldelnpentrucacesta
intrnjoc,iarcaracterulnemuritoraljoculuicuI.Sentemeiazpe
mobilitatealiberuniversalamingiicareefectueazparcdela
surprinztoare.
Atuljoculuinfatajuctorilorcarelefectueazesteresimitnmod
specific:avemdeafacecuosubiectivitateumancaresecomportludici
dectretjoacunjoc.Accepiunilefiguratealetermenuluisuntdinnoucele
careneoferaimulteinformaiiprivitoarelaesenasapropriuzis.Spunem
astfeldesprecineva!Joaccuanseleceiseofersaucpunenjocanumite
planuri.Estelimpedelacenereferimcndspunemacestlucru.Persoana
respectivnusadecisncnceeateposibilitileiscopurilencauz.Mai
dispunencdelibertateassedecidrfelsaualtul,nfavoareauneiasau
alteiadintreposibiliti.Decealaltparte,ifibertatepoatefipericlitat.Jocul
nsuiestemaicurndunriscpentrujuctor.Neljucadoarcuposibiliti
efective.Acestlucrunseamnnmodevidentoangajareiattdedeparte,
nctacesteaarputeasnedejoaceisseimpun.Atraciapecareio
exercitasuprajuctoruluirezidtocmainacestrisc.Savurmprinacestao5
dedeciziecareeste,totui,nacelaitimpameninatingrditirevocabil.
S,bunoar,lajocuricumarfipasiena,etc.Acelailucruestevalabil,ns,
insferaCelcareevitanumitedeciziipresante,deplceresaudedragul
libertiisalede,sauiasumposibilitipecarenuledoretenmodserios
icarenicinuconin,dincauz,risculdeafialeseidea1ngrdiestenumit
ndeobtejucu(venpiett).'^jy&dpoateindicaporninddeaiciotrstur
generalamoduluincareesenajoculuisetncomportamentulludic.A.Juca
nseamnafijucat.Atraciajocului,fascinaiapeoexercitconsttocmain
faptulcjoculsenstpneteasupraceluicejoac.ChiarStevorbadespre
jocurincarencercmrezolvareaunorsarcinipecarenileampropussinguri,
farmeculjoculuiestedatderisculdeavedeadaccevamerge,daq|
reueteidacreuetencodat.Celcarefaceastfeldencercriesten
realiticelpuslancercare.Subiectulveritabilaljocului(lucrufcutevident
tocmaideasemeneaexperienencarenuexistdectunsingurjuctor)nu
estejuctorul,cijoculnsui.Jociiestecelcarefascineazjuctorul,lafund
njoc,ltinenjoc.:
Acestlucrusemanifestinfaptulcajocurileauospiritualitate
proprie,special20'^Niciaceastanusereferladispoziiasaustareadespirit
acelorcejoacunjoc.Aceast%diversitateadispoziiilorspirituale
caracteristicejucriidiferitelorjocuri,respectivpofteideastfeldejocuri,este
maicurndoconsecininucauzadiversitiijocurilor.Jocurilinselese
difereniazunuldecellaltprinspiritullor.Acestlucrunurezultdinnimi
altcevadectdinefectuareaiorganizareadiferitaaceluincoloincoaceal
micrijlludicepecareontruchipeaz.Regulileiordineaceprescriu
umplereaspaiuluiludicj;constituieesenajocului.Acestlucruestevalabiln
modpedeplinuniversalpesteundeavemdeafacecuunjoc.Deexemplu,n
cazuljocurilordefntniartezienesaui|celalunoranimalecaresejoac.
Spaiulludicncaresederuleazjoculestedelimitatdin|interiordectre
joculnsuiiestengrditntromsurmultmaimareprinordinat
determinatdedinamicajoculuidectdectreceeaceselovete,adicde
granieispaiuluilibercelimiteazdinexterioraceastdinamic.^
Considerdreptocaracteristicaaciuniiludiceumanenraportcu
acestedeterminii?Generalefaptulcaceastajoacceva.Prinaceastamrefer
lafaptulcformadeorganizat^adinamiciicreiaisesubordoneazposedo
determinarepecarecelcarejoacoalegeAcestaidelimiteazmaintin
modexplicitcomportamentulludicfatdeconduitaiobinuitprinfaptulc
vreasjoace,nschiarininteriorulacesteidiponibilitiludic<el
formuleazoalegere.Alegeunjocanumeinuunaltul.Acestuilucrui
corespund^faptulcspaiuldejocaldinamiciiludicenuestepurisimplu
spaiulliberaljucriide,sine(dosSichausspielen),ciunulspecific,delimitati
rezervatnfavoareadinamiciiludiccjJoculomenescreclampropriulsuteren
dejoc.Delimitareaterenuluidejocopuneciceaaperimetruluisacru,dup
cumsubliniazpebundreptateHuizingafrniciotranziiesaumediere
universulludiccaolumenchisuniversuluiteleologic.Faptulcajuca
nseamnajucaceva(EtwasSpieleti)estevalabilabiaaici,undeacelncokHi
ncoaosordonatalmicriijoculuiestedefinitcaoconduitisedelimiteaz
dealtetipuridecomportament.Homoludensmaiestenc,chiarinjoc,
unulcaresecomportntruaanumitfel,chiardacesenapropriuzisa
joculuiconstnfaptulcelseelibereazd<|ncordareacecaracterizeaz
raportareasafadescopurilesale.Cuaceastaseprecizeazmaibinemotivul
pentrucareajucanseamnajucaceva.Oricejocformuleazosarcinpentru
individulcareljoac.Elnusepoateconcediapesinenaltfelctrelibertatea1
jucriideinedectprintransformareascopurilorconduiteisalensimple
sarcinidejoc.Astfel,copiluliformuleazsingursarcinaatuncisejoaccu
mingea,iaracestesarcinisuntsarcinidejocpentrucscopulrealajoculuinu
este,defapt,rezolvareaacessarcinidejoc,ciorganizareaimodelarea
dinamiciiludicensei.
nmodevident,uurinaiuurareaparticularsemnificatede
comportamentulludisesprijinpecaracterultematicdeosebitceirevine
sarciniidejocirezultdinreuitarezolvriiacesteia.
SeooatesnunecreuitauneisarciniontruchiDeaz.Aceast
formulestedeosebit:.F,Joculcafircluzitoralexplicitriihermeneutice91
ciniinutrimitedincolodesinectreuncontextteleologic.Joculselimiteaz
ta*&adevrssereprezintepesine.Modalitateasadeafiesteaadar
autoreprezentarea.Fjyl,autoreprezentareaconstituieunaspectdeafi
universalalnaturii.timazictdeientesuntreprezentrilefinalebiologice
pentruafaceinteligibilformafiinelorf,.REsteastfelvalabilincazul
joculuicntrebareaprivitoarelafunciasavitalijitateasabiologiceste
reductiv.Joculestentrunsenseminentautoreprezentare.Autoreprezentarea
joculuiumansentemeieaz,dupcumavzut,peoconduitt,definalitile
aparentealejocului,nssensulacesteianuconstcuadevratneaacestor
scopuri.Angajareapropriilorresursenfavoareasarciniidejoceste,njtate
maicurndoexprimareludic.Autoreprezentareapropriejoculuiface,aadar,
cagejoacsacceadlapropriasareprezentaredesine,jucnd,adic
reprezentndJoculomenescpoategsisarcinadejocnreprezentareansi
doarpentrucajucadintotdeaunaantruchipa.Existastfeljocuripecare
trebuieslenumimtentative,fiepentrucpoartnsineunelementde
reprezentaresubformaiuidesensevanescentcareestealuzia,fiepentruc
jucreaconsttocmainazentaunlucru(deexempluatuncicndcopiiise
joacdeamaina).Reprezentanseamnpotrivitposibilitiisaleareprezenta
pentrucineva.FaptulcLposibilitateestevizatcaatareformeaz
particularitateacaracteruluiludicalartei,nchisaluniversuluiludiclasaici,
ntrunfel,scadunuldintrepereiicel^muiesc.Joculcultici
reprezentaiadramatic(Schauspiel)nureprezint,debunnacelaisens
cumofaceuncopilcaresejoac.Acesteanuseepuizeazprinlcreprezint,
citrimitnacelaitimpdincolodesinectreaceiacareparticiplaeleliatede
spectatori.Joculnumaiesteaicisimplareprezentaredesineauneidinamici
aeinicisimplulactdereprezentarecruiaisededicnntregimecopilul,ci
elestentativpentruAceastindicaieproprieoricreireprezentriesteaici,
cas.Aa,mplinitidevineconstitutivpentruoperadeart.Ieral,jocurile
orictarconstituipotriviteseneilorreprezentriiorictsarianelecei
carejoacnusuntprezentatecuiva,cualtecuvinte,spectatoriinuain
vedere.Copiiisejoacpentrusine,singuri,chiariatuncicndntruchipeaz
inicimcaracelejocuri,cumarficelesportive,caresuntjucatenfata
arilornuivizeazpeacetia.Elesuntchiarameninatesipiard
caracterul.Chipdentrecerisportivetocmaidatoritfaptuluictindsdevin
confruntri,Procesiuneareligioas,carefacepartedintrunactcultic,estecu
attmaimultodeoareceeacuprindepotrivitproprieisaledefiniiintreaga
comunitatereli,Actulculticeste,cutoateacestea,ntotdeaunao
reprezentareautenticnochiilitii,iarreprezentaiadramaticeste,de
asemenea,unprocesludiccenecesitnspectatorul,ntruchipareazeitiin
cultulreligios,reprezentareamituluin5!Nusunt,aadar,jocuridoarn
sensulcjuctoriiparticipanisuntabsorbiri,ca|unemaa,dectrejocul
reprezentativiigsescnacestaoautoreprezentarea,cieisetransfer
dinproprievoinnacestjoc,astfelnctceicarejoaciototalitatedesens
pentruspectatori.Lipsaunuialpatruleaperetenueste,iotspecialAdolf
Portmannafostcelcareaformulatnnumeroaselucrriaceastcriticia
eiatlegitimitateauneiviziunimorfologice.
C^o,7A/,Jt,AC,ptifhtn.1Msa.Kassnersugereazcunitateai
dualitateaaadar,ceeacetransformjoculntroexpunerepublic.
Deschidereactredespectatiparticipmaicurndlaconstituireacaracterului
nchisaljocului.Spectatorulefectuedoarceeacejoculestecaatare.
Acestaestepunctulncaresevdeteimportanadefiniriijoculuicaun
procesmecAmvzutcjoculnuiarefiinancontiinasau
comportamentulceluicejoac,cijatrage>dimpotriv,peacestansferasai
lumplecuspiritulsu.Celcare*)oacpercejoculdreptorealitatesuperioar
lui.Acestlucruestevalabilcuattmaimultacoloiacestaestevizatelnsui
dreptoastfelderealitateceeacesentmplacoloundejcaparenchipde
reprezentarepentruspectator,adicesteunspectacol.
Spectacolulrmneielunjoc,cualtecuvintearestructuraunuijoc,
ceaauneiIunchisensine.nsspectacolulreligiossauprofanchiardac
reprezintolumencnntregimensineestedeschisndirecia
spectatorului.Elidobndeteabianacesemnificaiasadeplin.Ceicejoac
ijoacrolurilecanoricejociastfeljoculaccedelreprezentare,nsjocul
nsuiestentregulalctuitdinceicejoacispectatori.Elperceputcu
adevratiisenfieazdupcumesteconceputaceluiacarenuparticipla
joc,cilurmrete,nacestajoculeste,oarecum,ridicatlaidealitateasa.
Acestlucrunseamnpentruceicarejoacfaptulcnuindeplinesc
doarrolurile<noricejoc;acetiaiexpunrolurilecuiva,leprezint
spectatorului.Tipullorparticiparelajocnumaiesteacumdeterminatde
asimilarealortotaldectrejoc,cifaptulcijoacrolulraportndusela
iavndnvederetotalitateaspectacoluluin<trebuiesfieasimilainuei,ci
spectatorii.Estevorbadespreorsturnaretotalpecarejsuferjoculcajoc
atuncicnddevinespectacol.Aceastaladucepespectatornposti*'celuice
joac.Elinujuctorulestecelpentrucareinfaacruiasejoac.Ace
lucrunuvreasnsemne,firete,ccelcarejoacesteincapabilssurprind
sentreguluincareijoacnmodreprezentativrolul.Spectatorularedoar
unprivile^metodic:fiinduidestinatjoculcelorlali,devinevizibilfaptulc
acestapoartnsineiconinutdesensmenitsfienelesicarepoatefi
desprins,dinacestmotiv,comportamentulcelorcarejoac.Aiciseproduce,n
fond,abolireadistincieidintreicarejacispectator.Exigenadeavizajocul
nsuipotrivitconinutuluisudesensesaceeaipentruamndoi.
Acestlucruconstituieonecesitateabsolutchiariacolounde
comunitateacelorljoacaSeizoleaznntregimedeoricespectatori,spre
exemplufiepentrucaceaslfcombateinstituionalizareasocialavieii
artistice,fiencazulaanumiteiHausmusikcaresedoreteafioformde
practicareamuziciintrunsensmaipropriu,deoarece<destinatinterpreilor
acesteiainuunuipublic.Celcareseocupsubaceastformimuzica
urmrete,totui,nrealitate,camuzicapecareofacesiasbine,cu
cuvintens:pentrucacinevacarearputeasoasculte,sfiecuadevrat
prezeReprezentareaarteiestepotriviteseneisalededicatcuiva,chiardac
nuestenimeprezentsoascultesausopriveasc.
B)Metamorfozareanplsmuireimediereatotal
Numescaceastmutaiencarejoculomenescidezvoltmplinireasa
propriuzisdelfiartametamorfozareanprodus.Joculidobndete
idealitateaabiaprinaceastmutaie
AJt.
V_./7..L./lTM/>/~vi'imgf<lculcafircluzitoral
explicitriihermeneutlce93toac.Joculchiarielementulimprevizibilal
improvizaieiestenprincipiuicaataredurabil.Elarecaracterdeoper,de
ergoninudoardeenergeia206.
Sensulncarelnumescplsmuire(Gebide).
Ceestedetaabilnacestfeldetravaliureprezentativalceluicejoac
rmne,cu.Acestea,dependentdereprezentare.Oastfeldedependennu
presupuneorensensulncarejoculiarprimideterminareadesensabia
prinintermediullreprezint,respectivlurmresc,inicidinparteaceluicare
senumetesuncalitateadeautoraloperei:artistul.Joculdispunemai
curnddeoabsolutfadetoiacetia,iarnoiuneademetamorfozareeste
chematstocmaiacestfapt.
Sapentrudefinireafiineiarteidevinelimpededaclumnseriossensul
ei.Metamorfozanuesteoschimbare,oschimbaredemariproporii,dei.
Cndvorbimdespreschimbarenegndimmereulafaptulcceeacese
schimbnacelaitimp,acelailucruiestereinutcaatare.Orictdemarear
fiea,estevorbadespreoschimbareaatributelorsale.Dinpunctdevedere
oriceschimbare(allodsis)tinededomeniulcalitii,adicdeaccidentulunei
ae.Dimpotriv,metamorfozanseamnccevaestedintrodatin
ntregime|||D6va,astfelnctacestaltceva,careestencalitatedeentitate
metamorfozat,estefiinasiadevrat,fatdecarefiinasaanterioarenul.
AtuncicndspunemcavemimpresiajlflBievaesteparcmetamorfozatne
referimtocmailaacestlucru,ianumecadevenit^jpsaltom.Aicinupoatefi
vorbadespreotranziieprinmodificrigradualeceducedelalaalta,deoarece
unareprezintnegareaceleilalte.Metamorfozareanprodussear,lafaptulc
ceeaceexistnaintedevineinexistent.Insiceeaceexistceeacese
reprezintnjocularteiesteadevratuldurabil.
iaicilimpedemodulncarencercareadeapornidelasubiectivitate
rateazCeeacenceteazsmaifiesuntnprimulrndceicejoaciar
scriitorulsaufacpartedincategoriaaceasta.Toiacetianudispundeofiin
pentrucareoreinnsensulcjocullorarnsemnacacetiadoarjoac.
Dacdinperspectivaceluicejoacceanumeestejoculsu,atunciavemdea
facenumetamorfoz,cicuotravestire.Celcareestetravestitnudoretesfie
recunoscut,ciistreacdreptaltcineva.Elnumaivreastreacnochii
celorlalidreptsinecivreasfieluatdreptaltcineva.Elnuvrea,aadar,sfie
descoperitsauHSCtmoscut.Elseddreptaltcineva,nsnfelulncare
mimmcevancadrulunorJO^Uiluriconcrete,adicpretinznddoar,
disimulnduneiproducndoanumit4iaBKsie.Dinctesepare,celcare
joacnacestmodunjoctgduietecontinuitateacu.Attfisui.nrealitate,
ns,acestlucrunseamncelirezervsieiaceastcontinuitatef(lndo
celorlalipentrucarejoac.
,Rrtrivittuturoracestorchestiunipecareleamidentificatprivitorla
esenajocului,oailtettacadistinciesubiectivasineluifadejocnu
constituieflintaadevratajocului.FAInsui,caspectacol,estemaicurnd
metamorfozareastfelnctidentitateaceluicaresmaiexistepentruceilali.
Fiecaresentreabdoarceanumearputeafiestevizataici.Ceicarejoac
(sauscriitorul,poetul)numaisuntdoarceea:jucatdeei.Ceeacenreteazs
maifieeste.naintedetoate,lumeancaretrimcafiindalume.Desigurc
piesasejoacntroaltlume,nchisnsine,nsnmsurancaeste
produs,iagsitpropriamsurnsinensiinusemairaporteazla
nimiciceeaceestesituatnafaraei.Astfel,aciuneauneipieseexistdrept
cevacaresentemensinensuitrsturpecareoarencncomuncu
actulreligios.Eanumaiaducomparaiacurealitateancalitatedecriteriu
secretaloricreisimilitudinireproductivaiesteridicatdeasupraoricrei
comparaiideacestgeniodatcuaceastaidincolontrebareadactoate
acesteasuntrealedeoarecedineavorbeteunadevrsupetChiariPlaton,
celmairadicaldintrecriticiiranguluidefiin(Seinsrang)alarteinntistorie
afilozofiei,vorbeteuneori,frafaceodistincie,desprecomediaitragedia'
precumidespreceadepescen?Cciaceastdistincieseanuleazatunci
cnd,estecapabilsperceapnoimajoculuicaresederuleaznfatasa.
Bucuriaprovocataspectacolulcareseoferpesineestenambelecazuri
aceeai:estebucuriacunoaterii,!
Cuaceasta,ceeaceamnumitmetamorfozanplsmuiredobndete
sensulsudepMetamorfozaesteometamorfozarenadevrat(dasWahre).Ea
nuestemagienseuneivrjiceateaptcuvntulceovadezlega,ciesteea
nsidezlegareadevrajremetamorfozarenadevratafiin.Reprezentarea
joculuifacesiaslaivealceeeste(n>asist).Ineaesteextrasiadusla
luminceeacealtminterisenvluieisesustmereu.Celcareestecapabils
perceapcomediaitragediavieii,acelavatisseutforeidesugestiea
finalitilorceoculteazjoculcareestejucatcunoi.
Realitateaseplaseazmereuntrunorizontviitoralunorposibiliti
doritetemute,noricecazncnedecise.Deaceeaeaestecaracterizatmereu
detrezireaiexpectaiiceseexcludreciprocidintrecarenusepotmplini
toate.Caracterulnedecviitoruluiestecelcarepermiteunasemeneaexcesde
expectanii,nctrealitatearnmodnecesarnurmaateptrilor.Dacn
modexcepionalonlnuiredenchideisemplinetenrealitateastfelnct
sdispartoataceastsfrireni(ImLeerenEnderi)atraseelordesens,
atuncioastfelderealitateesteeansiasemeunuispectacol.Totastfel,cel
capabilsvadansamblulrealitiicauncercnchisdeincaretotulse
mplinetevavorbidesprecomediaitragediavieiinsei.Acesteczucare
realitateaesteneleascajocilustreazceeaceconstituierealitateajoculuipe
caevideniemcajocalartei.Fiinaoricruijocestemereumplinire,
actualizarepuenergeiacareiaretelosulnsinensi.Lumeaopereideart,
ncareunjocseexprastfeltotalnunitateaderulriisale,estentradevro
lumemetamorfozatcutotul.!Bazaeirecunoatefiecare:aaeste(soistes).
Conceptulmetamorfozeiestechemataadarscaracterizezefeluldeafi
indepencisuperioraceeaceamnumitplsmuire.Porninddelaacesta,aa
numitarealitateldefinetedreptelementulnemetamorfozat,iarartacaridicare
aacesteirealitinadevChiariteoriaanticaarteicarentemeiazorice
artpeconceptuldemimetimitaieapornitdelajoccaidans,careeste
reprezentareadivinului8.
Conceptulimitaieieste,ns,capabilsdescriejocularteidoardacse
arenvedesensulcognitivcerezidnimitaie.Reprezentatulexistacesta
esteraportulmimicorigCelcareimitcevafacesexisteceeaceelcunoatei
nchipulncarelcunoate.Copmicncepessejoaceprinimitare,
confirmndceeacecunoateiconfirmndusaceastapesinensui.Chiari
plcereacucarecopiiisetravestesc,lacaresereferdejaAristotel,nuse
doreteafiocamuflare,odisimularepentruafiehicitirecunoscut!
LcafitcluzitoralexplicitriihermeneuticedjKesteia,ci,dimpotriv,o
reprezentarencareexistdoarceeaceestentruchipat.Iflttv*eacuniciun
presfiedescoperitndrtultravestiuluisu.TrebuiesexisteSte
ntruchipat,iardacestecevamenitsfiedescoperit,atunciacestcevatocmai
i.Eltrebuiesfierecunoscutdreptceeaceacestlucrueste209.
Dinacesteconsideraiifaptulcsensuldecunoaterealmimesisului
esteea(Wiedererkennung).Ceestensrecunoaterea?Oanalizmaiatenta
ijuinevaclarificasensuldeafialreprezentrii,careneintereseaz.Dupcum
subliniazdejacreprezentareaartisticfacecapniceeaceesteitors
treacdreptagreabil,iarKantdefineteartacaprezentarefrumoasa,
deoareceeatiesnfiezechiariurtulcafiindfrumos2.Inmodevident,
nusereferlamiestrie(Kunstlichkeit)idibcie(Kunstfertigkeit)caatare.K,
adrrsratjcancazulartizanului,artacucareestefcutunlucru.Acestaspect
interessecundar,dupcumafirmexplicitAristotel'.Ceeaceaflm'dearti
acellucruasupracruianeconcentrmeste,maicurnd,ctdeeste,cualte
cuvinte,ctdemultaflmirecunoatemneadesprecevail|ioinine.
nelege,ns,ceanumeesterecunoatereapotriviteseneieiceleimai;
dacnevomndreptaateniadoarasuprafaptuluiccevacunoscutdejaeste
Btdinnou^cualtecuvintecesterecunoscutcunoscutul.Bucuria
recunoateriiB,teurndaceeacestecunoscutmaimultdectcunoscutul.In
cadrulrecunoaterii,aoatemsedesprindeca'prinrevelaiedinntregul
hazardidinntreaga'acircumstanelorcarelcondiioneaziestesurprins
nesenasa.Estet!lreptceva.
Iaieinfataunuiadinmotivelecentralealeplatonismului.Platona
gnditlttteoriasadespreanamnesisreprezentareamiticdesprereamintire
icaleaJecarecautadevrulfiineinlogoi,adicnidealitatealimbii.ntr
adevr,3tteidealismaleseneirezidnfenomenulrecunoaterii.
Cunoscutul(dasaccedelaadevratasafiinisenfieazdreptceeace
esteabiaprinteasa.Incalitatederecunoscutelestelucrulreinutnesena
sa,desprinsde>aspectelorsale.Acestlucruestevalabilntrutotulncazul
aceluitipdereceaxelocnraportcureprezentareanspectacol.Oastfelde
reprezentaret.
Urmtotceestealeatoriuineesenial,cumarfi,bunoar,fiina
particularaii.Acestadisparenntregimencunoatereaaceeace
ntruchipeaz.Insiceeaitruchipat,defurareacunoscutatradiiei
mitologice,esteparcridicatprinrelaadevrulsuvalabil,nperspectiva
cunoateriiaceeaceesteadevrat,zentriiestemaimultdectfiina
materialuluireprezentatAhilenfiatder*stemaimultdectprototipul
(Urbtfd)su214.
Artulmimicoriginarpecareldiscutmimplic,prinurmare,nudoar
faptulcestereprezentatexist(istda),ciicacestaaajunsntrunmodmai
propriundeschis(dasDa).Imitareaireprezentareanusuntdoaroreluare
stotel,Poet.4,nspecial1448b16:at>A.A,OYi(eaOaiTEKaatov,oovoucog
oC.J>r<at.R,1448b10.
Reproductiv,cicunoatereaesenei.Deoareceacesteanuconstituieo
simplreluaraHscoaterenafar(Hervorholung),oextragere,spectatoruleste
covizatnacelaitimftjacestea.Eleconinnsineraportulesenialfadetoi
ceicroraliseadresgfBreprezentarea.J
Sepoateafirmachiarcreprezentareaeseneiestentromsurattde
micimiJnctestenmodnecesardeictic(%eigend).Celcareimittrebuie
slaselaoparte&JBreliefeze.Deoarecearat,elestenevoit,fiecvreasau
nu,sexagereze[af>hhainj^msynhorasuntcorelateinteoriaIdeiloralui
Platon].naceastprivinexistunintenjdefiin(Seinsabstand)deneabolit
ntrefiinareacareesteasemenea(soistorie)iaedcreiadoretesi
semene.Dupcumsetie,Platonainsistatasupraacestuiintenjontologic,
asupraacestuidecalajmaimicsaumaimarealreproduceriifademodelj|
porninddeaici,aplasatperangultreiimitareaireprezentareanjoculartein
calitateaimitaieaimitaiei5.nrealitate,ncadrulreprezentriiartei
acioneazorecunoatere*arecaracteruluneirecunoateriveritabileitocmai
acestlucruafostdemonstratnnjfJobiecavprinfaptulcPlatonnelegeorice
cunoatereaeseneicaorecunoateAristotelapututsnumeascpoeziamai
filozoficdectistoria.:31
Imitareacareprezentareare,aadar,ofunciedecunoatereeminent.
DinacJmotivconceptuldeimitaiearezistatncadrulteorieiarteiattatimp
ctsemnificaia.*!Cunoatereaarteinufusesepuslandoial,nsacest
lucruestevalabilattatimpolestecertccunoatereaaceeaceesteadevrat
estecunoatereaesenei,ccioastfdacunoatereservetearteintrunmod
convingtor.Dimpotriv,pentrunominalismtiineimoderneiconceptulei
derealitatedincareKantatrascelemaiagnostiJconcluziipentruestetic
conceptuldemimesisiapierdutobligativitateaestetic.J
Acum,dupceneaudevenitlimpeziaporiileacesteicotiturisubiectivea
esteticii,njvedem,cutoateacestea,redirecionaictretradiiamaiveche.
Dacartanuesdvarietateaunortririschimbtoarealcrorobiecteste
umplutdefiecaredatsubiectiv<semnificaieasemeneaunuitipargol,atunci
reprezentareatrebuiesfierecunoscoidreptfeluldeafialopereideart
nsei.Acestlucruafostpregtitdederivai!Conceptuluidereprezentaredin
celdejoc,nmsurancareautoreprezentareaeafadevrataesenajocului
i,implicit,aopereideart.Piesajucatesteceacareadreseazspectatorului
prinreprezentareasa,ianumeastfelnctspectatorulfacepaajdinaceastan
ciudaoricreidistanecederivdinsituareaopozitiv.L
Acestlucruadevenitcelmaievidentncazulaceluitipdereprezentare
careesteacttlcultic.Aiciraportarealacomunitateesteevident.Nicio
contiinestetic,orictarfidjreflectat,numaipoateafirmacabia
distinciaesteticceacareplaseazobieciaesteticpentrusinentlnete
adevratulsensalimaginiireligioasesaualjoculuireligia!Nimeninuvaputea
sconsiderecexecutareaactuluiculticesteneesenialapenttiadevrul
religios.
Acelailucruestevalabilnmodsimilarpentruspectacolngenerei
pentruipostaasapoetic.Punereanscen(Auffiihrung)auneipiesenupoate
finicieapurisimplj
215platon,Rep.X.[VeziPlatounddieDichter(1934);acumn
GesammelteWerkeBd.5]
216Aristotel,Poet.9,1451b6.,.,
217AnnaTumarkinareuitsaratefoarteexactpebazateorieiarteia
secoluluialXVIIIlelcafircluzitoralexplicitriihermeneuticeaceastadrept
cevacenuaparinedefiinasaesenial,ciestesubiectiviicatririlorprin
careesteexperimentat,npunereanscenidoarneaidevinecelmai
limpedencazulmuziciinentmpin,maicurnd,operafcumreligiosul
aducentlnireacudivinul.Devineaicilimpedectigulmetodictaducecu
sineideeadeapornidelaconceptuldejoc.Operadeartnupoatefi:isimplu
decontingenacondiiilordeacces(Zugangsbedingungeri)ncareniseiar
acoloundeoasemeneaizolareseproduce,eaesterezultatuluneiiicereduce
fiinapropriuzisaoperei.Eansifacepartedinlumeacreiaise.
Spectacolul(Schauspiel)existpropriuzisabiaacoloundeestejucat,iar
muzicairsune,noastreste,aadar,cfiinaarteinupoatefidefinitca
obiectaluneicontiine>deoarece,invers,conduitaesteticestemaimult
dectareaceastcunotinlsine.Esteoparteaprocesuluideafial
reprezentriiitinenmodesenialdepiesca
).S&ldeconsecineontologiceareacestlucru?Cerezultdintroastfel
deabordarece>delacaracteruldejocalspectacoluluiprivitorladeterminarea
maiexactafelului.
Al.Fiineiestetice?Unlucruestelimpede:spectacoluldramatici
operadeartt:porninddelaacestanuesteosimplschemderegulisau
prescripiideconduitsrajoculsepoaterealizanmodliber.Jucrea
spectacoluluinusevreaneleasauneinevoiludice,cicaopiren
existen(InsDaseinTreteri)aopereiei.Sepuneastfelntrebareaceestede
faptoastfeldeoperpoeticpotrivitdaceaexistcaspectacoldramaticdoar
naciuneadeafijucat,ne,iarceeaceaccedelareprezentareeste,cutoate
acestea,propriasafiin.:reamintimformulautilizatmaisusprivitoarela
metamorfozanplsmuire,plsmuireaceasttezafirmcesteunntreg
semnificativcepoatefinmodrepetatinelesnsensulsu,nciudalegturii
salenecesarecuj.'deafijucat.Produsulestensieljoc,pentrucnciuda
unitiisaleideale:fiinadeplindoarnaciunearespectivdeafijucat.
Coapartenentacelordouliesteacellucrupecare1amsubliniatmpotriva
abstraciuniidistincieiestetice.Irezumaacumacestlucru,spunndcam
opusdistincieiestetice,veritabilului|constitutivalcontiineiestetice,
nedifereniereaestetic(asthetischeNichtunterAdevenitlimpedecceeace
esteimitatnimitaie,modelatdepoet,atdecelcarejoacirecunoscutde
ctrespectatorestentrattelementulvizat,rezidsemnificaiareprezentrii,
nctmodelareapoeticsauperformanajjijtativcaatarenumaiajung
nicidecumlaodetaare.Acoloundeseface,totui,o,sedistingentre
modelareimaterialulei,ntreoconcepie(Aujfassung)ietic.Insaceste
distinciisuntdenatursecundar.Ceeaceactoruljoac,iaruirecunoate
suntfigurileiaciuneansi,aacumsuntelemodelatedectreAvemaicio
dublmimesis:attcreatorulcticelcarejoacreprezint,nsPaceast
dublmimesisesteuna.CeeaceaccedenunaincealaltlaDaseinestel
lucru.
Ipoatespunemaiexactcreprezentareamimicamontriiaducelao
fiinaren),ceeacecreaialiterarreclamdefapt.Dubleidistinciintrepoezie
ipropriuziseauneipoeziiitotastfel,atuncicndspectatorulreflecteaz
asupraconcetieicestlabazauneipunerinscensauasupraperformantei
actorilor,asistmlajcderenafaraexperieneipropriuziseaspectacolului.O
astfeldereflecieconinededistinciaesteticaopereinseidereprezentarea
ei.nsnceeaceprivetecontinueexperieneieste,dupcumamvzut,chiar
indiferentdacscenatragicsaucomicceideruleaznfaacuivasepetrece
pescensaunviaaconcret,atuncicndsuntemsimpspectatori.Ceeace
amnumitplsmuireesteaaceva,nmsurancaresenftieaastfelcao
totalitatedesens.Eanuexistnsineinuontlnimntromedie
accidental,ciidobndetefiinapropriuzisncadrulmedierii.
Varietateamontrilorsauexecutriloruneiastfeldeoperechiardacse
ntemeianmaremsurpemoduldeconcepiealactorilornurmnenici
eanchissubiectivitateaintenieiacestora,ciexistcapersonificare.Nueste
vorba,deci,desprsimplvarietatesubiectivaconcepiilor,cidespreo
posibilitatedeafiproprieaopercareseexpliciteaz(auslegeri)singurn
varietateaaspectelorei.
Cuaceastanuvremsnegmfaptulcaiciseaflposibilulpunctde
pornirealrefleciiestetice,ncazulmontrilordiferitealeaceleiaipiese,de
exemplu,sepoatidistingeomodalitatedemedieredealta,aacumi
condiiile.Deacceslaopereledeartaltgenpotfignditenmoddiferitde
exemplu,atuncicndooperarhitectonic<examinatprivitorlamoduln
caresarnfiadezvelitsaulamodulncarearurmataratemprejurimile
acesteia.Saucndneconfruntmcuproblemarestaurriiuneipictntoate
acestecazurisedistingeoperansidereprezentareaei218,nsatuncica
variaiunileposibilencadruluneireprezentrisuntconsiderateafiliberei
aleatorii:nesocotetecaracterulobligativ(erbindlichkeif)alopereideart.n
realitate,toatesubordoneazcriteriuluicriticdirectoralreprezentrii
corecte2.
218Oproblemspecialoconstituieposibilitateadeasurprinden
acelaisensoreflecieestetidactivncadrulprocesuluidemodelare.Nupoate
fitgduitfaptulccreatoriisuntcapabili!Cntreasc,scomparecriticis
apreciezediferiteposibilitideelaborarecuprivirelaideopereilor.Aceast
claritatelucidimanentcreaieinseimisepareafi,cutoateacestea,foa
diferitderefleciaicriticaestetic,capabilssedeclanezepebazaoperei.
Sarputeacaceea<aconstituitobiectulreflecieicreatorului,aadar
posibilitiledemodelare,spoatdeveniiipunctdepornirealcriticii
estetice,nschiarincazuluneiastfeldeconcordanedecontiraJntre
refleciacreatoareiceacriticsarputeasavemdeafacecucriteriidiferite.
Criticaestetulsentemeiazpeperturbareacomprehensiuniiomogene,ntimp
cerefleciaesteticacreatorseconcentreazasupraproduceriiunitiioperei.
Vomvedeamaitrziucaresuntconsecinhermeneuticealeacesteiconstatri.
Miseparecavemdeafacecuunreziduualfalsuluipsihologism
provenitdinesteticagustuliiicealageniuluiatuncicndprocesulproductiv
icelreproductivsuntfcutescoincidnideSenesocoteteastfelacel
evenimentcedepeteattsubiectivitateacreatorului,ctipereceptorului
pecarelconstituiereuitauneiopere.
219NupotsfiudeacordcuRomanIngarden(nBemerkungenzum
ProblemdessthetischeWerturteils,RivisfadiEstetica1959)alecrui
analizededicateschematiciiopereiliterares
HPaltfplntpiniirinInatpnrnnsiHprareatiinricndzreten
concretizareanObiectulesteticiljjjJ0culcafircluzitoralexplicitrii
hermeneutice99altoestfenomenneestecunoscutdinteatrulmodernsub
formatradiieicepornetedejSSlpunerenscen,operformanactoriceasc
exemplarsaudelapracticaunei|LxBteinterpretrimuzicale.Aicinuexist
oalturarearbitrar,osimplvarietateaKSptiilor,ciseformeazmaicurnd,
pebazaasumriicontinueaunormodeleitroprelucrareproductiv,o
tradiiecucareestenevoitsseconfrunteoricet>'nou.Deacestlucru
estecontientntroanumitmsurchiariartistulictiv.Modulncare
acestaabordeazoopersauunrolseraporteaz^dintotntrunanumitmod
laaliicareaufcutacelailucrunmodexemplar,nsaici,deaface,
nicidecum,cuoimitaieoarb.Tradiiacreatdeunmareactor,saumuzician
prinfaptulcmodelulcreatdeacestasepstreazeficacenuesteun;oln
caleamodelriilibere,ciafuzionatntroasemeneamsurcuoperadeart,
^confruntareacumodelulsolicitunefortdereconstituirecreatoaredinpartea
artistprecumconfruntareacuoperadeartnsi.Artelereproductiveseeaz
tocmaiprinacestlucru:operelecucareacesteaaudeafacelasnmodiotun
spatiuliberuneiastfeldereconstituiri,meninndastfeldeschisnmodvizibil
tea.icontinuitateaopereideartndireciaviitoruluiacesteia.Puteaca
criteriulutilizataici,potrivitcruiacevaconstituieoreprezentare_J,sfie
unulextremdeflexibiliderelativ,nscaracterulobligativalreprezenjjiLSte
diminuatdefaptulcestenevoitsarenunelauncriteriustabil.Aanct,cu
cnuvomacordainterpretriiuneioperemuzicalesauauneidramelibertatea
folositextulfixatdreptpretextalproduceriiunorefectearbitrare.Darvomli
cutoateacestea,invers,canonizareauneianumiteinterpretrideexemplu
jjstrridiscograficencaredirijorulestensuicompozitorul,sauprininter
vmorindicaiiregizoraledetaliateceprovinncdelapremieracanonizat
dreptlegeregreitasarciniiinterpretativepropriuzise.Oasemenea
corectitudinecesenzuietenuarsatisfaceadevrataobligativitateaoperei
carecondiioneazinterpretntrunmodparticularinemijlocitirefuzsi
uurezesarcinaprinimitareaunuimodel.
|stedeasemeneanmodevidentfalsslimitmlibertateaarbitrariului
reproductivlumiteelementesuperficialesauperifericeisnugndim
ansambluluneirepro?8afiindobligativilibernacelaitimp.Interpretarea
este,debunseam,ntrunsensrecreare(Nacbscbofferi),nsaceastre
crearenuurmeazunactcreatorOfjcifigura(Fg#r)opereicreatepecare
trebuiesoaduclareprezentarepotrivitiincaredescoperunsensnea.De
aceeareprezentrileistorizante,cumarfitareaunorpiesemuzicalecuajutorul
unorinstrumentevechi,nusuntattderpectseconsiderafi.Acesteasunt
maicurndameninatessendeprtezecdeadevrncalitatedeimitaiiale
unorimitaii(Platon).:auneiunicereprezentricorecteare,dupcumsepare,
cevaabsurd,avndnfinitudineaexisteneinoastreistorice.Vomreveniasupra
acestuilucruntrunctdiferit221.Stareadelucrurievidentpotrivitcreia
oricereprezentarevreasfie
Vadovediulteriorcacestlucrunuselimiteazasupracazuluiartelor
reproductive,ciideoriceoperdeart,bachiaroriceformaiunedesens,care
estetrezitlaviactreundenelegere.|lap.129sq.Estediscutatpoziia
defrontieraliteraturiiiestetematizatl
Kserveteaicidoarcaoconfirmareafaptuluicnondiferentierea
medieriidinspnsiconstituieexperienapropriuzisaoperei.Faptulc
contiinaestetic<jubilsefectuezedistinciaesteticntreoperi
mediereaeingeneraldoar]Calitateacriticii,aadaracoloundeaceast
mediereeueaz,corespundecelorafcor1osus.Mediereaesteconceputca
fiindunatotal.
Totalnseamncceeacemediazseanuleazpesinensuicaatare.
Alt'sreproducerea(ncazulpieseideteatruialmuzicii,darincelal
declamriiepicSPjjfice)nuestetematizatcaatare;operaesteceacarese
aducepesinelareprezentaiiSac^dprinreproducereinea.Vomaveaocazia
svedemcacelailucruestevalabiljttetfUmodulncaresenfieaz
operelearhitectoniceiceleplastice.NiciaiciaccesPeeStetematizatcaatare,
nsnuesteadevratniciinversfaptulctrebuiesfaceQUtfac?E^eaceste
raporturiexistenialepentruasurprindeoperansi.Aceastaesteiaand
existentninteriorulacestora.Fiinaoperelornudevinenicipedeparteobie
n^istoricesauesteticedoardatorit'faptuluicacesteaprovindintrun
trecut(
6seivescnprezentsubformaunormonumente.Attatimpctacestea
dispunde;<CfCQC,elesuntsincronecuoriceprezent.Chiarincazuln
careimaipstreazloc,U^'caexponatemuzeale,opereledeartnusunt
nstrinatepedeplindesine.Nudoajcooperdeartnupermiteniciodat
tergereanntregimeaurmeifuncieiBinare,fcndastfelposibil
reconstituireaeiprincunoateredectresubiectulcunosofPeradearta
creiaiesterepartizatunlocngaleriilestructurateprinjuxtapune:estenc
ooriginareproprie.Aceastaseafirmsingur,iarmodulncareofacejjvindo
altasaucompletndusefericitcuaceastafacencpartedineansi.Jd
ceeaceneprivete,examinmidentitateaacestuisine(Selbsf)carese
nfieazaivariatdealungultimpuluiinsuccesiuneacircumstanelor.
Acestanusedisperse.^peetelesaleschimbtoare,pierznduiidentitatea,ci
existnfiecaredintremiaparin.Toatesuntsimultanecuacesta.Seimpune
astfelsarcinauneiinterpretaopereideart.
J6cfemporalitateaesteticului
Efeldesimultaneitateesteaceasta?Cefeldetemporalitateirevine
fiineiesteticeiAceastsimultaneitateiaceastprezen(Gegenwartigkeit)a
fiineiesteticeestenumit_lefalatemporalitate,nssarcinanoastrestedea
gndiaceastatemporalitai^Ljeuncutemporalitateadecareestelegatn
modesenial.Atemporalitateanuesiy,0priminstannimicaltcevadecto
determinaredialecticceseridicpetemeiul'jjjporalittiiipe'opozitiafade
temporalitate.Chiariavorbidespredoutempoijjtti,unaistoriciuna
transistoricaacumncearcsdefinescSedlmayr*jjjporalitateaopereide
art,porninddelaBaaderiapelndlaBollnow222nureuete:Oferemai
multdectoopoziiedialectic.Timpultransistoricsacruncare:Sprezentul
nuesteclipafugar,dplintateatimpuluiestedescrisdinperspectivii
^oralitiiexisteniale,indiferentdacestecaracterizatpringravitate,
uurtate,!Censauoricealtceva.Insuficienaacesteiopoziiisevdete
tocmaidacadmitemnieCoflstructivismuluiluiDerrida.Vezilucrareamea
TextundInterpretation(nGesammetii
Joculcafircluzitoralexplicitiihermeneutice101fcSDnsecventc
timpuladevratsentindepnntimpulaparen(ScheinZeit)ntial.O
astfeldeptrunderearaveanmodevidentcaracteruluneiepifanii,ceea,ns,
carfilipsitdecontinuitatepentrucontiinacareoexperimenteaz.Jepct
aiciaporiilecontiineiesteticepecareleamdescrismaisus.Ccitocmai
nuitateaesteceapecareestechematsorealizezeoricecomprehensiune
tempojohiardacestevorbadespretemporalitateaopereideart.Serzbun
aiciconfuziaiczutpradexpunereaontologicaorizontuluitemporalalui
Heidegger.Inloc|?JtinsensulmetodicalanaliticiiexistenialeaDajului,
aceasttemporalitateati'al,istoricaDaseinuimdeterminatdegrij,de
faptuldeafintrumoartewyymTode),adicdefinitudinearadical,este
tratatcaunadintremultipleleialenelegeriiexisteneiiseuitc
modalitateadeafianelegeriinseiesteteestedezvluitaicidrept
temporalitate.Detaareatemporalitiipropriuziseadeartcatimp
intact(heileZeit)fadetimpulistoricaflatndegradarermnentosimpl
rsfrngerenexterioraexperieneiumanfiniteaartei.Doaroteologieia
timpului,careiarextragecunoatereanudinpunctuldevederealcontiinei
dejgiMfe'*omului,cidinrevelaiadivin,arputeasvorbeascdespreun
timpintactisezeteologicanalogiadintreatemporalitateaopereidearti
acesttimpintact,astfeldelegitimareteologic,oricediscursdespretimpul
intactoculteazproblemcarerezidnunsustragereadintimpaopereide
art,cinitateaacesteia.
Relum,aadar,ntrebareanoastr:cefeldetemporalitateesteaceasta.
Porninddelaipotezacoperadeartestejoc,cualtecuvinte,cfiinasanu
esteseparabildereprezentareaeiic,totui,reprezentareascoatelala,
unitateaiidentitateauneiplsmuiri.Dependentadereprezentareadesine
tinedelLAcestlucrunseamnc,orictdemarearfireorganizareai
alterareapecarelencadrulreprezentrii,aceastarmneeansi.Tocmai
acestlucruconstituie.Tivitateafiecreireprezentri,faptulceaconine
raportarealaoperansiiseMrdbneazcriteriuluidecorectitudinece
trebuieextrasdinaceasta.Chiaricazulprivativaluneireprezentri
desfiguranteconfirmacestlucru.Eadevineconifcfccadesfigurarenmsura
ncarereprezentareaesteintenionatijudecatcaiareaopereinsei.
Reprezentareaarentrunmodindisolubiliineliminabileruluneireluria
identicului.Reluarenunseamnaici,desigur,ccevaesterepetatspropriu,
adicreadusctreunelementoriginar.Oricereluareestemaicurndnii'timp
originarfadeoperansi.*f*lunoatemstructuratemporalextremde
rafinatcucareavemdeafaceaicidinsrbtorii224.Srbtorileperiodicese
caracterizeazprinfaptulcserepet.
nceleceurmeazanalizasolidaluiR.iG.Koebner,VomSchonen
undseinerWahrheit,ldecareautorulaluatcunotinabiadupncheierea
redactriilucrriisale.VezinotadinhcRundschau,7,p.79.[Amadugatntre
timpctecevaprivitorlaacestsubiectnUberlpernderfullteZeit(Kleine
SchriftenIII,pp.221236;acumnGesammelteWerke,Bd.4),Uber
iirZeitproblemimAbendland(KleineSchriftenIV,pp.1733;acumn
GesammelteWerkeBd.4),DieKunstdesFeierns(nJ.Schultz(Hrsg.),Was
derMenschbraucht,Stuttgart1977,pp.6170),tflSfeAktualitatdesSchonen,
Stuttgart,1977,p.29sq.]
FOttoi?RKWenvianmpiimlHPifirwinnsrntnsemntateasrbtorii
Dentru
Numimacestfenomenncazuluneisrbtorirevenireasa.Srbtoarea
cerevinenuetinsniciunadiferitiniciosimplrememorareaunuilucru
srbtoritlaoriginCaracteruloriginarsacralaltuturorsrbtorilorexcluden
modevidentastfeldedistinci^aacumlecunoatemdinexperienatemporal
aprezentului,amintiriiiateptrii.Expelrientatemporalasrbtoriieste
maicurndcelebrarea(Begehitng),unprezentsuigeneri&l
Caracterultemporalalcelebrriiestegreudesurprinsdinperspectiva
experienttemporalecomuneasuccesiunii.Raportndrevenireasrbtoriila
experienacomunitimpuluiidimensiuniloracestuia,aceastaaparedrepto
temporalitateistoric.Srbtoareasemodificdelaodatlaalta.Ccieaeste
contemporanmereucucevadiferit.Qjtoateacesteaeaarrmnechiarisub
acestaspectistoricaceeaisrbtoarecesufermastfeldemodificare.La
originiafostaaisasrbtoritastfel,apoialtfelidinnoualtfe:
Cutoateacestea,acestaspectestecutotulinadecvatcaracterului
temporalalsrbtotcarerezidnfaptulcestecelebrat.Raportrileistorice
suntcutotulsecundarepentsrbtoare.Incalitatedesrbtoareeanueste
identicpotrivitmodalitiiunuievenimeistoric,nseanuestenici
determinatdeorigineaeinsensulcarfiexistatodinioar<srbtoare
propriuzis,veritabil,nopoziiecumodulncareafostsrbtoritdeg|
lungultimpului.Faptulcestesrbtoritnmodregulatestedatmaicurnd
prinoriginea!Ei,deexempluprinfondareasauintroducereaeitreptat.Ea
esteaadarmereualepotrivitproprieisalenaturioriginale(chiardaceste
srbtoritexactlafel).Fiinareceexistdoarfiindmereucevadiferiteste
temporalntrunsensmairadicaldecttoti
.F.J*i.225aparineistoriei,iareninasadoarndevenirei
revenire.
Srbtoareaestedoarnmsurancareestesrbtorit.Cuaceastanu
vremsspunernlnicidecumcaraveauncaractersubiectiviciarefiina
doarnsubiectivitateaceluicareosrbtorete.Maicurnd,srbtoareaeste
srbtoritpentrucesteexistent(dist).Acelailucrueravalabilnmod
similaripentruspectacolulteatral,ianumecil
225Aristoteltrimitencaracterizareamodalitiideafiaapeironului,
decicureferirelaAnaximndru,lafiinazileiiacompetiieisportive,aadar
asrbtorii(P&ys.III,6,206a20).AncercatoaredejaAnaximandrus
determineneepuizarea(dasNichtAusgehen)apeironuluinraportareala
astfeldefenomenetemporalepure?Aveaeloarenvederemaimultdectceea
cepoateficuprinscuajutorulconcepteloraristotelicedespredevenireifiin?
Cciimagineazileisentlneteintrunaltcontextavndofuncieeminent:
nParmenidealluiPlaton(Parm.,131b)Socratencearcsilustreleraportul
dintreideefilucruricuajutorulprezenei%ilei,careexistpentrutoi.Aicinu
estedemonstratcuajutorulfiineizileiceeacefiineazdoarntrector,ci
prezenanemijlocitiparousiaidenticului,indiferentdefaptulcziuaeste
pestetotunadiferit.Slefiaprutoaregnditoriloranticiatuncicndse
gndeaulafiin(Sein),adicprezen(Anwesenhdt)ceeacepentrueitrecea
dreptprezentnluminacomuniuniisacralencaresearatdivinul?Parousia
divinuluiestencpentruAristotelfiinaceamaipropriuzis,energeia
nengrditdenicio6uvnei.(Met.XII,7).Acestcaractertemporalnupoatefi
perceputdinperspectivaexperieneitemporalecomuneasuccesiunii.
Dimensiuneatimpuluiiexperienaacesteiapermitnelegerearevenirii
srbtoriidoarcaunaistoric.Unuliacelailucruseschimbdelaodatla
alta.Inrealitate,ns,osrbtoarenuesteunaiaceeai,ciestefiindmereu
alta.Fiinareacareestedoarfiindmereualtaestetemporalntrunsens
radical.Eaiarefiinandevenire.Vezinlegturcucaracteruldeafial
aflriidefat(WeileM.Heidetroer~Hnlyuie<ifnW*nrfJoculcafir
cluzitoralexpiicitriihermeneuticessereprezintespectatoruluiitotui
fiinasanuesteunsimplupunctdereatririlorspectatorilor.Dimpotriv,
fiinaspectatoruluiestedeterminatdeo*la(Dabeisein).Aasistalaceva
nseamnmaimultdectsimplacoprezencu1ceexistnacelaitimp.
Asistareanseamnparticipare.Celcareaasistatlaceva,nliniimaricuma
fostdefapt.Asistarealanseamndoarprinderivareioaea
comportamentuluisubiectiv:aficutrupisuflet.Condiiadespectator
faadaromodalitateautenticdeparticipare.Sepoateevocaaiciconceptul
comusacralensensulncareaceastaseafllabazaconceptuluioriginar
grecescdejTheoroseste,dupcumsetie,numeleceluicareparticiplao
delegaiefestiv.Iiilaodelegaiefestivnuaualtcalificareifunciedect
aceeadeaasista,dealfet.Theoroseste,aadar,spectatorulnsensul
propriualcuvntului,careparticip*festivprinasistarela,dobndindui
astfeldistinciasacral,deexempluinvulfcbilitateasa.
Ifizicagreacrezumnacelaimodesenaluitheoriainouscaafide
falafeefiineazcuadevrat7.ichiarinochiinotri,capacitateadea
adoptaunlentteoreticsedefineteprinfaptulcsuntemcapabilisuitmde
propriileidedicnduneunuilucru28.Theorianutrebuie,ns,gnditn
modprimarcaunHHliptirtarnentalsubiectivitii,caoautodeterminarea
subiectului,cidinperspectivacarelcontempl.Theoriaesteparticiparereal,
nuoactivitate,ciosuferinianumesubjugareaentuziasmatnfaaunei
priveliti.GerhardKrugera.3catporninddeaicifundalulreligiosal
conceptuluigrecescderaiune229.
FezicuprivirelaconceptuldeteorieH.
G.Gadamer,luol>derTheorie,Frankfurt,1983,pp.S,]istudiulmeu,
ZurVorgeschichtederMetaphysik,referitorlaraportuldintrefiini'la
Parmenide(Antale,1949).[AcumnGa.Werke,Bd.6,pp.929].Upra,p.19sq,
celeafirmatedespreBildung.
GerhardKruger,HinsichtundLeidenschaft.DasWesendes
platonischenDenkens,19391.n[>introducereaacesteilucrriconineidei
importante.AfostpublicatntretimpunadinluiKruger(Grundfragender
Philosophie,1958)carelmuretemaibineinteniilesistefaleautorului.
CriticaluiKrugerlaadresagndiriimoderneiaemancipriiacesteiadetoate:
cuadevrulonticmisepareafiunafictiv.Faptulctiinamodern,orict
arproconstructiv,nuiaabandonatinuvaputeaabandonaniciodat
conectareaeiprincipialMHtperiennuapututfiuitatniciodatnicidectre
filozofiamodern.Snegndimdoarlaaiakantianprivitoarelamoduln
carearfiposibilotiinpuranaturii,nsoastfeldeunilateralcaceaa
IuiKrugernedrepteteiidealismulspeculativ.ConstruciaIiituturor
determinrilorgndiriinuestenicidecumimaginareauneiviziuniarbitrarei
hmi,ciurmreterecuperareaaposterioritiiabsoluteaexperienein
gndire.AcestaestelIftxactalreflecieitranscendentale.ExemplulluiHegel
poatedemonstracprinaceastasenzuichiarlaorennoirearealismului
conceptualantic.TablouldesenatdeKrugeral'moderneestenfondorientat
nntregimectreextremismuldezndjduitalluiche.Perspectivismul
acestuiaalvoineideputerenuconcordnscufilozofiaidealist,ciBel,
dimpotriv,dinterenulpregtitdeistorismulsecoluluialXlXleadup
prbuireaeiidealiste.DeaceeanupotsjudecnicifilozofialuiDiltheydespre
cunoatereaspecificdorsniritiilniaanimiarrlorioKruper.Mai
importanteste.nooiniamea.Corectarea
Amporninddelaideeacadevratafiinaspectatorului,careface
partedinjcartei,nupoatefisurprinsdinperspectivasubiectivitiicaun
moddecomportamecontiineiestetice.Acestlucrununseamn,ns,c
esenaspectatoruluinupoatejdescris,cutoateacestea,porninddelaacea
asistarelapecareamsubliniato.Asistareconstituieoperformansubiectiv
acomportamentuluiumaniarecaracterulexaltri.Platonaindicatdejan
Phaidroslipsadenelegerecucareestenesocqndeobtecaracterulextatical
exaltriiporninddelarezonabilitatearaional,atuncicinacestaestevzut
simplanegarealuciditii,deciunfeldenebunie.Inrealitexaltareaconstituie
posibilitateapozitivdeaasistapedeplinlaceva.Oastfelasistarelaare
caracteruluneiuitridesine.Esenaspectatoruluiestedeaseabandouitnd
desineuneipriveliti.Uitareadesineesteaicicutotulaltcevadectost
privativ.Eaizvortedinaplecareatotalasupralucrului,pecarespectatorul
orealizecaoperformanpozitivasa.
Esteevidentcexistodeosebireesenialntrespectator,carese
abandoneaz|ntregimenvoiajoculuiartei,iplcereadeapriviasimplei
curioziti.Curiozitateajcaracterizeazieaprinfaptulcesteparcrpitde
privelite,uitdesinecomplet]aceastainusepoatedesprindedeea.ns
pentruobiectulcuriozitiiestecaracterisfaptulcelnulprivetenniciun
felpesubiect.PentruspectatorelestelipsitdeseNuconinenimicasupra
cruiaacestaarputearevenintradevriasupracruiasJ.Concentreze.
Cciaceastaestecalitateaformalanoutii,adicaalteritiiabstracte<
150Jahren,PhnomenologischeForscbungen16(1984),pp.157182
(GesammelteWerke,Bd.4)DiltheyundOrtega.EinKapiteleuropischer
Geistesgeschichte,conferinsusinutnCongresuluiDiltheydelaMadrid,
1983(GesammelteWerke,Bd.4),precumiZwischenRom;und
Positivismus,conferinsusinutncadrulcongresuluidedicatluiDiltheyla
Roma,l(GesammelteWerke,Bd.4).Sunt,firete,deacordcuKriigeratunci
cndacestatrimitelaexperideviailaexperienaartistului.Consider,
totui,cvalabilitateadurabilaacestorinspentrugndireanoastr
demonstreazcopoziiadintregndireaanticiceamodern,aaesteea
radicalizatdectreKriiger,constituielarnduleioconstrucieamodernitii.
Daccercetareanoastrrevineasupraexperieneiarteinopoziiecu
subiectivareaesteifilozoficeacestlucrunuvizeazdoaroproblemestetic,
ciointerpretaredesineadecvaigndiriimodernengenere,caremaiconine
ncmaimultdectestegatasadmitconcepimoderndemetod.
230E.Finkancercatsclarificesensulextazuluientuziastalomului
printrodistincieinspira:modevidentdePbaidrosluiPlaton.Insntimpce
acoloidealulopusalrezonabilittiipidefinetedistinciacafiindunantre
nebuniabuniceaproast,ncazulluiFinklipsetecriteriucorespunztor
atuncicndcontrapunefervoareapuromeneascaentuziasmuluincomul
estendivinitate.Ccinceledinurmfervoareapuromeneascesteieao
transportareasistareladecareomulnuestecapabil,cicarelcopleetei
miseparecnuestedistinctacestsensdeentuziasm.Faptulcexisto
fervoarecestnputinaomuluiic,in'entuziasmulesteexperienaunei
foresuperioarecenedepetecategoricastfeldedistintrestpnireade
sineicopleiresuntconceptutelarndullordinperspectivauneigndiri
termenideputereinuseadecveazdinacestmotivntreptrunderiidintre
exaltareifaptuldeficoncentratasupraunuilucru,valabilpentruorice
formdefervoareientuziasmFnlcafircluzitoralexplicitiihermeneutice
Latraciaprivelitii.Acestlucrusemanifestnfaptulcacestuiai
corespundn?Complementdialecticplictisireaiblazarea.Dimpotriv,ceeace
isenfieazluicajocalarteinuesteepuizatdesimplaseducieaclipei,ci
implicoexigentJitatcidurabilitateauneiexigente.
Atulexigen(AnsprucK)nuapareaicinmodarbitrar.Nueste
ntmpltorcatafcutposibilinterpretareateologicaceeaceeste
desemnatdectre,'kerkegaardianalsincronieincadrulaceleireflecii
teologiceimpulsionatederdpecareamnumitoteologiadialectic.O
exigenestecevastruitor.Tei(sauafirmareauneiastfeldelegitimiti)este
primullucru.Tocmaifiindckexist,eapoatefirevendicat^oricnd.
Exigenaexistmpotrivacuivaitrebuie,tifierevendicatacestuia.Inmod
evident,ns,conceptuldeexigenimplicnsinuconstituieorevendicare
stabilit,acreisatisfacereesteconvenitnc,cimaicurndntemeiazuna
deacestfel.Oexigentestetemeiullegitimrevendicarenedefinit.Fiind
satisfcutprinconformareafadeaceasta,easjgmbracemaintiforma
uneirevendicriatuncicndestepretins.Struiriiuneiicorespunde,aadar,
faptulcaceastaseconcretizeazprintrorevendicare.
,acestuilucruasuprateologieiluteraneconstnfaptulcexigena
credineilaeepndcupropovduireaiesterevendicatdinnoudefiecare
datncadrulCuvntulprediciirealizeaztocmaiaceastmedieretotalcarei
revinenrestI.Culticsfinteiliturghii,deexemplu.Vommaiaveaocazias
constatmfaptulcstechematinaltesituaiisrealizezemedierea
sincronieiic,dinacestmotiv,:unrolcentralncadrulproblemei
hermeneuticii.
Caz,fiineiopereideartirevinesincronia.Aceastaconstituieesena
a.Eanuesteidenticcusimultaneitateacontiineiestetice.Cciaceasttate
sereferlaconcomitenticoincidenadiferitelorobiecteesteticealero
contiin.Sincronienseamnaici,dimpotriv,cunsingularcenisedeo
provenienorictdendeprtat,dobndetenreprezentareasao'deplin.
Sincronianueste,aadar,omodalitatedeafidatncontiin,cioa
contiineiioperformancareiestesolicitat.Eaconstnneabatereadela
tastfelnctacestasdevinsincron,cualtecuvintens,astfelnctoricee
sfieabolitntroprezentotal.
iconceptdesincronieprovine,dupcumsetie,delaKierkegaard,care
iarilTpmarcteologicparticular231.Sincronianunseamnla
Kierkegaardconco*'cformuleazsarcinacareirevinecredinciosului,aceeade
amediatotalceeaceconcomitent,propriulprezentifaptamntuitoarealui
Hristos,astfelnctafieexperimentatiluatnserios,cutoateacestea,ca
cevaprezent(inu:distaneiluiodinioar).Invers,simultaneitateacontiinei
esteticesentemeiaziltareasarciniiceseimpuneodatcusincronia.
Sincroniarevinenacestsensnactuluicultic,saupropovduiriincadrul
predicii.Sensulasistriilaesteaici.Autenticlaevenimentulsacrunsui.
Nimeninusepoatendoicdistincial'_cumarficeaaceremonialului
frumossauaprediciibuneesteinadecvativedereexigenacucare
suntemconfruntai.Eibine,voiafirmacacelailuqrulabil,nfond,pentru
experienaartei.iaicimediereatrebuiegnditcaunatotal.Fiinarea
pentrusineaartistuluicreatorbiografiasa,deexempluniciceaa
Wa
Ceeacesepetrecenfaanoastrestepentrufiecarentrattdeextras
dinlircontinuealelumiiisenchidentroasemeneamsurdevenindosfer
desens,nctjsemotiveazpentrunimeniieireactrevreunaltviitorsau
vreoaltrealitate.Receptorestetrimisntrodistanabsolutcareirefuz
oriceparticiparecucaracterpractic,firAceastdistanesteodistantestetic
nsenspropriu.Easemnificintervalulnecesvederiicarefaceposibil
participareapropriuzisiuniversallaceeacesereprezintifaacuiva.
Uitriidesineextaticeaspectatoruluiicorespunde,deaceea.,continuitateas
cusinensui.Tocmaidinspreacelcevaninteriorulcruiasepierdeca
spectatoriatribuiecontinuitateasensului.Ceeaceisenfieaziacelceva
ncaresecunoateisineesteadevrulproprieisalelumi,alumiireligioasei
moralencaretriete.Aacuparusia,prezenaabsolut,desemna
modalitateadeafiafiineiestetice,iarooperiarteste,cutoateacestea,
aceeaipestetotundedevineoastfeldeprezen,totastftjclipaabsolutn
careseplaseazspectatorulestenacelaitimpuitaredesineimediecusine
nsui.Ceeacelsmulgedintoateirednacelaitimpntregulfiineisale.
Legturanecesarafiineiesteticecureprezentareanunseamn,deci,o
lips,deficitdedeterminareautonomasensului.Eatinedeesenasapropriu
zis.Spectatoresteunelementesenialaljoculuinsuipecarelnumim
estetic.ReamintimaicifaimoadefiniieatragedieipecareogsimnPoeticalui
Aristotel.Dispoziiaspectatoruluiinclusacolonmodexplicitndefiniia
eseneitragediei.
D)Exemplultragicului
Vomdiscuta,aadar,teoriaaristotelicatragedieidreptexemplupentru
structurafiintesteticengenere.Dupcumsetie,aceastaseplaseazn
contextuluneipoeticiipareifievalabilncazulpoezieidramatice,ns
tragiculesteunfenomenfundamental,figurdesensprezentnudoarn
tragedie,noperadearttragicnsensrestrns,ci|poateavealoculin
cadrulaltorgenuriartistice,naintedetoatenepos.Nicimcariestevorba
despreunfenomenspecificartei,ntructpoatefintlnitinvia.Dinace
motiv,cercettoriimoderni(RichardHamann,MaxScheler232)consider
tragiculdedreptulcafiindunfenomenextraestetic.Aiciarfivorbadespreun
fenomeneticmet:fiziccenuarptrundedectdinexteriorndomeniul
problematiciiestetice.
nsdupceconceptulesteticuluisadoveditafiunuldiscutabil,va
trebuisntrebm,invers,dacnucumvatragiculesteunfenomenestetic
fundamental.Fiintesteticuluinisarevelatdreptjocireprezentare,astfel
nctvomputeainterogateorjoculuitragic,poeticatragediei,nceeace
priveteesenatragicului.
CeeaceseoglindetenrefleciaasupratragiculuincepndcuAristotel
ipnnziudeazinuconstituie,debunseam,oesenimuabil.Este
nendoielnicfaptulcesenttragiculuisenfieazntrunmodunicncadrul
tragedieiaticealtfeldectceeaceerconsideratdeAristotelsauEuripide,de
exemplu,cafiindtragic233,altfelpentrucruiaadevrataprofunzimea
fenomenuluiiafostdezvluitdectreEschilicuadevrataltfeldacne
gndimlaShakespearesauHebbel.Oastfeldemodificarenflnseamn,totui,
purisimplu,cntrebareaprivitoarelaesenapropriuzisatragiculu
232RichardHamann,Asthetik,p.97:Tragiculnuare,aadar,nimicde
afacecuestetica;MScheler.Vom?DerWf.Rte.7,nmPVinnmpnrWTt
afric^V.^rv,;r;A,^^,I^x*..
Cafircluzitoralexplicitriihermeneuticedeobiect,ci,dimpotriv,c
acestfenomennisenfieazavnduncontur^asuprauneiunitiistorice.
Reflexultragiculuianticntragiculmodern,desprebeteKierkegaard4,este
prezentpermanentntoatereflexiilemainoiasupraDeaceea,porninddela
Aristotelvomobinentreagapanoramafenomenuluitotelestecelcareofer
nfaimoasasadefiniieatragedieisugestiaesenialproblemaesteticului,aa
cumamnceputsoexplicitm,incluzndndefinirea,tragedieiefectulasupra
spectatorilor.
Aicindetaliuaceastfaimoasimultdiscutatdefiniieatragediei,
nsfaptcspectatorulesteimplicatndefinireaeseneitragedieievideniaz
celemaisusdespreapartenenaesenialaspectatoruluilapiesajucat
(Spiel).Modulictatorulaparinedeaceastaestecelcarescoatelaivealcu
adevratcaracterul:ativalfiguriijocului.Astfel,distanapecarespectatorulo
pstreazfadenuconstituiealegereaarbitraraunuicomportament,ci
relaiaesenialcei.Eiulnunitateadesensapiesei.Tragediaesteunitatea
uneidefurritragicecare;rimentatcaatare,nsceeaceesteexperimentat
ncalitatedeprocestragicestedacnuestevorbadespreunspectacol
dramaticnfiatpescen,cidespreoiedinviauncercdesensnchisn
sinecerefuzdelasineoriceintruziunei'entienel.Ceeaceestenelesca
tragicpoatefidoarndurat,naceastprivinestearunfenomenestetic
fundamental.
DelaAristotelcreprezentareaaciuniitragiceareunefectspecific
asuprarului.Reprezentareaifaceefectulprineleosiphobos.Traducerea
tradiionalaafecteprinmilifricevococoloraturmultprea
subiectiv.LaAristotelsrorbadelocdespremilsau,maimult,despre
preuirea,schimbtoaredealungullor,amilei,iarfricatrebuieneleascu
attmaipuincaostaredespiritairitaii.Ambelesuntmaicurndntmplri
acrorpetrecereasalteazicopleete!J,Bleosestejaleacelcuprindepe
cinevanfataacevapecare1numimjalnic.Estecinevaumplutdejalede
soartaluiOedip(exemplulctrecareAristotelimereuprivirea).Cuvntuljale
Qammer)esteunbunechivalentdeoarecenici;Qusereferlaosimpl
Anterioritate,ciestenaceeaimsurexpresiaacesteia,ncorespunztor,
phobosnuestedoarostaredespirit,ci,dupcumspuneAristotel,rece,unul
cengheasngele,carenefacesfimcuprinidefiori.Potrivitispecialn
caresevorbeteaicidesprephoboscuplatcueleos,phobosnseamnde.
Nelinitedecareestecuprinscinevavzndu1peunaltulndreptnduse
ctresuipentrucareseteme.Jaleaiteamaplindenelinitisuntmoduri
aleluiis,aleluiafinafardesine(Au/ersichsein),cemrturisescfora
magicaceeaceeaznfatacuiva.

:e,despreacesteafecteseafirmlaAristotelcelesuntceleprincare
spectacolul.Ticprovoacpurificareadeasemeneapasiuni.Dupcumsetie,
aceasttraducere>ntroversat,nspecialsensulgenitivului7.Miseparens
caceachestiunelacare
Aristotelestentrutotulindependentdeacestlucruicunoaterea
acesteia
Kierkegaard,EnhvederOderl.
AxKommerell(LessingundAristoteks)aredactatntrunmodctse
poatedeonorabilaceastj||W3fainilei,darfrsdistingsuficientde
aceastasensuloriginaralluieA.Eo.Vezintretimp'19Qcnci(tm)mWt
paarWrlpHtrebuieslmureasclasfritmotivulpentrucaredou
concepiiattdedifegramaticalsuntcapabilesseopuncuattatenacitate.
MiseparelimpedecAristotelfgndetelamelancoliatragiccare1copleete
pespectatornfaauneitra_Melancoliaestensunfeldeuurareiosoluie
ncaredurereaiplcereaseamestec!Modstraniu.CumpoatenumiAristotel
oasemeneastarepurificare?Ceanumeimpurulinerentafectelorsau
reprezentatdeacesteaicareestecauzaeradicriisaleJcutremurarea
tragic?Rspunsuleste,dinctemisepare,urmtorul:copleireadecjale
ifiorreprezintosciziunedureroas.Inaceastarezidodiscordanfade
ceea<sepetrece,unrefuzdeaacceptacareserzvrtetempotriva
evenimentuluiterifianstocmaiacestaesteefectulcatastrofeitragice,i
anumedizolvareaacestuiraport<scindarefatdeceeaceeste.nacestsens,
eaprovoacoeliberareuniversaldeomorEstenudoaroeliberaredesub
vrajacreiaisuntemcaptivinvirtuteacaracterdezolantinfiortoral
acestuidestinparticular,cifiindunacuacesta,suntemliberideicene
despartedeceeaceeste.
Melancoliatragicreflect,aadar,unfeldeafirmare,orentoarcerela
sinensui,jjdaceroul,aacumsentmplnuarareorintragediile
moderne,areocontiinmdeoastfeldemelancolietragic,atunciel
participlarndulsulaaceastafiracceptnduisoarta.
Careestensobiectulpropriuzisalacesteiafirmri?Ceesteafirmat
aici?Cusigurcnudreptateauneiordinimoraleuniversale.Teoriatragic
notorieaculpei,carenuijoacaproapeniciunrollaAristotel,ofero
explicaieinadecvatchiarincatragedieimoderne.Ccinuavemdeaface
cuotragedieacoloundevinaiispireajcorespundpotrivituneirepartiii
juste,undeuncalculmoralalviniiesteconfirmatideplin.Osubiectivaretotal
aviniiiadestinuluinuexistinupoateexistaniciitragediamodern.^
Excesulconsecinelortragiceestecaracteristic,maicurnd,pentaesena
tragicului,nciudaoricreisubiectivitiavinii,ntragediamodernmaiactil
neazncunelementalanticeisupremaiiadestinuluicaresereveleazdrept
acepentrutoitocmaininegalitateadintrevinisoart.Hebbelparesse
situezelalimitceeacemaipoatefinumitotragedientrattestedeintegrat
vinoviasubiectiv{derulareaevenimentuluitragic.Ideeauneitragedii
cretineestendoielnicadinacemotiv,ccinluminaistorieimntuirii
sufletuluipringratiadivinvalorileconstituiipentruevenimentultragic
fericireainefericireanumaideterminsoartaomuluChiariopoziia
ingenioasaluiKierkegaard238ntresuferinaanticcedecudintrun
blestemceapasasuprauneistirpeidurereacaresfiecontiinascind
interior,pusncriz,estedoartangenttragicului.Antigona239prelucratde
acestan:mai^fiotragedie.
ntrebareatrebuie,aadar,reluat:ceanumeesteafirmataicidectre
spectator?Bunseamctocmaidisproporiaiamploareaterifianta
consecinelorcedecudintrofaptvinovatreprezintexigenapropriuziscu
careesteconfruntatspectorul.Afirmaiatragicconstituiedominareaacestei
exigente.Eaarecaracterulcomuniuniveritabile.Ceeaceesteexperimentatpe
bazaacestuiexcesalnenorctragiceesteocomunitateautentic.Spectatorulse
cunoatepesineipropriasafiin!Finitnfaaputeriidestinului.Ceeacese
petrececuceimariareovaloareexemplaAsentimentulmelancolieitragicenu
vizeazcaatarederulareacafircluzitoralexplicitriihermeneuticeuluicel
ajungedinurmpeerou,cioordinemetafizicafiinei(Seinsordnun^bjE
pentrutoi.Formulaaaesteconstituieoformdeautocunoatereaspecta
&icarerevineedificatdinamgirilencaretrietecatoiceilali.Afirmaia
tragicntelegerenvirtuteacontinuitiidesensncareseplaseazspectatorul
nsui.
Esprindemdinaceastanalizatragiculuinudoarfaptulcaicieste
vorbadespreungjptesteticfundamentalnmsurancaredistantacondiiei
despectatortinedeMtragicului;maiimportantestecdistanacondiieide
spectatorcedeterminfelulgalesteticuluinuincludensinedistincia
esteticpecareamidentificatodreptaraesenialaacontiineiestetice.
Spectatorulnusecomportndistanacon*eiesteticecesavureazarta
reprezentrii240,cincomuniuneaasistriila.Adevratultalfenomenului
tragicrezidpnlaurmnceeacesereprezintiestecunoscut
*areparticipareanueste,nmodevident,arbitrar.Chiardac
spectacolultragic
Htfestivnteatrureprezintosituaieexcepionalnviaafiecruia,el
estetotuijeneau*1^tririaventuroaseinuprovoacundelirnarcoticdin
carenetrezimlaratanoastrfiin.Elevareaicutremurareacelcuprindpe
spectatoraprofunL,nrealitate,continuitateasacusinensui.Melancolia
tragicizvortedincunoatereaacdincaresemprtetespectatorul.
Acestaseregsetenntmplareatragicpensui,pentrucntlnete
propriasapovesteceiestecunoscutdintradiiaoasauceaistoric.Iar
dacpentruocontiinulterioarnmodcertpentruceaAristotelicuatt
maimultpentruceaaluiSenecasauCorneilleaceasttradiienuiste
valabil,supravieuireaunorastfeldeopereisubiectetragicenseamn,
totui,iuitdectperpetuareaunuimodelliterar.Eanupresupunedoarfaptul
cspectarecunotindespreaceastpoveste,ciimplic,deasemenea,
faptulclimbajuleiatencsugestivpentruacesta.Doaratuncintlnireacu
unastfeldematerialtragicjBastfeldeopertragicpoatedeveniontlnirecu
sine.
eaceestevalabilnacestmodncazultragiculuiestevalabil,n
realitate,launniveltrnaiamplu.Pentrupoet,invenialiberestemereudoaro
laturauneimedierionatedeovalabilitatedatnprealabil.Elnui
nscoceteliberfabula,orictiarbutcfaceacestlucru.Cevadinvechiul
fundamentalteorieimimesisuluistruieMininzilelenoastre.Invenialiber
apoetuluiestereprezentareaunuiadevrucarelconstrngeipepoet.
Ifdstaulucrurileicucelelaltearte,nspecialcuceleplastice.Mitul
esteticalaaeicreatoarenmodlibercetransformtrireanpoezieicultul
geniuluiaferentuiadovedescdoarcnsecolulalXlXleapatrimonialmitic
istoricaltradiieinumaipuieunbunfiresc,nschiarinacestcaz,mitul
fantezieiialinvenieigenialeantaoexagerarecenurezistnfaarealitii.
Seleciamaterialuluiartisticilareaceluialesnudecurgedinbunulplacal
artistuluiinuestedoarexpresiatirittiisale.Artistulseadreseazmai
curndunorspiriteavizateialegepentruacestdoarceeacepromites
producefect.Elnsuisesitueazninteriorulaceleiai|Bcaipublicul
cruiaiseadreseazipecarei1creeaz,nacestsensesteadevratcalitate
deindivid,decontiingnditoare,elnutrebuiestiecefaceiceanume
lnicoperasa.Lumeactrecaresesimteirezistibilatrasactorul,sculptorul
sau|6rulnuesteniciodatdoaruniversulstrinalmagiei,delirului,visului,ci
acealumeoperadeartculumeaexisteneiiceadecarenusepoate
desprindenntregime:mcarcontiinanstrinatauneisocietiaformrii.
Stragemconcluziile.Ceanumeestecontiinaestetic?Amurmrits
distingemiajutorulconceptuluidejocialmetamorfozeinplsmuireun
elementgeneralcaracterizeazjoculartei:ianumecreprezentarea,respectiv
performareainterpretativapoezieiiamuziciiconstituieunelementeseniali
nicidecumaccidental,nacesteajdesvreteceeaceoperelearteisuntdeja:
Daseinaceluicevacareestereprezentatprele.Temporalitateaspecificafiinei
estetice,aceeadeaiaveafiinanactulreprzentriiei,devineexistent
(existent)ncazulredriicafenomenautonomidistinct.
Seimpuneaicintrebareadacacestlucruarevalabilitategeneral,
astfelinccaracteruldefiinalfiineiesteticespoatfidefinitporninddeaici.
Poatefiacestluctransferatiasupraopereideartcucaracterstatuar?Vom
formulaaceastntrebareintincazulaanumitelorarteplastice.Seva
dovedinscceamaistatuardintretoaartele,ceaaarhitecturii,este
deosebitderevelatoarepentruinterogaiapecareformulm.
2.Consecineesteticeihermeneuticea)Valenadeafiatabloului241
Separe,ntropriminstan,coperadeinencadrulartelorplasticeo
identitateatt<univoc,nctacesteianuimairevineovariabilitatea
reprezentrii.Ceeacevariaz:parestindeparteaopereinseiiarede
aceeauncaractersubiectiv.Astfel,deistposibilelimitriveninddinspre
subiectceafecteaztrireaadecvataoperei,acesllimitrisubiectivepotfi
depitenprincipiu.Oriceopercetinedearteleplasticepoaqfireceptat
nemijlocit,adicfrsnecesiteomijlociresuplimentar,nmsuranca
existreproducerialeoperelorplastice,acesteanuaparin,cusiguran,operei
densei,nmsurancareexistiaicifactorisubiectivicedeterminmodul
ncareoofplasticdevineaccesibil,trebuiesfacemnmodevident
abstraciedeacetiapentru<percepensine.Deaceea,distinciaesteticpare
sdispunaicidedeplinaeilegitimitate,!Eapoatesapeleze,caargument,
maialeslaceeacesenumetendeobteuntablou(Bild).Prinacesta
nelegemnaintedetoatetabloulmodernpictatpeplacdeleu(Tafelbild)ce
nuestelegatdeunlocanumeiseofernntregimepentrusinepr
intermediulrameincareestecuprinsfcndposibiltocmaiprinaceastao
alturaarbitraraacumexisteangaleriilemoderne.Unasemeneatablou
numaipstreazdupcumsepare,nimicdindependenaobiectivdeo
medierecaceapecareevideniatoncazulmuziciiialpoeziei.Tabloulpictat
pentruoexpoziiesauogaleformceseconsacrodatcudispariiaartei
comandate,vinenmodevidentntmpinareapretenieideabstractizarea
contiineiestetice,precumiateorieiinspirtieiformulatnesteticageniului.
Separeastfelctabloulddreptatenemijloccontiineiestetice.Elesteun
feldemartorcheiealpretenieiuniversalisteaacesteia:paresfieosimpl
coincidenfaptulccontiinaesteticceacaredezvoltconceptarteiial
artisticuluicaformdeapreciereaunorprodusetransmiseprintradiierne
esteticeihermeneutice111feetundastfeldistinciaesteticeste
contemporancucreareacolectiiorcereunescnjbgeeaproximativtotce
privimndeobte.Transformmpeaceastcalefiecareoperdegjfffltrun
tablou.Desprinsedinraporturilelorculumeaidinparticularitateacondide
acces,acesteaajungsfieprinsenrameiexpuseasemeneaunuitablou,
buie,prinurmare,sanalizmmaindeaproapefeluldeafialtablouluiis
nedacaceaconstituieafiineiesteticuluipecareamdescrisodin
perspectivaiestevalabilincazulntrebriiprivitoarelafiinatabloului.
:bareaprivitoarelafeluldeafialtabloului,pecareoformulmaici,se
referlauomuntuturormodalitilordiversedemanifestareatabloului.Ea
efectueazastfelictizare,nsaceastabstractizarenuconstituieunact
arbitraralreflecieiifice,ciunlucrupecarelntlneteefectuatnprealabil
decontiinaestetic,caretotcepoatefisubordonattehniciiplasticea
prezentuluidevine,nfond,unQaceastaccepiuneaconceptuluidetablou
nurezid,desigur,unadevristoric,econtemporanedindomeniulistorieiartei
demonstreazcuprisosincceeauntabloudispunedeoistorie
difereniat4.Inprincipiu,^suveranitatet(Bildhoheit)deplin(Theodor
Hetzer)irevineabiaconinutuluiplasticpropriufazeevolutiveapicturii
occidentalecareesteatinsnRenatere.Abiaacumavemcutablouri
autonomeicareconstituieplsmuiriunitareicoerente,desine:echiari
froramsauunmediucarelencadreaz.Recunoatemnpretenia<itas
formulatdeL.B.Albertifadeuntablouexpresiateoreticanouluiticce
determinmodelareaplasticrenascentist.
Parecaracteristicfaptulcteoreticianultablouluiapeleazaicila
definiiileLclasicealefrumosului.Aristotel,pentrucaretabloulnuexistacu
siguranncarelnelegeaAlberti243,tiadejacfrumosulesteastfelnct
nuipoatefiitsauadugatnimic,fra1distrugecaatare.Acestlucru
sugereaz,totui,teaexisteneiunuisensmaigeneralalconceptuluide
tabloucenuestelimitatifazaistorieiplastice.Miniaturileottonei
icoanabizantinsuntntrunsenstablouri,chiardacmodelareaplasticeste
subordonatnacestecazuriunorcutotuldiferiteisuntcaracterizabilemai
curndprinnoiuneadesemnf44,nacelaisens,conceptulesteticde
Bi/dva.Trebuisincludmereuisculpturaearteleplastice.Acestlucrunu
constituieogeneralizarearbitrar,cicorespunde[ut'ncarenisenfieazo
problematicesteticconstituitistoric,ceiarenrolulpecareljoac
imagineanplatonismialecreiurmeseregsescnuzulcalluiBild245.
hceptuldeBild,catablou,alultimelorsecolenupoateconstitui,de
bunseam,firescdepornire.Cercetareadefadoretemaicurndsse
eliberezedeaceastEaipropunesformulezeoconcepieasupramodalitii
deafiaimaginiicareiprinddinraportulfadecontiinaestetici
conceptuldeBildconsacratde:'instituiamodernagalerieiprinasocierecu
conceptuldecorativuluidiscreditatprezconfirmareaunoridei,precumi
informaiipreioaseuneidiscuiipurtatecuSchonecuprilejulunuicolocviual
istoricilordeartorganizatdeEvangelischeden(ChristophorusStift)la
Munster,n1956.Sf.'Lth.Nic.,B5,1106blO.
Deesteticatririi.Oeventualcoincidentntreaceastconcepiei
cercetrilerecente<istoriaarteicareaabandonatconceptelenaivedetablou
isculpturcareaudominaiiepocaarteitririinudoarcontiinaestetic,ci
irefleciaasupraistorieiarteinuCSMdesigurntmpltoare.Labaza
cercetrilordeistoriaarteiiareflecieifilozoficeseafJaceeaicriza
tabloului,provocatdeprezentastatuluiindustrialibirocraticmodei
precumidefunctionalizareaspaiuluipublic.Abiadecndnumaiavemloc
pent(tm)tablouriamaflatdinnoucacesteanusuntdoarimagini,cirvnesc
poruncitorunloc2*.^
Cutoateacestea,inteniaacesteianalizeconceptualenutinedeteoria
artei,ciesteUMontologic.Criticaesteticiitradiionale,asupracreianevom
concentrapentruncepuireprezintdoarculoaruldeaccesctredobndirea
unuiorizontcapabilscuprind!mpreunartaiistoria.Analizaconceptului
detablouarenvederedoardoljlprobleme.Vomcercetamaintince
privinsedeosebetetablouldecopie(AbbUM(prinurmare,problematica
imaginiioriginare),iarncontinuaremodulncarerezultSporninddeaici
raportultablouluiculumeasa.~m
Astfel,conceptuldetabloudepeteconceptuldereprezentareutilizat
pnnacestmomentianumeprinfaptulctabloulseraporteaznmod
eseniallaprototipJ(Urbi/d)su.Mnceeacepriveteprimaproblem,acesta
estepunctulncareconceptuldareprezentaresecompliccuceldetablou
careseraporteazlaarhetipulsu.Amvorbitiiicazulartelortranzitorii,dela
careampornit,desprereprezentare,nsnuidesptJimagine.Reprezentarea
neaaprutaicintrundublusens.Attpoeziactiredareacmdeexemplu
pescen,estereprezentare.iaavutoimportantdecisivpentrunoifaptulc
experienapropriuzisaarteitraverseazdublareaacestorreprezentrifra
l|distinge.Lumeacesemanifestnjoculreprezentriinustalturidecea
realasemeneuneicopii,ciesteacestansinadevrulsporitalfiineisale.
Iarredarea(Wiedergabe),de]exempluinterpretareapescen,estecuattmai
putinoreproducerepelngcniprototipuldrameiiarpstrafiinarea
pentrusine.Conceptuldemimesisaplicatncziiambelormoduride
reprezentarenuserefereaattlareproducere,ctlamanifestarea]lucrului
reprezentat.Frmimesisulopereilumeanuexistaacumexistnoper,
iafrredareoperanuexistlarndulei.Prinurmare,prezenaaceeace
estereprezentatsejmplinetenreprezentare.Vomrecunoateimportanta
fundamentalaacesteimpletu1ontologiceafiineioriginaleiacelei
reproductive,precumintietateametodicpecareamacordatoartelor
tranzitorii,daccunotineledobnditencazulacestoravorputeafivalidatei
ncazulartelorplastice.Deiestelimpedecacolonusepoatevorbidespre
reproducerecafiinpropriuzisaoperei.Tabloulrespingemaicurndn
calitatede;originalreplicareasa.Aparelafeldelimpedecceeaceeste
reflectat(dosAbgebildete)nicopiedispunedeofiinindependentdetablou
ntrunmodattdeaccentuat,ncttabloulparesposedeofiindiminuat
nraportcuceeaceestereprezentat.Neafundmastfelnhiulproblematicii
ontologiceaprototipuluiicopiei.
Vompornidelaideeacmodalitateadeafiaopereidearteste
reprezentareaivomntrebacumdevineverificabilsensulreprezentriiprin
ceeacenumimtablou.Reprezentareanupoatensemnaaicireflectare
(Abbildun^.Vomfinevoiisdeterminmmaiexactmodalitateadeafia
imaginiiprindifereniereamoduluincarereprezentareaseraporteazJnea
lacevanrntntimVA&
Ja^tConsecineesteticeihermeneuticei247.Rezidnesena
copieifaptulcnuarealtsarcindectaceeadeaseasemuitipul.Criteriul
adecvriisaleesteposibilitateadearecunoateprototipulpebaza.Acestlucru
nseamncmenireaeiestedeaiabolipropriafiinarepentrusineiin
ntregimemedieriiaceeaceestereflectat.Copiaidealarfiastfelimaginean
(Spiegelbild).Aceastaarentradevrofiinevanescent.Eaexistdoar
pentrucelivetenoglindiestenimicdincolodepurasaapariie,nrealitate
nuestedelocsaucopie,ccinudispunedeofiinarepentrusine.Cualte
cuvinte,oglinda,inea,respectivoglindafacevizibilcuivaceeaceoglindete
doarattatimpoprivetepercepndneapropriaimaginesauceeacese
reflectnoglind.Nutorcvorbimaici,totui,despreimagineinudespre
copie(Abbild)sau(Abbildung).Ccinimagineadinoglindaparechiar
fiinarea,astfelnctoaminimagineadinoglind.Copia,dimpotriv,vreas
fievzutntotdeaunan:tivaintenieiceseleagdeea.Esteocopiecenu
vreasfiedectredareacevaieifuncieesteidentificareaacestuia(de
exemplucapozdepaaportsau.Ucerentruncatalogcomercial).Copiase
anuleazsingurnsensulcfunctioijncalitatedemijloci,asemeneatuturor
mijloacelor,ipierdefuncianmomentuliiscopuluisu.Existpentrusine,
pentruaseanulaastfel.Aceastautoanulareateocomponentintenionala
flinteicopieinsei.IncazulmodificriiintenieiJexempluatuncicndvrems
comparmocopiecuprototipul,sojudecamniasemnriiei,sodistingem
astfeldeprototipeaietaleazpropriaapariie.Eaoricruialtmijlocsau
instrumentcenuestefolositciexaminat,nsadevrata,etienuconstn
refleciacomparatividiferentiatoare,ciindicarealucruluilupebaza
asemnriisalecuacesta.Prinurmare,semplinetenautoanulareaei.
Ipotriv,ceeaceesteuntablounuiarenicidecummenireanautoanularea
sa,:enuesteunmijlocnslujbaunuiscop.Tabloulesteelnsuivizat,
ntructtesteaicimodulncaresereprezintnelceeaceestenfiat.Acest
lucru,mainti,cnusuntemtrimiimaidepartectreceeaceeste
reprezentat,tarearmnemaicurndlegatnmodesenialdeceeaceeste
nfiat,bachiarinedeacesta.Acestaestemotivulpentrucareoglinda
reflectimagineainucopia:jneaaceeacesereprezintnoglindieste
inseparabildeprezenaacestuiA.Lapoate,firete,sdeaoimagine
distorsionata,nsacestlucruestedoarolentasa.Eanuindeplinete
funciacumsecuvine.Astfel,oglindaconfirmceea:buieformulataicin
principiu,ianumecnfataimaginiiinteniavizeazunitateainondistinctia
dintrereprezentareiceeaceestereprezentat.Ceeacesearatideste
imagineareprezentatului,imagineasa(inuceaaoglinzii),faptulcmagia
imaginii,caresentemeieazpeidentitateaiindistinciadintreSeiceeace
estereflectat,aparedoarlanceputulistorieitabloului,npreistoriasa,i
spunemaa,nunseamncocontiinplasticdincencemaidifereniat,
ceseteazdincencemaimultdeidentitateamagic,sarputeadesprinde
vreodatwipletdeaceasta.Nediferenierearmneotrsturesenial
oricreiexperiene*Faptulcestedenenlocuit,vulnerabilitateasa,
sacralitateasaiafl,dup
IrNuestentmpltorcC<povnseamniBild(imagine).Vatrebui
sverificmulteriortfCGmsurrezultateleobinutesanHeKarasat
crlpnpnrlpnfafatrarvctmr>^lRon/Vio(tm)eti_prereamea,ntemeierea
adecvatnontologiaimaginiipecareamexpuso.Chiarsacralizareaartein
secolulalXlXlea,pecareamdescriso,sehrnetedinaceasta.
Desigur,conceptulesteticaltablouluinuestesurprinsnesenasa
deplinprototipulimaginiinoglind.Prinintermediulacestuiadevinevizibil
doarinse]bilitateaontologicatablouluidelucrulreprezentat.Acestlucru
estenssuficientimportant,nmsurancareindicfaptulcintenia
primarnfaatablouluinufidistinciantreceeaceestenfiati
reprezentare.Propriainteniedistinctivpecarenumitodistincieesteticse
construieteabianmodsecundarpeaceasta.Distinciesteticse
concentreazasuprareprezentriicaataredetaatdeceeaceestenftiaj
Firete,eanuefectueazacestlucrureceptndcopiaaceeaceestereprodusn
rezentareaacumserecepteazdeobiceireproducerile.Ccieanuvreaca
imagineasautoanulezepentruapermitefiinareaaceeaceestereprodus.
Dimpotriv,imagineaafirmpropriafiinpentruapermitelucruluireprodus
sfie.
Aicifunciacentralaimaginiinoglindipierdeieavalabilitatea.
Imagineaoglindestesimplaparen,ceeacenseamncnuareofiin
realiesteneleasexistenaeiefemercafiinddependentdeoglindire.
Tabloulnsensulesteticcuvntuluiarens,debunseam,ofiinproprie.
Aceastfiinasacareprezenaadartocmaielementulprincarenueste
identiccuceeaceestereflectat,iconf<distinciapozitivdeafioimaginen
opoziiecusimplacopie.Chiaritehnicileplasticamecanicecontemporanepot
fiutilizateartistic,nmsurancareextragdinceeaceestjreproduscevace
nuexistastfelnsimplasaprivelite(derAnblicfe)caatare.Oastfelimagine
nuesteocopie,ccieareprezintcevacenusarputeareprezentaastfelfr
ciea.Eacomuniccevadespreprototip.[Bunoaropozdepaaportreuit]
Reprezentarearmne,prinurmare,raportatntrunsensesenialfa
deprototi]careaccedelareprezentarenea.Inseaestemaimultdecto
copie.Faptulreprezentareaesteoimagineinuprototipulnsuinu
constituieunlucrunegativei;simpldiminuaredefiin,cimaicurndo
realitateautonom.Astfelraportuldintablouiprototipsenfieaznmod
fundamentaldiferitdectncazulcopiei.Aicimaiestevorbadespreorelaie
unilateral.Faptulctablouldispunedeorealitateproptinseamn,invers,
pentruprototipcacestaaccedelareprezentarenreprezentare,reprezintpe
sinensuinaceasta.Lucrulacestanutrebuiesnsemnenmodnecesar
estedependentdeaceastreprezentareanumepentruadevenimanifest.Else
po:reprezentaialtfeldreptceeaceeste.Dardacsereprezintastfel,numai
estevorbjdespreunprocesaccidental,cidespreunulceaparinedepropriasa
fiin.Orio|reprezentaredeacestgenconstituieunprocesdeafi
(Seinsvorgang)icontribuiekconstituirearanguluidefiinaceeaceeste
reprezentat.Acestaexperimenteazpri|reprezentareunspordefiin.
Coninutulpropriualtablouluiestedeterminatontologiccaemanaiea
prototipului.Ii
Otrsturesenialaemanaieiesteaceeacemanatulconstituieun
exces,nsaedcevadincareemannusempuineaznurmaacestuiproces.
DezvoltareaacesteiideiLctrefilozofianeoplatonician,caretreceastfel
dincolodeperimetrulontologieigrecetiasubstanei,ntemeieazrangul
pozitivdefiinalimaginii.CcidacunuloriginarnuSfdiminueazprin
exalaiamultiplului,atunciacestlucrunseamncfiinasporete.
Seoarecoatristicaereacutilizadeiaastfelderaionamente
neoolatonicieneatunci,Consecineesteticeihermeneuticeimagogicepoatefi
consideratdreptevenimentuldecisivprincareadevenitdezvoltareaartelor
plasticenoccidentulcretin.Flllealitateadefiinaimaginiisentemeiea2,
prinurmare,peraportulontologicdintreicopie.Importanteste,cutoate
acestea,sobservmcraportulconceptualliciandintrecopieiprototipnu
epuizeazvalenadefiinaceeacenumimunju(Bild).Dinctemisepare,
modalitateadeafiaacestuianupoateficaracterizat'>||||otrivitdect
printrunconceptcetinededreptulsacral,ianumeprincelal'tjj^gpgntatiei*
(Reprasentation).
$&Conceptuldereprezentaienusurvine,debunseam,nmod
ntmpltor,atunciMfid.
ncercmsdeterminmranguldefiinaltablouluinraportcu
copia.Enevoiede
ziJoh.DamascenusdupCampenhausen,Zschr.F.Theol.U.
Krche,1952,p.54sq.iHubertt,DerverborgeneGott,1949,p.23.
Riasemanticaacestuicuvntesteextremdeinstructiv.Termenul
cunoscutderomaniomodificaredesenssemnificativnluminaideiicretine
antrupriiialuicorpusi.Reprezentaianumainseamndeacum
reproducere(Abbildung)sauprezentare&,respectivrepraesentationsensul
mercantildeplatcubanigheaapreuluidere,cisuplinire(Vertretung).
Termenulpoatepreluaacestsensdeoarececeeaceestedusdevineprezentn
reproducereansi.Repraesentarenseamnafacesfieprezent
tigseinlasseri)cusensuldeapunedinnounfaaochiului.Dreptulcanonica
folositacesttnsensuldereprezentarejuridic.NicolausCusanus1apreluat
cuacelaisensoferindui,feaconceptuluideimagine,unnouaccent
sistematic.VeziG.Kallen,DiepolitischeTheorieimbischenSystemdes
NicolausvonCues,nHistoricheZeitschrift,165(1942)p.275sq.iitariile
salelaDeauctoritatepresidenti,nSit^ungsberichtderHeidelbergerAkademie,
PhilosophischbtbeKJasse,1935/36,3,p.64sq.Importanaconceptului
juridicdereprezentaieestecrepraesentataestedoarelementulreprezentat
iprezentat,dar,cutoateacestea,liantulcareiexercitdrepturileeste
dependentdeea.Estederemercatfaptulcacestsensalluirepraesentationu
paresjoaceunrolnpreistoriaconceptuluileibnizianallentatiei.Teoria
metafizicprofundaluiLeibnizdesprerepraesentatiouniversicearelocn
['moriadparesporneascdelauzulmatematicalconceptului.Prinurmare,
repraesentatioScaaiciexpresiamatematicpentruceva,asociereaunivoc.
Deplasareactresubiectintrutotulfireascnconceptulnostrude
reprezentare(Vorstellung)caimaginelacontiineiaunuiobiectsauproces
dinlumeaexterioar,provine,dimpotriv,dinfeivareaconceptuluideideen
secolulalXVIIlea;procesncareMalebranchejucaselunroldeterminant
pentruLeibniz.VeziMahnke,PhnomenologischesJahrbuchVII,p.519
praesentatiocareprezentaiescenicceeacenevulmediuputeas
nsemneunsingurSt^attulreligiosesteatestatdejansecolelealXllleaial
XlVlea,aacumodemonstreaz9<A(nDieTerminologiedesmittelaterlichen
Dramas,Anglia,Bnd77.Cutoateacestea,repraesennseamndinacest
motivpunerenscen,ci,pnnsecolulalXVIIlea,prezenaIMte&entat
adivinuluinsui,ceseconsumnspectacolulliturgic.iaici,cancazul
conceptuluiicjuridic,remodelareatermenuluiclasiclatinescprinnoua
accepiuneteologicesteWlptilsionatdecultibiseric.Aplicareacuvntului
asupraspectacoluluinsuiinuasupraaieestereprezentatnelesteun
procescutotulsecundarcepresupunedesprindereaomodificareesenial,ba
chiaraproapedeorsturnarearaportuluiontologicdintre,prototipicopie,
dactabloulesteocomponentareprezentaieiidipuneastfeldeovalen
propriedeafi.Imagineaareatuncioautonomiecesersfrngeasupra;
prototipului.Cci,rigurosvorbind,prototipuldevineimagineoriginarabia
prinintermediultabloului;cualtecuvinte,ceeaceestereprezentatdevinecu
adevratplasticabiaprinintermediultabloului.
Acestlucrupoatefiilustratcuuurinpebaza.Cazuluiparticularal
tablouluireprezentativ.Ceeaceesteaduslareprezentarentablouestemodul
ncaresenfieaziseprezintdomnitorul,omuldestatsaueroul.Ce
nseamnacestlucru?Debunseamcnuestevorbadefaptulccel
nfiatdobndeteprintablouunmoddemanifestarenouimaipropriu.
Lucrurilestaumaicurndinvers.Deoarecedomnitorul,omuldestat,eroul
trebuiessenfiezeisntruchipezeceeaceirevine,pentruceltrebuie
sreprezinte,'tablouldobndetepropriasarealitate.Cutoateacestea,aici
seproduceorsturnare.Elinsuitrebuie,atuncicndsenfieaz,s
satisfacexpectaiaimagogiccucareeste!ntmpinat.Estereprezentatel
nsuidoarfiindcofiinasaconstntrunasemeneamod:;nnfiareade
sine.Primaestedeci,cusiguran,nftiareadesine(SichDarstellen),iarl
ceadeadoua,reprezentareantabloupecareogseteaceast
autoreprezentare.Repre4zentatiatablouluiconstituieuncazparticularal
reprezentaieicaevenimentpublic,nsceaideadouacomponentse
rsfrngeasupraceleidinti.Celacruifiinincludeattde?Esenial
expunereadesine(SichZeigerf),acelanuimaiaparinesiei'.Elnupoate
evita,Jbunoar,sfiereprezentatntruntabloui,deoareceaceste
reprezentridefinescimagineasapecareoaualiidespreel,estenevoitsse
nfiezenmodulprescrisdeimagineasa.Orictarsunadeparadoxal,
prototipuldevineimagineabiadatorittablouluiitotuitabloulnuestedect
manifestareaprototipului.
Amverificatpnacumacestaontologieatablouluidoarpebazaunor
exempleprofane.Estensevidentcabiaimagineareligioasevideniazpe
deplinputereade*fiinatabloului.Ccimanifestareadivinuluiesteceacare
idobndeteimagitatea!(Biidhaftigkeif)ntradevrdoarprincuvnti
imagine.Semnificaiaimaginiireligioaseste,deci,unaexemplar.Prinea
devinelimpede,frniciondoial,ctabloulnueste*copieauneifiine
reproduse,cicomunicontologiccuceeaceestereflectat.Acestexemplu
demonstreazcartambogetengeneralintrunsensuniversalfiintaj
cuspordeimagitate:cuvntuliimagineanusuntsimpleilustraiiulterioare,
cifaccaceeceelereprezintszjeabiaastfelpedeplin.
nteoriaartei,aspectulontologicaltablouluisemanifestncadrul
problematiciispecificeaapariieiievoluieiunortipuri.Dupcummisepare,
caracteristicaacestor?Raporturirezidnfaptulcavemdeafaceaicicuo
dubldevenirentruimagine,to
251Conceptulsecularizatdereprezentaiecunoateaiciomutaie
deosebit.Estelimpedecsemnificaiadelimitatprinelareprezentaiei
vizeaz,nfond,mereuoprezensuplinitoare.,Desprepurttorulunuirang
publicdomnitorul,funcionaruletc.
Sepoateafirmacreprezint^doarfiindcelnuifaceapariian
calitatedepersoanparticular,cintruchipndofuncie.}
252Vezinlegturcupolisemiaproductivifundalulistorical
conceptuluideimagineobservaiiledelapagina120iurmtoarele.Faptulc
pentrusimulcontemporanallimbiiUrbild(prototipul)nuesteBild(imagine)
reprezint,nmodevident,oconsecintrzieauneinelegeri;
Consecineesteticeihermeneutice117ncareartaplasticefectueaz
ncodatceeacetradiiapoeticreligioas.Deja.Cunoscutaafirmaiealui
Herodot,potrivitcreiaHomeriHesiodleaucreatgrecilorzeii,sereferla
faptulcacetiaauintrodusndiversatradiiereligioasasistematica
teologicauneifamiliidezei,stabilindastfelfiguriindividualizate'afatiare
(eidos)ifuncie(timef*.Poeziaandeplinitaiciosarcinteologic.
Raporturiledintrezeiti,adeterminatconsolidareaunuintreg
sistematic.Fll^aafcutastfelposibilcreareaunortipuribineconturate,
nsrcinndartaplasticcu.idezvoltareaacestora.Conferindcontiinei
religioaseoprimformunitartecultelelocale,cuvntulpoeticconfrunt
artaplasticcuosarcinnou.Ccicuiconinemereuoindeterminare
particular,nfindngeneralitateaspiritualaoicevadisponibilncunei
ntregiriulterioarearbitrareprinintermediulfanteziei.Iartaplasticestecea
carefixeazcrendastfeltipurile.Acestlucruestevalabilchiar|Bto'C4zuln
carenuconfundmcreareaimaginiidivinuluicuinventareaunorzeii~*~
ferimdersturnareaintrodusdectreFeuerbachatezeiimagodei.Aceast
ireinterpretareantropologicaexperieneireligioase,caredevinedominantl
alXlXlea,rezultmaicurnddinacelaisubiectivismcestlabazamodului
de:alesteticiimoderne.
Ireplicfadeaceastgndiresubiectivistaesteticiimoderneam
elaboratmaisusdeJoccasurvenirepropriuzisaartei.Aceastabordaresa
confirmatnncareiimagineatablouiprineantreagaartcenueste
dependentdeductieesteunprocesdeafiidinacestmotivnupoatefi
neleasnmodadecvatiiectaluneicontiineestetice,cidevineinteligibiln
structuraeiontologicmaidinperspectivaunorfenomeneprecumcelal
reprezentaiei.Tabloulesteunsdeafi;nelofiinaccedelaomanifestare
vizibilidotatcusens.Prinurmare,picitateanuselimiteazlafuncia
reproductivatablouluiiastfelladomeniulalpicturiiiplasticii
figurative,dincarearhitectura,spreexemplu,arrmnenntregime.
Raportulfadeprototipestemaicurndunelementesenialiatpecaracterul
dereprezentarealartei.Idealitateaopereideartnuesteibilcaraportarela
oidee,cafiinmenitsfieimitatiredat,ciaacumofacecastrlucire
aideiinsei.Petemeiuluneiastfelde'ontologiiaimaginii,ieatablouluicei
areloculntrocoleciedepicturiicarecorespundecontiinei:devinecaduc.
Tabloulconinemaicurndunraportindisolubilculumeasa.
iulontologicalocazionaluluiialdecorativului
^pornimdelaideeacoperadeartnupoatefineleasdinperspectiva
contiineice*',atunciunelefenomeneconsiderateperifericedectreestetica
modernipierdeterulproblematic,ptrunzndchiarncentrulunei
interogaiiesteticecarenuse*:aznmodartificial.
Referlafenomenecumarfiportretul,liricaomagialsaualuzian
comediaiporan.Concepteleesteticedeportret,liricomagial,aluziesunt
elaborate,e,elenseledinperspectivauneicontiineestetice.Elementul
comunacestoriesenfieazcontiineiesteticencaracterulde
oca^onalitate,pecareastfeldetartisticelrevendicdelasine.
Ocazionalitateasedefineteprinfaptulclvizat,astfelncteaconinemai
multdectfracestprilej26.Astfel,portretulconineorelaiecucel
reprezentatncareportretulnuesteplasat,ciunavizatexplicitdectre
reprezentareansiicareodefinetedreptportret.
Rmnedecisivfaptulcocazionalitateacaracterizatastfelrezidn
preteniaformulatdeoperinuiesteimpusdinexteriordectreun
interpret.Tocmaideaceeaastfeldeformeartistice,cumarfiportretul,ncazul
croraseconstatacestlucru,nuigsescloculntroesteticntemeiatpe
conceptuldetrire.Ceeaceesteunportretincludenpropriulsuconinut
imagisticrelaiacuprototipul.Prinaceastasenelegenudoardtablouleste
pictatntradevrdupacestprototip,ciclvizeazpeacesta.
Acestlucrudevinelimpedendiferenafademodelulpecarepictorull
folosetepentruuntabloudegensaupentruocompoziiefigurativ,nportret
estenftiatilindividualitateaceluiportretizat.Dac,dimpotriv,modelul
aparentruntabloucaQ:individualitatecauntipinteresant,spreexemplu,
caresaivitnfaapensuleipictoruluiacestlucrupoatesifiereproat
picturii,ccinacestcaznumaivedemntablouceeactpictoruldoretes
nfieze,ciunmaterialneprelucrat.Astfelsensulunuitabloufigurativeste
distrusdacneldevinerecognoscibilunmodelcunoscutalpictorului.Ciun
modelesteoschemcaredispare.Raportulfadeprototipulcareiaservit
pictorultrebuiesfieeliminatntablou.
Tocmaiacestlucrusenelegendeobteprinmodel:cevaprincare
accedecontemplareunaltcevacenuesteelnsuicontemplabil,cumarfi
modelul(nelesmachet)uneicasesaualunuiautomobil.Modelulpictorului
nuestevizatdreptsuntnsui.Elservetedoarpentruapurtaanumite
veminte,sauilustrriiuneimimiciasemeneaunuimanechincostumat.
Invers,celreprezentatntrunportretestentrattnsui,nctnupareafi
travestit,chiardacvemintelefastuoasepecarelepoartaateniaasupralor.
Fastulapariieitinedeelnsui.Elestecelcareestenochiialtora
Interpretareauneipoeziiporninddelatririlesauizvoareleceaustatlabaza
interpretarerspnditncercetarealiterardetipbiograficinceadedicat
exegizvoarelor,nufaceuneoridectceeacearfaceiuncriticdeartcare
examineazopenunuipictorconcentrnduseasupramodelelorsale.
Diferenadintremodeliportretclarificceanumesenelegeaiciprin
ocazionalitaiOcazionalitateaneleasastfelrezid,frndoial,npretenia
desensaopereisdeosebiredetotcepoatefiobservatidedusnlegturcu
operampotrivaexigeniformulatdeoper.Unportretvreasfienelesca
portret,chiariatuncicndrpofatdeprototipesteaproapestrivitde
coninutulimagisticaltabloului.Acestlucrudeosebitdelimpedencazul
tablourilorcenusuntportrete,darcareconin,dupcumspune,trsturi
portretizante.iacesteaprilejuiescoexaminareaprototipuluicede'
recognoscibilnspatelepicturiiisuntdeaceeamaimultdectunsimplu
model,caren|estedectoschemcaredispare.Lafelsentmplincazul
textelorliterarencarefiinserateportreteliterarefrcaacesteascadn
modnecesarpradindiscreiili.,258'pseudoarnsticearomanuluicucheie.
256Acestaestesensulrspnditnlogicamodernalocazionalitiila
careapelm.Unexempbundediscreditareaocazionalitiiprinesteticatririi
lconstituiemutilareaImnuluiRinului!LuiHolderlinnediiadin1826.
DedicaiactreSinclaireraattdestranienctsapref
MrffciConsecineesteticeihermeneutice119arfidefluidiadesea
controversatgraniacedespartenacestchipoaluziecterocazionalderestul
coninutuluicucaracterdocumentaraluneiopere,rmnefundamental
aceeadactrebuiesnesubordonmpretenieidesens)pecareoemiteun
text,sauvomvedeanacestaunsimpludocumentistoricncercms1
interogm.Istoriculvaexaminapestetot,fieimpotrivasensuluicepreteniei
uneiopere(Anspruchssinn),toatereferinelecapabilesicomunicetrecut.El
vacercetanacelaimodincazuloperelorartisticemodelele,cuvaurmri
referineleistoricecesuntntreesutenopereledeart,chiardacnusunt
recunoscutedectreprivitorulcontemporaninususinsemnificaiai.Acest
lucrununseamnocazionalitateaacumodefinimnoiaici,cidoarntlncare
preteniadesensconineeansiotrimiterelaunprototipanume.Inacest
dacooperpoartsaunuasemeneaelementeocazionalenusemaiaflla
privitorului.Unportretesteunportretinudevineunulabiaprinipentrucei
ceJjjXBmoscnelpecelportretizat.Deiraportulcuprototipulrezidn
operansi,esteHJgHsets1numimocazional.Cciportretulnucomunicel
nsuicineestecelnfiat,ciestevorbadeunindividanume(inudeun
tip).Putemrecunoatecineesteloardaccelnfiatneestecunoscuti
putemaflaacestlucrudoarprinanexareaLnotesauauneiinformaii,n
fiecarecaztabloulconineelnsuioinstruciunecat,darnprincipiu
fructificabil,ceparticiplaconstituireasemnificaieisale.>ocazionalitate
aparinedenucleulconinutuluidesemnificaiealtablouluinJependentde
fructificareaei.
Stlucrupoatefirecunoscutprinfaptulcunportretneaparecaportret
(iaratareauneipersoanentruntabloudreptportretizant),chiardaccel
portretizatinecunoscut.Inacestcazunelementaltablouluirmne
nefructificat,ianume|ic*Bonalul.Darceeacenupoatefiastfelfructificatnu
esteabsent;eleste,dimpotriv,tctsepoatedelimpede.Acelailucrueste
valabilincazulanumitorfenomene.OdeletriumfalealeluiPindarsau
comediamereucriticlaadresavremurilor,darattdeliterarcaodelei
satireleluiHoraiuauonaturocazional.Dulsacristalizatnastfeldeopere
ntroasemeneamsur,nctsusinelaisiusensulntregului,chiardacnu
estefructificatirmneneneles.Trimiterearealpecarecomentatorulneo
poateindicaestesecundarpentrupoezieca,Eacompleteazdoaro
prefiguraredesenscerezidnpoeziansi.uiesrecunoatemcceeace
numimaiciocazionalitatenuestenicidecumosapretenieiartisticeia
univocitiiartisticeaunorastfeldeopere.Ceeaceisesubiectivitiiestetice
dreptintruziuneatimpuluinjociaparenepocacaoprejudicierea
semnificaieiesteticeauneiopereestenrealitatedoarlsubiectivalacelui
raportontologicpecare1amdezvoltatmaisus.Ooperdeartunraportde
coapartenentattdeputerniccuacelcevalacaretrimite,ncttefiina
acestuiaprintrunnouprocesdeafi(Seinsvorgang).Afifixatnimagine,tn
poezie,aconstituiintauneialuziivenitedepescennureprezintelemente;
ceocolescesena,cireprezentrialeacesteiesene.CeeaceamafirmatmaiL
generaldesprevalenadeafiatablouluiincludeiacesteelementeocazionale.
^dementulocazionalitiicenentmpinnfenomeneleamintiteseprezint
dreptticularalunuiraportgeneralcerevinefiineiopereideart:aceladea
suferio
Acestlucrudevinecelmaievident,frndoial,ncazulartelor
reproductive,naintedetoatencelalspectacoluluiscenicialmuzicii,care
ateaptliteralmenteunprilejicaresedefinescabiaprinprilejulpecarel
gsesc.Scenaesteoexcelentinstituiepolitic,;pentrucabianspectacol
ieselaivealceeacerezidnpies,lucrullacareaceastafacaluzie,ecoulpe
carelprovoac.Nimeninutiedinainteceanumevaaveapriziceva
rsunaoarecumngol.Fiecarespectacolesteuneveniment,nsnuunulcare
seafirmpesinenfruntndoperadeartsaualturnduise;operansi
esteceacaresurvine(ereigntfsicfi)nevenimentulreprezentriisale.Tinede
naturaeifaptuldeafiocazionalastfictnctprilejulmontriisofacs
prindglasispermitivireaaceeaceexistnes^Regizorulcarepunen
scentextulidovedetemiestriafructificndocazia,nsetacioneazastfel
potrivitinstruciunilorautoruluiacruintreagoperesteoindicaie;scenic.
Acestlucruestepedeplinvalabilcuomareclaritatencazulopereimuzicale
partituraestentradevrdoaroinstruciune.Deidistinciaesteticapreciaz
muzica;interpretatpebazaimaginiimelodiceluntriceextrasdinpartitur,
nimeninupoatfpunelandoialfaptulcaudiiamuzicalestealtcevadecto
lectur'.
Reziddecinnaturaoperelordramaticesaumuzicalefaptulc
interpretarealornmomentediferiteicuprilejuridiferiteesteitrebuiesfie
unaschimbat.Trebuieacuntfsrecunoatemcacestlucruestevalabil
mutatismutandisipentruartelestatuare.Nici;ncazulacestoranueste
adevratcoperaexistnsine,diferitfiindmereudoarefecacesteia.Opera
deartnsiesteceeaceseprezintnmoddiferitncondiiideflecdat
diferite.Observatoruldinzilelenoastrenuvededoaraltfel,elvedeiceva
diferit,negndimdoarlamodulncarereprezentareanoastrprivind
marmurapalidantichitiidominncepnddinrenateregustul,dari
comportamentulnostruprezvnt,saulamodulncarespiritualitateapurista
catedralelorgoticedinnordulromanreflectosensibilitateclasicist.
Insformeleartisticecuspecificocazional,cumarfiparabazancomedia
antic,s;caricaturanluptapoliticformeceseconcentreazasupraunui
anumitprilejiceledinurmiportretulconstituienprincipiumodelri
aleocazionalitiigeneralec;irevineopereideartprinfaptulcse
redefinetedelaoocazielaalta.Chiaripreci;unicprincaresemplinete
unelementocazional,nsensrestrns,alopereideartmprtetenfiina
opereideartdinuniversalitateaceofacecapabildeono'mplinire.Astfel
nct,deiunicitateareferineisaleocazionalenupoatefifructificaireferina
devenitnefructificabilrmneprezentieficacenoper.Inacests
portretulestelarndulsuindependentdeunicitatearaportuluifadeun
prototipiconine,cutoateacestea,peacestansine,depindu1.
Cazulportretuluiconstituiedoaraccentuareauneitrsturiconstitutive
atabloulOricetablouesteunspordefiiniestedeterminatnmodesenial
careprezentare,accederelareprezentare(ZurDarstellungKommen).
Reprezentareadobndetencaparticularalportretuluiunsenspersonal,n
msurancareavemdeafaceaicinfiareareprezentativaunei
individualiti.Cciacestlucrunseamnccelnftiseprezintpesine
nsuinportretulsuireprezintprinacesta.Tabloulnuestedoarimagine
sauchiarsimplcopie;elaparineprezentuluisaumemorieiprezenteacel
nfiat.Acestlucruconstituieesenasapropriuzis.Dinacestpunctde
vedere,c;_.=<i,;o*,1tortiViilo.
Olirol/ntinpnerslprlpctfinerareamatrihuitotabloulir~
Consecineesteticeihermeneutice121nimaginejudectoriibuniai
unuiportretnusuntniciodatceiapropiaichiarcelnfiat.Cciunportret
nuncearcsredeaindividualitateapecareoiaacumtrieteeanochii
unuiasauaialtuiadintreapropiaiisi.Acestamaicurndnmodnecesaro
idealizare,cepoateparcurgenuanriinfinitedeentulcelmaireprezentativla
celmaiintim.Oastfeldeidealizarenuschimbcu^faptulcunportret
nfieazoindividualitateinuuntip,orictarfideeliberatidualitatea
portretizatdeelementeleaccidentaleiprivateiridicatctreelementulal
manifestriisalevalide.
Creleplasticececonstituiemonumenteprofanesaureligioasedovedesc,
deaceea,multclaritatevalenageneraldeafiatablouluidectportretul
intim.Cciesteceapecaresesprijinfuncialorpublic.Unmonumentretine
ceeaceesteitatnelntroprezenspecificceestenmodevidentcutotul
diferitdeceaaiestetice6l.Acestasehrnetedoardinforadeexprimare
autonomaimaginii.Lucrularatifaptulcialteledectopereleplastice,
simbolurilesauinscripiile,potndepliniaceeaifuncie.Premisaoconstituie
defiecaredatfamiliaritateamenitsfieevocatprinintermediul
monumentului,precumiprezenasaitial.Astfelstatuiauneizeiti,
portretulunuirege,monumentulnchinatcuivafaptulczeitatea,regele,eroul,
evenimentul,victoriasauncheiereauneipcidejadeoprezendeterminant
pentrutoi.Operaplasticcelenfieazpenurealizeaznimicaltcevadect
osimplinscripie:leconservpotrivitiieilorgenerale.Cutoateacestea,dac
estevorbadespreooperdeart,acestnseamndoarcaceastaadaugceva
semnificaieipresupuse,ciicestescomunicedinresurseproprii,devenind
astfelindependentdecunotinelearepecarelepoart.
;eeaceesteuntablourmnenciudaoricreidistinciiesteticeo
manifestareareprezint,chiardacapariiaacestuiasedatoreazforeisale
expresiveautoAcestlucruesteincontestabilncazulpicturiireligioase,ns
distinciadintreprofanesteunarelativncazuloperelordeart.Chiari
portretulunuiindividsertetencazulncareestevorbadespreooper
deartdinmisterioasa.Defiin(Seinsausstrahlung)ceizvortedinrangul
defiinallucruluireprezentat.Istrmacestlucrucuajutorulunuiexemplu.
Jutianumitodatfrumos:acetiiBredaaluiVelasquezunsacrament
militar.Ceeacevoiasspunistaeractabloulnuconstituieunportretde
grupiniciofrescistoric.Ceeaceinsnimaginenuestedoarun
ceremonialcaatare.Estevorbamaicurnddesprelitateaacesteiceremonii
careesteattdeprezentntabloudeoareceacesteiaiimagitate
(Bildbaftigkeif)iesteperformatasemeneaunuisacrament.Exist.Ce
reclamimagineiestedemndeimagineicaresemplinetepotrivitesenei
dacestereprezentatplastic.
:eptelereligioasenusurvinnmodntmpltoracoloundesencearc
afirmareauidefiinaloperelorarteifrumoasempotrivanivelriiestetice.
Copoziiadintresacraliprofansedovedeteafiunarelativnaceste
condiiiijeazdeloc.Trebuiedoarsnereamintimsemnificaiaiistoria
conceptuluideitate(Prvfanitt).Profanestelucrulplasatnafaratemplului.
Conceptulproluiicelderivatdinacestaalprofanriipresupun,prinurmare,
ntotdeaunasacrafidoarunarelativ,ccintreguldomeniualvieiiera
structuratideterminatsacnelegereaprofanittiintrunsensmairestrns
devineposibilabiaodatcucreinismul.CciabiaNoulTestamentacurat
ntrattlumeadedemoni,nctacreatspatiujopoziieiabsolutedintreprofan
ireligios.Fgduinasoteriologicabisericiisemnificifaptulclumeanumai
estedectaceastlume.Particularitateaacesteipreteniicreeaanacelai
timpaceatensiunedintrebisericistatceprovoacsfritullumiianticej
ducndastfellasemnificaiaactualpecareodobndeteconceptul
profanittii.TeoJsiuneadintrebisericistatdomin,dupcumsetie,
ntreagaistorieaevuluimediuAprofundareaspiritualistaideiibisericii
cretineelibereaznceledinurmstatullaicSemnificaiaistoricuniversala
perioadeidevrfaevuluimediuconstnaceaformaretlumiiprofanecare
conferconceptuluiprofanuluisemnificaiasamodern.Acestlucrqnu
schimbcunimicfaptulcprofanitateaarmasuntermenanexatde
terminologiasacruluiinupoatefidefinitdectdinperspectivasacralului.
Profanitateadesvritesteunconceptabsurd.
Relativitateaaceeaceesteprofanisacrunutinedoardedialectica
acestorconcept^cidevinerecognoscibilnfenomenultablouluisubformaunui
raportreal.Ooperdeartpoartntotdeaunacevasacral.Esteadevratco
operdeartreligioasexpus^ntrunmuzeusauunmonumentstatuar
nfiatacolonumaipotfipngritenacelajmodcaunulrmasn
amplasamentulsuiniial.Cutoateacestea,acestlucrunseamndoarcare
dejadesuferitnmsurancareadevenitopiesdemuzeu,nmodevidea
acestlucruestevalabilnunumaipentruopereledeartreligioase.Avem
uneoriacelaisentimentintrunmagazindeantichitiatuncicndsunt
scoaselavnzarepiesevechicemaipoartncparfumulslabaluneiviei
intime.Nisepareruinos,unfelasimpietatesauprofanare.Cuattmaimult
fiecareoperdeartconinecevaceserevoltampotrivaprofanrii.
nacestsensmiseparecareovaloaredemonstrativdecisivfaptulc
pnicontiinesteticpurcunoateconceptulprofanrii.Eamairesimte
distrugereaoperelordeartcapeunsacrilegiu(Frevet).(Cuvntul
FrevelestefolositaziaproapenumainsintagmaKunstFrevel[pcat
mpotrivaartei].)Iatotrsturcaracteristicareligieiesteticemodernea
formriicreiaisarmaiputeaalturaialtemrturii.Cuvntaivandalism,
deexemplu,caredateazncdinevulmediu,iadobnditadevrata
consacrareabianreaciafadedistrugerileiacobinedinperioadarevoluiei
franceze,Distrugereaoperelordeartesteasemeneainvadriiuneilumi
protejatedesfinteniqfAstfelpniocontiinesteticdevenitautonomnu
poatetgduicartaestemmultdectesteeadispussrecunoasc.
Toateacesterefleciijustificcaracterizareamodalitiideafiaartein
generalpriftintermediulconceptuluidereprezentare,carecuprindenacelai
modjoculfitabloul,comuniuneafreprezentaia(carepraesentatioN.Trad.).
Operadeartestegnditastfelcaunprocesdeafi,ceeaceducelaanularea
abstraciuniincareoplaseazdistinciaestetic.itabloulconstituieun
procesdereprezentare.Raportulsucuprototipulestentromsurattde
micodiminuareaautonomieisaledeafi(Seinsautonomie),nctamavea
motive,dimpotriv,svorbimnceeaceprivetetablouldespreunsporde
fiin.Aplicareaterminologieisacralesadoveditafi,peaceastbaz,
necesar.
R~eesteticeihermeneutice123este,acum,snupermitem
amalgamareasensuluispecialalreprezentriiJirevineopereideart,cu
reprezentareasacralcareirevine,deexemplu,simbolului.Formelede
reprezentareaucaracterdeart.Simbolurilechiarisuntieleformede
reprezentare.ieledispundeostructuraindicriiderVerweisung)carele
facesfiereprezentri.
jeSteucturaindicriicetinedetoateacesteformedereprezentareafost
elaboratdeosebitSjLmtensivncontextulcercetrilorlogicentreprinsen
ultimeledeceniiprivindnaturaeiiasemnificaiei265.Amintimaiciaceste
analizeavndnsnvedereunscopPenoinuneintereseazdeocamdat
problemasemnificaiei,ciesenatabloului,ssurprindemspecificulacestuia,
franelsainduineroaredeabstraciuneadectrecontiinaestetic.De
aceeavatrebuisexaminmacestefenomenedepentruaretineelementele
comuneprecumipecelediferentiatoare.
Tablouluisesitueazlamijlocntredouextreme.Acesteextremealere
prejjsuntindicareapuresenasemnuluiisuplinireapur(reine
Vertretung)esenalului.Esenatablouluiconinectecevadinambele.
Reprezentareasaconineiulindicriiaceeacesereprezintnel.Amvzutc
acestlucrusemanifestceljp^'evidentncazulunorformeparticularecumar
fiportretul,pentrucaredefinitorierelaiacuprototipul.Inacelaitimp,tabloul
nuesteunsemn.Cciunsemnnuesteadectceeacesolicitfunciasa,iar
aceastaesteaceeadeatrimitectrealtceva,truandepliniaceastfuncieel
trebuie,debunseam,sexerciteoatracie,siasneviden,adicsse
distinglimpedeisreprezinteprinconinutulsu.Tiv(Venveisungsgeha/t),
asemeneaunuiafi.Cutoateacestea,unsemnestetotattdeujjtabloucai
unafi.Magnetismulsunuarevoiesfieunuldurabil,ccirolulsuLface
prezentunuilueruabsent,astfelnctnonprezentul(dasNichtgegenwrtige)
slucrucomunicat.Elnupoate,prinurmare,sinvitelazbovireprintulsu
plastic.Acelailucruestevalabilpentrutoatesemnele,cumarfisemnele.ie,
semnelemnemotehnicesaualteledeacestfel.iacesteaaucevaschematici
t,pentrucnudorescssearatepesine,cinonprezentul,cumarfi
urmtoareasaupaginapnlacareaajunslecturauneicri.(Chiarin
cazulsemneloralindiciilorceprevestescschimbareavremii,deexemplu
estevalabilfaptulcsfiideinofunciedeindicaredoardatoritunei
abstraciuni.Dacaruncndoprivireceruluisuntemcurprinidefrumuseea
uneifenomenmeteorologicizbovimlui,experimentmodeplasare
intenionalcedetermintrecereantrunplanafiineisaledesemn.)iDintre
toatesemneleorealitateproprieirevinenceamaimaremsursuvenirului,
deivizeazcevaceaparinetrecutuluiiestenaceastmsurntradevr
unesteelnsuipreiospentrunoideoarecemenineprezenttrecutulsub
formaunuitedetoatenprimeletreiCercetrilogicealeluiHusserl,nstudiile
influenatedeacesteaalellltheydespreConstrucialumiiistorice(Aujbauder
geschichtlichenWelt,Dilthey,Bd.VII)inluiM.Heideggerdedicat
mundaneittiilumii(SeinundZeit,17i18).'aptulcnoiuneadetablou
utilizataiciiaflpropriamplinireistoricprinpicturamoni'pelemnafost
subliniatmaisus(p.110sq.).Cutoateacestea,utilizareasatranscendental
''Stpareanufiunariscant.Dacafostposibildistingereanperspectiv
istoricafragmentcenutinedetrecutalacestuia.Estenacelaitimplimpede
cacestlucrunuintemeieaznfiinaproprieaobiectuluicuroldeamintire.
Suvenirularevaloareiamintiredoarpentrucelataatdejaadicncel
nsuidetrecut.Suvenirurileipievaloareadactrecutulpecarelevoci
pierdesemnificaia.Invers,celcarenuservetedesuveniruridoarpentrua
rememoraceva,ciletransformnobiecteveneraieitrietentrecut,
ntreineunraportdistorsionatcurealitatea.
Untablounueste,prinurmare,nmodcertunsemn.Nicichiar
suvenirulnupenrealitateozbovireasupraluinsui,ciasupratrecutuluipe
carelntruchipeazcuTabloul,dimpotriv,indeplineteindicareaaceeace
estereprezentatdoarpropriulsuconinut.Afundndunenelneregsimn
acelaitimpnprezenaaceea(estereprezentat.Tabloulesteindicativprin
faptulcnefaceszbovim.Acestlucconstituieaceavalendeafipecare
amaccentuatoafirmndcnuestepurisimjdistinctdeceeacenfieaz,
ciparticiplafiinaacestuia.Amvzutcceeacereprezentataccedelasine
nsuintablou;trieteunspordefiin.Daracestlucnseamnceste
prezentelnsuintablou.Ceeacefaceabstraciedeaceastprezent
prototipuluintablouestedoarrefleciaesteticpecareamnumitodistincie
estetic
Diferenadintretablouisemnaredeciuntemeiontologic.Tabloulnuse
identific<funciasadeindicare,ciparticipprinpropriasafiinlaceeace
reproduce.
Oasemeneaparticipareontologicnueste,firete,propriedoartabloului,
ciiaclucrupecare1amnumitsimbol,ncazulsimbolului,caincelal
tabloului,estevalabil*acestanutrimitelacevacenuestenacelaitimp
prezentnel.Apareastfelsarcinaidifereniamodalitateadeafiatablouluide
modalitateadeafiasimbolului.
Distinciadintresimbolisemn,carelconducepeceldintin
proximitateatabloulaesteevident.Funciadereprezentareasimboluluinu
esteunadesimplindicarnonprezentului.Simbolulpermitemaicurnd
apariiadreptprezenaunuilucrucaestedefaptprezentnpermanen.
AcestlucrularatisensuloriginaralluisimbolDacsimbolulera
denumireaunuisemnderecunoatereadoioaspeiseparaipentrumembrii
dispersaiaiuneicomunitireligioaseprincareselegitimeaz/apartenen,
atunciunastfeldesimbolarecusinguranofunciedesemn.Dareleste
acelaitimpmaimultdectunsemn.Elnuindicdoaroapartenen,cio
identificinfieaznmodvizibil.Tesserahospitalisconstituiermia
uneivieiodinioaridovedeteprinexistenasaacelcevapecarelindic,cu
altecuvintefaceitrecutulnsuisdevinprezentirecunoscutdreptvalid.
Acestlucruestecuatt:valabilncazulsimbolurilorreligioase,cenu
funcioneazdoarcansemne.Sensulestenelesdectretoi,sunt
unificatoareipotdinacestmotivspreiaiofuncieisemnCeeaceeste
simbolizatnecesitaadar,cusiguran,oreprezentare,nmsuralcareel
nsuiestenesensibil(unsinnlich),infinit,nereprezentabildarnacelaicapabil
aceasta.Ccinumaipentrucesteprezentelnsui,unsimbolestecapabils
fieprezent!
Prinurmare,unsimbolnuindicdoar,cireprezintsuplinind.Asuplini
nseamnraevocacevacenuestedefa.Astfel,simbolulsuplinete
reprezentnd,adicevocimodnemijlocitceva.Simbolulestentmpinatcu
veneraiamenitlucruluipecaresimbolizeazdoarfiindcsimbolul
ntruchipeaznacestfelprezenaaceeacesuplinetSimbpluricumarficel
religios,drapelul,uniformasuntattdeputernicreprezentativpentruobiectul
venerat,nctacestaexistprezent(daist)nele.
|,Lpnaecineesteticeihermeneuticezentareantablouifunciade
reprezentareasimbolului,nambeleesteprezentceelereprezint.Cutoate
acesteauntabloucaatarenuesteunsimbol.Nuideasimbolurilenutrebuies
fienmodnecesarplastice.Eleindeplinescdesuplinireprinpuralor
existentinfiaredesine,nselensinenulicnimicdespreceeaceeste
simbolizat.Eletrebuiesfiecunoscute,aacumtemunsemn,pentruai
urmaindicarea.Deaceeaelenusemnificunspordeipentrulucrul
reprezentatprinreprezentaie.Deitinedefiinaacestuiasfiezapeaceast
calensimboluri,fiinasapropriuzisnuestedeterminatsupli:cai
coninutprinfaptulcsimbolurileexist(dainei)isuntartate.Elnuexist
atuncicndeleexist(dasind).Simbolurilesuntsimplisuplinitori.Deaceea,
inuesteproprialorsemnificaie,chiardacdispundeuna.Elesunt
reprezeniiprimescfuncialorontologicdereprezentaiedinparteaaceea
cetrebuiesieprinreprezentaie.Tabloul,dimpotriv,reprezintlarndul
su,nsprinsine)prinsurplusuldesemnificaiepecareladuce.Acestlucru
nseamn,ns,cneljtatulprinreprezentaieprototipulesteexistent
ntromsurmaimare,atenie,aacumestecuadevrat.
,tabloulseplaseazntradevrlamijlocntresemnisimbol.Re
prezentareasa:niciopurindicare,niciopursuplinire.Tocmaiaceast
situaremediancarei12ridiclaunrangdefiinceiestentrutotul
propriu.Semneleartificiale,asemeneailor,iprimescsemnificaiafuncional,
spredeosebiretablou,nudinpropriulaut,citrebuiesfieconsideratedrept
semnesausimboluri.Numimaceastorigineajilorfuncionalinstituirealor.
Esteesenialpentrudeterminareavaleneideafia,carenepreocup,faptulc
oinstituireneleasastfelnuexistncazultabloului,egemprininstituire
origineaadoptriiunuisemn,respectivafuncieisimbolice.:'tftanumitele
semnenaturale,deexemplutoateindiciileisemneleprevestitoareeveniment
natural,suntinstituitenacestsensfundamental,adicnesuntaecasemne.
Eleauofunciesemnificantdoardacsuntperceputecasemne.;sunt
perceputedreptsemnedoarpebazauneigruprianterioareasemnuluiia
catului.Acestlucruestevalabilnaceeaimsurpentrutoatesemnele
artificiale,stareasemnuluisefaceprinconvenie,iarlimbajulnumeteactul
originatorprin:suntintroduse,instituire.Peacestainstituireasemnuluise
ntemeieazsensulsutiv,cumarficelalsemnelordecirculaiecarese
sprijinpelegiferareaunuicodsaualsemnelormnezice(suvenirul)carese
leagdesemnificaiaconferitpstrrii.Inmodsimilar,laorigineasimbolului
seafloinstituirecareiconfercaracterulrezentatie.Ccinupropriulsu
coninutdefiinestecelcareiconfer
?R.R.'._atia,cioinstituire,oinvestire,oconsacrarecareatribuie
semnificaienesemmiluinsinedeexemplunsemnelordesuveranitate,
drapelului,simboluluicultic.Ebuiesobservmnacestpunctcooperde
artnuidatoreazpropriaacaieuneiinstituiri,nicidacafostinstituitca
imaginereligioassaumonument,Actulpublicalconsacrriisauinaugurrii
careotransfermeniriisalenuestecelconfernprimulrndsemnificaia.Ea
estemaicurnddejaoconstruciecuojiepropriedesemnificare,ncalitatede
reprezentareplasticsauneplastic,naintelinstalatnfunciasade
monument.Ctitorireaiinaugurareaunuimonumenti.ntmpltorc
operelearhitectoniceprofaneireligioasesuntnumitemonumenteinstituitei
expusecamonumentealeevlaviei,veneraiei,pietii,pentruceleneljjui
participlaformareauneiasemeneaconexiunifuncionale.Eleirevendic
singurelcul?Ichiardacsuntdeplasate,respectivgzduitentrocolecie
moderr'urmac6trimitectremenirealororiginalnupoatefitears.Aceasta
dinurmtineichiarfiinalor,pentrucfiinalorestereprezentare.
Dacvomluamconsideraresemnificaiaexemplaraacestorforme
particulare,jaseamacformeleartisticecereprezintcazuriperifericedin
perspectivauiesteticiatririisedeplaseazncentru:ianumetoateaceleaal
crorconinutproptitrimitedincolodesinectretotalitateauneiconexiuni
determinatedectreeleimenilorCeamainobiligrandioasform
artisticcesencadreaznaceastperspectivestearhitectura(tm).
Ooperarhitectonicatrimitedincolodesinendoumoduri.Eaesten
acemsurdeterminatdescopulpecaretrebuies1slujeasc,ctide
spaiulpecaurmeazs1ocupenntregulunuicontextspaial.Orice
arhitecttrebuiesleiaiconsiderarepeambele.Proiectulsuesteelnsui
determinatdefaptulcoparhitectonictrebuiesserveascunuistildevia
issenscrientruncomplex<natural6&arhitectonicepreexistente.
Numimastfelooperdeartreuitosolurifericitinereferimastfelattla
faptulcaceastaindeplinetenmoddesvritrohceiafstconsacrat,ct
ilafaptulcaduceprincldireasacevanouansambluluispatinaturalsau
urbanistic.Operaarhitectonicreprezintlarnduleiprinaceastdub
nscriereunsporautenticdefiin.Cualtecuvinte,esteooperdeart.
Ganuesteaacevadoarfiindcesteplasatpurisimpluundeva,
asemeneaoriecldiricaredesfigureazmprejurimile,cidoardacreprezint
soluiauneisareconstructive.Deaceea,teoriaarteiianconsideraredoar
aceleoperearhitectonicecacontjnunelementcendeamnlareflecieile
numetemonumentearhitectoniceDacoperaarhitectonicesteooperde
art,atuncieareprezintnudoarrezolvaartisticauneisarciniconstructive
impusdeuncontextfuncionalideunulvital,ciaparnneoriginar.Eal
fixeazntrunfelpeacestacaoprezenperceptibil,chiardamanjfestarea
prezentestecompletnstrinatdemenireaoriginar.Cevadineatrint
restrospectivctreelementuloriginar.Acoloundemenireaoriginaradevenit
ntregi016denerecunoscutsauafostfracturatprintromultitudinede
modificefectuateulterior,operaarhitectonicvadevenieansiininteligibil.
Astfelarhitectonic,ceamaistatuardintretoate,scoatenevidennmodul
celmailimpctestedesecundardistinciaestetic.Ooperarhitectonic
nuesteniciodatniexclusivooperdeart.Finalitateaei,princareface
partedinansamblulvieii,nupoatddesprm5^deaceasta,frcaastfelea
nsispiarddinpropriarealitate.Dacofarhitectonicconstituiedoar
obiectuluneicontiineestetice,atuncieadispunedoardtlirealitate
fantomaticitrietedoarsubformadegenerataobiectivuluituristicsauj
reproduceriifotograficeauneivieidistorsionate.Operadeartnsinese
dovedeteg0purabstraciune.
nrealitate,modulncaremarilemonumentearhiteconicealetrecutului
senalicircuitulvieiimoderneiprintrecldirileridicatedeaceastaimpune
sarcinauneiintegmineraleatrecutuluiiprezentului.Operelearhitecturiinu
stauimobilepemalulfluxu
liriAHi/Mcnritriintot#Aroi^ctor^hiarda^af>mr>rrntpnrmtp
istonvmtpnrea,Consecineesteticeihermeneuticezelarndulloronou
mediere,maibun,ntretrecutiprezent.Chiarirestau[sauceicarese
ocupcuprezervareamonumentelorrmnartitiaitimpuluilor.Jjmportana
deosebitpecareoarearhitecturapentruinterogaianoastrconst,r,n
faptulcineaesteidentificabilaceamedierefrdecareooperdeartnu
acdeoprezenreal.Prinurmare,iacoloundereprezentareanusepetrece
priniucere(desprecaresetiecaparinepropriuluiprezent),operadeart
comunicitiunprezent.Faptulcfiecareoperdeartiarelumeaeinu
nseamnc,picnduniversuleioriginarestemodificat,dispunederealitate
doarncadruluneiieesteticenstrinate.Acestlucruni1poatecomunica
arhitecturacarepoartnlindelebilmarcaaparteneneisalelalume.
Jiaicirezultnsialtceva.Arhitecturaestemodelatoaredespaiu.
Spaiulesteceearindetotcefiineaznspaiu.Deaceeaarhitecturacuprinde
toatecelelalteformezentare,toateopereleartelorplastice,totceesteornament
iconfer,dincolode,Joculcerevinereprezentriipoeziei,muzicii,artei
mimiceidansului.CuprinIctotalitateaartelor,eaiafirmpestetotpropria
perspectiv.Aceastperspectivicea.Adecoraiei.Arhitecturaopstreazpe
aceastainfaaunorformeartisticealeijjperenuauvoiesfiedecorative,ci
segrupeazasupralornseleprincaracterulia!Sfereilordesens.Cercetrile
mairecentencepsireaminteascdefaptulcir'lucruestevalabilpentru
toateopereleplasticealcrorloceraprestabilitnntulformulriiuneicomenzi
artistice.Nicistatuiaplasatpesoclunusesustragencontextuluidecorativ,
ciservetesublimriireprezentativeaunuicontextjtialncareseintegreaz
ornamental269.Nicichiarmuzicaipoezia,caredispundemareflexibilitatei
potfiperformatepestetot,nuseadecveazunuispatiur,ciigsesclocul
potrivitnteatru,nsalonsaunbiseric.Niciaicinuestevorba:plasarea
ulterioar,exterioaraunuiprodusncheiatnsine,cidespreosupunere
teneiplsmuitoaredespatiuaopereicareestenevoitsseadapteze
condiiilorpimsurncareiimpunepropriilecondiii.(Snegndim,spre
exemplu,laacusticiicarenuaredoarunaspecttehnic,ciiunularhitectural
artistic.)Jtdinacesteconsideraiunicpoziiacuprinztoarepecareoocup
arhitecturaH&atearteleincludeomedieredubl,ncalitatedeart
modelatoaredespatiueaaceeaimsurmodelatoareieliberatoaredespatiu.
Eacuprindenunumaitoatedecorativealemodelriispaiuluipnla
ornament,ciesteeansipotrivitledecorativ.Esenadecoraiuniiconst
tocmainfaptulcefectueazaceapociredeaatrageasuprasaatenia
privitorului,deaisatisfacegustulideai,dincolodesinectrentregulmai
cuprinztoralcontextuluiexistenialpesoete.
Lucruestevalabilpentruntregulspectrualdecorativului,dela
arhitectura?Pnlaornamentulizolat.Desigur,ooperarhitectonictrebuie
sconstituiei,uneisarciniartisticeisatragastfelasuprasaadmiraia
uluitaprivitorului.Cueatrebuiesseintegrezeunuimoddeviafra
reprezentaunscopnidoretesseadecvezeunuimoddeviancalitatede
podoab,defundal,der,decadrucoerent.Acelailucruestevalabilncazul
oricreimodelriparticuctuatedearhitect,pnlacelalornamentului,care
nutrebuiesatragateniaasuprasa,cisseintegrezecompletfuncieisale
decorativeacompaniatoare.Darchiaricazullimitalornamentuluideineceva
dinnaturadublamedieriidecorative.Acestaitrebuiesinvitelazbavis
fieluatnconsiderarencalitatedemotivdecorativ,ciiproducdoarunefect
auxiliar.Elnuvaavea,deaceea,decelemaimulteoriniciunfel<coninut
obiectual,saulvanivelantrattprinstilizaresaurepetiie,nctprivireai
alunecadincolodeel.Recunoatereaformelornaturaleutilizatentrun
ornamentiesteintenionat.Dacmotivulrepetitivesteprivitdreptceeace
estenmodobiectatuncirepetareasavaproduceosenzaiechinuitoarede
monotonie.Pedealtparte,celnutrebuiesparlipsitdeviasau
monoton,ccitrebuiesproducncalitateaacompaniantunefectvigoranti
decisatragntrooarecaremsurprivirea.
Dacvompriviastfelntregulspectrualsarcinilordecorativecucarese
confarhitectura,vomobservacuuurincnacestasedezvluiecuceamai
mareclaritprejudecatacontiineiesteticeconformcreiaoperadeart
propriuzisesteceasituatnafaraoricruispaiusautimp,constituien
prezentultririiobiectuluneiestetice.Aceastprejudecataratnmod
nendoielniccdistinciafamiliarnounioperadeartpropriuzisisimpla
decoraiunenecesitoreexaminare.
Conceptuldecorativuluiestegnditcelmaiadeseaporninddelaopoziia
faioperadeartpropriuzisidelaorigineaacesteianinspiraiagenial.
Decargumenteazastfel:ceeaceestedoardecorativnuesteartageniului,ci
activiuartizanal.Estesubordonatcamijloclucruluipecareestemenits1
mpodobeaspoate,prinurmare,sfienlocuitasemeneaoricruimijloc
subordonatunuiscop,jaltemijloaceadecvatescopului.Nuparticip.la
unicitateaopereideart.
nrealitate,conceptuldecoraiuniitrebuiedesprinsdintroastfelde
opoziiefaMconceptularteicatrireisigseasctemeiulnstructura
ontologicareprezentriirlcareamelaboratocmodalitatedeafiaopereide
art.Trebuiedoarsneamintimc<cempodobete,decorativul,estepotrivit
sensuluisuoriginarfrumosulprinexceleninecesarsrestaurmaceast
vecheidee.Totceesteornamentiornamenteazdeterminatderaportulfa
deceeacempodobete,fadelucrulpecareesteamplasat,ideceeace
constituiesuportulsu.Acestanudispunedeunconinutesteticpropriui
suferulteriorocondiionarelimitativprinrelaiafatdesuportulsu.Chiar
iKant,<arfipututsusineoasemeneaopinie,ianconsiderare,atuncicnd
formuleazfaimacondamnareatatuajului,faptulcpodoabaestepodoab
doardacisecuvineiistIceluicareopoart27.Gustulestecapabilnu
doarsapreciezeunlucrudreptfrumosniciistiecareesteloculsu
potriviticarenu.OrnamentulnuestenprimulrndunIupentrusineataat
apoidealtceva,citinedereprezentareadesineaunuipurttor.Tocmacazul
ornamentuluiestevalabilcelaparinereprezentrii.Insreprezentarea
constituie!Procesdeafi,estereprezentaie.Opodoab,unornament,olucrare
plasticexpusntspatiuprivilegiatsuntreprezentativenacelaisensncare
estereprezentativobiseric,!Exemplu,creiaisuntaplicate.
Conceptuldecorativuluieste,deci,adecvatncercriinoastredea
completainterogreferitoarelafeluldeafialesteticului.Vomvedeamaitrziu
modulncarerestatvechiuluisenstranscendentalalfrumosuluiserecomand
dintroaltdirecie.Cenelegemprinreprezentareestenoricecazun
elementstructuralontologicunive,Consecineesteticeihermeneutice129lc
reproducereaestemodalitateadeafioriginaraarteioriginale.Seconfirm
faptulcitablouliartelestatuarengeneralau,ontologicvorbind,aceeai
Etateadeafi.Prezenaspecificaopereideartesteaccederentru
reprezentare~)arstellungKommen)afiinei.
Iziiadefrontieraliteraturiiiaprobaacestlucrunevomntrebadac
aspectulontologicpecare1amelaboratideiasupramodalitiideafia
literaturii.Aicinumaiexistnmodaparentniciun;reprezentarecarear
puteareclamaovalendeafiproprie.Lecturaesteunprocesriorittiipure.n
ea,desprindereadeoricecircumstanicontingen,aacumacestean
prelegereapublicinreprezentaiapublic,estedesvrit.Singura'donare
aliteraturiivinedinparteaperpeturiieiprinlimbiaactualizriieiprin.
Nuselegitimeazoaredistinciaestetic,cuajutorulcreiacontiinaestetic
Ihtsinguropera,prinautonomiacontiineiceperformeazlectura?
Dteraturaparej'poezienstrinatdevalenaeiontologic.Sepoateafirma
despreoricecartenurdespreunafaimoasceaestemenittuturorin
acelaitimpnimnui.
Lesteoareaceastaoaccepiunecorectaliteraturii?Saueaizvorte
pnlaurmjiectiaretrospectivaacontiineinstrinateaculturii?Literatura
caobiectallecturiiindoial,unfenomentrziu,nsnuestentmpltorc
termenulliteraturnu:Jacitire,cilascris.Cercetrilerecente(veziParry.
A.),caremobligsmiopiniafatdeprimaediie,auinovatconcepiile
romanticedesprecaracterulfpoezieiepiceprehomericenmsurancare
informeazdesprelongevitateaorala'loralbaneze.Cutoateacestea,acolo
undeaparescriereaseimpunefixareaiaeposului.Aflatnslujbarapsodului,
literaturanusenate,desigur,ncalitatealcitirii,cialrecitrii,noricecaz,
nuesteonoutatesvedemlecturaiusenfaarecitrii,aacumseobserv
ulterior.(Snegndim,spreexemplu,realuiAristoteldeteatru.)]stlucru
devinecuattmaievidentdacnegndimlafaptulccitituleraocitirecu.Nu
exist,ns,debunseam,odelimitarestrictfadecitireantcere;orice
iprehensivparesfiemereuunfeldereproducereiinterpretare.
Accentuarea,ritmicialteleasemeneatinieledecitireaceamaitcut.
ElementulIcativinelegereasasunt,nmodevident,attdestrnslegatede
ontruchipare,(SasSprachlichLtibbafte),nctnelegereaconineovorbire
luntric.Esteaa,atuncioconsecindevineinevitabil,ianumefaptulc
literaturadelsubfirmacaracteristiceiaromanuluiareunDasein(o
modalitatedeafinlume)originarnlectur,aacumeposullarenrecitarea
rapsoduluisautabloulneasadectreunprivitor.Prinurmare,lecturaunei
crtiarmairmneieaunutncareconinutulcititsereprezintpesine.
Desigurcliteraturaireceptareaeiidovedeteomarelibertatei
mobilitate272.AcestlucruldovedetechiarifaptuliichNietzsche,A.lso
sprachZarathustra.EinBucbfuralleundkeinen.
'.Deanalizeexcelentealestratificriilingvisticeaopereiliterareiale
mobilitiimpliniriiNtcareirevineopereiliterareneoferR.IneardennDos
literarischeKunstwerk.1931.Asecnutrebuiescitimocartedintrodat,
astfelnctpstrareacontactuluicutextdconstituieosarcinareluriilecturii
cenuiareuntermenanalognaudieresaucontentplare.Tocmaiacestlucru
evideniazfaptulclecturacorespundeunitiitextului,j
Genulartisticalliteraturiipoatefineles,prinurmare,doardin
perspectivaontologijopereideartinudinceaatririloresteticecese
constituienetapelelecturii.Lectuqtinenmodesenialdeoperadeart
literar,asemenearecitriisaupuneriinscei|Acesteaconstituienuanria
ceeacesenumetendeobtereproducere,darcarireprezintnrealitate
modalitateadeafioriginalatuturorartelortranzitoriiisadove<J|afi
exemplarpentrudefinireamodalitiideafiaarteingeneral.'A
Deaicirezultnsialtceva.Conceptuldeliteraturnuestedeloclipsit
deunrapojcureceptorul.Daseinulliteraturiinuestecelalsupravieuirii
letargiceauneifiinjnstrinatecarearfidatnsimultaneitaterealitii
tririloruneiepociulterioaMLiteraturaaremaicurndofunciedepstrarei
transmiterespiritualiintroducestnoriceprezentistoriaeiascuns,
ncepndcuconstituireacanonuluiliteraturiiantefectuatdectrefilologii
alexandrini,ntreagatranscriereiconservareaclasicilcconstituieotradiie
culturalvie,cenuprezervpurisimplulucruriexistente,cirecunoate
dreptpildeiletransmitemaidepartedreptmodele.Incursulntregiievolua
gustuluiseconstituie,deci,aceamrimeeficientpecareonumimliteratur
clasicdreptmodeldurabilpentrutotceurmeazpnnvremeadisputeintre
AncienesJModernesidincolodeaceasta.
Abiadezvoltareacontiineiistoricetransformaceastunitateviea
literaturiiuniyilsaledinnemijlocirearevendicriieinormativedeunitatentro
problematicistoricistorieiliteraturii,nsacestaesteunprocesnencheiat,
poatechiarunulcenuvaputduspnlacaptvreodat.Dupcumsetie,
Goetheestecelcareaintroduspeniprimaoarnlimbagermanconceptulde
literaturuniversal(^eltliteraturfpentruGoethesensulnormativalunuiastfel
deconcepteractsepoatedefiresc.Elidisprutniciazi,ccimaispunem
ncdespreoopercuosemnificaiedurabil1aparineliteraturiiuniversale.
Ceeacefacepartedinliteraturauniversaliareloculncontiina
tuturor.Apalumii.Eibine,lumeacareiatribuieooperaliteraturii
universalepoatefidespdeodistantimensdeceaoriginarncarese
exprimaaceastoper.Prinurmarejmaiestecusiguranaceeailume,ns
chiariatuncisensulnormativcerezic*conceptuldeliteraturmainseamn
copereleceaparinliteraturiiuniversalervorbitoare,deilumeacreiai
vorbescesteunacutotuldiferit,nmodsimilar,existuneiliteraturide
traduceridovedetefaptulcnacesteoperesereprezintcevaceq|estenc
adevrativalabilpentrutoi.Aadar,nuestenicidecumadevratcliterai
universalesteformanstrinataceeaceconstituiemodalitateadeafiaunei
oppotrivitdeterminriieioriginare.Modalitateadeafiistoricaliteraturiin
genereestelcurndceacarefaceposibilcacevasaparinliteraturii
universale.
Distincianormativceestedatodatcuapartenenalaliteratura
universalplasfenomenulliteraturiisubonouperspectiv.Ccidac
apartenenalaliteraturauniveiesterecunoscutdoaruneiopereliterarece
dispunencalitatedepoeziesaudeopeartalimbajuluideunrangpropriu,
pedealtpartens,conceptulliteraturiieste:
Lconsecineesteticeihermeneuticerdetoategenurile,ciiscrierilen
careasemeneatextetransmisesuntprelucrateietatetiinific,prinurmare,
totalitateatiinelorspiritului.Formaliteraturiirevineiicercetritiinificen
msurancareestelegatnmodesenialdelingualitatebkeit).Capacitatea
scripturalatotceinedelimbajesteceacaredelimiteaz[celmailargal
literaturii.
Tntrebmacumdacrezultateleobinutedinexaminareamodalitiide
afiaarteimaiabilepentruaceastaccepiunelargaliteraturii.Trebuie,oare,
srezervmsensulativalliteraturiipecare1amelaboratmaisusaceloropere
literarecepotficonsideratetdeartiputemafirmadoardespreacesteac
participlavalenadeafiaartei?Toates^ormedefiinliterarsuntpricipial
exclusedelaaceastparticipare?Paicilipseteoasemeneagraniprecis?
Existoperetiinificecareiaudobnditlittilelorscriitoricetidreptuldea
fiapreciatecaoperedeartliterareideasetprintretexteleliteraturii
universale.Acestlucruesteplauzibildinperspectivaeiestetice,deoarece
aceastadeclardreptdeterminantncazulopereideartnuatiasade
coninut,cidoarcalitateamodelriiacesteia,nsdupcecriticatacontiinei
esteticealimitatnmodfundamentaleficacitateaacesteiperspective,separrii
arteiliteraredeliteraturdevinendoielnic.Amvzutcnicimcariurt
poeticnupoatefisurprinsnadevruleiesenialporninddelacriteriulatei
estetice.Aceastaarencomuncutoatecelelaltetexteliterarefaptulcniseza
nsemnificaiasadeconinut,nelegereanoastrnuseconcentreaznmod
asupraperformaneimodelatoarecareirevinencalitatedeoperdeart,ci^
a,ceeacenecomunic.
Estsens,diferenadintreooperdeartliterariuntextliterar
oarecarenuesteaAdevratfundamental.Firetecexistodiferenntre
limbajulpoezieiicelalcuattmaimultntrelimbaprozeipoeticeilimbajul
tiinific.Acestepotfiexaminate,desigur,idinperspectivamodelrii
literare.Insdiferena|ntreacestediverselimbajereziddebunseam
ntrunaltpunct,ianumena*diferitapretenieideadevr
(Wahrheitsansf>rucf>)pecareacesteaoformuleaz,totui,oasemnare
profundntretoateopereleliterare,nmsurancarelingvisticfaceposibil
casemnificaiadeconinutceestemenitsfiesdevineeficace.Privindastfel
lucrurile,comprehensiuneaunuitext,aacumttacticatdeunistoricde
exemplu,nuestedelocattdediferitdeexperienalnuestentmpltorcn
conceptuldeliteraturseincludnudoaroperedeartcintreagatradiie
literarngenere.Loricecaz,fenomenulliterarconinenuntmpltorpunctul
ncareartaitiinasejjteund.Modalitateadeafialiteraturiiarecevaunici
incomparabil.Eaconfruntncomprehensiunecuosarcinspecific.Nu
existnimicmaistrininpimpmaisolicitantpentrunelegeredect
scrierea.Nicimcarntlnireacuoaltiu,poateficomparatcuaceast
alteritateicuaceastsenzaiedeuimire,ccilinimicimelodicconine
ntotdeaunaunelementdeinteligibilitatenemijlocit.$iceeaceparticiplaea,
literatura,esteinteligibilitateaspirituluicedatuneiitotale.Nimicnueste
ntrattpururmaspirituluicascrierea,ns,nacelaiicnuestentratt
dedependentdespiritulcomprehensivprecumaceasta,n
****J*+ff*f*f*^t*atvA4*L>s*>Afi**vl/!F*r^rl*>+/!
M/i*T/*7OOtcttxnn1mnrfmscris,dimpotriv,dendatceeste
descifraticititestentromsurattdemaresppur,nctnevorbeteca
icumarfiprezent.Deaceeacapacitateacitirii,priceperea<umblacu
materialulscrisesteasemeneauneiarteoculte,bachiaruneimagiicrei
desfaceineleag.Inea,spaiulitimpulparsfieabolite.Celcareties
citeascceneafosttransmisprinscrieremrturiseteimplineteprezenta
puratrecutului.
Iatcum,nciudatuturordelimitrilorestetice,accepiuneaceamai
largaliteratsevalideazncontextulnostru.Dupcumamreuitsartm
cfiinaopereide:joccesedesvreteabianreceptareasadectre
spectator,totastfelsepoatedespretextengeneralcpreschimbareaurmeide
sensmoartensensviuseproduceincomprehensiune.Deaceeavatrebuis
punemntrebareadacceeaceafostprobaicazulexperieneiarteiestevalabil
ipentrunelegereatextelorngeneral,deciiacelornusuntoperedeart.
Amvzutcoperadeartsedesvreteabianreprezentarea!Careo
dobndeteiamfostobligaistragemconcluziactoateopereledeartlit
suntcapabilessemplineascnlectur.Estevalabilacestlucruincazul
nelegtuturortextelor?Sensultextelorsedesvreteabiaodatcu
receptarea,lornsubiecarenelege?Aparine,cualtecuvinte,
comprehensiuneadesurvenireadesensatextnacelaimodncareaducerea
laauz(ZumGehorBringen)aparinemuzicii?Seipoatenumiacestlucru
comprehensiune,dacneraportmfadesensulunuitext]aceeailibertate
pecareioatribuieartistulnraportcupartiturapecareoreproducd)
Reconstruireaiintegrareacasarcinihermeneutice
Disciplinaclasicprivitoarelaartanelegeriitextelorestehermeneutica.
Dacratioflmentulnostruestecorect,adevrataproblemahermeneuticiise
formuleazcutoidiferitdecumeraeacunoscut.Eatrimitenaceeai
direciencareafostdeplasaproblemaesteticiidectrecriticanoastra
contiineiestetice.Hermeneuticaartrebatuncisfieneleasntrunmod
attdecuprinztor,nctsincludntreagasfearteiiproblematicaacesteia.
Asemeneaoricruitextcaresecereneles,ooperdenudoarunaliterar
trebuiesfieneleaslarndulei,iaroasemeneacomprehensivsedoreteafi
unacompetent.Cuaceasta,contiineihermeneuticeiseconferjntinderece
odepetepeceaacontiineiestetice.Esteticatrebuiessenglobeze,
hermeneutic.Acestanuestedoarunenunceprivetevastitateaproblemei,ci
nprirrndoproblemdeconinut.Hermeneuticatrebuiedefinitinvers,
astfelncts<socotealdeexperienaartei.Comprehensiuneatrebuie
gnditcaparteasurveniriiJsensncareseconstituieisemplinetesensul
tuturorenunuriloralearteiicelorlaltetradiii.
Vecheadisciplinauxiliarteologicifilozoficahermeneuticiiasuferit
nsecolullXlXleaodezvoltaresistematiccareafcutdineafundamentul
ntregiindeletnicifljjtiinelorspiritului.Easaridicatnmodsistematic
dincolodefinalitateaeiorigirpragmatic,aceeadeafaceposibilsaudea
facilitanelegereatextelorliterare.Nudotradiialiterarconstituieo
spiritualitatenstrinaticarenecesitoapropriere(Aneignunou,maivie.
Totcenusemainalnemijlocitnlumeasaexprimnduseneai]ea,adic
ntreagatradiie,arta,precumitoatecelelaltecreaiispiritualealetrecutul^
dreptul,religiaetc.,estenstrinatdesensulsuoriginarinevoitsapelezela
acelpil
Inteesteticeihermeneuticeiledepnacumnacestdomeniu,marcate
naintedetoatedefundamentareaaticatiinelorspirituluintreprinsde
WilhelmDilthey274idecercetrilesalenatereahermeneuticii,audelimitat
dimensiuneaproblemeihermeneuticemodpropriu.Sarcinanoastr,azi,ar
puteafiaceeadeanesustrageinfluentei:ainterogaieidiltheyeneia
prejudeciloristorieiideilor(Geistesgeschichte),deaceasta.
Iaindicadelanceputdespreceanumeestevorbaipentruambina
consecinaicaraionamentuluinostrudepnacumculrgireapecareo
suferacumnoastr,esterecomandabilsneconcentrmasupraproblemei
careseprinfenomenulartei.Orictamfireuitsclarificmfaptulc
contiinaesteoabstraciunecenupoateanulaapartenenaopereideart
lalumeaei,nendoielniccartanuaparineniciodatdoartrecutului,cieste
capabilscdistanadintreepociprinpropriaeiprezendesens.Astfel
exemplularteiatnbeledireciiuncazdistinctdecomprehensiune.Eanueste
doarobiectulaeiistoriceicutoateacesteanelegereaarteiincludedejao
mediereistoric,rdefineteatuncisarcinahermeneuticiinraportcuaceasta?
LprezentaporninddelaSchleiermacheriHegeldouposibilitiextremedea
traspunslaaceastntrebare.Acesteaarputeaficaracterizateprinconceptele
deiintegrare.AttpentruSchleiermacher,ctipentruHegel,lanceputst
uneipierderiiauneinstrinrifadetradiiacareprovoacreflecia
aeutic.Cutoateacestea,ceidoidefinescntrunmodfoartediferitsarcina
aticii.
Nacher,deacruiteoriehermeneuticnevomocupamaitrziu,
urmreteideterminriioriginareauneioperennelegere.Cciartai
literaturacareneasmisedintrecutsuntsmulsedinlumealororiginar.Aa
cumamartatntnoastre,acestlucruestevalabilpentruntreagaart,decii
pentruarteleliterare,nedeosebitdelimpedencazulartelorplastice.Astfel,
Schleiermacherscriecicndopereledeartintrncirculaienumaieste
vorbadeoentitatenatural,deoarecefiecareoperitrageopartedin
inteligibilitatedindeterminareaei'.Deaceea,operadeartsmulsdin
contextuleioriginaripierdedinsemnificativdacacestcontextnueste
conservatistoric.Elafirmchiarc,lare,ooperdeartsenrdcineazn
soluligliaei,nmediulei.Eaipierdelificatiadacestesmulsdinacest
mediuiintrncirculaie;esteasemeneaunuireafostsalvatdinflcri,iar
acumesteplindearsuri.
Trezultdeaicicoperadeartiareadevratasemnificaiedoarn
loculdecareoriginar?Surprindereasemnificaieisaleeste,deci,unfelde
restaurarealuioriginar?Dacnevomdaseamaivomrecunoatecoperade
artnuesteatemporalaltririiestetice,ciaparineuneilumicareabiaeai
determinpe.Semnificaia,varezultadeaicicadevratasemnificaieaoperei
deartpoatefisporninddelaaceastlume,deci,naintedetoatedela
origineaigenezaei.Rreaacesteilumicreiaiaparine,restaurareastrii
originarepecareovizaselcreator,performareanmanieraoriginar,toate
acestemijloacealereconstruciei:arputeasrevendicecapacitateadeaface
inteligibiladevratasemnificaieauneiartiHPannrnteiamnntriva
nenelegerii(Mil?Verstdndnissifalseiactualizri.
ntradevr,aceastaesteideeapecareopresupunenmodtacitntreaga
hermenetluiSchleiermacher.Cunoatereaistoricdeschide,dup
Schleiermacher,calearestaceeaceafostpierdutiatradiiei,nmsuran
carerecupereazelementulocazieoriginar.Astfel,efortulhermeneuticcaut
srecuperezenspiritualitateaautpunctuldeancorare,carearurmasfac
pedeplininteligibilsemnificaiaunei<deart,exactaacumprocedeazn
restcutextelenzuindsreproducprcoriginaraautorului.
Restaurareacondiiilorncareooperceaparinetradiieiiandeplinit
originareste,desigur,ooperaieauxiliaresenial.Doarcseimpune
ntrebareaiceeaceesteobinutastfelestentradevraceasemnificaiea
opereideartpecareocaidacnelegereaestedefinitcorectatuncicnd
vedemneaoadouareproducereaproducieioriginare.Oasemeneadefinirea
hermeneuticiieste,urm,lafeldelipsitdenoimcaoricencercarede
restituireirestaurareaunei>.Trecute.Restaurareacircumstanelororiginare
este,asemeneaoricreirestaurri,o;danieneputincios,avndnvedere
istoricitateafiineinoastre.Viaarestaurat,reratdindeprtareancarese
aflanuesteceaoriginar.EactignperpetuareadepdoarunDasein
secundarcultural.Tendinamanifestnultimavremedeascoateopdeart
dinmuzeuidealereaducenloculoriginaraldeterminriilor,saudea:
monumentelorarhitectoniceformalororiginarnupoatedectsconfirme
acestIuChiariopicturreadusdinmuzeunbiseric,saucldireaadusla
stareaeiiniiasuntceeaceaufostodat;acesteadevinobiectiveturistice.Tot
astfel,untrsrohermeneuticpentrucarecomprehensiuneaarnsemna
restaurareaoriginaruluidoarcomunicareaunuisensdefunct.
Spredeosebiredeacesta,Hegelreprezintoaltposibilitatedea
echilibractigdeficituldemersuluihermeneutic.Elarecontiinaceamai
limpedeaneputineiorierestaurriatuncicndafirm,cuprivirelaapusul
vieiianticeiareligieiculturii~operelemuzelorsuntnumaiceeaceele
suntpentrunoi:fructefrumoaseculesedinjosoartbinevoitoarenileaoferit
aacumotnrfatprezintacelefructe;nu.Jexistniciviaareala
existeneilor,pomulcareleapurtat,pmntulielementele<constituiau
substanalor,niciclimacarefceacaracterulsauschimbareaanotimpurile
stpneaprocesuldeveniriilor.
Astfel,soartanuned,cuopereleaceleiarte,lumealprimvarai
varavieiieticencareeleaunfloritisaucopt,cinumaiamintireanvha
acesteirealiti.Hegelnumetecomportamentulurmailorfatdeoperele
transeprintradiieoactivitateexterioarcaretergedepeacestefructe
ctevapicturiiploaiesaufiredepraficldetenloculelementelorluntrice
alerealitiinconjurtoansctoareinsufleitoareaeticuluischelria
ramificataelementelormoartecetiii|existenaeiexterioar,alimbii,a
istoricului.A.M.D.,nupentruasefamiliarizacuidoarpentruaio
reprezentansinensui.28CeeaceHegeldescrieaiciesteexactc&
cuprindeaexigentauneiconservriistoriceformulatdeSchleiermacher,ns
ace
277Hegel,PhnomenologiedesGeistes,ed.Hoffmeister,p.524.[Vezi
Fenomenologiaspiritului,AcademeiRepubliciiPopulareRomne,Bucureti,
1965,traduceredeVirgilBogdan,p.422iN.Trad.]inteesteticei
hermeneuticeiHegeldelabunnceputunaccentnegativ.Explorarea
elementuluiocazional,ileteazsemnificaiaoperelordeart,nuestecapabil
slereconstituie.Acesteaacteculesedinpom.Plasnduledinnoun
contextulloristoricnuvomobine*fcfctinedevia,cidoarunuldesimpl
reprezentare.HegelnucontestprinDtulcuncomportamentistorizantde
acesttipfadeartatrecutuluiconstituieilegitim.Elexprimdoarprincipiul
cercetrilordeistoriaarteicareconstituien,asemeneaoricruicomportament
istoric,untravaliuexterior.
Aasarcinaspirituluignditorfadeistorieifadeistoriaarteinar
fi,dup?Knaexterioar,attatimpctspiritulsarvedeareprezentatneape
sinensuiudsuperior.Depanndncontinuareimagineafeteicareprezint
fructeleruptetf,Hegelscrieurmtoarele:Ins,aacumfatacareoferea
fructeleculeseestemaictnaturacareleprezentanemijlocit,rspnditn
condiiileielementeleei^aerul,luminaetc.
FiindcealecuprindepetoatentrunfelmainaltnrazaBcontient
desineingestulcareofer,totastfelspiritulsoarteicareneoferredeart
estemaimultdectviaaeticidectrealitateaaceluipopor,ccieln^area
(ErInnerung)spiritului,nelencexteriorizat,estespiritulsoarteitragiceia
petoiacetizeiindividualiiaceleatributealesubstaneintrunsingura,n
spiritulcontientdesinecaSpirit.tdepeteaicintreagadimensiunencare
seplasaproblemacomprehensiuniilatiacher.Hegeloridicpefundamentulpe
carentemeiasentreagafilozofiecaBSapremaspirituluiabsolut,n
cunoatereaabsolutafilozofieisedesvreteidesineaspirituluicare,
aacumspunetextul,cuprindensineiadevrulirunmodmainalt.
Astfel,filozofia,respectivptrundereadesineistorica(geschichtliche
Selbstdrucbdringung),estepentruHegelceacarerezolvsarcinaatic.Ea
constituiepoziiacontrarextremfadeuitareadesineacontiinei.Ea
comportamentulistoricalreprezentrii(Vorstellun^setransformntrunafat
detrecut.Hegelexprimaiciunadevrdecisivnmsurancareesena(istoric
nurezidnrestituireatrecutului,cinmediereagnditoarefadeviaaegel
aredreptateatuncicndconcepeoasemeneamedieregnditoarenucaun:
exterioriulterior,cioaazpeaceeaitreaptcuadevrulartei.Elesteastfel
concepieiluiSchleiermacherdesprehermeneutic.Amfostlarndulnostrui
datoritntrebriireferitoarelaadevrulartei,sformulmocritica
contiineiiaceleiistorice,nmsurancarenentrebmnlegturcu
adevrulcaresestnartiistorie.
Lrgireantrebriiprivitoarelaadevrasupracomprehensiuniin
tiinelespiritului
Quinonintelligitres,Nonpotestexverbissensumelicere;M.Luther*
I.Preliminariiistorice
1.Caracterulproblematicalhermeneuticiiromanticeialaplicrii
acesteiaasupraistorieia)Metamorfozaesenialahermeneuticiintre
iluminismiromantismncazulncarenedecidems1urmmmaicurndpe
HegeldectpeSchleiermacher,atuncivomfinevoiisaccentumntrunmod
cutotuldiferitmomenteleistorieihermeneuticii.Aceastanuivamaiavea
mplinireaneliberareacomprehensiuniiistorice'detoateprejudecile
dogmatice,iarnatereahermeneuticiinuvamaiputeaficonsideratasub
aspectulncareaprezentatoDilthey,urmndu1peSchleiermacher.Vatrebui
maicurndsparcurgemdinnoutraseuldeschisdectreDilthey,ncercnd
sidentificmnoi,teluridectcelepecareleaveanvederecontiinadesine
istoricaluiDilthey.Lsm,cultoateacestea,laoparteinteresuldogmatic
legatdeproblemahermeneuticpecareoreprezentadejaVechiulTestament
pentrubisericinevommulumisurmrimevoluianepocamoderna
metodeihermeneuticecareducelagenezacontiineiistorice.
A)Preistoriahermeneuticiiromantice
Tehnologiacomprehensiuniiiinterpretrii(Auslegun^sadezvoltatpe
douci,ceaateologieiiceaafilologiei,dintrunimpulsanalog.
Hermeneuticateologicsadezvoltat,aacumfrumosodescrieDilthey,din
travaliuldefensivalinterpretriibiblicereformatoarenfaaataculuiteologilor
tridentiniiarecursuluiacestoralaargumentulcaracteruluiindispensabilal
tradiiei.Hermeneuticafilologicsadezvoltatlarnduleicauninstrumentar
alexigeneiumanistedearedescoperiliteraturaclasic.Ambeletrasee
*WATischreden5;26,1116,nr.5246.
SnegndimlaAugustincuasaDedoctrinachristiana.Vezimairecent
articolulpublicatdeG.:jj1.Caracterulproblematicalhermeneuticiiromantice
ialaplicriiacesteia137forbescdespreoredescoperire,ianumedespreo
redescoperireacevacenuerapuriamplunecunoscut,daralcruisensa
devenitstriniinaccesibil.Literaturaclasic,ezentpermanentncalitatede
materialformativ,nueransintegratcompletnfcuneacretin,iarBiblia
eradesigurtextulsacrualbisericiicititnpermanent,nsij^elegereaeiera
determinatdetradiiadogmaticabisericiiiconformconvingerii
Jlfonnatorilorocultat.Incazulambelorfiliereavemdeafaceculimbi
strine,inucuflnbajulerudituniversalalevuluimediulatin,astfelnct
studiultradiieioriginarece
||ebuiarecuperatfceanecesarnvarealimbilorgreaciebraic,
precumipuriifcttealatinei.Hermeneuticarevendicaastfelncazulambelor
tradiii,attpentru
:literaturaumanist,ctipentruBiblie,elucidareasensuluioriginaral
textelorprinlltQcedeetehnicespecializate.Oimportantdeosebitdobndete
aicifaptulcprin

(^UitributialuiLutherialuiMelanchtonsaajunslaunificareatradiiei
umanistecu,J0Bjulsulreformator.
IJfcPremisahermeneuticiibibliceoconstituienmsurancare
hermeneuticabiblicaeficonsideratdreptprecursoareahermeneuticii
moderneceinedetiinelef'*tuluiprincipiulScripturiipostulatdereform.
PoziialuiLuther3poatefiulataproximativnfelulurmtor:SfntaScriptur
estesuiipsiusinterpres.Pentruandinelegereajustaacesteianueste
nevoiedetradiieinicideoartapretriinsensulteorieianticedespre
sensulcvadruplualScripturii.Literaacesteiaunedeunsensunivoc,cepoate
fiextrasdineansi,careestesensuslitteralis.Daalegoricnspecial,care
preaindispensabilomogenitiidogmaticeanvbiblice,estelegitimdoar
acoloundeinteniaalegoricestedatchiarnAstfeleaesteadecvatncazul
discursuluialegoric.Dimpotriv,Vechiullentnuarevoiesidobndeasc
relevantaspecificcretinprintrointeralegoric.Eltrebuienelesliterali
areosemnificaiecretintocmaiprincestenelesastfel,recunoscnduse
nelpunctuldevedereallegiipecareotefaptamntuitoarealuiIsus.
AsulliteralalScripturiinupoatefinelespestetotinfiecareclipn
modunivoc.I.SfntaScripturcantregesteceacarendrumnelegerea
particularului,aacum,acesttotpoatefiachiziionatdoardin
comprehensiuneaparticularului.Oicarelaiecircularantreguluicuprile
nureprezintnimicnounsine.Acestilcunoteairetoricaantic,care
comparcuvntareadesvritcucorpulorganic,aportuldintrecapi
membre.Lutherisuccesoriisiaupreluataceastimaginenditnretorica
clasictransferndoasuprametodeinelegeriiiauformulatdrept~4piu
generalaluneiinterpretritextualefaptulctoatedetaliileunuitexttrebuie
acipiilehermeneuticealeexegezeiBiblieialuiLutheraufostcercetate
amnunitdupK.LnaintedetoatedectreG.Ebeling.(VeziG.Ebeling,
Evangelienauslegung.EineUntenuchung^urHermeneutik,[1942],DieAnfnge
vonLufbersHemeneutik[ZThK48,1951,172230]i,mai,WortGottesund
Hermeneutik[ZThK56,1959]).Vatrebuisnemulumimaicicuontare
sumarceservetedoarevidenieriicotituriihermeneuticiictreelementul
istoricSnsecolulalXVIIIlea.nlegturcuproblematicareferitoarelasola
scripturaveziiag,RGG3S.V.Hermeneutik.(VeziG.Ebeling,Wortund
Glaube,Bd.II,Tiibingen,neleseporninddelacontextus,nlnuireasa,ide
lasensulunitarctrecareintete'ntregul,scopusuf.
RecurgndlaacestprincipiuninterpretareaSfinteiScripturi,teologia
reformatoar'rmnelarnduleiprizonierauneipremisefundamentate
dogmatic.EaformuleazpremisaconformcreiaBibliansiconstituieo
unitate.Judecnddinperspectivulpunctuluidevedereistoricdezvoltatde
secolulalXVIIIlea,teologiareformatoareesteirnduleidogmatici
blocheazcaleauneiinterpretriindividualesntoaseaSfinteiScripturi,una
carearaveanvederenmodseparatcoeziunearelativauneiscriescopuli
compoziiaei.
Maimult,teologiareformatoarenuparesfienicimcarconsecvent.
Apelndncedinurmlacrezulprotestantcaprincipiucluzitorpentru
nelegereaunitiiBibliei,tanuleazlarnduleiprincipiulScripturiin
favoareauneitradiiireformatoarenorice<destuldescurt.Astfelajudecat
acestlucrunudoarteologiacontrareformatoare,cijDilthey6.Comentariile
acestuiareferitoarelacontradiciilehermeneuticiiprotestanteihrnitede
orgoliultiineloristoricealespiritului.Dealtfel,vommaiaveaocazias
ntrebmncemsursejustificaceastsigurandesineavndnvedere
tocsensulteologicalexegezeibibliceidacprincipiulfilologicohermeneutic
potrivcruiacomprehensiuneaunuitextsentemeieaznacestanuestela
rndulsuinsuficienntroanumitmsur,necesitndocompletaredecele
maimulteorinemrturisit>parteauneidirectivedogmatice.
Cutoateacestea,oasemeneantrebarepoatefiformulatabiaazi,dup
ceelucidaistoriciacntritpedeplinposibilitile.StudiileluiDilthey
asupragenezeiherneuticiiexpunonlnuirecoerentnsineiconvingtoare
nraportcupremiseconceptuluidetiinalepociimoderne.Hermeneutica
trebuiassedesprindmaintidetoatedinlimitriledogmaticeisse
eliberezepentruaseridicalasemnifica
5Apariiaconceptuluidesistemiaretemeiul,nmodevident,pe
aceeaisituaieteolcprecumceaahermeneuticii.Deosebitdeinstructiveste
nacestsenslucrarealuiO.RitsctSystemundsystematiscbeMethodender
GeschichtedeswissenschaftlichmSprachgebrauchsundnphilosophischen
Methodologie,Bonn,1906.Ineasearatc,datoritfaptuluicrefuzasmai
prelucrareenciclopedicatradiieidogmatice,inzuiasreorganizeze
nvturacretiporninddelaunelepasajeesenialealeBibliei(loci
communes),teologiareformatoareinsistaifavoareauneisistematicio
constatarededouorirelevantdacnegndimlaapariiaulterioa
termenuluisistemnfilozofiasecoluluialXVIIleA.iaiciptrundecevanou
nansambMtradiionalaltiineiuniversalescolastice:tiinanaturii.Acest
elementnouaobligatfilozofialaisistematizare,respectivoarmonizarea
vechiuluicunoul.Conceptuldesistem,careadeveniteatunciorechizit
indispensabilmetodicafilozofiei,iaredecirdcinileistoricendivordintre
filozofieitiin,careseproducelanceputulepociimoderne,iarmotivul
pentrucareacconceptapreadreptonecesitatefireasccucareseconfrunta
filozofiaeracacestdivornfilozofieitiinformuleazdeatuncisarcina
durabilafilozofiei,[nceeacepriveteetimolctrebuiespornimdela
Epinomis991eundecuvntulOUOTT)p,aaparempreuncupidp.6<
pjiovia.Elpareastfeltransferatdinsferaraporturilornumericeitonale
asupraordiniicele(VeziSt.V.fr.II,168,11sq.).Amputeasnegndimila
conceptulheracliteandep(j.OvCa(l
TIC.AA;^r^te.
nintervalelearmonice.Unificareaaceeace

{Caracterulproblematicalhermeneuticiiromanticeialaplicrii
acesteia
Iversalaunuiorganonistoric.AcestlucruaavutlocnsecolulalXVIII
lea,cndfiguri.MSemleriErnestiiaudatseamaconelegereadecvata
Scripturiipresupune.Oatereadiversitiiautoriloracesteia,aadar,
renunarealaunitateadogmaticainului.Odatcuaceasteliberarea
exegezei(Auslegung)dedogm(Dilthey)iblultextelorsacrealecretinismului
adobnditroluluneicoleciideizvoare;cecetrebuiausupusencalitatede
operescrisenudoaruneiinterpretrigramaticale,acelaitimpiuneia
istorice7,nelegereabazatpecoerenantreguluireclamaacum,|nod
necesar,irestituireaistoricacontextuluivitalcruiaiaparindocumentele,
iulprincipiuexegetic,potrivitcruiaparticularultrebuianelesdinperspectiva
ui,nusemairaportalainumaieralimitat,deaceastdat,deunitatea
dogmaticului,civizavastitatearealitiiistoricedeacreitotalitateaparine
documentulparticular.
Pentrucdeacumncolonumaiexistodiferenntreinterpretarea
textelorsacreianei,prinurmare,existosingurhermeneutic,aceast
hermeneuticnuestedoarctiepropedeuticaoricreitiineaistorieica
tehnicaexegezeicorecteaorscrisecicuprindesarcinileacesteia.Cciceea
ceestevalabilpentruizvoarele:>ianumecfiecarepropoziiepoatefi
neleasdoardinnlnuirealor,estevalabil,truconinuturilepecarele
relateaz.Nicisemnificaiaacestoranuestestabilnnlnuireaistoriei
universale,ncareobiecteleparticularealecercetriiistorice,attimportante
cticelemrunte,semanifestnadevratalorsemnificaierelativ,iela
rnduleiunntregporninddelacaretoateelementeleparticularesunt;epe
deplinnsensullor,lafelcum,invers,acestntregpoatefinelespedeplin
plecnddelaacestea.Istoriauniversalestentrunfeluriaacarte
ntunecat,redactatnlimbiletrecutuluiaspirituluiomenesc,alcreitext
trebuieneles,icareaistoricsedefinetepesinedupmodelulfilologieide
careseslujete.Vomc,ntradevr,acestaestemodelulpecare,urmndu1,
Diltheyntemeiazbauungistoric.
RochiiluiDiltheyhermeneuticaaccedelaesenaeipropriuzisabia
atuncicndibrmstatutuldeservantauneisarcinidogmaticecare
pentruteologiicretinierapropovduireaEvanghelieinfunciadeorganon
istoric.Dac,dimpotriv,elucidriiistorice,alcruiadeptesteDilthey,sar
dovediafioiluzie,atunciiahermeneuticiipecareoschieazdobndetela
rnduleiocutotulalt:atie;ntoarcereactrecontiinaistoricnumai
nseamn,nacestcaz,eliberarealanuriledogmei,ciometamorfozesenial.
Exactacelailucruestevalabilpentru.Euticafilologic.Cciarscriticaa
filologieisesprijineainiialpeexemplaritatea:ataantichitiiclasice,acrei
tradiieocultiva.iaceastatrebuiessufereO.Areesenialdacntre
antichitateiprezentnumaiexistraportulunivocunmodeliposteritateasa.
Clucrurilestauaaodovedeteaceaquerelkdesancienskmescareanun
temageneralantregiiepocicuprinsentreclasicismulfrancezigermani.
Porninddelaaceasttemtrebuiasfiedezvoltatrefleciaistoriccecusine,
nceledinurm,dispariiapretenieinormativeaantichitiiclasice.Prinpe
ambeleciceaafilologieiiceaateologieiavemdeafacecuunprocestler,
careformuleazaceastcerin,moiestencconvinscserveteastfel
sensuluiufaidenticcareaconduspnlaurmlaconcepereaunei
hermeneuticiuniversalepentrucrtiexemplaritateaspecialatradiieinumai
constituieopremisasarciniihermeneutice.J\par
Constituireauneitiineahermeneuticii,aacumafostearealizatde
ctreSchleier*lmacherndisputacufilologiiF.A.WolfiF.stin
prelungireahermeneuticiiteologic^aluiErnesti,nueste,aadar,purisimplu
unaltpasnistoriaarteinelegerii.Istoricicomprehensiuniiestensoitnc
dinzilelefilologieianticedeoreflecieteoretic,iniiacesterefleciiau
caracteruluneiKunstlehre(teoriauneiarte),adicvorsserveascartei
nelegeriiaacumofac,deexemplu,retoricanslujbaarteioratoriei,poetica
aslujbaarteipoeticeiajudecriiacesteia.Inacestsensaltermenului,
hermeneuticiteologicapatristiciiiceaareformeiaufostlarndullorteorii
aleuneiarte.Insdfcaceastdatesteproblematizatcomprehensiuneaca
atare.Universalitateaacesteiproiblemedemonstreazcnelegereaadevenit
osarcinntrunsensnou,faptceconferiNunsensnouihermeneuticii
teologice.Eanumaiesteoteorieauneiartecareslujeteppracticiifilologilor
saupracticiiteologilor.DeipnlaurmSchleiermacherinumetP
hermeneuticatotKunstlehre(tehnologieN.Trad.),ofacentrunsens
sistematicctitotuldiferit.Elncearcsobinfundamentareateoretica
metodeicomuneateologilo^ifilologilorntorcndusencazulambelor
chestiunilaunraportmaiprofundd^comprehensiuneaunorgnduri.^
Filologii,careeraupredecesoriisinemijlocii,sesituaudiferit.Pentruei,
hermo^neuticaeradeterminatdeconinutulaceeacetrebuianelesiar
acestlucrueraunitateajdelasineneleasaliteraturiianticcretine.
Obiectivulluist,celaluneihermeneuticiuniversale,unitateacetrebuiedat
laivealavieiigrecetiiaceleicretine,exprimceeacegndescnfond
toiumanitiicretini.Schleiermacher,dimpotriv,numScutunitatea
hermeneuticiinunitateadeconinutatradiieiasupracreiaurmeazsfij
aplicatcomprehensiunea,cidesprinsdeoriceindividualizaredeconinutn
unitateHuneiproceduri(Verfahreri)carenumaiestedifereniatnicimcar
prinmodulncareaitransmitideile,prinscrieresaupecaleoral,ntro
limbstrinsauntrunacontenwporancupropriulidiom.Efortul
comprehensiuniiarelocpestetotundenurezultojnelegerenemijlocit,cu
altecuvinteacoloundetrebuieluatnconsiderareeverf>tualitateaunei
nenelegeri.I;
IdeealuiSchleiermacherauneihermeneuticiuniversaleseprecizeaz
porninddeaicEasenatedinipotezacexperienaalteritiiiposibilitatea
nenelegeriiauuncaracteruniversal.Firetecoasemeneaalteritateestemai
mare,iarnenelegereamaiprobabilHcazulvorbiriimeteugitedectncel
alvorbiriilipsitedeart,iarncazulvorbiriifixatrprinscrismaimaredectn
celaloralitiicareestesecondat,parc,npermanend^cointerpretarea
prinviulgrai.nstocmaiextindereasarciniihermeneuticeasupr^dialogului
semnificativ,careestecaracteristicnmoddeosebitpentruSchleiermachet,
aratrsturnareafundamentalsuferitdesensulalteritiiacreidepire
trebuiesorealizezehermeneuticafadetematicadepnatuncia
hermeneuticii,ntrunsensnou,universal,alteritateaestedatnmod
indisolubilodatcuindividualitatealuitu?
Cutoateacesteanutrebuiesconsidermsimulviu,bachiargenial
pentruindivtdualitateaumancare1caracterizeazpeSchleiermacherdrepto
particularitateindi^vidualcareinflueneazaiciteoria.Maicurndrefuzula
totcetreceanepocaLuminiloriCaracterulproblematicalhermeneuticii
romanticeialaplicriiacesteia.
Tnaturcomunaumanitiisubtitulaturaideilorraionaleestecel
careobliglaofundamentalaraportuluifadetradiie9.Tehnica
comprehensiuniiestejtitdemndeoatenieteoreticprincipialiocultivare
universal,fiindcniciisulntemeiatbiblic,nicicelraionalnumaiconstituie
firulcluzitordogmaticaleriitextelor.Prinurmare,Schleiermachereste
preocupatsofereomotivaietiaticreflecieihermeneuticeisplasezeastfel
problemahermeneuticiintrunatnecunoscuthermeneuticiidepnatunci,
jspentruaplasantrunorizontadecvatredirecionareapropriuzispecare
Schleiermachersrimistorieihermeneuticiivomelaboraunraionamentcenu
joacniciunrollaciermachericareadisprutnntregimedup
Schleiermacherdininterogaiaaeutic(ceeacerestrngeiinteresulistorical
luiDiltheyfadeistoriahermetttii),darcaredominnrealitateproblema
hermeneuticiiinefacesnelegemluiSchleiermacherncadrulistoriei
hermeneuticii.Pornimdelaurmtorulipiu:nelegereanseamnmaintia
tenelegeunulcucellalt.Compresiuneaestemaintiunacord.Oameniise
neleguniipeceilalimaintinemijlocit,cuvintecomunicpnlaobinerea
unuiacord.ComunicareaestedecintotLnelegereasupraunuilucru.Ate
nelegeunulcucellaltnseamnatenelegeni'cepriveteceva.Limbane
indicdejaclucruldesprecare(woriiber)inlegtur(woriri)nu
constituieunobiectarbitraralvorbiriifadecarenelegereaicautnmod
independentpropriacale,ciestemaicurndcaleielal'nsei.Iardaceste
valabilpentrudoioameniindependentdeacelceva:careinlegturcu
carecseneleg,atunciacestlucrunseamnceinuse[doarnceeace
priveteanumitechestiuni,cintoatelucrurileesenialecareleag
Comprehensiuneadevineosarcinspecificdoaracoloundeaceastexistent
nsubnelegereaaceeaceestevizat,careconstituieovizarealucrului(Sache),
esteperturbat.Acoloundeauaprutnenelegerisauacoloundeexprimarea
|,opiniiuimeteprincaracteruleiininteligibil,abiaacoloviaafireascn
lucrulvizat^pbstructionatastfelnctopiniacaopinie,cualtecuvinteca
opinieaceluilalt,aluisauatextului,devineundatfix.Darchiariatuncise
cautngeneralcomunicareainudoarnelegerea(Verstndnis)astfel
nctseparcurgedinnoulcetreceprinlucru.Abiaatuncicndtoateaceste
drumuriicidentoarcerecaretituietehnicadialogului,aargumentrii,a
interogrii,aobiectriiiinfirmriiicare;aplicateinfaaunuitextsub
formadialoguluiinteriorpecare1poartsufletulceinelegereasedovedesc
inutile,abiaatuncisevamodificainterogaia.Abiaatuncidenelegereva
observaindividualitatealuituivaluanconsiderareparticu'acestuia,n
msurancareestevorbadespreolimbstrin,textulvafimereuctulunei
interpretrigramaticallingvistice,nsacestlucrunuconstituiedectoie
preliminar.Problemapropriuzisanelegeriiirumpeatuncicndncursul
tluidenelegereaconinutuluiseridicurmtoareantrebarereflexiv:cum
iaatelaceastopinie?Cciestelimpedecoasemeneainterogaieanuno
alteritatecutotuldiferitisemnificnceledinurmrenunarealaunsens
comun.
fe'Chr.Wolfficoalasaconsideraunmodconsecventarta
universalainterpretriicaparte
Unexemplubun(itotodatunuldincelemaivechidocumente)nacest
seaJBreprezintcriticaspino^istaBibliei.Spinozadezvoltncapitolulal7
leaalTractjMtheologicopoliticusmetodasadeinterpretareaSfinteiScripturi
porninddelainterpret2Hnaturii.Ceeaceestenmintea(mens)autorilor
trebuieinferatdindateleistorice*msurancareacestecrirelateaz
desprelucruri(istoriaunormiracoleirevelaii)ce>|Ssuntderivabiledin
principiilefamiliareraiuniinaturale.inacestelucruricare$ifl
incomprehensibilensine(imperceptibile*)sepoatenelegedespreceeste
vorba,indifeaHdefaptulcScripturaconinenmodindiscutabilunsens
moral,cuconditi.LHcunoatemnmodistoricspiritulautorului,adic,
depinduneprejudecile,snuglconcentrmdectasupralucrurilorpecare
autorullearfipututaveanminte.'?M
Aadar,necesitateainterpretriiistoricenspiritulautoruluirezultaici
dincariterulhieroglific,incomprehensibilalconinutului.Nimeninu1va
interpretapeEuHlundnconsiderareviaa,formaiaimoravurile(vita,
studiametmores)autorului,iarac|BlucruarfivalabilipentruspiritulBibliei
nceeaceprivetechestiunilemorale(JBdocumentamoralia).Doarfiindcn
povestirilebibliceaparlucruriincomprehensibileMimperceptibiles),nelegerea
acestoraarfidependentdecapacitateanoastrdeadescop*Jprininvestigaie
judecataautoruluidinntregulscrieriisale(utmentemauctorispercipiamuM
Iarnacestcazestentradevrirelevantdaclucrullacaresefacereferire
corespundesilnunelegeriinoastre,ccinoidorimscunoatemdoarsensul
propoziiilor(je|Horationutri)inuadevrul(veritas)acestora.Pentruaceasta
estenecesareliminareaoriciBtendenioziti,chiariaceleideterminatede
raiune(icuattmaimultaceBdeterminatedeprejudecilenoastre)(17).
'^J
NaturaleeanelegeriiBiblieisentemeiaz,deci,pefaptulc
inteligibilulajungepoatfipriceput,iarininteligibiluldevineinteligibildin
perspectivistoric.Pertibareanelegeriinemijlocitealucrurilornadevrul
lormotiveazocolulistoric.CeanuflHnseamnprincipiulinterpretativ
formulatastfelpentruraportulpropriualluiSpinozacffltradiiabiblic
constituieoproblemdistinct.Inoricecaz,nochiiluiSpinozavo/umtilU
elementebiblicecepotfinelesedoarpeaceastcale,nmodistoric,este
foartemarrachiardacspiritulntregului(quodipsaveramvirtutemdoceaf)
esteinteligibil,iarceeacepotljfinelesareosemnificaiepredominant.'m
Cercetndastfelpreistoriahermeneuticiiistorice,trebuiessubliniem
maintilcorespondenastrnsexistentntrefilologieitiinanaturiin
refleciaeitimpufHdespresine,careareodublsemnificaie.Pedeoparte,
naturaleeaproceduraltiinelornaturiitrebuiesfievalabilipentru
poziiafadetradiiabibliciacesilucrulslujetemetodaistoric.Pede
altpartens,naturaleeatehniciifilologiofclpracticatJnexegezabiblic
confercunoateriinaturiisarcinadeadescifracartefcjnaturii.Insensul
acestamodeluij/o/ogieiestecluzitorpentrumetodatiinelornaturiksn
aceastasereflectfaptulcadversarulnfatacruiatrebuiesseimpun
noua<tiindesprenaturestecunoatereaatestatprinSfntaScripturi
autoriti.Esenapropriuzisanoiitiineestedat,spredeosebirede
aceasta,depropriaeimetodicce,conduceprinintermediulmatematiciiial
raiuniictrenelegereainteligibiluluinsine.
10Estesimptomaticpentrutriumfulgndiriiistoricefaptulc
Schleiermachercntretenhermeneuticasaposibilitateadea1interpreta
chiaripeEuclidpotrivitlaturiisalesubiective,cercetndgenezaideilorsale
(151).
Lproblematicalhermeneuticiiromanticeialaplicriiacesteia
,istoricaBibliei,careseimpunensecolulalXVIIIlea,areun
fundamentjogmatic,dupcumoaratiaceastscurtprivireasupralui
Spinoza,ncredinailuminismului.ialtiprecursoriaigndiriiistorice,printre
caresenumrnlKVIIIleactevanumemulttimpdisprute,auncercatn
modsimilarsoferelinvedereanelegeriiiinterpretriitexteloristorice.
PrintreacetiaafostscosnmoddeosebitChladeniusdreptunprecursoral
hermeneuticiiromantice,ntradevr,interesantulconceptal
perspectivei(Sehepunkt)introduscaptuluiccunoatemunlucruntrun
anumefelinualtulunconceptceF.Dinopticipecareautorullpreian
modexplicitdelaLeibniz.;aacumnedezvluieoprivirearuncatasupra
titluluiscrieriisale,lvomjudecaChladeniusdacvomvedeanhermeneutica
saoanticipareametodeiistorice.ierdeoarececazulinterpretriicrilor
istoricenuconstituietemasaprincipal;vorbadespreconinutulraportatla
lucrurialscrierilor,iarntreagaproblemariiesteconceputdectreacesta
cafiindunadenaturpedagogiciocazional.Eaaredeafacenmod
explicitcudiscursuriiscrieriraionale.AinterpretaLpentruelanvape
cinevaaceleconceptecesuntnecesarenelegeriidepline,pasaj.Interpretarea
nuestedecimenitsindiceadevratanelegereaunui,ciestedestinatn
modexplicitsnltureaceleobscuritialeunuitextcarelHcpeelevn
nelegereadeplin(Prefa).Procesuldeinterpretaretrebuiesse
:nfunciedepricepereaelevului(102).
Iurmare,pentruChladeniusanelegeiainterpretanusuntacelai
lucru(648).:sepoatedelimpedecnevoiadeinterpretareaunuipasaj
constituienprincipiutie,iarunpasajestenelesngeneralnmod
nemijlocitnmsurancarelucrul:acoloestecunoscut,fiedatoritfaptuluic
pasajulevocacellucru,fiepentructtgelacunoaterealucruluiabiaprin
intermediulpasajuluirespectiv(682).Frcaicicompetena,nelegerea
concretconstituieelementuldecisivalcomprerinuestevorbadespreun
procedeuistoricsauchiarpsihologicgenetic.R'ioateacestea,autorulnuid
pedeplinseamadefaptulctehnicainterpretriialitourgennoui
special,nmsurancareaceastanfptuietenacelaitimpEainterpretrii.
Tehnicainterpretriinueste,debunseam,necesarattatimpareaceeai
cunoaterecaceaainterpretului(astfelnctnelegereaisefrdovezi),
saudatoritbizuiriipeinterpret.Elconsidercniciunadintreloucondiii
numaisuntndeplinitenepocasa,ceadeadouadeoarece(subsemnul
'smului)eleviivorsvadcupropriilorochi,iarceadintifiindcodatcu
sporireaelordesprelucruriadicodatcuprogesultiineiobscuritatea
pasajelorceaenelesedevinedincencemaimare(668sq.).Nevoiaunei
hermeneuticiestedatNrmaretocmaidedispariianelegeriidelasine
(yonselbstVersteheti).^Motivareaocazionalaexegezeiajungenceledin
urm,peaceastcale,laocatiesistematic.Chladeniusajungelaoconcluzie
extremdeinteresant.Elstatcanelegepedeplinunautornuesteacelai
lucrucunelegereadeplinaunuisauauneiscrieri(86).Normapentru
nelegereauneicrinuestenicidecumliaautoruluiacesteia.Cci,deoarece
oameniinupotcuprindetotul,cuvintele,urileiscrierilelorpotsnsemne
cevaceacetianuauvoitsspunsausscrieiii,prinurmare,ncercnd
slenelegemscrierile,putemsnegndim,ichiarcutetallalucruricenu
leautrecutprinminteautoriloracestora.JI
Chiardacexisticazulinvers,ncareunautoraavutnvederemai
multdec(tm)pututnelege,sarcinapropriuzisahermeneuticiinueste
pentruelaceeadeafacenfllaurmnelesacestmaimult(Mehr),cicrile
nselensemnificaialoradevrat,*Mobiectiv.Deoarecetoatecrile
oameniloridiscursurileacestoraaucevancaiprehensibilianumezone
obscuredatorateunuideficitdenelegereconcretynevoiedeointerpretare
corect.Pasajelesterpepotdevenirodnicepentrunoi,aJ|potsugeramai
multeidei.JI
SnuuitmcntotacesttimpChladeniusnuarenvedereexegeza
bibjjledificatoare,cilaslaopartenmodexplicittextelesacrepentrucare
artafilozofiainterpretriiarconstituidoaroanticamer.Deasemenea,elnu
vreaslegitimeze{>expunereasaideeactotcepoatefiimaginat(toate
aplicaiile)aparinedentelegeluneicrti,cidoarceeacecorespunde
inteniilorautorului.InsacestlucrunusemniJHnmodevident,nochiisio
limitareistoricopsihologic,cisereferlaoaderconcret,desprecarene
asigurnmodexplicitcesteluatnconsiderareexegetuactreteologiamai
nou14.M
VM
P)ProiectulluiSchleiermacheraluneihermeneuticiuniversaleJI
Dupcumsevede,preistoriahermeneuticiisecoluluialXlXlease
nfieazntradejfcutotuldiferitdacnumaiesteprivitdinperspectiva
premiselorluiDilthey.CecotiiiimenssepetrecentreSpinozaiChladenius
pedeoparteiSchleiermacherpedealIncomprehensibilitateacaremotiveaz
pentruSpinozadeviereactreelementulistoriiaducenscenlaChladeniuso
artainterpretriiorientatntrunsensconcretardSchleiermachero
semnificaiecutotuldiferit,universal.
Oprimdeosebireinteresanteste,dacnumnel,aceeac
SchleiermacherJvorbetedesprelipsauneinelegeri(Unverstndnis),ci
desprenenelegere(MtfverstndmElnumaiarenvederesituaiapedagogic
aexegezei,carevinenajutorulntelegfijceluilalt,aelevului;laelinterpretarea
icomprehensiuneasempletescstrns,asemeavorbeignditeiacelei
rostite,itoateproblemeleinterpretriiconstituienrealijjproblemeale
comprehensiunii.EstevorbaexclusivdespresubtilitasintelligendiiJdespre
subtilitasexplicandi6(casnumaivorbimdespreopplicatio1}.ns
Schleiermac|jdistingenaintedetoatenmodexplicitpracticamailaxa
hermeneuticiipotrivitcf|comprehensiunearezultdelasine,depracticamai
riguroascepornetedelaideeajceeacerezultdelasineeste
nenelegerea'8.Aceastaestedistinciapecareintemeia;propriarealizare,
aceeadeaelaboraotehnologieautenticacomprehensiuniinlocunui
agregatdeobservaii.Acestlucrunsemnaoinovaiefundamental.Ccide
acu
14AcestlucruarputeafivalabilncazulluiSemler,acruiafirmaie
citatmaisuslapagina13aratcareestesensulteologicalrevendicriiunei
interpretriistorice.
15[Arfifostnecesarsprobezaceastfuzionareacomprehensiuniicu
interpretarea,carealcontestatdectreautoricaD.Hirsch,cucitatedin
Schleiermacher.SamtlicbeWerkeIII,3,p.38(=SuhrkampBandiiber
PhilosophischeHermeneutik,p.163):Interpretareasedeosebetenelegere
doarasemeneavorbiriicuvocetaredevorbirealuntric.Acestlucrunu
afecteazfiieterulproblematicalhermeneuticiiromanticeialaplicrii
acesteia.
Ledenelegereinenelegerilevorficonsideratenucaelemente
accidentaleciintegranteacroreliminarepreliminardevinenecesar.Iat
definiialuilacher:Hermeneuticaesteartaevitriinenelegerii.Easeridic
deasupratUttiipedagogiceapracticiiinterpretriictreautonomiaunei
metode,nmsura(^nenelegerearezultdelasine,iarnelegereatrebuies
fieintenionaticutatJcepunct.Evitareanenelegeriitoatesarcinile
suntcuprinsenaceast:negativ.Schleiermachervederezolvareaeipozitiv
ntruncanonalregulilorstaregramaticalipsihologic,caresedetaeaz
completdeoriceconstrngereicideconinutchiarincontiina
interpretului.
Jdermachernuestecusiguranprimulcarelimiteazsarcina
hermeneuticiilaaligibilceeaceestevizatnrostireaitextelealtora.Arta
hermeneuticiinuafostLorganonulcercetriiconcrete.Acestlucruo
deosebetedintotdeaunadeceeacechernumetedialectic.Inspestetot
undesedepuneuntravaliucomsivacoloundesencearc,bunoar,
nelegereaSfinteiScripturisauaclasiciloraneaznmodindirectoraportare
laadevrulcezaceascunsntexticare;scoslalumin.Ceeacetrebuiesfie
nelesnuestenrealitateungndvzutcaitdevia,cicaunadevr.Tocmai
dinaceastcauzhermeneuticandeplineteuniuvantirmnencadratn
cercetareaconcret.Deacestlucrutinecontilierrnacriernmsurancare
raporteaz,totui,principialhermeneuticancadrululuitiinelorla
dialectic.
Toateacestea,sarcinapecareiopropuneestetocmaiceaaizolrii
travaliuluilensiunii.Aceastatrebuiedevinometodicproprieindependent.
AcestlucrudupSchleiermacherioeliberaredetematicalimitatcare
determinesenaaeuticiincazulprecursorilorsi,cumarfiWolfist.Elnu
maiadmitelimitareallimbilorstrine,niciceaasuprascriitorilorngeneral,
cciacelailucruarputeasinconversaieinvorbireaauzit
nemijlocit20.
Lucrunseamnmaimultdectolrgireaproblemeihermeneuticea
compreauniitextelorfixateprinscrisctrecomprehensiuneavorbiriin
general.Setrdeazpdeplasaredenaturfundamental.Ceeacetrebuiesfie
nelesnumaiesteacumOJteratextuluiisensuleiobiectiv,ci,deasemenea,
individualitateaceluicarejjte,respectivaautorului.Schleiermacherconsider
cgndurilepotfinelesecuatdoarnregresulctregenezaacestora.Ceeace
pentruSpinozaconstituiauncazTalinteligibilitiiisolicitaocolulctre
elementulistoric,devinepentruelunlucruIliticonstituiepremisadelacare
elaboreazteoriacomprehensiunii.Schleiermacherlidercceeaceestelsat
celmaiadesealaurm,bachiarneglijatnceamaimareestenelegereaunui
irdegnduridreptunmomentdeviaceirumpe,ofaptoicumultealtele,
chiardeunaltfel21.iplaseazastfelalturideinterpretareagramatical
interpretareapsihologic(teh*inaceastarezidoriginalitateasa22.Vom
lsancontinuarelaoparteexpunereadeingenioasnsinealui
Schleiermacherlegatdeinterpretareagramatical.Staconinelucruri
admirabiledesprerolultotalitiidatenprealabilalimbajuluiiscriitori
astfelpentruintrepretulsuctidespreimportantantreguluiuneitldcm,
p.30.
Si'1'

(fiii!
Literaturipentruoperaindividual.Esteposibilpotrivituneicercetri
recenteplatatextelorpostumealeluiSchleiermacherfaptulcinterpretarea
psihologiciiinstaleaznprimplanulideilorluiSchleiermacherabianmod
progresivncvmevoluieiconcepieisale.noricecaz,aceastinterpretare
psihologicadevenit}determinantpentruconstruciileteoreticealesecolului
alXlXlea:pentruSavkBoeckh,SteinthalinaintedetoatepentruDilthey.
Divorulmetodicdintrefilologieidogmaticeste,cutoateacestea,
esenialSchleiermacher4chiarincazulBibliei,undeinterpretarea
psihologicindividvfiecruiscriitorestelsatcumultnurmdesemnificaia
elementelorunitareiCOEdinpunctdevederedogmaticprezentenacestea.
Hermeneuticacuprindeteinterpretriigramaticeipsihologice.Elementul
caracteristicalluiSchleiermachertnsinterpretareapsihologic.Eaeste,n
fond,uncomportamentdivinatoriu,opunerenansamblulstriidespirita
autorului,osesizareadesfurriiluntredactriiuneiopere6,oreproducere
aactuluicreator.Comprehensiuneaestedecireproductivraportatlao
producieoriginar,ocunoatereaceeaceafostcuno(Boeckh),o
reconstruciecepornetedelamomentulviualconcepiei,delade
embrionarcapunctdeorganizareacompoziiei8.
23CunotinelenoastredesprehermeneuticaluiSchleiermacherse
sprijineaupnacumlprelegerilesaleacademicedin1829ipecursulde
hermeneuticeditatdeLiicke.Acestastructuratporninddelaunmanuscris
din1819i,maiales,pebazanotelorfcutepemcursuriloruniversitaredin
ultimadecadavieiiluiSchleiermacher.Aceaststaredelucruri:cfaza
trzieaideilorluiSchleiermacherinurodnicasaperioaddenceput
marcaicontactulcuFriedrichSchlegelesteceadecareaparineteoria
hermeneuticcunoscutnou!Esteceacareadevenitnprimulrnd
datoritluiDiltheyinfluentdinpunctdevedereisidiscuiademaisus
pornetedelaacestetexteincearcsdecupezetendineleesefltiprezenten
ele.Cutoateacestea,prelucrareamaterialuluiefectuatdeLiickenuestecu
strindemotivecetrimitlaoevoluieaideilorhermeneuticealelui
Schleiermachericareioabordareseparat.HeinzKimmerleareorganizatla
ndemnulmeumaterialulpostumafljDeutscheAkademienBerlinia
publicatuntextrevizuitcritic,prevzutcuoprefaSjAbhandlungender
HeidelbergerAkademiederWissenschaften(Jg.1959,2.Abhandlung).
Formuleazndisertaiasacitatacolotentativainteresantdeadetermina
direciaevoluieSchleiermacher.VezistudiulsunKantstudien51,4,p.410
sq.[nceeacepriveteediianoutKimmerle,aceastapltetepreul
autenticitiisaleprintrolecturmaidificildectprelucrriiluiLiicke,carea
fostfcutdinnouaccesibilprinefortulluiM.Frank.VeziM.Ft|j(ed.),F.D.
E.Schleiermacher,HermeneutikundKritik,Frankfurt,1977]J
WerkeI,7,p.83.
25I,7,262:Chiardacnuputemsajungemniciodatlaonelegere
deplinafieciparticularitiindividualeascriitorilorNouluiTestament,
performanaceamainaltesteposi|.ianumenelegereatotmaideplina
vieiicomuneceseexprimnacestea.
26lFvbIII,7,p.355,358,364.'j
27EmyklopdieundMethodologiederphilologischenWissenschaft,ed.
Bratuschek,2.Aufl.1886,p.IC
28Diltheyaintroduspentruadesemnaacestlucrunstudiilesale
referitoarelaimaginaiapocJ~:~ci<>CF.indmcksbunkt)transferndu1n
modexplicitdinspreai,.RnlcBerm^Ud!.M.nttce,1.,ap.Mr,.
Wrtdnl^iS^^IsS2^S$S1<S*sx^^_?<^^(tm)^urmeazpmaparadulmai
maresaumaimicalgndirea^^iTme^Sttctului^Firetecpremisai
este,PrPfluZ1S'd^acomprehensiuniiesteceapotrivitcreiaaceastdela
careseformuleazsarcinacomPredseexprim.Schleiermacherartisticnu
reprezintdoarunactdemomentc^sP^^artisticmomentede(tm)%^(tm)
l^eufisatisfaciape'careonexprimarermnnd(tm)*L^tdem^P^'
detestetextelepoeticedeceie
Hber,exprimarel,amintitceva
P.,devoinacomundij.^dialogulliberpecare
:amintitmaisusal(tm)Joultroian,bunoarncreaia
Detaabildemodulsaudeaficomumc^^^^^^^^^
_celcareesteinteresatdereaktatea1Ston^^^^Q^^^
Nimeninuvaputeaafirma*,*^^
^particulare.Cnc'earcscautepestetotacestd^^^prOprlu.21s
^careconstituiearheti^n^^dialogulliberpecareatrnegnd^arti
^D^aproapedelocnconsideraren^ceea^?'are^ddncheiere
Feldeformareartisticni
Acestlucrueste',firete,cSatttextelor.ElesuntO.CompKhen8iuncaJ
laoartaretOricactdecomprehensiunealvorbiru,reconLciauneii
dispunecanemi)locitaauitvalabilncazulconsemnaruaunadeja
reprezentripnnarta.Acoto,'feuna.Oricevorbireiorieetexmnihensiunii,
ctrehermeneuticaotuieun!^^ftonceptialuiSchleiermacnero.
Hermeneutica.^,Diakktik(ed.Odebrecht),p.569sq.
*A~l(\par
148uluicnealimbajulnuestevorbire,adicdispunedeounitatede
sensideformindependentdeoricenelegereavorbiriiiaadresriisau
persuadrii.ConceptuldegndireartisticalluiSchleiermacher,subcare
acestareuneteartapoeticiretorica^nuserefer,dimpotriv,laprodusul,
cilacomportamentulsubiectului.Astfelvorbiratesteconceputlarndulein
modexclusivcaart,cualtecuvintecaexpresieauneiproductiviti
modelatoare,prinignorareaoricreiraportrilaofinalitateilaunlucru,iaj
graniadintreceeaceestelipsitdeartiartisticdevinefluidasemenea
celeidintrecomprehensiuneasimpl(nemijlocit)iceadeterminatdeo
operaieingenioas.Umsurancareoastfeldeproduciearelocmecanic,
conformunorreguliilegiinujmodincontientgenial,compoziiavafi
reconstituitmentaldectreinterpretnmo<jcontient;dacnsea
constituieoperformancreatoarenadevratulsensalcuvntul^nscutdin
geniu,atuncioasemeneareconstituirepebazaunorregulidevineimposibil^
Geniulesteelnsuicreatordemodeleiinstituiereguli.Elcreeazformenoi
deexprimarelingvistic,deconstrucieliterar,etc.Schleiermachertinecont
pedeplinde'aceastdifereniere.Producieigenialeicorespundedepartea
hermeneuticiinecesitateuneidivinaii,aintuiriinemijlocite,carepresupune
nfonduntipdecongenialitate.D;nsgranieledintreproduciasimplicea
subtil,dintreceamecaniciceagenialsuiafluidenmsurancare
asistmntotdeaunalaexprimareauneiindividualiti,ncaleacioneaz
mereuunelementdegenialitateneconstrnsderegulicancazulcopiilor
carecrescptrunzndntrolimbatuncirezultdeaicicifundamentul
ultimoricreicomprehensiunitrebuiesfieunactdecongenialitateacrui
posibilitatentemeiazpeoconexiuneprealabilatuturorindividualitilor.
AcestlucruconstituientradevrpremisaluiSchleiermacher,ianume
corictindividualitateesteomanifestareavieiitotale(Alleberi)ideaceea
fiecarepoartnsilunminimdincellalt,iardivinaiaestestimulat,aadar,
princomparaiacusinensuii,Elpoateastfelsafirmecindividualitatea
autoruluitrebuiesfieperceputnemijloci^1transformndunenoininen
cellalt.Radicalizndastfelcomprehensiuneandinproblemeiindividualitii,
Schleiermacherconcepesarcinauneihermeneuticidreptuniversal.Cci
ambeleextreme,alteritateaifamiliaritatea,suntdatempreunck
diferenierearelativafiecreiindividualiti.Metodacomprehensiuniiva
aveavederenegalmsurelementulcomunprincomparaiecti
particularulpriaintuireadicvafiattcomparativctidivinatorie.Ea
rmnensnambeleprivineoart,deoarecenupoatefitransformatntr
ooperaiemecanicdeaplicareaunotsjreguli.Elementuldivinatoriurmne
indispensabil34.
Pebazaacesteimetafiziciesteticeaindividualitii,principiile
hermeneuticeutilizatejdefilologiiteologisuferoschimbareradical.
SchleiermacherlurmeazpeFriedrich5stintreagatradiiehermeneutic
retoricatuncicndrecunoatedrepttrsturiiesenialacomprehensiunii
faptulcsensulparticularuluirezultntotdeaunadoardij;'context,decipn
laurmdinntreg.Acestprincipiuestevalabilnmodfirescpentffljnelegerea
gramaticalaoricreipropoziiipnlanscriereaacesteiannlnuire!;
ntreguluiuneiopereliterare,bachiarpnlanivelultotalitiiuneiliteraturi,
respectivt'unuigenliterar.InsSchleiermacherlaplicasupranelegerii
psihologice,caretrebuieijneleagoriceconfiguraiedegnduridreptun
momentdeviaplasatnnlnuire^'iCaracterulproblematicalhermeneuticii
romanticeialaplicriiacesteia.
Ticularulnuestedatnainteaparticularuluiexceptndcazulncare
ntregulestedat:formaunuicanondogmatic(asemeneaceluiprezentn
exegezabiblicacatolicisi,aacumamvzut,ntroanumitmsurncea
reformatoare)sausubformamconceptpreliminaranalogacestuiareferitorla
spirituluneiepoci(aacumpresu
;stspiritulantichitiisubformaunuipresentiment).YSchleiermacher
explicnscasemeneadirectivedogmaticenupotrevendicaoiitate
preliminariconstituieastfeldoarlimitrirelativealecercului,nprincipiu
aprehensiuneaestentotdeaunaomicarentrunastfeldecerc,astfelnct
revenireaadinsprentregasuprapriloriprocesulinverssunteseniale.La
aceastasefaptulcacestcercseextindemereu,deoarececonceptulntregului
esteunulv,iarinserareancontextedincencemailargiafecteaz
ntotdeaunainelegereadcularului.Schleiermacheraplicasupra
hermeneuticiimetodasapredilectauneirieridialecticepolareiiaastfeln
considerarecaracterultranzitoriuiinfinitatearcaacomprehensiunii,
dezvoltndodinvechiulprincipiualntreguluiialprilor,relativizarea
speculativ,caracteristicpentruel,reprezintmaicurndoschemsnatoare
descriptivaprocesuluicomprehensivinuunscopurmritsistematiC.St
lucruesteindicatdefaptulcelpresupuneexistenauneinelegeritotalen
iulncaresepetrecetranspunereadivinatorie:pncndnceledinurmtot
cei,particularidobndetedeplinalumin.
Iputeasnentrebmdacastfeldeformulri(pecarelentlnimila
Boeckh)pottenconsiderarenmodriguros,saudacnusuntmenites
descrieototalitateativacomprehensiunii.DesigurcSchleiermacher
consideraindividualitatealenealuiWilhelmvonHumboldt,careeraimai
fermnaceastprivindreptuncenupoatefidezlegatniciodatn
ntregime.Dartocmaiaceastteztrebuiedpasdoarrelativ:barieracaremai
blocheazaiciraiuneainelegereanuesteunaniedenedepit.Eatrebuie
depitprinsimire(Geftihl),deciprintronelegerenijlocitsimpatetici
congenial.Ccihermeneuticaesteartinuooperaiepanic.Eaaduce
astfellamplinireoperasa,comprehensiunea,asemeneauneioperes,art.
^Limitaacesteihermeneuticintemeiatepeconceptulindividualitiise
vdeteprinjjtulcSchleiermachernuconsidercsarcinafilologieiia
exegezeibiblice,ceadealegeuntextredactatntrolimbstrinicare
provinedintroepoctrecut,arfinncipiuunamaiproblematicdectorice
alttipdecomprehensiune.Desigur,Schleiercherconsiderlarndulsuco
problemspecialapareodatcunecesitateadepiriieidistanetemporale.El
onumeteegalizarecucititoruloriginar.Daraceasteratiedeafiegal,
realizarealingvisticiistoricaacesteiegaliticonstituiepentruelo
preparareidealaactuluipropriuzisalcomprehensiunii,carepentruelnuina
situareapeaceeaitreaptcucititoruloriginar,ciegalizareacuautorul,prin
care.Estedescifratcaomanifestaredeviaspecificaautoruluiacestuia.
Problemaluiileiermacherestenuaceeaaistorieiobscure,ciaceeaaunuitu
obscur.IDarseimpunentrebareadacoasemeneadiferenierentre
producereaegalitiin3ftculectoruloriginaricomprehensiunepoatefi
fcut.Inrealitate,premisaidealazriicucititorulnupoatefirealizat
nainteaefortuluicomprehensivpropriuzis,ci:nglobatnntregimenacesta.
Chiarimesaiulunuitextcontemooran.Cuacruiuprincarenvms
nelegemoaltopinie,oaltlimbsauuntrecutnecunosciMicareacircular
arelocdeoareceniciunlucrudeinterpretatnupoatefinelesdindat.Cci
chiarininteriorulproprieilimbicititorulestenevoitsinsue;limbajul
autorului,extrgndu1dinscrierileacestuia,icuattmaimultspecificulopi
sale.InsdinacesteconstatricareseregsesclaSchleiermachernsui
rezultegalizareacucititoruloriginardesprecarevorbeaacestanuesteo
operaiepreliminarpoatefidetaatdeefortuldecomprehensiunepropriu
zis,pecareSchleiermachetnelegecapeoegalizarecuautorul.
DarscercetmmaindeaproapecenelegeSchleiermacherprintro
astfelegalizare.Cci,firete,eanupoatesnsemneunprocesdeidentificare
purisimpliReproducerearmnenmodesenialdiferitdeproducere.
Schleiermacherajastfellafrazaconformcreiatrebuiesnelegemunscriitor
maibinedectsaneleselN.Pesineoformulmereureluatdeatunci,
dinacreisuitdeinterpretriseconture;ntreagaistorieahermeneuticii
moderne.ntradevr,aceastfrazconinestipul;adevrateiproblemea
hermeneuticii.Sexaminm,prinurmare,maindeaproaisensulacestei
formule.
EstelimpedecesemnificealaSchleiermacher.Elvedeactulnelegerii
caoefectu:reproductivauneiproduceri.Aceastaestemenits
contientizezeceeacearputeairmnincontientpentruautor.Inmod
evident,Schleiermachertransferprinacformulesteticageniuluiasupra
hermeneuticiisaleuniversale.Modalitateadecreaieartistuluigenialreprezint
cazulexemplardelacareserevendicteoriaproduciiincontienteia
contienteinecesarencadrulreproducerii36.*
ntradevr,neleasastfel,formulapoatefuncionacaunprincipiu
generalfilologiei,dacaceastaesteneleascanelegereavorbiriisubtile.Mai
bunaneleicareldistingepeinterpretdeautornusereferlanelegerea
lucrurilordesprecarevorbetentext,cidoarlacomprehensiuneatextului,
adicaceeaceautorulavizatiexprimatntextulsu.Aceast
comprehensiunepoatefinumitmaibunnmsuracarenelegerea
explicitiastfeldelstoareauneiopiniiincludeunpluscunoaterefat
derealizareaconinutuluiacesteia.Frazaamintitenunaastfelunluidela
sineneles.Celcarenvasneleagdinpunctdevederelingvisticuntext
redantrolimbstrinvaridicancontiinaexplicitregulilegramaticalei
formacompoziieaacestuitextpecareautorullearespectat,fraida
seamadeeledecarieltrianaceastlimbiinstrumentarulei.Acelailucru
estevalabilnprincipiupemoriceproduciegenialireceptareaeidectre
alii.Trebuiesnereamintimacestlucrutfspecialnceeaceprivete
interpretareapoeziei.iaicitrebuienmodnecesarinelegemmaibinepe
poetdectofceaelnsui,ccielnicimcarnusenelegeasinen
momentulncaresencheganelconfiguraiatextuluisu.
Deaicirezultiarhermeneuticanartrebuisuiteniciodatacest
lucrucartiscarecreeazoopernuestecelchematsointerpreteze,n
calitatedeinterpretelnuniciunfeldeautoritatenfaaceluicarelrecepteaz
purisimplu.Eleste,nmsurafiBcarereflecteazelnsui,propriulsu
cititor.Opiniapecareoarencalitatedesubiect(&reflecteazasupratextului
nuestehotrtoare.Criteriulinterpretriiestedoarceea<jp'racterul
problematicalhermeneuticiiromanticeialaplicriiacesteia.
Tituieconinutuldesensalcreaieilui,ceeaceeaspune.Astfelteoria
producieiilcrealizeazoperformanteoreticimportant,anulnddiferena
dintreinterprett.Ealegitimeazegalizareacelordoumrimi,ns,deiceea
cetrebuienelesnu^interpretareadesinereflexiv,ceeacetrebuieneles
rmnetotuiopinia(Meinung)jtientacreatorului.Iatceanumeafirm
Schleiermacherprinformulareasaaxal.
J,fostmuliceicare,urmndu1peSchleiermacher,aureluatnacelai
sensformula.
DeexempluAugustBoeckh,SteinthaliDilthey:Filologulnelege
oratoruljetulmaibinedectsanelesacestapesinensuiimaibinedect
1aunelesnporanii.Ccielnefacecontieninmodlimpededeceeacese
aflanacestadoaritientinmodreal8.Princunoaterealegitii
psihologice,filologulestecapaapSteinthal,sadnceascnelegereace
cunoatentrunaptrunztoare,ajunIlatemeiulcauzalitii,algenezeioperei
retorice,almecaniciispirituluiscriitoricesc.
ReaprincipiuluiluiSchleiermacherdectreSteinthaldemonstreaz
influenariilegilorpsihologicepecaretiinelenaturiiopreiaudreptmodel.
Diltheysemicconservndntromsurmaimarelegturacuestetica
geniului.Elaplicstformulnspecialasuprainterpretriipoeilor,
nelegereaideiiuneipoeziiiddelaformaeiinterioarpoatefinumito
nelegeremaibun.Diltheyvedeaicitriumfulsupremalhermeneuticii.
Coninutulfilozoficalmariipoeziiesteataiciprindefinireaacesteiadrept
creaieliber.Creaialiberestelimitatdefactoriisaudenaturmateriali
poatefineleasprinurmaredoarcaforminterioar.;punensntrebarea
dacacestcazidealalcreaieiliberepoatedeveninmodunulhotrtor
pentruproblemahermeneuticiiidacproblemanelegeriilordeartnueste
singuracarepoatefignditsatisfctordinperspectivaacestuiiu.Oalt
ntrebarepecaretrebuiesopunemesteaceeadacprincipiulpotrivitieste
nevoiesnelegemunautormaibinedectafcutoelnsuiimai
pstreazoriginarpotrivitpremiseiuneiesteticiageniului,saudacnuafost
cumva(sformatncevacutotulnou.
Ittadevr,formulaluiSchleiermacherareantecedenteleei.Bollnow,care
acercetat;subiect40,indicdoulocurincareaceastapoatefiregsit:la
Fichte41ilaKant42.La.Reuitidentificareaunorizvoareimaivechi4.
Bollnowpresupunedinacestmotiv:vorbadespreotradiieoral,unfelde
reguldebreaslfilologictransmismaiicareafostpreluatde
Schleiermacher.
Modamodernacanonizriiproprieiinterpretriaunuiscriitoreste
consecinaunuiilogismeronat.Pedealtapartens,teoria,cumarficeaa
muzicii,apoeticiisauretorica,uncanonlegitimalinterpretrii.[Vezilucrarea
mea,ZmschenPhnomenologietindttkVersucheinerSelbstkritiknGes.
Werke,Bd.2,p.3sq.]Steinthal,EinleitungndiePsychologieund
Sprachwssenschaft,Berlin,1881.>V,p.335.
O.F.Bollnow,DasVerstehen.Werke,VI,p.337.>.D.R.K,B370.BfM.
RedeckeranexeazintroduceriilanouaediieacriiluiDilthey,
SchleiermachersLebenIIl,Acestlucrumisepareextremdeimprobabildin
maimultemotive.Aceastformmetodicrafinat,decareseabuzeaziazi
adeseacadeunmandatcedmnlibinterpretrilorarbitrareicareesten
aceeaimsuraprigcontestat,plaseazcomuniitateafilologicntrolumin
defavorabil.Acetiairevendicstatutuldeumanitimaicurnddela
recunoatereaexemplaritiiabsoluteatextelorclasice.Umanis'adevratnui
trateazastfelautorul,ncercndsineleagoperamaibinedectfcuto
acesta.Snuuitmcelulsupremalunuiumanistnuafostnelegerea^!
Modelelorsale,ciimitareasauchiardepireaperformaneiacestora.Filologul
estepri%|urmarelegatdelanceputdemodelelesalenudoarncalitatede
comentator,ciiimitatordacnuchiarrival.Asemenearelaieidogmaticecu
textulbiblic,rpo:umanistfadeclasiciafostnevoitscedezeloculunui
raportdistantpentrundeletnicireainterpretuluisajunglaaceaform
radicalacontiineidesinepecat/oexprimformulaaflatndiscuie.
Estedeaceeaplauzibildelabunnceputfaptulcorsturnarecare
reclamaattprincipialsuperioritateainterpretuluifadeobiectulsuputeafi
revendicatabiadectrf'Schleiermacher,careaconferithermeneuticii
independentauneimetodedesprinsedtoriceconinut.Acestuifapti
corespunde,laopriviremaiatent,apariiaformulei1FichteiKant.Cci
contextulncareseregsetelaeiaceastaazisreguldebreaslindic
faptulcFichteiKantserefereaulaunlucrucutotuldiferit.Aicinumai
estvorbadespreunprincipiufilologic,cidesprepreteniafilozofieideadepi
contradicii!Ceseregsescntrotezprintromaimareclaritateconceptual.
Estevorbadecidespreunprincipiuceexprimnspiritulraionalismului
cerinadeaaccedelaacelejudecricecorespundadevrateiinteniia
autorului,numaicuajutorulgndirii,prindezvoltare*consecinelorcerezid
nconcepteleunuiautor.Estevorbadesprejudecripecarearfitrebuitsle
mprteascelnsuidacarfireflectatclarisuficientdelimpede.Chiar$
tezaimposibildinpunctdevederehermeneuticformulatprecipitatdeFichte
npolemicandreptatmpotrivaexegezeikantienedominanteunaeste
inventatoriiacestuisistem,altcevacomentatoriiiurmaiisi44precumi
preteniasadea.4explicapeKantnspiritulsusuntalimentaten
ntregimedepreteniauneicritici|obiective.Formulacontestatnu
formuleaz,prinurmare,nimicaltcevadectpretenti**uneicriticifilozofice
obiective.Celcapabilschibzuiascmaibineasupraproblemei1desprecare
vorbeteunautor,acelavafinstaresvadceeaceafirmautorulnlumin
unuiadevrrmasascunspentruacesta,nacestsensprincipiulconform
cruiaunautorartrebuinelesmaibinedectsanelesacestapesineeste
strvechilafeldevechicaicriticatiinificngeneral.Elseconsacr,
totui,caformulacriticiifilozoficeobiectivenspiritraionalist.Caatareel
are,evident,unsenscutotuldiferitdecelalregulfilologicela
Schleiermacher.EstefoarteprobabilcatocmaiSchleiermachersfifostcel
careareinterpretatacestprincipiualcriticiifilozoficetransformndu1ntrun
principiual
44ZwuteEinleitungndeWissenschaftslehre,WerkeI,p.485.
45Idem,p.479,not.
46idatorezluiH.Bornkammunexemplureferitorlamodulncare
aceastpretinsformulameteuguluifilologicsurvinedelasineoriunde
esteformulatocriticpolemic.IatcespuneLutherdupceaaplicat
conceptularistotelicalmicriiasuoratrinitii(Pndiotvnm?S1?
Icterulproblematicalhermeneuticiiromanticeialaplicriiacesteia
I'deinterpretarefilologice47.Cuaceastapoziiapecaresesitueaz
Schleiermacheriismulsedelimiteazcuprecizie.Crendohermeneutic
universal,acetiacriticacluzitdeocompetendindomeniulinterpretrii
tiinifice,.UlaluiSchleiermacher,aacumonelegeacesta,numaivizeaz
lucruldesprecareie,civedeenunulpecarelreprezintuntextcao
producieliber,ignorndtulcognitivalacestuia.Acestlucruseacordcu
faptulcelorienteazhermeneuticaurmretenopiniasanelegereaatotce
tinedelimbajnfunciedeexemplulallimbajuluinsui.Vorbireaindividual
constituie,ntradevr,untravaliu*liber,deiposibilitileacestuiasunt
limitatedestructurareastabilalimbajului,esteundomeniudeexprimare,iar
preeminenaeincadrulhermeneuticiinseamnSchleiermacherfaptulc,n
calitatedeinterpretet,elobservtextelenmoddentdepreteniadeadevra
acestoracafenomenedeexprimarepure.Xiistoriaconstituiepentrueldoar
unastfeldespectacolalcreativitiilibere,al^productivitidivine,iar
conduitaistoricesteneleascaocontemplareisavurareSteireprezentaii
extraordinare.Aceastsavurarereflexivromanticaistorieiestecestlucru
estesprijinitidemodulncareSchleiermacherintroduceaceastformul:
dacdaconinevreunadevr:atuncieasevareferidebunseamdoarla
acesta.Elevitfoxulinconferineleacademice(WerkeIII,3,p.362),scriind
urmtoarele:aacumacestaeasdeasocotealdespresinensui.Dariat
cecuprindenacelaitimpmanuscrisuliloruniversitare(1828):anelege
vorbireamaintilafeldebine,iarapoimaibinedectlei(Abh.D.
HeidelbergerAkademie,1959,2.Abhandlung,p.87).Aforismelerecent
publicateuiFriedrichSchlegeldinPhilologischeLehrjahreoferobinevenit
confirmareaipotezeidefsus.Schlegelinoteazurmtoarelechiarnperioada
primelorcontactecuSchleiermacher:ateuanelegepecinevaenecesarn
primulrndsfiimaiinteligentdectacesta,apoilafeldeent,iarlaurmla
feldeprost.NuestesuficientsnelegemmaibinedectafcutoautorulSul
propriuzisaluneiopereconfuze.Confuziatrebuiespoatficunoscut,
caracterizatiuapnnprincipiilesale(SchriftenundFragmente,ed.
Behler,p.158).Stnsemnaredemonstreazpedeopartefaptulcmaibuna
nelegereesteconceputaici;iunsensorientatobiectiv:maibinenu
nseamnconfuz,nsdendatcecaracterulesteridicatelnsuilarangul
deobiectalnelegeriiiconstruciei,seproduceaceaceducelanoul
principiuhermeneuticalluiSchleiermacher.Avemaicinfaaochiloripunctul
deturnurdintresemnificaiauniversaliluministinouasemnificaie
romantic[HeinrichNiisse(DieSprachtheorieF.Schlegeh,p.92sq.)
argumenteazcredibilideeacdvaluiSchlegelesteceaaunuifilologfideldin
punctdevedereistoric:eltrebuies1eterizeze(pejumtate,
Athneumfragment,401)peautorpotrivitsensuluisu.Abiaeiermachereste
celcareconsidercnuaceasta,cionelegeresuperioarredefinitnsens
aticconstituieadevrataperforman].Opoziiemedianasemntoareeste
ceaaluiignSystemdestranscendentaleIdealismus(WerkeIII,p.623),unde
sespune:cndcineva:iafirmlucruripecare,fiedatoritepociincarea
trit,fiepotrivitaltorafirmaiipecareJ.fcut,iafostimposibilsleexamineze
nntregime,prinurmareacoloundeaenunat,nlaparentcontient,ceeace
puteaafirmatotuidoarnmodincontientVeziip.143unde:distincia
efectuatdeChladeniusntreAnteleeeunautorianelegeuntext.O
altuldescrisadmirabilntronotdejurnalaluiSchleiermacherpecareo
gsimlaSensulistoricautenticseridicdeasupraistoriei.Toatefenomenele
existdoaraimeneamiracolelorsacre,pentruacluziobservaiactre
spiritulcareleadatnatere^joculsu.
Citindoasemeneamrturieputemevaluactdemareatrebuitsfie
pasulcareducdelahermeneuticaluiSchleiermacherlaonelegere
universalatiinelorspiritul^'Orictarfifostdeuniversalhermeneutica
elaboratdeSchleiermacher,acestcaracta^universalseloveadeobarier
resimitacut.Hermeneuticasavizanrealitatetexteac*autoritateera
nendoielnic.Desigur,desprindereacomprehensiuniiiainterpretriiBibliei,
darialiteraturiiantichitiiclasicedeoriceinteresdogmaticreprezintun
pai|importantndezvoltareacontiineiistorice.Niciadevrulsacrual
Scripturiiicaracterulexemplaralclasicilornutrebuiausinfluenezeun
procedeucapabilssurprind|expresiadeviaafiecruitext,lsndnafara
discuieiadevrulcelorspuse.
Cutoateacestea,interesulcemotivaaceastabstraciunemetodicalui
Schleiermachqjnueracelalistoricului,cicelalteologului.Eldoreasne
nveecumtrebuiesnelevorbireaitradiiascris,deoarecedinperspectiva
nvturiireligioasermneesentiunsingurlucru,tradiiabiblic.Deaceea,
teoriasahermeneuticerancfo;ndeprtatdestadiuluneitiineaistoriei
carearfipututsserveasctiinelorspiridreptorganonmetodologic.Scopul
eieraaprehendareadeterminatatexteloriacestrebuiasislujeasci
universalitateanlnuiriloristorice.AceastaestelimitaSchleiermacher,unacu
careWeltanschauungistoricnuputeassemulumeasc.
B)Aderareacoliiistoricelahermeneuticaromantica.)Impasul
provocatdeidealulistorieiuniversale
Vatrebuisnentrebmasupramoduluincareistoriciiaureuits
clarificepropriultravaliuporninddelateorialorhermeneutic.Temalornu
estetextulindividual,ciir;universal.Istoriculsedefineteprinfaptulc
urmretesneleagtotalitateanlntistorieiumanitii.Oricetextluatn
partenuarepentruelovaloareproprie,ciiservedoarcaizvordocumentar,
adicdoarcamaterialmediatorpentrucunoatereanlntistorice,asemenea
tuturorrelicvelormutealetrecutului.Astfelcoalaistoricnuseputeasprijini
ncontinuarepehermeneuticaluiSchleiermacher'.
Insconcepiaistoricasupralumiiceurmretemareleobiectival
nelegeriiisto:universalesasprijinitpeteoriaromanticaindividualitiii
pehermeneuticaacesteia.Acestlucrupoatefiformulatintermeninegativi:
ntietatearaportuluiistoicuviaapecarelreprezinttradiiapentruprezent
nafostncasimilatnicideaceaslidatdectrerefleciametodic.Sarcina
principaloconstituiamediereatrecutuluiMfavoareaprezentuluiprin
explorareatradiieitransmise.Schemafundamentalpotrivit:creiacoala
istoricgndetemetodicaistorieiuniversalenueste,deaceea,altadectc&
valabilncazuloricruitext.Estevorbadespreschemantreguluiiaprii.
CompHjhensiuneaunuitextcaprodusliterarnfunciedeinteniai
compoziiaacestuianuestotunacuvalorificareaacestuia'cadocumentn
vedereacunoateriiuneinlnuiriistoriwmaivastedesprecareacestaofer
informaiiceurmeazsfieexaminatecritic.Cutoa^interesulfilolopicicel
istoricsesubordoneazreciproc.Interpretareaistoril
^Caracterulproblematicalhermeneuticiiromanticeialaplicrii
acesteia
^capabilsslujeascdreptvehiculalnelegeriiunuianumittext,dei
eavedenel,tiddelauninteresdiferit,unsimpluizvorceseintegreaz
ntreguluitradiieiistorice.(uvomgsiformulatacestlucrunmodlimpede
carefleciemetodicnicila'Rankei[iarigurosulmetodologDroysen,ciabiala
Dilthey,cateapeleaznmodcontientlaaeneuticaromanticpecareo
extindetransformndontrometodic,bachiarepistemologieatiinelor
spiritului.AnalizalogicaconceptuluidenlnuirenefectuatdeDilthey
reprezintaplicareaprincipiuluihermeneuticpotrivitcruiailarulpoatefi
nelesdoarporninddelantregultextului,iarntreguldoardincular,asupra
universuluiistoric.Nudoarizvoarelenentmpinnchipdetexte,tatea
istoricnsieuntextcepretindeonelegere.Prinacesttransferal
hermeneuticii:istorieiDiltheyrmnensdoarinterpretulcoliiistorice.El
formuleazceeaceiDroysengndesc,nfond,larndullor.
Jermeneuticaromanticifundalulei,metafizicapanteista
individualitii,devine,determinantpentrurefleciateoreticacercetrii
istoriceasecoluluialXVUIleA.Stlucrusadoveditafifatalpentrudestinul
tiinelorspirituluiiconcepiaasupralumiiiiiistorice.Vommaivedeac
filozofialuiHegelaistorieiuniversalempotrivacreiaseiltasecoalaistoric
dovedeteonelegeremultmaiprofundaimportaneiistoriei,fiinaspiritului
ipentrucunoatereaadevruluidectmariiistoricicarerefuzausoi
dependentaeifatdeaceasta.Conceptuldeindividualitateallui
Schleiermacher,lsearmonizaattdebinecuobiectiveleteologiei,esteticiii
filologiei,constituiaoacriticnfaaconstrucieiaprioriceafilozofieiistoriei
iofereanacelaitimploristoriceunrepermetodiccareledirijaasemenea
tiinelornaturiictreL,cualtecuvintectresingurultemeialunei
experieneprogresive,mpotrivireatfilozofiaistorieiuniversaleleampins
astfelnsiajulfilologiei.Acesteapuneaumare;faptulcnugndescnlnuirea
istorieiuniversaledinpunctdevedereteleologic,lmanierailuminismului
presaupostromanticdinperspectivaunuistadiufinalcarearituisfritul
istoriei,ojudecatdeapoiaistoriei.Pentruelenuexistniciunsfriti
exterioritatenraportcuistoria,nelegereantregiidesfurriaistoriei
universalefiobinut,prinurmare,doardintradiiaistoricnsi,nstocmai
acestlucrutituiepreteniahermeneuticiifilologicecareafirmcsensulunui
textpoatefinelesfidinacesta.Fundamentulcercetriiistoriceeste,aadar,
hermeneutica.
ndoial,idealulistorieiuniversaletrebuiesdobndeascuncaracter
problespecialpentruconcepiaistoricasupralumii,nmsurancarecartea
istorieiapentruoriceprezentunfragmentalcruicaptsepierden
ntuneric,riiuniversaleaistorieiilipsetencheiereadecaredispuneuntext
cucareaudeaalogiiicareparestransformenochiiistoriculuiobiografie,
dariistoriauneiiieitedepescenaistoriei,bachiariistoriauneiepoci
ncheiatepecareamlsato,ntrototalitatedesensnchis,ntruntext
inteligibilnsine.^VornvedeacDiltheyporneatotdelaastfeldeuniti
relative,cldindprinurmarenosuarepefundamentuluneihermeneutici
romantice.Acelcevacetrebuienelesncazuriesteototalitatedesensplasat
attntruncazctinaltulnaceeairefadecelcenelege.Avemdea
facentotdeaunacuoindividualitatestrince;judecatpotrivitpropriilorei
categorii,criteriiaxiologiceetc.icarepoateficu|feacesteaneleas,
deoareceeuituconstituiemomentealeaceleiaiviei.
J'''<'*fo3airiTnsniciaceastdetaarealasfrit;noininene
aflmnea,ncalitatedesubieciaicomprehensiunii,asemeuneiverigi
condiionateifiniteauneinlnuirinencheiate.Arfiuorspunem>
ndoialporninddelaaceastsituaiengrijortoareaproblemeiistoriei
universaleftchermeneuticaarputeaconstitui,nfond,fundamentul
cercetriiistorice.Istoriiuniversalnueste,totui,osimplproblem
marginal,rezidual,acunoateriiistorice^punctuleinodalpropriuzis.
coalaistoriceralarnduleicontientdefaptulcipoateexistacu
adevratnicioaltistorienafaraceleiuniversale,deoareceparticularuls
determinnsemnificaiasaindividualdoardinperspectivantregului.Cei
ramaatuncidefcutcercettoruluiempiric,cruiantregulnuipoatefidat
niciodatfraniipierdelegitimitateanfaafilozofuluiiaarbitrariului
aprioricalacestuia?
Sexaminmpentrunceputmodulncarecoalaistoricncearcs
rezolvaiproblemaistorieiuniversale.Pentruaceastavatrebuisfacemunpas
napoipentiuffobineoperspectivmaiampl,urmrindnsdoarproblema
istorieiuniversalencadrullcontextuluiteoreticreprezentatdecoalaistoric
iconcentrndune,prinurmare,dos1asupraluiRankeiDroysen.
SneamintimfelulncaresadelimitatcoalaistoricdeHegel.Refuzul
construciei;aprioriceaistorieiuniversalereprezintntrunanumitsensactul
eidenatere.Nou>preteniepecareaceastaoformuleazesteaceeacnu
filozofiaspeculativ,cicercetareaistoricpoatesconduclaoperspectiv
istoricuniversal.
PremiseledecisivealeacesteicotituriaufostcreatedecriticaluiHerder
ndreptai!'mpotrivaschemeiiluministeauneifilozofiiaistoriei.Arma
principalaataculuisula;adresatrufieiiluministearaiuniieracaracterul
exemplaralantichitiiclasice,proclamat;maialesdectreWinckelmann.Die
GeschichtederKunstdesAltertums(Istoriaarteiantichitieranendoielnic
maimultdectoprezentareistoric;aceastaformuleazocritic4j
prezentuluiiunprogram,nsdatoritambiguitiipropriioricreicriticia
prezentului,',proclamareaexemplaritiiarteigreceticetrebuiasedificeun
nouidealpentrupropriul]prezentnseamn,cutoateacestea,unpasautentic
ndireciacunoateriiistorice.Trecutulnfiatdreptmodelprezentuluise
dovedeteafiunulirepetabiliunicprinfaptulcsufltinvestigatei
descoperitecauzelefaptuluideafiastfel(Soseiri)alacestuitrecut.
Herdernuafostnevoitstreacdectcuputindincolodefundamentul
aezatdeWinckelmannisdescoperedialecticaexemplaritiiicaracterului
irepetabilaloricruitrecut,pentruaopuneperspectiveiistoriceteleologicea
iluminismuluioviziuneistoricuniversalasupralumii.Agndiistoric
nseamnacumaconcedafiecreiepociundreptdeexistenpropriu,bachiar
recunoatereaperfeciuniiacesteia.AcestpasafostfcutdectreHerder.
Concepiaistoricasupralumiierafireteincapabilsacceadlaodezvoltare
deplinattatimpctprejudecileclasicisteacordauantichitiiclasiceun
statutexcepionalcuvaloareexemplar.Oteleologicnstilulcredinei
iluministenraiunenuestenumaisinguracareadmiteuncriteriutrans
istoric,ciiunarsturnatcerezervatributulperfeciuniiunuitrecutsau
unuimomentinauguralalistoriei.
Existmulteformedeagndiistoriadinspreuncriteriusituatdincolode
aceasta.ClasicismulluiWilhelmvonHumboldtpriveteistoriacapeopierdere
iodegradareperfeciuniivieiigreceti.Teologiaistoricgnosticaepocii
goetheene,acreiinfluenasupratnruluiRankeafostdiscutatrecent50,
concepeviitoruldreptrestaurareaundperfeciunipierduteavremurilor
strvechi.Hegelaconciliatexemplaritateaesteticaacterulproblematical
hermeneuticiiromanticeialaplicriiacesteia.
Oipostazdepitaspiritului,proclamnddesvrireaistoriein
prezentniadesineuniversalalibertii.Toateacesteareprezintformede
gndireaicepresupununcriteriusituatnafaraacesteia.
:dealtparte,tgduireaunuiastfeldecriteriuaprioric,anistoriccest
lancepucercetriiistoriceasecoluluialXlXleanuestentrattdeferitde
presupoziiizicepectseconsideriafirmaceastaatuncicndsedefinete
dreptcercetarec.Acestlucrupoatefidemonstratcuajutoruluneianalizea
concepteloraarealeperspectiveistoriceuniversale.Acesteconcepteurmresc
nmoddeclaratctezecaracterulanticipativaluneiconstruciiaprioricea
istoriei.Cutoateacestea,adnpolemiccuconceptulidealistdespirit,ele
rmnraportatelaacesta.Acesttdevinecelmailimpedeprinradiografierea
reflexivaacesteiperspectiveuniversalereoefectueazDilthey.
Ictuldeplecarealacesteiaestedeterminatfrndoialdeopoziiafa
dezofiaistoriei.Ipotezacomuntuturorreprezentaniloracesteiperspective
istorice.Lumii,attaluiRanke,ctialuiDroyseniDilthey,constnfaptul
cideea,a,libertateanuigsescoexpresiedepliniadecvatnrealitatea
istoric.Acestinutrebuienelesdoarnsensulunuisimpludeficitsaual
unuidecalaj.Eidescopericurndunprincipiuconstitutivalistorieinsei
potrivitcruiaideeacunoaten:ntotdeaunadoaroreprezentaie
(Reprsentatior)imperfect.Doarfiindclucrurileiastfelestenevoienlocul
filozofieidecercetareaistoricpentrua1educapeomflegturcusine
nsuiiamplasamentulsunlume.Ideeauneiistoriicarearfiozentatie
puraideiinseamnrenunarealaeacafiindcalepropriectreadevr,
plealitateaistoricestens,decealaltparte,nudoarunmediutulbure,
materialIkpiritual,necesitaterigiddecaresefrngespiritulsufocatde
lanurileacesteia.Odeevaluaregnosticneoplatonicasurveniriicaizvorren
lumeaexterioaraamenelornuapreciaznmodjustvaloareametafizicde
fiin(Seinswert)aistorieiicuaceastaniciranguldecunoatere
(Erkenntnisran^altiineiistorice.Tocmaisfurareaplenarafiineiumane
ntimpesteceacaredispunedeoproductivitateprie.Varietateaidiversitatea
omenesculuiesteceeaceseaducepesinectreoJitatedincencemaimare
nmijloculsuccesiuniiinfiniteadestineloromeneti.Astfel>puteafiformulat
ipotezafondatoareacoliiistorice.Conexiuneaacesteiacusicismulepocii
goetheenenupoatefitrecutcuvederea.
IElementulcentralesteaici,nfond,unidealumanist.Wilhelmvon
Humboldtvedeabplimreaspecificagrecitiinbogiaunormariforme
individualepecareaceastalezint.Eibine,mariiistoricinuputeauaccepta,
cusiguran,oastfeldengustareupraunuiastfeldeidealclasicist.Acetiaau
preferatmaicurnds1urmezepeHerder.Cealtcevafaceviziuneaistoric
asupralumiiceapeleazlaHerder,ceacarenumailoateprivilegiuluneiepoci
clasice,dectspriveascntregulistorieilumiidinrspectivaaceluiaicriteriu
pecareWilhelmvonHumboldtlutilizasepentruaidamentantietatea
antichitiiclasice?Bogiademanifestriindividualenuestesturadistinct
avieiigreceti,eaestemarcadistinctaexistenteiistoricengeneralifeesta
estelucrulcareconstituievaloareaisensulistoriei,ntrebareanelinitit
privindsulacestuispectacolalvictoriilorglorioaseialdezastrelorngrozitoare
cecutremuretulomuluiestecealacaresecautastfelunrspuns.
Denicioexperienaistoriei,defragilitatea,orictarfieademare,a
lucruriloromenIstoriaareunsensnsinensi.Ceeaceparescontrazic
acestsensnaturatrectoapmntesculuiconstituienrealitatetemeiul
su.Ccisecretulproductivitiiinezabileavieiiistoricerezidnchiar
trecereansi.
ntrebareacaresepuneacumeste:cumpoatefignditunitateaistoriei
universacumpoatefijustificatcunoatereaacesteiapotrivitacestuicriteriui
acestuiidealforalistoriei.S1urmrimpentrunceputpeRanke:Orice
aciuneistoriccuonsemnatantradevruniversalcenuconstniciodat
nmodunilateralntrosimpldistrcapabilmaicurndsdezvoltenclipa
trectoareaprezentuluicevaviitor,cuprindesentimentdeplininemijlocital
valoriieiindestructibile.
Nicipoziiaprivilegiataantichitiiclasice,niciceaaprezentuluisaua
unuiviitictrecaresendreapt,nicideclinuliniciprogresulacestescheme
fundament!Tradiionalealeistorieiuniversalenupotfiasociateuneigndiri
istoriceveritabilInvers,faimoasanemijlocireatuturorepocilorfatde
Dumnezeuseadecveazfobineideiinlnuiriiistoriceuniversale.Cci
nlnuireaHerderonumeaordineyconsecinelor(Folgeordnung)este
manifestarearealitiiistoricensei.Ceeaceesteiistoricieselalumin
potrivitunorprincipiiconsecutiveriguroase:ceeaceaurmataaefectuli
caracterulaceeacetocmaisapetrecutntroluminputernic,general
Faptulcceeacesupravieuietesuccesiuniidestineloromeneticonstituieo
nlntunentreruptavieiieste,prinurmare,primaafirmaielegatde
structuraformal4istoriei,ceadeafiodevenirentrecere{Werdenim
Vergeheti).
Cutoateacestea,abiaporninddeaicivomnelegecereprezintpentru
Ranke^aciuneistoriccuonsemntatentradevruniversali,odatcu
aceasta,careeslucrulpecaresesprijinpropriuzisnlnuireaistoriei
universale.Eanuareunstabiliidentificabilnafaraacesteia.Inistorienu
domneteonecesitaterecognoscibaprioric,nsstructuranlnuiriiistorice
estecutoateacesteaunateleologic.Unitateacmsuresteaicisuccesul.Cci
amvzutcceeaceurmeazdecideasuprasemnificatieilceeacesapetrecut.
Rankeaconceputacestlucrucaosimplcondiieacunoatistorice,n
realitatens,peacestpunctapasgreutateapropriuziscareirevinensr
sensuluiistoriei.Faptulccevaestencununatdesuccessaunudeterminnu
doarsensoacesteiactivitiparticulare,perminduisaibunefectdurabil,
saufcndosconsumefralsavreourm,ciacestsuccessaueecface
caontreagnlnuiredpffapteievenimentesdevinsemnificativesau
lipsitedesens.Structuraontologicistorieieste,prinurmare,teleologic,
chiarilipsitdeuntelos.Conceptulaciuniicu<fnsemntateistoricntr
adevrrealpecarelutilizeazRankesedefinetetocmaiprin'!Acestlucru.
Eaesteunadeacestfeldacfaceistorie,cualtecuvinte,dacareunefectce
ttconferosemnificaieistoricdurabil.Aadar,elementelenlnuiriiistorice
sedefinesifc;ntradevrnsensuluneiteleologiiincontientecarelereunete
iexcludedinaceast*',nlnuiretotceesteirelevant.
Fi)ConcepiaistoricasupralumiialuiRanke
Oastfeldeteleologicnuestedemonstrabilporninddelaaccepiunea
filozoficaconceptului.Eanutransformistoriauniversalntrunsistem
aprioricncareprotagonitiisuntplasaintrunmecanismcareicontroleaz
nmodincontient.Eaestemaicurnd[problematicalhermeneuticii
romanticeialaplicriiacesteia.
;compatibilculibertateadeaciune.Rankepoateafirmachiarc
componenteleitivealenlnuiriiistoricereprezintscenealelibertii54.
Sintagmaexpriminurzealanesfritaevenimenteloristoriceexist
anumiteapariiieminententconcentreazoarecumdeciziileistorice.Decizii
seiaupestetotundeseacioneazilibertii,nsfaptulcprintroastfelde
deciziesehotrtecevanseamnco!Faceistorieiidezvluie
semnificaiaeideplinidurabilabiaprinefecteleei.Distinctiva
momentelorcuadevratistorice.Eleconfernlnuiriiistoricejtiasa.Numim
astfeldemomentencareaciunealiberdevindecisivistoric,ntesauepocale
saucrize,iarpeindiviziiacroraciunedevineattdehotrtoareitf,
mpreuncuHegel,indiviziaiistorieiuniversale(weltgeschichtliche
Individueri).{Vorbeteaicidesprespiriteoriginalecareintervinnmod
autonomnluptaideiloridintreputerilemondialerezumndulepecelemai
puternicedintreelepecaresetviitorul.Acestaesteunspiritplmditdin
spiritulluiHegel.

[ladispoziieoreflecieextremdesuccintaluiRankereferitoarela
modulnJntuireaistoricrezultdinasemeneadeciziialelibertii:S
mrturisimcistoriaaveaniciodatomogenitateaunuisistemfilozofic;nsea
nuestelipsitdeotainterioar.Vedemnfatanoastrunirdeevenimentece
sesuccedisel6neazunulpecellalt.Atuncicndspuncsecondiioneaz
numrefer,r,laonecesitateabsolut.Importantestemaicurndfaptulc
estesolicitatpesteateauman:istoriaurmretescenelelibertii;iatce
constituiefarmeculeicelrnic.Libertiiisealturnsfora,ianumecea
originar.Frdeaceastaldispareattdinevenimentelemondiale,ctidin
domeniulideilor,noriceclipse'natecevanoucarepoatefiderivatdoardin
sursaprimicomunaoricreiiiomeneti;nimicnuexistnexclusivitate
doargraieunuialtlucru;nimicnusenntregimenrealitateaceluilalt.
Domnetensiolegturmaiprofund,ins,decarenurmnenimeni
neatins,ceptrundepestetot.Libertiiisealturtitatea.Earezidnceea
cesaconstituitdeja,nceeacenumaipoatefirsturnat,Drezint
fundamentuloricreiactiviticesurvine.Devenitulconstituieconei'cuceeace
devine,nsniciaceastconexiunenuestecevacepoatefipresupusn
[arbitrar,ciexistntrunmodanume,ntrunfelinunaltul.Eaesten
acelaitimpsiectalcunoaterii.Unlungirdeevenimentesuccesivesau
alturatelegateastfelformeazunveac,oepoclificativnaceast
expunereestemodulncareconceptuldeforsealturceluiae.Fora
constituie,dupcumsevede,categoriacentralaconcepieiistoriceilumii.Ea
afostdejautilizatnacestsensdectreHerderatuncicndmizaeraeade
schemadesorginteiluministaprogresuluii,maiales,depireaconcep
ratiunecareontemeia.Conceptuldeforareopoziieattdecentralnorul
concepieiistoriceasupralumiideoarececuprindeinterioritateai
exterioritatea'iunitateparticularncrcatdetensiune.Oriceforexist
doarnexprimareaei.Ireanuestedoarmanifestareaforei,cirealitateaei.
Hegelaveantrutotulatuncicndaelaboratdialecticapartenenainterioar
dintreforiexprimare.Steiaiaparinenmodcategoricpotenialitateaunei
eficiente,ceeacenseamncea
Ranke,WeltgeschichteIX,p.XIV.
X7TTT__nuestedoarcauzaunuianumitefect,cicapacitateadea
provocaunasemeneaoriundeesteeliberat.Modalitateaeideafiesteaadar
diferittocmaideceaaefectModuleiesteiminenauncuvntpotrivit
deoarecetocmaifiinapentrusineafoesteceacareseexprimnopoziiecu
indeterminarealucruluincaresepoatemanifeRezultdeaicicforanu
poatefirecunoscutsauevaluatporninddelaexteriorizri!Poatefi
experimentatdoarsubformacontientizrii.Observareaunuiefectaccesibil
doarcauzainufora,dei,pedealtparte,foraesteunexcesinterior.J
depetecauzacetinedeefect.Desigur,acestexcesdecaresuntemcontieni
elementulcauzatorpoateficunoscutiporninddelaefectulresimitprin
rezistenimsurancareopunereauneirezisteneesteeansiexteriorizarea
uneifore.Dar<iatuncicontientizareaestemodulprincareesteresimit
fora.Contientizareamoduldeexperimentare/resimirealforeideoarecefora
seraporteazpotrivitsalelasinensi.Hegelademonstratconvingtorn
PhnommenologiedesGeistes(Fenonnologiaspiritului)sintezadialectica
ideiideforninfinitateavieiicareseraporteazla<nsiiestecontient
desine.
FormularealuiRankedobndeteastfeleansiunprofilistoric
universal,unucadrulistorieiuniversaleagnduluiifilozofiei.Platonobserva
dejastructurareflexluidjnatnis,fcndastfelposibiltransferulacesteia
asupraeseneisufletuluiefectuaictreAristotelprinteoriadespredynameis,
puterilesufletului.Foraestepotriviteseneijontologiceinterioritate.n
aceastmsurRankeestentrutotulexactatunciscrie:libertiiisealtur
fora.Cciforaceestemaimultdectexteriorizareaeiidejantotdeauna
libertate.Acestlucruareoimportanthotrtoarepentruistoric.Acesftiec
totulsarfipututpetrecealtfel.Oriceindividarfipututsacionezenmod
difejForacescrieistorianuesteunelementmecanic.Pentruaelimina
aceastposibilitRankevorbetenmodexplicitdespreofororiginari
despreosursprimijcomunaoricreiactivitiomeneti,iaraceastaeste,
potrivitluiRanke,libertatea.Lj
Nucontravinelibertiifaptulceaestelimitatimrginit.Tocmai
acestlucdevinevizibilprinesenaforeicetiesseimpun.DeaceeaRanke
poatesafirmedlibertiiistalturinecesitatea.Cciprinnecesitatenuse
nelegeaiciocauzareiaexcludelibertatea,cirezistenapecareontmpin
foraliber.Aicisearatctdjadevratestedialecticaforeidescoperitde
Hegel59.mpotrivireapecareontlnelforalibersetrageeansidin
libertate.Necesitateadesprecaresevorbeteaiciestece1aceluinfrntia
potrivnicilorcareestedatnprealabilncazuloricreiexercitriaunB,
activitilibere.Excluzndmultelucruricafiindimposibile,ealimiteaz
activitateaasurziposibiluluicareestedeschis.Necesitateaestealctuitea
nsidinlibertateiestecondiionatdelibertateacareoiancalcul.Este
vorbadinpunctuldevederelogicdesponecesitateipotetic(exhypotheseUs
anagkaiori),iardinpunctdevederealconinutuluidespremodalitateadea^fi
nuanaturii,ciafiineiistorice.Ceeaceadevenitnupoatefirsturnatpuri
simplu,nacestsenseaconstituietemeiuloricreiactiviticesurvine'*,cum
spuneRanke,iestecutoateacestealarndulsucevadevenitprinactivitate.
Persistndnchipdefundament,devenitulintegreaznouaactivitaten
unitateauneinlnuiri.Rankeformuleazastfel:Devenitulconstituie
nlnuireacuceeacedevine.Aceastpropoziiefoarteneclarncearc
probabilsexprimeelementuldefinitoriual
57Hegel,PhnomenologiedesGeistes,p.120sq.(Hoffmeister).
58platnn(~harm1AOoA7eric!TS*~na,t*Itn~J~DSt*~vc_1
c1ia.T>JfJ/jracterulproblematicalhermeneuticiiromanticeial
aplicriiacesteia
Istorice:faptulcceeacedevineesteliber,nslibertateadincaredevine
estelimitatdeceeaceiancheiatdevenirea,adicdecircumstanelencare
ptrundesrenire.Concepteleutilizatedeistorici,bunoarfor,putere,
tendindeterminantncearctoatesnfiezeesenafiineiistorice,
implicndfaptulcideeaafl>deaunaoreprezentaieincompletnistorie.
Nuplanurileiconcepiileactanilor'isensulevenimentelor,ciefectele
istoricecedezvluieforeleistorice.Forele,careconstituiepurttoarele
propriuzisealedezvoltriiistorice,nusuntsimilarectivittiimonadicea
individului.Oriceindividuaieestemaicurnddejacodeteratderealitatea
opozitivitocmaideaceeaindividualitateanuesteidenticcucavitatea,ci
esteoforvie.PentruRankechiaristatelesuntastfeldeforevii.Elijase
rspicatdespreacesteacnuconstituieseciunialeuniversalului,ciindivi
jjitti,fiinespiritualereale.RankelenumetegndurialeluiDumnezeu,
pentruJjcaastfelcforavitalaacestoralcturiesteceacarelefacesexiste
ntradevri>instituire,ovoinomeneascsauunplaninteligibil.
Mizareacategorieiforeifaceposibilnacestpunctconceperea
nlnuiriiistoricecayjtprimar.Foraesterealntotdeaunadoarcaunjocde
fore,iaristoriaesteunleneajocdeforeceproduceocontinuitate.AttRanke
ctiDroysenvorbescn|Jtsensdesprefaptulcistoriaesteosumn
devenire,pentruarespingeastfeloricejtentieauneiconstruciiaprioricea
istorieiuniversaleisuntncredinricsesitueazdpeunfundament
empiric61.Sepunensntrebareadacastfelnusepresupune.Maimult
decttiueinii.Faptulcistoriauniversalesteosumndeveniremc
esteunntreg,fieiunulnencheiat.Acestlucrunuestensctuideputini
sineneles.Termeniiinegalicalitativnusensumeaz,nsumareapresupune
faptullitateacreiaisesubsumeazdirijeaznprealabilnmnuncherealor.
Insaceastlisesteoafirmaie.Ideeaunitiiistorieiestenrealitatemai
putinformalisendentdeointerpretaredeconinutaistorieidectpare.
Jniversulistorieinuafostgnditnicidecumntotdeaunadinperspectiva
unitiijieiuniversale.Elpoateficonsideratbunoarcancazullui
HerodoticaunSimenmoral.Caatareeloferomultitudinedeexemple,dar
nuounitate.Ceanumeleazdiscursuldespreounitateaistorieiuniversale?
Rspunsullaaceastntrebarefformulatuorodinioar,cndsepresupunea
existentaunuiscopiaunuiplannie.nscareestenumitorulcomunce
permiteoadunareatuncicndpresupoziiaieinistorieaunuiastfeldeeli
aunuiasemeneaplanlipsete?)acrealitateaistoricestegnditcaunjocde
forte,atunciaceastideeestenmodlentinsuficientpentrucaunitateaeis
devinunanecesar.NicichiarceeaceiluzetepeHerderiHumboldt,
idealulbogieimanifestriloromenescului,nuleiazcaatareounitatereal.
Trebuiesexistecevacaressedovedeascafiuntelluzitorncontinuitatea
survenirii,ntradevr,loculocupatnescatologiiledesorginteioasale
filozofieiistorieiinvariantelesecularizatealeacestorarmneaicicamdat
liber6.Ccitrebuiacanicioprejudecatreferitoarelasensulistorieisnuke,
DaspolitischeGesprach,(ed.Rothacker),p.19,22,25.Ke,idem,p.163;
Droysen,Historik(ed.Rothacker),p.72.,'FaptulcRankegndetei
formuleazsubsumareacansumare(deexemplunop.Cit.P.63)prejudicieze
cercetareaacesteia,nacelaitimp,presupoziiafireascanvetacesteiaeste
aceeaceaformeazounitate.Droysen.Poateastfelsadmitnexplicitideea
istorieiuniversalechiardacnuioreprezentaredeconinutreferitoaun
planprovidenialdreptunaregulativ.
Cutoateacestea,postulatulacestaimplicioaltpresupoziiecarel
determin<coninut.Ideeaunitiiistorieilumiiincludeideeacontinuitii
nentrerupteaevoliistoriceuniversale.iaceastideeacontinuitiieste
iniialdenaturformalinuimtuncontinuiconcret.ieaconstituieo
componentaprioricacercetriiceincit1,ptrunderedincencemai
adncnurzealanlnuiriiistorieiuniversale.Deac|afirmaiileluiRanke
privitoarelaconstantaadmirabiladezvoltriiistoricejudecatedrepto
naivitatemetodologic64.Elnusereferdefaptctuidepuinlaastructur
acontinuitiinsei,cilaelementeledeconinutceseformeazdeakacestei
evoluiiconstante.Faptulcnceledinurmdintotalitateadenecuprins
diversitateaeiadezvoltriiistorieiuniversalesenatecevaanume,unitatea
universiculturaloccidentalceseextindeasuprantregiilumiprinintermediul
popoarelor.Manicromanice,acestaesteunlucrucareitrezeteadmiraia.
DesigurcnaivitatealuiRankermneevidentchiardacadmitem
acestsenslconinutaladmiraieisalefadeconstan.Faptulcistoriaa
condusprintroevolijcontinulanatereaacestuiuniversculturaloccidental
nueste,dinnou,unsimpluTempiricconstatatdecontiinaistoric,cio
condiieacontiineiistoricensei,urmare,nimiccearfipututsnuse
nfptuiascsausfiecontrazisdeoexperiennontrebareaprivitoarela
sensulistorieipoatefiformulatdeocontiinaisteuniversalereferitorla
unitateacontinuitiiacesteia,doarfiindcistoriauniversalatocmaiacest
curs.
PutemrecurgeaicilaRankensui.Acestaconsiderdreptceamai
nobildeosebidintresistemulorientaliceloccidentalfaptulcnOccident
continuitateaisteconstituieformadeexistentaculturii65.Prinurmare,nu
esteindiferentcunitateaistuniversalesesprijinpeunitateauniversului
culturaloccidentaldecaretinetotalitaitiineioccidentaleinspecialistoria
tiinei.Nuestedeasemeneantmpltorcaceculturapuseaneste
marcatdecretinism,careiaremomentulabsolut(abs>Zeitpunkf)n
unicitateaevenimentuluisalvrii.Rankeanelesctecevadinacesteluc|
atuncicndvedeanreligiacretinreinstaurareaomuluinnemijlocireafa
deDunezeu,pecareosituapefilierromanticlanceputuloriginaral
ntregiiistorii.Vavedea,ns,csemnificaiaprincipialaacesteistridefapt
ncadrulreflecieifilozofasupraconcepieiistoriceasupralumiinuafost
valorificatnntregime.
Prinurmare,nicigndireaempiricacoliiistoricenuestelipsitde
presupo^filozofice.MeritulrigurosuluimetodologDroysenesteacelaca
desprinsopeacedintravestiuleiempiricicarecunoscutsemnificaiaei
principial.Punctulsujvederefundamentalesteurmtorul:continuitateatine
deesenaistoriei,cciistinclude,spredeosebiredenatur,factorul
temporalitii.DroysenciteazfrecafirmaialuiAristoteldespresuflet,carear
fiosporirensinensui(epidoiseisbui).Opoziiecusimplaformrepetitiv
anaturii,istoriaestecaracterizatdeoasemeintensificarensinensi.Dar
acestlucrunseamn:oprezervareiodepirealucro*k*.olriAfC*y/ierul
problematicalhermeneuticiiromanticeialaplicriiacesteia.
Itnt,unsimpluobiectdecunoatere,ciestedeterminatnfiinaeide
tiinadewisseri).tiinadespreeaesteeansi(tiistorik48).Constana
admirabilaistorieiuniversale,desprecarevorbeaRanke,sentemeiazn
contiinattaittii,ocontiincefaceabiaeacaistoriasdevinistorie
(tiistorik48).T&ntrutotulgreitsvedemaicidoarotendeniozitate
idealist.Acestapriorialriiistoriceestemaicurndelnsuiorealitate
istoric.JakobBurckhardtareperfectatuncicndsurprindencontinuitatea
tradiieiculturaleapusenecondiiadeaculturiioccidentalensei67.
Prbuireaacesteitradiii,asaltulnoiibarbarii'caretocmaiBurckhardtafost
celcareaformulatctevaprofeiisumbre,naraapentruconcepiaistoric
asupralumiiocatastrofninteriorulistorieisale,cichiarsfritulacesteia,
celpuinnmsurancareaceastancearcssescnchipdeunitate
istoric.Esteimportantsclarificmaceastpremisdeatainterogaiei
universalistoriceacoliiistoricetocmaipentruceansideteprincipial
unadeacestgen.
Dtiadesinehermeneuticacoliiistorice,aacumamreuitso
identificmla?iDroysen,iaflfundamentulultimnideeaistoriei
universale.Dimpotriv,liistoricnafostcapabilsadmitntemeierea
hegelianaunitiiistorieiieprinconceptulspiritului.Faptulctraseul
spiritului,careconstituiesensulsemplinetepesinencontiinadesine
deplinaprezentuluiistoricesteoerpretareescatologicceridicnfond
istoriantrunconceptspeculativ.coalasevedeanschimbmpinsctreo
autodefinireteologic.AceastasevedeaStsraportezepropriacunoatere
finitimrginitlaunspiritdivincruia:isuntcunoscutendesvrirea
lor,dacnudoreasanulezepropriaeinaturdefinidreptcercetare
progresiv.Estevorbadesprevechiulidealalcompreliinelimitate,aplicatnc
aiciasupracunoateriiistoriei.IatcescrieRanke:atteadacpots
ndrznescoasemeneaobservaiemioimaginezcuprinzndiumanitate
istoricntotalitateaei,ccieanucunoatetimpul,ijudecndopestetmod
egal.68iciideeaintelectuluiinfinit(intelkctusinfinitus)pentrucaretotul
existnacelaitimpisimi/)esteremodelatctreunprototipaldreptii
istorice.Deacestaseapropiecaretiectoatemarileepociitoatefenomenele
istoricesuntegalenfaaluiiczeu.Astfelcontiinaistoriculuireprezint
desvrireacontiineidesineaCuctreuetescunoascmaibine
valoareaproprieindestructibilaoricruiften,cualtecuvinte:sgndeasc
istoric,cuattvagndimaiasemenealuilezeu.Rankecompartocmaidin
acestmotivfunciaistoriculuicuceaapreotului.HjlbcireafatdeDumnezeu
estepentruluteranulRankeconinutulpropriualWicretine.Restaurarea
acesteinemijlociriceprecedepcatuloriginarsepetrecedoarj'mijloacelede
gratiealebisericii.Dinaceastasemprteteiistoriculnmsuranf
Jransformumanitateaczutnistorienobiectulcercetriisale,
descoperindonllocireaeiniciodatpierdutnntregimefadeDumnezeu,
sriauniversal,istorialumiinuconstituienrealitatemetaforeformalen
careesteitotalitateasurvenirii.Ingndireaistoricseproduceridicarea
universuluincalitateeatiedivinlacontiinasaproprie.Desigurcnueste
vorbadespreocontiinntelegnd.Rezultatulfinalaltiineiistoriceeste
compasiunea,complicitateacosmosul7.Porninddelaacestfundalpanteist
poatefineleasfaimoasasintagmaaRanke,potrivitcreiaacestaardoris
sesuprimepesine.Firetecoastfelautosuprimarereprezint,defapt,dup
cumobiectaDilthey,oexpansiuneasineluictreununiversinterior.Darcu.
ToateacesteanuestentmpltorcRankenuefectueazioastfeldereflecie
carelconducepeDiltheyctrefundamentulpsihologicaltiinelojspiritului.
AutosuprimareamainseamnncpentruRankeoformaparticiptgf
autentice.Conceptulparticipriinutrebuienelesaicipsihologicsubiectiv,ci
porninddlacelalvieiipecaresentemeiaz.Deoarecetoatefenomenele
istoricesuntmanifestai^alevietiicosmice(AliLeberi),participarealaacestea
nseamnparticiparelavia.
Deaicincolo,termenuldenelegere(Yersteherf)dobndeteorezonan
aproapjreligioas,nelegereaesteparticiparedirectlaviafromediere
mentaldinparte^fconceptului.Tocmaiacestlucrulintereseazpeistoric:s
nuraportezerealitateaconcepte,cisajungpestetotnpunctulncareviaa
gndete,iargndultrieteJFenomenelevieiiistoricesuntperceputen
nelegerecamanifestrialevieiicosmice,!Aledivinitii.Oasemenea
ptrunderentelegndaacesteianseamnntradevrrrdulmultdect
performanadecunoatereomeneascaunuiuniversinterior,dupcum4
reformulatDilthey,mpotrivaluiRanke,idealulistoricului.Rankeformuleazo
afirmateimetafiziccelplaseaznvecintatealuiFichteiHegelatuncicnd
scrie:Cunoaterlimpede,deplin,trit,aceastaestemduvafiineidevenit
transparentiscrutndusrecunoscndusepesine.Devineaicivizibilfr
putindetgadctdeapropiarmne,nfond,Rankeidealismuluigerman.
TransparenadesinedeplinafiineipecaHegeloconcepeantiinaabsolut
afilozofieilegitimeaznccontiinadesine>,istoriculuiRanke,chiardac
acestarespingepreteniafilozofieispeculative.Tocmaiaceastcauzsesimte
attdeatrasdemodelulpoetuluiinusimtenevoiasdelimetezedeacestan
calitatedeistoric.Cciceeacemprtescistoriculipoetuletitocmaifaptul
cacestareprezint,asemeneapoetului,elementulncaretriesctoidreceva
cesesitueaznafaralui7.Abandonareapurnvoiacontemplriilucrurile
atitudineaepicaceluicecautbasmulistorieilumii74poatefinumitntr
adevrpoeticattatimpctpentruistoricDumnezeuesteprezentntoatenu
subformaconceptului,!Subceaareprezentriiexterioare.Concepialui
Rankesedefinetentradevrcelbineprinintermediulacestorconcepte
hegeliene.Istoricul,aacumlnelegeRniiaparinedeaceaformaspiritului
absolutpecareHegeladescrisocareligieaartei.>,4ly)Raportuldintre
istorieihermeneuticlaC.Droysen
Naturaproblematicauneiastfeldeautodefiniriitrebuiasdevin
vizibilpentruistoriccuogndiremairiguroas.Semnificaiafilozofica
IstorieiluiDroysenrezidtocnfaptulcelncearcsdesprindconceptulde
nelegeredeindeterminareauiMjcomuniuniesteticpanteiste,aacumapare
ellaRanke,iformuleazpremiselesaconceptuale.Primadintreaceste
premiseesteconceptuldeexpresie(AusdrucK)*.Intel,gereaestenelegerea
expresiei.Inexpresiesemanifestnemijlocituninterior.Ins
70Ranke(ed.Rothacker),p.52.
,Caracterulproblematicalhermeneuticiiromanticeialaplicrii
acesteia
Riorul,esenaluntric,esterealitateaprimipropriuzis.Droysen
sesitueazaiciatregimepeunterencartezianintradiialuiKantialui
WilhelmvonHumboldt.Lindividualesteasemeneaunuipunctsolitarn
universulfenomenelor.Inselnumaiiunpunctsolitarnexprimrilesale,mai
alesnlimb,nprincipiuntoateformelendevinecapabilsseexprime.El
aparineuniversuluiinteligibilului.Compresiuneaistoricnueste,prin
urmare,esenialmentediferitdenelegereaverbal,icnealimbii,lumea
istorieinuarecaracteruluneiexistenespiritualepure.Avreasegiuniversul
etic,istoricnseamnnaintedetoateaticelnuestenicidoardocetic,!'doar
metabolism76.Afirmaiaestendreptatmpotrivaempirismuluiplatalluile,
nsestevalabilinsensinvers,mpotrivaspiritualismuluiluiHegel,
bunoar.3roysenvedenaturadublaistorieintemeiatpecarismaspecific
anaturiiietiattdefericitimperfect,nctesteobligatsadopteun
comportamenteticipunctdevederespiritual,ctitrupesc7.Droysen
ncearc,desigur,cuajutoruljrconceptemprumutatedelaWilhelmvon
Humboldt,safirmeceeaceRanke;nvedereatunciaccentuarolulforei.Nici
elnuvedenrealitateaistorieiunspirit;Atecomprtaeticimplicamaicurnd
faptulcuniversulistoricnucunoateoreliefareavoineintromaterieinert
imaleabil.Realitateaacestuiaconstntroaprereimodelaremereu
rennoitefectuatdespiritafinitudinilorneostoitschimcroraleaparine
oriceactant.Droysenreueteastfelntromsurcutotulisextragdin
aceastnaturdublaistorieiconcluziiprivitoarelaconduitaistoric,cursul
lacomportamentulpoetului,carelsatisfacepeRanke,devinencazulsu
cient.Abandonareadesinencontemplaresaunaraiunenuconducectre
realitateaCcipoeiiplsmuiescalturideevenimenteiointerpretare
psihologicaM.nsnrealitateacioneazialteelementedect
personalitile(tiistorik41).iitrateazrealitateaistoriccaicumaceasta
arfivoitiplnuitastfeldeindiviziiHnsintenionareaeinacestmod
nuconstituienicidecumrealitateaistoriei.De,voinaiplanificareareala
indiviziloractivinuconstituieobiectulpropriuzisaleriiistorice.Interpretarea
psihologicaindivizilornupoateaccedelatlmcireaiuievenimenteloristorice
nsine.Nicicelcarevreanuseidentificnntregimecuststaredelucrurii
niciceeacearezultatnuadevenitdoardatoritputeriidevoinligenei
acestuia;acestlucrunuesteniciexpresiapuriniciceadeplinaacestei
analitti(41).Interpretareapsihologicestedeaceeadoarocomponent
secuninelegereaistoricinudoarfiindceanuiatingecuadevrat
scopul.Nuaveml'faceaicicuexperienauneilimite.Inferioritateapersoanei,
templulcontiinei,nudoarinaccesibilistoricului.Loculncarepotptrunde
doarsimpatiaiiubireanuseluliobiectulcercetriisale.Elnuestechemat
sptrundntainelepersoanelorduale.Elnuexploreazindiviziiluaica
atare,cisemnificaialorncalitatedefactoriliciiputerilormorale(sittliche
Mchte).IConceptulputerilormoraleocupunloccentralncazulluiDroysen
(55sq.).Acestaieiazattmodalitateadeafiaistoriei,ctiposibilitatea
cunoateriieiistorice,ctiileneprecizatealeluiRankedesprelibertate,fori
necesitatedobndescacumolareobiectiv.Droysenefectueazdeasemeneao
corectareanoiuniidefaptc,aacumesteeautilizatdeRanke.Individul
izolatsituatnaleatoriulporniriloririlorsalenuconstituieocomponent
istoricdectnmsurancareseridicla
~0c.FoMpriillucrurilorconstndinamicaacestorputerimorale
determinatdetravaliulcomunaloamenilor.Estecipoatedeadevratc
ceeaceesteposibilesteastfelngrdit.Insavorbidinaceastcaiidespreun
antagonismntrelibertateinecesitatearnsemnaoplasarereflexivn
aproprieifinitudiniistorice.Individulactivsesubordoneazmereu
postulatuluiliberMersullucrurilornuesteolimitimpusdinexterior
libertiisale,ccielnusesprijin.onecesitaterigid,cipedinamica
puterilormoralelacareneraportmntotdeauna,formuleazsarcinanraport
cucareseconfirmenergiamoralacelorceactioneaDroysendefinete,prin
urmare,relaiadintrenecesitateilibertateceacioneaznistentrunmod
multmaiadecvat,determinndonntregimeporninddelaindividul;!
Acioneazistoric.Elasociaznecesitiiobligativitateanecondiionat.Iar
libertijvoinanecondiionat,ambelefiindmanifestrialeforeimoraleprin
careindiaparinesfereimorale(76).
Conceptulforeieste,dupcumsevede,ipentruDroysenelementulce
dezlimitaoricreimetafizicispeculativeaistoriei.Elcriticnacestsens
conceptulhegeliadezvoltrii(Entwicklung)asemenealuiRankenmsura
ncarenuarfivorbadoar<desfurareauneitendineembrionarencadrul
mersuluiistoric,nselprecizeaziexactcesenelegeaiciprinfor:Odat
cumuncasporescputerile.Foramoraindividuluidevineforistoricdat
fiindceaesteactivnmuncadedicatmareluiicomun.Eadevineputere
istoricnmsurancaresferamoralesteelementuldurabputernicncadrul
mersuluilucrurilor.Foranumaieste,aadar,calaRanke,ijmanifestare
originarinemijlocitavieiicosmice,ciexistidevinerealitateistoriedoar
printroastfeldemediere.
Universulmoralmediatorareodinamiclacareparticiptoinsn
moduridifeUniipropagndcondiiileexistenteprinperpetuareahabitualului,
aliiintuindimulndideinoi.Continuitateaprocesuluiistoricconstn
aceastdepireperpetceeaceesteprintrocriticformulatporninddela
cumartrebuisstealucrurile(|sq.).Droysennuarvorbi,aadar,despre
simplescenealelibertii.Libertateapulsulfundamentalalvieiiistoricei
nuesterealdoarncazexcepional.Mpersonalitialeistorieisuntdoaro
componentamicriievolutiveauniversuluimccareesteununiversal
libertiinntregulsuinfiecare.
ElestedeacordcuRankenprivinaapriorismuluiistoric,afirmndc
suntemcapsrecunoatemdoardireciadinamicii,nuitelulacesteia.Scopul
scopurilor(derZweck(Zmcke)lacareseraporteazmuncaneobosita
umanitiiistoricenupoatefiidentiprincunoatereistoric.Elconstituiedoar
obiectulintuiriiicredineinoastre(L~~
Acestuitabloualistorieiicorespundeplasareacunoateriiistorice.Nici
aceasta:poatefineleasaacumofceaRanke,caouitaredesine,o
autosuprimareestetic<genulceleiamariipoeziiepice.Trsturapanteista
gndiriiluiRankepermiteaformulareapretenieiuneiparticipriuniversalei
totodatdirecte,auneicompliciticosmosul(AII}.Droysenreflecteaz,
dimpotriv,asupramedierilorncareseminelegerea.Puterilemoralenu
suntdoarrealitateapropriuzisaistorieilacareseridindividulprinactele
sale.Eleconstituienacelaitimplucrullacareseridicicelcare!ntreabi
cerceteazistoricdincolodepropriileparticulariti.Istoriculesteconditioijde
apartenenasalaanumitesferemorale,patriasa,convingerilesalepoliticei
religioaracterulproblematicalhermeneuticiiromanticeialaplicriiacesteia.
GpnulaluiDroysenreferitoarelacunoatereaistoricsundeaceean
felulurmtor:iplegecercetnd(8).Aceastaconineattomediereinfinit,
ctionemijlocireL.Conceptulcercetrii(Forschung)pecareDroysenlleag
aici,ntrosintagmattmnificativ,decomprehensiuneestechemats
subliniezecaracterulinfinitalsarciniitotfeistoriculsedespartenmod
fundamentalattdedesvririlecreaieiartistice,[elearmoniadesvritpe
careodeterminsimpatiaiiubireantreuneuiun|Cercetareaseapropie
pascupasdeideeabiaprinexaminareaneobositaieitransmise,prin
exploatareaunornoiinoiizvoareiprininterpretareamereujmtaacestora.
Acestlucrusuncaunrecurslametodeletiinelornaturiiicaoparea
interpretriineokantienealucruluinsinedreptsarcininfinit.LaoM
maiatentnssedovedetecaicimaiexistceva.FormulaluiDroysennu
aeazadoartravaliulistoriculuideidealitateadesvritaarteiide
comuniuneal|asufletelor,cii,dupcumsepare,demetodatiinelor
naturii,l'cptulprelegeriidin188279gsimurmtoareapropoziie:nu
dispunemasemeneaHornaturiideinstrumentulexpeexperimentului;putem
doarscercetminimicjjkdectscercetm.Conceptulcercetriitrebuie
sconinioaltcomponentStanpetruDroyseninudoarinfinitatea
sarciniipecarecercetareaistoricarRionchipdecaracteristicaunui
progresinfiniticareacontribuitlaIsiuneaconceptuluidecercetaren
secolulalXlXleanopoziiecutiinay.lualXVIIIleaidoctrina(doctrina)
secoleloranterioare.Acestconceptalcerce^ffiorscbunjj)implic,pornind
probabildelacelalexploratorului(Forsckungsreisende)pjtrundenteritorii
necunoscute,naceeaimsurcunoatereauniversuluinaturiiSpecelal
istoriei.Cuctpletemaiputernicfundalulteologicifilozoficalifteriilumii
(Welterkenntnis),cuatttiinaestegnditdincencemaiintenscaDQJifee
nnecunoscutiestedenumitdeaceeacercetare.
Iesterefleciisuntnsinsuficientepentruaexplicamodulncare
Droysenreuete,britafirmaiilorsalecitatemaisus,sdetaezemetoda
istoricdemetodaexperiftldincadrultiinelornaturii,spunnddespre
istoriecarficercetareinimicftt,dectcercetare.Trebuiesexisteoalt
infinitatedectceaauniversuluiIfescutcaredefinetenochiiluiDroysen
cunoatereaistoricdreptcercetare.Ideea(Ui,sfieurmtoarea:cercetriii
esteproprieonelimitarediferitinacelaitimp!Acalitativ,dacceeace
estecercetatnupoatefiniciodatzrit.Acestlucruesteibvrvalabilncazul
trecutuluiistoricspredeosebirededatulcaresedpesinetygfgebenheit)pe
carelreprezintexperimentulncercetareanaturii.Cercetareaiciinterogheaz
pentruacunoatemereualtele,tradiiatransmis,mereualta,iarilspunsul
acesteianuareniciodat,asemeneaexperimentului,univocitatealucruluifvat
cupropriiochi.
Iacnevomntrebaacumcareesteorigineaacesteicomponente
semanticeaseptuluidecercetarepecareDroysenourmeazn
surprinztoareaafirmareastieidintreexperimenticercetare,vomficondui,
dupcummisepare,ctreIfeptuldeexaminareacontiinei
(Gewissensforschung).Universulistorieisesprijinpeae,iaraceastarmne,
pnlaurm,unsecretinexplorabilalpersoanei.Doarrtiaexaminarea
contiineisepoateapropiadeaceastaidoarDumnezeuareItinnprivina
ei.DinacestmotivcercetareaistoricnuivapropunecunoatereaWfepiin
oricecaz.Nuooateaoelalaverdictulexperimentului.Cciistoriculestens
aceastdeprtarenseamnpedealtpartechiaroproximitate.Istoricullegat
deobiectulsu,deifrs1zreasc,prinintermediulconstatrilorunive
oferitedeexperiment,nselestenschimb,nfelulsuspecific,cuplatnmod
cutediferitdectcercettorulnaturiicuobiectulsuprinintermediul
inteligibilitiiiliarittiiuniversuluimoral.Aflareadinauzitenuconstituie
aicioatestareimproprie,>jsinguraposibil.
Fiecareeunchisnsine,fiecaredeschizndui1pecellaltn
enunurilesale(9fCeeaceestecunoscutestenmodcorespunztorn
ambelecazuriunlucrufundament!Diferit:puterilemoralesuntpentruistoric
ceeacelegilereprezintncazulcunoatnaturii(l6).Ineleigseteacesta
adevrulsu.
Comprehensiunearezultmereupnlaurmdinexplorareaneobosit
atraditjConceptuldenelegerepstreazlaDroysen,nciudaoricreimedieri,
caracteristicauriinemijlociriultime.Posibilitateanelegeriiconstn
caracterulcongenialnoualenuurilorceexistsubformamaterialului
istoric.Neaflmfadeoameni,fatexprimrileiplsmuirileomeneti
simindunentrunraportdeomogenitateircitateesenial(9).Aacum
comprehensiunealeageulindividualdeelementmoralecomunecrorale
aparine,acesteelementecomunefamilia,poporul,statreligiapotfila
rndullornelesecaexpresii.
Realitateaistoricseridicastfelprinconceptuldeexpresie(Ausdruck)
nsfesemnificativuluiiprinaceastahermeneuticasenstpneteasupra
istorieifimrefleciametodohaluiDroysen:Particularulestenelesnntreg,
iarntreguldinparticular(10).Aceasfcestevecheareguldebazretoric
hermeneuticndreptatdeacumctreinterior:(carenelegedeoarece
formeazuneu,ototalitatensine,asemeneaceluipecaretrebusl
neleag,intregetetotalitateaacestuiadinexpresiilesaleparticulare,iar
expreparticulardintotalitateaacestuia.Aceastaesteformulalui
Schleiermacher.AplicimplicfaptulcDroysenmprtetepremiseleei,cu
altecuvinte,istoriapecareelivedecafaptealelibertiiiaparecutoate
acesteadreptprofundinteligibilisemnficativasemeneaunuitext.
Desvrireacomprehensiuniiistorieieste,asemenea'legeriiunuitext,
prezenspiritual,lvedemastfelpeDroysendefinindcumaimprecizie
dectRankemedierilepecareleincludecercetareaicomprehensiunea,dar
nieelnureuetenceledinurmsgndeascsarcinaistorieidectn
categoriiestticohermeneutice.NzuinaistorieiesteinopinialuiDroysen
reconstruciafragmenteletradiieimareluitextalistoriei.
80[Ecoulteologicestepre2entnconceptuldecercetarenudoarn
raportcupersoanainexplorabilailibertateaacesteia,ciinsensultainical
istoriei,nceeacecomunicprovidenaluigrealuiDiltheynaporiile
istorismului
2.EuarealuiDiltheynaporiileistorismului81laproblema
epistemologicaistorieictrefundamentulneuticaltiinelorspiritului82nea
dintremotivulesteticohermeneuticicelcetinedeofilozofieaistorieidinl
scoliiistoriceculmineaznoperaluiWilhelmDiltbey.ImportanaluiDiltheyse
aizfaptuluicelestecelcarerecunoatecuadevratproblemaepistemologica
pe>implicconcepiaistoricasupralumiinopoziiefadeidealism.In
calitatedefalluiSchleiermacher,deistoricceconfruntteoriaromantica
comprehensiuniirogatiaistoricprivitoarelagenezaiesenahermeneuticiii
careseneistoriaciioccidentale,Diltheysemicnorizontulproblematical
idealismuluigerman,lcalitatedediscipolalluiRankeideadeptalnoii
filozofiiempiriceasecoluluielsepeunterenattdediferit,nctiera
imposibilsmairecunoascvalabilitateaBeiidentitareestencopanteistealui
SchleiermacherimetafizicaintegratamtrogeaistorieialuiHegel.Am
descoperit,firete,odualitatesimilarinatitudinealuiiiDroysen,plasat
ntregndireaempiriciceaidealist.Insacestdezacordsezeaznmod
deosebitncazulluiDilthey.Ccilaelnumaiestevorbadeosimplalarea
spiritualitiiclasicromanticencadruluneiconcepiiempirice^asuprajii.
Acesteitradiiieficientencontinuareisesuprapunereluareacontientaa
unorteluiSchleiermacher,iarapoialeluiHegel.Liardacvomexcludedela
bunnceputdreptodeformareaadevratelorsaieiinfluentainiialextremde
puternicaempirismuluiengleziaepistemologieiornaturii,onelegere
unitaraacestorinteniisevadovedidificil.IidatoramluigMischunpas'
esenialnaceastdirecie83.InsdeoareceintenialuiMischera,dea
confruntapoziialuiDiltheycutendinafilozoficafenomenologieiuilicu
ontologiafundamentalaluiHeidegger,sciziuneainterioaratendineiiuir
ctreofilozofieavieiiafostdescrisdinperspectivaacestorpoziiiadverse
nporane.Acelailucruestevalabileipentruprezentareameritorieagndimlui'
alcreiautoresteO.F.Bollnow84.
HMalitateapecareovomdemonstrancazulluiDiltheysenrdcineaz
msituareawamintitacoliiistoricentrefilozofieiempirie.Aceastanueste
rezolvatadetivadentemeiereepistemologicaluiDilthey,ci,dimpotriv,seva
radicalizaiacesteia.EfortulluiDiltheydearealizaofundarefilozofica
tiinelorspirituluiestesextragconsecineleepistemologicerezultatedin
ceeaceRankeiDroysencercatscontrapunidealismuluigerman.Dilthey
eraelnsuictsepoate^detientdeacestlucru.Elvedeaslbiciuneacolii
istoricendeficituldeconsecvenaalinlegturcuaceastastudiulmeuDas
ProblemderGeistesgeschichtenderneuerenSehenPhilosophie(1943),Kl.
Scbr.I,pp.110:Ges.Werke,Bd.2,p.27sq.]ezinlegturcuaceastaDas
ProblemdeshistorischenBewuBtsems(K/.Sft>r.Ivpp.147)icontribuiile
mairecenteprilejuitedejubileulDiltheydin1983(Ges.Werke^d.4).Ez
diltheyriansarelansatnaintedetoateprineditarealucrrilorpreliminarela
continuareaiEinleitungndieGeisteswissenschaften(Bd.XVIIIii_:T:
UV.<:rHtCIrefleciiloracesteia:nloculuneirentoarcerilapremisele
epistemologicealeistoriceialeidealismuluidelaKantipnlaHegelpentru
adescopericaractireconciliabilalacestorpremise,acetiaaucorelataceste
poziiinmodnecritic.8elapututsipropunconstruireaunuinou
fundamentepistemologicsolidexperienaistoricimotenireaidealista
coliiistorice.Aceastaesteraiuneaisaledeantregicriticaraiuniipurealui
Kantprintrocriticaraiuniiistorice.
Acestmoddeformulareaproblemeiindicdejadesprireadeidealismul
spectSeconstruieteastfeloanalogiecetrebuieneleasliteral.Diltheyvrea
sspuncineaistoricnecesitolegitimaresimilarcuceaaraiuniipure.
Rezultatulepocalaliraiuniipurenuafostdoardistrugereametafiziciica
tiinpuraraiuniidespre'.SufletiDumnezeu,ci,nacelaitimp,
identificareaunuidomeniuninteriorulutilizareaconcepteloraprioriceeste
justificatifaceposibilcunoaterea.Aceastctaraiuniipureadistrusnu
doarfantasmeleunuivizionar,eaaprodusnacelairspunsullantrebarea
privitoarelaposibilitateadeaexistaauneitiinepureana.ntretimpns,
idealismulspeculativancorporatuniversulistorieinautoexplicit
(Selbstexplicatiott)raiuniiiaprodus,dincolodeaceasta,performantegeniale,
nstprinHegel,tocmaindomeniulistoriei.Cuaceastapreteniauneitiine
purearatkfostextinsnprincipiuasupracunoateriiistorice.Eraopartedin
enciclopediaspiritnsnochiicoliiistoricefilozofiaspeculativaistorieiera
undogmatismlacrasprecumfusesemetafizicaraional(raional).Astfelea
trebuiaspretinddinuneifundrifilozoficeacunoateriiistoriceo
performanidenticcuceaaluicazulcunoateriinaturii.
Aceastexigennuputeafisatisfcutprintrosimplntoarcerela
Kant,aaaceastcaleeradatmpotrivaexceselorfilozofieinaturii.Kanta
ncheiateforturileledeproblemacunoateriideterminatdeapariianoii
tiineasecoluluialXVIIiEdificiulmatematiconaturalistdecareseslujea
nouatiinaprimitdinpartealegitimareavaloriidecunoateredecareavea
nevoiedeoarececonceptelenuaduceausineoaltpreteniedeafidectceaa
unorentiarationis.Vecheateoriearefleci(Abbildtheorie)eraevident
insuficientpentrulegitimareaacesteia86.Astfelincomerabilitateagndiriiia
fiineiaduslaoformularenouaproblemeicunoaterii.Diltobservatnmod
limpedeacestlucru,iarncorespondenasacubaronulYorck,|vorbetedeja
desprefundalulnominalistalinterogaieiepistemologicensecolulj|XVIIlea,
demonstratnmodstrlucitdecercetrilerecentencepndcuDuhem87.
Problemateorieicunoateriiredevineactualdeaceastdatprin
interveniatiineistorice.Acestlucrularatdejaiaspectuletimologic,dac
negndimlafaptul;|termenuldeteorieacunoateriiapareabianperioada
ceiaurmatluiHegel.Seconsa
85Ges.SchriftenNll,281.
86Formapreliminaranticaproblemeicunoaterii,pecareogsim,
bunoar,laDemocritjcareafostidentificatdeistoriografianeokantianila
Platon,sesituapeunterenfundamendiferit.Dezbaterealegatdeproblema
cunoateriicarearfipututfilansatporninddeDemocritasfritnrealitate
nscepticismulantic(veziPaulNatorp,Studien%umErkenntnispnimAltertum
[1892]istudiulmeudinUmdieBegriffsiveltderVorsokratiker,>6^,pp.512
513nGes.Werke,Bd.5,pp.263282].
IluiDiltheynaporiileistorismuluiiulncarecercetareaempiric
discrediteazsistemulhegelian.Secolulal|devinesecolulepistemologiei
deoarecedisoluiafilozofieiluiHegelansemnatdefinitivacorespondenei
firetidintrelogosifiin88.PropovduindLratiuniintoate,chiarin
istorie,Hegelafostultimulreprezentanticelmai*(deruniversalsteVertretei)
alfilozofieianticealogosului.Apreaacumdinnounfilozofieiaprioricea
istorieifascinaiacriticiikantiene,acreiproblemseiacumincazul
universuluiistoricdupcepreteniaunuiedificiupurraionalal^universale
fuseserespins,iarcunoatereaistoriclimitatdeasemeneaasupracd.Dac
istoriaestegndittotattdepuincainaturadreptomodalitatedea
spiritului,atuncimodalitateancarespiritulomenesctrebuiescunoasc
stituieoproblem,totastfelcumcunoatereanaturiiprinconstruciilemetodei
aticeconstituiselarnduleioproblempentruel.Deaceea,Diltheysevedea;
cautepelngrspunsulluiKantlantrebarea:cumarputeafiposibilor
anaturiiunrspunslantrebareaprivitoarelamodulncareexperienaj|ar
deveniotiin,nanalogielimpedecuinterogaiakantian,elsantrebatn
|cucategoriilelumiiistoricecapabilessusintiinelespiritului.
Unlucrucareiconferrangulpecarelocupicareldistingedeneo
3,carencercalarndulsuoimplicareatiinelorspirituluinprocesuldea
filozofieicritice.Elnuuitcexperiennseamnaiciunlucruprincipial
Jfetdedomeniulcunoateriinaturii,ndomeniulcunoateriinaturii
importanteconstatrileverificabilerezultatedinexperienaindividual,cualte
cuvintens,ipCdesprindedeexperienaindividualiformeazuninventar
durabilicredibiltinteempirice.Analizacategorialaacestuiobiectal
cunoateriieranochiiiilorperformantapozitivafilozofiei
transcendentale89.
Modulareaacesteiconstruciiitransferareaeiasupradomeniului
cunoateriiaacumfuseseeaefectuatdeneokantianismsubformafilozofiei
valoriloreranesatisfctoarepentruDilthey.Acestaconsideracriticismul
neokantian:afiinddogmaticiaveadreptate,caiatuncicndnumea
dogmaticempirismulCciceeacesusineedificiuluniversuluiistoricnusunt
fapteleextrasedinitacarepescapoisubunraportvaloric.Bazaacestora
estemaicurndateainterioarproprieexperieneinsei.Aceastaconstituie
unprocesbiograficwbichtlicherVorgang)iiarecazulexemplarnun
constatareafaptelor,cinaceareparticularaamintiriiiateptriintruntot
pecarelnumimexperienicaregndeteacumulndexperiene.Astfel,
suferinainvminteledecarearepartesematurizeazntrunelegere
datoritexperimentriidureroasearealitiisuntepreformeazmodalitatea
deacunoateatiineloristorice.Elegndescdoarmai'*A1*lA*1V90
ceeaceestegnditdejamexperienadeviaa.aceastprivininterogaia
epistemologicconstituieundemersdiferit.Sarcinaeiatrunanumitsensmai
uoar.EanutrebuiessentrebenlegturcutemeiulMttiiadecvrii
conceptelornoastreculumeaexterioar.Cciuniversulistoric,sacrui
cunoatereestevorbaaici,estedejantotdeaunaunulconstituitimodelat
studiulluiE.Zeller,UberBedeutungundAufgabederErkenntnistheorie(l
862)n1undAbhandlungen,Bd.2,Leipzig187584,pp.446478ilucrarea
mea,E.Zeller,Derl>
172Parteaadoua:ntrebritntiinelespirtJdespirituluman.Din
acestmotivDiltheyestedeprerecjudecilesinteticecuvauniversalnu
constituieaiciniciunfeldedificultateiapeleazpentruaceastalaVicne
reamintimcVicoaafirmatnrepliclandoialacartezianicertitudinea
cunoamatematicefundamentatprinaceastaprimatulepistemologicallumii
istorieifcutom.Diltheyreiaacelaiargument.Iatcescrieel:Primacondiie
aposibilitiitiint|jspirituluirezidnfaptulceunsumisuntofiin
istoriciccelcarecerceteazistgesteacelaicucelcarefaceistoria
Omogenitateadintresubiectiobiectesteceaiifaceposibilcunoaterea
istoric.
Totui,aceastinterogaienureprezintncnniciuncazorezolvarea
probiJepistemologiceaacumioformulaseDilthey.Problemaepistemologic
propriuasiistorieimairmnencnvluitnaceastcondiiea
omogenitii.Ccintrebareaisepuneaicieste:cumseridicexperiena
individualicunoatereaacesteialastadiu^experienistoric,nistorienu
maiestevorbadesprenlnuiricaresunttritecaapjdeindivid,sauretrite
caataredealii.ArgumentaialuiDiltheysereferdeocamdidoarlatrireai
retrireaindividului.Elesteceldelacareporneterefleciaepistelogic.
Diltheydezvoltmodulncareindividuldobndeteonlnuireexistenia
cautporninddeaicisobinconcepteleconstitutivecapabilessusin
nlntistoricicunoatereaacesteia.
Acesteconceptesunt,spredeosebiredecategoriilecunoateriinaturii,
conceptvieii(Lebensbegrffe).Ccipremisaultimacunoateriiuniversului
istoricncareidetateadintrecontiiniobiectacestpostulatspeculatival
idealismuluimaiestend|realitateidentificabilestedupDiltheytrirea
(dasErkbnis).Aiciexistcertitud^jnemijlocit.Cciceeaceestetrirenumai
estedifereniatntrunact,cumarficontientizrii,iunconinut,lucrulde
caredevenimcontieni9.Estevorba,maio;deocontientindivizibiln
continuare,nsiexpresiapotrivitcreiatrireapresufposesiaacevaeste
excesivdiferentiatoare.Diltheyurmreteacummodulncareacestelemental
lumiispirituale,careestecertnmodnemijlocit,seformeazoconexiiimodul
ncaredevineposibilcunoatereauneiastfeldenlnuiri.
Diltheydeosebisedejanideilesaleasuprapsihologieidescriptivei
analiticesaderivriinlnuiriidobnditeavieiipsihicedeformele
explicativealecunoat^jnaturii94.Elfolosiseconceptuldestructurpentrua
detaaastfelcaracterultriiconexiunilorsufletetidenlnuirilecauzale
propriievenimentuluinatural.Marcalogajdiferentiatoareastructuriirezida
nfaptulcaicieravizatunntregrelaionalcenuintemeiazpederularea
temporalafaptuluideafiobinut(dasErwirktsein),ciperelsinterne.
Diltheyconsideracaobinutpeaceastbazundemerssolidica
depitstdezechilibrelecareauperturbatrefleciilemetodologicealelui
RankeiDroysen.Iniiddeadreptatecoliiistoricenprivinafaptuluicnu
existunsubiectgeneric,cidosindiviziistorici.Idealitateasemnificaieinu
trebuieatribuitunuisubiecttranscendenicieacretedinrealitateaistorica
vieii.Viaansiesteceacaresedesfoariconfigureazctreuniti
inteligibileiindividulizolatesteceldectrecareacesteasunelesecaatare.
AcestaestepunctuldeplecaredelasinenelesalanalizeiluiDilthc
nlnuireavieii,aacumesteeapriceputdeindivid(iretritineleas
dealiiisrealuiDiltheynaporiileistorismuluitereabiografic)esteinstituit
decaracterulsemnificativalanumitortriri.Porijjlaacesteacadintrun
centruorganizatorseformeazunitateadesfurriiuneictaacum
configuraiadesensauneimelodiirezultnudinsimplaniruireajr,cidin
motivelemuzicalecedeterminunitateaconfiguraieiacesteia.;limpedeci
aici,calaDroysen,seimagineazunmoddeaprocedasimilarceluieneuticii
romantice,iaracestacunoateacumoexpansiuneuniversal.Asemeneaiiale
unuitext,conexiuneastructuralavieiiestedeterminatdeunraportntre
ntreg.Fiecareparteaacesteiaexprimcevadintotalitateavieii,aredecio
catiepentruntreg,aacumpropriasasemnificaiesedetermindin
perspectivaiintreg.Estevorbadesprevechiulprincipiuhermeneutical
interpretriitextuale;valabilipentrunlnuireavieiideoarecencazul
acesteiasepresupunenmodrunitateauneisemnificaiicareseexprimn
toateprileacesteia.
LdecisivpecarefundareaepistemologicaluiDiltheylaredefcuteste
acumcelporninddelaconstruireanlnuiriinexperienadeviaa
individuluitrecereadelatistoriccenumaiestetritfiexperimentatdenici
unindivid.Aicidevinenecesaroricreicriticimpotrivaspeculaieioplasare
asubiecilorlogicinloculCtilorreali.Diltheyestecontientdenatura
delicatasituaiei.Inselispunec*icrunupoatefiinadmisibilnsine,
attatimpctcoapartenenaindivizilorniuneigeneraiisauauneinaiuni,
deexemplureprezintorealitatesufleteasccerecunoscutcaatare,tocmai
fiindcnuputemptrundeexplicativnspatele.Desigur,aicinuestevorba
despresubiecireali.Acestlucru,spuneel,nenvailfluidalgranielor
acestora;iarindiviziiparticulariarparticipalaacesteadoarcuafiineilor.Cu
toateacestea,Diltheyconsidercsepotformulafrdoariafirmaiii
despreastfeldesubieci.Istoriculfacenencetatacestlucruatuncicnd
5*pe*desprefapteleidestinelepopoarelor'.ntrebareaesteacum
cumpotficateastfeldeafirmaiidinpunctdevedereepistemologic.
IsepoateafirmacrefleciileluiDiltheyasupraacestuipunctncare
vedeelnsuiiadecisivarfiajunslaoclaritatedeplin.Problemacare
constituieaicipunctullesteceaatreceriidelafundareapsihologiclacea
hermeneuticatiinelorspiritului.LOiltheynadepitniciodatfaza
schielor.Astfel,autobiografiaibiografiadouB.Particularealeexperienei
icunoateriiistoricepstreaznseciuneaelaboratastructieio
supraponderenupedeplinjustificat.Cciaacumamvzutdeja:istorieinu
estemodulncarenlnuireadevineexperimentabilicognoscimodulncare
artrebuisdevincognoscibileiaceleconexiunipecarenimenittritca
atare.Cutoateacestea,nuexistniciondoialnlegturcumodulncare
keygndeaelucidareaacesteiproblemeporninddelafenomenulnelegerii.
Intele;estenelegereaexpresiei.Lucrulexprimatesteprezentnexpresientr
unmodiritdeprezenacauzeinefect.Elesteprezentnexpresiansiieste
nelesdacestesexpresia.
iltheyurmrisedelabunnceputodetaarearaporturilordinlumea
spiritualfaaporturilecauzaledincadrulnlnuiriinaturii.Iatmotivul
pentrucareconceptuldesieiceldenelegereaexpresieiocuppentruelnc
delanceputunloccentral,caracteristicpentrunouaclaritatemetodicpe
careaobinutodinrecursullaR.FtSchriftenVII,282sq.GeorgSimmel
ncearcsrezolveaceeaiproblemprin
J.
Plpr)^urm|psihologic.
HusserlfaptulcDiltheyintegreaznceledinurmconceptul
semnificaieiceseidinnlnuireaefectelormpreuncuCercetrilelogiceale
luiHusserl.Conceptuldiltalcaracteruluistructuratalvieiipsihice
corespundeateorieiintenionalitiicontiinJmsurancareaceastadescrie
fenomenologicnudoarostaredefaptpsihologica^determinareeseniala
contiinei.Oricecontiinestecontiinaceva,oricecontamentesteun
comportamentfadeceva.Acestfadealacesteiintenionaobiectul
intenional,nueste,potrivitluiHusserl,ocomponentpsihicreal,cioi
ideal,cevavizatcaatare.PrimacercetarelogicaluiHusserlapraastfelconc
semnificaieiidealunicenfaaprejudecilorpsihologismuluilogic.Aceastde
stratieadobnditoimportandecisivpentruDilthey.Ccielaajunsabia
prinanaHusserlsspuncuadevratceanumedeosebetestructurade
nlnuireacauza
Unexempluvalmuriacestlucru.Ostructurpsihic,unindivid
bunoaformeazpersonalitateadezvoltnduipredispoziiileiresimten
acelaitimpacriiconditionantacircumstanelor.Ceeacerezultdeaici,
individualitateapropriu:cualtecuvintecaracterulindividului,nuestedoaro
simplconsecinafactorcauzatoriinutrebuienelesdoarporninddela
aceastcauzare,cireprezintounitinteligibilnsine,ounitatedeviacese
exprimnfiecaredinexteriorizrileeii[fi,prinurmare,neleaspornindde
lafiecaredintreacestea.Independentdeordobineriiaicisembincevace
formeazofigurproprie.LaacestlucruserefereaDilatuncicndvorbea
desprenlnuireastructuralidespreceeacenumeteacmpreuncu
Husserlsemnificaie.
Diltheypoatesspunacumncemsurnlnuireastructuraleste
datpunepolemicprincipalfadeEbbinghaus.Aceasta,deinuestedatn
nemijlocireatriri,nuestensconstruitpurisimplucarezultantaunor
factoriactivi,peimecanismuluivieiipsihice.Teoriaintenionalitii
contiineifaceposibil,maitnoufundamentareaconceptuluidedat.Din
acestmomentsarcinaprincipalnupoateficeaaderivriinlnuirilordin
atomidetrire(Erlebnisatome)iaexplicacestoranacestmod.Contiinase
aflmaicurnddejantotdeaunanastfeldenlntiareofiinproprien
vizareaacestora.IatdeceDiltheyconsideracercetrilelogiceiluiHusserlca
fiindepocale,deoareceelelegitimauconceptecumarfistructuri
semnificaie,deiacesteanuerauderivabiledinelemente.Acesteaaufost
demonstcafiindmaioriginare(ursprunglichef)dectacesteaaziseelemente
dincareipecaresjconstrui.
Demonstraiahusserlianaidealitiisemnificaieiafost.ntradevr,
rezultatuluno
95J''cercetripurlogice.CeeaceDiltheyfacedineaestecevacutotul
diferit.Pentrusemnificaianuesteonoiunelogic,ciesteneleasca
expresieavieii.Viaansaceasttemporalitatecurgtoare,intetectre
modelareaunorunitidesemnificaiidurabile.Viaaifacepropriaexegez.
Areeansiostructurhermeneutic.Viaconstituieastfeladevratul
fundamentaltiinelorspiritului.Hermeneuticanuestee|simplmotenire
romanticngndirealuiDMthey,cirezultnmodconsecventdii|fundarea
filozofieinvia.Diltheyseconsiderprincipialsuperiorintelectualismului*
hegeliantocmaiprinacestlucru.Lafeldepuinsatisfctorputeasfiei
conceptul^romanticpanteistalindividualitii,desorginteleibnizian.
Fundareafilozofieinviai'respingedeasemeneaiometafizica
individualitiii<:/=(tm)nci'rWx(tm)~+~iluiDiltheynaporiileistorismului
ipotriv,asuprafaptuluicvitalitateapsihicestedeterminatcircumNu
existniciofororiginaraindividualitii.Eaesteceeaceesteabiaaduse.
Limitareadinparteaderulriieficiente(Wirkungsverlauf)tinedeesenailittii
cadetoateconcepteleistorice.Chiariconceptecumarficeldescop
Semnificaienuserefer,potrivitluiDilthey,laideinsensulplatonismului
saualliacesteasuntconcepteistoricenmsurancareseraporteazla
acealimitareiareaeficient.Eletrebuiesfieconcepteenergetice
(Energiebegriffe).DiltheyiaicilaFichtecareaavutoinfluentdeterminanti
asupraluiRanke.Deaceea,AAS,'1100ancasaavieiincearcsa
rmnpeterenulconcepieiistoriceasupralumii.Lioferdoarposibilitile
conceptualedeaafirmaadevrulacesteiA.Iecutoateacesteaneclarificat,n
ciudaacestordelimitrideclarate,dacidiltheyanahermeneuticiinviaa
fostcapabilntradevrssesustragcintelorimplicitealemetafizicii
idealiste101,ntrebareasepunenfelulurmtor:;tombinforaindividuluicu
ceeacesesitueazdincolodeelilprecede,cul'Obiectiv?Cumtrebuiegndit
raportuldintreforisemnificaie,dintreputerij'dintrefacticitateai
idealitateavieii?Aceastntrebaretrebuiesfienceledinidecisivipentru
modulncareesteposibilcunoatereaistoriei.Cciomulndeterminat
fundamentaldeasemeneaideraportuldintreindividualitateilobiectiv.
Ie,acestraportnuestenmodevidentunulunivoc.Exist,pedeoparte,
ialimitei,presiunea,rezistentaprincareindividuldevinecontientdepropria
l.Darelnuexperimenteazdoarzidurilesolidealefacticitii.Incalitatede
fiinelintrncontactcurealitiistorice,iaracesteasuntnacelaitimp
cevaceIdndividul,cevancareacestaaflaposibilitateaexprimriiincarese
regsete.Maisuntcaatareziduritari,ciobiectivrialevieii(Droysen
vorbiseaici5puterimorale).
Stlucruareoimportanmetodicdeosebitpentruspecificultiinelor
spiritului.3tuldatuluiareaiciostructurprincipialdiferit.Eldistingedatele
cucarelucreaz:spirituluifadecelealetiinelornaturii,astfelncttotce
esteferm,totceestei,aacumsuntimaginilelumiifizice,trebuiesfie
eliminatdinconceptuldatuluinacestdomeniu102.Totceestedatesteaici
produs.VecheapreeminetaloristoricepecareleoacordadejaVico
ntemeiazpotrivitluiDiltheyuniveriprincarecomprehensiunease
nstpneteasuprauniversuluiistoric.ltrebareaeste,cutoateacestea,dac
trecereadelapunctuldevederepsihologiclaceleneuticreuetentradevr
peaceastbaz,saudacnucumvaDiltheysenclcetelncontexte
problematicecareladucntroproximitateinvoluntarinemrturisit
idealismulspeculativ.
PasajulcitatamintetenudoardeFichte;lauzimaiciliteralmentepe
Hegel.Criticasapzitivittii103.Conceptulnstrinriidesine,definirea
spirituluicafiindcunoaterede
SchnftenV,266.VII,1577;20;333.VII,280.O.F.Bollnow,Dilthey,p.
168sq.,aobservatnmodjustcacestconceptdeforocupunloc
Li,sinenfaptuldeafidiferit(Andersseiti),toateacesteapotfiderivate
cuuurindinaceafra2aluiDiltheyinentrebmundermnediferena
pecareconcepiaistoricasutlumiioaccentuanopoziiecuidealismulipe
careDiltheyancercatsolegitimeepistemologic.
ntrebareadevineimaiacutdacvomluanconsideraresintagma
centralprin<Diltheycaracterizeazviaa;acestfaptfundamentalalistoriei.
Elvorbete,dupcurnjtie,despretravaliulceformeazideialvieii104.Nu
esteuordezisceanumedistaceastsintagmdeHegel.Chiardacviaa
nfieazunchipinsondabiliorictbatjocoriDiltheyperspectivaexcesiv
debenevolenaasupravieiicevedeneadoariprogresalculturii,nmsura
ncareesteeainterpretatdinperspectivaideilorpeformeaz,eaeste
subordonatuneischemeinterpretativeteleologiceiestegnditca:Acestui
fapticorespundeunrecursdincencemaiaccentuatalluiDilthey,n
perioada(trzie,laHegel,astfelnctajungesvorbeascdesprespiritacolo
undevorbiseinadesprevia.Diltheyreiaastfeldoaroevoluieconceptual
pecareHegelnsuj.
Jstrbtusenacelaifel.nluminaacestuifaptesteremarcabilci
datormluiDiltlpublicareaaanumitelorscrieriteologicedintinereealelui
Hegel.Acestematereferitoarelaistoriaevoluieigndiriihegelienedezvluien
moddeosebitdepregfaptulclabazaconceptuluihegelianalspirituluiseafl
unconceptpneumaticdevia
Diltheynsuiancercatsdeasocotealfadesinensuideceanume
lleaganumeldespartedeHegel107.Darctdecredibilestecriticasala
adresacredineiraiunealuiHegel,aconstrucieisalespeculativeaistoriei
universale,aderivriiaprioratututorconceptelordindesfurareadesine
dialecticaabsolutului,dacelnsconfer,cutoateacestea,opoziieattde
centralconceptuluidespiritobiectivDesigur,Diltheysentoarcempotriva
construcieiidealeaacestuiconcepthegTrebuiespornimazidelarealitatea
vieii.Iatcescrieel:ncercmsonelegem]aceastaisoprezentmprin
concepteadecvate.Desprinzndastfelspiritulobiectiv<fundareasa
unilateralnraiuneauniversal,ceacareexprimesenaspirituluiuniver
devineposibilonouaccepiuneaacestuiconcept:nelsuntcuprinselafel
debineilimba,morala,oriceformdevia,destildevia,ctifamilia,
societateaburghestatulidreptul.Astfelcadeacumsubacestconcepticeea
ceHegeldeosebeadreptspabsolutdecelobiectiv:artaireligiaifilozofia
(Ges.Schr.VII,150).
Avemdea^faceaici,frndoial,cuoreconfigurareaconceptului
hegelian.Dar<nseamnea?ncemsurdeasocotealderealitatea
vieii?Ceamaisemnificateste,debunseam,extindereaconceptuluide
spiritobiectivasupraartei,religiei
104Ges.SchriftenVll,136.
105Ges.SchrifienVIII,224.
106StudiulfundamentalalluiDilthey,DieJugendgeschichteHegels,
publicatpentruprimaoarnimbogitcumanUscriusepostumenvoi.4al
GesammelteSchriften,ainauguratoepocnoui&lexegezahegelian,mai
puindatoritrezultatelor,cttematiciipecareoformula.Acestuiaiiadugat
curnd(n1911)editareaScrierilorteologicedintineree
(Theologischejugendschriften)peintermediulluiHermannNohl,explicaten
comentariileinsistentealeluiTheodorHaering(H^I[1928]).Vezilucrarea
autorului:HegelunddergeschichtlicheGeistiHegelsDialektik[CWerke
Bd.3],precumiHerbertMarcuse,HegelsOntologieunddieGrundlegung
einerTheorieuarealuiDiltheynaporiileistorismuluijfiei.Cciacestlucru
indicfaptulcDiltheynuvedenicinacesteaunadevrtacit,ciformede
expresiealevieii.Punndunsemndeegalitatentreartireligie,oparte,i
filozofie,pedealtparte,elrespingeconcomitentpreteniaunuiconceptlativ.
Diltheynuneag,totui,cacestentruchipridispundeoanumitntietate
altentruchiprialespirituluiobiectiv,ntructspiritulseobiectiveazieste
cuttocmainformeleputernicealeacestora.Eibine,aceastntietateaunei
ateridesinedeplineaspirituluiafostceacareiapermisluiHegels
conceapacestezedreptunelealespirituluiabsolutnelenimicnumaiera
strin,iarspiritulerankelacas.Obiectivrilearteireprezentau,dupcum
amvzut,ipentruDiltheypropriuzisalhermeneuticii.OpoziiafadeHegel
sereduceastfelkacestlucru,kfaptulcpentruHegelnconceptulfilozoficse
consumrepatriereaspiritului,ntimputruDiltheyconceptulfilozoficnuareo
semnificaieepistemologic,ciunadeexpresie,I.Trebui,deaceea,sne
ntrebmdacnuexistoareipentruDiltheyontruchipareiuluicares
semnificespiritcuadevratabsolut,adicautotransparent,suprimare
totalaoricreialteriti.Diltheynusendoietenicioclipcexistieste
convinscceeacecorespundeacestuiidealestecontiinaistoricinua
speculativ.Aceastaconsidertoatefenomeneleuniversuluiumanistoricdoar
eetepebazacroraspiritulsecunoatemaiprofundpesine.Inmsuran
careledreptobiectivrialespiritului,ealeretraducenvitalitateaspiritual
dincare:ut8.Aadar,modelrilespirituluiobiectivsuntpentrucontiina
istoricobiecteloateriidesineaacestuispirit.Contiinaistoricseextinde
ctreuniversal,nncarenelegetoatedateleistorieicaexteriorizare
(Au/erung)avieiidincarev.viaanelegeaiciviaa109.Deaceea,ntreaga
tradiiedevinepentrucontiinaontlnireaspirituluiomenesccusinensui.
Eaatrageastfelctresineceeacesfierezervatcreaiilorexcepionalealeartei,
religieiifilozofiei.tiinaspirituluififtensuisedesvretenum
cunoatereaspeculativaconceptului,cincontiinaistoric.Ea:ntoate
spiritulistoric.Chiarifilozofiaesteconsideratdoarexpresieavieii.Isuran
careestecontientdeacestlucru,earenunodatcuaceastalavecheaei.
Iiedeaficunoatereprinconcepte.Devinefilozofieafilozofiei,ontemeiereic
afaptuluicnviaexistpelngtiinfilozofie.Diltheyaschiatnftele
salelucrrioasemeneafilozofieafilozofieincarederivatipuriledeWeltanmg
dincaracterulmultilateralalvieiicareseexpliciteaz(auskgt)nacestea110,
icestordepiriistoricealemetafiziciilisealturinterpretareadatde
tiineleStuluimariipoezii,ncareDiltheyvedetriumfulhermeneuticii.
Filozofiaiartamaiastfel,opreeminenrelativpentrucontiinacenelege
istoric.Elesuntlespstrezeunprivilegiudeoarecespiritulnutrebuie
descifratdinacestea,pentru:suntexpresiepurinuvorsfienimicaltceva
dectacestlucru.Darelenusuntunadevrnemijlocit,ciservescdoarca
organalraportuluidevia.Aacum;iiteperioadedenflorirealeuneiculturi
suntprivilegiatepentrucunoatereairuluiei,sauaacummarilepersonaliti
sedistingprinfaptulcnplanurileiielorsereprezintadevrateledecizii
istorice,totastfelfilozofiaiartasuntibilenmoddeosebitcomprehensiunii
tlmcitoare.IstoriaideilorurmeazaiciCetateaconfiguraiei(Gestalf),a
configuraiilorpurealeunortotalitidesemnificaiecedesorinsdedevenire.
TatresrripDilthpvninimrlnrprpciceilaKir>rnofiiIni
Schleiermacher:Istoriamicrilorspiritualedispunedeavantajul
monumentelor,ce|durabile.Neputemnelaasuprainteniilor,darnuin
ceeacepriveteconiiproprieiinterioriticareesteexprimatnopere.
NumetentmpltorcDiltrfaceaccesibilurmtoareanotalui
Schleiermacher:nflorireaesteadevrataritate.Fructulestedoarnveliul
haotic(cbaotiscK)aceeacenumaiaparineorganice.Diltheymprteten
modevidentaceasttezauneimetafiziciestEastlabazaraportuluisufat
deistorie.
Acestuiaicorespunderemodelareaconceptuluidespiritobiectivce
plaseaz*<|ltiinaistoricnloculmetafizicii.Seridicnsntrebareadac
aceastcontiiniscestentradevrcapabilsumpleacestspaiuliberpe
carelocupaselacunoatereaabsolutaspirituluicaresenelegepesinen
conceptulspeculativ,nsuifacetrimiterelafaptulcnoicunoatemdoar
istoric,deoarecesuntemnoifiineistorice.Acestlucruartrebuisfieo
degrevareepistemologic.Dareste'jposibilacestlucru?Esteformulaadesea
amintitaluiVicontradevrjust?Nutraeaoexperienaspirituluiuman
artisticasuprauniversuluiistoricncare,avndnvemersullucrurilor,nuse
poatevorbidespreofacere(Macheri),adicdespreoplanifidioexecutare?
Deunderezultaicidegrevareaepistemologic?Nuestevorbanreadespreo
ngreunare?Nureprezintcondiionareaistoricacontiineiobarier!
Netrecutpentrudesvrireaacesteiancunoatereaistoric?Hegelputeas
creadifjbundreptatecareuitstreacdeaceastbarierprindepirea
(Aufhebung)istoriecunoatereaabsolut,nsdacviaaesterealitatea
inepuizabilcreatoare,aagndeteDilthey,atuncinuexclude,oare,
transformareaconstantanlnuirfisemnificaieaistorieiocunoaterece
'atingeobiectivitatea?Este,deci,contiinaistolnceledinurmunideal
utopiciconineocontradiciensine?
B)ConflictullatentdintretiinifilozofiavieiinanalizaluiDiltheym
contiineiistorice
Diltheyareflectatfrncetareasupraacesteiprobleme.Refleciasaa
avutmereuiobiectivlegitimareacunoateriiaceeaceestecondiionatistoric,
nciudaproprieiicondiionri,dreptoperformantatiineiobiective.
Acestuiaurmasiserveascteq|structuriicareiconstruieteunitateadin
propriuleicentru.Faptulcoconexiustructuralpoatefineleaspornind
dinpropriuleicentrucorespundeavechiuprincipiualhermeneuticiii
revendicriigndiriiistorice,privitoarelanecesitateanfilegeriiuneiepocidin
eansiinuapelndlacriteriileunuiprezentstrinacestConformacestei
schemedeveneaposibildupcumcredeaDilthey'13cunoatunor
nlnuiriistoricedincencemaiampleiextindereaacesteiapnlacunoat
istorieiuniversale,exactaacumuncuvntpoatefinelespedeplindoardin
perspectivuneiproprozitiintregi,iarpropoziiadinnlnuireantreguluitext,
bachiarantreliteraturitransmise.
Aplicareaacesteischemepresupune,desigur,posibilitateadepirii
constrngelocaleaobservatoruluiistoric,nstocmaiaceastaestepretenia
contiineiistorice,ianumedeadispunedeunpunctdevederecuadevrat
istoricnlegturcutoate.

[realuiDiltheynaporiileistorismuluivededesvrirea.Eaestede
aceeapreocupatsformezesensulistoricvataastfelsseridicedincolode
prejudecilepropriuluiprezent.Diltheyseastfeladevratulnfptuitoral
concepieiistoriceasupralumii,pentrucsllegitimezeridicareacontiineila
ranguldecontiinistoric.Ceeacerefleciaaologicncercaslegitimezenu
era,nfond,nimicaltcevadectextraordinaraeepic(epische
Selbstvergessenheit)aluiRanke.Attadoarcnloculuitriidejicepea
acumsuveranitateauneicomprehensiuniatotcuprinztoareiinfinite,erea
tiineiistorieipeopsihologieacomprehensiunii,aacumioimaginak'l
plaseazpeistoricnaceasimultaneitateidealcuobiectulsupecaream
jesteticipecareamadmiratolaRanke.
Adoial,ntrebareadecisivrmnecumestecapabilnaturauman
limitatdeocomprehensiuneinfinit.Eposibilcaaceastasfifostntradevr
opinialui>iNuainsistatDiltheynsuinopoziiefatdeHegelasupra
necesitiidearetine.Proprieifinitudini?
Ebuisaruncmaiciopriviremaiatent.Criticasaaidealismului
hegelianal[vizadoarapriorismulspeculaiilorsaleconceptuale;infinitatea
luntricaspiriconstituiapentruelunaspectngrijortornprincipiu,cise
mplineanmod'nidealuluneiraiuniiluminateistoric,caresarfimaturizat
atingndgeniulehensiuniitotale.Contiinafinitudiniinunsemnapentru
Diltheyofinire(Verenacontiineiiomrginire.Eademonstreazmaicurnd
capacitateavieiideaseacolodeoricebarierprinenergieiaciune.De
aceea,neasereprezinttocmaieapotenialaspiritului.Desigurcnu
speculaia,ciraiuneaistoricestemodulactualizeazaceastinfinitate.
Comprehensiuneaistoricseextindeacoperindteleistoriceiestecuadevrat
universalpentruciaretemeiulsolidnieaiinfinitateaspiritului.Pentru
aceasta,Diltheysealturvechiiteoriicederivtateacomprehensiuniidin
omogenitateanaturiiumane.Elconsiderpropriuldetriridreptunsimplu
punctdepornirealuneiexpansiunicentregeteprintroiereviengustimeai
caracterulaleatoriualproprieitririprininfinitateaaceeacetesibilnretrirea
universuluiistoric.
Riereleimpuseuniversalitiicomprehensiuniidectrefinitudinea
istoricanaturiisuntpentruel,aadar,doardenatursubiectiv.Desigur,el
poatetotuisfcenacesteaunelementpozitivcarearputeadeveniproductiv
pentrucunoatere,[asigurastfelcabiasimpatiaarfaceposibilnelegerea
veritabil'4.Nuestensdacacestuifaptirevineosemnificaieprincipial.
Sobservmdeocamdatsrullucru:Diltheyvedesimpatiadoarcaocondiiea
cunoaterii.Neputemntreba,iacuDroysen,dacsimpatia(careesteoform
deiubire)nureprezintcutotul;adectocondiieafectivacunoaterii.Cci
eaaparine,totui,formelorderelaieeuitu.Cusigurancntro
asemenearelaiemoralrealacioneaziterea,demonstrnduseastfel
ntradevrciubireanefacevztori'5.Dar.Estemultmaimultdecto
simplcondiieacunoaterii.Prinea,aceltuestelOrfozat.Gsimastfella
Droysenurmtoareaobservaieprofund:Astfeltrebuie,cciastfelteiubesc:
secretuloricreieducaii.6icicndDiltheyvorbetedespreosimpatie
universal,gndinduselasenintatealeii,elnuserefercusiguranla
acestfenomenmoralalsimpatiei,cilaidealulcontiineiistoricedepline,cea
caretrecedincolodegranieleimpusecomprehensiuuhazardulsubiectival
predilecieiiafinitiinraportcuunobiect.DiltheylurmeazJpeRanke,
carevedeanrelaiadesimpatiecosmicdemnitateaistoricului.Elpare
limitezeatuncicnddistingedreptcondiiiprivilegiatealecomprehensiunii
istoriceaceleacareprezintocondiionarepermanentaproprieivitalitiprin
interrnemareluiobiectiatuncicndvedenacesteaposibilitateasuprema
nelegeriinsgreitsnelegemaceastcondiionareaproprieivitaliti
dreptaltcevadeccondiiesubiectivacunoaterii.
Exempleleindicdejaacestlucru.AtuncicndDiltheyamintete
raportulTucidideiPericle,saudintreRankeiLuther,elsereferlalegtura
congenialintuijceipermiteistoriculuinmodspontanonelegerealtfeldoar
cugreuaccesibil/!Considernsoastfeldecomprehensiunecereueten
modgenialncazuriexctionaledreptntotdeaunaaccesibilprinmetodica
tiinei.Elargumenteaznexplicitfaptulctiinelespirituluiseservescde
metodelecomparativensarcina<revinedeadepilimiteleaccidentalepe
carelereprezintcerculexperieneiproptdeaseridicalaadevrurideo
universalitatemaimare9.
Aiciseaflunuldinpunctelecelemaidiscutabilealeteorieisale.Esena
comr.Presupunedejaautonomiasubiectivitiicunosctoarecaredispuneatt
deuna,ctjcealalt.Easincronizeaznmoddeclarat.Vatrebuidinacest
motivspunemlandoLcapacitatearealametodeicomparativedeasatisface
ideeacunoateriiistorice.Nuaoareavansataiciunprocedeuconsacraticare
faceocarierglorioasnanumitedoraletiinelornaturiibunoarn
lingvistic,drept,teoriaarteietc.
Delastatutinstrumentauxiliar,ajungndlaunuldeoimportant
centralpentruesenacunoaaistorice,ceoferadeseadoarolegitimarefalsa
unorrefleciisuperficialeiirelevante?Fputemdectsidmdreptateaici
baronuluiYorckatuncicndscrie:Comparaiadntotdeaunaestetic,rmne
lipitntotdeaunadeformineamintimbinede:genialncareHegel
criticasenainteaacestuiametodacomparaiei1.
EstenoricecazlimpedecDiltheynuvedenfaptuldeafilegatdeun
localomufinitistoricoprejudicieredeprincipiuaposibilitiicunoaterii
propriitiinelorsp|tului.Contiinaistoricurmasnfptuiascnsineo
asemenearidicaredincolojpropriarelativitate,princaresdevinposibil
obiectivitateacunoateriipropriitiinispiritului.Nentrebmcumsepoate
justificaaceastpreteniefraimplicauncoralcunoateriiabsolute,
filozoficesituatdeasupraoricreicontiineistorice.Prindistingecontiina
istoricfadetoatecelelalteconfiguraiidecontiinaleistorii
117DariSchleiermachercareadmitedoarsubanumitecondiii
senectuteacamodel,urmtoareanotaluiSchleiermacher(n:Dilthey,
LebeSchleiermachersnp.417):Mbtrneiiprivitoarenspeciallalumea
realesteopercepieeronatatinereiiibucurieiaceslcarenuintetenici
ealumeareal.Aversiuneabtrneiifadeepocilenoiinedeelegie.
Sensulistoricestedeaceeaextremdenecesarpentruaatingetinereea
veniccenumaiundaralnaturii,cioachiziiealibertii.
118Ges.SchriftenM,278.'VII,99.
120UnaVOCatelocventalacesteimetnrlpesteKRntViarteralfromi
mnH^kmiiIoiluiDiltheynaporiileistorismuluictpropriasacondiionare
snuaboleascpreteniaprincipialauneicunoaterie?
Asttrsturdistinctivnupoateconstanfaptulcarfintradevr
cunoaterensensulluiHegel,cualtecuvintecarunificatotalitatea
deveniriispirituluijntiindesineprezent.Preteniacontiineifilozoficedea
cuprindensineadevralistorieispirituluiestedeadreptulcontestatde
concepiaistoricilumii.Acestaestemaicurndmotivulpentrucare
experienaistoricestenecesar;iaumannuesteunintelectpentrucare
totulestesincron(gleich^eitig]iprezentlegal(gkicbgegenwrtig).Identitatea
absolutntrecontiiniobiectesteinaccesifprincipiucontiineifinit
istorice.AceastarmnentotdeaunaprinsnnlnuireaDeficient.Pecese
sprijin,aadar,particularitateaeideaseridicatotuidincolodedeadeveni
astfelcapabildeocunoatereistoricobiectiv?JR.VomgsilaDiltheyun
rspunsrspicatlaaceastntrebare.Darontreagoperreprezintnmod
indirectunastfelderspuns.Acestasarputeaformulanator:contiina
istoricnuesteattoautosuprimare,ctoposesieintensificat;ceodistinge
detoatecelelaltentruchiprialespiritului.Orictarfideinsolubilatulvieii
istoricedincareseridic,eaestecapabilsneleagistoricpropriaeiitatede
asecomportaistoric,nconsecin,eanuesteexpresianemijlocitauneiti
devia,asemeneacontiineinainteadezvoltriieivictorioasectreo
contiin'&Numaischieazdimensiunileproprieisalenelegeriavieiin
funciedetradiiaiseplaseaz,dezvoltndncontinuaretradiiaprintro
apropriere(Aneignung)naivrii.Eatie,maicurnd,cseaflntrunraport
reflectatfadesinensiifaiancareseplaseaz.Senelegepesine
nsidinistoriaei.Contiinaistoricestelalautocunoaterii.
Fastfelderspunsarfideschiztordeperspectivepentrunecesitateade
apreciza&fundesenaautocunoaterii.ntradevr,eforturileeuatencele
dinurm,dupIC.Vavedea,aleluiDildieyinteausexpliceporninddela
viamodulncarejatiinificseridicdinautocunoatere.
Aeypornetedelavia.Viaansiurmretereflecia,idatormlui
Georg^accentuareaenergicauneitendinengndirealuiDiltheycetrimite
ctrevieii.Aceastasesprijintocmaipefaptulcnviaansirezid
cunoatereB).Chiaricontientacecaracterizeaztrireaconinedejaunfel
dentoarcereaapraeinsei.Cunoaterea(Wissen)eprezent,estelegatde
trirefrreflecie18).Aceeaireflexivitateimanentavieiideterminnsi
modulncarevede'disoluiasemnificaieinnlnuireavieii.Cci
semnificaiaesteaflatabiadac'JAJ_goanadupscopuri,
ndeprtarea,distanafadenlnuireapropriilor:aciuni,esteceacare
permiteoastfeldereflecie.Diltheysubliniaziareaiciioialdreptatec
existoperspectivnaturalavieiidespresineceprecedeObiectivare
tiinificicareseformeazastfel.Aceastaseobiectiveaznnelepi
proverbuluiialegendei,darmaialesnmarileoperealearteincareun
elementsedesprindedecreatorulsu123.Artaestedeaceeaunorganspecial
alcomsiuniivieii,ccinconfiniileeintretiinifaptviaasedeschide
dezvluindtiinaccesibileobservaiei,reflecieiiteoriei.
.W>'.>rsiRiurmretereflecia,atunciexoresiaDuraatririimani
artevaaveaculi^^^^^formeledeexpresiecedominviaaomuluisunttoate
ntruchiprialespirituluisj^^Individulsaridicatdintotdeaunadincolode
particularitateasaprinlimb,moray^^formelejuridice.Marileelemente
moralecomunencaretrietereprezintcey^^porninddelacareacestase
nelegepesinenopoziiecuhazardulcurojjj^impulsurilorsalesubiective.
Tocmaidruireanslujbaunoreluricomune,inte&I^^activitilecomunitare
elibereazomuldeparticularitateitrector.Iii^
AstfeldeafirmaiiarputeasfigurezeilaDroysen,nseleauo
tonalitatespe^cazulluiDilthey.Inopiniasanambeledirecii,attcea
contemplativ,ctJ|^reflecieipractice,semanifestaceeaitendinavieii,
oaspiraiectrestatorr&^Porninddeaicivomnelegemodulncareela
pututspriveascobiedw^cunoateriitiinificeiaautoreflecieifilozofice
dreptmplinireatendineinaturvieii.Nuestevorbanicidecumdespreo
ajustareexterioarametodiciitiinelorspij^lametodatiinelornaturii,care
arcluzireflecialuiDilthey.Elzretenantumcomunitateautentic.
Ridicareadeasuprahazarduluisubiectivalobservaieicoifuesenametodei
experimentale,iarcuajutorulacesteiareuetecunoatereale^naturii.
tiinelespirituluiaspirnmodsimilarlaodepiremetodicahazad
subiectivalpropriuluiamplasamentprintradiiatransmiscareieste
accesibili^^prinaceastaobiectivitateacunoateriiistorice.Refleciadesine
filozoficsendreai^rnduleinaceeaidirecienmsurancaresereific
pentrusinensicalumanistoricirenunlapreteniauneicunoateri
puredinconcepte.>|
Conexiuneadintrevia{icunoatereesteaadar,potrivitluiDilthey,un
datoriginaR.LuanumefacecapoziialuiDiltheysfieinatacabilpentruorice
obieciivenitedinf^filozofieii,nspecial,pentruceleformulatecu
argumentelefilozofieireflexiveidcJndreptatempotrivarelativismuluiistoric,
ntemeiereafilozofieipefaptulorigiwvieiinucautonlnuire
noncontradictoriedeprincipiicarevreasocupeIsistemelordeideiale
filozofieidepnatunci.Pentruautorefleciafilozoficevalab^curndceeace
Diltheyademonstratdejancazulroluluireflecieinvia.Eagncpnla
captviaansinelegndchiarifilozofiacapeoobiectivareavieii.Doj
filozofieafilozofiei,darnunsensulidealismuluiifrsformulezepreteniile
acelEanuurmretefundamentareasingureifilozofiiposibileporninddela
unitateajprincipiuspeculativ,ciparcurgencontinuarecaleaautorefleciei
istorice.Deaceea,eaesteatinsdelocdeobieciapotrivitcreiasarfifcut
vinovatderelativism.>|
Diltheynsuialuatmereunconsiderareaceastobiecieiancercat
sofeflrezolvareproblemeireferitoarelaposibilitateaobiectivriinciuda
oricreirelativitttmodulncarepoatefignditrelaiadintrefinitiabsolut.
Sarcinaesteaceeactnfiamodulncareacesteconcepteaxiologice
relativealeepociloristoricesauextjdevenindmrimiabsolute.Insvom
cutanzadarlaDiltheyrspunsulreallaaceajproblemarelativismului,i
nufiindcacestanagsitniciodatrspunsulcorectdeoarecenuaconstituit
niciodatpropriasainterogaiereal.Elseconsidera,maicuradintotdeauna
pecaleactreabsolutprindesfurareaautoreflecieifilozoficecarconduceade
laorelativitatelaalta.IatdecerezumarealuiErnstTroeltschprivitoare
evoluiagndiriiluiDiltheyestectsepoatedejust:Delarelativitatela
totalitatDefiniialuiDiltheynsuisunaastfel:cucontiinadeaficeva
condiionatformulndreptatnmoddeschismDotrivaoretentieifilo7nfei
rpflrviwtriintodfflltuiDiltheynaporiileistorismuluiticrorbariereale
finitudiniiprinridicarealaabsolutuliinfinitateaspirituluiiiadevrul
contiineidesine.Cutoateacestea,refleciasaneobositasuprat^relativism
indicfaptulcnuafostcapabilsreincuadevratconsecinjisucetine
deofilozofieavieiinfaafilozofieireflexiveaidealismuluI.Arfitrebuits
recunoascnobieciaderelativism^intelectualismulpecareipunctde
porniredelaimanenacunoateriinviancercas1submineze.R
ambivaleniaflmotivaiaultimntroeterogenitateluntricagndirii
zianismulrezidualdelacarepornete.Meditaiilesaleepistemologiceprivind.
tiinelorspirituluinusereunescnceledinurmcupunctulsudepornire
sfiavieii.Ultimelesaleschieconinodovadgritoarenacestsens.Licit
aicidinparteauneifundrifilozoficecapacitateadeaseextindeasuprajineniu
ncarecontiinasaeliberatdeautoritativiaspirlaocunoatere
i'intermediulpunctuluidevederealreflecieiialndoielii127.Oastfelde
fraziafirmaieinofensivprivitoarelaesenatiineiifilozofieimoderne.
Ecourilemupotfiignorate.Inrealitatens,aceastfrazestentrebuinat
ntrunsensferiicciDiltheycontinunfelulurmtor:Viaaconducepeste
totctreDraaceeaceesteaezatnea,reflecialandoial,iargndirease
poatencheiajaterevalidabiadacviaasemeninenfaaacesteia.Numai
avemdeaiprejudecifilozoficecetrebuiedepiteprintrofundare
epistemologicnfcartezian;realitilevieii,tradiiamoravurilor,areligieii
adreptuluipozitiv6descompusedereflecieinecesitoordinenou.Atunci
cndDiltheyvorbeteicunoatere(Wisseri)ireflecie,elnusereferla
imanenauniversalacunoateriijjeilaomicarendreptatasupravieii.
Tradiiamoral,religioasijuridicsesprijin,nceeaceoprivetepeo
cunoatereavieiidespresinensi.Cciamvzutionareanvoiatradiiei,
careestecusiguranunacontient,nfptuiete:individualuluilaspiritul
obiectiv.VomputeaadmitempreuncuDiltheyc.Gndiriiasupravieii
rezultdinnecesitateainterndeastabilizaunelement'schimbarea
nestatornicapercepiilorsenzoriale,dorineloriemoiilor,caresV'unmod
deviaconstantiunitar1.Insaceastperformanagndiriieste.Vieii
nseiisenfptuietenobiectivrilespirituluicepoartindividulsubloralei,
dreptuluiireligiei,ntructacestasedruieteobiectivitiisocietii.Bc
pentruaceastaestenecesaradoptareaunuipunctdevederealreflecieiial
iiicacesttravaliulesteexecutatntoateformelemeditaieitiinifice(in
estepurisimpluireconciliabilcuideilederivatedintrofilozofieavieiialelui
Aiciestedescrismaicurndidealulparticularaliluminismuluitiinific,
apatibilcurefleciaimanentvieii,deoarecentemeierealuiDiltheynfilozofia
Lndreptattocmaimpotrivaintelectualismuluiiluminist.
V.SchriftenVII,6.
Y.ScbriftenVU,'5.
'ischsubliniaziacestlucrunLebensphilosophieundPhnomenologie,
p.295inspecialp.312cestadistingentreadevenicontient
(Bewufitwerden)iafacecontient(Beivu/Stmachen).Ctiafilozoficarfi
ambelenacelaitimp.nsDiltheyarcutanmoderonatotranziien
realitate,existcertitudinenmoduriextremdediferite.Acelgendecertitcare
opoateoferioasigurareceatraversatndoialaestediferitdecertitudinea
nemijljdeviacucareseprezinttoatescopurileivalorilencontiina
umanatuncicapretenianecondiionaii.Cuattmaidiferitdeaceast
certitudinedobnditnnsiestecertitudineatiinei.Certitudineatiinei
arentotdeaunaotrsturcarteEsterezultatuluneimetodicicriticecare
cautsadmitdoarindubitabilul.Accertitudinenucrete,prinurmare,din
ndoialidepireaei,cianticipeazposibilitateadeaficuprinidendoial.
AacumlaDescartes,nfaimoasasameasuprandoieliisepropunedreptun
feldeexperimentondoialartifichiperbolic,ceducel&fundamentum
inconcussumalcontiineidesine,tiinametodicndoieteprincipialdetotce
poatefipuslandoialpentruaobineastfelsigpropriilorrezultate.
Estecaracteristicpentruproblematicafundriitiinelorspirituluialui
Diltheyfacelnudistingentreaceastndoialametodicindoielilecarene
cuprinddelaiCertitudineatiinelornseamnpentruelmplinirea
certitudiniidevia.Acestlucru|nseamncnuresimeaincertitudineavieii
ntoatforaconcretizriiistorice,potriv,cuctptrundeamaiadncn
tiinamodern,cuattresimeamaiputtensiuneadintretradiiacretindin
careproveneaiforeleistoricepusenlibertiexistentamodern.Nevoiaunui
elementsolidarelaDiltheycaracteruluneineexplicitedeprotecienfaa
realitilorteribilealevieii.Inselnuateaptdepitincertitudiniii
nesiguraneivieiidinparteaconsolidriiconferitedeintegrarea?!Societatei
experienadevia,cidinparteatiinei.
Formacarteziandeaajungelacertitudineprinndoialestepentru
Diltheyevidemijmodnemijlocit,ntructelesteuncopilaliluminismului.
Debarasareadeautoritativdecarevorbetecorespundenudoarnevoii
epistemologicedefundamentareatiinenaturii,ciprivetenmodidentic
cunoatereadesprevaloriiscopuri.Niciacestea:formeaznochiisio
totalitatenepuslandoialformatdintradiie,moravuri,redrept,cispiritul
trebuiesproduciaiciocunoaterevalabildinsinensui.
Procesulprivatdesecularizarecarelconducepestudentuldeteologie
Diltheyifilozofiesesuprapuneastfelprocesuluiistoricuniversalalnaterii
tiinelormoderDaccercetareamodernndomeniultiinelornaturiinu
considernaturacapeaitotalitateinteligibil,cicapeosurvenirestrin
eului,acreiderulareopoateelucidamodlimitatdarcredibil,fcndastfel
posibilstpnireaacesteia,atuncispirituluiurnapreocupatdeproteciai
siguranasairevinemisiuneadeaopuneincomensurabiliivieiiacestui
chipnfiortorcapacitateaformattiinificacomprehensiunii.Roii
acestuiaarficeldeaexplicaviaanrealitateaeisocialistoricpnn
punctulncunoatereaestecapabilsasigureprotecieisigurannciuda
incomensurabiliivieii.Iluminismulsemplinetecailuminismistoric.
PutemnelegepeaceastbazceanumeldeterminpeDiltheys
porneascdeihermeneuticaromantic'32.Elreuetescamuflezecu
ajutorulacesteiadiferenadintnaturaistoricaexperieneiimodulde
cunoaterealtiineisau,maibinezis:armonizezemoduldecunoatereal
tiinelorspirituluicucriteriilemetodicealetiinteloll
131VII,6.
__JT7TTN__._ttluiDiltheynaporiileistorismuluiivzutmaisus'3
cceeace1andemnatsfacacestlucrunuafostoadecvaredmseama
acumcacestlucruiareuitdoarcupreulneglijriiUpropriiesenialea
tiinelorspiritului.Acestlucrusemanifestlimpedenceea^conceptulde
obiectivitaterezervatacestora.Catiin,eatrebuiestinpasulritatea
valabilntiinelenaturii.Diltheyprefer,prinurmare,termenulv34i
apeleazfrecventladescriereametodiciitiinelorspirituluipentruadei
condiiaeiesteegalcutiinelenaturii.Hermeneuticaromanticerapotrivit
Stscop,ntruct,aacumamvzut,eanuluanconsideraredelocnatura
istoricAceastapresupuneacobiectulcomprehensiuniiestetextulcetrebuia
isurprinsnsensulsu.Astfeloricentlnirecuuntexteraontlnirea
spiritului!i.Fiecaretextestendeajunsdestrinpentruaformulaoproblem
icutoateJeajunsdefamiliar,astfelnctposibilitateaprincipialarezolvrii
acesteiasfie:dacnusetienimicaltcevadespreeldectcestetext,
vscriitur,spirit.MamvzutlaSchleiermacher,modelulhermeneuticii^sale
estecompreHcongenialcepoatefiatinsnraportuldintreeuitu,
nelegereatextelor(tm)deaceeaiposibilitateaadecvriitotaleasemenea
comprehensiuniiceluilalt,autoruluipoatefiidentificatnmodnemijlocitdin
textulsu.InterpretulesteIjorannmodabsolutcuautorulsu.Acestaeste
triumfulmetodeifilologice:eapercepe(erfassen)unspirittrecutdreptunul
prezent,iarunulstrindreptiar.Diltheyesteptrunscutotuldeacesttriumf
intemeiazpeacestacondiiaielorspiritului.tiinelespiritului
chestioneaztextelenacelaimodncareieatiinelornaturiichestioneaz
mereuunlucruprezentcutndoexplicaiece,acesta.
Faceasta,Diltheycredeacreuisesndeplineascsarcinapecareio
asumaselegitimaepistemologictiinelespirituluigndinduniversulistoric
asemeneacetrebuiesfiedescifrat.Elformulaastfelntradevroconsecin
pecare,Jj|imamvzut,coalaistoricnufusesedispussioasume
niciodatnntregime.T,Rankeafirmasecdescifrareahieroglifeloristoriei
constituiemisiuneasacrailui.nsfaptulcrealitateaistoricesteourm
attdepurdesensncteapjdoarinterpretatasemeneaunuitextnu
corespundeacuadevrattendineimaiacoliiistorice.Dilthey,interpretul
acesteiconcepiiistoriceasupralumii,seschimbobligatsajunglaaceast
consecin(cumsentmplaseuneoriicup|iDroysen),ntruct
hermeneuticaiserveadreptmodel.Urmareaafostaceeacaeistoriaera
reduslaistoriaideilororeduciepecareDiltheyioasumnseminegarea
isemiafirmareafilozofieispirituluialuiHegel.ntimpceaeuticalui
Schleiermachersentemeiapeoabstraciunemetodicartificialcefabricarea
uneiunelteuniversaleaspiritului,darncercasafirmecuajutorul
ai4nstrumentforamntuitoareacredineicretine,Diltheyfolosea
hermeneuticadtcapeunmijlocnncercareasadefundareatiinelor
spiritului.Eaestemediulsalalcontiineiistoricepentrucarenumaiexisto
altcunoatereaadevruluiIbceaacomprehensiuniiexpresieiia
comprehensiuniivieiinexpresie.Totuln':resteinteligibil.Ccitotuleste
text.Asemenealiterelorunuicuvnt,viaaiistoriatsens.5Astfel,explorarea
trecutuluiistoricesteconceputnceledinurmdectrecadescifrareinuca
experienistoric.
Ii
F>sfi!
Estenendoielniccodatcuaceastanusemairespectaobiectivulcolii
Hermeneuticaromanticimetodafilologicpecareaceastasecldeteestei
cafundamentalcercetriiistorice.Lafeldeinsuficientesteconceptulmetodei
itmprumutatdeDiltheydintiinelenaturii.Experienaistoric,aacumo
definefond,nuesteometodinuareanonimitateauneimetode.Desigurc
estederivareadinaceastaaunorreguliempiricegenerale,nsvaloarealor
metodic*!Ceaacunoateriiunorlegiticroralearputeafisubsumate
univoctoateparticulare.Regulileempiricesolicitmaicurndoutilizare
experimentatpersuntcaataredoarntroastfeldeutilizare.Avndnvedere
aceaststaredektrebuisrecunoatemccunoatereaspecifictiinelor
spirituluinuesteceaatiajinductive,ciareoj,obiectivitatecutotuldiferit
iestedobnditntrunmod<diferit.Fundareadiltheyanatiinelor
spirituluipeofilozofieavieiiicnjndreptatmpotrivaoricruidogmatism,
chiariaempirismului,urmreasscorelieftocmaiacestlucru.Ins
cartezianismulepistemologiccarelfascinasadovediiputernic,astfelnct
istoricitateaexperieneiistoricenadevenitcuadevratdeterlaDilthey.Dei
acestanuaneglijatimportanaexperieneideviaindividualigempentru
cunoatereaproprietiinelorspiritului,elledefinetepeambeledoarpnyEste
vorbadespreoinducienemetodicineverificabilcetrimitedejalaindii
metodicatiinei.Dacnevomaduceacumamintedestadiulreflecieidei
tiinelorspirituluidelacareampornit,vomdescopericcontribuialui
DiltheyJIdeosebitdecaracteristic.Conflictulcarelistovetescoaten
evidenpentrunoin'presiuneexercitatdegndireametodicatiinei
moderneinecesitateadeadescrie!Adecvatexperienaperfectatntiinele
spirituluiiobiectivitateaaccesibilnacea
3.Depireainterogaieiepistemologiceprincercetareafenomenologica)
ConceptuldevialaHusserlibaronulYorck
Idealismulspeculativofer,nmodfiresc,oposibilitatemaibunnceea
ceprivessarcincaaceeacucareneconfruntm,dectceasesizatde
Schleiermacheriheneuticacepornetedelaacesta.Conceptuldatului,al
pozitivitii,afostsupusuneiisistematicencadrulidealismuluispeculativ.
Diltheyncercasesapelezenceledinilaacestfaptpentruaiconsolida
tendinaceineadeofilozofieavieii.Iatcescrie<CumcaracterizeazFichte
nceputulacevanou?Deoareceacestapornetedcontemplareaintelectuala
eului,darnu1percepecapeosubstan,ofiin,undattocmaiprinaceast
contemplare,adicprinaceastadncireconcentrataeuluinsine,<via,
aciune,energieiidentificnelnmodcorespunztorconcepteenergetice
cunMfiopoziia.A.M.D.Diltheyadescoperitnceledinurm,nmod
similar,nconcepedespiritalluiHegelvitalitateaunuiconceptistoric
veritabil7.Dupcumamsublinilacestlucruncadrulanalizeiconceptuluide
trire,auexistatcontemporaniaisicareiacionatnaceeaidirecie:
Nietzsche,Bergsonacesturmatrziualcriticiiromanticeftltiparuluide
gndirealmecaniciiiGeorgSirnmel.nsradicalitateaexigenteireflexives
cerezidninadecvareaconceptuluidesubstanpentrufiinaistorici
rnnnoct*>4.;iinterogaieiepistemologiceprincercetareafenomenologicra
fostscoaslaluminabiaprinintermediulsu.Muncasaporneadela
explorajBonalittiirealizatdefenomenologiahusserliancareansemnat
breadecisiv,nLcarenusedefineaprinplatonismulextrempecarelvedea
Diltheynaceasta.JKedincencemaievident,pemsurcedescoperimdea
lungulconstituiriimariiSjjsserlcreterealentagndiriiluiHusserl,codat
cutemaintenionalitii,ocriticcesevaradicalizadincencemaimulta
obiectivismuluifilozofieiLatunciialuiDiltheyceurmasculminezen
preteniapotrivitcreiaaologiaintenionalatransformatpentruntiaoar
spiritulcaspiritntrunrieneiitiineisistematiceiaprovocatastfel
reaezareatotalasarciniile*ii.Universalitateaspirituluiabsolutcuprindetot
cefiineazntroistoricitatelncaresenscrienaturacaformaiunea
spiritului141.Nuestentmpltorchestecontrapusaicidreptsingurul
absolut,adicirelativ,relativitiiatotceiseSLHusserlrecunoateelnsui
continuitateafenomenologieisalecuinterogaiaentalaluTKantiFichte:Va
trebuisadugmns,pentruafiechitabili,cftulgermancepornetedela
Kantncercadejadinrsputerisdepeascgadevenitdejasuprtoare
(scilicetaobiectivismului).steafirmaiitrziialeluiHusserlarputeafi
motivatedejadecontactulcuSeinund:elesuntprecedatedenenumratealte
ncercricaredovedesccHusserlavusesevedereaplicareaideiisaleasupra
problemelortiineloristoricealespiritului.Are,aicinuestevorbadespreo
reluaresuperficialamunciiluiDilthey(sauualuiHeidegger),cidespre
consecinaproprieisalecriticiapsihologieiriteiapseudoplatonismului
filozofieicontiinei(BewufttseinsPhilosophie).Acestctsepoatedelimpede
duppublicareaIdeenI/4.
nvedereaceaststaredelucrurisuntemobligaisioferim
fenomenologiei:isecuvinendiscuianoastr144.
Eggermiavorbitncdin1923cuadmiraiedesprescrieriletrziialelui
GeorgSimmel.Ecacestlucrunureprezintdoarexpresiarecunoaterii
generaleastaturiifilozoficealuiciindicexistenaunorsugestiideconinut
receptatedectreHeidegger,vadevenijicleoricuivacitiaziprimuldincele
patruMetaphysischeKapitelcereuneausubtitlulnscbauungsarcina
filozoficdecareSimmelerapreocupatpecnderadejasortitmorii,
imnoar,cevomgsiacolo:Viaaestentradevrtrecutiviitor;elnumete
acolotidenavieiidreptadevratulabsolut,iarstudiulsencheieastfel:
Cunoscfoartebineiltatilelogicecareseopunexprimriiconceptualeaacestui
moddeapriviviaa.Amncercat^formulezfiindperfectcontientderiscul
logic,ccicutoateacesteaaiciesteatinsprobabillncaredificultilelogice
nunemaiosndesclatcerenmodcategoric,deoareceelestelStratdincare
itragesevansirdcinametafizicalogiciinsei./ezicriticaluiNatorpa
IdeilorluiHusserl(1914),ctipoziialuiHusserlnsuintrore,datat29.
06.1918,adresatluiNatorp:adoritotuisremarcfaptulcamdepitde
Ieundeceniuetapaplatonismuluistatic,formulnddrepttemfundamental
afenomegieiideeagenezeitranscendentale.Husser/ianaVI,344.Jiusserliana
VI,346.'HusserlianVI,339iVI,271.
RecursulluiDiltheylaLogischeUntersuchungenaleluiHusserla
surprinscuproblemaesenial.Husserlnsuiafirmaseodatcaprioriul
corelativalobiecexperieneiialmodurilordeafidat(Gegebenheitsweisen}a
dominatntreagasancepndcuLogischeUntersuchungen.Elelaborasedeja
nceadeacinceaologicparticularitateatririlorintenionaleidifereniase
contiina,aacuiformulatocatemdecercetare,ncalitatedetrire
intenional(dupcumititlulceluidealdoileacapitol)deunitatearealde
contiinatririloridepercelorinterioar.Deaceeacontiinanuera
pentruel,ncdepeatunci,unobiect1*^coordonare(Zuordnung)esenial
unpunctcefuseseattderevelatorpeDilthey.Ceeacesadezvluitncursul
explorriiacesteicoordonriafostodepireaobiectivismuluinmsuran
caresemnificaiacuvintelor,bunoar*maiputeaficonfundatcuconinutul
psihicreal(reelt)alcontiinei,cumarfizentrileasociativepecareletrezete
uncuvnt.Inteniadesemnificare(Bedeusintentiori)implinireasemnificaiei
(Bedeutungserftillung)aparinnmodesenialunit!Semnificaiei(Einheitder
Bedeutung)ioriceexistent(Seiende)carearevalabiliipentruminedispune,
asemeneasemnificaiilorcuvintelorpecarelefolosim,ncorelativi
esenialmentenecesardeouniversalitateidealamodurilorexperirtatoare
realeiposibiledeafidatalunuiobiect.
Seobineaastfelideeafenomenologiei,adiceliminareaoricrei
instituiriatentei(Setnsset^ung)iinvestigareamodurilorsubiectivedeafidat
aleunuiobli(subjektiveGegebenheitsweiseri),careadevenitunprogramde
lucruuniversalcetrebuia]facinteligibiloriceobiectivitate,oricesens
existenial(Seinssinti).Subiectivitateaurnadobndeteacum,larndulei,
valoaredeexistenei(Seinsgeltung).Trebuieconsideratsilcafenomen,cu
altecuvinte,investigatndiversitateamodalitilordeafidat.Ostde
investigareaeuluicafenomennuesteopercepieinterioaraunuieureal,
darnicfjsimplreconstruireacontientei,adicraportareaconinuturilor
contiineilaun]transcendentalaleului(Natorp)'47,ciotemextremde
difereniatareflecieitransedentale.Aceastrefleciereprezintinaugurarea
uneinoidimensiuniacercetriifat|simplulfaptdeafidatalfenomenelor
contiineiobiectuale,fadefaptuldeafidatitririintenionale.Cciexist
undatcenuconstituielarndulsuobiectulunoracintenionale.Oricetrire
dispunedeorizonturiimplicateaceeaceesteprecedent'ulteriorifuzioneaz
nceledinurmcucontinuumultririlorprezentenprecedentJulterioritate
formndunitateafluxuluidetririalecontiinei.
CercetrileluiHusserlasupraconstituiriicontiineitimpuluisau
nscutdinnecetateadeasesizamoduldeafialacestuifluxpentruaimplica
astfelsubiectivitatea!Cercetareaintenionalacorelaiei.Dinacestmoment
oricealtcercetarefenomenologicsedefinetecainvestigareaconstituirii
unitilorcontiineitimpuluiincontiin|timpului,carepresupundejala
rndullorconstituireacontiineitimpului.Devinestlimpedec
particularitateatririinciudafaptuluicipstreazsemnificaiametodic
ncalitatedecorelatintenionalaluneivalabilitidesens(Sinngeltung)
constituite:esteundatfenomenologicultim.Oriceastfeldetrireintenional
acontiineiimplicmaicurndmereuunorizontgoldublucarese
caracterizeazprinfaptulcnelnimicnudjestevizatpropriuzis,dareste
unulasupracruiasepoatendreptanmodesenial,:eainterogaiei
epistemologiceprincercetareafenomenologicjpment,ovizareactualieste
pnlaurmevidentcunitateafluxuluidetririalecuprindetotalitatea
oricrortriritematizabiledeacestfel.Prinurmare,temporalitiicontiinei
formeazsuportulfundamentalalntregiiproblekconstituirii.Fluxuldetriri
alecontiineiarecaracteruluneicontiineorizonticeuniversaledincaresunt
datenmodrealdoarfragmente,subformaf'ndoialcfenomenuli
conceptulorizontuluiareoimportantesenialpentrufenomenologicalui
Husserl.Elcautcuajutorulacestuiconceptdecare.Prilejulsnefolosimla
rndulnostrumaitrziuscaptezetransferulntregiiJittiizolateavizriin
continuitateapurttoareatotalitii.Unorizontnuesterigid,ciunlucruce
nensoeteiinvitlanoiincursiuni.Astfel,intentioorizontice(Hori^pnt
Intentionalitf)ceconstituieunitateafluxuluidetririaleieiicorespunden
dimensiuneaobiectualointenionalitateorizonticlafeldeGacitotceeste
datcaexistentestedatcaelementmundanipoart,prinurmare,orizontul
lumii(Welthori^pnf).Husserlasubliniatnmodexplicitautocriticnrilesale
fadeIdemIcpeatunci(n1923)nurealizasencpedeplinsemnit
fenomenuluilumii8.Teoriareducieitranscendentalepecareoformulasen
Ideen,aadar,ssecomplicedincencemaimult.Simplaabolirea
valabilitiitiinelornumaiputeafisuficient,ccilumearmneo
valabilitatedatnprealabilinefectuarealuiepoche,aanulriipostulrii
existenei(Seinsset^ting)efectuatdetereatiinific.Aadarrefleciadesine
epistemologiccesentreabnlegturcul,cuadevrurileeideticeale
tiinelornuestesuficientderadical.EstaestepunctulncareHusserlse
puteasimintroanumitmsurnacordcuIileluiDilthey.Diltheya
combtutntromaniersimilarcriticismulneokanr,deoarececonsidera
insuficientrevenirealasubiectulepistemologic:Invineleluicunosctorpe
carelconstruiescLocke,HumeiKantnucurgesngeat.149Diltheynsuia
recurslaunitateavieii,lapunctuldevederealvieii,iaratuldeviaa
contiineialluiHusserluntermenpreluatdincteseparedelaMpeste
dejanmodfoarteasemntorunindiciuceanuntendinacesevase
ulteriordeastudianudoartririizolatealecontiinei,ciintentionalittile
iiciteocultateianonimealecontiineiideafaceinteligibilpeaceastcale
ateaoricreivalabilitiobiectivedeexisten(objektiveSeinsgeltung).Ulterior
acestisevanumi:elucidarearandamentuluivieiioperante.Raptulc
Husserlarenvederepestetotperformanasubiectivitiitranscendentale
spundepurisimplusarciniicercetriifenomenologiceaconstituirii.Inseste
Cteristicpentruinteniasapropriuzisfaptulcnumaivorbetedespre
contiin,rimcardespresubiectivitate,cidesprevia.Elvreasptrund
dincolodelitateacontiineiintenionaleichiarnspatelepotenialitii
covizrii,nspreyn,390:Mareagreealdeapornidelalumeanatural(fr
aocaracterizacalume)(1922)iriticamaiminuioasdinSelbstkritikIII,
399(1929).Conceptulorizontuluiialcontiineifconticeesteinspiratn
parte,conformHusserlianaVI,267,deconceptuldefringescareineluiW.
James.InlegturcuimportantulrolalluiR.Avenarius(Dermenschlicbe
Weltbegriff,g,1912)nceeacepriveteatitudineacriticaluiHusserl
mpotrivalumiitiinificeaatrasl!
Universalitateauneiperformri,singuracapabilsindice
universalitateaaceeacearealizat,cualtecuvinteaceeaceesteconstituitn
valabilitateasa.Estevorbadesn:intenionalitatefundamentalanonim,adic
deunanerealizatnominal,princconstituieorizontulatotcuprinztorallumii.
Husserlnumeteacestconceptfeno;logicallumiipecarelformuleznmod
contientpolemiclaadresaunuiconclumececuprindeuniversulaceeace
esteobiectivabildectretiinelumeavii(Lebenswelf),adiclumeancare
vieuimpotrivituneiatitudininaturale,carenuobiectualizaniciodatpentru
noi,cireprezintfundamentuldatnprealabilaloriiexperiene.Acestorizont
allumiirmnepresupusincazuloricreitiineiesaceeamaioriginar
(iirsprunglicher)dectaceasta.Aceastlumeseraporteaznesenial,n
calitatedefenomenorizontic,lasubiectivitate,iaraceastraportarensen
acelaitimpceaesteexistentntrovariabilitatecurgtoare.Lumeavieii
prinsntromicarearelativitiipermanenteavalabilitii.
Dupcumsepoateobserva,conceptuldeLebensivelt(tm)seopune
oricruiobiectiEsteunconceptesenialmenteistoric,cenuvizeazununivers
deexisten,o1>existent(seiendeWelf).inicichiarideeainfinitaunei
lumiadevratenusepoatenmodrezonabilporninddelamersulnesfrital
lumilorumanistoriceneexperieneiistorice.Desigurcestelegitimi
ntrebareaprivitoarelastructuraaceeacuprindetoatelumilenconjurtoare
experimentatevreodatdeoameniicontiiastfelexperienapotenialalumii,
putndusevorbiastfelfrdoaripoatedesp:ontologiealumii.Oastfelde
ontologiealumiiarrmnecutoateacesteacompletdif<deceeacearrealiza
tiinelenaturiiconceputendesvrirealor.Eaarreprezenta;sarcin
filozoficalcreiobiect1arformastructuraesenial(Wesemgefuge)alumii.
prinlumeavieiisenelegealtceva,totalitateancarevieuimca
fiineistorice.Iardevineinevitabilconcluziapotrivitcreia,avndnvedere
istoricitateaexperieneicesteimplicatnea,ideeaunuiuniversalunor
posibilelumiistoricealevieiiesinerealizabilnprincipiu.Infinitatea
trecutului,darmaialescaracteruldeschisalviitoistoricsuntireconciliabilcu
oastfeldeideeaunuiuniversistoric.Husserlaformulatmodapsataceast
concluziefrsseteamdespectrulrelativismului152.
Estelimpedeclumeavieiientotdeaunanacelaitimpolume
comunitarimpliDaseinulfiintorcunoilaolalt(MMaseiri)alaltora.Este
olumepersonalioastfellumeestepresupusntotdeaunacafiindvalabil
dinperspectivauneiatitudininatural'nscumpoatefifundamentatoastfel
devalabilitateporninddelaoperformantsubiectivitii?Analiza
fenomenologicaconstituiriiseconfruntprineacuceamafdificildintre
sarcinileei,asupracreiaHusserlareflectatneobosit.Cumipoateoriginea
neulpurcevacenudispunedeovalabilitateobiectiv,civrealarndulsu
sdevinuneu?
Principiulidealismuluiradicalceafirmrecursulpermanentlaactele
constituantealesubiectivitiitranscendentaletrebuie,debunseam,s
elucidezecontiinaorizonticuniversalalumiii,naintedetoate,
caracterulintersubiectivalacesteilumideiceeaceseconstituiepeaceast
cale,lumeacomununorindivizinumeroi,cuprindeia
150VI,148.
151[nlegturcuproblemalumiivieiiauaprutnumeroaselucrri
mainoi,cumarficelealeluislreainterogaieiepistemologiceprincercetarea
fenomenologicusubiectivitatea.Refleciatranscendental,menitsanuleze
oricevalabilitateaibricedatprealabilalaltuia,trebuiesseconsiderela
rnduleicafiindmprejmuit.Vieii.Eulreflexivsetietrindncadrulunor
determinriteleologicealcroritlconstituielumeavieii.Aadar,sarcina
constituiriilumiivieii(caiceaaUiectivittii)esteunaparadoxal,ns
Husserlconsideraceastparadoxalitateaaparent.Aceastaserezolv,dup
prereasa,dacsensultranscendentalalfenomenologiceestereinutnmod
ntradevrconsecventidacdispareapilroasnfaaunuisolipsism
transcendental.Avndnvedereacestetendineraionamentuluihusserlian,mi
separeeronatcaacestasfienvinuitdeoambiguitateaconceptuluide
constituire,care1arsituaundevantredeteridesens(Sinnbestimmun^i
creatie'3.Elnsuineasigurcadepitdefinitivprinsateamanfata
idealismuluiproduciei(E,r^eugungsidealismus).Teoriasaafenomenologice
urmretemaicurnd,npremier,ducereapnlacaptatuluisensal
acestuiidealism.Subiectivitateatranscendentalesteeuloriginariuneu.
Pentruea,temeiullumiidatenprealabilesteabolit.Eaesteirelativultsimplu
lacareseraporteazoricealtrelativitate,chiariceaaeuluiexplorator.
FtoateacesteaexistilaHusserlunelementceameninsdinamitezentr
adevritcdru.Poziiasareprezintnrealitatemaimultoradicalizarea
idealismuluiiental,iaracestplusestedefinitdefunciapecareodobndete
laelconceptula.Viaanuestedoarvieuirealinear(GeraJeDahin
Leberi)cecorespundeiiinaturale.Viaaestenacelaitimpsubiectivitatea
redustranscendentalcaree[tuturorobiectivrilor.Subtitluldeviase
plaseaz,prinurmare,totceHusserlBtiazncriticampotrivanaivitii
obiectivisteantregiifilozofiidepnlalaelropriasaperformant.Aceasta
constnochiisindemascareacaracteruluiatalcontroverseiepistemologice
dintreidealismirealism,precuminsubstituireaprintrotematizarea
corelriiinterioaredintresubiectivitateiobiectivitate154.Seexplicsintagma
vieiioperante.Examinarearadicalalumiiesteointro(Innenbetrachtung)
sistematicipurasubiectivitiiceseexteriorizeazpesinenioritate'.Ca
ncazulunitiiunuiorganismviucepoatefiexaminatidescompusKterior,
nsnupoatefinelesdectrentorcnduneasuprardcinilorsale6Tot
astfel,raportulmundan(Weltverbalteri)alsubiectuluinuidatoreaz
Abilitateatririlorcontienteiintenionalitiiacestora,ciperformanelor
ano:vieii.AnalogiaorganismuluipecareofoloseteaiciHusserlestemai
multdect|blanalogie.Easevreaneleas,dupcumospunerspicatel
nsui,nsensliteral.
Linareaaluziilorlingvisticeiconceptualeprecumaceasta,sauaaltora
asemrecepotfigsitepealocurilaHusserlnevaconducenproximitatea
conceptuluiativalvieii.CeeacevreasspunHusserleste,cutoateacestea,
csubiectivitateaebuiegnditcatermenopusobiectivitii,deoareceunastfel
deconceptalctivittiiarfignditastfellarndulsuobiectivist.
Fenomenologiasatranscenlsevrea,dimpotriv,ocercetareacorelaiei
(Komlationsforschung}.Acestlucruia,ns,crelaiaesteprimar,iarpolii
ntrecaresedesfoaraceastasuntacumofaceE.Finknprelegereasa
L'analyseintentionelleetleproblemedelapenseedative,nProblemes
actuelsdelaPbenomenologie,1952.
Cuprinidectreeansi'3,aacumviulcuprindetoateexteriorizrile
salennitatea(Einheitlichkeif)existeneisaleorganice.Naivitateadiscursului
desprevitate,carescoatenntregimedindiscuiesubiectivitatea
experimentatoare,!Ctoare,ceacuadevratperformatoare,naivitatea
cercettoruluinaturiiiageneral,orbnfaafaptuluictoateadevrurilepe
careledobndetecafiindlumeaobiectivnsiceconstituiesubstratul
formulelorsaleobiectiveesteguratieavieii(Lebensgebilde)numaieste,
firete,posibilnmomentulncarenjatenieiavanseazviaa,scrieHusserl
referinduselaHume.
Rolulpecareljoacaiciconceptulvieiiiarecorespondentulevident
nceluiDiltheyasupraconceptuluinlnuiriitririlor
(Erlebnis^usammenhang).Aacum]porneteacolodelatriredoarpentrua
obineconceptulnlnuiriipsihice,demonstreazntietateainecesitatea
esenialaunitiifluxuluidetririalecefatdeparticularitateatririlor.
Cercetareatematicavieiicontiineitrebuieeasctrireaparticularca
punctdeplecarealacesteia,cancazulluiDilthey.'acestsensunelement
comunveritabilngndireacelordoi.Ambiisentorclacaconcretalvieii.
Seimpunensncazulamndurorantrebareadacacetiareuescs
saexigentelespeculativepecareleimplicconceptulvieii.Diltheyncearcs
arhitecturalumiiistoricedinreflexivitateaimanentvieii,iarHusserlderiv
constlumiiistoricedinviaacontiinei.Nentrebmdacnucumvase
producen;cazuriocontaminareaconinutuluipropriuzisalconceptuluide
viadectreepistemologicauneiasemeneaderivridindateleultimeale
contiinei,ntrebaimpunenaintedetoatedatoritdificultilorpecarele
ridicproblemaintersubiecticeaacomprehensiuniiunuieustrin.Attla
Husserl,ctilaDiltheyntmpinaceeaidificultate.Dateleimanenteale
contiineiinterogatereflexivnuconin:nmodnemijlocitioriginar.Husserl
aredreptateatuncicndsubliniazcuntidispunedeaceltipde
transcendenimanentcelerevineobiectelordinlumeaextaexperienei.Cci
oricetuesteunalterego,adicestenelesporninddela<totuidesprins
deacestai,asemeneaegoului,independent.Husserlancerrsputerila
captulunorcercetriasidueselucidezeanalogiadintreeuitujDilthey
ointerpreteazpurpsihologicprininferenaanalogicaempatieitrecn
intersubiectivitatealumiicomune.Elafostsuficientdeconsecventpentruanu
kctuideputinntietateaepistemologicasubiectivitiitranscendentale.
Insatt|ctilaDilthey,anticipareaontologicesteaceeai.Cellalteste
fixatmainticaotpercepieicedevineapoiuntupecaleempatic.Un
astfeldeconceptalempatieneles,desigur,laHusserlcaunulpur
transcendental19,nselsemaiorienteaz:funciedecontientacontiineide
sineineglijeazorientareanraportcucercul.
157[VeziC.Wolzogen,Dieautonomerelation.ZumProblem
derBesgehungimSptwerkPaulNatoipt.FEeitragsytrGeschichtederTbeorien
derRe/ation,1984,irecenziameamPhilos.Rdsch.32(1985),p.
158HusserlianaVI,p.99.
159Recunoatereasensuluimetodictranscendentalalconceptuluide
intropatiepesprijinconstituireaintersubiectivitiicareiascpatluiAlfred
SchiitznDosProbloptrans^endentalenintersubiektivittbeiHusserl,Philos.
RundschauJg.V,1957H.2,estemerituliinterogaieiepistemologiceprin
cercetareafenomenologic

(Funktionskrezs)malvieiicedepetecumultcontiinaiasupra
cruiaui,crevine.
Ntinutulspeculativalconceptuluideviarmnenrealitateneelaborat
laamndoi.Lretedoaroexploatarepolemicapunctuluidevederealvieii
fadegnzic,iarHusserlnuarepurisimplunicioreperezentarelegatde
conexiuneareacestconceptitradiiametafizic,nspecialcuidealismul
speculativ.|tpunctdobndescosurprinztoareactualitatescrierilepostume,
pstratedin;ftemdefragmentar,alebaronuluiYorck,publicaten1956161.
DeiHeideggerlanmodexplicitlasugestiilegenialealeacesteiimportante
figuri,rezervndunSetateideilorsalefadelucrrileluiDilzhey,acestlucru
eracontrabalansatde5Utheyduseselabunsfritoopermasiv,ntimpce
expunerileepistolarealej^orcknudezvoltocoerentsistematicmaiampl.
Operapostum,databilultimilorsianideviaieditatdecurnd,
modificfundamentalaceastiestevorbadoardespreunfragment,intenia
sasistematicestedezvoltatsuficientdeconsecventpentruaputeapermite
evaluareacorectaloculuiacesteincercri.
:realizeaztocmaiceeacenelipseamaisusncazulluiDiltheyiallui
Husserl.Deteaiciopuntedelegturntreidealismulspeculativinoua
perspectivl'secolului,nmsurancareconceptulvieiiesteevideniatn
ambelecazuri[Supraordonat.Analizavitalitii(Lebendigkeit),careconstituie
punctuldeplecareronulYorck,orictdespeculativarsuna,ianconsiderare
cutoateacestealnaturalistasecolului:nmodexplicitconceptuldeviaal
luiDarwin.Viaaestesine(Selbstbehauptun^.Iatfundamentul.Structura
vitalitiiconstnfaptulzareoriginar(Urteilung),adicdeaseafirmatotui
caounitatendivizareaieaei.Divizareaoriginarestedemonstratnsica
fiindesenacontiineideiardacaceastasedesface(dirimieren)pesine
mereuntrunSineiunAltul,eaijicacevaviunjoculinfruntarea
factoriloreiconstitutivi.Eaesteitotceestevia,punerelancercare
(Errobun^,adicexperiment.Spontaidependenasuntcaracteristicile
fundamentalealecontiinei,constitutivenparticulariisomaticeialcelei
psihice,aacumfrobiectualitate(Gegennuarexistanicivzisenzaie
corporal,nicireprezentare,voinsau',$icontiinatrebuieneleascaun
comportamentdevia(Lebensverhalteti).Tsteexigenametodic
fundamentalcucarebaronulYorckconfruntfilozofiaiconsiderdeacord
cuDilthey.Acestaestefundamentulocultat(Husserlarceastaperforman
ocultat)lacaretrebuiereadusgndirea.Pentruaceastaeste'.Efortul
reflecieifilozofice.Ccifilozofiaacioneazmpotrivatendineivieii.
ScriebaronulYorck:Insgndireanoastrsemicnmijlocul
rezultatelor(cualtecuvinte:nuestecontientderaportulrealdintreaceste
rezultateiLentuldeviapecaresesprijinrezultatele).Diremptiunea
efectuatconstisapremis.BaronulYorckvreasspunprinaceastac
rezultatelegndiriisuntiedoardatoritfaptuluicsaudespritipotfi
separatedecomportamentuldetdeducedeaicicfilozofiatrebuiesanuleze
aceastdesprire.Eatrebuiesreiainn
:akialuzielaperspectivelevastedeschisedectreconceptuldecerc
careesteconfinsensinversexperimentulvieiipentruacunoate
circumstanelecondiiirezultatelorvieii.Acestlucruesteformulatnmanier
obiectivistinceaa'<naturii,iarteoriahusserlianareducieiarputea
invocaaicimoduleidegfi,transcendental,nrealitatens,refleciile
curajoaseiconsecventealebaronulijevideniaznudoarotendincomun
luiDiltheyiHusserl.Elsedovedeteicuadevratsuperioracestora.Cciaici
refleciasesitueazntradevrlanivelulidentitiiaidealismuluispeculativ,
scondastfellaluminorigineaascunsatuluivieiipecarelvizeazDilthey
iHusserl.
DacvomurmrimaideparteacestegndurialebaronuluiYorckvomot
uurinsupravieuireaunormotiveidealiste.BaronulYorckexpuneaicicor,
structuraldintreviaicontiinadesine,pecareoelaborasedeja
FenomenologiaIiiFragmenteledemanuscrispstratedinperioadaultimilorani
petrecuilademonstreazimportantacentralaconceptuluidevianfilozofia
sa.FenornerealizeaznFenomenologietranziiadecisivdelacontiinla
contiinadesiiaceastanuestentradevroconexiuneartificial.Cciviaai
contiinadentradevrcevaanalog.Viaasedefineteprinfaptulcviul(das
Lebendige)sedistisinensuidelumeancarevieuieteidecarermne
legatiseconservi!Asemeneadistinciedesine.Autoconservareaviuluise
realizeazprinncorporareafaoricreifiinridinafaralui.Totceesteviuse
hrnetedinceeaceiestestrin.Ldefaptfundamentalafaptuluideafiviu
(Lebendigseiri)esteasimilarea.Distinctaadar,totodatonondistinctie.Ceea
ceestestrin(dasFremde)estensuit.
Aceaststructuraviuluiiarecorespondentul,dupcumaartatdeja
HegcumsubliniazbaronulYorck,nnatura(Wesai)contiineidesine.Fiina
acesteia!nfaptulcestecapabilstransformetotulioricenobiectul
cunoatecunoscndusecutoateacesteapesinentotinoricecunoate.Ea
este,aada'cunoatereodistingeredesinefadesinensi(Sichvonsich
unterscheideri),iarnidecontiindesinenacelaitimpoextensie
(Ubergreiferi),ntructsempreunesinecusinensi.
Estevorbanmodvditdesprecevamaimultdectosimplcoresponl
structuralntreviaicontiinadesine.Hegelarentrutotuldreptatearunc
derivdialecticcontiinadesinedinvia.Ceeaceesteviunuestentradevr
niccuadevratcognoscibilpentrucontiinaobiectual,pentruefortulintelect
nzuietesptrundlegeafenomenelor.Viulnuesteastfelnctsfie
accesibilvrdinexterior;eltrebuienelesnvitalitateasa.Singuracaledea
surprindevitalitate!Maicurndceadeadevenicontienideea.Hegelfaceaici
aluzielapovesteatablnvluitdinSaisatuncicnddescrieobiectivareadesine
(Selbstobiektivatiori)intericvieiiiacontiineidesine:Aiciinteriorulprivete
interiorul.165Viaaestepercedoarsubformaorgoliului(Selbstgefuhl),prin
contientaproprieivivaciti.Hegelmodulncareaceastexperiense
nvpiazisestingeapoisubformadoriniesatisfaceriidorinei.Acestorgoliu
alvivacitiincarevitalitateadevinecontienteansiconstituieoform
fals(unwahf),formaceamaidejosacontiineidesio<msurancare
contientizareadesinesedistrugenacelaitimppesinendoiprin
satisfacereadorinei.Orictarfidefalsfadeadevrulobiectual,contiina
acevastrin,eaestetofusinralifatv*APcf>ntim/rnTr<tol/~iJ;A;i
interogaieiepistemologiceprincercetareafenomenologic
Separecseaflpunctuldelacarepornetenmodfructuoscercetarea
forck.Aceastaextragedincorespondenadintreviaicontiinadesineo
jfitodicnfunciedecaredeterminesenaisarcinafilozofiei.Concepteleei
iiintproieciaiabstraciunea.Proieciaiabstraciuneaformeazatitudinea|
devia.Inselesuntvalabilenmodsimilaripentruatitudineaistorici
'msurancarereflecia(Reflexiori)filozoficcorespundelarnduleiacestei
vitalitiiidoarnmsurancarefaceacestlucrueadobndeteo
fjproprie.Sarcinaeiestedeanelegerezultatelecontiineiporninddela
Acestora,concepndulepeacesteacarezultate,adicdreptproieciiale
vitalitiialedivizriioriginare(UrTei/ung)aacesteia.
IfYorckridicastfellarangdeprincipiumetodicceeaceHusserlaveas
naitrziupelargnfenomenologiasa.nelegemastfelmodulncaredoiPtat
dediferiiprecumHusserliDiltheyaupututssentlneasc.Trecerea;
abstraciuneaneokantianismuluiestecomuncelordoi.BaronulYorckestede
cetia,nsrealizeaznrealitatemaimult.Ccielnusentoarcelavia
mpinseepistemologic,ciretineconexiuneametafizicdintreviai
contiinadeafosteaelaboratdectreHegel.Acestaestepunctulncareeli
este:luiDilthey,ctiluiHusserl.
LeepistemologicealeluiDiltheyaueuat,dupcumamvzut,ntruct
el:preapripitobiectivitateatiineidincomportamentuldeviainzuina;
cevastabil(dosFeste).LuiHusserlilipseacuattmaimultoriceremaiexact
aceeaceesteviaa,deipunctulnodalalfenomenologiei,corelaiei
(Korrelationsforschung),urmeazmodelulstructuralalraportuluicu
nsverhltnis).InsbaronulYorckconstruietepunteaacreilipsafostmereu
resimitAnalogiaspirituluialuiHegel{ifenomenologiasubiectivitii
transcendentalealuiHusserl66.'fragmentulpostumnunearatmodulncare
segndeasevitenceeacelIfnetafzicizarea(Metaphysi^sierung)vieii,pe
careioreproeazluiHegel.
TulluiHeideggeraluneifenomenologiihermeneuticapecareDiltheyi
baronulYorckauformulatodreptunacomun,ceaalensiuniiporninddela
via,icareiagsitexpresianntoarcerealuiHusserlrdeobiectivitatea
tiinificasupralumiivieii,afosthotrtoareipentruprimulluiHeidegger.
Insacestanumaieraconstrnsdeimplicaiileepistemologicetcrora
revenireaasupravieii(Dilthey),respectivreduciatranscendental(traseulal
reflecieidesineradicale)iaveaufundamentulmetodicnfaptuldeale
nsele(Selbstgegebenheit)altririlorcontiinei(Er/ebnisse).Toateacestea
devinadobiectulcriticiisale.Subtitluluneihermeneuticiafacticitii.
HeideggerifenomenologiaeideticaluiHusserlidistinciadintrefapti
esen,pecaresentemeia,cuopretenieparadoxal.Facticitateanefundabil
inederivabilaIrului,existena,inucogitoulpurcaiconstituieesenial
avndogeneralitateJfirebuiasreprezintetemeliaontologicaproblematicii
fenomenologiceoideepeindrznea,peattdegreuderealizat.
Dimensiuneacriticaacesteiideinuera,desigur,ntrutotulnou.Eaa
fost<_subformauneicriticiaidealismuluidectreaanumiiitinerihegelieni
icaatare1ntmpltorcHeideggerrevine,asemeneaaltorcriticiai
idealismuluineokarujKierkegaard,careaparedincrizaspirituala
hegelianismului.Pedealtpartecriticaidealismuluiseconfrunta,peatunci
caiazi,cupreteniacupririnterogaieitranscendentale,nmsurancare
refleciatranscendentalipropuparcurgtoatemotiveleposibilealegndirii
ncadruldesfurriiconinutuluispir*iaceastaerancepndcuHegel
preteniafilozofieitranscenedentaieeairoriceobiecieposibilnreflecia
totalaspiritului.Acestlucruestevalabilil|problematicatranscendentaln
cadrulcreiaHusserlformulasesarcinafenomeneuniversalaconstituirii
oricreivalabilitideexisten(Seinsgeltung).Eatrebuia,ievident,simplice
ifacticitateaafirmatdeHeidegger.Husserlapututastfelreqjfaptuldeafi
nlume(InderWeltsein)dreptoproblemaintenionalitiiorizoccontiinei
transcendentale,cciistoricitateaabsolutasubiectivitiitranscendtrebuia
sfiecapabilsidentificeisensulfacticitii.Deaceea,Husserlapui
reproezeluiHeidegger,meninndnacelaitimpnmodconsecventideeasa
dreaeuluioriginar,faptulcsensulfacticitiiestelarndulsuuneidosi
carapariniurmarenmodesenialsfereieideticeauniversalitiloreidetice.
Examinndn;schielelucrrilorulterioarealeluiHusserl,nspecialcele
reunitenvoi.7referitKrisis,vomgsintradevrnumeroaseanalizeale
istoricitiiabsolutenpreluconsecventaproblematiciidinIdeen,ce
corespunddemersuluipolemicirevoluioluiHeidegger.
ReamintescfaptulcHusserlnsuiiaformulatproblema
paradoxurilorJdesprinddinefectuareasolipsismuluisugeneral.Prin
urmare,nuestedelocsimiidentificmobiectivpunctulporninddelacare
HeideggerapututsnfrunteideafenomenologicalluiHusserl.Nevedem
nevoiisrecunoatemcproiectulheidegdinSeinundZeitnusasustrasn
ntregimeproblematiciireflexivetranscendentale,flontologieifundamentale,
ntemeiereaacesteiapeDaseincareestepreocupatdefianaliticaacestui
Daseinpreauntradevrsdelimitezentropriminstand<jnou
dimensiuneainterogaieincadrulfenomenologieitranscendentale.Faptorice
sensalfiinei(Sein)ialobiectivitiipoatedeveniinteligibilipoatefiidenfi
doarporninddelatemporalitateaiistoricitateaexistentei(Dasein)iatosin
oarecumplauzibilatendinelordinSeinundZeitesteoideepecarearfi
puflrevendicaiHusserlpotrivitviziuniisale,adicporninddepetemeiul
istoricitiiabsaeuluioriginar.IardacprogramulmetodicalluiHeidegger
erandreptatnmod^mpotrivaconceptuluisubiectivitiitranscendentalela
careHusserlraportaretrosforicentemeiereultim(Let^begrundun^,Husserl
arfipututsocaracterizezedrenesocotirearadicalitiireduciei
transcendentale.Acestaarfiafirmatcusiguranisubiectivitatea
transcendentaladepitdejaiaeliminatastfeleansitoateimplicai
168nmodsemnificativ,disputaexplicitcuHeideggerlipseteaproape
nntregimedin'volumeledepnacumaleserieiHusserliana.Acestlucrunu
are,cusiguran,doarmojbiografice.Husserlsevedeamaicurndpusn
dificultatedeechivoculcare1fceasvadnJ
/Tpjj.RAnr|nfennmpnnlrtrrif3Hancfxarrlf>n*olor&r*Ar^/*Mi.
Xnrt~ao<*:~T~:_*~^reainterogaieiepistemologiceprin
cercetareafenomenologicoeiiasubstaneiiimplicitobiectivismultradiiei.i
Husserlseconsideraplasatnfdentreagametafizic.
Oricecazsemnificativcaceastopoziieeracelmaipuinacutpentru
ploundeestevorbadespreinterogaiatranscendentalinauguratdeKanti
decesoriiiurmaiisi.Husserlidescopereaaiciadevraiiprecursoriiipe
ceiSgschiscalea.Refleciadesineradical,carefuseseimboldulsucelmai
profundTOconsideradreptesenafilozofieimodernengeneral,1a
determinatsapelezeesifilozofiiengleziisurmezeexemplulmetodical
criticiikantiene,^asaconstitutivsecaracteriza,frndoial,printro
universalitateaiinluiKantipecarenareuitsoatingnici
neokantianismulcarealsatfjnatproblemafacticitiitiinei.
Jateacestea,tocmairecursulluiHusserllaprecursoriisiface
inconfundabilffatdeHeidegger.Criticahusserlianaobiectivismului
filozofieidepnlaelocontinuaremetodicatendinelormoderneisei
defineacaatare.Preteniaera,dimpotriv,ceaauneiteleologiicusemninvers.
Elvedeanpropriulauattmplinireauneitendinedemultpregtitei
iniiate,ctmaicurndun!Primelenceputurialefilozofieioccidentaleio
reaprindereavechiiiuitateirecetiasuprafiinei(Sein).Desigurcera
categoricncdelaapariialuiSein.Aceastrevenirelastratulcelmaivechi
reprezintnacelaitimpodepirea^filozofieicontemporane,iarfaptulc
HeideggerainclusnacelmomentleluiDiltheyiideilebaronuluiYorckn
reciclarea/perfecionareafilozofieilologicenuconstituienmodcertunrecurs
ntmpltor.Problemafacticitiiablemacentralaistorismuluicelpuinsub
formacriticiipresupoziieipealuiHegelprivindraiuneanistorie.
PrinurmarelimpedecproiectulluiHeideggeraluneiontologii
fundamentaleeraiplasezenprimplanproblemaistoriei.Cutoateacestea,
urmassedovedeasc3ecurndcnicirezolvareaproblemeiistorismuluii
niciunfeldefundaremai(urspriinglichef)atiinelor,banicichiar,cala
Husserl,oautofundareultimativ.Afilozofieinuconstituiasensulacestei
ontologiifundamentale,cirsturnareatotalpe<ideeadentemeiere.Atunci
cndHeideggerntreprindeointerpretareafiinei,duiiistorieiporninddela
temporalitateaabsolut,avemdeafacecucevadiferitlluiHusserl.Cci
aceasttemporalitatenueraceaacontiineisauceaaeului:transcendental.
Dezvluireatimpuluicaorizontalflinteisunanpriminstannigndiriidin
Seinund2.Eitdoarcaointensificareareflecieitranscendentale,caorea
unuinivelmainaltalrefleciei.Abisalitateaontologicasubiectivitii
pendentalepecareioreproaHeideggerfenomenologieiluiHusserleratocmai
ceea:asfiedepitprinrenviereantrebriiprivitoarelafiin(Seinsfrage).
CeanumeIaurmasfiedeterminatporninddinorizontultimpului.Structura
temporalitii.Astfeldreptdeterminareaontologicasubiectivitii.Dareaera
maimultdectTezaluiHeideggereraurmtoarea:fiinansiestetimp.Era
astfelaruncatnaersubiectivismalfilozofieimodernebamaimult,dupcum
sadovedicurnd,orizontinterogativalmetafizicii,dominatdeideeafiineica
prezen/ceeaceMezent.FaptulcDaseinestepreocupatdefiinasa,faptul
cacestasedistingedediferitcefaceposibiloriceformanelegeriice
vizeazfiina,iaracestaestelfaptulcexistundeschis(da),odeschidere
lumintoarenfiin,adicdiferenafiinare(dasSeiende)ifiin(Sein).
Interogareacareseapleacasupraacestui'ntemeietor,ianumecacesta
exist(gibt),estelarnduleiointerogareprifiin,darndreptatntro
direciermasnmodnecesarnegnditntoatent:depnacumprivitoare
lafiinafiinrii,bachiarocultatiascunsdentprivitoarelafiin
formulatdectremetafizic.Heideggeradezvluit,dupiuitareaeseniala
fiinei(wesenhafteSeinsvergessenheit)cedomingndireaoccident:metafizica
greacncoace,sesizndimpasulontologicpecarelcreeaziNimicului.
PrezentndntrebareaprivitoarelafiinnacelaitimpcantrebarelaNimic,
elalegatnceputulisfritulmetafizicii.Faptulcntrebareaprivitoarela
pututssepundinsprentrebareaprivitoarelaNimicapresupusgndirea
Nirnfaacreiaeueazmetafizica.
Adevratulprecursoralformulriiheideggerieneantrebriiprivitoarela
fiinjrepliciisalenraportcudireciainterogaieimetafiziciioccidentalepecare
acereprezentatonuputeafi,dinacestmotiv,niciDiltheyiniciHusserl.,ci
maiNiet^sche.Heideggeriadatseamaprobabilabiamaitrziudeacest
lucru.Privindurm,sepoateafirmacridicareacriticiiradicalealui
Nietzschelaadresaplatonisiilanlimeatradiieicriticatedeel,nfruntarea
metafiziciioccidentalelapropriuliidentificareainterogaieitranscendentaleca
oconsecinasubiectivismuluimodedepireaacesteiaacesteaerau
sarcinileprefiguratedejanSeinundZeit.
CeeaceHeideggeranumitnceledinurmdieKehre(schimbarede
direciensemnatonoursucirenmicareareflecieitranscendentale,ci
eliberareafiefectuareatocmaiasarcini.De/iSeinundZeitdezvluisecritic
hipodeterminarea(Unterbestimmtheit)concerjiluiHusserlalsubiectivitii
transcendentale,eaformuleazncpropriaexpliciintrebriiprivitoarela
fiincumijloacelefilozofieitrancendentale.nrealitate,rennntrebrii
privitoarelafiinpecareiapropusoHeideggeransemnat,cutoateacelc
elarecunoscutnmijloculpozitivismuluifenomenologieiproblemafundama
nere^olvatametafiziciicareseascundeanultimaculminarenconceptul
spirituluiaa<fuseseacestagnditdectreidealismulspeculativ.Tendinalui
Heideggerintea,aatrecnddincolodecriticaluiHusserl,ctreocritic
ontologicaidealismuluispecii'ntemeiereapecareodhermeneuticii
facticitiidepeteattconceptulspirituliiicarelelaboreazidealismul
clasic,cticmpultematicalcontiineitranscenderjlpurificateprinreducia
fenomenologic.
FenomenologiahermeneuticaluiHeideggerianalizaistoricitii
Daseinuluivizarennoireuniversalantrebriiprivitoarelafiininuo
teorieatiinelorspiritului*!Chiarodepireaaporiiloristorismului.Acestea
constituiaudoarproblemeactusbazacrorasarputeademonstra
consecinelerennoiriisaleradicaleantrebriitoarelafiin.Inselreuete
tocmaipebazaradicalitiiinterogaieisalestredincolodecomplicaiilen
careaurmasprinsecercetrileluiDiltheyiHusserlasujconceptelor
fundamentalealetiinelorspiritului.
EfortulluiDiltheydeaexplicatiinelespirituluipebazavieiiipornind
de:experienadevia(Lebenserfahrung)naajunsniciodat,dupcumam
artat,laiInterogaieiepistemologiceprincercetareafenomenologicrealcu
conceptulcartezianaltiinei,lacarenueradispussrenune.Chiarjjacu
preamareapsaretendinacontemplativavieiiiinerentaeipornireIe,
obiectivitateatiinei,aacumonelegeaelcaobiectivitatearezultialt
origine.Deaceea,DiltheyfuseseincapabilsdepeascsarcinapecareJs
singuricareconstanlegitimareaepistemologicaparticularitiimetodice;
Spirituluiidealefacelafelderespectabilecatiinelenaturii.ferputean
schimbsporneasccutotulaltfel,ntruct,dupcumamvzut,lisformase
dejarecursullaviantrotemdelucrudeadreptuluniversal,nurm
restrngereaasupraproblemeimetodelortiinelorspiritului,l,vieiiia
ctitoririianonimedesens(Sinnstiftung]careconstituiesoluloricreiaconferit
unfundalcutotulnountrebriiprivitoarelaobiectivitatenfiritului.Datorit
eiconceptuldeobiectivitatealtiineiapreadreptuncaztiinaestecutotul
altcevadectunfactumdelacareartrebuispornim.|alumiitiinifice
ridicmaicurndosarcindistinct,ianumeaceeaalealizriicareestedat
odatcutiina.Insnuaceastaestesarcinaprim,n:ageriiasupravieii
performatoare,opoziiadintrenaturispiritnuseeafidefinitiv.Att
tiinelespirituluictitiinelenaturiitrebuiesfieJmoperaiile(Leistungen)
intenionalitiivieiiuniversale,aadardintroistoricitateij&ceastaeste
nelegereancarerefleciadesinefilozoficserespectpesine.
AdatontorsturnouiradicalacestuilucrunluminantrebriiIa
fiinpecareotrezetedinnoulavia.El1aurmatpeHusserlnceeace
iptulcexistenaistoricnutrebuiedetaat,cancazulluiDilthey,decea.
Pentrualegitimaepistemologicparticularitateametodicatiineloristorice,
iv,moduldeacunoatepropriutiinelornaturiisearatafimaicurndok
nelegeriicaresapierdutninteriorulsarciniieilegitimeasesizriirealitii
aenincomprehensibilitateaeifunciar1,nelegereanuconstituieunidealal
experieneideviaaomuluinsenectuteaspiritului,calaDilthey,niciuniic
supremalfilozofieifadenaivitateavieuirii(Dahinleben),calaHusserl,ci,
formaoriginarderealizareaDaseinului,fiintareanlume(nderWeltseiri).
Aoricreidiferenierianelegeriindireciilefeluritealeinteresuluipragmatic
sau^nelegereaestefeluldeafialDaseinnmsurancareesteputindea
fi^es)iposibilitate.
IdaluluneiastfeldeanalizeexistenialeaDasenulwi,cutoate
implicaiileeivasteaepentruproblemametafiziciigenerale,sferaproblematic
ahermeneuticiiseldintrodatntrunmodcutotuldiferit.Lucrareadefa
estededicatelaborrii^aspectenoialeproblemeihermeneutice.Redeteptnd
ntrebareaprivitoarelasurmontndastfelntreagametafizicdepnatunci
inudoarculminareancartezianismultiineimoderneinfilozofia
transcendentalHeideggeR.Vnamplasamentfundamentalnoufade
aporiileistorismului.Conceptuldere(Versteheri)numaiesteunulmetodic,ca
laDroysen.nelegereanuestenicioinversulterioardoarelenuluivieii
ctreidealitate,canncercareadelentarehermeneuticatiinelorspiritului
ntreprinsdectreDilthey.Comprefieaestecaracteruldeafioriginar
(urspriinglicherSeinscharakter)alnseivieiiieti.DacMischrecunotea,
porninddelaDilthey,deprtareaslobodfadesine
^_ix,rtriiomenetioecaresesprijinoricenelegere,
200'n'eusPanalitictranscendentalaDaseinuM.Eladezvluit
caracteruldelTp^urfscharakter)aloricreinelegeriigndeanelegerea
nsidreptmicare^
^dteimicarearidicriideasuprafiinrii.
^Vestlucruesteprezumiosdinpunctuldevederealhermeneuticii
tradiioryerstehendenumeteicapacitateaorientatpractic(erversteht
nichtI.Fnutiesaciteasc}esteechivalentcuerverstehtsichnichtaufdas
Lesen[nu*JAadicnuestenstaresfacacestlucru),nsacestlucru
paresfiecutotulst'edereaorientatasuprauneicunoateripracticaten
tiin.PrivindmaiateiArifrndoialunelementcomun.Inambeledirecii
semanticere
Stereopriceperelaceva.icelcarepricepe(versteht)untext(sauchiar
i'aproiectatdoarpesinenelegnd(verstehend)asupraunuisensnefor
fu._cjnelegereamplinitesteceacarereprezintstareauneinoiinteege,
Aplicposibilitateauniversalainterpretrii,asurprinderiiconexiispmtu5^^
etc^ncareconstpricepereaproprietocmaindomeniulnelege,concuz^^
^>^pricepUtlamnuireauneimaini,adictiesumblecuea,^riceouUn
meseriasaadmindcnelegereaorientatpracticsesupuneunor;deferite
deceleprivitoare,bunoar,lanelegereaunormanifestrialevieiisauatt,
anetotuiadevratcoricenelegeredeacesttipestepnlaurmo
nelegeredesine!'^Tleeereauneiexpresiivizeazpnlaurmnudoar
sesizareanemijlocitacr1Tcontinutnexpresie,ciolmurireprivitoarela
inferioritateareticent,pecareoCStflnctajungemscunoatemacestlucru
reticent,nsacestlucrunseamnaSCemnceeacelprivete.Prinurmare,
estevalabilntoatecazurileccel'^ekcreseproiecteazpesinepebaza
propriilorsaleposibiliti'73.Hermenel10>ditionalangustatnmod
inadecvatorizontulproblematicdecareaparineii^'Lrgireantreprinsde
HeideggerdincolodepoziialuiDiltheydevinetoctiigerCadnicinceeace
priveteproblemahermeneuticii.DesigurcDiltheyrespfiaCSamodelul
tiinificpentrutiinelespiritului,iarHusserlanumitchiara'inceptuluide
obiectivitatepropriutiinelornaturiincazultiinelorspiribrditate
constatndrelativitateaesenialaoricreilumiistoriceiac,aUieri
istorice'74Dedataaceastansstructuranelegeriiistoricedevinevizibi
[ntr^agaeifundareontologic,pebazafuturicittiiexisteniale(existeniale
Zukiinftigkexistenteiumane.
R^micaaproapeindignataluiBettinstudiulsuextremdeeruditi
ingenios,allgemeinenAuslegungslehre,p.91,nota14b.
Verstehenindic,dealtfel,aceastdirecie.Sensuljuridicallui
Verstei.,auneicauzenfaainstanei,paresfiesensuloriginar.Faptulc
termenjitj
A'nrezentareaaQlCHJmdreaptporninddeaicictresferaspiritului
seexplicdebunseamprinLcauzenfatainstaneiimplicnelegerea
acesteia,adicostpnireaeiastfelcJ;ctrataeemeposibileapriiadverse
isseajunglaimpunere:luiseexplicdebunseamprinaceeac
aprarea\parnctssepoatiisseajunglaimpunereapropriuluipunclp
fatoricreistraiagcr./ore'dereuridic.[FaptulcacestsensalIm
Verstehencaastapentru(Stehenfur)utilizatHeideacerestevalabiln
realitateifadecellaltabiliteazlaunrspunsiseraportbreuncuel
laverdict(Urteil):acesteasuntelementeledispmpreuncuj<riJii~iln
nari^oo_iiuteicareintroducndialog
R*A.*'*.:J_j:_i_^:_iTT_eainterogaieiepistemologiceprin
cercetareafenomenologicpiuvadoriszdruncinecriteriileimanenteaceeace
nseamncunoateredoarjjoatereaistoricidobndetelegitimitateadin
structuradeanticipare(VorfjDAfului.Cunoatereaistoricnuestenici
pentruHeideggeroproiectaree,extrapolareaunorelurialevoinei,oajustare
alucrurilordupdorinei*sausugestiilecelorputernici,cirmneo
conformarefadeunlucru,rem.Insacestlucrunuesteaiciunfactum
brutum,osimplrealitate'cevadoarconstatabilimsurabil,ciinenceledin
urmdefeluldeafialiitesteacum,frndoial,nelegereacorecta
acesteiobservaiireluateLceastconstatarenusemnificosimpl
omogenitateasubiectuluicunosceestecunoscutpecaresarputeantemeia
perticularitateatranspoziieiL^ietodatiinelorspiritului.Inacestcaz
istoriahermeneuticardeveniotpsihologiei(aacumiimaginasentr
adevrDilthey).Inrealitate,adecvarea>sctorlaceeaceestecunoscutnuse
ntemeiazpefaptulomogenitii,ciisensulprinparticularitateafeluluidea
ficomunamndurora.Aceastaconstnlicicunosctorul,niciceeaceeste
cunoscutnuauorealitatenemijlocitdinivedereontic,ciistoric,adic
posedm/w/deafialistoricitii.Astfel,totulradevr,aacumspunea
baronulYorck,dediferenagenericdintreonticif.Opunndomogenitii
apartenena(Zugehorigkeif),baronulYorckscoatelaiproblempecareabia
Heideggerodezvoltndeplinaeiradicalitate:faptultiinaistoriei(Hisforie)
doarnmsurancareavemlarndulnostruun*;ijjstoricnseamnc
istoricitateaexisteneiumaneconstituienntreguleiialateptriica
anticipareialuitriicondiiaactualizriiaceeaceafosti'Ceeacepreasfie
iniialobarierceprejudiciaconceptultradiionaldetiinsauocondiiede
accessubiectivacunoateriiistorice,semutacumneiinterogaii
sistematice.Apartenennuesteocondiieasensuluioriginaraluiistoric
deoareceseleciatematiciinterogaiasesubordoneazunormotivaii
Biitificesubiective(cciatunciapartenenaarfidoaruncazspecialde
dependendetipulsimpatiei),cifiindcapartenenalatradiietinentrun
modlafeldeiesenialdefmitudineaistoricaDaseinuiuicaifaptuldeafi
proiectatsein)asuprapropriilorsaleposibilitiviitoare.Heideggerainsistatpe
bun:asuprafaptuluicceeaceelnumetestaredearuncare(Geworfenheif)i
ceeaceII'proiect(Entwurj)formeazuntot'77.Totastfel,nuexist
comprehensiuneitarencaresnuacionezetotalitateaacesteistructuri
existeniale(existenial),lacinteniaceluicecunoatenuestealtadects
citeasccestaici,isextrag3arecumaustatdefaptlucrurile17.
Dilthey,p.191.
FesF.Kaufmann,DiePbilososphiedesGrafenPaulYorckvon
Wartenburg,Jb.FurPhilos.U.Aenol.Forschung,Bd.IX,Hatte,1928,p.50sq.
PmportanaluiDiltheyafostapreciatapdinnumeroaseperspectivencadrul
anuluiDilthey,1982.VezinlegturcuaceastabuiilemelenGes.Werke,
Bd.4]C.tV.,j7it^1811O?
Ajuniaicinevomntreba,ns,dacradicalizareaontologicintrodus
deHepoatefiutilpentruconstruireauneihermeneuticiistorice.Intenialui
Heidegg^era,desigur,altaitrebuiesneferimstragemconcluziipripitedin
analizaexististoricitiiDaseinvlui.AnaliticaexistenialaDaseinvimnu
include,potrivitluiunidealdeexistenistoricdeterminat,nacestsens,ea
maipretindencovalaaprioricneutrnceeacepriveteoafirmaieteologic
despreomiexistentcredin.Acestlucruarputeaconstituioexigen
problematicpentrucontiina^(Selbstverstandnis)acredinei,aacumo
demonstreaz,deexemplu,disputanjBultmann179.Invers,acestlucrunu
excludenicidecumfaptulcexistattpentruicretin,ctipentrutiinele
istoricealespirituluianumitepremisedeterconinut(existeniale)care
guverneaz,nstocmaidinaceastcauzvatreadmitemcanaliza
existenialnsinuconinenmodprogramaticoconstructivt|existenial
inueste,prinurmare,criticabilcaatare(orictdedessarfincercalucru).
Arfioeroaresvedemnstructuratemporalagrijii(Sorge)unanur
existenialcruiaisarputeaopunedispoziiimaimbucurtoare/senine(Bc
cumarfiidealullipseidegriji(Sorglosigkeifj,saumpreuncuNietzscheinc
naturalaanimaleloricopiilor.Aceastanseamnnscstructuraeieste
ceaexistaacumafosteaartatdeHeidegger.
Oproblemdiferitesteaceeacfiina(Sein)copiilorsauaanimalelor
rmnedeosebiredeacelidealalinoceneioproblemontologic'81.Modul
deafial;nudispune,noricecaz,deoexistenioistoricitatedetipulcelor
rezervateHeideggerexisteneiumane(menschlichesDaseiri).Neamputea
ntreba,deasemennseamnfaptulcexistenaumanestepurtatnceea
ceoprivetedeunclementanafaraistoriei,natural.Dacvremntradevrs
sfrmmvrajaspeculaieiidefeluldeafialvieii(Lebens)nupoatefi
conceputnmodevidentpornindcontiinadesine.Problemavieiiatrebuits
reintrenmodconsecventnatentijHeideggernmomentulcndantreprins
revizuireaproprieigndiritranscei]talfilozoficedinSeinundZeit.Elvorbete
astfelnScrisoareadespreumanismabisulcesecascntreomianimal.Nu
existniciondoialcproprianternijtranscendentalaluiHeideggera
ontologieifundamentalenanaliticaDasein;permisncodefurarepozitiv
afeluluideafialvieii.Nelovimaicidentrebriideschise.Dartoateacestea
nuschimbcunimicfaptulcsensulaceeaceHeidenumeteexistenial
(existenial)esteratatdelabunnceputdacsencearcexploataunuianumit
idealexistenialmpotrivaexistenialuluigrijii.CelcarefaceacestIurateaz
dimensiuneaproblematiciideschisedelabunnceputdeSeinundZeit.mpojfl
unorastfeldepolemicimioape,ncercarealuiHeideggerarputeafacerecurspe
dreptatelainteniasatranscendentalnacelaisensncareeratranscendent;
interogaiakantian.Interogaiasaseridicadincapulloculuideasupratuturor
difeelorempiriceicuaceastadeasupratuturorformaiunilorideale
determinatedinpi;devederealconinutului.[Cutotulaltcevaeste,ns,dac
aceastaeracapabilssatiSinteniasadeaareaprindentrebareaprivitoare
lafiin.]
Vomporni,aadar,larndulnostrudelasensultranscendentalal
interogaieiheidgeriene.Problemahermeneuticiidobndeteprininterpretarea
transcendentala<
179veziinfra,p.251sq.
Ilreainterogaieiepistemologiceprincercetareafenomenologicjiioferit
deHeideggerunprofiluniversal,mbogindusechiarcuonouje.
Apartenenainterpretuluilaobiectulsu,carenuareuitsgseascojust
nrefleciacoliiistorice,primetedeaceastdatunsensconcretieste
leneuticiidearealizascoaterealaivealaacestuisens.Faptulcstructuraj!
Esteproiectularuncat(gmorfenerEnhvurf),faptulcDaseinestenelegereriei
saleefecturicafiin(eigenerSeinsvollw)trebuiesfievalabilipentru
nelegeriicareseconsumntiinelespiritului.Structuragenerala
nelegeriiconcretizareancomprehensiuneaistoric,ntructlegturile
concretentre'itradiieiposibilitilecorespunztoareacestoraaleunui
viitorpropriusecientennelegereansi.Daseinucareseproiecteaz
asupraputineisaledeankonneri)estedejadintotdeaunafost(geweseri).
Acestaestesensulexistenialului.Aruncare.Mizahermeneuticiifacticitiii
opoziiaeifadecercetareatransiaconstituiriintreprinsdefenomenologia
luiHusserlconstanfaptulcoricejdesine(Sichverhalter)liberfade
propriafiinnupoateptrundenspatelei|acesteifiine.Daseinv^este
premersdeimposibilitateadepiriisaledinurm'barkeit),ceeaceface
posibililimiteaztoatproiectareasa(Entwerferi).Structurexistenial
(existenial)aDaj'wuluitrebuiesigseascreliefareain.Tradiiei
istorice,ceeacenefaces1urmrimmaintipeHeidegger84.
II.Principiileuneiteoriiaexperieneihermeneutice
1.Ridicareaistoricitiicomprehensiuniilaranguldeprincifhermeneutic
a)Cerculhermeneuticiproblemaprejudecilor
&,)Heideggeridezvluireastructuriideanticipareanelegerii
Heideggeraabordatproblematicahermeneuticiiicriticiihermeneutice
doarpenidezvoltaporninddeaici,mnatdeointenieontologic,structurade
anticip{Vorstruktuf)anelegerii'8.Noi,dimpotriv,vomurmrinceeacene
privetentrebareferitoarelamodulncarehermeneutica,eliberatde
inhibiiileontologicealeconctuluitiinificalobiectivitii,estecapabils
inseamadeistoricitateanelegContiinadesinetradiionala
hermeneuticiisesprijineapecaracteruleidetehnoio(Kunstlehre^.Acestlucru
estevalabilchiaripentrulrgirealuiDiltheyahermeneuticorganonal
tiinelorspiritului.Existenauneiastfeldetehnologiianelegeriindoielnic
ivomreveniasupraacestuilucru,noricecaz,ns,vatrebuiscercei
consecinelentreprinderiiluiHeideggerdeaderivastructuracirculara
comprehensiudintemporalitateaDa.Fe/uluipentruhermeneuticacetinede
tiinelespiritului.Acconsecinenutrebuiescircumscrienmodnecesar
situaiancareoteorieesteaplicasuprauneianumitepractici,fcndca
aceastasfieexercitatdeacumdiferit,potrivitregulilorartei.Elepotconstai
ntrocorectareacontiineidesineanelegeriipronconstantipurificarea
acesteiadeadecvriimpropriiunprocescarearfiprofitabilimultnmod
indirectpentruartacomprehensiunii.
Deaceea,nevomrentoarceladescriereafcutdeHeideggercercului
hermenetipentruafructificanouasemnificaiesistematicpecareo
dobndeteaicistructcircular.IatcescrieHeidegger:Cerculnuarevoies
devinunulvitiosum,fie,iunultolerat.Inelseascundeposibilitateapozitiv
acunoateriiceleimaioriginnseanupoatefisesizatnmodveritabil
dectdacexplicitarea(Auslegung)iaicasarcinprim,permanenti
ultimsnupermitimpunereacredinelorivedereiprealabile,nicia
anticiprilorei,prinintermediulunorideipripiteialunornotiupopulare,ci
siasiguretematiinificprindezvoltareaanticiprilorsaleconforlucrurilor
nsei.
CeeaceHeideggerafirmaicinuestenprimulrndoexigentadresat
practicomprehensiunii,cidescrieformadeefectuareainterpretrii(Auslegung)
comprehensivRefleciahermeneuticaluiHeideggernuestendreptatn
primulrndctredemostrareafaptuluicavemdeafaceaicicuuncerc,ci
maicurndafaptuluicacestidispunedeunsensontologicpozitiv.Decrierea
caatarevadevenievidentpentruor
W'li
185Heideeeer.SeinundZeii.N.312licreaistoricitiicomprehensiunii
laranguldeprincipiuhermeneuticcaretieceface'87.Oriceinterpretarejust
trebuiesseizolezempotrivattiiideilorpripriteingustimiihabitudinilor
insesizabilealegndiriiisiprivireaasupralucrurilornsei(carepentru
filologsunttextelepertinente,ateazlarndullordesprelucruri).Tolerarea
uneiastfeldedeterminrivenite;lucrununseamnnmodevidentodecizie
singularcurajoas,ci,ntradevr,.Prim,permanentiultima
interpretului.Cciceeacesepretindeaiciestereapriviriiasupralucrului
dincolodedezorientareadecareinterpretulestemereuiectresinensuidea
lungulinterpretrii.Celcarevreasneleaguntextzamereuuntravaliu
proiectiv(Entu/erferi).Eliproiecteazunsensalntreguluiicentextse
iveteunprimsens.Acestasearatlarndulsudoarfiindctextuljititn
funciedeanumiteateptrinceeacepriveteunsensdeterminat,tensiunea
aceeacestacolorezidnelaborareaunuiastfeldeproiect(Entwurf)ste,
desigur,permanentrevizuitdinperspectivaaceeacerezultnurma
ptrunderiijiadnciasensului.
|eastdescriereconstituiefireteosintetizaregrosolan.Faptulcorice
revizuireaduianticipator(yorentwurj)rezidnposibilitatealansriinfaa
unuinouproiects,faptulcproiectelerivalesepotaezaalturispreelaborare
pnnmomentulnlitateasensuluisestabiletecumaimultclaritate,faptul
cinterpretareademanotiunipreliminarecesuntnlocuiteprinaltelemai
adecvate:tocmaiaceastmereurennoitcareconstituiedinamicadesensa
nelegeriiiinterpretriiDcesuldescrisdeHeidegger.Celcarecauts
neleagesteexpusderutriiprinjediulunorinteniiprealabile(Vor
Meinungen)cenusuntvalidatedectrelucrurile.Elaborareaproiectelorjuste,
adecvatelucrului,carereprezintanticiprincalil6rdeproiecteceurmeaz
sseconfirmeabianraportculucrurile,estesarcinaiienta
comprehensiunii.Nuexistaicioaltobiectivitatedectceaaconnipecare
odobndeteideeapreconceput(Vormeinung)prinelaborareaei.Ce
caracterizeazaleatoriulpreconcepiilorinadecvatedectruinarealorncursul
acestora?Comprehensiuneaatingeposibilitateaeipropriuzisabiacnd
eptiilecucareopereaznusuntarbitrare.Iatmotivulpentrucareinterpretul
nueaztextulporninddeadreptuldelapreconcepiapregtitdejanel,ci
examiimaicurndnmodexplicitlegitimitateapreconcepiilorceslluiesc
nel,cualteIeprovenienaivalabilitateaacestora.Aceastexigende
principiutrebuiegndit!'radicalizareaprocedeuluipecarelefectumn
realitatedefiecaredatcndemceva.Oricetextneconfruntcusarcinadea
nurecurgepurisimplu,nmodzi,bunoar,expunereaconcordantaluiE.
StaigernDieKunstderInterpretation,p.11sq.:acestea,nupotfideacordcu
afirmaiapotrivitcreiatravaliulteorieilitearaturiiarncepeimomentulncare
neplasmdejansituaiaunuilectorcontemporan.Acestlucrunusepl
niciodativomfitotuicapabilisnelegem,deinuvomputeaface
abstracieaddeoanumitsincronizarepersonalsauistoric.VeziiExkurs
IV,p.382[precumilmeuVomZirkeldesVerstehens(Kl.Schr.IV,pp.54
61;Ges.Werke,Bd.2,pp.5765).|nlegturcuaceastaicriticaluiW.
Stegmuller,DersogenannteZirkeldesVerstehens,it,1974.Obieciavenit
dinsprelogicformulatmpotrivatermenuluidecercnrsnmipstpfanii)r
aicinuestevorbadesoreformulareapretenieiuneidemonnecritic,lapropriul
limbajsau,ncazuluneilimbistrine,lalimbajulcarene'Ifamiliardin
scrierileautorilorstrinisaulacelcotidian.Neasummmaicurndsarciiila
extragemaintiproprianoastrnelegereatextuluiporninddelalimbajulet
respectivalautorului,ntrebareacaresepuneeste,desigur,ncemodaceast
exgeneralpoatefisatisfcut.Acestuilucruiseopune,nspecialndomeniul
semn!Caracterulincontientalpropriuluilimbaj.Cumdevenimcapabilis
presupunem*tenta,uneidiferenentrelimbajulfamiliarnouicelal
textului?
Vatrebuisspunemc,ngeneral,abiaindignareaprovocatdeuntext
fiepentestelipsitdesens,fiepentrucsensulsuesteincompatibilcu
expectanelenoastreceacarenefacesnepoticnimisnendreptm
ateniaasupraposibileialteritSflimbajului.Faptulccinevacaremivorbete
naceeailimbfolosetecuvintelensefamiliarmiealacestoraconstituieo
premisgeneralcenupoatedeveniproblerdectncazparticulariacelai
lucruestevalabilincazuluneilimbistrine,iacavndimpresiaco
cunoatemlaunnivelmediu,presupunemutilizareaacestui]mediuiatunci
cndnelegemuntext.
Ceeaceestevalabilastfelprivitorlapreconcepialegatdelimbajnueste
maivalabilncazulpreconcepiilorprivitoarelaconinut,cuajutorulcrora
citimtextele'careconstituieprecomprehensiuneanoastr(Vorverstndnis).Se
impuneaicinsimilarntrebareacumartrebuisnedesprindemdepeorbita
propriilornoapreconcepii.Desigurcintegrareanetulburataceeacenise
comunicntruntextcadrulpropriiloropiniiiexpectanenupoateconstituio
premisgeneral.Presupunedimpotriv,cceeacenisecomunic,fientrun
dialog,fientroscrisoare,ocarte,!Peoricealtcale,reprezintopiniaceluilalt,
pecaretrebuiesolumlacunotin,farlfimnevoiisomprtim.Ins
aceastpremisnuconstituieocondiieceuureanelegerea,ciongreuneaz
nmsurancarepropriilemelepreconcepiicaredeterminnelegereapots
rmnastfelnntregimeneobservate,ncazulncareimotiveaz
nenelegerea,nentrebmcumarputeafiperceputngenerenenelegunui
text,avndnvederecaicilipsetereplicavenitdinparteaceluilalt.Cum
poateJprotejatnprealabiluntextmpotrivanenelegerii?
Privindmaiatent,vomobservatotuicniciopiniilenupotfinelese
arbitrarCumnuputeminterpretanmodconstantgreitunanumitlimbaj
fradistrugesenntregului,totastfelnunevomputeaagaorbetede
propriapreconcepieprivitoarelaichestiuneatuncicndnelegemopinia
altuia.Aascultapecineva,ancepeolecturii_nseamnctrebuies
uitmtoatepreconcepiilereferitoarelaconinutitoateopiniilrproprii.Totce
nisepretindeestedeschidereafadeopiniaceluilaltsaufadeintenta*
textului.Oasemeneadeschidereimplic,ns,ntotdeaunastabilireaunui
raportnflfeopiniadiferitiansamblulopiniilornoastre,sauoraportarea
noastrlaaceasta.De|iopiniileconstituieodiversitatedinamicdeposibiliti
(ncomparaiecuconcordanaptcareoreprezintolimbiunlexic),n
interiorulacesteidiversitiaceeacepoateintenionat(dasMeinbare),adicn
interiorulaceeaceunlectorconsidercareunsensipoateanticipa,nu
este,cutoateacestea,totulposibil,iarcelcareignoraceeacecellaltspune
ntradevrnuvreui,nceledinurm,sintegrezeceeaceafostinterpretat
greitnpropriaexpectandesens(Smnenvartunj)variat.Aadar,existi
aiciuncriteriu.Sarcinahermeneuticsetransformdelasinentrointerovan
obiectivir*trrr.Af>tr>r(tm)tm)&licreaistoricitiicomprehensiuniila
ranguldeprincipiuhermeneutic207idaceastadevinedeneignorati
rstoarnpretinsanelegere.Celcarevreasuntextestemaicurnddispus
sasculteceareacestadezis.Deaceea,ojtntformathermeneutictrebuie
sfiereceptivdincapulloculuifadealteritateaBil.Oastfeldereceptivitate
nupresupunensnicioneutralitateobiectivinicioj>rimare,ciinclude
apropriereadelstoare(abhebendeAneignung]apropriiloraceptiii
prejudeci.Enevoiedecontientizareaproprieitendeniozitipentruca
Lnsuissenfiezenalteritateasaisajunglaposibilitateadeaarunca
njocadevrobiectivmpotrivapreconcepieinoastre.
Ideggeraoferitodescrierefoartebunfenomenologicatuncicnda
dezvluitnlecturaceaceseaflaici(dastehf)structuradeanticiparea
comprehensiunii,^treazchiarprintrunexemplufaptulcdeaicidecurgeo
sarciniconcretizeaznZeitenunulgeneralpecareltransformn
problemhermeneuticcuajutorulprivitoarelafiin188.Pentruaexplicita
situaiahermeneuticantrebriisarelafiinpotrivitexperieneideja
dobndite(Vorhabe),vederiiprealabileianticiprii(Vorgriff),elaverificat
ntrebareapecareoadresametafiziciiitndocuctevamomentedecisiveale
istorieimetafizicii.Prinaceastaelafcutldexactceeacecontiinaistoric
hermeneuticpretindedefiecaredat.Oerecondusdeocontiinmetodic
vatrebuisfiepreocupatsnuiefectuezesimpluanticiprile,cisle
contientizezepentrualeputeacontrolaipentrua|eastfelonelegere
corectporninddelalucruri.IatlacesereferHeidegger|iicndsolicit
asigurareatemeitiinificeporninddelalucrurincadrulelaborriilentei
dejadobndite,alvederiiprealabileianticiprii.
Urmare,nuestevorbadeoasigurarempotrivatradiieiacreivocese
ridicdini,dimpotriv,desprendeprtareaatotcenepoatempiedicaso
nelegemdinspre.Dominaiaprejudecilorascunseesteceacarenefacesurzi
lalucrulcenevorbeteiultradiiei.DemonstraialuiHeidegger,potrivitcreia
nconceptuldecontiinatdeDescartesincelalspirituluialluiHegel
supravieuietedominaiauneidogiigrecetiasubstanei,ceinterpreteaz
fiinadinperspectivafaptuluideafidelprezent,trece,desigur,dincolode
contiinadesineametafiziciimoderne,nsnu:arbitrarialeatoriu,ci
porninddelaoexperiendejadobndit(Vorhabe)careface.Tradiie
propriuzisinteligibil,dezvluindpremiseleontologicealeconceptuluide
ivitate.Invers,HeideggerdescoperncriticaluiKantlaadresametafizicii
laticeideeauneimetafiziciafinitudiniinraportcucareurmasseconfirme
suproiectontologic.Iatmodulncarearelocasigurareatemeitiinifice,
ijndoipunndonjocncadrulnelegeriitradiiei.Astfelseprezint
concreteacontiineiistoricedesprecareestevorbancomprehensiune.Vbiao
asemenearecunoatereaprejudeciicetinenmodesenialdecomprehen:
radicalizeazcuadevratproblemahermeneutic.Porninddelaaceast
constataredetefaptulcistorismulseplaseazpefundamentul
iluminismuluimodemfimprtete,frtsesiza,prejudecileacestuia,n
ciudacriticiisalelaadresaraionalismuluifiauneigndiriderivateideea
dreptuluinatural.Cciexistfrndoialioprejudecatailuminismului,
unacareSoartideterminesena.Aceastprejudecatfundamentala
iluminismuluiesteEjudecatampotrivaprejudecilorngeneraliodatcu
aceastadetronareatradiiei.
:OanalizrrmrpntnalrliarrnnirSaratrcnncehtuldebreiudecat
dobndeteaccentulmodobiectiv.Inpracticajuridic,prejudecataconstituiao
deciziejuridicprelircareprecedepronunareasentineipropriuzise.Pentru
celsituatncadruluneidislljuridice,emitereauneiastfeldeprejudectin
defavoareasareprezint,fireprejudiciereaanselorsale.Termeniiprejudice
praeiudiciumsemnificastfellarndsimplu:pgubire,defavorizare,lezare.
itotui,aceastnegativitateesteunaconsecufTocmaivalabilitateapozitiv,
valoareaprejudiciaradecizieipreliminareasenceleiaoricruiprecedent
esteceapecaresesprijinconsecinanegativ.
Prejudecatnunseamn,prinurmare,nmodnecesarojudecat
eronata!Conceptulsurezidfaptulcpoatefivalorizatpozitivinegativ.Se
parecforma|Ifpraeiudidumesteceaporninddelacaresecreeaz
posibilitateaplasriiunuiaccentpq|pelngcelnegativaltermenului.Exist
aanumiteleprejugeslegitimez.Acestlucrufoartestrinsimuluinostrudeazi
allimbii.CuvntulgermanVorurteilpares|limitatasemenealuiprejuges,
darmultmaifermdatoritinflueneiiluminismulucriticiiacestuiaareligiei,
lasensuldejudecatnefondat(unbegriindetesUrtei/)M.Fundamentarea,
asigurareasametodic(inupotrivireasaobiectivcaatare)confljudecii
demnitateaei.LipsafundamentriinulaslocnochiiiluminismuluiaW
modalitialevalabilitii,cisemnificfaptulcjudecatanuareuntemeice
rezidailucrulnsui,estecualtecuvintenentemeiat.Aceastaconstituieo
veritabilconclulnspiritraionalist.Peaceastasesprijindiscreditarea
prejudecilorngeneralipretecunoateriitiinificedealeeliminan
ntregime.tiinamoderncareaadoptataceailozincurmeazastfel
principiulcartezianalndoielii,alneacceptriiniciunuilucrudlpoatefipusla
ndoialdreptcert,iideeametodeiceineseamadeaceastrevendicaAm
artatdejanconsideraiilenoastreintroductivectdedificilestearmonizai
cunoateriiistorice,careparticiplamodelareacontiineinoastreistorice,cu
unastfeyidealictderedusestedinaceastcauz,posibilitateadea
cuprindeesenaacesicunoateridinperspectivaconceptuluimodernde
metod.Aiciesteloculpotrivitpergorsturnarepozitivaacestoraseriuni
negative.Conceptulprejudeciioferunpajpunctdepornirenacestsens.
\par
P)Discreditareailuministaprejudeciiri
Dacvomurmriteoriailuministaprejudeciivomgsiurmtoarea
clasificarefun<Smentalaacestora:vatrebuisdistingemntreprejudecata
prestigiuluiomenesciptprinprecipitare190.Aceastdistincieiafltemeiul
norigineaprejudecilornfunciei!Persoanelecarelenutresc.Ceeacene
induceneroarepoatefiprestigiulaltoiautoritatealorsauimpacienace
caracterizeazpecineva.Faptulcautoritateaconstilfflosursdeprejudeci
corespundecunoscutuluiprincipiualLuminilor,aacumafelformulatde
ctreKant:Cuteazstefolosetidepropriataraiune191.Chiardac
distinciamintitmaisusnuselimiteaz,cusiguran,laroluljucatde
prejudecatncazicomprehensiuniitextelor,eaigseteaplicarea
privilegiatndomeniulhermeneuticiCcicriticailuministsendreaptn
primulrndmpotrivatradiieireligioase
189VeziLeoStrauss,DieReligionscriticSpinosyts,p.163:Cuvntul
<Vorurteil>esteexpresiapotrivipentrumareaambiieailuminismului,pentru
voinadeexaminareliber,neprtinitoare;prejidecataestecorelatulpolemic
evidentalcuvntuluimultpreaambiguu<libertate>.''wPraeiudicium
auctoritatisetprecipitantiae:potrivitluiChristianThomasiusnlectian/u/L>
tmui
|fLareaistoricitiicomprehensiuniilaranguldeprincipiuhermeneutic
itdui,aadarmpotrivaSfinteiScripturi.Interpretndopeaceastacapeun
istoric,criticabiblicameninpreteniaeidogmatic.Peaceastasesprijinea
specialailuminismuluifadetoatecelelaltemicriiluministe,ianumepei
trebuiesseimpunmpotrivaScripturiiiaexegezeidogmaticeaacesteia192.
Elcupat,aadar,nmoddeosebitdeproblemahermeneuticidoretes
neleagllflmodcorect,adicfraaveaprejudeciipecaleraional,ns
dificultateaaacestuilucrurezidnsimplulfaptalfixriiscripturalececonine
unelementrcuoponderedeosebit.Posibilitateacaceeaceestescrissnufie
adevratestegreuderealizat.Scripturalulposedpalpabilitatealucruluice
poatefiartatileneauneiprobemateriale.Eliberareadeprejudecatanutrit
nfavoarealucruluilidistingereapretindeiaici,caincazuloricreiafirmaii
orale,unefortcriticm.Eibine,tendinageneralailuminismuluiesteaceea
deanuadmitenicioideadecidetotuldelanlimeajiluluijudectorescal
raiunii.Astfel,Meatradiieitransmise,aScripturiicaiaoricruialt
documentistoric,nuestefctfisimplu;adevrulpotenialaltradiieidepinde
maicurnddecredibilitateaceiiatdectreraiune.Nutradiia,ciraiunea
estesursaultimaautoritii.Ceea[ftefatieaznscrisnutrebuiesfiei
adevrat.Noiputemstimmaibinecumarile.Aceastaestemaximageneral
subcareiluminismulmodernnfruntiiprincaredevinenceledinurm
cercetareistoric'94.Eatransformtradiiaj&obiectalexaminriicritice,tot
aacumprocedeaztiinelenaturiicumrturiiletisenzoriale.Aceastanu
trebuiesnsemnecprejudecatafadeprejudeciaMnspestetotpn
laconsecinecumarfiateismuluiigndirealibercugefc*aacumsa
petrecutnAngliaiFrana.Aufklrunggermanarecunoscutmai
^prejudecileadevratealereligieicretine,ntructraiuneaumaneste
multabapentruaseputeadispensadeprejudeci,educaiaprimitpotrivit
unorciadevratearconstituiosituaiefericit.
Utilscercetmncemsuracontribuitoasemeneamodificarei
moderaieasaiului19lapregtireaapariieimicriiromanticenGermania,
aacumafcutoibialcriticailuminismuluiiarevoluieiformulatdeE.
Burice.Dartoateacesteaibcunimicfaptulesenial.Prejudecileadevrate
trebuie,totui,sfieaenceledinurmpebazauneicunoateriraionale,
chiardacaceastsarcinnu:findeplinitniciodatnntregime.
Imodulncarecriteriileiluminismuluimoderndeterminchiari
contiinadesinelului.Aciunealornueste,desigur,nemijlocit,ciseexercit
printrorefracieiprovocatderomantism.Acestlucrusereliefeaznmod
deosebitdelimpede
Beinismulantic,alecruiroadeaufostfilozofiagreaciradicalizareaei
nsofistic,areo|(fundamentaldiferit,permindastfelunuignditor
precumPlatonsmediezeprininterLunormiturifilozoficetradiiareligioas
icaleadialecticafilozofiei.VeziErichFrank,bischeErkenntnisundreligiose
Wahrheit,p.31sq.;irecenziamea,TheologischeRundschau1950^266),de
asemenea,naintedetoate,GerhardKruger,EinsifbtunaLeidenschaft(1951).
5nbunexemplupentruacestlucruestedistrugerealentaautoritii
istoriografieianticen.cercetriiistoriceiimpunereatreptatacercetriide
arhiviaceleideteren(veziiR.G.Collingwood,Denken.Eine
Autobiographie,XIKapitel,carepunenparalelaceastnschema
fundamentalafilozofieiistorieipecareromantismuliiluministmprtesc
icareafostconsolidatprinreaciaantiiluministaromantismului
transformntropremisdenezdruncinat:schemadepiriimythosuluiprin
Premisavalabilitiiacesteischemeesteceaadezvrjirii(Ent^auberung)
progreslumii.Eaeramenitsreprezintelegeanaintriiistorieispiritului
nsui,iarromantjsrecurgelaaceastschemcalaunlucrufiresctocmai
fiindcvalorizeaznegativ;evoluie.Elmprtetepresupoziiile
iluminismuluiirstoarndoarvalorizarea^tora,ncercndspunnvaloare
vechiulcavechi:evulmediugotic,cornucretinastateloreuropene,
structuradeclasasocietii,darisimplitateaexistrusticeiapropiereade
natur.
nreplicfatdecredinanperfeciuneailuminismului,care
imagineazonfaeliberriidesuperstiiiideprejudeciletrecutului,zorii
istoriei(Friiheder.Lumeamitic,viaantreag,nedestrmatdecontiin,
lumeacavalerilorcretiniddeseacumovrajromantic,bachiarontietate
nprivinaadevrului.Rastpremiseloriluminismuluiaredreptconsecino
tendinrestauratoareparadoxal,o|cuvintetendinactrerestabilirea
vechiuluipentrucestevechi,ctrerentccontientlaincontientetc.,i
culmineaznrecunoatereanelepciuniisupericstrvechilortimpurimitice.
Insprinaceastrsturnareromanticacriteriuluiaxiologiluminismuluise
produce,dimpotriv,oeternizareapremiseiiluministeaofabstractentremit
iraiune,ntreagacriticailuminismuluiurmeazdeacumcaleaacestei
reflectriromanticentoarseaAujklrung:credinanperfectibiliraiuniise
transformnunaaperfeciuniicontiineimiticeisereflectntro!
Primordialparadisiacceprecedepcatuloriginaralgndirii'.
nrealitate,premisaobscuritiimisterioasencareseplaseazo
contiincemiticceprecedeoricegndireesteunalafeldedogmatic
abstractcaiceaastperfectaluneiiluminridesvritesaualcunoaterii
absolute,nelepciuneaori|estedoarreplicaprostieioriginare(IJrdummheif).
Oricecontiinmiticestdintotdeaunacunoatere(Wisseri)i,ntructare
cunotindeputeriledivine,situatdincolodesimplatremurarenfaa
puterii(dacaceastapoateficonsiderat!Stadiuoriginar),daridincolodeo
viacolectivexilatnritualurimagice(aa<observnOrientultimpuriu,
bunoar).Aceastcontiinarecunotindesprei
*vl*/2'/98pnnaceastacunoaterenumaiestepurisimpluextatica
(au/Sersica).
Deacestlucruseleagfaptulcopoziiadintreogndiremitic
veritabilpseudomiticpoeticesteieaoiluzieromanticcesesprijinpeo
prejudeiluminismului:ianumectravaliulpoeticnusemaimprtetedin
obligathireligioasamituluipentrucesteocreaieaimaginaieilibere.
Vecheadisputpoeiifilozofipeteaicinfazasamodernmarcatde
credinantiin.Deaceastanusemaispunecpoeiisuntmincinoi,cise
afirmcacetiasuntncapexprimeunadevr,ntructeinuproducdectun
efectesteticincearcd<5
196Amanalizatunexempluprivitorlaacestprocesnttunmicstudiu
dedicatSonetelorchi&luiImmermann(KleineSchriftenII,pp.136147;acum
nGes.WerkeBd.9).
197[VezilucrrilemeleMythosundVernunft(Kl.Schr.IV,pp.4853;
nGes.Werke,'.MvthosundWissenschaft(nGes.WerkeBd.8)1licrea
istoricitiicomprehensiuniiIaranguldeprincipiuhermeneuticsentimentulde
viaitravaliulimaginativalauditoriuluisaucititoruluiprinlefantezieilor.
Cazdeoglindireromanticrsturnatlofericonceptulsocietii
naturaleaeintrodusdeH.Leo'dupLadendorf(217).Acestconceptaparela
Marxcaierelicvadreptuluinaturalcelimiteazvalabilitateateorieisale
socialeeconomicelaluptadeclas200.Esteposibilcaacestconceptsderive
dindescrierealui.A,I.,x.201.^auasocietiinainteadiviziunii
munciiiaintroducemproprietaiir1Oricumarle,Platonademascatdeja
caracteruliluzoriualacesteiteoriiastatuluineaironicaunuistadiunatural
pecareooferncarteaatreiaaRepublicii.,acesterevalorizriale
romantismuluiizvorteatitudineatiineiistoriceasecoiXIXlea.Eanumai
msoartrecutulcuajutorulcriteriilorprezentuluinvestitcuoabsolut,ci
acordepocilortrecuteovaloareproprieiestechiarcapabilsSascntro
privinsaualtasuperioritateaacestora.Marileperformanealeromanii,
deteptareazoriloristoriei,ascultareavocilorpopoarelorncnturi,culegereai
legendelor,cultivareavechilordatinilor,descoperirealimbilorcaWeltanri,
studiulreligieiinelepciuniihindusetoateacesteaauiniiatocercetarece
atransformatpascupasretrezirealaviabogatnpresimiri(ahnungsreiche
gjntrocunoatereistoricdistanat(abstndi^.Recursulcoliiistoricela
Ismconfirmastfelfaptulcreluarearomanticaelementuluioriginarse
plaseazlpeunfundamentiluminist.tiinaistoricasecoluluialXlXleaeste
roduleicel:seamisedefinetedeadreptulcamplinireailuminismului,ca
ultimpasnspirituluideinhibiiidogmatice,unpasctrecunoaterea
obiectivalumiistesealturegalnrangcunoateriinaturiiprin
intermendiultiineimoderne.
Catitudinearestauratoarearomantismuluisapututcuplacumiza
fundaiailuminismului,formndrealitateatiineloristoricealespiritului,
exprimdoarteasentemeiazpeacelaidivordecontinuitateadesensa
tradiiei.DacSmulafirmcoricetradiiecaresenfieazraiuniidrept
imposibil,adici,poatefineleasdoarpecaleistoric,cualtecuvinte
printrontoarcerela:reprezentarealtrecutului,atuncicontiinaistoricce
apareodatcuromaninificoradicalizareailuminismului.Pentrucontiina
istoric,cazulexcep'tradiieiiraionaleadevenitosituaiegeneral.Existenta
unuisensuniversalraiunedevineattdepuinplauzibil,nctntregul
trecutinceledineagagndireacontemporaniloresteneleasistoric.
Dezvoltndusecatoticiabsorbindtotulnvrtejulistorismului,critica
romanticailuminismului;astfeleansiniluminism.Discreditarea
principialatuturorprejudecilor,.Patosulempiricalnoiitiineanaturiide
iluminism,devineunaradicaliincadruliluminismuluiistoric.
Aiaiciseaflpunctulncaretrebuiesintervincriticncercareaunei
hermeneutici.Depireatuturorprejudecilorexigentglobala
iluminismuluisevadovediprejudecatacreirevizuirevaeliberacaleaunei
nelegeriadecvateafinitudiniicetedoarcondiiauman,cinaceeai
msuricontiinanoastristoric.
ninteriorultradiiilornseamn,ntradevr,afisupusprejudecilori
o&libertii?Nueste,maicurnd,oriceexistenomeneasc,chiaricea
mailiber,ijin
3,StudienundSki?En%uei/ierNaturlebredesStaates,1833.
Limitaticondiionatmultiplu?Dacacestlucruesteadevrat,atunci
ideeauneiraBabsolutenuconstituienniciunchipoposibilitateaumanitii
istorice.Raiuneaipentrunoidoarcaunareal,istoric,cualtecuvinteeanu
dispunedeautodeterminarmnemereudependentdedateleasupracrora
seexercit.Acestlucrunueste'doarnsensulncareKantlimitasub
influenacriticiiscepticealuiHumepreteraionalismuluiasupraelementului
aprioriccuprinsncunoatereanaturii.Eleste'ntrunmodmultmai
categoricncazulcontiineiistoriceialposibilitiicunoaistorice.Cci
faptulcomulseconfruntaicicusinensuiipropriilesalecreaiiconstituie
doarosoluieaparentaproblemeipecareoridiccunoatereaistoric,ii
estesieistrinifadedestinulsuistoricntrunmodcutotuldiferitdecel
ncaestestrinnaturacenuarecunotindeexistenasa.
ntrebareaepistemologictrebuiesfiereformulataicidintemelii.Am
artatmailcDiltheyasesizatfrdoaripoateacestlucru,nefiindns
capabilssedesprind'!Epistemologiatradiional.Punctuldelacarepornea,
contientatririlor,nuaretconstruiascopuntectrerealitileistorice,
deoarecemarilerealitiistorice,societatstatul,suntdefaptntotdeauna
predeterminantepentruoricetrire.Refleciadeirautobiografiapunctele
deplecarealeluiDiltheynusuntmrimiprimareiinsuficientepentrua
formafundamentulproblemeihermeneutice,deoarececondureprivatizarea
istoriei,nrealitateistorianuneaparine,cinoiiaparinemacesteia.Jmult
naintedeanenelegepenoinineprintroreflecieretrospectiv,facem
lucrunmodfirescncadrulfamiliei,societiiistatutuluincaretrim.Foca
subiectivitiiesteooglindcedeformeaz.Refleciadesineaindividuluiede
plpirencircuitulnchisalvieiiistorice.Deaceea,prejudecileindividului
suntreaistoricafiineisalemtromsurmultmaimaredectjudecile
sale.
B)Prejudecilencalitatedecondiiialecomprehensiuniia)Reabilitarea
autoritiiiatradiiei
Acestaestepunctuldepornirealproblemeihermeneutice.Iatmotivul
pentrucarejexaminatdiscreditareaconceptuluiprejudeciiprinintermediul
iluminismului.Ceeasenfieazdinperspectivaideiiuneiautoedificri
absolutearaiuniidreptodecatlimitativ,aparinedefaptrealitiiistorice.
Apreciereacorectamodalitii:deafiistoriceteaomuluipretindeo
reabilitaredeprincipiuaconceptuluideprejudeirecunoatereaexistenei
unorprejudecilegitime.Cuaceasta,vomputeaforntrebareacentralpentru
ohermeneuticntradevristoric,ntrebareaepistemologfundamentala
acesteia:CeanumearputeaconstituitemeiullegitimriiprejudecCeanume
deosebeteprejudecilelegitimedenenumrateleprejudeciacrordep
formeazmizaincontestabilaraiuniicritice?
Nevomapropiadeaceastntrebareprintrorsturnarepozitivateoriei
prejudctilorexpusmaisus,pecareiluminismulaelaboratodintrunmobil
critic,nprivete,mainti,clasificareaprejudecilorncelealeautoritiii
celeprinprecipitaceastasebazeaznmodevidentpepremisafundamentala
iluminismuluipotrhicreiautilizareadisciplinatmetodicaraiuniieste
capabilsnefereascdeoriceeroalicreaistoricitiicomprehensiuniiIa
ranguldeprincipiuhermeneuticprejudecatagreitnfavoareavechiului,a
autoritilor.Iluminismulconsider|faptareformatoarealuiLutheraconstat
nslbireaserioasaprejudeciiiiiomeneti,aceleifilozofice(celvizataici
esteAristotel)iapapei.ReformaJuie,aadar,lanflorireaunei
hermeneuticimenitesnenveeutilizareacorectaSf,nnelegereatradiiei.
Niciautoritateadoctrinarapapeiinicirecursullatradiieescsfacinutil
travaliulhermeneuticcapabilsprotejezesensulraionalalJnfaaoricror
excese.
Secinteleuneiasemeneahermeneuticinutrebuiesfieidenticenmod
necesarcu|.Uneicriticiradicaleareligiei,aacumseobservncazullui
Spinoza.Posibilitateaiuisupranaturalpoatesrmnunadeschis.
Iluminismulalimitatnuodatileraiunii,nspecialncadrulfilozofiei
popularegermane,recunoscndautorijjblieiiabisericii.CitimastfellaWalch
c,deidistingelarndulsuceledouprejudeci,celealeautoritiiicele
prinprecipitare,elvedenacesteadountrecareartrebuigsitocalede
mijloc,ianumemediereantreraiuneisteabiblic,nmodcorespunztor,
acestadefineteprejudecataprinprecipitarecacatnfavoareanoului,o
tendeniozitatecarearducelarespingereapripitalordoarfiindcacesteaar
fivechiiatestateprinintermediulunorautoriti4.Lizeazastfelculiber
cugettoriienglezi(cumarfiCollinsialii)iaprcrezul,nfatanormei
raiunii.Sensulprejudeciiestereinterpretataicintrunsens:conservativ.
Nupoateexistaniciondoialnlegturcufaptulcconsecinareala
luluiestealta:subordonareaoricreiautoritifatderaiune.Inmod
corespun^rejudecataprinprecipitaretrebuieneleasnsensulluiDescartes,
ianumecatuturorerorilornexercitarearaiunii.Acestlucruestesusinutde
revenireajntizatavechiiclasificridupvictoriailuminismului,ntrun
momentncareeuticaseelibereazdetoateconstrngeriledogmatice.
Schleiermacherdistinge,tdreptcauzealenenelegeriitendeniozitateai
precipitarea3.ElpuneprejudecileE,determinatedeparialitatealturide
judecilepunctualegreite,provenitediniare.nscelorientatctreo
metodictiinificesteinteresatdoardeceledinti.Jeiermachernicinuimai
treceprincapcprintreprejudecileceluiaservitfaderitatesepotgsii
uneleceauadevrullordeiacestlucrueracuprinsdelabun|tn
conceptulautoritii.Modificareapecareacestaoaduceclasificriitradiionale
adectilordocumenteazmplinireailuminismului.Prtinireanumaisemnific
obstacolindividualalnelegerii:Predileciaunilateralnfavoareaaceeacei
nvecintateacerculuiideilorproprii.aceptulprtiniriiascunde,ns,n
realitateproblemadecisiv.FaptulcprejudefCaremdeterminsetragdin
prtinireameaconstituiedejaojudecatformulatspectivadestrmriii
elucidriiacestoraiestevalabildoarpentruprejudecileurne.Dacexist
iprejudecindreptiteiproductivepentrucunoatere,atuncindiscuie
problemaautoritii.Consecineleradicalealeiluminismuluicaremaiftnci
ncrezulmetodicalluiSchleiermachersuntinacceptabilenaceastform.
Zitiapretinsdectreiluminismntrecreditulacordatautoritiii
utilizareafiiraiuniestendreptitnsine.nmsurancarevalabilitatea
autoritiilieiudecataoroorie.Acestlucruooatedevenintradevrosursde
prejudeci.
nsacestlucrunuexcludeposibilitateacaaceastasfieiosursde
adevr.Iatcareiluminismul1anesocotit,defimndoricetipdeautoritate.
Pentruanelucrurilestauastfellputeminvocapeunuldintreceimai
importanideschiztordrumuriaiiluminismuluieuropean,peDescartes.n
ciudaradicalismuluigndiriimetodice,Descartesaexceptat,dupcumsetie,
chestiunilemoraledelaproiectulireconstruciiraionaletotaleatuturor
adevrurilor.Acestaafostsensulmoraleisprovizorii.Estedupprereamea
simptomaticfaptulcnuaduscuadevratlasfritmoralasadefinitiv,
precumifaptulcprincipiileacesteianuconineauinovaiiminime,judecnd
pebazascrisorilorctreElisabeth.Estenmodevidentneconceputsatepi
evoluiatiineimoderneiaprogreseloracestorapentfundamentaomoral
nou.ntradevr,discreditareaautoritiinuestesinguradecatconsolidat
prinintermediuliluminismului.Acestaacondusilaodeformaconceptului
autoritii.Porninddelaaccepiuneailuministalraiuniiilibertii,autjj
tateaapututfilegatdetermenulopusnmodabsolutacesteia:supunerea
oarb.Aceestesemnificaiapecareocunoatemdindiscursulcriticmpotriva
dictaturilormode
Darautoritateanuimplicnimicasemntornesenaei.Frndoial
cautorirevinenprimulrndunorpersoane.Autoritateauneipersoanenu
sentemeiazactdesupunereideabdicaredelaraiune,cipeunactde
recunoatereiacceptare,jcarecunoatemirecunoatemccellaltneeste
superiornjudecatiapreciejudecatasanedevanseaz,adicprimeaz
asuprajudeciinoastre.DeacestlucruseIcfaptulcautoritateanuse
concedecisecucereteitrebuiesfiedobnditdecel'ivreasorevendice.
Easebazeazpeconsideraie,aadarpeunactalraiuniinseitcontient
delimitelesale,acordaltoraomaimareputereperceptiv,neleasastL
adevratuleisens,autoritateanuarenimicdeafacecusupunereaoarblao
ordine<nmodsigur,autoritateanuareniciolegturimediatcu
supunerea;sebazecunoatere.Firete,capacitateadeadaordineideate
faceascultatpretindeoautorjjAcestlucruderivnsdoardinautoritateape
careoarecineva.Chiariautorianonimiimpersonalasuperiorului
ierarhic,cederivdintroordineierarhic,nurenfonddinaceastordine,cio
faceposibil.Adevratuleifundamentesteiaiciunilibertiiialraiunii
careacordautoritatesuperioruluipentrucacestaareoviziunejiclarsau
fiindcestemaiavizat,prinurmaretotdeoareceestemaicompetent206.
Recunoatereaautoritiiestelegatntotdeaunadeideeacceeace
afirmautori|nuesteniciarbitrar,niciiraional,cipoatefiadmisnprincipiu.
Aceastaesteautoritiipecareorevendiceducatorul,superiorulspecialistul.
Prejudecilesdii
206(Considerctendinadearecunoateautoritatea,aacumse
manifestaceastabunoKarlJaspers,VonderWahrheit,p.766sq.,i
GerhardKriiger,FreiheitundWeltvenvandlung,p|sq.,estelipsitdeuntemei
convingtorattatimpctacestprincipiunuesterecunoFaimoasapropoziie:
Partidul(sauFiihrerul)arentodeaunadreptatenuestegreitdeinvoc
superioritateaconducerii,cifiindcserveteprotejriiacesteiaprintrodecizie
volumulfaaoricreicriticiposibilejuste.Adevrataautoritatenuestenevoit
ssemanifesteaut[Sadiscutatntretimpmultdespreacestlucru,nspecial
ndezbatereameacuJ.HabermasJantologiaeditatdeJ.Habermas,
HermeneutikundIdeologiekritik,Frankfurt,1977,precuprelegereameaUber
denZusammenhangvonAutorittundkritischerFreiheit,careaistoricitii
comprehensiuniilaranguldeprincipiuhermeneuticl'suntlegitimateprin
persoanalor,nsvalabilitatealorpretindeoatitudineeisuntjarenfavoarea
persoaneicarelereprezint,nseledevinastfelprejudeci:launanumit
lucrudeoarecedeterminformareauneipreripreconceputen.Unuilucru,
caresarfipututnateintrunmoddiferit,deexemplupebaza>tive
ntemeiateimpusederaiune.Esenaautoritiitineastfeldeoteorieaciice
trebuieeliberatdeextremismuliluminist.
Aceastaneputemsprijinipecriticaromanticailuminismului.Cci
existo(autoritiipecareromantismulaapratocuoardoaredeosebit:
tradiia.TotceMiSacratprintradiieicutumdeineoautoritatedevenit
anonim,iarfiinaiistoricetefinitestedeterminatdeaceastautoritatea
lucrurilorprimitecare'oinfluenputernicasupraaciunilori
comportamentuluinostru,inunumaijustificprinraiuni.Oriceeducaiese
sprijinpeacestlucru.ichiardactipierdefunciaodatcuatingerea
maturitii,iarnloculautoritiipedaipetejudecataproprieidecizia
individual,aceastintrarenmaturitateainunseamnnicidecumc
individuldevinepropriulsustpnnsensulcsaroricecutumideorice
tradiie.Realitateamoravurilor,bunoar,esteiovaloareconsacratde
cutumitradiie.Acesteasuntpreluatendeplinidarnusuntnicidecum
createndeplinlibertatedediscernmntsaufondatentlor.Estetocmai
ceeacenumimtradiie:fundamentulvaliditiiloR.idatorm>j~
smantismuluiaceastrectificareaAufklrungului:elrestabiletedreptulpe
caretradiiachiarinafarafundamentelorraionale,cairolulsu
determinant|4spozitiileicomportamentulnostru.Tocmainperspectiva
caracteruluiindisaltradiieieticiianticentemeiaztrecereadelaeticla
politic,aceastadinurml;caartabuneilegiferri;sepoatespunecn
aceastarezidsuperioritateaeticiiasuprafilozofieimoraleamodernilor207.
Princomparaie,iluminismulmodernactirevoluionar.
!>ateacestea,conceptultradiieiadevenitlafeldeechivocprecumcelal
autoritii,esteacelai:ngduinaromantismuluifadetradiieeste
determinatde^abstractfadeprincipiulAufklrungului.Romantismul
gndetetradiianlfadelibertatearaionalivedeneaundatistoricde
tipulnaturii.IndiferentWoreterevoluionareasauconservareaacesteia,ea
aparedreptopusulabstractallariilibere,deoarecevalabilitateaeinunecesit
untemeiraionalcine,frsneconsulte.Desigur,criticaromantica
Aufklrunguluinureprezintlualdominaieidelasineneleasatradiiein
careceeaceafostmotenitse.Intactnciudandoieliiicriticii.Aiciestevorba
maicurnddespreorefleciejpriecareseapleacdinnouasupraadevrului
tradiiei,ncercnds1renjficarepoatefinumittradiionalism.
*.Parenscntretradiieiraiunenuexistoastfeldeopoziie
absolut.Orictiwroblematicrestaurareacontientatradiiei,saucrearea
contientaunorttoi,credinaromanticntradiiileorganicenfaacrora
oriceraiuneestelatcereestelafeldencrcatdeprejudeciiareun
smbureiluminist.:nrealitatemereuunfactorallibertiiialistorieinsei.
Nicichiarceamai,maisolidtradiienusemplinetenmodnaturalgratie
persisteneiaceeaceea,cinecesitoafirmare,oasumareiocultivare.Ea
estenmodesenialostraresingureleacteifaptealeraiunii.Acestlucru
estensneltor.Chiariacolounde]esteconvulsiv,chiarinperioade
revoluionare,vechiulsepstreazntromsurlmaimarenmijlocul
pretinseischimbridectnedmseamaiseunetecunoulforovalabilitate
nou.Pstrareanurezultdintruncomportamentmaiputinliberbulversarea
iinovaia.Attcriticailuministatradiiei,ctireabilitarearomantk
acesteiarmndinaceastcauznurmaadevrateilorfiineistoricE.Fj
Acesteconsideraiiconducctrentrebareadacfactorultradiieinu
trebuierecdrepturinmodprincipialncadrulhermeneuticiitiinelor
spiritului.Cercetaredomeniultiinelorspirituluinusepoateplasantro
opoziieabsolutfademodqcareneraportmlatrecutncalitatedefiine
istorice.Inoricecaz,mizapropriuzraportriinoastrepermanentefade
trecutnuestedistanareailibertateafadeiafostmotenit.Neaflmmereu
ninteriorultradiieiiaceastsituaren(Darinstebesteuncomportament
reificator(yergegenstndlichend)princaremesajultradiieiesteidreptceva
strin.Acestaneaparinedejantotdeauna,esteexemplariintimida
recunoateredesine(Sichmedererkennen)ncarenutrebuiessurprindemo
(Erkennen)pentrujudecataistoriculterioar,cinsuireactmaiimpariala
Vatrebuideaceeasnepunemlandoialmetodologismulepistemologic
dorsnentrebmdacapariiacontiineiistoriceansemnatntradevr
separareacoctamentuluinostrutiinificdeoasemenearaportarefireascfat
detrecut.Ajunge?!Comprehensiunealaonelegeredesinentradevrcorect
ntiinelespirituluidamuttotcetinedepropriaeiistoricitatensfera
prejudecilorcetrebuieeliminate&laretiinalipsitdeprejudecimai
multencomundectideansiseamacuireceptareireflecienaivn
caretradiiilesuntvii,iartrecutulesteprezent?
noricecaz,comprehensiuneancadrultiinelorspirituluiidinuirea
mprtescopremisfundamental:aceeadeasevedeainterpelatede
tradiie.Ccisiastfelpoatefiexperimentatsemnificaiaobiectelorpecare
acestealecerceteazi<coninuturilortradiiei.Aceastsemnificaiepoatefi
unamediatisrezultedinjinteresistoriccenuparesconinniciunfel
deraportarefadeprezent;cuacestea,mplinireapropriuzisasarcinii
istoricermne,chiarincazulextremalcercetriistoriceobiective,
redeterminareasemnificaieielementuluicercetat,semnificaiaseplaseazatt
lacaptuluneiastfeldecercetri,ctilanceputulalegereatemei,ntrezirea
interesuluiinvestigatorul,nobinereauneinoiinterogativi
Lanceputuloricreihermeneuticiistoricetrebuiessteadesfiinarea
opoziieiabst)ntretradiieicercetareaistoric,ntreistorie{itiinadespre
ea.Efectultradiieiceseperpeticelalcercetriiistoriceformeazounitate
eficientacreianalizvantlni,probmereuompletiturdeinteraciuni.
Estedeaceearecomandabilsconcepemcontaifistoricnucaoinovaie
radicalaacumparesfielaprimavederecicaunfactorincadrulaceea
ceaconstituitdintotdeaunaraportulomenesccutrecutul.Trebuie,cula
cuvinte,sidentificmfactorultradiieincadrulcomportamentuluinostru
istoricf|chestionmnceeacepriveteproductivitateaacestuia.
Faptulcntiinelespirituluinciudacaracteruluimetodical
proceduriloracestseresimteunimpactaltradiieicetinedeesenaacesteia
iconferacestoraunp|distinctdevinelimpededendatcenendreptm
ateniaasupradeosebiriidintreistoc
T_]_SC_U1,licreaistoricitiicomprehensiuniilarangulde
principiuhermeneuticiimcadrultiinelorspirituluiiceldindomeniul
tiinelornaturii.Desigurcnuiunefortumanistoricetefinitcapabils
eliminenntregimeurmeleacestei.Chiariistoriamatematiciisauatiinelor
naturiiconstituieunfragmentalj'Spirituluiumanireflectdestinulacestuia.
Cutoateacestea,descriereaistoriculuiteaacumofacenaturalistuldin
perspectivastadiuluiactualalcunoateriinutaonaivitateistoric.Erorilei
rtcirileprezintdoaruninteresistoricdeoarecefirescalobservaieil
prezintprogresulcercetrii.Examinareaprogreselordintenaturiii
matematicdinperspectivaaparteneneiacestoralaunmomentistorice,prin
urmare,uninteressecundar.Valoareaepistemologicalcunotinelordin
matematiciisaualtiinelornaturiirmneneafectatdeacestinteres.Prin
urmareinutilstgduimcelementeletradiieipotfieficienteinirul
tiineispiritului,faptcesemanifest,deexemplu,subformaprivilegieriiunei
iedireciidecercetarentrunanumitmoment,nsnaintareacercetrii
tiinificedeterminatdectreastfeldecircumstane,cipotrivitlegiilucrului
nsuicaresetaienfaaeforturiloreimetodice'.Ieevidentctiinele
spirituluinupotfidescrisentrunmodsatisfctorpornind:eastdefinirea
cercetrii.Estefireteadevratcistoriarezolvriiuneiprobleme,ifecemplu
ceaadescifrriiunorinscripii,poatefiredactatntroformncaretaeste
doarobinerearezultatuluifinal.'Incazcontrar,recursulmetodological,pr
spirituluilatiinelenaturiipracticatnsecolultrecutdupcumamvzut
arimposibil.Cutoateacestea,analogiadintrecercetareanaturiiiceaa
tiinelorluiprivetedoarunstratinferioraltravaliuluiefectuatncadrul
tiinelorspiritului.Tlucruesteindicatidefaptulcmarileperformaneale
cercetriidindomeniulf^tspirituluiaproapecnuseperimeazvreodat.
Cititoruldeaziestecapabilsilbstraciecuuurindefaptulcunistoric
deacumosutdeanidispuneadeun:multmairedusdecunotine,ceeacel
determinastragconcluziiuneoriinanumitecazuriparticulare.Privindn
ansambluellvaciti,totui,maicurndpesauMommsendectceamai
recentprezentareadomeniulrespectivsemnatistoriccontemporan.Care
estecriteriulutilizatnasemeneasituaii?Estelimpede,vomputeaapelaaicila
uncriteriuceinedelucrulcercetatpentruaapreciavaloarea:antacercetrii.
Lucrulneaparedreptsemnificativabianluminancareestedecelcaretie
sni1prezintecorect.Interesulnostrusendreaptfrndoiallucrului,
nslucrulsetrezetelaviaabiaprinintermediulaspectuluisubcarene:
ntat.Admitemclucrulniseprezintistoricsubaspectediferitenperioade,
saudinperspectivediferite.Admitemcacesteaspectenusesuprimpurin
continuitateacercetriiprogresive,cisuntasemeneaunorcondiiiceseexclud:
auoexistenproprieisereunescdoarnnoi.Contiinanoastristoriceste
deopluralitatedevocincarersunecoultrecutului.Eaexistdoarn
icitateaacestorvoci.Acestlucruconstituieesenatradiieilacareparticipmi
dinrimsnemprtim.Cercetareaistoricmodernnsinuestedoar
investigaie,itransmitereaunortradiii.Oprivimnudoardinperspectiva
cadeneiprogesuluiiiultateloradjudecate;eaconstituielarnduleiosurs
deexperieneistorice,nncaredineaseridicmereuovocenouncare
rsuntrecutul.
Ceanumeseafllatemeliaacestuilucru?Dinctesepare,obiectivele
cercetiinelespirituluinusuntsimilarecuobiectivelebinedeterminateale
tiinelornat_carecercetareatiinificptrundedincencemaiadncn
natur,ntiinelespiritinteresulinvestigativceseapleacasupratradiiei
estemotivatntrunmodspecmomentulistoricrespectiviprioritile
acestuia.Temaiobiectulcercetriisecons,lvZIOJt*wAabiapebaza
motivaieiinterogrii.Cercetareaistoricaestepurtata,mconsecinimicarea
istoricncaresesitueazviaansiinupoateficonceputteleologic^
perspectivaobiectuluicruiaiseconsacrinvestigaia.Unastfeldeobiectn
sine^nuexistdefapt.Tocmaiacestlucrudistingetiinelespirituluidecele
alenaturii,njjceobiectultiinelornaturiipoatefidefinitidealiterdreptceea
cearficunoscijcunoatereadeplinanaturii,esteabsurdsavorbimdespreo
cunoateredesvistoriei;acestaestemotivulpentrucareideeaunuiobiectn
sinecruiaisardeaceastcercetareestenultiminstanirealizabilap;
Clasicuf12
Arfidesigurpreamultspretindemdinparteatiinelorspirituluio
desprinde^ntreguluieitravaliudemodelultiinelornaturiiiovalorizare
pozitivadinamismpistoricalfenomenelorcucarearedeafaceinudrepto
prejudiciereaobiectivitiiiCutoateacestea,evoluiarecentatiinelor
spirituluioferctevaindiciiprivitoareirefleciecapabilsconsiderenmod
adecvataceastproblematic.Metodologismulialcercetriiistoricenumai
estedominantnmodabsolut,naintareacercetriinuesteneleas
pretutindenipotrivitschemeilrgiriiiptrunderiinnoidomeniimaterii,n
loculacesteiapeteogndireceurmreteatingereaunuinivelderefli
superior.Firete,chiariacoloundesentmplacestlucru,observm
perpetuareaigndiriteleologicemarcatdeperspectivaprogresuluicercetrii,
nsnaceasta5!Croietelocnacelaitimpocontiinhermeneuticce
impregneazcercetareacomponentautoreflexiv.Acestlucruestevalabil
naintedetoatencazulacelormeniialetiinelorspirituluicedispundeo
tradiievenerabil.Cercetareaantichitiiclabunoar,aabordatvechileei
obiectedecercetarepredilecteformulndinterogridincL!Cemainuanate
dupceaprelucrattreptatntregulperimetrualtradiieidecareseocujj!Prin
aceastaeaainauguratunfeldecriticdesine(SelbstkritiK),reflectndasupra
aceeaconstituieeminenaobiecteloreidestudiucapitale.Conceptul
clasicului,pecaregndistoric1areduslastadiulunuisimpluconceptdestil
ncepndcudescoperireaelenismuprinintermediulluiDroysen,era
naturalizatacumninteriorultiinei.<'ntrebareaprivitoarelamodulncare
esteposibilcaunconceptnormativprecumialclasiculuispstrezesaus
rectigeolegitimitatetiinificpretinde,firete,oreflechermeneutic
rafinat.Cciunadinconsecinelecomprehensiuniidesineacontiiniistorice
implicideeacntreagasemnificaienormativatrecutuluiestedescompus
celedinurmderaiuneaistoricdevenitsuveran.Componentanormativ
constituiancunimpulsrealalcercetriiistoricedoarlanceputurile
istorisimbunoarnoperaepocalaluiWinckelmann.
210[FaptulcK.G.FABEResteincapabilscitezeaceastpropoziie
pecareodiscutnderGeschichtswissenschaft,Miinchen,1972,p.25,frs
adaugeluiconstituieunsemnajjexclamriiironicmobligsmntreb
cumarputeafidefinitnmoddiferitunfaptistoric.]
211fSuntdisDussarlmitsrrlnto
Q;J^_yeaistoricitiicomprehensiuniilaranguldeprincipiu
hermeneutic
Hreeptulantichitiiclasiceialclasiculuinaccepiuneancare
domina,naintedeMfilfldireapedagogicncepndcuperioadaclasicismului
germanreuneansineo^H|i0rrnativiunaistoric.Seconsideraco
anumitfazevolutivadeveniriiHH'aumanitiiarealizatnacelaitimpo
configuraiematuridesvritaScului.Aceastmedierentresensul
normativicelistoricalconceptuluiiareH:dejangndirealuiHerder.Ins
Hegelmaireineancaceastmediere,chiarMBstccentuadiferit,din
perspectivauneifilozofiiaistoriei.InterpretatcareligieaBPartaclasici
pstralaacestacaracteruleminent.Deoareceaceastipostazapiuiaparine
trecutului,eaesteexemplardoarntrunsensrelativ.FiindoartceMptecut,
eastdreptmrturiecaracteruluitrecutalarteingeneral.Hegellegitimeaz
Kjistematicistoricizareaclasiculuiiinaugureazevoluiaceadusnceledin
urmlaMfecmareaclasiculuintrunconceptdestildescriptivcedenumeteo
armoniejtbtientremsuriabundent,ntreoncremenirearhaicio
disoluiebaroc.P&Qcicuincludereasanvocabularulstilisticalcercetrii
istorice,conceptulclasiculuiBiazomologareatacitaunuiconinutnormativ.
Hpinaentulncare,dupprimulrzboimondial,filologiaclasicncepe
sreflectezeAeinseisubsemnulunuinouumanism,iadmitedinnou,
destuldeezitant,puneadintrecomponentasemanticnormativiceaistoric
aacestuiconceptaHtuitdoarunsimptomaluneicriticidesineistorice
incipiente2'4.OinterpretarecemJKcontinuiaacestuiconceptnscutn
antichitateideterminantpentrucanonizarea(c)gicaanumitorautori,
potrivitcreiaacestaarfiexprimatunitateaunuiidealdeKtdoveditafi
imposibil(nciudatentativelorntreprinse).Cadenumireaunuistil,pptul
anticeralipsitdeoricefeldeunivocitate.Atuncicndfolosimazitermenul
pecaunconceptdestilistoricacruiunivocitateprovinedindelimitareafa
deofedentiunmomentulterior,aceastdefiniieistoricconsecventindic
oiifideretotaldeconceptulstilisticantic.Clasiculdescrieacumofaz
temporal,opicadruluneievoluiiistorice,darnuovaloaretransistoric.HI
realitate,ns,elementulnormativprezentnconceptulcalsiculuinua
disprutSfpdatnntregime.Acestaseaflpnnzilelenoastrelabazaideii
gimnaziuluiHist.Filologulnueste,pebundreptate,satisfcutdeaplicarea
conceptuluiistoricBmelaboratncadrulistorieiartelorplasticeasupratextelor
sale.ChiarintrebareapintdacHomernuestelarndulsuclasic
destabilizeazcategoriadestilistoricratnanalogiecuistoriaartei;un
exemplucarearatccontiinaistoricincludenBttnuareialtcevadect
estedispussmrturiseascdelasine.
Bar.,v,
|pacavomcautsaneimaginamacesteimplicaii,vomputeaspune,
bunoar,cabolesteocategorieistoricveritabilprinfaptulcdenumete
maimultdecto(Stsauunconceptistoricdestil,frsvreasfie,cutoate
acestea,oideeaxiologicpsistoric.Nudenumeteocalitateatribuibilunor
fenomeneistoricedeterminate,cioidalitateeminentafiineiistorice
(Geschichtlichseiri),avantajulistoricalpstrriicefjpczinlegturcu
conceptuldestilsupra,p.4067,precumiExkursI,nGes.Werke,Bd.2,
^ConferinadelaNaumburgdedicatclasicului(1930),marcatn
ntregimedeideileluitrnerJaeger,darinfiinarearevisteiDieAntike
ilustreazacestlucru.VeziDasProblemdespermitefiinaacevaadevratntr
opstraremereurennoit.Judecatadevaloarecareunlucruesteconsacrat
dreptclasicnuafostsuprimatnrealitatederefleciaistoicriticaacesteiala
adresatuturorconstruciilorteleologiceprivitoarelamersulistotaacum
ncearcsnefacscredemgndireaistoric.Judecataaxiologicimplicat
conceptulclasiculuidobndetemaicurndprinaceastcriticonoulegitir
legitimitateasapropriuzis:clasicesteceeacerezistcriticiiistoricepentru
dominatistoric,foraconstrngtoareavalabilitiisalecaresetransmitei
seconservpeiprecedentreagareflecieistoricisupravieuietencadrul
acesteia.
Depreciereaelenismuluicaapusalperioadeiclasicepentruailustra
probiapelnddelabunnceputlaexempluldecisivalantichitiiclasice
estedesigurunineistoric,iarDroysensubliniazpebundreptate
continuitateaistoricisemnificistoricuniversalaelenismuluipentru
natereaitlmcireacretinismului.Inselimcarnarfifostnevoits
efectuezeaceastteodiceeistoricdacnarfiexistajcontinuareoprejudecat
ceprivilegiaclasiculidacforaeducativaumanismunarfiinsistatasupra
antichitiiclasicepstrndoncalitatedemotenireantinedispruta
culturii(Bildung)occidentale.Clasiculestenfondcutotulaltcevadect
conceptdescriptivutilizatdeocontiinistoricobiectivatoare;elesteo
realitateistor,dincarecontiinaistoricfaceparteicreiaisesubordoneaz.
Ceeaceesteclasice$,desprinsdindiferenasuccesiuniitemporaleigustul
schimbtoralacesteia.Clasicul<accesibilntrunmodnemijlocit,darnusub
formaaceluicontactelectrizantprincarefdistingeuneorioproducie
contemporanifrpercepiafulgurantampliniriiintuiiidesensce
depeteoriceexpectantcontient.Estevorba,maicurnd,detcontiina
uneifiinedurabile(Bleibendseinf),auneisemnificaiicenusepoatepic
independentdeoricecircumstanetemporale,princaredenumimunlucru
dreclasicunfeldeprezentatemporalcenseamnosimultaneitatea
oricruiprezent
Sensulprimaralconceptuluideclasic(iaracestlucruconcordntru
totulaccepiuniiclasice,cticeleimoderneatermenului)estecelnormativ.
Insnmsuracareaceastnormesteraportatretrospectivlaomreie
unicatrecutului,pecareimplineaioreprezenta.,eaconinedintotdeauna
tonuluneiepoci(ZeitTon)carearticuleazistoric.Nueste,aadar,demirare
codatcunceputurilereflecieiistoricmarcatdecisivnGermaniade
clasicismulluiWinckelmannasistmladecupareaiceeacesedefinean
acestmoddreptclasicaunuiconceptistoricreferitorlaoperioadjsauo
epoc,menitsdenumeascunidealstilisticcircumscrisdinpunctulde
vedereatlconinutuluii,nacelaitimp,dinpunctdevedereistoricdescriptiv
operioadsauepoccapabilssatisfacacestideal.Privinddindistanan
caresesitueazepigonulcejformuleazcriteriuldeaprecierevomobservac
mplinireaacestuiidealstilisticcircumscrieunmomentalistorieiuniversalece
aparinetrecutului.Dealtfel,conceptulclasicuM?Esteutilizatngndirea
modernpentruadenumintreagaantichitateclasic,dinmomentulncare
umanismulproclamdinnouexemplaritateaacesteiantichitii.Acest>nu
preianmodntmpltorterminologiaantic.Cciscriitoriianticipecare
umanismuliredescopersuntaceiaiautoricareformeaznantichitatea
trziecanonulclasicilor.
Acetiaaufostpstraintradiiapedagogicoccidentaltocmaipentru
caudevenitcanonicincalitatedescriitoriscolastici.Adoptareaacestei
terminologiidectreconceptulstilisticistoricseexplicuor.Ccichiardac
acestconceptesteconsacratde
Icareaistoricitiicomprehensiuniilaranguldeprincipiuhermeneutic
iimahiDialogusdeoratoribusalluiTacitaujucataiciunrolhotrtor216.La
toatesemaiadaug,ns,unlucru.Autoriiconsideraiclasicisunt,dupcum
setie,itantiianumitorgenuriliterare.Eintruchipaumplinireadesvrita
normei;unidealcesecontureaznretrospectivacriticiiliterare.Gndind
acestenormeidinperspectivistoric,cualtecuvinte,dacvomexamina
istoriaacestorgenuri,observacclasiculdevineconceptulcedenumeteo
fazstilistic,unpunctiantcearticuleazistoriaacestuigennraportcuceea
ceprecedeiceeaceurmeazjimoment,ntructpuncteleculminanteale
istorieiunuigenaparinnmareparteiperioade,clasiculcircumscrieoastfel
defazninteriorulntregiievoluiiistoricelittiiclasice,devineastfel
conceptuluneiepociifuzioneazcuconceptulstilistiC.Idunastfeldeconcept
stilisticistoric,clasiculdevineulteriorcapabildeosiuneuniversalasupra
oricreidezvoltriacreiunitateesteconferitdeunImanent.Toateculturile
includ,ntradevr,perioadedenflorirencareculturaetivsedistingen
numeroasedomeniiprinperformanedeosebite.Conceptul5gicuniversalal
clasiculuidevinedinnoupeaceastcale,traversndculminareai,unconcept
stilisticistoricuniversal.
rictarfideexplicabilaceastevoluie,istorizareaconceptului
semnificnacelaidezrdcinareasa;reabilitareaelementuluinormativ
prezentnconceptulclasiculuiicittiiistoriceampliniriisaledectrecritica
desineincipientacontiineiistorice:ntmpltoare.Oricenouumanism
mprtetecuexpresiasaceamaiveche,iar,contiinaapartenenei
nemijlociteicoercitivelamodelulsu,inaccesibilccitinetrecutului,darn
acelaitimpprezent.Clasiculreprezintastfelpunctulncareleazo
caracteristicuniversalafiineiistorice:aceeadeafipstrarenruinailui.
Potriviteseneiuniversaleatradiiei,doarceeacermnenetrectordintrecut
>>'posibilcunoatereaistoric.Darclasicestetotce,aacumspune
Hegel:secpesinei,prinaceasta,setlmcetesingur.nsacestlucru
nseamn,ninstan,cesteclasicceeacesepstreaz,pentrucse
semnificpesineiseDreteazsingur;aadar,ceeaceestegritornsensulc
nureprezintunenunreferitorlucrudisprut,osimplmrturiecetrebuie
interpretatlarndulei,cicevaceliccurespectivulprezentdeparcceeace
spuneisaradresachiarlui.Ceeacese[iesteclasicnunecesitodepire
prealabiladistaneiistorice,cciefectueazeliaceastdepireprintro
medierepermanent.Ceeaceesteclasiceste,prinurmare,atemporal,ns
aceastatemporalitateesteomodalitateaflinteiistorice.|!Acestlucrunu
exclude,firete,faptulcopereleconsiderateclasiceconfruntoBftiin
istoricevoluat,contientdedistanaistoric,cusarciniceindeoaoatere
istoric.Contiinaistoricnumaiestenevoit,cancazulluiPalladiosau
ttneille,srecurgnmoddirectlamodelulclasic,citrebuies1cunoascn
calitatedeHomenistoric,cenupoatefinelesdectporninddelapropriasa
epoc,nsnaceastaprehensiunevafivorbantotdeaunadespremaimult
dectdoardespreconstruciilericealelumiiapusecreiaiaparinuseopera,
nelegereanoastrvaconinemereu
NuestedeasemeneantmpltoareateniadecaresabucuratDialogus
deoratoribusncadrulateriidelaNaumburg.Cauzeledegradriiretoricii
implicrecunoatereamreieisaledeaar.Orinurmareocontiin
normativ.
nacelaitimpocontiinacoapartenenei(Mit^ugehiirigkeif)salela
aceastlume.Acifapticorespundensocoapartenentaopereilalumea
noastr.J
Tocmaiacestlucrulsemnifictermenuldeclasic,ianumec
dinuireafnexpresiveauneiopereestenprincipiunelimitat2'8.Dei
conceptulclasiculuiexprimdistantioinaccesibilitateiaparineformeide
contiinaculturii(BemtfitseinsgestajtBildun]j),formaiaclasicmai
pstreaz,totui,larnduleinccevadinvalabilitldurabilaclasicului.
Chiariaceastformdecontiinaculturiimaivdeteultimcomunitatei
apartenenlalumeadincaregrieteooperclasic.
Aceastanalizaconceptuluiclasiculuinurevendicosemnificaie
autonourmretestimulareauneintrebrigenerale.Aceastasunnfelul
urmtor:ncemiconstituieoastfeldemediereistoricntretrecutiprezent
precumceacaremarcconceptulclasiculuifundamentulntregului
comportamentistoric,substratuleficie;acestuia?Intimpcehermeneutica
romanticsolicitapebazaomogenitiinaturiiunsubstratanistoricpentru
teoriasaacomprehensiuniidesprinzndastfelindividiefectueaznelegerea
nmodcongenialdinoricecondiionareistoriccriticadecontiineiistorice
conducenceledinurmlarecunoatereauneiafectri(Bemistoricenudoar
neveniment(Geschehen),ciincadrulnelegerii.Comprehensiuneatrebuie
gnditmprimulrndcaaciuneauneisubiectiviti,ctcaoinserarentrun
evenimttradiieincareseproduceomedierepermanentntretrecuti
prezent.Acestaesteluejpecaretrebuieslreafirmmncadruluneiteorii
hermeneuticedominatexcesivideeaunuiprocedeu,auneimetode.
C)Semnificaiahermeneuticadistaneiistorice
Vomntrebapentrunceput:Careestemodulncareseiniiazefortul
hermeneutic?consecinerezultprivitorlacomprehensiunedincondiia
istoricaaparteneneitradiie?Reamintimaiciregulahermeneuticpotrivit
creiantregultrebuienelesparticular,iarparticularuldinntreg.Aceasta
provinedinretoricaanticiatransferatprinintermediulhermeneuticiidin
artaoratoricasupraarteicomprehsiunii.Avemdeafacenambelecazuricu
onelegerecircular.Anticipareaunuisensjvizeazntregulaccedelao
nelegereexplicitprinfaptulcprilecaresedeterdinsprentregdetermin
larndulloracestntreg.
Procesulneestecunoscutdinexperienanvriiuneilimbistrine.
Aflmaici'ftrebuiesconstruimopropoziienaintedeancercas
nelegemsensulgloba'propoziieipotrivitsemnificaieisalelingvistice.Acest
procesdeconstrucieestedirijatlarndulsudeoexpectandesensce
provinedinnlnuireaelementprealabile.Firetecaceastexpectan
trebuiecorectatdecteoritextulocere.Rezudeaicicexpectaneste
reconfigurat,iartextulsenchideformndunitateauneiopidinperspectiva
uneialteexpectanedesens.Micareanelegeriisedesfoarmedinspre
ntregctreparteinapoictrentreg.Sarcinacenerevineestelrgit
concentricaunitiisensuluineles.Criteriulcorectitudiniinelegeriieste
armonizatuturordetaliilorastfelnctsformezeunntreg.Absentauneiastfel
dearmonizridulaeuareacomprehensiunii.
218FriedrichSchlegel(Fragmente,Minor20)estecelcareformuleaz
consecinelehermeneuticeiacestuifapt:Oscriereclasicnutrebuieniciodat
spoatfintplf*%<licreaistoricitiicomprehensiuniilarangulde
principiuhermeneutic223eiermacherdeosebeaaiciattolaturobiectivct
iunasubiectivacerculuiieuticalntreguluiialprii.Aacumcuvntul
izolatfacepartedinnlnuireaei,textulaparineansambluluioperei
autoruluisu,iaraceastaaparinetotalitiiliterar,respectivliteraturii.Pede
altparte,acelaitextaparinencalitatedestareaunuimomentcreator
totalitiipsihismuluiautoruluisu.nelegereaseilinidefiecaredatabia
ntroastfeldetotalitateobiectivisubiectiv.Pornindeastteorie,Dilthey
vorbeteapoidesprestructuricentrareaasupraunui$dincarerezult
nelegereantregului.Eltransferpeaceastcale(dupcumam~asupra
universuluiistoricunprincipiustrvechialinterpretriitextuale:textulj
nelesporninddinelnsui.Jjntrebm,ns,dacmicareacirculara
comprehensiuniiesteneleasastfelnpat.Vatrebuisrevenimaiciasupra
rezultateloranalizeinoastreahermeneuticiieiermacher.Vomlsanntregime
laoparteceeaceSchleiermacherelaboreazdumireadeinterpretareobiectiv.
Atuncicndcutmsinterpretmuntextnuneiemndispoziiasufleteasc
aautorului,cidacesvorbimtotuidespreoierenperspectivadincare
cellaltiaprocuratpunctuldevedere,nsacest*lhunseamnnimicaltceva
dectcncercmsadmitemjusteeaobiectivalorceluilalt.Vomtindechiar
sntrimargumentelesale.Astfelsepetrecindialog.Cuattmaimultn
cazulnelegeriiunorscrierinemicmntrojuneasemnificativuluiinteligibil
nsineicarenumotiveazcaatareunrecursiSubiectivitiiceluilalt.Este
sarcinahermeneuticiideaelucidaacestmiracolalBrehensiuniicenu
constituieocomuniunemisterioasasufletelorcimprtireacomun.
Inicilaturaobiectivaacestuicerc,aacumesteeadescrisde
Schleiermacher,nuiemiezulproblemei.Amvzutdejacscopuloricrei
comunicriialoricreiarehensiuniestenelegereaasupraunuilucru
(EinverstndnisnderSache).Deaceea,lhermeneuticiiestedintotdeauna
obinereaunuiacordabsentsauperturbat.Istoriaeuticiipoateconfirmaacest
lucru,dacnegndim,bunoar,laSf.Augustin,careCmediereaVechiului
Testamentcumesajuleristic',saulaprotestantismultimseconfruntacu
aceeaiproblem,sau,nfine,laepocailuminismuluicare,obinerea
nelegeriidesvriteaunuitextdoarpecaleainterpretriiistorice,:
constituie,edrept,aproapeorenunarelaobinereaunuiacord.Romantismul
ilacherintroducndiscuieunelementcalitativnoufundndocontiin
istoricirerguruniversalatuncicndrefuzsmaiadmitconfiguraia
obligativatradiiei
:provinincareseplaseazdreptfundamentsolidaloricruiefort
hermeneutic.Friedrichst,unuldinprecursoriiimediaiailuiSchleiermacher
vdealarndulsuotieconinutistextremdefermreferitoarelasarcina
hermeneuticii,atuncicndiadinparteaacesteiarealizareaunuiacordntre
antichitateicretinism,ntreoaeveritabilreconsideratitradiiacretin.
Aceastexigentconstituieoarienraportcuiluminismulnmsurancareo
astfeldehermeneuticnumaiiazirepudiaztradiiapebazacriteriului
raiuniinaturale,ncercnd,ns,sioarmonizaredesensacelordou
tradiiincaresesitueaz,aceasthermeneuticnprincipiusarcinatuturor
hermeneuticilordepnatunci,aceeadeaajungetrcomprehensiunelaun
acordce,timAP/?'/TiwJA;~J~^^.uneiastfeldeconcilierintre
antichitateicretinismiconturndsarcinahermeneuintrouniversalitate
formal,ScheleiermacherintreagatiinasecoluluialXlX*jreuescs
realizezeopuneredeacordcuidealuldeobiectivitatealtiinelornaturii,idoar
renunndlareliefareaconcretizriicontiineiistoricenteoriahermeneutic.;
Descriereaheideggerianacerculuihermeneuticifundareasa
existenialsemrdimpotriv,ocotiturdecisiv.Teoriahermeneutica
secoluluialXlXleadesigur,desprestructuracircularacomprehensiunii,ns
ofceantotdeaunanuneirelaiiformalentreparteintreg,respectivdespre
reflexulsubiectivalacestanticipareaintuitivantreguluiiexplicitarea
ulterioaraacestuianprtiePotrivitacesteiteorii,micareacirculara
nelegeriisederulanspreidinspreerasuprimatdenelegereadeplina
acestuia.Inconsecin,teoriacomprehensculmineazlaSchleiermachern
teoriaactuluidivinatoriuprincarenetranspuneautor,suprimnddinaceast
posturtotceconstituiealteritateaistranietafitextului.Inopoziiecu
aceasta,Heideggerdescrieuncercncarenelegereatextrmnedeterminat
durabildegestulanticipatoralprecomprehensiunii.nelegdeplinnuabolete
cerculntreguluiialprii,ci,dimpotriv,lefectueaznmoi!Celmai
autentic.
Cerculnuare,aadar,onaturformal.Elnuestenicisubiectivinici
obiectivuldescriecomprehensiuneadreptongemnareadinamiciitradiieii
amicriiinspreului.Anticipareasensuluicarecluzetenelegereaunui
textnuesteunac>isubiectivitii,cisedetermindinelementulcomuncare
neleagdetradiie.Insaceacomunitateseaflntroformarecontinun
interiorulrelaieinoastrecutradiia.EaJconstituieosimplpremissubcare
neplasmdintotdeauna,cioproducemnoiinsnelegnd,participndla
survenireatradiieiideterminndoastfellarndulnostruideparte.Cercul
comprehensiuniinueste,prinurmare,nicidecumunulmetodic,*descrieo
componentstructuralontologicanelegerii.
Sensulcerculuiceseafllatemeliantregiicomprehensiuniiare,ns,i
oconsecinhermeneuticpecareanumioanticipareadesvririi
(VorgriffVollkommenheit).iaceastaestenmodevidentopremisformalce
dirijeazntrecomprehensiune.Potrivitacesteia,inteligibilestedoarceeace
reprezintntradevs|unitatedesvritdesens.Noiformulmaceast
presupoziieoridecteoricitim'textipunemlandoialtradiiancercnd
sghicimcumarputeafiremediatabia!Momentulncareaceast
presupoziiesedovedeteafiinsuficient,adicatuncicatextulrefuzs
devininteligibil.Regulilepecareleurmmncadrulunorasemeflconsideraii
criticepotfilsatelaoparte.Importantesteiaicifaptulcaplicareacorea
acestoranupoatefidesprinsdenelegereaconinutului.
Anticipareadesvririicarecluzetentreaganoastrnelegerese
dovedete,peurmare,afiunadeterminatlarnduleideconinutulrespectiv.
Presupunemnudoaflunitatedesensimanentcarelghideazpecelcecitete
untext;nelegerealectorestedirijatdeasemeneaidectreexpectanede
senstranscendente,ceizvorscraportulcuadevrulsensuluivizat.Aacum
destinataruluneiscrisorinelegevetilejcareleconinescrisoareaivede
lucrurilemainticuochiiautoruluiscrisorii,cucuvinteconsidercceeace
acestascrieesteadevratinuncearc,bunoar,nteleaecaatareoniniile
straniialpsntr>mliiicrticnti;_t^*ooW^i~;~<<J~licreaistoricitii
comprehensiuniilaranguldeprincipiuhermeneutic225licummaicompetent,
suntemgatasacceptmposibilitateacauntexttransmissaibctigde
cauznfataopinieinoastrepreconcepute.AbiaeeculHideacreditacele
spuseconducelatendinadeanelegepsihologicsauP*,untextca
expresieaopinieialtuia.Prejudecatadesvririiconine,aadar,nutest
elementformalpotrivitcruiauntexttrebuiesirosteascpedeplinopinia,
eecceeaceacestaspuneconstituiedeplinuladevr.
Confirmiaicicanelegenseamnnprimulrndapricepelucruln
chestiuneiimodsecundardetaareainelegereacaatareaopinieiceluilalt.
Primadintretoatehermeneuticermneaadarnelegereaprealabil
(yorvestndnis)cerezultdin3eaaveadeaface(Zutunhabetf)cuacelai
lucru.Porninddeaicisedeterminceeaceieefectuabilcasensunitari,odat
cuaceasta,aplicareaanticipriidesvririi.Fesulapartenenei,cualtecuvinte
factorultradiieincadrulcomportamentului*hermeneutic,semplinete
astfelprincomunitateaprejudecilorpecarenefSHemicarenepoart.
Hermeneuticatrebuiesporneascdelapremisaccelcareineleageste
legatdeacellucrucareserosteteprinintermediultradiieiiestetsau
ncearcssecuplezelaaceasttradiiedincarenevorbeteceeaceafostSit.
Contiinahermeneutictie,pedealtparte,ceanupoatefilegatdelucru
teuneiunitifiretiincontestabile,precumceavalabilncazuldinuirii
intacteajitii.Existntradevropolaritateafamiliaritiiialteritiipecare
sentemeiazhermeneuticii,nsaceastanutrebuieneleaspsihologic,aa
cumofacelacher,caacelintervalceascundesecretulindividualitii,cintr
unmod:hermeneutic,cualtecuvintenperspectivaunuilucrurostit,alimbii
princareIkaiseadreseaz,arostirii(Sage)pecareaceastaneospune.Exist
iaiciotensiune,lereeazntrealteritateaifamiliaritateapecaretradiiao
arepentrunoi,ntreAtteavizatistoriciapartenenalaotradiie.Inacest
interval(Zivischen)segsetellocalhermeneuticii.
ncercatsdemonstrezntroconferinsusinutlaVeneia,nanul
1958,dedicat>>>*'esteticeciaceastnelegereareasemeneacelei
istoricecaractersecundarimanticipareadesvririi:Zur
FragwiirdigkeitdessthetischenBewuBtsseins,EJvistaJ<a,3/3(1958)p.
Heinrich/W.Iser(ed.),Theoriend.Kunst,1982].
Oexcepiedelaaceastanticipareadesvririi,ianumescrierea
disimulatsauAceastexcepiereprezintunadintrecelemaidificileprobleme
hermeneutice(veziariileutilealeluiLeoStraussnPersecutionand
theArtofWritin^.Caracterulexemplaralcomportamenthermeneuticderivdin
faptulcaicicadrulinterpretriipureasensuluifcpitntrunmodsimilar
celuincareexegezaistoriccriticaizvoarelorptrunden:ttaditiei.Dein
acestcaznuestevorbadespreosarcindenaturistoric,cidespreunautic,
eapoatefirezolvatdoarapelndlaocompetenspecialncalitatedecheie
Nativ.Disimulareaselasdescifratdoarnacestcaz,totastfelcum
nelegereaironiei('dialogpretindenelegereaasuprachestiuniinelegeriicu
partenerul.Excepiaaparentl,aadar,cuadevratfaptulcnelegerea
implicunacord.[MndoiesccLeoStraussitdeaunadreptatecndncearc
punereanpracticaacestuiprincipiu,bunoarncazultjoza.Disimularea
implicomaredozdecontient.Acomodarea,conformismuletc.Nunin
modobligatoriuunactcontient.AcestaestelucrulcruiaStraussnui
acord,nj
Dinaceastsituarenintervalulncarehermeneuticatrebuiesse
stabileascrezucsarcinaacesteianuestenicidecumceadeaelaborao
metodanelegerii,cideaeluccondiiilencaresepetrecenelegerea.Ins
nutoateacestecondiiiindeunprocede(Vetfahreti)sauometod,astfel
nctcelcarenelegearputeaslepunnpracticacesteasuntmaicurnd
date.Interpretulnudispunenmodliberdeprejudecile*preconcepiilece
domincontiinasa.Elnuestecapabilsdistingnprelabilprdectile
productivecarefacposibilcomprehensiunea,deaceleprejudecicareobst
tioneaznelegereaiconduclanenelegere.
Aceastdistincietrebuiesseproducmaicurndchiarninteriorul
comprehensivnsei,iarhermeneuticatrebuie,prinurmare,sexamineze
modulncaresepetreceaclucru.Daraceastanseamnceatrebuies
plasezenprimplanceeacehermeneuticadepnacumdoaropoziie
periferic:distanaistoriciimporacesteiapentrucomprehensiune.
Vomilustraacestlucrumaintincontrastcuteoriahermeneutica
romantismuSnereamintimcnelegereaeragnditacolocareproducerea
uneiproduciiorigiraIatmotivulpentrucarecomprehensiuneaera
subordonatunuiprincipiucareafnecesitateadeanelegeunautormaibine
dectsaneleselnsui.Amexaminat<origineaacestuiprincipiui
dependenasadeoesteticageniului,nsnevedemnev,<3srevenim
asuprasantructeldobndeteosemnificaienounluminaconsiderat
noastredepnacum.
Faptulcnelegereaulterioardispunedeosuperioritateprincipialn
faaprodvoriginareipoatefideaceeaformulatcaonelegeremaibunnu
derivnprincipalicontientizareaulterioarceducelaoegalizarecuautorul
(cumcredeaSchleiermacher),1circumscrie,dimpotriv,odiferen
insurmontabilntreinterpretiautor,datdistanaistoric.Fiecareepocva
finevoitsneleagntrunmodpropriuuntransmisprintradiie,cciel
aparinetotalitiitradiieidecareoepocsedovedeinteresatincare
aceastacautsseneleagpesine.Adevratulsensalunuitext,!Forman
carelinterpeleazpeinterpret,nudepindedeelementulocazionalpe
reprezintautorulipubliculsuiniial.Saucelputinnuseepuizeazn
acesta.Cciacsensestecodeterminatntotdeaunaidectresituaiaistoric
ainterpretuluiisttotalitateamersuluiobiectivalistoriei.Chladenius,care
nuexpulzeazncntelendimensiuneaistoric,sedovedetecapabilstin
seamantrunmodctsepoateineinhibatinaivdeacestlucruatuncicnd
afirmcautorulnuesteobligatscunoascnsuiadevratulsensaltextului
su,iarinterpretulesteitrebuiesfiecarneleagmaimultedectacesta.
Insacestlucruareoimportanfundamental.Seunuitextnuidepete
doarcteodat,cintotdeaunaautorul.Deaceea,nelegerea^estedoarun
comportamentreproductiv,ciiunulnpermanenproductiv,probabil
incorectsvorbimdespreomaibunnelegerecuprivirelaacestfac
productivcerezidncomprehensiune.Cciaceastsintagmindic,dup
cumartat,dislocareaunuiprincipiualcriticiiobiective(SachkritiK)dinepoca
Aufklrtingitransferareasapefundamenteleuneiesteticiageniului.
Comprehensiuneanurealitate,omaibunnelegerenicinsensulunei
competentesuperioaredatoratconceptemaibineprecizate,nicinsensulunei
superioritideprincipiudedispunecontientulnft*tnmn<n~
KRidicareaistoricitiicomprehensiuniilaranguldeprincipiu
hermeneuticijnastfeldeconcep^alcomprehensiuniiarunc,firete,naer
cercultrasatdepieneuticaromantic.Inmsurancarededataaceastaeste
vizatadevrulobiectiviIndividualitateaiintenia(Meinung)acesteia,textul
numaiestenelescasimplMjesieavieii(Lebensausdrucki),cieste
consideratpotrivitpretenieisaledeadevr.Btulciacestlucru,bamaimult,
ctocmaiacestlucrunseamnanelegeeraasideratodinioarunlucrude
lasinenelesiamintescaicipasajelecitatedinpdenius.Insaceast
dimensiuneaproblemeihermeneuticeafostdiscreditatprinpjnediul
contiineiistoriceicotiturapsihologicpecarehermeneuticaiodatoreaz
Schleiermacher.Eaapututfirecuperatabianmomentulncareaporiile
istorismuluiljitlaluminiaudusnceledinurmlaonoumutaie
fundamentalimpulsionataaoddecisivdectreHeidegger.Ccidistana
temporalapututfignditpotrivit|ductivittiieihermeneuticeabiadin
perspectivacotituriiontologicepecareHeideggerimprimcomprehensiuniica
existenial,precumiainterpretriitemporaleaidalittiideafiaDasein
ului.

[Deacum,timpulnumaiestenprimulrndunabisdespritori
creatordedistanIecaretrebuieconstruitopunte,cifundamentulce
susinesurvenireancaresepdcineazprezentul.Prinurmare,distana
istoricnuestecevacetrebuiesfieiAit.Aceastideeeramaicurnd
presupoziianaivaistorismului,potrivitcreiaarfifeesarotranspuneren
spirituluneiepoci,defurareauneigndiriintermeniiiInvitreprezentrilor
acesteiepoci,ntimpcecategoriile^ireprezentrileprezentuluiiarputea
conducelaatingereaobiectivitiiistorice.Inrealitate,importanteste
paficareadistanteitemporalecaoposibilitateproductivacomprehensiunii.
Distantaiboralnuesteunabis,ciesteumplutdecontinuitateacutumeiia
tradiieinluminaKanisenfieazntreagamotenire.Nuesteexagerats
vorbimaicidespreoSauctivitateveritabilasurvenirii.Cunoatemcutoii
ciudataneputinajudeciiitrensituaiilencaredistanaistoricnunea
ncredinatcriteriisolide.Astfel,dinSppectivacontiineitiinifice,judecata
privitoarelaartacontemporansecaractej|fLzprintroincertitudine
disperat.Esteevidentcabordmastfeldecreaiiconditiotf&eprejudeci
incontrolabile,depresupoziiiceneconfiscntroasemeneamsuribtnule
maipercepem,capabilesconferecreaieicontemporaneorezonant
IjHientarcenucorespundeconinutuluiisemnificaieisalereale.Abia
estompareaptorraportriloractualedezvluiepropriaeiconfiguraie,fcnd
astfelposibiloifegereaceeacesecomunicneacepoaterevendicao
generalitateobligativ.Iftteastaesteexperienacareadusncuprinsul
cercetriiistoricelaideeapotrivitcreialba$tereaobiectivpoatefiatinsdoar
dinperspectivauneianumitedistaneistoricE.Ieadevratcconinutul
imanentallucruluisedetaeazabialunddistanfadeImlitateanscut
dincircumstanetranzitorii.CaracterulrelativcompactalunuiprocesIpdce
poateficuprinscuprivirea,deprtareasafadejudecilecepopuleaz
liantul;toateacesteaconstituientradevr,ntrunanumitsens,condiii
pozitivealeRprehensiuniiistorice.Presupoziiatacitametodeiistoriceeste,
prinurmare,aceeacIpHficatiadurabilaunuilucrudevinecognoscibiln
modobiectivdacfaceparteIponlnuirecompact.Cualtecuvinte,dac
estendeajunsdelipsitdeviapentruaHfeaitrezidectuninteresistoric.
EliminareaimplicriisubiectiveaobservatoruluipareMeposibildoarnacest
caz.
Acestlucruconstituienrealitateunparadox,lireflecia
hermeneuticestenevoitsconstateaicioascuireacontiineidemetodice
atiinei.Estefrndoialadevratcanumiteexigenehermeneutice
satisfcutedelasineacoloundeoanumitnlnuireistoricnumaitrezete
dectinteresistoric.Sunteliminatedelasinenastfeldecazurianumitesurse
deeroare,nsntrebmdacproblemahermeneuticseepuizeazodatcu
aceasta.Distanatempo:nseamnnmodevidentialtcevadectestomparea
interesuluipropriufadeobiEapermiteemergenadeplinaadevratului
senscerezidntrunlucru,nsepuizsensuluiadevratcerezidntruntext
sauntrocreaieartisticnusencheie,constituienrealitateunproces
infinit.Nuarelocdoareliminareaunorsursemereualeerorii,astfelnctsse
ajunglafiltrareasensuluiadevratdinmijloculunuimtulbure.Avemdea
facecuapariiapermanentaunornoiizvoarealenelegeriidezvluie
conexiunidesensnebnuite.Distanaistoricceefectueazfiltrareanu
dimensiuneferm,cisemodificiselrgetecontinuu,nsodatculatura
negativfiltrriipecareoefectueazdistanaistoricestedat,nacelaitimp,
idimensrpozitivdecareaceastadispunepentrucomprehensiune.Eanu
provoacdoaratrofie:prejudecilorceauonaturparticular,cipermitede
asemeneareliefareacelordirijeazonelegereveritabil.
Distanaistoric228esteadeseaceaprincareproblemacuadevrat
criticahe:neuticiidevinerezolvabil,ianumedistingereaprejudecilor
adevrateprincarene,deprejudecile^z/f^,ceconduclanenelegere.De
aceea,contiinainstruithermeneuivaincludeocontiinistoric.Va
contientizapropriileprejudecicecluzicomprehensiuneapentrucatradiia
ssedetaeze,nceeaceoprivete,subformaopiniidiferiteiafirmnduse
caatare.Aducereactredetaareauneiprejudecipreti:nmodevident
suspendareavalabilitiiei.Cciattatimpctoprejudecatnedete:nuavem
cunotindeeainuoconsidermcaojudecat.Careestemodulncare
consumdetaareaacesteiacaatare?nfiarea,plasareanainteanoastra
uneiprejdectinuvareuiattatimpctaceastprejudecatesteactivn
modconstantinvizibil,cidoardacvafiiritat,casspunemaa.Ceeace
poateprovocaoastfeliritareestetocmaintlnireacutradiia.Cciceeacene
ademenetes1interpretrebuiessefiafirmatnprelabilpotrivitalteritii
sale.Primulevenimentalcompjjhensiuniilconstituie,dupcumammai
spus,faptulcsunteminterpelaideAceastaestecondiiahermeneutic
suprem.timacumceanumesesolicitprinacdinparteanoastr:o
suspendareapropriilorprejudeci,nsoricesuspendarejudeciloricu
attmaimultceaaprejudeciloraredinpunctdevedereloistructuraunei
ntrebri.
Esenantrebriioconstituieetalareadeschisipstrareacaracterului
deschisaluiposibiliti,ncazulncareoprejudecatdevinendoielnic
avndnvedereceeacespunealtcinevasauuntextacestlucrununseamn,
totui,cprejudecataestesimplunlturat,iarcellaltsauAltul(dosA.ndere}
seafirmnmoddirectnloculacesIpotezauneiastfeldeabdicridelasine
caracterizeazmaicurndnaivitateaoblvismuluiistoric,nrealitate,propria
prejudecatesteactivatcuadevratabiamomentulncarenjocseaflchiar
soartaacesteia.Eaestecapabilsperceappreten:deadevraceluilaltii
dposibilitateadeaseexpunedoarpunndusenjocpesini,Ridicarea
istoricitiicomprehensiuniilaranguldeprincipiuhermeneutic
Naivitateaistorismuluiconstnfaptulcacestasesustrageuneiastfel
derefleciiijepropriasaistoricitatemizndpecaracterulmetodicaltehnicilor
sale.Ogndireprostneleastrebuiesapelezeaicilaunacepoatefimai
bineneleas.Ojireistoricveritabilesteobligatsianconsiderarepropria
eiistoricitate.Eanuvagonidupfantasmaunuiobiectistoriccareformeaz
obiectulcercetriicesseazpermanent,civanvasrecunoascnacest
obiectalteritateaaceeacei'propriuiodatcuaceastaattUnulcti
Cellalt.Adevratulobiectistoricnuestefbiect,ciunitateaUnuiaia
Celuilalt,unraportncarepersistattrealitateaistoriei,jrealitatea
comprehensiuniiistorice.Ohermeneuticadecvatlucruluiaravea.Dea
demonstrarealitateaistorieininteriorulnelegeriinsei.Numescceeacei
solicitatpeaceastcale:istoriaefectelor*'.Comprehensiuneaestenmod
esenialunesceinedeeficacitateaistoric.

{principiulistorieiefectelorcinteresulistoriculuinusendreaptdoar
ctrefenomenulistoricsauctre:lecenesunttransmiseprintradiie,cin
cadruluneitematicisecundeictrecitateaacestoranistorie,careinclude
nfondiistoriculcercetrii,trecengeneral:osimplcompletareainterogaiei
istorice,caresadoveditafiosursextremdeincepndcuHermannGrimm
RaffaelpnlaGundolfidincolodeacesta.Inacest,istoriaefectelornu
reprezintonoutate,nsfaptulcoastfeldeinterogaielegatScacitatea
istoricestenecesaroridecteorisencearcextragereauneioperesauat
lucrutransmisdincrepuscululdintretradiieicercetareaistoriciplasarea
acestoraritateaideschisulsemnificaieilorpropriuzise,constituientr
adevroexigen.
Adresatnucercetrii,cicontiineimetodiceaacesteiacarerezult
nmodriosdinradiografiereareflexivacontiineiistorice,uestevorba,
desigur,despreoexigenhermeneuticpotrivitaccepiuniitradiionalea
icuticii,deoarececeeacesepretindedinparteacercetriinuesteelaborarea
unei(Iernaticiseparateaxatasupraistorieiefectelorcaresaralturacelei
carevizeazdirectrehensiuneaoperei.Aceastexigentestemaimultde
naturteoretic.Potrivitei,iaistoricartrebuisrealizezecninteriorul
pretinseinemijlociriamoduluincareieazoperasautradiiaacioneazn
moddiscretinconsecinnecontrolatiinterogaiediferit.Atuncicnd
ncercmsnelegemunfenomenistoricdiniaistoricdeterminantpentru
ansamblulsituaieinoastrehermeneuticesuntemidintotdeaunaaciunii
istorieiefectelor.Eadeterminnprealabilceeaceneapareideafiinterogati
dreptobiectalinvestigaieitiinifice.Iarnoiuitmparcobun:dinceeace
existnmodreal,bamaimult,uitmntreguladevralacestuifenomen,ci
cndconsidermfenomenulimediatcafiindntreguladevr.
PretinsanaivitateanelegeriinoastreAltulnisenfieazcuatta
triedinpectivaPropriului,nctnumaireuetesseafirmendiferena
Propriuluiia
Jui.Invocndmetodicasacritic,obiectivismulistoricoculteazreeaua
eficacitii>jricencareseplaseazcontiinaistoric.Deiacesta
submineazprinmetodicaciisalearbitraritateaunoranexriactualizante
grosolanealetrecutului,preulacesteilealitilconstituietgduirea
presupoziiilorinvoluntareifundamentalecedirijeazalnelegeriinoastre.
Obiectivismulistoricseaseamnprinaceasttrsturcustticile,care
constituieunexcelentinstrumentdepropagandtocmaifiindcelel
vorbeascfaptele,simulndastfeloobiectivitatedependentnrealitatede
legitirnitntrebriipecareoformuleaz.
Prinurmare,ceeacesecerenuesteelaborareauneidisciplineauxiliare
autonome^cadrultiinelorspirituluidedicatexaminriiistorieiefectelor.
Exigenacucare':confruntmesteaceeadeanvasnenelegemcorectpe
noinineideaadmite<oricecomprehensiuneindiferentdacsuntem
contieninmodexplicitdeacestIusaunuesteactiveficacitateaacestei
istoriiaefectelor.Acoloundeaceasteficacitiestetgduitdatoritnaivitii
uneicredinenmetod,consecineleacestuifaptiducechiarilaodeformare
realacunoaterii.Cunoatemaceastsituaiedinexemtidemonstraiei
irefutabileaunuilucruevidentfals.Privindnsnansambluvomobsecfora
istorieiefectelornudepindederecunoatereaacesteia.Istoriadomincont
umanfinittocmaiprinfaptulcseimpunechiariacoloundepropria
istoricitate;itgduitdatoritcredineinmetod.Urgentaacesteiexigentea
contientizrii:efectelorderivtocmaidinacestfapt.Eaesteoexigen
necesarpentruconttiinific.Ceeacenunseamn,ns,nicidecumcar
puteafisatisfcutntrunabsolut.Posibilitateauneicunoaterideplinea
istorieiefectelorreprezintoafirmatfeldehibrid(bybride)caipretenialui
Hegelauneicunoateriabsoluteprinistoriaaratingeotransparendesine
deplin,fiindridicatastfelctreperspeqiconceptului.Contiinaeficacitii
istoriceconstituiemaicurndocomponeniefecturiicomprehensiuniinsei
ivomvedeacaceastaacioneazdejanprocefjobineriintrebriijuste.
Contiinaefecteloristorieiestentropriminstancontiinasituaiei
hermeneuiInsobinereacontiineiuneisituaiireprezintdefiecaredato
sarcinextrem,)dificil.Ccisituaiasecaracterizeazprinfaptulcnu
reuimsstabilimunrapopozitivcuaceastaisuntem,prinurmare,
incapabilideocunoatereobiectualniceoprivete.Neaflmnea,negsim
dintotdeaunantrosituaieacreiclarificreprezintosarcincenupoatefi
ndeplinitniciodatnntregime.Acestlucruvalabilipentrusituaia
hermeneutic,cualtecuvintepentrusituaiancarenegskfaatradiieipe
caretrebuiesonelegem.Niciclarificareaacesteisituaii,adicrefleeasupra
istorieiefectelor,nupoatefimplinit,nsaceastimposibilitatedeaoduce]
lacaptnuconstituieundeficitreflexiv,cirezidnesenafiineiistoricecare
suntFiinaistoricesteceeacenutreceniciodatncunoatereadesine.Orice
cunoateredesineridicdesprinzndusedintrundatistoricpreliminarpe
carelvomnumi,mpreunjjHegel,substan,deoareceacestasusineorice
vizareiraportaresubiectiv,gurndilimitndoriceposibilitateanelegerii
tradiieipotrivitalteritiieiistorPorninddeaici,sarcinahermeneuticii
filozoficeseformuleazastfel:eatrebuie^parcurgnsensinverstraseul
fenomenologieispirituluialuiHegeldemonstrndnQLsubiectivitate
substanialitateacareodetermin.
Oriceprezentfinitarebarierelesale.Definimsituaiatocmaiprinfaptul
c;reprezintunamplasamentcelimiteazposibilitateavederii.Deaceeade
situaieaparnmodesenialconceptulorizontului.Orizontulestezareace
cuprindeimprejmvtYTfff*f*Gtf*Trl^lrH1n**_!Iomimi*rsnti^tAt
i^Atirlo/^etln^*nncntnr/cflicreaistoricitiicomprehensiuniila
ranguldeprincipiuhermeneutic231
Jarevorbimdesprengustimeaorizontului,despreoposibillrgirea
orizontului,ichidereaunororizonturinoi.a.m.d.Acesttermenseconsacrn
limbajulicnspecialncepndcuNietzscheiHusserlicaracterizeaz
dependenadecondiiaeifinitideritmullrgiriicerculuivizual.Celcenu
dispunedejtesteunomincapabilspriveascdeparteicaresupraestimeaz
dinacestmotivfeele.Invers,aaveaorizontnseamnanufilimitatasupra
aproapelui,capa[deaprividincolodeacesta.Celcaredispunedeorizonttie
sapreciezecorectSficatiatuturorlucrurilorsituatencuprinsulacestui
orizontpotrivitapropieriiii,mrimiisaumicimiiacestora.Elaborareasituaiei
hermeneuticenseamn,niprespunztor,obinereaorizontuluijustpentru
ntrebrilecucareneconfruntmtfatcutradiia.
ndoialcndomeniulcomprehensiuniiistoricesevorbeteadesea
despreit,nspecialatuncicndnereferimlapreteniacontiineiistoricedea
vedeaorice!4>otrivitfiineiacestuiainudinperspectivacriteriilori
prejudecilorcontem1^ci'potrivitpropriuluisuorizontistoric.Sarcina
comprehensiuniiistoriceimpliclltaobineriiorizontuluiistoricrespectiv
pentrucalucrulpecaredorimsl.Sseprezintendimensiunilesalereale.
Celcareomitessetranspunastfelnistoricdincarevorbetetradiiava
nelegegreitsemnificaiaconinuturilorj.'Iatdeceexigentatranspuneriin
cellalt,pentrua1nelege,paresfieunaEstdinpunctdevedere
hermeneutic.Nentrebmnsdacoastfeldemaximnuztocmai
nelegereapretinsdinparteacuiva.Situaiaestesimilarcuceaapecarel
purtmcucinevadoarpentrua1cunoatemaibine,adicpentruajozitiai
orizontulceluilalt.Unastfeldedialognuesteautentic,cualtecuvintenP'Se
ncearcocomunicareprivitoarelaunlucru;toateconinuturiledialoguluire
lachestiuneandiscuieservescdoardreptinstrumentealefamiliarizriicul
celuilalt.Snegndim,bunoar,ladialogulpurtatncadrulunuiexamen,
saulaformealeconsultaieimedicale.Contiinaistoricadopt,dinctese
pare,unlentsimilaratuncicndsetranspunensituaiatrecutuluiipretinde
ct'astfeldeorizontulistoriccorect.Aacumncadruldialoguluicellalt
devineiiinceeacepriveteopiniilesalenmomentulncarepoziiai
orizontulsuaulentificatefrsfimobligainacestscopsajungemlao
nelegerecuel,totiitiadevineinteligibilpentrucelcegndeteistoricnceea
ceprivetesensulei,PMjunge,totui,launacordcuaceasta.
Stmnambelecazurilaunfelderetragereaceluicenelegedin
situaiadeacare.Elestedenegsit.Introducndncalculdelabunnceput
poziionareailtnapreciereacelorpecareacestapretindecdoretesnile
comunice,plasmnostrupunctdevederelaodistantncaredevine
inaccesibil233.Amconstatatidnatereagndiriiistorice,caceastaadopt
ntradevraceasttranziiedela:ctrescop,cualtecuvinte,transformceea
ceestedoarunmijlocntrunscop.Nnelesistoricestepracticdeposedatde
preteniasadeanecomunicaunadevr.Secnelegereaarelocprivind
tradiiadinperspectivistoric,cualtecuvinte[careatrimisdejalaacest
lucruesteH.Kuhn.VeziThePhenomenologicalConceptof
(PhilosophicalEssaysnMemoryofHusserl,eb.M.Faber)Cambridge,1940,
pp.106123.
Printrotranspunerensituaiaistoriciprinreconstruireaorizontului
istoric.Inreaseproduceorenunarelapreteniadeagsininteriorultradiiei
unadevrvainteligibilpentrunoinine.Oastfelderecunoatereaalteritii
celuilaltceotransfnobiectuluneicunoateriobiectivereprezinto
suspendaresistematicapretenieimntrebareacaresepuneaiciestedac
avemdeafacecuodescriereadecfenomenuluihermeneutic.Incemsur
existdouorizonturidiferite:celncareicelcenelegeiorizontulistoricn
careacestasetranspune?incemsurestecoaisatisfctoareodescriere
aarteicomprehensiuniiistoricencareaceastaesteprezecaotehnicde
transpunerenorizonturistrine?Exist,defapt,orizonturinchise?S
reamintimaicidereproulluiNietzscheadresatistorismului,potrivitcruia
acedizolvaorizontulmprejmuitdemituriindispensabilexistenteiuneiculturi.
Neabm,ns,dacorizontulpropriuluiprezentesteunulnchisidac
poateficoncepasituaieistoriccearaveaunastfeldeorizontnchis.
Avemdeafacecuoreflectareretrospectivromantic,cuunfelde
robinsorelucidriiistorice,cuficiuneauneiinsuledeneatins,lafelde
artificialprecumRobnsuicafenomenoriginaralluisolusipse?Aacum
individulnuesteniciodatpentrucelcomunicdintotdeaunacualii,tot
astfelorizontulnchiscarearcuprirculturconstituieoabstraciune.
Mobilitateaistoricaexistenteiumanesedefinete!Faptulcaceastexisten
nuestelegatnmodabsolutdeoanumitsituareijurmarenicideun
orizontntradevrnchis.Orizontulestemaicurndcevanjptrundemi
carenensoetepedrumulnostru.Celaflatnmicarepercepeodeplja
orizonturilor.Astfel,orizontultrecutuluidincaresehrnetentreagavia
omeneicareesteprezentsubformatradiieiseafllarndulsun
permanentOrizontulcarenecuprindenuestepusnmicareabiadectre
contiinaistAceastmicareadevenitdoarcontientdesinencadrul
acesteicontiine.
Transpunereacontiineinoastreistoricenorizonturileistoricenuduce
Jdispariieninteriorulunoruniversuristrinedesprinsenntregimede
lumeanoaAcesteuniversuriformeaznansamblulloracelorizontvastce
dispunedeomobilSinternicarecuprinde,dincolodegranieleaceeace
existnprezent,profunzistoricacontiineinoastredesine.Exist,aadar,
unorizontuniccarecuprinde1coninensinecontiinaistoric.Trecutul
propriuicelstrinctrecaresendrecontiinanoastristoricparticipla
formareaacestuiorizontmobildincahrneteviaaomeneascicareo
determinpeaceastaconstituindprovenien|tradiiaacesteia.
Aadar,nelegereauneitradiiitransmisepretinde,frndoial,un
orizontisifDarnupoatefivorbadespreobinereaacestuiorizontprin
transpunereantrositjistoric.Estenecesar,maicurnd,sdispunem
dintotdeaunadeunorizontperputeasnetranspunemntrosituaie.Ccice
estetranspunereadesine?Cusigurariinudoarouitaredeinelepropriu.
Desigurcacestgestestenecesarnmsuranitrebuiesneimaginm
situaiadiferit,nstrebuiesneaducempenoininenaceisituaie
diferit.Abiaacestlucrumplinetesensultranspuneriidesine.Transpunnd
nsituaiaaltuialvomnelege,adicvomcontientizaalteritatea,individuali*
insolubilaceluilalttocmaiprinfaptulcnetranspunemnsituaialui.
Oastfeldetranspuneredesinenureorezintnicitransferareaemnatic
a[icareaistoricitiicomprehensiuniiIaranguldeprincipiuhermeneuticqii
particularitateaceluilalt.Conceptulorizontuluiesteadecvatnacestcazce
exprimclarviziuneasuperioardecaretrebuiesdispuncelcarenelege,
unuiorizontnseamnntotdeaunansuireauneipriviricetrecedincolode
jjtatepentruaozrintrunansamblumaiampluipotrivitdimensiunilorei
justeiafaceabstraciedeaceasta.Ipoteza,preluatdelaNietzsche,aunei
multitudinianturisuccesivencarecontiinaistoricnenvasne
transpunemnuoferoreadecvataacesteicontiineistorice.Celcareuitde
sinenacestfelnudispunetistoric,iarargumentarealuiNietzschereferitoare
laprejudiciereavieiidercetareaistoricnuvizeazdefaptcontiinaistoric,
cinstrinareadesinepesuferaceastaatuncicndadoptmetodicatiinei
modernedreptesenasaiuzis.Dupcumammaisubliniat,ocontiincu
adevratistoriciamereunerarepropriulprezent,ianumeplasndusepe
sinensiprecumialteritateaintroperspectivcorect.Dobndireaunui
orizontistoricpretinde,desigur,untpropriu.Ceeaceseplaseazn
proximitateanoastrimediatneumplentotadesperaniteam,astfel
nctntmpinmmrturiiletrecutuluimarcaideodetendeniozitate.Iat
motivulpentrucareunadinsarcinilenoastrelenteesteaceeadeanfrna
adaptareapripitatrecutuluilaexpectaneletedesens.Abiaastfelvomreui
sauzimtradiiaaacumsefaceaceastaauzitfitpropriuluieisensdiferit.
Artatmaisuscacestlucrusepetrecesubformaunuiprocesde
detaare.Slmacumceanumeestecuprinsnconceptuldetarii.Detaarea
implicntotlointeraciune.Ceeaceurmeazsfiedetaattrebuiesse
detaazedeunaltcevajytrebuie,invers,ssedetaezelarndulsudeacesta.
Astfel,oricedetaareface,cit,vizibillucruldecaresedetaeazceva.Am
descrisanterioracestlucrudreptenjoc(InsSpielbringeri)aprejudecilor.
Ampornitdelafaptulcosituaieeuticestedeterminatdeprejudecilepe
carelepurtmcunoi.Deaceea,eleza.Orizontulunuiprezent.Elereprezint
acelcevadincolodecarenusuntemisprivim.Nuexistniciunfeldefond
stabildeopiniiivalorizricedeterminiseorizontulprezentuluiicare
formeazfundamentulsolidporninddelacaresezaalteritateatrecutului.
Irealitate,orizontulprezentuluiseaflntroformarecontinunmsuran
careinevoiistestmnpermanentoateprejudecilenoastre.Deaceast
punerecareaparine,nunultimulrnd,ntlnireacutrecutuli
comprehensiuneatieidincareneprovenim.Prinurmare,orizontulprezentului
nuseformeazbumfrparticipareatrecutului.Orizontulprezentuluinu
existnsine,aacumPistniciopluralitatedeorizonturiistoricepecarear
trebuisleadjudecm.Tbensiuneaestentotdeaunaunprocesdefuzionareal
unorprezumtiveorizonturiexistentetane.Cunoatemforaunorastfelde
fuzionrinaintedetoatedinexperienaunori~maivechiidinraportarea
acestorafadesineifadeoriginealor.Aciunealantatradiieiconine
npermanentastfelodefuzionare.Ccineavechiuliifisengemneaz
mereu,formndovaloarevie,frcaceledoussedetaezepitunulde
cellalt.
Iacanuexistastfeldeorizonturidetaate,atuncicareeste,nfond,
motivulpentruSorbimdespreofuzionareaorizonturilorinupurisimplu
despreformareadreptosituaiehermeneutic.Oriceconfruntarecutradiia
efectuatprininterventia'ilcontiineistoriceresimtetensiuneadintretexti
prezent.Sarcinahermeneuticaceeadeanuocultaaceasttensiuneprintro
adaptarenaiv,cidezvoltareaeicoDinacestmotiv,proiectareaunuiorizont
istoriccaresedistingedeorizontulprezentfacepartenmodnecesardin
comportamentulhermeneutic.Contiinaistoric^contientdepropriaei
alteritateiefectueazdinacestmotivodetaareaorizortradiieidepropriul
orizont.Pedealtparte,ns,aceastaformeazunfeldesuplimentaraplicat
asuprauneitradiiiactivencontinuare.Prinurmareeareuneacelaitimp
elementeledetaatepentruarealizaomedierecusinensinunitf
orizontuluiistoricpecarei1ctigpeaceastcale.
Proiectulorizontuluiistoricconstituie,aadar,doarofazncadrul
efecturiicorhensiuniiinuseconsolideazdevenindoformanstrinriide
sineauneicontitrecute,ciesteajunsdinurmdeorizontuldenelegereal
prezentului.Incaefecturiicomprehensiuniiseproduceofuzionarea
orizonturilorveritabilcarezeazodatcuproiectareaorizontuluiistorici
suprimareaacestuia.Vomnumi'iiJEtuareacontrolatauneiastfelde
fuzionri:vigilenacontiineieficacitiiistorice.!Aceastsarcinafost
ocultatdepozitivismulesteticoistoricsituatnsiajulheneuticiiromantice
nearezidproblemacentralahermeneuticiingeneral.Este'despre
problemaaplicrii,cerezidnoricecomprehensiune.
2.Recuperareaproblemeihermeneuticefundamentalea)Problema
hermeneuticaaplicrii
Aceastproblemmaideineancunlocsistematicntradiiamaiveche
ahermenevcaredisparentrutotulncontiinadesineistoricateoriei
postromanticeatiiiProblemahermeneuticsestructuranfelulurmtor:
existaodistincientresubtiliintelligendiisubtilitasexplicandicualte
cuvinte,ntrenelegereiexplicitareJpietismuladugaoatreiacategorie:
subtilitasapplicandi,aplicarea(vezi,deexemplu,laRambach).Acestetrei
componenteconstituiaumodalitateaefecturiicomprehensivToateceletrei
suntdenumitenmodsemnificativsubtilitas,cualtecuvintenuconsiderate
dreptmetodedecaredispunem,ctmaicurnddreptocapacitatecepretitun
rafinamentspecialalspiritului.
Dupcumamvzut,problemahermeneuticiadobnditsemnificaia
sistemajjgratiedescopeririiromanticeaunitiiinterioaredintreintelligerei
explicare.Interpret(Auslegung)nuesteunactceseadaugulteriorinmod
ocazionalnelegerii,nelegestentotdeaunainterpretare,iarinterpretarea
este,nconsecin,formaexplici$|nelegerii.Aceastideeestelegatde
constatareapotrivitcreialimbainterpretrii^conceptualitateaformeazla
rndullorunelementstructuralintimalnelegerii.Aqflucrudetermino
deplasareasupracreiavommaireveniaproblemeilimbii,!Centrul
filozofriidupceaceastaaocupatopoziieperiferic.
Fuzionareainternacomprehensiuniiiinterpretriiacondus,ns,la
expulzareacedealtreileamomentalproblemeihermeneutie,aplicarea,din
ansamblulhermeneuciiperareaproblemeihermeneuticefundamentalei
edificatoareaScripturii,bunoar,ncadrulpredicii(Verkundung)preacu
totuli:denelegereaistoriciteologicaacesteia,nsconsideraiilenoastre
neauplaconcluziacncadrulcomprehensiuniiseproducentotdeaunaun
felde;atextuluicetrebuienelesasuprasituaieiprezenteainterpretului.
Afirmndcsealturcomprehensiuniiiinterpretriincadrulaceluiai
procesunitar,obligaispimdincolodehermeneuticaromantic.Prin
aceastanunenapoiladistinciatradiionalacelortreisubtilitidespre
carevorbeaiul.Afirmm,dimpotriv,caplicareareprezintocomponent
integrantaoihermeneutic,asemeneacomprehensiuniiiinterpretrii.Jaterea
hermeneuticdepnacumneoferprilejulsexpunemacestpunctde
Ipotrivitsemnificaieisalesistematice.Pentruaceastaputeminvocapentru
nceput'uitatahermeneuticii.Eraunlucruodinioardelasinenelesc
sarcinafteuticiiesteaceeadeaadaptasensulunuitextsituaieiconcreten
careacestase.Modeluloriginardelacareporneteaceastideeeste
tlmcitorulvoineidivine,[sinterpretezelimbajuloracolului.Ins
tlmcitorulnuarenicipnnziuadeaziidearedapurisimpluafirmaiile
parteneruluidenegociere;eltrebuiesafirmetacestuiadupcumiseparec
arfinecesarnraportcusituaiadedialogrealnf'cstesingurulcunosctoral
ambelorlimbiuzatencadrulnegocierii.
Ilodanalog,istoriahermeneuticiinenvacpelnghermeneutica
filologic|%eateologiciceajuridic,careformaumpreuncuceafilologic
noiuneaidehermeneutic.Desprindereahermeneuticiifilologiceiaistoriei
dinmnunIbrlaltedisciplinehermeneutice,afirmndusecametodologiiale
cercetriin^tiinelorspiritului,esteoconsecinadezvoltriicontiinei
istoricensecolelealialXlXlea.
Sturastrnsceuneainiialhermeneuticafilologiccucea.Juridici
ceateologic\u351?Leanrecunoatereaaplicriicaocomponent
integratoareantregiicompreli.Attpentruhermeneuticajuridic,cti
pentruceateologic,esteconstitutivcadintretextulinstituitallegiisaual
Evanghelieiisensulatinsdeaplicareasaiulconcretalexegezei,fieceste
vorbadespreosentinsauopredic.Olegeeaneleasistoric;eatrebuies
seconcretizezeprininterpretare,potrivitlittiisalejuridice.Totastfel,untext
religiosnusevreaconceputcaunsimpluitistoric,citrebuienelesastfel
nctsiexerciteeficacitateasoteriologic.Bucruimplicnambelecazuri
noricemoment,cualtecuvintenoricesituaietaonelegeremereu
rennoitatextului,fieelaluneilegisaualBuneiVestiri,leurmreteo
nelegereadecvataacestuia,cualtecuvinteunaadecvatexigeneiietextulo
formuleaz.Comprehensiuneaesteaicidintotdeaunaoaplicare.S'ceeacene
privete,ampornitdelaideeacicomprehensiuneapracticatn:Ie
spirituluiesteunanmodesenialistoric,cualtecuvinte,ciacolotextul
estedoarfiindnelesdefiecaredataltfel.Tocmaiaceastaeracaracteristica
sarcinii|hermeneuticiistorice:radiografiereareflexivatensiuniiexistenten
relaiadintreateachestiuniicomuneisituaiavariabilncareaceasta
urmeazsfieneleas.Plecatdelafaptulcmobilitateaistorica
comprehensiuniimarginalizatdectreeneuticaromanticreprezint
centrulveritabilalinterogaieihermeneuticeadecncercausofructificen
favoareauneihermeneuticiatiinelorspiritului.Amart;nelegereanuesteo
metodprincarecontiinainvestigatoareseapleacobiectuluipecarel
selecteaziladucenluminauneicunoateriobiective,cipresupmaicurnd
situareansurvenireatradiiei.Comprehensiuneansisadoveditafio
survenire^sarcinafilozoficahermeneuticiiesteaceeadeasentrebacefelde
nelegereestejdeplasatnsinensidectredinamicaistoricicefelde
tiinesteceacreiairevoastfeldenelegere.
Suntemperfectcontienic,odatcuaceasta,contiinadesinea
tiineiseveconfruntatcuoexigenneobinuit.Refleciilenoastrencercau
diminuareaacexigeneartndceaconstituierezultatulconvergeneiunor
problemenumerTeoriahermeneuticdepnacumsedezagregheazn
distinciipecareeansinupoatesusine.Acestlucrudevineevidenttocmai
acoloundesecautoteorieunivecomprehensiunii.Astfel,difereniindntreo
interpretarecognitiv,unanormativiireproductiv,aacumofaceE.Betti
nTeoriageneralainterpretriiolucrarecldit^oadmirabilcunoaterea
domeniuluiiopriviredeansamblusuveranvomintraiimpasnmomentul
ncarevomncercaorepartizareafenomenelornfunciedeaceclasificare.
Acestlucruestevalabildeocamdatpentruinterpretareapracticatntii
Cuplriiinterpretriiteologicecuceajuridiciasocieriiacesteiacuofuncie
normatsepoatereplicainvocndu1peSchleiermacher,careleag,invers,
interpretareateologdeceageneralcarepentruelesteexegezafilologic
istoric.ntradevr,faliadirfunciacognitiviceanormativdespicndou
hermeneuticateologicipoatefiigreuastupatcuajutoruluneidistincii
ntrecunoatereatiinificiaplicarea>,ulterioaredificatoare.Aceeaifalie
strbatenmodevidentiinterpretareajuridic,]msurancarecunoaterea
sensuluiunuitextjuridiciaplicareaacestuiantrunlitigiuireprezintdou
actedisparate,ciunprocesunitar.
Darchiariinterpretareareproductivcarepareaficeamai
ndeprtatdetipudeinterpretaretratatepnacumprinintermediulcreia
suntperformatepoezia;muzicaiarexistenalorpropriuzisesteconferit
abiadectreperformarealor23poatefidoarcugreuconsideratomodalitate
autonomainterpretrii.ieastrbtutdefaliadintrefunciacognitivicea
normativ.Nimeninuvaputeaspun|scenopies,sreciteopoeziesau
sprezinteocompoziiemuzicalfrsneleagsvizezencadrul
reproduceriiiinterpretriisensuloriginaraltextului.Inacelainimeninuva
putearealizaaceastinterpretarereproductivfrsianconsiderarecadrul
convertiriitextului,napariiasasensibilacelfactornormativcelimite
exigenauneireproduceriadecvatestilisticprinvoinastilisticaprezentului.
Dacvomgndi,dincolodetoateacestea,ilamodulncaretraducereaunor
textestrine,cilecturacorectaunuitextiasumuneoriacelaitravaliu
explicativcaiexegetfilologicastfelnctceledousentreptrund
devineinevitabilconcluziapotriviicreiadistinciantreinterpretarea
cognitiv,normativireproductivnuareovalahilitatedeprincipiu,ci
circumscrieunfenomenunitar.
Daclucrurilestauastfel,atunciaparesarcinaredefiniriihermeneuticii
tiinelorspirituluidi&'perspectivaceleijuridiceiteologice.Pentruaceastava
trebuisapelmlaceeaceamobinutHI;
237Vezisupra,p.200,tratatulcitatalluiBetti,precumioperasa
monumental:AllgemH\parjperareaproblemeihermeneuticefundamentale
alizeinoastre,ianumelaideeachermeneuticaromanticiculminareaein
tateapsihologic,adicndescifrareaisondareaindividualitiiceluilalt,
abor'tftultpreaunilateralproblemacomprehensiunii.Observaiiledepn
acumnecsdivizmproblemahermeneuticnfunciedesubiectivitatea
interpretuluiiicetrebuieneles.Oasemeneaoperaiunearpornidelao
situareopozitivfalsputeafidepitniciprinrecunoatereadialecticii
subiectivuluiiaobiectivului,tiereauneifunciinormativefadeuna
cognitivdestramceeaceformeaznitunntreg.Sensullegii,carese
dovedetenaplicareaeinormativ,nuesteunmodfundamentaldiferitde
sensullucruluicaresereliefeaznnelegereaunuistectsepoatedegreit
sntemeiemposibilitateanelegeriitextelorpepremisanialittiimenites
unificecreatoruliinterpretuluneiopere.Daclucrurilearstaevarastfel,
atuncisituaiatiinelorspirituluiarfidestuldesumbr.Miracolulensiunii
const,maicurnd,nfaptulcaceastcogenialitatenuesteindispentru
cunoatereaelementuluicuadevratrelevanticarepoartoriginarun
interiorultradiiei.Suntemcapabilisnedeschidemnfaaexigenei
superioareaisneconformmnelegndsemnificaieisubformacreia
acestanisea.Hermeneuticancadrulfilologieiitiineloristoriceale
spirituluinurepreocunoatereautoritar(Herrschafiswisseit)(tm),adico
aproprieresubformauneistpnire,cisesubordoneazpesineexigenei
dominatoareatextului.Hermeajuridiciceateologicauaiciofuncie
exemplar.Interpretareavoineilegislativeretareafgduieliidivinenu
constituie,nmodevident,formealeautoritiicialeAflatenslujbaaceeace
trebuiesdobndeascvalabilitate,elesuntinterpretriceoaplicare.Tezape
careoformulmaiciesteaceeachermeneuticaistorictrebuieezeuntravaliu
aplicativdeoareceseafllarnduleinslujbaconsacrriiunuisensc
surmonteaznmodexpliciticontientdistanaistoricdintreinterpreti
depetenstrinareadesenspecareosufertextul.
'faptul
ActualitateahermeneuticaluiAristotelastfazacercetriinoastrese
contureazuncomplexproblematicpecare1amldejadectevaorintreact.
Dacmizapropriuzisaproblemeihermeneuticeesteadeaartactradiia
trebuiesfieneleasdefiecaredatnmoddiferit,deimereutaceeai,
atuncieavorbete,dinpunctdevederelogic,despreraportuldintregeneral
ticular.Comprehensiuneaesteatunciuncazspecialalaplicriiunuilucru
generaluneisituaiiconcreteiparticulare.Odatcuaceastaeticaaristotelic
dobndetenoionsemntatedeosebitpecareamschiatodejancadrul
consideraiiloriuctiveprivitoarelateoriatiinelorspiritului4.Desigurc
Aristotelnuvorbete;>teproblemahermeneuticinicimcardespre
dimensiuneaistoricaacesteia,cii
/ezidistinciileceaparlaMaxScheler,WissenundBildung(1927),p.26.
Deatteaori,discuiarmnelimitatexcesivasuprasituaieispecialea
tiineloristorice|(jprtuluiiafiineifadetext.Lrgireaurmrit,de
fapt,constantasupralimbajuluiiiluiseproduceabianparteaaIlIai
odatcuaceastacircumscriereaprincipialaieiialteritii.Vezinmod
specialp.227sq.]despreevaluareajustaroluluipecareljoacraiunean
cadrulaciuniimorale.^tocmaiacestlucruneintereseazaici,ianumecse
vorbetedespreraiuneicunoa(Wisseri],cenusuntdesprinsedintrofiin
devenit,cisedetermindinspreaceastsuntdeterminantepentruaceasta.
Limitndintelectualismulsocraticplatoniciaprivinaproblemeibinelui,
Aristoteldevine,dupcumsetie,ntemeietoruleticdisciplinindependent
demetafizic.Criticndideeaplatonicianabineluipecaconsidero
universalitategoal,eliopuneacesteiantrebareaprivitoarelaomenesc,la
binelepentruaciuneauman.Identificareantrevirtuteicunoatearetei
logosaacumsesitueazaceastalabazateorieisocraticplatonicdespre
virtute,sedovedeteafioexagerare.Aristoteloreaducelamsuraei
demonstrndcceeacesusinecunoatereamoralaomuluiesteorexis,dor
(Streben)iconfigurareaacesteiacaodispoziiehabitual(hexis).Conceptulde
eticpendenumireasaotrimiterelaaceastfundamentarearistotelica
aretenpracticethos.
Civilitateaomeneascdifernmodesenialdenaturprinfaptulcn
eanuactionepurisimplucapacitiiforte;omulsedefinetecaomabia
princeeacefaceinfudecomportamentulsu.Daracestlucrunseamnc
fiindastfelelsecomportntinanumitmod.Acestaestesensulpotrivit
cruiaAristotelopuneethosulluiphysis'Szonncare,deinudomin
absentaregulilor,nucunoatelegitateanaturii,cimobilitiregularitatea
limitatastatutuluiomenesciamodalitilorconduiteiumane.
ntrebareaceseridicacumestecumarputeasexisteocunoatere
teoreticprrvfiinamoralaomuluiiceroljoaccunoaterea(adic,logos
ul)pentrufiinamoromului.Dacceeaceestebunpentruomsentlnetede
fiecaredatnconcretulsituaipracticencareacestasegsete,atunci
cunoatereamoraltrebuiesrealizezetoccacestlucru,ianumesremarce
ceanumepretindedinparteasasituaiaconcret.Altizis,celcareacioneaz
trebuiesvadsituaiaconcretnluminaaceeaceisepretindmodul
general.Insacestlucrunseamn,invers,cocunoaterengeneral
incapabilseaplicesituaieiconcretermneunalipsitdesensiamenin
chiarsoculteexigeneleconcretecerezultdinsituaiadat.Aceaststarede
lucruriceexprimesenreflecieimoraletransformeticanudoarntro
problemdificildinpunctdevedemetodic,ciconfernacelaitimpo
relevanmoralproblemeimetodei.Aristotelsubliniaz,iopoziiefade
teoriabineluimarcatdeteoriaplatonicianaideilor,faptulcfilozofia
practicnupoatefivorbadespreoexactitatedecelmainaltrang,precumce
atinsdeunmatematician.Revendicareauneiastfeldeexactitiarfimaicura
improprienacestcaz.Enevoiedoardeluminareacontururilorlucruriloride
aajiastfelntroanumitmsurcontiinamoralprincreionareaunor
profiluri244.Inmodulncareaceastasistarearputeadeveniposibil
constituiedejaoproblemmorCciunadincaracteristicileesenialeale
fenomenuluimoralesteaceeacomulcaacioneaztrebuiesfien
cunotindecauzisdecid,fraputeafidegrevatalvreunfelde
aceastsarcin.Prinurmare,estehotrtorpentruundemerscorectprivitot4
laoeticfilozoficcaacestasnuuzurpepoziiacontiineimoralefrs
cautenacelaitimponvturistoric,purteoretic;eltrebuiesasiste
contiinamoralnceeaclypriveteclarificareadesineaacesteiaprin
limpezireafenomenelornconturullor.Acestlucrupresupuneoseriede
chestiunidinparteaceluiceurmeazsprimeascacestaiutof<jperarea
problemeihermeneuticefundamentaleitorulprelegeriiaristotelice.Eltrebuiesa
dispundeomaturitateexistenialtapentruanusolicitadinpartea
nvturiidecarearepartenimicaltcevadectaceastapoateiarevoiesi
ofere.Formulndlucrurilenmodpozitiv:eltrebuiedezvoltatdejasingurprin
practicareieducaieoanumitconduitacreieiconsolidarensituaiile
concretealevieriisale,printruncomportamentrmnepreocupareasa
permanent.
Ipcumsevede,problemametodeiestedeterminatntotalitatepornind
dinspre.
Unprincipiuaristotelicuniversal;pentrunoiesteimportant
examinareamaiarelaieispecialedintrefiinamoralicontiinamoral,pe
careAristotelonEticasa.Elrmnesocraticntroasemeneamsurnct
definetecunoaLdreptocomponentesenialafiineimorale,iarpenoine
intereseaztocmaidintremotenireasocraticplatonicianicomponenta
ethosului,pusn;edectreAristotel.Cciproblemahermeneuticse
delimiteazlarndulei,nmodvdit,deo'erepur,desprinsdepropria
fiin.Amvorbitdespreapartenenainterpretuluilacucareacestaaredea
faceiamvzutncomprehensiuneansiunfactoralContaminarea
hermeneuticiiicercetriiistoriceasecoluluialXlXleacu!Eleobiectivatoare
aletiineimoderneneaaprutdreptconsecinauneireificri
egenstndlichung)false.Exemplularistotelicestechematscontribuiela
demascareai:aacestuifenomen.Cunoatereamoral,aacumestedescris
dectreAristotel,numodevidentocunoatereobiectual.Celcarecunoate
nuseplaseaznfaauneiielucruripecareoconstatdoar,ciesteafectatn
modnemijlocitdeceeacejte.Estevorbadespreunlucrupecarelarede
fcut.
Telimpedecaicinuestevorbadesprecunoatereatiinific.
Delimitarealuiieintrenelepciuneapractic(phronesis)icunoaterea
teoretic(episteme)este,defacil,maialesdaclumnconsiderarefaptulc
tiina,reprezentatdemodelul.Aticii,estepentrugreciocunoateredespre
imuabil,ocunoaterecaresesprijinonstrareicarepoatefi,prinurmare,
nsuitdectreoricine.Ohermeneuticalorspirituluinuaravea,cu
siguran,nimicdenvatdindistinciantrenelepapracticicunoaterea
detipulmatematicii,nraportcuoastfeldetiinireti,c,tiinelespiritului
suntlegatemaicurnddenelepciuneapractic;suntijemorale.Obiectullor
esteomuliceeaceacestacunoatedespresine.nsel.Eaz,iarcunoaterea
decaredispuneastfeldespresinenuurmretesconstateceeste.Celcare
acioneazaredeaface,maicurnd,cucevacenuestemereuaaeste,cicare
poatefiialtfel.Eldescopernelcevaundetrebuiesintervinnnd.
Cunoatereasaestemenitsicluzeascaciunea.
Iciseaflproblemapropriuzisanelepciuniipractice,carelpreocup
peAristotelsa.Cluzireaaciuniidectreocunoatereseproducenaintede
toateinexemplaracoloundegreciivorbescdespretechne.Aceastaeste
iscusina,tiinateugaruluicaretiesproducunanumitlucru,ntrebarea
estedacinelepciunea:ticestelarnduleiocunoateredeacesttip.Acest
lucruarnsemnacesteoiQtindesprecumtrebuiesneproducempenoi
nine.Estentradevradevratc;ulnvassefacpesineaacumar
trebuisfietotastfelcummeteugarulnvas
CapitolulfinalalEticiiNicomabiceexpunepelargaceastexigeni
fundamenteazastfel
Sj>_v.11.T*f*.
Facceeacetrebuiesfieconformcuplanurileivoinasa?Se
proiecteazomulpeineiraportcupropriulsueidos,aacummeteugarul
poartnsineuneidosacee^jvreasproducities1ntruchipezen
material?Dupcumsetie,SocrateiPlatonHaplicat,ntradevr,conceptul
detechneasupraconceptuluifiineiomuluiinusepenegafaptulcau
descoperitastfelunlucruadevrat.Modelulluitechneare,celdomeniul
politicului,ofuncieeminentcritic,deoareceeldezvluieinconsistentaa'<ce
numimartapoliticii,nprivinacreiaoricinefacepolitic,aadarfiecare
ceticonsidercesteversat.Estesemnificativfaptulctiina
meteugaruluiestesinedesprecareSocrateadmitenfaimoasaprezentarea
experieneipecareafcutccompatrioiisi,cndomeniulacesteiaexist
cunoatereautentic.Insmeteugdezamgesclarndullor.tiinalornu
esteceaadevrat,ceacaredefineteceteanulcaatare.icutoateacestea,
eaesteocunoatereveritabil;oartioabilitveritabileinudoarmsur
maximaexperienei.Eaconcordnacestpunct,nevident,cuadevrata
nelepciunepracticncutareacreiaseaflSocrate.Ambeformeazo
cunoatereprealabiliurmrescsdetermineiscluzeascoactkPrin
urmare,elerebuiesincludaplicareacunoateriincazuluneisarcini
concrete.
Acestaestepunctulncareanalizaaristotelicanelepciuniipractice
poatefipusilegturcuproblemahermeneuticatiinelormoderneale
spiritului.Desigur,ncaziscontiineihermeneuticenuestevorbanicideo
cunoateretehnicinicidenelepciunepractic,nsacestedoumodaliti
alecunoateriiconin,cutoateacestaceeaisarcinaaplicriipecaream
identificatodreptdimensiuneaproblematiccentraliihermeneuticii.Este,ntr
adevr,limpedecaplicareanunseamnacelailucruparteidealta.ntre
techneulcepoatefitransmisiceeaceestedobnditprinexperienjexisto
tensiuneextremdestranie.Cunoatereaprealabildecaredispunecinevacare
ideprinsunmeteugnuestenmodnecesarsuperiornpracticaceleiade
caredispuunindividneinstruitdarexperimentat.Deilucrurilestauastfel,nu
vomnumicunoatereaprealabilaluitechneunateoretic,cuattmaimult
cuctexperienaseadudelasinenutilizareaacesteicunoateri.Eavizeaz
ncontinuare,ncalitatecunoatere,praxisuli,chiardacmaterialulaspru
nusesupunentotdeaunaceltiWpriceputnmeteugulsu,Aristotelpoate
aminti,totui,cundreptirecuvintefe*|poetului:artaiubetehazardul,
hazarduliubetearta.Cualtecuvinte:dereuitafericit1!Arepartedecele
maimulteoricelcareianvatbinemeteugul.Printechnes^4dobndete
nprealabilodominareautenticalucrului,faptrevendicatntrunfel$*
pentrunelepciuneapractic.Cciestelimpedeincazulacesteiac
experienava&ntotdeaunainsuficientpentruluareauneideciziimorale
juste.Secereaiciocluzireprealabilaaciuniidectrecontiinamoral
nsi.i,nacestcaz,nicichiarrelaia1incert,existentncazulluitechne,
dintrecunoatereaprelabilireuitaparticularnavaputeaficonsiderat
satisfctoare.Exist,debunseam,ocorespondentrealntrLperfeciunea
contiineimoraleiperfeciuneacapacitiiproductive,aluitechne,inieste
limpedecceledounusuntidentice.
Dimpotriv,deosebirilesuntdeadreptulsritoarenochi.Esteevident
comulnudispunedesineaacumdispunemeteugaruldematerialulcu
carelucreaz.Elnueste'capabilsseproducpesineaacumproduce
altceva.Deaceea,cunotinapecareoaredespresinenexistenasamoral
vatrebuisfiediferit,ocunoaterecenoatpfijperareaproblemei
hermeneuticefundamentaletiinpentrusine(FurSichWisset).Cuaceasta
tiinadespresineacontiinei;estedetaatdecunoatereateoreticntrun
modctsepoatedeevidentpentruaicirezidiodelimitarefade
cunoatereatehnic,iarAristotelrecurgeculallaexpresiadestuldeciudata
tiineidespresinetocmaipentruaformulaDelimitarenambeledirecii.
Itareafadecunoatereatehnicreprezintsarcinamaidificil,dac
obiectulffcunoateriestedefinitontologic,aacumofaceAristotel,nudrept
ogeneralitateHi,cidreptunlucruparticularsusceptibildeschimbare.Cci
paresfievorba!Sarcinntrutotulanalog.Celcaretiesproducunlucru
tieprinaceastaunitieastfelpentrusinecestentradevrcapabils1
producacoloundejttecondiiilepentruafaceacestlucru.Elrecurgela
materialulpotrivitialegedepotrivitedeexecuie.Eltrebuie,aadar,sties
aplicecelenvatengeneralIVtuatieiconcrete.Estevalabil,oare,acelai
lucruincazulnelepciuniipractice?Trebuiesiahotrridenaturmoral
anvatdejantotdeaunaceva.ElesteSonatprineducaieicutumeastfel
nctstiengeneralceestedrept.Sarcina[moraleestetocmaiaceeadea
nimericeeaceestedreptntrosituaieconcret,curinte,aceeadeaintui
corectnsituaiarespectivceeaceestedreptideainterveniistsituaie.
Prinurmare,elestelarndulsuobligatsacionezeisaleagcele
potrivite,iaraciuneasatrebuiesfielafeldecumpnitcaiceaasugarului.
Deceestevorba,totui,deocunoaterecutotuldiferit?
Zaaristotelicaluiphronesisoferomultitudinedeelementeceoferun
rspunsstntrebare.CcitocmaiuniversalitateamoduluincareAristotel
nelegeslfenomeneleconstituiecaracteristicageniuluisu.Empiricul,
conceputnsintezaiconceptulspeculativ(Hegel)24.Nevommulumicu
prezentareactorvapuncteIepentrudiscuianoastr.
R.Technepoatefinvat,dariuitat,nelepciuneapracticnueste,
ns,nvataatefiuitat.Nuneraportmopozitivfadeaceastanfuncie
dentrebareadacfinvatsaunu,nanalogiecuoabilitatepractic,
techne,cepoatefialeassauiaflmmaicurnddintotdeaunansituaiacelui
caretrebuiesacioneze(lsndla
VL''fazaimaturncaresupunereafatdepedagogialoculdeciziei
proprii)itrebuiepunemdejadenelepciunepracticisoaplicm.Tocmai
dinaceastcauz3tulaplicriiesteproblematicnceamaimaremsur.Cci
poatefiaplicatdoarlecaredispunemnprealabilpentrunoi.Ins
nelepciuneapracticnuesteansensulcoavemdeja,aplicndoapoi
asuprasituaiilorconcrete.Imagineapeletaluloaredespreceeaceartrebuis
fie,aadarconceptelesaledespreceeaceesteicenu,desprecorectitudine,
curaj,demnitate,solidaritateetc.(toatefiindpteceigsesccorespondentuln
catalogularistotelicalvirtuilor)suntntrunjitsensmodelenfunciedecare
seorienteaz.Exist,cutoateacestea,odeosebireicipiufademodelulpe
carelntruchipeaz,deexemplu,schiaunuiobiectcezasfieprodusnochii
meterului.Ceeaceestedrept,bunoar,nupoatefilatpedeplinnmod
independentdesituaiacaresolicitdinparteameaunlucru
6.Nic.2.8,1141b33,1142a30;Eth.Eud.02,1246b36.[Neincluznd
aicidrept,ntimpceeidosulaceeacemeteugarulvreasproducestepe
dedeterminat,ianumeprinntrebuinareacareiestedestinat.
Debunseamcceeaceestedreptparesfiedeterminat,de
asemenea,ncategoric.Cciceeaceestedreptesteformulatprinlegii
coninut,larndulsuregulilegeneraledeconduitalemoralei,caresunt
precizatefoarteexactiobligatormoduniversal,deisuntnecodificate.Astfel,
legislaiareprezintosarcinautonocpretindecunoatereicompeten.Nu
esteea,prinurmare,otechne?Nuconstr.Aplicarealegiloriregulilor
asupraunuicazconcret?Nusevorbetedesprejjudectorului?Cumseface
cceeaceAristoteldenumetedreptformjudectoreascphronesisului
(dikastifeephroriesif)nuesteotechne?
Reiesedinaceastrefleciecaplicarealegilorconineoproblematic
juridicspSituaiameteugaruluiesteunacutotuldiferit.Chiardac
dispunedeoschelucruluiidereguliledeexecuiealeacestuia,elpoatefi
nevoitsseadaptezecircumstaneconcrete,cualtecuvinte,srenunela
executareaplanuluininiial,nsoastfelderenunarenunseamn
nicidecumceliperfecioneazastjtiinasareferitoarelaceeace
urmrete.FacedoaranumiteconcesiincursulexecuiPrinurmare,aicieste
vorbantradevrdespreaplicareatiineisaleidesprenedevrirea
dureroasceseleagdeaceasta.
Dimpotriv,situaiaceluicareaplicdreptulesteunacutotuldiferit.
Elvatrebiidiminuezenanumitesituaiiconcreteseveritatealegii,nselnu
faceacestlucrucnusargsioposibilitatemaibun,cifiindcaltfelnuarfi
drept.Diminundduritlegiielnufaceconcesiinprivinadreptului,cigsete,
dimpotriv,odreptatemaibAristotelexprimacestlucrucuceamaimare
preciziencadrulanalizeidedieconceptuluideepieikeia',deechitate.
Epieikeiaesteamendarealegii.Aritiaratcoricelegeexistntrotensiune
necesarfadecaracterulconcretalactiuntructestegeneralinupoate
cuprindensinerealitateapracticncon<deplin.Aceastproblematicafost
dejaatinsntreactlanceput,ncadrulanafacultiidejudecare.Este
limpedecproblemahermeneuticiijuridiceiareaici]eiveritabil2.Legeaeste
mereudeficitar,darnupentrucareeansilipsuri,cideoarealitatea
umanrmnenmodnecesardeficitarfadeordineapecareovizeaz]i
nupermite,deaceea,oaplicaresimplaacestora.
Rezultdeja,dinaceastexpunere,cpoziiaaristotelicfatde
problemanaturalesteesteextremdesubtilinupoatefi,noricecaz,
alturattradiieiulterioareprivinddreptulnatural.Nemulumimaicicuo
schiareceplaseaznprimjraportuldintreideeaunuidreptnaturali
problemahermeneutic.FaptulcAristnurespingepurisimpluproblema
dreptuluinaturalrezultdincelespusepnacum.^nurecunoatentrun
dreptinstituitdreptuladevrat,civedecelpuinnaanumitconsiderental
echitiiosarcindeamendarealegii.Elsentoarceastfelmpot
250Etb.Nic.Z8.
251Eth.Nic.E14.
252Lexsuperiorpreferendaesteinferiori,scrieMelanchtonexplicnd
raiuneaechitii(ekeia).(DiealtesteFassungvonMelanchtonsEthik,H.
Heinbeck(ed.)[Berlin,1893],p.29).
253Supra,p.39sq.
Recuperareaproblemeihermeneuticefundamentaleyentionalismului
extremsaumpotrivapozitivismuluiundic,fcndodistincieclara'liiiil
2564,.L.iceeaceestedreptdelanaturaiundreptduplege.Insa
distinciaurmritapettcalenueste,purisimplu,unantrecaracterul
imuabilaldreptuluinaturalischimbtoareadreptuluipozitiv.Esteadevrat
cacestaestemodulncaretelafostinterpretatngeneral.Insacestlucru
nseamnratareaadevrateizimiaideiisale.Estenendoielniccideeaunui
dreptimuabilierafamiliar,ns'restrngeasuprazeiloriafirmcprintre
oameniestevariabilnudoardreptulltuit,ciicelnatural.Aristotelestede
prerecoastfeldeinstabilitatepoatefiiat,frdoaripoate,cufaptulc
esteundreptnatural.Sensulacesteiafirmaiipareafiurmtorul:deiexist
lucruriinstituiteprinlege,ceconstituieosimplIerndeconvenie(cumarfi,
deexemplu,oreguldecirculaieprecumcirculareapeidreapt),exist,cu
toateacestea,deasemenea,saupoatenaintedetoate,lucruriceiitorice
convenionalizareumanarbitrar,datoritmpotriviriinaturiilucrurlui.,
aadar,ctsepoatedecorectsnumimunlucruinstituitastfeldrept
natural.Inrancarenaturalucruluiacordunspaiudemanevrinstituirii,
unastfeldedreptrmne,cutoateacestea,variabil.Exempleleadusede
Aristoteldinaltedomenii:lucructsepoatedelimpede.Deexemplu,mna
dreaptesteprinnaturmailicdectceastng,darnimicnunempiedic
soantrenmpeceastngastfelsdevinlafeldeputernicprecumcea
dreapt(Aristoteloferacestexemplurececonstituia,dinctesepare,unadin
ideilepredilectealeluiPlaton).imairitorestealdoileaexemplu,deoarece
aparinedomeniuluijuridic:folosimunaieaimsurlacumprareavinului,
dareaestemaimaredectceafolositlavnzare,tptelnusereferla
ncercareadenelareaceluilaltncomerulcuvin,cimaicurndaptulc
acestcomportamentcorespundeuneilibertiaceeaceestedreptpermis
anumitelimitestabilite.Unaltexemplunfieaz,nsfrit,cuceamaimare
jtatecstatulcelmaibunestepretudindeniunulsingur,darnmoduln
carefocul:pestetotlafel,iaicinGreciaprecumdincolonPersia.
Teoriaulterioaradreptuluinaturalinterpreteazacestpasaj,nciuda
litereisale,ncAristotelarcomparaastfelimuabilitateadreptuluicu
caracterulneschimbtoralQfornaturii.Dimpotriv,ideeadreptuluinatural
arepentruAristoteldoarofuncie3c,dupcumreiesedinaceastopoziie,
ntrebuinareadogmaticaacestuianuestelis,adicnuavemvoies
conferimanumitorconinuturijuridiceoinviolabilitate'Eth,Nic.E10.
Distinciacaatareeste,dupcumsetie,deoriginesofist,nsipierde
sensulctivprinintermediullegriiplatonicienealogosului,iarsemnificaia
sapozitivintrajuri:(innnerrechtlich)devinelimpedeprinintermediullui
AristotelinPolitikos(p.221sq.)alluion.
^RaionamentulexpusnpasajulparaleldinMagn.Mor.A33,1194b30
95a7devineinteligibilrpeaceastcale:eineTapXA.Ei8icetfjvfuietepccv
xpfjoiv,8vTOUT'OVIKI6K<xiovcpuoei.
F'ntraducerearomneascaEticiiNicomahice(Edituratiinifici
enciclopedic,Bucureti,1988;ucere,studiuintroductiv,comentariiiindex
deStellaPetecel)gsimurmtoareaformularea$tuiexemplu:.Depild,
mnadreaptesteprinnatursuperioarceleistngiitotuioriceipoate
deveniambidextru.(1134b34);N.Trad.
T_._l__._:_.:~_:__.^Arii._v._r_J__._^_*_.
Propriedreptuluinatural.Ideeadreptuluinaturalesteindispensabili
nopiniaAristotelavndnvederecaracterulnmodnecesardeficitaraltuturor
legilornvigoaredevineactualnspecialacoloundeintervineconsiderentul
echitii,caregseteadevratceeaceestedrept.Insfunciasaesteuna
criticnmsurancarerecursul]dreptulnaturalestelegitimdoarncazul
apariieiuneidiscrepanentreundreptialtul.'
ProblemaspecialadreptuluinaturalpecareAristotelodiscutn
extensonuintereseazaicicaatare,cidatoritsemnificaieieideprincipiu.
CeeaceAristotelnearat!Aiciestevalabilpentrutoatenoiuniledecareomul
dispunecuprivirelaceeateeltrebuisfieinudoarnceeaceprivete
problemadreptului.Toateacestenoiuniconstituiedoarunidealarbitrar
determinatdeconvenii,nciudavarietiipecarejjmanifestconceptele
moralenepocidiferiteilapopoarediferite,existiaiciunfeldifnatura
lucrului.Aceastanunseamncnaturalucrului,idealulvitejieidepild,ai!
Constituiuncriteriustabilaccesibiliaplicabilpentrunoi.Aristoteladmite,
maicurnd,i'ncazulprofesoruluideeticceeaceestevalabilnopiniasa
pentruoameningenere,anumeciacestasesitueazntotdeaunantro
condiionaremoralpolitic,dobndindffdinaceastpoziieoimaginea
lucrului.Elnsuinuvedenreprezentriledirectoarepe'*careledescrieo
tiincepoatefipredat.Acesteanuaudectpreteniadevalabilitateaunor
schemeiseconcretizeazmereuabiansituaiileconcretencareseaflcel
care,acioneaz.Nusunt,aadar,normecestauscrisenstelesauiaulocul
deneclintitntrununiversnaturalmoralpecaretrebuiedoars1zrim.Pe
dealtparte,nusuntlsimpleconvenii,ciredauntradevrnaturalucrului,
cuobservaiacacesteasedefinesc*defiecaredatsingureprinmoduln
caresuntntrebuinatedecontiinamoral.
2.Sevdeteaiciomodificarefundamentalaraportuluiconceptual
dintremijloci^scop,princarenelepciuneapracticsedeosebetede
cunoatereatehnic,nelepciunea*practicnunumaicnuareunscop
particular,eapriveteviaadreaptnntregulei.Spre*deosebiredeaceasta,
cunoatereatehnicesteunaparticulariserveteunorscopuri5particulare,
nelepciuneapracticnutrebuiedoarsintervinacoloundeestenevoiede
cunoateretehnicdaraceastalipsete.Desigurcprezenacunoaterii
tehnicearfaceinutilodeliberareprivitoarelaacellucruacruicunoatereea
este.Acoloundeexistotechneeatrebuiesfienvat,iarapoivomtis
gsimimijloaceledrepte.Invers,vedemcnelepciuneapracticpretinden
permaneninmodirevocabiloastfeldedeliberare.Chiardacnevom
imaginaaceastcunoaterendesvrireaeiideal,eaestedesvrirea
buneideliberri(euboulia)inuunadetipulluitechne.
Aadar,aiciestevorbadespreunraportdeprincipiu.Explicarea
cunoateriitehnicenuanuleazdependenadenelepciuneapractic,de
deliberare,nelepciuneapracticnupoatedispunedentietateacaracteristic
uneicunoatericepoatefinvat.Raportuldintremijlociscopnu
presupuneaicifaptulcocunoatereamijloacelordreptearputeafifcut
disponibilnprealabil,deoarececunoatereascopuluidreptconstituientro
msurlafeldemicsimplulobiectaluneicunoateri.Nuexistniciunfelde
determinareanterioaraaceluilucruasupracruiaestendreaptatviaa
dreaptnansamblulei.Determinrilearistotelicealeluiphronesismanifest
dinacestmotivooscilaiesemnificativ,ntructaceastcunoatereeste
atribuituneorimaicurndmijlocului,iaralteorimaicurndscopului29.
AcestlucrunseamnnrealitatecscopulniRecuperareaproblemei
hermeneuticefundamentaletcucareseorienteazviaanoastr,precumi
expliereaacestuianidealurilemoraleaciunii,aacumesteeadescrisde
ctreAristotelneticasa,nupoatefiobiectuluneiJjitericepoatefipuri
simplunvat.Nuexistontrebuinaredogmaticaeticiiilunaa
dreptuluinatural.Teoriaaristotelicavirtuiidescriemaicurndformetipicet
msuriijuste(rechteMitte)cepotfintlnitenexistenaiconduita
omeneasc,nsjciuneapractic,ceestendreptatctreacesteidealuri
modeleesteaceeaistereceestechematsfacfasolicitriisituaiei
punctuale.)eaceea,nuexist,invers,nicisimpleconsiderentepracticece
servescatingeriiunormorale.Cumpnireamijloaceloresteeansio
deliberaremoraliconcrezpotrivireamoralascopuluihotrtor.tiinade
sinedesprecarevorbeteHotelestedeterminattocmaidefaptulceaconine
aplicaiadesvritiiexercitaatereannemijlocireasituaieidate.Ea
este,deci,ocunoaterereferitoarelairdualcaremplinetenelepciunea
practic,darunacarenueste,cutoateacestea,o:sensibil.Chiardaceste
nevoiesobservmceanumesolicitsituaiadinparteaiistr,aceastvedere
nunseamncprinaceastapercepemceeaceestevizibilnatiadat,cifaptul
cnvmsovedemcafiindsituaiaacionriii,prinurmare,niaaceea
ceestedrept.Aacumvedemnrepartiiageometricaplanurilorcttghiul
esteceamaisimpldintrefigurileplane,astfelnctnumaiputemcontinua
zareadincolodeacesta,totastfelvedereaaceeaceesterecomandabildin
punctdeIderemoralnuconstituiencadrulreflecieimoraleunsimpluvz,ci
nous.Acestlucruse.idinperspectivatermenuluiopusunuiastfeldevz2.
Opusulacesteivederiaceeastedreptnuesteeroareasauiluzia,ciorbirea.Cel
copleitdepatimilesalenumaizrete,anumeestedreptnsituaiadat.A
pierdutntrunfelstpnireadesinei,odatcu,potrivirea,adicorientarea
dreapt,astfelnct,mnatdedialecticapasiunii,iaparecaldreptceeacei
insuflacestea,nelepciuneapracticestentradevrocunoateredeun
oraparte.Eacuprindentrunmodpropriumijloculiscopulisedistingeprin
aceastadeatereatehnic.Tocmaideaceeanuareniciunsenssdistingem
aicintrecunoatereirient,aacumacestlucrupoatefingduitncazullui
techne.Ccinelepciuneapracticieeansiuntipdeexperienivom
vedeacaceastaeste,poate,formafundamentalexperieneifatdecare
oricealtexperienreprezintdejaoformnstrinat,casnu'j'.261*'r
iemunadenaturata.
3.tiinadesineareflecieimoraledispunentradevrdeoraportare
unicfadese.AcestlucrunenvamodificrileprezentatedectreAristotel
ncadrulanalizeiluiDnesis.Alturidephronesis,virtuteajudeciichibzuite,
seaflcapacitateadeMelegere262.Capacitateadenelegereesteintrodus
caomodificareavirtuiinteleppractice,nmsurancareaicinuestevorba
despreminensumicacelnevoitsifiinasamoral,reiesecuclaritatedin
poziiaeisistematicncadruleticiiaristotelice.VezincialEtb.Nic.Z10,
1142b33;1140b13;1141b15.ConstatcumulumirecH.Kuhnciazn
modjustaceaststaredelucruri,deincearcsdemonstrezeexistenaunei
limitepremeaalegeriipredilectecare1arplasapeAristotelnurmalui
Platon.[Traducereanlatin,luiq>pvT|oicprinprudentiaafavorizat
apreciereafalscemaibntuieiazinlogical^eontic.Veziiexcepiape
careoconstituieT.EngbergPedersen,Aristotle'sTheoryofMoralijnsight,
Oxford,1983,ipecareamapreciatocaatarenPhilos.Rdsch.32(1985),pp.
126(=acioneze.Synesisserefer,nconsecin,nmodevidentla
capacitateadeajudecamoiLudmcapacitateadenelegereacuivaatunci
cndacestasetranspunejudecndndiconcreteeasituaieincarecellalt
estenevoitsacioneze263.Prinurmare,nuestevoidespreocunoateren
general,cidespreconcretizareanclip.Niciaceastcunoatereestentrun
sensoarecareunatehnic,sauaplicareauneiastfeldecunoateri.Individul
dispunedeexperiendeviamanifestonelegeredreaptfatdefapta
celuilaltnutietoatetertipurileiesteexperimentatntoatecteexist,cidoar
dacndeplineteanumitcondiie:ieltrebuiesdoreascceeaceestedrept,
sfielegatdecellaltprinelementcomun.Acestlucruiaflconcretizarean
sftuireanproblemedecontiin.Carecereunsfat,cticelcare
sftuiete,presupuneprieteniaceluilalt.Doarprieteniisesftuiunulpe
cellalt,respectivdoarunsfatprietenescaresenspentrucelsftuitdovedete,
aadar,inacestcaz,ccelcaredispunedecapacitatedenelegerenutiei
ojudecplasndusentroopozitivineimplicatfadecellalt,cigndete
participai*'plasndusentroapartenenspecificprincareestelegatde
cellaltcaicumarfilarndisuafectatdeproblemancauz.
Acestlucrudevinepedeplinlimpedepebazaaltorvarietialechibzuirii
morakprezentatedectreAristotel,ianume:judecata(Ensichf)iindulgena
(Nachsicbt).Judecataesteneleasaicicansuire.Spunemccinevaeste
nelegtor[nsensulceomcujudecatN.Trad.]dacjudeccorectnmod
echitabil.Celnelegtoreste,aacpregtitsadmitnmodcorectsituaia
deosebitaceluilalt,ceeacelfacesfiemaimufidectoricenclinatspre
indulgensauiertare.Estelimpede,iaici,cnuestevorb$'despreo
cunoateredetiptehnic.
nsfrit,Aristotelevideniazcuoclaritateimaimareparticularitatea
ntelepciugppracticeiavirtuii,careconstnposesiaceleidinti,descriindo
varietatenaturaldegenerescentaacesteicunoateripractice6.Elvorbete
despredeinos[omulabila,trad.]cafiindomulcareareladispoziiasatoate
condiiilenaturaleitoatedarurilacesteinelepciunipractice,careties
fructificecuoabilitatenelinititoareoricesituati,ssesizezepestetot
intereselesaleicaregseteocaledeieiredinoricesituaie266.Iniaceast
replicnaturalaluiphronesissecaracterizeazprinfaptulcdeinosestea
staredeorice,iutilizeazabilitateafrscrupuleinoricescopiestecu
totulinsensibillagndulcexistlucruricarenusefac.Elesteaneuarefes.i
nuestentmpltorccelabilnacestfelestedenumitprintruncuvntce
desemneaznacelaitimpnspimnttor.Nimicnuestemai
nspimnttor,mainfricotor,chiarngrozitor,dectposesiaunorcapaciti
genialedectreunmiel.
Raportnd,nconcluzie,descriereafenomenuluietici,nspecial,a
virtuiineleptciuniipracticepecareooferAristotellainterogaianoastr,
vomobservacanalizaaristotelicsenfieaz,ntradevr,caunfelde
modelalproblemelorcerezidnsarcinahermeneutic.Neampututconvinge
larndulnostrucaplicareanuesteunelementulterioriocazionalal
fenomenuluicomprehensiunii,cilcodetermindelabunnceputinntregul
su.Aplicareanureprezintnicinacestcazraportareauneigeneralitati,care
arfidatnprelabil,asuprauneisituaiiparticulare.Interpretulcarearedea
facecu
263[Acestpasajesteuormodificat.AAA.Oi>AeYovro1143a15se
referdebunseamdoarlafaptulcnuestevorbadesprecazulmeu.Sunt
capabilsascultcunelegerecndcinevamicuperareaproblemei
hermeneuticefundamentalencearcsoaplicepeaceastaasupraeinsei.
Daracestlucrununseamncjrahsmisiafostdatiafostnelesdectre
acestacaogeneralitate,fiindabiaastfelfolosinnvedereaunoraplicaii
particulare.Interpretulnuurmrete,mail,nimicaltcevadectsneleag
aceastgeneralitate,textul,cualtecuvinte,s.Ceeacetradiiacomunic,ceea
ceconstituiesensulisemnificaiatextului,nsianelegeacestlucruelnu
arevoiesurmreascsfacabstraciedesinensuiiuatiahermeneutic
concretncaresegsete.Dacdorete,ndefinitiv,sj,eltrebuies
raportezetextullaaceastsituaie.
Inificaiaexemplarahermeneuticiijuridice
Jgerurilestauastfel,atuncidistanadintrehermeneuticatiinelor
spirituluiiuticajuridicnuesteattdemareprecumsepresupune
ndeobte.Desigur,potrivitjtieidominante,abiacontiinaistoricaridicat
nelegerealaranguldemetodajLobiective,iarhermeneuticaiaatins
adevratamenireabianmomentulncareaitinsnacestfeldevenindo
teoriegeneraldesprenelegereaiinterpretarear.Hermeneuticajuridicnu
artinedeacestcontextccieanuarurmrinelegereaLextedate,ciar
constituiuninstrumentauxiliarcetinedepracticajuridicmenitseze
anumitedeficieneidefeciuninsistemuldogmaticiijuridice.Eanuarmaia
face,nfond,nniciunfelcusarcinahermeneuticiitiinelorspiritului,ceaa
tradiieitransmise.
Jsatuncinicihermeneuticateologicnumaipoaterevendicao
semnificaisistematicloai.Schleiermacheradizolvatopeaceastacubun
tiinnntregimencadruluticiigeneraleivedeaneadoaroaplicaie
specialaacesteia,ncepndcuel,etitivitateateologieitiinificenraportcu
tiineleistoricemoderneparesrezidetainfaptulcpentruexegezaSf.
Scripturiiarfivalabileaceleailegiiregulicain|nelegeriioricreialte
tradiii.Prinurmare,nicinuarputeaexistaohermeneuticteologic.
^Urmrirennoireavechiuluiadevriavechiiunitiadisciplinei
hermeneuticela.tiineimodernenseamnasusineotezparadoxal.Cci
pasulctremetodicaiaatiinelorspirituluisespijin,dinctesepare,tocmai
pedesprindereadeoriceaentdogmatic.Hermeneuticajuridicsaseparatde
ntreguluneiteoriianelegeriireceareunscopdogmatic,aacum,invers,
hermeneuticateologicsaintegratnteametodeifilologicistoricedatoritunei
relaxriaataamentuluieidogmatic,jlvndnvedereaceaststaredelucruri,
nevomputeapreocupanmoddeosebitdeprgentadintrehermeneutica
juridiciceaistoricivatrebuisexaminmcazurilenhermeneutica
juridiciceaistoricseexercitasupraaceluiaiobiect;aadarcazurilere
textelejuridicesuntinterpretatejuridic,respectivneleseistoric.Vom
examina,;urmare,comportamentulistoriculuidreptuluiipecelaljuristului
nraportcuacelaijdelegedatinvigoare.Pentruaceastavomputeaapela
laexcelentelelucrrialeluietti6,nprelungireacroravomadugapropriile
noastrereflecii,ntrebareapecareformulmaiciesteurmtoarea:dac
diferenadintreinteresuldogmaticficelistoricesteuna'w.
Estelimpedecexistodeosebire.Juristulnelegesensullegiidin
perspectiva<datininteresulacestuicazdat.Istoriculdreptuluinudispune,
dimpotriv,deunidelacarepornete,civreasdeterminesensullegii
trecndnrevistnmodconstruntreguldomeniudeaplicareallegii.Sensul
legiiseconcretizeazabiantoateacaplicaii.Istoriadreptuluinusepoate
mulumi,aadar,srecurglaaplicareaoriginajjlegiipentruadetermina
sensuleioriginar,ncalitatedeistoric,acestavatrebuisIseamaide
schimbrilesuferitedelegencursulistoriei.Vafiobligatsmedieze!Aplicarea
originariceacontemporanalegii.
Misarpreainsuficientcasarcinaistoriculuidreptuluisfiedescris
spunnduljdoarcacestasarachitadedatoriapecareoarereconstruind
coninutuldeoriginaralformuleilegislative,sau,invers,cjuristultrebuies
armonizezedincololaceastaacelconinutcuactualitateavieiicontemporane.
Dinctemisepare,oastfedelimitareaducecusinefaptulcmenirea
juristuluiesteceamaicuprinztoareiirnsinesarcinaistoriculuidreptului.
Ccicineurmretesefectuezeoadaptarecorecsensuluiuneilegitrebuie,
totui,scunoascmainticoninutuldesensoriginar'acesteia.Eltrebuie,
aadar,sgndeasclarndulsupotrivitistorieidreptului;observaiac
nelegereaistoriciserveteaicidoarcaunmijlocnvedereaunuis<Je
Invers,sarcinacetinedeodogmaticjuridicnulprivetepeistoriccaatare,
nclitdeistoricelsendreaptctreobiectualitateaistoricpentruao
surprindepotsemnificaieiistoricesistematiceaacesteia,ntimpcejuristul
deplaseazceeacesurprinsastfeldincolodeaceasta,adecvndu1prezentului
juridic.Iatcumarstaproximativ,descriereaoferitdeBetti.
Seimpunensntrebareadaccomportamentulistoriculuiestepriviti
descrisst)suficientdecuprinztor.Cumseajungenexemplulnostrula
cotituractreelemeistoric?Ccineraportmfadeolegenvigoarepotrivit
ideiipreconceputefireicseeijuridicesteunulunivoc,iarpracticajuridicse
conformeazpurisimplusensuoriginar.Daclucrurilearstantotdeauna
astfel,atuncintrebareaprivitoarelasensulilegiarfiunaiaceeaiattdin
punctdevederejuridicctiistoric.Sarcinahermeneuticjfcffi,deasemenea,
stabilireasensuluioriginarallegiiiaplicareaacestuiancalitateasadescoii
corect.Astfel,SavignymaiconsiderancnSystemdesmmischenRechts
(1840)sarcuft'Jhermeneuticiijuridicedreptunapuristoric.Asemenealui
Schleiermacher,carenuvedeaSdificultatenfaptulcinterpretulestenevoit
sseegalizezeculectoruloriginar,Savigtyignortensiuneadintresensul
juridicoriginaricelprezent268.>
Aieitlaluminodatcutimpulcacestlucruconstituieoficiune
inconsistentjuridic.ErnstForsthoffaratntrolucrarevaloroascnaterea
uneirefleciipropriiasupraschimbriloristorice,princareseajungela
detaareaconinutuluioriginardesensaluneilegidecelaplicatnpractica
juridic,eranecesardinmotiveexclusivjuridice(tm).Cusiguran,juristul
vizeazntotdeaunalegeansi,nsconinutuleinormativnecesito
determinarenfunciedecazuldatasupracruiatrebuiesfieaplicat.
Identificareaacestuiapretindeocunoatereistoricasensuluioriginari
acestaestecelcarefideterminpeinterpretuljuridicsincludnrefleciasa
semnificaiaistoricceirevinfe
268Esteoareontmplarecprelegereadehermeneuticalui
Schleiermacherestepublicatpentruprimaoarnttoediiepostumladoi
aninaintedecartealuiSavigny?EvoluiateoriahermeheuticealuiSavienv
nsuitemnpinrliiQoAP^<OIK~<T~..^
Recuperareaproblemeihermeneuticefundamentaleae<
:>rinactulpromulgriisale.nselnusepoatelsaconstrnsdeceea
ceafl,deplid,'rotocoaleleparlamentarenlegturcuinteniilecelorcareau
elaboratlegeativ.Eltrebuie,maicurnd,sadmitmodificrile
circumstanialesurveniteiestet,prinurmare,sdeterminedinnoufuncia
normativalegii.5utotulaltaestesituaiaistoriculuidreptului.Acestavizeaz
aparentnexclusivitateloriginarallegiipotrivitintenieiivalabilitiiein
momentulemiteriiacesteia.Dar'poatefiacestarecunoscut?Esteelcapabils
lsurprindfrscontientizezeficrilesurvenitecedespartprezentulsude
ceeacefuseseodinioar?Nuesteelitsprocedezeaacumofacejudectorul,
ianumesdistingconinutuloriginarialtextuluidelegedeacelconinut
juridicnacruiprecomprehensiunetrieten:deomalprezentului?
Considercsituaiahermeneuticaistoriculuiesteidenticiajuristuluin
ceeaceprivetefaptulcneplasmcutoiintroexpectandesenslijlocit
fadetext.Nupoateexistaoabordarenemijlocitaobiectuluiistoriccarear
iUnmodobiectivsemnificaiasasistematic.Istoricultrebuiesefectueze
aceeaicarelcluzeteipejurist.
Coninutulefectivalaceeaceestenelesntrunmodsaualtulesten
aceastprivinai.Descriereaoferitmaisusacomportamentuluiistoricului
nueste,prinurmare,ient.Cunoatereaistoricsepoateefectuadoardac
trecutulesteprivitdefiecarencontinuitateasacuprezentullucrupecare
juristullfacedeasemeneaatunciobiectivulsuesteceldeaefectua
perpetuareadreptuluicaicontinuumideajervatradiiaideiidedrept270.
Vatrebui,firete,snentrebmdacexemplulanalizatestentradevr
caracteristicatruproblemageneralanelegeriiistorice.Modeluldelacaream
pornitafostcelalJegeriiuneilegiaflatncnvigoare.Istoriculiprofesorul
dedogmaticerauaplecaiiasupraaceluiaiobiect.Darnuavemdeafacemai
curndcuoexcepie?Unistoricalatuluicareseapleacasupraunorculturi
juridicetrecuteicuattmaimultoricealtbriccareurmretescunoasc
untrecutacruicontinuitatecuprezentulnumaiesteidirectnuvaputea
sseidentificecucazulanalizataldinuiriiuneilegi.Acestavaiac
hermeneuticajuridicareosarcindogmaticspecial,strinnntregimede
textulhermeneuticiiistorice.
Misepare,ns,clucrurilestaunrealitateinvers.Hermeneutica
juridicestecapabilevoceprineansiadevrataproceduratiinelor
spiritului.AvemaicimodelulDrtuluipecarelcutmdintretrecutiprezent.
Judectorulceadapteazlegeaismisprintradiienevoilorprezentuluivrea,
desigur,srezolveoproblempractic,interpretareapecareacestaodlegii
nureprezintoreinterpretarearbitrar,itelegereaiinterpretareanseamni
ncazulsucunoatereairecunoatereaunuifSensvalabil.Elcauts
satisfacideeadedreptalegiiprinmediereaeicuprezentul,stevorba,
desigur,despreomedierejuridic.Elncearcscunoascsemnificaiaridic
alegiiinusemnificaiaistoricapromulgriiuneilegi,sau,bunoar,ceaa
aplicriiacesteia.Aadar,nusecomportasemeneaunuiistoric,darse
raporteazfatdepropriasaistoriecareconstituieprezentulsu.Deaceea,el
sepoateaplecadefiecaredatasuprantrebrilorpecarelealuatn
considerareimplicitncalitatedejudectorin,calitatedeistoric.
*coninutaltradiieiistoricenupoateignorafaptulcaiciestevorba
despreocrilegislativcesedoreteafineleasjuridic.
Eltrebuiesfiecapabilsgndeascnudoarntermeniistorici,cii
juridici.Deicavemdeafacecuuncazexcepionalatuncicndunistoric
examineaztextulunei^aflatiazinvigoare,nsaceastexcepienearat
cuclaritateceanumedete.Raportulnostrufadeaceatradiie.Istoricului
caredoretesneleaglegeapornindilasituaiasaoriginariesteimposibil
sfacabtraciedeperpetuareaefectuluijuridicacesteia.Aceastaiofer
ntrebrilecucareelconfrunttradiiaistoric.Darnuesvalabil,defapt,
pentruoricetext,celtrebuienelesnceeaceacestaspune?nseamnacest
lucrucelpretindenpermanenotransplantare?iaceasttransp]tarenu
sepetrecemereusubformauneimediericuprezentul?Inmsurancare
obiectvpropriuzisalcomprehensiuniiistoricenulconstituieevenimentele,ci
semnificaia'acestora,descriereaoricreicomprehensiunideacestfeleste
inadecvatdacsepornef1delaafirmareaunuiobiectexistentnsineia
abordriiacestuiadectreunsubiecComprehensiuneaistoricsedefineten
realitateprinfaptulctradiiacaresendreapH1ctrenoivorbeteprezentului
inprezentitrebuieneleaspotrivitacesteimedieri,bmaimult:drept
aceastmijlocire.Ca^ulhermeneuticiijuridicenueste,aadar,unca%
excepional,capabilsredeahermeneuticiiistoricentreagadimensiunea
problemeisalefisrefacastfelveciunitateaproblemeihermeneuticen
interiorulcreiajuristuliteologulsentlnesccufilologul.
Amnumitmaisus271apartenenalatradiiedreptocondiiea
comprehensiuniicetineditiinelespiritului.Sverificmacestlucru
examinndmodulncareseprezintaceast1componentstructurala
nelegeriincazulhermeneuticiijuridiceialceleiteologice.Inmodevident,
nuestevorbadespreocondiierestrictivacomprehensiunii,cidesprecareo
faceposibil.Apartenenainterpretuluilatextulsuesteasemeneaapartenent
punctuluidefuglaperspectivadatntruntablou.Nuestevorbadespre
necesitateacutriiacestuipunctdefugiaocupriisaleasemeneaunui
amplasament,cidesprefapcalegereaperspectiveinureprezintactularbitrar
alceluicarenelege.Loculacestuiaunulprestabilit.Esteastfelesenialpentru
posibilitateauneihermeneuticijuridicefaptullegeaoblignmodidentictoi
membriicomunitiijuridice.Undeacestlucrunuvalabildepildncazul
absolutismului,undevoinadomnitoruluiabsolutstdeasupralegiinupoate
existaohermeneutic,deoareceunsuveranipoatejustificacuvintelein
contradiciecuregulileinterpretriicomune.Ccinasemeneasituaii
problemainterpretriilegiiastfelnctcazulconcretsfiedecispotrivit
sensuluijuridicallegiinicinusepunemcar.Voinamonarhuluineconstrns
delegeecapabilsnfptuiasctotceiseparecestedrept,nesocotind
legea,cualtecuvintedispensndusedeefortulinterpretrii.Sarcina
comprehensiuniiiinterpretriiesteprezentdoaracoloundeunlucrueste
instituitastfelnctsfieimposibildesuprimatiobligativncalitatedelucru
instituit.
Sarcinainterpretriiesteceaaconcretizriilucruluiinstitui?(tm).
Travaliulcompletriijuridiceproductiveefectuatastfelesterezervat,desigur,
judectorului,nsacestasp
271p.201.
272[Walch,158.nabsolutismulluminatsuveranulitlmcete
cuvinteleastfelnctlegeanuesteabolitcireinterpretatpotrivitvoineisale
frrespectarearegulilordeinterpretare.]
273Semnificaiaconcretizriiconstituieotemattdecentrala
jurisprudeneinctiafostcuperareaproblemeihermeneuticefundamentale
le'legiiasemeneaoricruimembrualcomunitiijuridice.Ideeauneiordini
juridicecsentinajudectoreascnuderivdintrunarbitrariuimprevizibil,ci
dinireaechitabilantregului.Deoastfeldecumpnireechitabilestecapabil
oricineafundatdeplinaconcreteeastriidelucruri.Tocmaideaceea,ntrun
statdedreptPiJecuritateaasiguratdelege.timaproximativcumstm.Orice
avocatsauconsilierWibilitateadeprincipiusdeasfaturicorecte,adics
prognostichezecorectojudectoreascpebazalegilorexistente.Sarcina
concretizriinuconst,firete,iplacunoatereaprevederilorlegale.Aprecierea
juridiccorectacazuluidate,bineneles,icunoatereajurisdiciei,precum
iatuturorfactorilorcareoihapeaceasta.Aicinuestepretins,ns,nicio
altapartenenlalegenafarastrivitcreiaordineajuridiceste
recunoascutdreptvalabilpentruoricine,frlitateavreuneiexcepii.De
aceea,estenprincipiuntotdeaunaposibilssurordineajuridicexistentca
atare,iaracestlucrupresupuneasimilareadogaoricreirectificrijuridice
consumate,ntrehermeneuticaidogmaticajuridicaadar,unraportesenial
ncarentietateairevinehermeneuticii.Ideeauneiaticijuridicedesvrite,
princarefiecareverdictardeveniunsimpluactdelareesteinconsistent4.
,examinmacumdinperspectivainterogaieinoastrecazul
hermeneuticiiteologice,aa?!
Afosteacreatdectreteologiaprotestant.Existaicio
corespondenveritabilleneuticajuridicnmsurancaredogmaticanu
poaterevendicaniciaicil.ConcretizareapropriuzisaBuneiVestirisepetrece
npredic,aacumceaajuridiceseproduceprinintermediulsentinei.Exist,
cutoateacesteaioimajor.Predicanueste,asemeneasentinei
judectoreti,ocompletareproductextuluipecarelinterpreteaz.Deaceea,
propovduireaprediciinufacecatjuluimntuitorsiseadaugeunconinut,
cevacomparabilcuforacomplinitoareahotrriijudectoreti.Nueste
nicidecumadevratcmesajulmntuitorideteodeterminaremaiprecis
dinspregndurilepastorului.Elvorbetenfaaitiincalitatedepastor,
nenvestitcuoautoritatedogmaticasemeneajudecilui.Mizaprediciieste
interpretareaunuiadevrvalabil.Insacestadevresteos,iarreuita
acesteianuestedecisdegndurilepredicatorului,cideforaverbuluii,ce
poate,chemalaconvertirechiarintropredicnereuit,bunoar.Vestirea
ppoatefidesprinsadeefectuareaei.Oricefixaredogmaticanvturiicurate
esteudar.Sf.ScripturestecuvntulluiDumnezeu,iaracestlucrunseamn
cScripturantietateabsolutnfaanvturiicelorcareotlmcesc.
Interpretareanuarevoiespiardniciodatdinvedereacestlucru.Chiari
subformazeitiinificeateologuluieatrebuiesinsistemereuasuprafaptului
cSf.Scripturvestireadumnezeiascamntuirii,nelegereaacesteianu
poateconstadoarnfstigareatiinificasensuluiei.Iatcescrielaun
momentdatBultmann:Interreascrierilorbiblicenusesupuneunorcondiii
alecomprehensiuniidiferitedecele
KjVezi,deexemplu,lucrarealuiF.Wieacker,careaprezentatdecurnd
problemaordiniide3texttajuridicedinperspectivajurisprudeneiia
elementelordeterminantealeacesteia(Geset^Richterkunst,1957).
JjDincolodepunctuldevederediscutataici,depireahermeneuticii
istorismuluipecareuluiceprivescoricealttipdeliteratur.276Sensul
acesteipropoziiiesteambiguu.Injocseafltocmaintrebareadacnucumva
oriceliteratursesupuneialtorcondiiialecomprehensiuniinafaracelorce
trebuiesatisfcuteformalnmodgeneralnfaaoricruitext.Bultmannnsui
subliniazcoricecomprehensiunepresupuneunraportexistenialntre
interpretitext,raportareasaprealabillalucrulmediatprintext.Elnumete
aceastpresupoziiehetmeneuticprecomprehensiune,deoareceaceastanu
esteobinut,nmodevident,abiaprinoperaiadenelegere,ciestedeja
presupus.Astfel,HofmanpecareBultmannlciteazaprobativscrieco
hermeneuticbiblicpresupunedejaunraportfadeconinutulBibliei.
Nentrebm,ns,cesenelegeaiciprinpresupoziie.Esteaceasta
datodatcuexistenaumancaatare?Existnoriceomoraportare
prealabillaadevrulrevelaieidivine,deoareceomulcaatareestemicatde
ntrebareaprivitoarelaDumnezeu?Sauvatrebuisspunemcexistena
umansepercepepesinenaceaststaredeafimicatdentrebarea
privitoarelaDumnezeuabiadatoritluiDumnezeu,cualtecuvintepornindde
lacredin?Daratuncisensulpresupoziieiinclusdectreconceptulde
precomprehensiunedevinendoielnic.Aceastpresupoziienueste,nmod
evident,universalvalabil,cidoardinpunctuldevederealcredineidrepte.
Acestlucruconstituieovecheproblemhermeneuticnceeaceprivete
VechiulTestament.Careesteinterpretareacorectaacestuia:ceacretin,
porninddelaNoulTestament,sauceaiudaic?Sauambelesuntndreptitei
existunelementcomunceleunete?Sfieacestlucruceeaceinterpretarea
nelegedefaptnrealitate?EvreulcarenelegetextulbiblicalVechiului
Testamentaltfeldectuncretinmprtetecuacestapresupoziiacestela
rndulsumicatdentrebareaprivitoarelaDumnezeu.Cutoateacestea,elva
spunedespreafirmaiileunuiteologcretincacestagreetennelegereasa
atuncicndlimiteazadevrurilecriisalesacredinperspectivaNoului
Testament.Astfel,presupoziiapotrivitcreiasuntemmicaidentrebarea
privitoarelaDumnezeuconinedeja,nrealitate,preteniauneicunoaterin
legturcuadevratulDumnezeuirevelaiasa.Chiarnecredinase
determindinsprecredinasolicitat.Precomprehensiuneaexistenialdela
careporneteBultmannnupoatefieansidectunacretin.
Amputeasncercmsnesustragemacesteiconsecinespunndc
estedeajunssftimctextelereligioasesuntmenitesfienelesedoarca
textecerspundlantrebareaprivitoarelaDumnezeu.Interpretulnartrebui
solicitatelnsuinceeaceprivetesensibilizareasareligioas.Darceprere
araveaunmarxistconvinscnelegeoriceenunreligiosdoardemascndu1
dreptreflexiialeunorraporturidedominaiesocial?Cusigurancnuva
acceptapresupoziiapotrivitcreiaexistentaumancaatareestemicatde
ntrebareaprivitoarelaDumnezeu.Oastfeldepresupoziieestevalabil,n
modlimpede,doarncazulceluicareadmitedejaalternativacredineisau
necredineinDumnezeuladevrat.Sensulhermeneuticalprecomprehensiunii
teologicemisepareafidejaelnsuiunulteologic.Ccichiariistoria
hermeneuticiinearatcinterogareatextelorestedeterminatdeonelegere
prealabilextremdeconcret.Hermeneuticamoderncadisciplinprotestant
seraporteaz,nmodvditpolemicfadetradiiadogmaticabisericii
catoliceidoctrinaacesteiareferitoareladreptateaoperei(Werkgerecbtigkeit)
ncalitatedeartaexegezeiScripturii.Eaarelarnduleiunsensdogmatic
confesional.Acestlucrununseamncoastfeldehermeneuticteologiceste
dogmatictendenioasnsensulcextragedintextceeaceaplasateansin
acesta.Easepunemaicurndntradevrpesinensinjoc.ns
presupuneccuvntulScripturii
276GlaubenunaVerstehenII,p.231.
II,2.Recuperareaproblemeihermeneuticefundamentaleatingeic
doarcelatinscredinciossaundoindusenelege.Inaceastprivin
aplicaiaesteceacareseafllanceput.
Aadar,elementulcuadevratcomuntuturorformelorhermeneuticii
esteacelacsensulcetrebuiesfienelesseconcretizeazisemplinete
abiancadrulinterpretrii,daracesttravaliuinterpretativsemeninelegatn
ntregime,cutoateacestea,desensultextului.Nicijuristuliniciteologulnu
vdnsarcinaaplicriioformdelibertatefadetext.
Separe,totui,csarcinaconcretizriiunuielementgeneraliaaplicrii
acestuiaasupranoastrareofunciecutotuldiferitntiinelespiritului.
Dacvomntrebaceanumesenelegeaiciprinaplicareicumsemanifestea
ncomprehensiuneapracticatdetiinelespiritului,vomputeaadmite,n
oricecaz,cexistunanumittipdetradiiefatdecareadoptmoconduit
aplicativ,similarceleiajuristuluinfatalegiiiateologuluinfata
BuneiVestiri.Aacumjudectorulncearcsgseascdreptul,iar
predicatorulsvesteascmntuireaiaacumsensulvetiisemplineteabia
nambeleattnpronunareasentineictinBunaVestiretotastfelvom
puteaadmiteincazulunuitextfilozoficsaupoetic,cunastfeldetext
solicituntravaliupropriudinparteacititoruluiiaceluicarenelegeicnu
dispunemdelibertateadeaneplasalaodistantistoricnraportcuacesta.
Vatrebuisadmitemcnelegereaincludeaicipermanentaplicareasensului
neles.
Darncemsuraplicareatinenmodesenialinecesarde
comprehensiune?Rspunsulvenitdinspretiinamodernvafiunulnegativi
vafiformulatastfel:oasemeneaaplicarecefacecainterpretulspeasc,ca
sspunemaa,nloculdestinataruluioriginarnuigseteloculncadrul
tiinei.Eaesteexclusdinprincipiudincadrultiineloristoricealespiritului,
ccicaracterultiinificaltiineimodernerezidtocmainfaptulcea
obiectiveaztradiiatransmisieliminmetodicoriceinfluenaprezentului
ncaresesitueazinterpretulasupranelegerii.Atingereaacestuitelsepoate
dovediadeseadificil,iarcelecarenuvorsuportaunastfeldedivorntre
interesuldogmaticicelistoricvorfitocmaitextelecudestinaieincert,ce
revendicovalabilitatefadetoiceipecaretradiiaicuprindedinurm.
Problematicateologieitiinificeiaraportuluiacesteiacutradiiabibliceste
unbunexemplunacestsens.Sarputeapreacechilibrulntremizaistoric
tiintificiceadogmaticartrebuigsitnsferaprivatapersoanei.Situaia
arputeafisimilarncazulfilozofului,iarcontiinanoastristoricarputea
percepeacelailucruatuncicndsesimteatrasdeooper,nstiina
pretinde,totui,csemenineindependentprinmetodicaeifadeorice
aplicaiesubiectiv.
Iatoargumentareposibilformulatdepepoziiileteorieimodernea
tiinei.Vafievocatvaloareaexemplaracazurilorncareosubstiuiredirect
adestinataruluidectreinterpretnuesteposibil.Depild,acoloundeuntext
areundestinatarbineprecizatcumarfiunpartenercontractual,destinatarul
uneifacturisaucelcruiaiseadreseazunordin.Transpunereansituaia
destinataruluinvedereanelegeriideplineasensuluiunuitextesteposibil
frdoaripoatenastfeldecazuri,iarnmsurancareaceasttranspunere
estemenitpentrucatextulsdobndeascdeplinasaconcretizareeapoatefi
consideratoperformaninterpretativ,nsoastfedetranspuneren
cititoruloriginar(Schleiermacher)estecutotuldiferitdeaplicare.Eafaceun
saltdincolodesarcinamedieriintreatunciiacum,ntretuieu,princare
definimaplicaiaicareesteasumatidectrehermeneuticajuridic.
Sexaminm,bunoar,nelegereaunuiordin.Avemdeafacecuun
ordindoaracoloundeexistcinevamenits1urmeze.Prinurmare,
nelegereatineaicideunraportntreindivizi,dintrecareunulseafln
poziiadeaemiteordine,nelegereaunuiordinuluinseamnaplicarea
acestuiaasuprasituaieiconcretepecareacestaovizeaz.Deirepetarea
ordinuluipoateficerutpentruaverificadacacestaafostbineneles,acest
lucrunuschimbcunimicfaptulcsensulsuadevratsedeterminabiadin
concretulexecutriisalentocmai.Existdinacestmotiviforma
insubordonriiexplicite,cenuestepurisimpluonesupunere,cise
legitimeazpebazasensuluiordinuluicucareestensrcinatcinevaia
concretizriisale.Celcarerefuzexecutareaunuiordin1anelesilrefuz
pentruclaplicasuprasituaieiconcreteitieceanumearnsemnasl
urmezenaceasituaie,nmodevident,nelegerearecurgelauncriteriucenu
seaflnliteraordinuluiinicininteniarealaceluicedordinul,cidoarn
interpretareasituaieiiresponsabilitateaceluicesesupuneordinului.Chiar
dacunordinestedatnscris,sausesolicitformulareasanscris,pentrua
puteacontrolapotrivireanelegeriiiexecutriiacestuia,nuseconsiderc
acestaarconinetotul.Executareaordinelorpotrivitlitereidarnuiconform
sensuluiacestorareprezintunmotivpicaresc.Este,prinurmare,nendoielnic
ccelceprimeteunordintrebuiesefectuezeooperaiuneproductivde
nelegereaunuisens.
Dacnevomimaginaunistoriccaredescoperunastfeldeordinn
interiorultradiieiincearcs1neleag,vomconstatacacestaseafl
ntrosituaiecutotuldiferitdeceaadestinataruluioriginar.Elnuestecel
vizatideaceeanicinulvaputearaportalasine.Cutoateacestea,dac
doretesneleagcuadevratordinuleltrebuiesefectuezeidealiteraceeai
operaiunepecareoefectueazdestinatarulintenionatalordinului.iacesta
dinurmeste,frdoaripoate,capabilsdistingntrenelegereaunui
ordinindeplinireaacestuia.Elareposibilitateasnu1urmezechiardac
itocmaifiindc1aneles.Reconstruireasituaieincareafostemis
ordinulncauzsepoatedovedidificil,nsistoriculvaajungelaonelegere
deplindoarefectundaceastsarcindeconcretizare.Acestlucruconstituie
exigenahermeneuticlimpededeanelegedeclaraiaunuitextporninddin
situaiaconcretncareaceastaestefcut.
Potrivitcontiineidesineatiinei,istoriculuinuiestepermis,aadar,
sdistingntrecazulncaretextulavuseseodestinaieanume,saufusese
conceputdreptoposesiunepentrutotdeauna.Universalitateasarcinii
hermeneuticesarsprijinimaicurndpefaptulcoricetexttrebuieneles
potrivitscopusuluicareiestecorespunztor.Acestlucrunseamnctiina
istoricncearcsneleagoricetextmaintinsine,fraefectuaintenia
deconinutaacestuia,cilsndnafaradiscuieiadevrulacesteia,
nelegereaestedesiguroformdeconcretizare,nsunacaresecombincu
respectareauneiastfeldedistanehermeneutice.nelegedoarcelcarenelege
srmnneutru.Iatrevendicareapecareoformuleaztiina.
Potrivituneiastfeldeinterpretridesineametodiciitiinelorspiritului
sepoateafirmangeneralcinterpretulimagineazundestinataralturide
oricetext,indiferentdactextuliseadresaacestuianmodexplicitsaunu.
Acestdestinatarestenoricecazcititoruloriginarfadecareinterpretuleste
capabilssedisting.Acestlucrudevinelimpededinperspectivnegativ.Cel
careurmretesneleaguntextncalitatedefilologsauistoricnu
raporteazrostireaacestuialasinensui,ncearcdoarsneleagopinia
autorului.Attatimpctnuurmretedectsneleag,elnusepreocupde
adevrulobiectivalceloropinatecaatare,nicichiarncazulncaretextul
nsuipretindecarcomunicaunadevr.Inaceastprivinfilologuli
istoriculsuntdeacord.
Cutoateacestea,hermeneuticaiistorianusunt,nmodevident,
identice.Adncindunendiferenelemetodicedintreceledouvomdezvlui
pretinsalorcomunitateivomrecunoateadevratalorcomunitate.Istoricul
seraporteazdiferitfadetextele
II,2.Recuperareaproblemeihermeneuticefundamentaletransmisen
msurancarenzuietescunoasctrecndprinadevrulacestoraobucat
dintrecut.Deaceea,elncearcsntregeasciscontrolezetextulcu
ajutorulaltormotenirialetradiiei.Inochiisi.
Unadinslbiciunilefilologuluiesteaceeacacestaiprivetetextul
asemeneauneioperedeart.Ooperdeartesteolumentreagcareieste
sieisuficient.Insinteresulistoricnucunoateoastfeldeautosuficiena.
Diltheyeradeaceeaiprere,plasndusenopoziiecuSchleiermacher:
Filologiaardorisvadpretutindenioexistenmplinitnsine77.Incazul
ncareolucrarepoetictransmisprintradiieproduceimpresieasupra
istoriculuiacestlucrunuvaavea,cutoateacestea,orelevanthermeneutic
pentruacesta.Elnusepoateconcepedinprincipiucadestinataraltextuluii
nusepoatesubordonaexigeneiunuitexT.iinterogheaztextulmaicurnd
nceeacepriveteunlucrupecaretextulnudoretesloferedinproprie
iniiativ.Chiariistoriografulestesubordonatcriticiiistorice.
Istoriografulreprezint,aadar,osupralicitareatravaliuluihermeneutic.
Acestuifapticorespundesensulnou,radicalizat,pecareldobndeteaici
conceptuldeinterpretare.Elnusereferdoarlaefectuareaexplicita
comprehensiuniiunuitextdatpecaretrebuiesorealizezefilologul.
Interpretareaistoriciaremaicurndcorespondentulnconceptulexpresiei,
pecarehermeneuticaistoricnuldefinetenconformitatecusensulsu
clasicitradiional,cualtecuvintedreptuntermenretoricreferitorlaraportul
dintrelimbigndire.Expresiaexprimnudoarceeaceestemenitsfie
exprimatnea,ceeacesespuneprinea,ci,nprimulrnd,ceeaceaccedela
exprimarentroastfeldeopinareioasemenearostirefrafiexprimat,prin
urmare,ceeacetextultrdeaz,casspunemaa.Luatnacestsenslarg,
conceptuldeexpresiecuprindecumultmaimultdectexpresiaverbal.El
cuprindetotcetrebuieinvestigatpentruafidescoperitiacelcevacareface
posibil,nacelaitimp,investigarea.Aadar,interpretareanuvizeazaici
sensulintenionat,cipecelascunsicaretrebuiedezvluit.Deaceea,orice
textnuestedoarunsensinteligibil;elnecesitointerpretaredinmultiple
perspective,ntropriminstanesteelnsuiunfenomendeexpresie,
nelegemmotivulpentrucareistoriculestepreocupatdeaceastlaturasa.
Valoareadocumentarauneirelatri,depild,depindentradevrdece
anumenfieaztextulncalitatedefenomendeexpresie.Porninddeaicise
poateghiciceanumeurmreaautorulsu,fraseamintiafiliereasa
partinic,convingerileprinprismacroratrateazlucrurile,sauchiarlipsade
scrupuleiipocriziaceipotfiatribuite.Acetifactorisubiectivicetinde
credibilitateamartoruluitrebuie,evident,luainconsiderare,nsvafi
interpretatnaintedetoateconinutultradiiei,chiardaccredibilitatea
subiectivaacesteiaafostdejaclarificat,cualtecuvintetextulvafinelesca
undocumentalcruisenspropriuzissecereidentificatdincolodesensulsu
literal,depildprincomparaiecualtedatecepermitevaluareavaloriiistorice
auneitradiii.
Aadar,istoricultrebuiesinterpreteletradiiamtrunsensdiferitdect
celpecaretextelelreclamdelasine.Ellevaexaminantotdeaunampreun
cuinteniadesenspecareoexprim,cutndrealitateapecareacesteao
expriminvoluntar.Texteleseniralturidematerialulistoric,alturide
aanumitelermiealetrecutului.Acesteanecesitlarndulloro
interpretare,cualtecuvintenutrebuienelesepotrivitcelorpecarele
comunic,cinfunciedeceeacesemrturisetenele.
Asistmaicilaomplinireaconceptuluideinterpretare.Interpretarea
estecerutacoloundesensultextuluinupoatefinelesnmoddirect.
Interpretareaestecerutpestetotundesuntemmefienifatdeceeao
manifestarenfieaznmodnemijlocit.Astfel,
277DerjungeDilthej,94.
Uluipsihologulinterpreteazpunndlandoialsensulintenionalal
manifestrilorexistenialeiexaminndproceseleincontiente.Totastfel,
istoriculinterpreteazdateletradiieipentruaptrundedincolodeacestea
ctreadevratulsenscareseexprimiseascundenacelaitimpnacestea.
Existnacestsensotensiunefireascntreistoricifilologulcare
urmretesneleaguntextpentrufrumuseeaiadevrulsu.Istoricul
interpreteazavndnvederecevacenuesteenunatntextinuseplaseaz
nmodnecesarndireciadesensintenionatatextului.Contiinafilologic
iceaistoricintr,nfond,nconflictunacucealalt.
Cutoateacestea,aceasttensiuneesteabiaperceptibildin
momentulncarecontiinaistoricamodificatatitudineafilologic.Filologula
renunatncepnddeatuncilaideeactextelesaledispundeovaloare
normativ.Numaivedenelemodelealerostiriiinulemaiconsiderpotrivit
exemplaritiicelorrostitenele,cinperspectivaunuilucrupecareacestea
nulvizeaz,cualtecuvintedinperspectivaistoricului.Cuaceasta,filologiaa
devenitodisciplinauxiliaraistoriei.Acestlucrusavdit,depild,ncazul
filologieiclasicenmomentulncareaceastaapreluatdenumireadetiina
antichitii(cumsantmplatlaWilamowitz).Eaesteoramuracercetrii
istoricealcreiobiectlconstituienaintedetoatelimbailiteratura.Filologul
esteistoricnmsurancareextragedinizvoareleliterareodimensiune
istoricparticular,nelegereanseamn,atunci,pentruel,inserareaunuitext
datnnlnuireaistorieiuneilimbi,auneiformeliterare,aunuistiletc.Iar
aceastmediereduce,nceledinurm,laointegrarentotalitateanlnuirii
istoriceavieii.Vecheasanaturieselasuprafadoarsporadic.Astfel,
judecnduipeistorigrafiiantici,vatindesacordeacestormariscriitoriun
creditmaimaredectarcrededecuviinunistoric,naceastcredulitate
ideologicafilologuluicesupraevalueazvaloareadocumentaratextelorsale
rezidultimarmiavechiisalepreteniideafiunamatoralvorbirii
frumoaseiunmijlocitoralliteraturiiclasice.
Formulmaicintrebareadacoastfeldedescriereaproceduriitiinelor
spiritului,asupracreiaistoriculifilologuldinzilelenoastresuntdeacord,
esteunaadecvatidacpreteniauniversalformulataicidecontiina
istoricesteunalegitim.Acestlucruparesfiediscutabilcelputinnceeace
privetefilologa.nclinndusenfatacriteriuluicercetriiistorice,filologul,
prietenulvorbiriifrumoase,ajungenceledinurm,ssenesocoteascpesine
nsui.Exemplaritateatextelorpoateafectantroprimainstanforma.Ideea
potrivitcreialiteraturaclasicexprimtotulnmodexemplartinedeunvechi
pathosumanist,nsceeaceesterostitntrunmodattdeexemplaresten
realitatemaimultdectunmodelformal.Rostirilefrumoasepoartacestnume
nudoarfiindcceeaceestespusneleestefrumosspus,ciipentrucnele
estespusicevafrumos.Elenuvorsfieconsideratedoarcareuiteoratorice.
Cazultradiieipoeticeapopoarelordemonstreazcnuadmirmdoarforaei
poetic,ci,naintedetoate,iadevrulsuperiorceserostetedinaceasta.
Prinurmare,dactravaliulfilologicmaipstreaznccevaviudin
asumareaunuimodel,elnuraporteaz,nrealitate,textelesaledoarasupra
unuidestinatarreconstruit,ciilasinensui(firete,frafidispuss
admitacestlucru).Admiteexemplarulnexemplaritateasa.nsorice
asumareaunuimodelconinedintotdeaunaocomprehensiunecenumaieste
doaradmisiv,ciformuleazoalegereiiasumunangajament.Deaceea,
oriceraportaredesinelaunmodelarecaracteruluneifiliaii.Deoarecefiliaia
depetesimplaimitare,nelegereaproprieacesteiaesteoformmereu
278Vezi,bunoar,studiulluiH.Patzer,DerHumanismusals
MethodenproblemD.Klass.Philol.(StudiamGenerale,1948).
II,2.Recuperareaproblemeihermeneuticefundamentalennoita
ntlniriiiestelarndulsuosurvenire,tocmaipentrucnuesteoformde
suspendare,ciincludeprocesulaplicrii.Filologulesemaideparteuriaa
pnzacutumeiitradiieicarenepoartpenoitoi.
Daclucrurilestauntradevrastfel,filologiaartrebuisseridicela
adevrataeidemnitateilaonelegereadecvatdespresinenaintedetoate
eliberndusedeistorie.Acestlucrumisepare,totui,insuficient.Artrebuis
nentrebm,maicurnd,dacimagineacomportamentuluiistoric,carenea
cluzitaici,nuestecumvaunadeformat.Poatecnartrebuisorientm
nudoarcomportamentulfilologului,ciipecelalistoriculuinfunciede
idealuldemetodaltiinelornaturii,pecareni1oferhermeneuticajuridic
iceateologic.Esteprobabiladevratcistoriculncearcsptrund
ndrtultextelorpentrualesmulgeoexplicaiepecareacesteanuvorinici
nusuntcapabilesoofere.Msurndcuajutorulcriteriuluipecarel
reprezintuntextizolat,lucrurileparssteantradevrastfel.Istoriculi
trateaztexteleasemeneaunuijudectordeinstruciecareiinterogheaz
martorii.Cutoateacestea,simplaconstatareafaptelorobinutcudibcie
dindepoziiilemartorilornuldefinetentradevrpeistoric,ciabia
nelegereasemnificaieipecareodescopernconstatrilesale.Mrturiile
istoricesuntnacestsenssimilaremrturiilornfaauneiinstane.Utilizarea
aceluiaitemennuestentmpltoare.Mrturiaestenambelecazuriun
instrumentnslujbaconstatriifaptelor,nsnuacesteaconstituieobiectul
propriuzis,cireprezintdoarmaterialulefecturiiadevrateisarcini:
descoperireadreptii,careirevinejudectorului,ideterminareasemnificaiei
istoriceaunuiprocesncadrultotalitiicontiineisaleistoricedesine,carei
revineistoricului.
Astfel,ntreagadeosebireedoaroproblemdecriteriu.Definindu1prea
restrictivvomratafondul.Dacamartatdejancazulhermeneuticii
tradiionalecaaceastareducenmodartificialdimensiuneafenomenului,acest
lucruestevalabil,poate,ipentrucomportamentulistoric.Cciiaici
chestiunileesenialeprecedoriceaplicareametodeloristorice.Ohermeneutic
istoriccenuseaxeazasupraeseneintrebriiistoriceinusentreabce
anumelmotiveazpeistoricsseapleceasupratradiieisepriveazsingur
deadevratuleimiez.
Dacvomineseamadeacestlucru,raportuldintrefilologieiistoriese
nfieazdintrodatcutotulaltfel.Contaminareafilologieidectreistorie,
desprecareamvorbit,nuconstituieaspectuldefinitivalproblemei.Misepare,
maicurnd,c.Problemaaplicriipecareamfostnevoiisoreaducemn
ateniafilologuluiestedeterminantsipentrusituaiacomplicata
comprehensiuniiistorice.Lucrugreudecrezut,dacnegndimlafaptulc
nelegereaistoricparesrefuzedinprincipiuexigenaaplicriiformulatde
tradiie.Amvzutmodulncareaceastaprintrodislocarespecifica
intenieirefuzsadmitvalabilitateatextuluipotrivitintenieisalepropriii
ltrateazdreptosursistoric,cualtecuvinte,extragedinelnelegereaunui
lucrupecaretextullexprimdoar,frslvizeze.
Dac,ns,vomprivimaiatent,vatrebuisnentrebm,totui,dac
nelegereaistoriculuiestentradevrstructuraldiferitdeceaafilologului.
Desigurcceldintiexamineaztexteledintroaltperspectiv,nsaceast
modificareaintenieivizeazdoartextulizolatcaatare.Istoriculproiecteaz,
totui,textulizolatnunitateatotalitiitradiieialturidealteizvoarei
mrturiiistorice.Unitateaacestuintregaltradiieiesteadevratulsuobiect
hermeneutic.Eaesteceapecaretrebuiesoneleagnacelaimodncare
filologulnelegetextulsununitateaintenieiacestuia.Prinurmare,eleste
nevoitlarndulsusnfptuiascoaplicare.Iatlucrulesenial.
Comprehensiuneaistoricsedovedeteafiunfeldefilologielascarmare.
Ului
Insacestlucrununseamncmprtimnceeaceneprivete
atitudineahermeneuticacoliiistoriceacreinaturproblematicam
prezentatomaidevreme.Amvorbitacolodesprepredominanaschemei
filologicencadrulpercepieidesineistoriceiamartat,porninddela
fundamentareadiltheyanatiinelorspiritului,cinteniapropriuzisacolii
istoriceceadeacunoateistoriacarealitateinucasimpldesfurarea
unornlnuirideideiafostincapabilsseimpun,nceeaceneprivete
nuvomafirma,mpreuncuDilthey,coricesurvenireconstituieoformde
senslafeldedesvritcauntextlizibil.Definireaistorieicafilologielascar
marenusereferlaistoriecaistorieaideilor.
Refleciilenoastresendreapt,maicurnd,ndireciaopus.Amreuit,
dinctesepare,snelegemmaibineceanumenseamnlecturaunuitext.
Frndoialcnuexistniciuncititornfaaochilorcruiamareacartea
istorieiuniversalesarnfiadeschis.Darestedeasemeneaadevratcun
cititornuciteteniciodatdoarceeaceisenfieazntruntext.Inorice
lecturseconsummaicurndoaplicare,astfelnctcelcareciteteuntext
esteprezentelnsuinsensulpecarelaude.Elaparinetextuluipecarel
nelege.Liniadesenscareisenfieaznlecturaunuitextsfrete
ntotdeauna,nmodnecesar,ntroindeterminaredeschis.Elpoate,bachiar
trebuiesadmitcgeneraiileurmtoarevornelegediferitceeaceelacitit
ntextulrespectiv.Ceeaceestevalabilastfelpentruoricecititorestevalabili
ncazulistoricului,nscuobservaiacnelegereasapresupunemedierea
totalitiitradiieiistoricecuprezentulproprieisaleviei.Prinaceastael
meninedeschidereaacesteitotalitarictreviitor.
Recunoatempeaceastcalefiounitateluntricintrefilologiefiistorie,
nsaceastanuestevzutnuniversalitateametodeiistorice,substituirea
obiectivatoareainterpretuluidectrecititoruloriginar,inicincriticaistoric
atradiieicaatare.Estevorba,invers,defaptulcambeleefectueazo
operaiunedeaplicarecediferdoarcaproporie.Dacfilologulnelegeun
textdatiaracestlucrunseamn,cualtecuvinte,csenelegepesinen
textulsuistoriculnelegedincolodeaceastamareletextalistoriei
universalencareoricetexttransmisprintradiiereprezintdoarunfragment
desens,oliter,nelegnduselarndulsupesinenacesttexturia.
Amndoi,attfilologulctiistoricul,serentorcdinuitareadesinencarei
exilaseogndirealcreiuniccriteriulconstituiacontiinametodicatiinei
moderne.Contiinaefecteloristorieiesteadevratullorfundamentncarese
regsescamndoi.
Cuaceasta,modelulhermeneuticiijuridicesadoveditafintradevr
fructuos.Atuncicndjuristulcendeplineteofunciejudectoreascare
contiinalegitimitiigestuluisuntregitorfadesensuloriginaralunuitext
delege,elnfptuieteastfeltocmaiceeaceseproducencadruloricrei
comprehensiuni.Vecheaunitateadisciplineihermeneuticeestereabilitat
odatcurecunoatereaeficacitiicontiineieficacitiiistoriceninteriorul
oricreiactvittihermeneuticeafilologului,ctiaistoricului.
Sensulaplicrii,prezentntoateformelecomprehensiunii,adevenit
astfellimpede.Nuestevorbadespreaplicareaulterioaraunuielementgeneral
datnelesnprealabilnsineasupraunuicazconcret,cidesprenelegerea
realageneraluluinsuipecaretextuldatlreprezintpentrunoi.
Comprehensiuneadevineomodalitateaeficacitiiiseconsideroastfelde
eficacitate.
II,3.Analizacontiineieficacitiiistorice259
3.Analizacontiineieficacitiiistoricea)Limitafilozofieireflexive279
Vatrebuisntrebmacum:careestemodulncareseleagaici
cunoatereaieficacitatea?Amsubliniatdejafaptulccontiinaeficacitii
istoriceestediferitdeinvestigareaistoriculuieficacitiiuneiopere,aurmeipe
careaceastaolasnspateleei.Eaestemaicurndocontiinaopereinsei
ieste,prinurmare,eficientprineansi.ntreaganoastrexpunere
privitoarelaformareaifuzionareaorizonturiloreramenitsdescrietocmai
aceastformdemplinireacontiineieficacitiiistorice.Darcefelde
contiinesteaceasta?Iatproblemacentral.Orictamaccentuac
contiinaeficacitiiistoriceesteinseratnefectulnsui,aceastadispunen
calitatedecontiinnmodesenialdeposibilitateadeaseridicadeasupra
aceluicevaacruicontiineste.Structurareflexivitiiestedatdin
principiumpreuncuoricecontiin.Prinurmare,eatrebuiesfievalabili
ncazulcontiineiistorieiefectelor.
Putemformulaacestlucruinfelulurmtor:nueste,oare,aa,corice
discursprivindcontiinaeficacitiiistoriceneplaseaznlegitateaimanent
areflecieicedizolvoriceafectaredirectcetinedeunefect?Nusuntem,oare,
obligaisidmastfeldreptateluiHegel,iarmediereatotalntreistoriefi
adevr,aacumesteeaconceputdeHegel,nunevaaprea,totui,nchipde
fundamentalhermeneuticii?
Aceastntrebareeste,ntradevr,crucial,dacnegndimlaconcepia
istoricasupralumiiidezvoltareaacesteiadelaSchleiermacherpnla
Dilthey.Pestetotsevdeteacelailucru.Revendicareahermeneuticiiapare
dreptmplinitpestetotabianinfinitulcunoaterii,nmediereareflexiva
ntregiitradiiicuprezentul.Easenfieazntemeiatpeidealulunei
elucidritotale,pedezmrginireatotalaorizontuluinostruistoric,peabolirea
proprieifinitudinininfinitateacunoaterii,ntruncuvnt,peubicuitatea
spirituluicecunoateistoric.FaptulcistorismulsecoluluialXlXleanuia
asumatniciodatnmodexplicitaceastconsecinare,frndoial,o
importanfundamental.Cci,nultiminstan,istorismuligsete
legitimareanpoziialuiHegel,chiardacistoriciinsufleiidepatosul
experieneilinvocaumaicurndpeSchleiermachersauWilhelmvon
Humboldt.InsniciSchleiermacheriniciHumboldtnuiaudusgndulpn
lacapt.Chiardacacetiaaccentueazindividualitatea,barieraalteritiipe
carenelegereanoastrtrebuiesodepeasc,nelegereaigsete
desvrirea,nceledinurm,totdoarntrocontiinfinitisentemeiaz
peideeaindividualitii.Cuprindereapanteistaindividualitiinabsoluteste
ceacarefaceposibilmiracolulnelegerii.Astfel,fiinaicunoaterease
ntreptrundiaicinabsolut.NicikantianismulluiSchleiermacherinicicel
alluiHumboldtnuconstituie,prinurmare,oafirmaiesistematicautonom
nraportcudesvrireaspeculativaidealismuluindialecticaabsolutalui
Hegel.CriticafilozofieireflexivecarelvizeazpeHegeliatingeipeacetia.
Vatrebuisnentrebmdacproprianoastrncercaredeformularea
uneihermeneuticiistoriceesteafectatlarnduleideaceeaicritic,saudac
vomreuisnesustragemrevendicriimetafiziceafilozofieireflexiveis
justificmlegitimitatea
279(Termenulfilozofiereflexivafostconsacratdectreifegelnsens
polemicfadeJacobi,KantiFichte.AparechiarintidullucrriiGlauben
undWissen,nscafilozofiereflexivasubiectivitii.Hegelnsuiiopune
acesteiarefleciaraiunii^
280Vezisupra,p.229.
Uluiexperieneihermeneuticensuindunecriticainfluentistorica
tinerilorhegelienilaadresaluiHegel.
Pentruaceastaestenecesarscontientizmmaintiforairezistibila
reflecieiabsoluteisadmitemccriticiiluiHegelnaufostntradevr
capabilisstrpungcerculmagicalacestuitipdereflecie.Izolareaproblemei
uneihermeneuticiistoricedeconsecinelehibridealeidealismuluispeculativva
aveasortideizbnddoardacnunevommulumicuosubminare
iraionalistaacesteia,civomtisreinemadevrul>.;gndiriihegeliene.
Mizanoastresteaceeadeagndicontiinaeficacitiiistoriceastfelnct
contiinaeficacitiisnuduclaodizolvareanemijlociriiisuperioritii
opereicareartransformaodinnountrosimplrealitatereflexiv.Ne
intereseaz,aadar,sgndimorealitatecelimiteazomnipotenarefleciei.
Exactacestaafostpunctulmpotrivacruiasendreptacriticaadresatlui
Hegelicelncareadevrulprincipiuluifilozofieireflexivesadoveditsuperior
tuturorcriticilorsi.
FaimoasapolemicaluiHegelmpotrivalucruluinsinealluiKantva
puteaclarificaacestlucru281.MrginireacriticaraiuniiefectuatdeKanta
limitataplicareacategoriilorasupraobiectelorexperieneiposibileideclar
dreptincognoscibillucrulnsine,careseafllatemeliafenomenelor.
ArgumentaiadialecticaluiHegeladuceaiciobieciapotrivitcreiaraiunea
demonstreazcaceastdistincieestenrealitateunaproprieacesteia,
deoareceraiuneaesteceacaretraseazgranieleidistingefenomenelede
lucrulnsine.Eanuatingenicidecum,astfel,propriaeigrani,ci,trasnd
aceastgrani,eaestemaicurnddeplincontient.Cciacestlucruar
nsemnacadepitodeja.Ideeagranieicuprindentotdeauna,nacelai
timp,acelcevacucaresemrgineteceeaceestengrditpringrani.Potrivit
dialecticiisale,graniaexistdoarabolinduse.Inmodsimilar,noumenalulce
caracterizeazlucrulnsinespredeosebiredemanifestareasaexistnsine
doarpentrunoi.Ceeacedevinevizibilprindialecticagranieinplangeneral
logicsespecificpentrucontiinncadrulexperienei.Noumenaluldistinct
deaceastaestepropriasaalteritateiestecunoscutnadevrulsuabiacnd
estecunoscutcaSine,cualtecuvinte,cndsecunoatepesinendesvrita
contiindesineabsolut.Vomexaminacevamaincolodreptateailimitele
acesteiargumentaii.
CriticandreptatdepecelemaivariatepoziiidectrecriticiiluiHegel
mpotrivaacesteifilozofiiaraiuniipurenurezistnfaaconsecineimedierii
dialecticetotaledesinepecareHegeladescrisonspecialnfenomenologiasa,
tiinadesprecunoatereacaresenfieaz.Prototipultuturorobieciilor
mpotrivacaracteruluinelimitataldialecticiihegeliene,potrivitcruiacellalt
nuartrebuiexperimentatdreptAltulpropriuluisinecuprinsdecontiinade
sinepur,cidreptcellalt,tu,nuestedecisiv.Evoluiadialectica
Fenomenologieispirituluinuestedeterminat,poate,denimicaltcevantrun
modmaihotrtordectdeproblemarecunoateriiluitu.Vomamintidoar
ctevaetapealeacesteiistorii:contiinadesineproprieaccede,potrivitlui
Hegel,laadevrulContiineisaledesinedoarsmulgnduiprinlupt
recunoatereasancellalt.Raportulnemijlocitdintrebrbatifemeie
reprezintcunoatereanaturalafaptuluireciprocdeafirecunoscut(325;
Dincolodeaceasta,contiinamoral(Geivisseri)reprezintelementulspiritual
alfaptuluideafirecunoscut,iarrecunoatereadesinereciproc,ncare
spiritulesteabsolut,poatefiatinsdoartrecndprinmrturisire
281Vezi,deexemplu,En%60.%
282[Amprezentatntretimpointerpretareexactadialecticii
recunoaterii(PhnomenolojiedesGeistesIV,A.Selbststandigkeitund
UnselbststndigkeitdesSelbsbewuBtseins.HerrschaftundKnechtschaft,)
HegelsDiakktik.SechshemeneutischeStudien,Tubingen,19802(Ga.Werke,
Bd.3),Kap.HI.]
II,3.Analizacontiineieficacitiiistorice

(Bekenntnis)iiertare(yer^eihun^.Esteindiscutabilcobieciilelui
FeuerbachiKierkegaardseregsescanticipatenacesteipostazealespiritului
descrisedeHegel.
Polemicandreptatmpotrivagnditoruluiabsolutesteeansilipsit
deopoziieproprie.PunctularhimedlcdincarefilozofialuiHegelpoatefi
dezechilibratnuvaputeafigsitniciodatnreflecie.Tocmaiacestlucru
constituiecalitateaformalafilozofieireflexive:faptulcnupoateexistanicio
poziiecenuestecuprinsnmicareareflexivacontiineicedevine
contientdesine.Eternatrimiterelanemijlocirefieceaanaturiitrupeti,fie
ceaaunuituceemitepretenii,fieceaafactualittiiimpenetrabilea
hazarduluiistoric,sauarealitiirelaiilordeproduciesacontrazis
dintotdeaunasingurnmsurancareeansinuconstituieoraportare
directcioactivitatereflexiv.Criticahegeliandestngaauneisimple
reconcilieriteoreticecarearrmnedatoarecuoschimbarerealalumii,
ntreagateoriedesprersturnareafilozofieinpoliticesteechivalentcuo
autosuprimarepeterenulfilozofiei283.
Seimpuneastfelntrebareancemsurcorespundesuperioritatea
dialecticafilozofieireflexiveunuiadevrobiectivincemsurdnatere
doaruneiiluziiformale.Argumentaiafilozofieireflexivenupoateoculta,ncele
dinurm,faptulccriticagndiriispeculativeexercitatdepepoziia
contiineiumanefiniteconineunadevr.Acestlucruesteilustratnaintede
toatedefigurileepigonalealeidealismului,cumarficriticaneokantiana
filozofieivieiiiafilozofieiexistenei.HeinrichRickert,careformulan1920o
argumentaienimicitoarelaadresafilozofieivieii,nareuitsseapropiede
rezonanaluiNietzscheiDilthey,carencepusesiaproprortiinacea
perioad.Esteevidentc,nciudaoricreidemonstrrilimpeziacontradiciei
interioareaoricruirelativism,Heideggeraredreptateatuncicndafirmc
toateacestedemonstraiivictorioasemaipstreaznelecevadintrsturile
unuiasaltprinsuprindere284.Acestearateazlucrulesenial,orictarprea
deconvingtoare.Utilizndule,vomaveadreptate,nselenuexprim,cu
toateacestea,onelegeresuperioarcarearputeafirodnic.Faptulcteza
scepticsauceaarelativismuluidoretesfieeansiadevrat,anulndu
seastfelsingur,esteunargumentirefutabil.Darseobine,oare,astfelceva?
Argumentulreflexivcaresedovedeteafiastfelbiruitorsersfrngemai
curndasupraceluicarelformuleaz,aruncndumbrandoieliiasupra
valoariideadevrarefleciei.Nuesteatinsrealitateascepticismuluisaua
relativismuluicedizolvoriceadevr,cipreteniadeadevraargumentrii
formalengeneral.Deaceea,legitimitateafilozoficaformalismuluiunorastfel
deargumentereflexiveestedoaraparent.Inrealitate,nusecunoatenimic
prinele.Cunoatemlegitimitateaaparentauneiastfeldeargumentrinainte
detoatedinsofisticaantica,alcreividinteriorafostdemonstratdectre
Platon.Elafosticelcareavzutcuclaritatecnuexistniciuncriteriu
argumentativsuficientprincaresarputeadistingentreutilizareacuadevrat
filozoficavorbiriiiceasofist.AcestaaratnspecialnScrisoareaVllac
posibilitateaformalainfirmriiuneitezenuexcludenmodnecesaradevrul
acesteia.
283Acestlucruesteevidentpnnzilelenoastrencadrulliteraturii
marxiste.VezielaborareaenergicaacestuipunctlaJ.Habermas,Zur
philosophischenDiskussionumMarxunddenMarxismus(Phil.Rundschau
V,3/4,195,p.183sq.).
284Heidegger,SeinundZeit,p.229.
285Acestaestesensulexpuneriidificiledela343c,pentruexplicarea
creiaceicarerefuzsadmitautenticitateaScrisoriiaVllasuntobligais
presupunexistenaunuidubluplatoniciananonim.[Veziexpunereamea
detaliatnDialektikundSophisticimVILplatonischenBrief'(Ger.Werke,Bd.
6,pp.90115).]ului
Prototipuloricreiargumentrivideestentrebareasofist:cumam
puteasnentrebm,nfond,nlegturcuunlucrupecarenu1cunoatem.
EstesemnificativcaceastobieciesofistpecarePlatonoformuleazn
Menon(tm)nuestedepitacoloprintrorezolvareargumentativsuperioar,
ciinvocndusemitulpreexistenteisufletului.Estevorba,frndoial,despre
unrecursironic,ntructmitulpreexistenteiicelalanamnezeimenits
rezolvemisterulntrebriiicutriinuapeleaznrealitatelaocertitudine
religioas,cilacertitudineasufletuluicecautcunoatereaicareseimpune
nfataviduluiargumentaiilorformale.Estecutoateacesteasemnificativ
pentruslbiciuneapecarePlatonodescopernlogosfaptulccriticasaa
argumentriisofistenuestentemeiatlogic,cimistic.Aacumopinia
adevratesteofavoareiundaralzeilor,cutareaicunoaterealogosului
adevratnuestenicieaposesialiberaspiritului.Vomvedeamaitrziuc
legitimareamiticpecarePlatonodaicidialecticiisocraticeareoimportan
fundamental.Dacsofismularrmnenerespinsiaracestanupoatefi
infirmatpecaleargumentativacestargumentarducelaresemnare.Este
argumentulraiuniileneeiposedcaatare,ntradevr,odimensiune
simbolic,ntructoricerefleciegoalduceladiscreditareareflecieingeneral
nciudaizbnziisaleaparente.
Respingereaplatonicianasofismuluidialecticprinrecurslamitologi,
orictarpreadeconvingtoare,nusatisfacegndireamodern.Hegelnu
admiteniciofundaremiticafilozofiei.Raiuneaeste,nceledinurm,cea
caresefundeazpesinensi.Elaborndastfeldialecticareflecieicamediere
desinetotalaraiunii,Hegelesteprincipialsuperiorformalismului
argumentativpecare1anumitsofisturmndu1pePlaton.Dialecticasanu
este,deaceea,maipuinpolemicdectSocrateleplatoniciannicifade
argumentaiavidanelegerii,pecareonumetereflecieexterioar.ns
nfruntareacuHegeleste,dinacestmotiv,deoimportanesenialpentru
problemahermeneutic.CcifilozofiaspirituluialuiHegelpretinderealizarea
uneimedieritotaleaistorieicuprezentul.Aceastanutrateazunformalismal
refleciei,ciacelailucrupecaretrebuieslurmrimlarndulnostru.Hegel
lumineazreflexivdimensiuneaistoricncaresenrdcineazproblema
hermeneuticii.
Vatrebui,nconsecin,sdeterminmstructuracontiineieficacitii
istoricecureferirelaHegelidetandunedeacesta.Interpretarea
spiritualistdatdeHegelcretinismului,princareacestadeterminesena
spiritului,nuesteatinsdeobieciapotrivitcreiaaceastanumailasloc
experieneiceluilaltiaalteritiiistoriei.Viaaspirituluiconst,maicurnd,
nasecunoatepesinenceeaceestediferit.Spiritulorientatctre
cunoatereadesinesevedescindatnraportcupozitivulcantruparea
strinuluiitrebuiesnveeconciliereacuacestarecunoscndu1caceeace
iestepropriuifamiliar.Dizolvareatrieipozitivitiiducelareconciliereasa
cusine.nmsurancareoastfeldereconciliereconstituietravaliulistorical
spiritului,comportamentulistoricalspirituluinuesteniciooglindiredesinei
niciosimpldepireformaldialecticanstrinriidesinepecareasuferito,
cioexperienceexperimenteazrealitateaiesteeansireal.
B)Conceptulexperieneiiesenaexperieneihermeneutice
Tocmaiacestaestelucrulpecaretrebuieslreinempentruanaliza
contiineieficacitiiistorice:aceastaarestructuraexperienei.Conceptul
experieneimisepareorictdeparadoxalarsunaacestlucrucfaceparte
dinconceptelecelmaipuinelucidatedecare
286Menon80dsq.[MENON:ncechipveicerceta,Socrate,unlucru
pecarenu1tiideloccumeste?;Platon,Dialoguri,EditurapentruLiteratur
Universal,Bucureti,1968N.Trad.]
II,3.Analizacontiineieficacitiiistoricedispunem.Datoritrolului
centralalacesteiapentrutiinelenaturiincadrullogiciiinductive,acestaa
suferitoschematizareepistemologiccediminueaz,nopiniamea,coninutul
suoriginar.ReamintescfaptulcDiltheyreproadejaempirismuluienglezo
formaieistoricdeficitar.Acestlucruaparenochiinotridupceam
vorbitdespreooscilareneclaraluiDfiltheyntreunmotivcetinedefilozofia
vieiiiunulcetinedeteoriatiineidreptocriticextremdeincomplet.
Slbiciuneadepnacumateorieiexperienei,carelvizeazipeDilthey,
esteaceeacesteorientatnntregimectretiiniignor,deaceea,
istoricitatealuntricaexperienei.elultiineiesteceldeaobiectiva
experienaastfelnctaceastasnumaipstrezeniciocomponentistoric.
Experimentultiinificrealizeazacestlucruprinintermediulorganizriisale
metodice.Unlucrusimilarlefectueaz,ns,imetodaistoriccriticn
tiinelespiritului.Ambelecautgarantareaobiectivitiifcndcaexperienele
cestaulabazsfiereluabilepentruoricine.Aacumntiinelenaturii
experieneletrebuiesfieverificabile,ntreagaprocedurartrebuisdevin
controlabilintiinelespiritului.Deaceea,tiinanupoatelsaloc
istoricitiiexperienei.
Prinaceasta,tiinamodernnufacealtcevadectscontinuenstilul
eimetodicacellucructrecareaspirdejaoriceexperien.Ccioexperien
estevalabildoarattatimpctseconfirm.Funciaeisuperioarsesprijin,
nacestsens,perepetabilitateaeideprincipiu.Daracestlucrunseamnc,
potriviteseneisale,experienaaboletensinepropriaeiistorieiosuprim
astfel;ceeaceestevalabilattpentruexperienacotidian,ct,maiales,n
cazuloricreiorganizritiinificeaacesteia.Faptulcteoriaexperieneise
raporteaznntregimeteleologicladobndireaadevruluicareesteatinsnea
nuconstituieounilateralitatentmpltoareateorieimoderneatiinei,ciun
faptntemeiatobiectiv.
nspecialEdtnundHusserlafostcelcareiandreptatcudeosebire
ateniaasupraacesteiprobleme,ncercndselucidezeprincercetrimereu
rennoiteunilateralitateaidealizriitiinificeaexperienei.Husserlofercu
aceastintenieogenealogieaexperieneiceprecedencalitatedeexperiena
lumiivieiiidealizareaprinintermediultiinei.Cutoateacestea,miseparec
elnsuimaiestencstpnitdeunilateralitateapecareocritic.Cciel
maiproiecteaznclumeaidealizataexperieneitiinificeexacteninteriorul
experieneioriginarealumiiatuncicndmeninepercepiadefinitca
exterioar,ndreptatasuprasimpleicorporaliti,cafundamentaloricrei
experieneulterioare.Citez:Cutoatecprinprezenaeisensibilaceasta
atragenumaidectasuprasainteresulnostrupracticsauspiritual,niseofer
numaidectdreptcevautil,atractivsaurespingtor,toateacestease
ntemeiaztocmaipefaptulcestevorbadespreunsubstratacruiconstituie
esteaprehendabilsimplu,prinsimuri,ctrecareconducentotdeaunacalea
uneiexplicitriposibile288.[Seobservctdeputernicesteinfluenta
anticipriiontologicecareldomin.]ncercarealuiHusserldeareveniprintro
geneticasensuluiasupraoriginiiexperieneiideadepiidealizarea
tiinifictrebuiesseconfrunte,nmodevident,nspecialcudificultateace
rezultdinfaptulcsubiectivitateatranscendentalpuraegouluinueste
dat,ntradevr,caatare,cintotdeaunanidealizareaas?Vezi,deexeplu,
expunereadinErfahrungundUrfei/,p.42,precumiceadinmarealucrare
asupraCrimeitiineloreuropeneifenomenologiatrancendental,p.48sq.;
130sq.[Conceptuldefundareprezentaiciesteunulcutotuldiferit.Din
punctdevederefenomenologic,percepiapurmisepareafiunsimplu
constructcecorespundeconceptuluiderivatdeprezentualitate(Vorhandenheif)
iapareastfelcaopoziierezidualaidealizriisaleceinedeteoriatiinei.]
288HusserlianaVI,loC.Cit.
Vezisuprap.190sq.
Uluiefectuatdelimb,imanentdobndiriioricreiexperieneincare
manifestapartenenaeuluiindividuallacomunitateasalingvistic.
ntradevr,dacnentoarcemlanceputurileteorieimoderneatiinei
ialogiciimodernentlnimaceastproblem,ianume,ncemsurpoate
existangeneraloutilizarepuraraiuniinoastre,unmoddeaproceda
potrivitunorprincipiimetodice,osituaredeasupratuturorprejudecilori
preconceptiilornaintedetoateacelorverbaliste.Preformantadeosebita
luiBaconnaceastproblemesteaceeadeanusefimulumitcusarcina
logicimanentdeaelaborateoriaexperieneicateorieauneiinducii
adevrate.Elaanalizatntreagadificultatemoralicaracterulndoielnicdin
punctdevedereantropologicaluneiastfeldeperformaneempirice.Metodasa
inductivvreasseridicedincolodemodulneregulatiaccidentalncareia
natereexperienacotidianicuattmaimultdeasuprautilizriidialectice,a
acesteia.Baconrevoluioneazastfel,ntromanierceanunanouaera
cercetriimetodice,teoriainducieibazatpeoenumeraiosimplexsusinut
ncncadrulscolasticiiumaniste.Conceptuldeinducieexploateazfaptulc
generalizareaseproducepebazaunorobservaiialeatoriiipretinde
valabilitateattatimpctnuntlneteoinstancontrar.Baconopune,
dupcumsetie,luianticipaiageneralizriiprematureaexperienei
cotidieneinterpretationaturae,interpretareacompetentaadevrateifiineia
naturii28.Aceastaarurmaspermitprinexperieneorganizatemetodic
ascensiuneagradualctregeneralitileautenticeifundate,ctreformele
simplealenaturii.Aceastmetodadevratsedefineteprinfaptulcaici
spiritulnuestelsatssedescurcedeunulsingur9.Elnuarevoiesse
nalenzbor,dupcumiardori.Exigenaformulataicieste,maicurnd,
ceaauneiridicrigradatim(pascupas)dinspreparticularctregeneral,
pentruadobndioexperienordonatceevitoriceprecipitare2
MetodasolicitatdeBaconestedenumitdectreelnsui
experimental.InsaicivatrebuisavemnvedereclaBaconexperimentul
nunseamnntotdeaunadoarpreparativeletehnicealecercettoruluinaturii
ceprovoacncondiiideizolareinmodartificialanumiteproceseileface
cuantificabile.Experimentulestedeasemeneainaintedetoatedirijarea
ingenioasaspirituluinostrucareestempiedicatsseabandonezenvoia
unorgeneralizriprematureicaredeprindesvariezenmodcontient
observaiilepecarelefaceasupranaturii,sconfruntecontientcazurile
situateaparentlaceamaimaredistant,ajungndastfeltreptatiprintro
evoluiecontinulaij'V293fyf,axiomepecaleaunuiprocedeueliminatoriu.
Privindnansambluvatrebuisurmmcriticabaconiantradiionali
sadmitemcpropunerilemetodicealeluiBacondecepioneaz.Acesteasunt
multpreavagiigeneraleidincteneputemdaseamaazipreaputin
productivenspecialnceeacepriveteaplicarealorasupracercetriinaturii.
Esteadevratcacestadversaralarguieidialecticevidermneelnsui
puternicancoratntradiiametafiziciformeledialecticedeargumentareale
acesteia,pecarelecombate.Scopulsu,celdeanvingenaturadndui
ascultare,nouaatitudineofensivndreptatctresupunereanaturii,toate
acestelucruricareaufcutdinelunprecursoeraltiineimoderneconstituie
doarunadindimensiunileprogramaticealeopereisale,creianuiaadus
aproapeniciocontribuiedurabil.
289F.Bacon,Nov.Org.I,26sq.
29LoC.Cit.I,20sq.;104.
291LoC.Cit.1,19sq.
292LoC.Cit.,vezinspecialdistribuieoperis.
293LoC.Cit.I,22,28.
II,3.Analizacontiineieficacitiiistorice265
Performanasapropriuzisconstmaicurndncercetareaextinsa
prejudecilorceinnstpnirealorspiritulumanilabatdelacunoaterea
adevratalucrurilor,efectundastfelopurificaredesinemetodica
spirituluicereprezintmaimultodisciplindectometodic.Sensul
faimoaseiteoriibaconieneaprejudeciloresteceldeafaceposibilnprimul
rndutilizareametodicaraiunii294.Interesulnostruestetrezittocmaide
acestpunct,cciaicisuntdiscutatedeidoarnmodcriticicuinteniadea
leexcludeacelecomponentealevieiiexperieneicenuseraporteaz
teleologicfadetelultiinei.Depildatuncicnd,discutndidolatribus,
Baconvorbetedespretendinaspirituluiumandeareinenmemoriedoar
elementelepozitiveideauitaaanumiteleinstanenegative.Credinan
oracol,bunoar,arfialimentatdeaceastscurtimeamemorieicereine
profeiileexacteileignorpeceleinexacte.Totastfel,raportulspirituluiuman
fadeconveniilelimbiiconstituienochiiluiBaconoformainduceriin
eroarearaiuniiprinintermediulunorformegoale.Eatinedeidolafori.
Eibine,chiariacestedouexemplearatcaspectulteleologicce
dominaceastproblemlaBaconnuestesingurulposibil.Mairmnenc
dedoveditdacntietateapozitivuluinmemorieestevalabilntoate
privinele,dactendinavieiideauitalucrurilenegativetrebuiesfietratat
criticnmodnecondiionat.EsenasperaneiestencepndcuPrometeullui
Eschilomarcattdelimpedeaexperieneiumane,nct,avndnvedere
semnificaiaeiantropologic,validareaexclusivacriteriuluiteleological
performanteicognitivevatrebuisfieconsideratunilateral.Oconcluzie
similarnisevarecomandaicuprivirelaimportanalimbiicedirijeaz
anticipatororiceexperien.Pectestedecertcanumiteproblemeverbaliste
falsearputeaficauzatededominaiaunorconveniilingvistice,totattde
siguresteiclimbareprezint,nacelaitimp,ocondiieioghidarepozitiv
aexperienei.Dealtfel,asemenealuiBacon,Husserlsaconcentratlarndul
sumaimultasupracomponenteinegativedectasupraceleipozitiveasferei
expresieilingvistice.
Prinurmare,nunevomlsacluziincadrulanalizeiconceptuluide
experiendectreacestemodele,deoarecenuneputemlimitalaaspectul
teleologicdinperspectivacruiaproblemaafostprivitpredominantpn
acum.Cuaceastanuvremsspunemcacestaspectnusurprindecorecto
componentrealastructuriiexperienei.Faptulcexperienaestevalabil
attatimpctnuestecontrazisdeonouexperien(ubinonrepetitur
instantiacontradictoria)caracterizeazdebunseamesenauniversala
experienei,indiferentdacestevorbadeorganizareaeitiinificnaccepiune
modern,saudespreexperienadezicuzi,aacumesteeatritdefiecare.
Astfel,aceastcaracterizarecorespundenntregimeanalizeiconceptului
deinduciepecareooferAristoteln.Anexaceleideadoua.Ana/itia9.
Aristoteldescrieacolo(lafelcanprimulcapitolalMetafizicii)modulncare
dinnumeroaseleexperieneindividualerezultnceledinurmprinreinerea
nenumratelorparticulareexperiena,unitateaexperienei.Cefeldeunitate
esteaceasta?Estevorba,debunseam,despreunitateaunuigeneral.Ins
generalitateanuestencgeneralitateatiinei.Eaocupmaicurndopoziie
mediansuspectdenedeterminatntrenumeroaselepercepiiparticulare
igeneralitateaautenticaconceptului.tiinaitehnicaiauoriginean
generalitateaconceptului.Darnceconstgeneralitateaexperieneiicumse
tranfereannouageneralitatealogosului?Dacexperienanearatcun
anumitmedicamentareunanumitefect,atunciacestlucrunseamncun
elementcomunafostextrasdintromultitudinede
294LoC.Cit.I,38sq.
295AnPost.B19(99sq.).
Uluiobservaiiiestelimpedecntrebareamedicinal,nfond,cea
tiinific,ianumeceaprivitoarelalogosdevineposibilabiaporninddelao
astfeldeobservaieasigurat.tiinatiecauza,motivulpentrucareacest
mijlocareunefecttmduitor.Experienanuestetiinansi,nseaeste
condiiapreliminarnecesaraacesteia.Eatrebuiesfiedejaasigurat,cu
altecuvinte,observaiileparticularetrebuiesindicenmodregulatacelai
lucru.Abiaatunci,ncazulncareesteatinsdejaaceageneralitatedespre
careestevorbancazulexperienei,abiaatuncisepoatenatentrebarea
privitoarelacauzi,odatcuea,interogaiaceducectretiin,ntrebm
dinnou:cefeldegeneralitateesteaceasta?Eaprivetenmodevident
comunitateanedifereniatauneimultitudinideobservaiiparticulare.
Reinereaacesteiafundamenteazposibilitateauneianumitepreviziuni.
Raportuldintreexperimentare,pstrareiunitateacerezultdeaicia
experieneirmne,cutoateacestea,suspectdeneclar.Aristotelsesprijin,
probabil,peunraionamentcedispunealaaceavremedeunanumittipar
clasic.MrturiasaceamaivechesegsetelaAnaxagoras,careafirm,potrivit
relatriiluiPlutarh,ctrsturadistinctivaomuluifadeanimalearfi
definitdeempeiria,mneme,sophiaitechne6.Reliefarealuimnemen
PrometeulluiEschilesteplasatlarnduleintruncontextsimilar,iardac
evideniereacorespunztoarealuimnemelipsetenmitulplatonicianallui
Protagoras,Platondemonstreaz,totui,cavemdeafacedejacuoteorie
solid.Stmirea(Rleiben)percepiilorimportante(morie)estenmodevident
motivulunificatordincarecunoatereageneraluluisepoateridicadin
experienaparticularului.Toateanimalelecaredispunnacestsensdemneme,
aadardeunsimtaltrecutului,altimpului,suntapropiateprinaceastadeom.
Arfinecesaroinvestigareseparatmenitselucidezencemsuraceast
teorietimpurieaexperienei,alecreiurmeleamindicat,estemarcatide
ctreconexiuneadintremeninere(mneme)ilimb.Estelimpedecnvarea
numeloriavorbiriinsoeteaceastachiziionareaconceptelorgenerale,iar
Themistiusexplicfrezitareanalizaaristotelicainducieiprinexemplul
deprinderiivorbiriiicelalformriicuvintelor.Vatrebuisretina,noricecaz,
cgeneralitateaexperieneidesprecarevorbeteAristotelnuestegeneralitatea
conceptuluiitiinei.(Problematicancaresuntemtransferaiprinaceast
teorieeste,probabil,ceaalidealuluisofistalformrii.Conexiuneadintre
distinciaomului,desprecaresevorbeteaici,iorganizareageneralanaturii
seresimtentoatemrturiiledecaredispunem.Instocmaiacestmotiv,celal
contrapuneriioamenilorianimalelor,aconstituitpunctuldepornirefirescal
idealuluisofistalformrii.)Experienaesteprezentactualdoarnobservaia
particular.Eanuestetiutpotrivituneigeneralitiprealabile.Inaceasta
reziddeschidereaprincipialaexperieneifadeoexperiennou;nudoar
nsenslarg,potrivitfaptuluicerorilesuntcorectate,cieaesteconform
eseneisaledependentdeoconfirmarepermanentieste,prinurmare,ea
nsiunadiferitnmodnecesarncazulncareconfirmareanuseproduce
(ubirepetiturinstantiacontradictoriii).
Aristotelfoloseteoimaginefoartefrumoaspentruadescrielogica
acesteiproceduri.Elcomparnumeroaseleobservriipecarelefacecinevacu
oarmatpuspefug.iacesteasuntfugare,adicnurmnpeloC.ns,
dacnaceastgoangeneraloobservaieseconfirm,totui,launmoment
datprintroexperienrepetat,atuncieaseoprete.Cuaceastaintervineaici
oprimnemicarenfugageneral.Dacacesteiaiseadaugacumialtele,
atuncintreagaarmatdefugariseopretepnlaurmise
296Plut.Defort.3p98F=Diels,Vors.Anaxag.B21b.
297Esch.Prom.461.
298Phaid<)6
II,3.Analizacontiineieficacitiiistorice267supunedinnouunitii
comenzii.Stpnireaunitarantreguluisimbolizeazaiciceestetiina.
Imagineaestemenitsnearatecumdevineposibiltiina,cualtecuvinte,
modulncaresepoateajungelaadevrulgeneralcenuarevoiesdepindde
hazardulobservaiilor,citrebuiesfievalabilepotrivituneigeneraliti
autentice.Cumarputeasrezulteacestlucrudinhazardulobservaiilor?
Imagineaaceastaesteimportantpentrunoideoareceilustreazfactorul
decisivprivitorlaesenaexperienei.Asemeneaoricruiexemplu,aceasta
chioapt.nsnepotrivireauneiimagininuesteoslbiciuneaei,cireversul
performaneiabstractivepecareorealizeaz.ImaginealuiArsitotelaarmatei
fugarechioaptntructformuleazopremisinadecvat.Eapornetedela
faptulcaceastgoanafostprecedatdeostagnare.Lucrucenueste
valabil,desigur,pentruceeacetrebuieilustrataici,ianumepentrumoduln
careiafiincunoaterea(Wisseii).Instocmaiaceastdeficienaratcare
estesingurullucrumenitsfieilustratprinaceastimagine:naterea
experieneicasurvenirenecontrolatdenimeni,pentrucaredecisivnueste
pondereauneiobservaiisauaalteia,ciunancaretotulseorganizeazntr
unmoddeneptruns.Imagineadeschidereaspecificncareexperienaeste
dobnditdintrodat,imprevizibilitotuinufrsfifostpregtit,ieste
valabildinacelmomentpnlaonouexperien,cualtecuvinte,
determinantnupentruunlucrusaualtul,cipentrutotceprezinto
similaritatedegen.Aristotelconsidercaceastgeneralitateaexperieneieste
ceaprincareiafiinadevratageneralitateaconceptuluiiposibilitatea
tiinei.Imagineailustreaz,aadar,modulncaregeneralitatealipsitde
principiiaexperienei(niruireaacesteia)conduce,cutoateacestea,la
unitatealuiarcKe(arch'ecomandiprincipiu).
Dacesenaexperieneiestegndit,aacumofaceAristotel,doarcu
privirelatiin[carenuestenc,noricecaz,tiinamodern,ci
cunoatere]acestlucrusimplificprocesulprincareaceastaiafiin.Dei
imagineadescrietocmaiacestproces,ealdescrietotuincondiii
simplificatoarecenusuntvalabilenaceastform.Darparctipicul
experieneiarrezultadelasine,noncontradictoriu!Aristotelpresupuneaici
dintotdeaunaexistenaelementuluicomuncesesedimenteazngoana
observaiilorisecristalizeazsubformauneigeneraliti;generalitatea
conceptuluieste,pentruel,unpriusontologic.Ceeacelintereseazpe
Aristotelnprivinaexperieneiestedoarcontribuiaacesteialaconstituirea
noiunilor.
Examinndastfelexperienanfunciederezultatuleivomsripeste
procesulpropriuzisalexperimentrii.Cciacestprocesesteunul
esenialmentenegativ.Elnupoatefidescrissimplucafiindformarea
nefracturataunorgeneralititipice.Aceastformaresepetrece,maicurnd,
graiefaptuluicgeneralizrilefalsesuntcontrazisepermanentdeexperien,
lucrurileconsideratetipicefiindconcomitentdetipizate2.Acestlucruse
reliefeazilingvisticdacnegndimlafaptulcvorbimntrunsensdublu
despreexperien:pedeopartedespreexperieneleceseintegreazexperienei
noastre,confirmndo,dar,pedealtparte,idespreexperienapecareo
facem.Aceastadinurm,experienapropriuzis,estentotdeaunauna
negativ.Atuncicndfacemexperienaunuilucru,nseamncnuamprivit
pnnacelmomentlucrurileaacumtrebuieicacumtimmaibinecum
stauele.Negativitateaexperieneiare,aadar,
299[Acestfenomenestedescrisnmodsimilarprinperechea
conceptualalluiKarlPopper,trualanderrorcuobservaiacacesteconcepte
pornescexcesivdelalaturavoliionalavieiiempiriceomenetiipreapuin
delalaturaemoionalaacesteia.Acestlucruesterectificatdacsearen
vederelogicacercetriitiinifice,nsnuidacsefacereferirelalogica
eficientncadrulvieiiempiriceaomului.]uluiunsensproductivstraniu.Ea
nuestedoaroiluziedezvluitcaatareiastfelorectificareciocunoatere
cuprinztoarepecareodobndim.Prinurmare,lucrulacruiexperieno
facemnupoatefiunobiectculeslantmplare,cieltrebuiescontribuielao
cunoateremaibun,nudespreel,cidespreceeacecredeamctimnainte,
aadardespreogeneralitate.Negaianvirtuteacreiaearealizeazacestlucru
esteunadeterminat.Numimacesttipdeexperienoexperiendialectic.
nceeaceprivetecomponentadialecticaexperienei,Aristotel
nceteazsfieunmartorimportant,loculsufiindpreluatdeHegel.Eleste
celcarelegitimeazcomponentaistoricitii.Pentruel,experienaesteforma
subcaresenfptuietescepticismul.Amvzutdejacexperienapecareo
facecinevamodificntreagasatiin.Maibinezis,aceeaiexperiennu
poatefifcutdedouori.Deiexperienasecaracterizeazprinfaptulcse
reconfirmmereu,eaestedobnditdoarprinrepetare.Insncalitatede
experienrepetaticonfirmateanumaiestefcutdinnou.Odatceam
fcutoexprient,nseamncdispunemdeea.Putemacumsanticipmceea
ceodinioarfusesesurprinztor.Acestlucrunupoatedevenidinnouo
experiennou.Doarunnoulucruneateptatipoateoferioexperiennou
celuicareareexperien.Seproduceorsturnareacontiineiexperimentate
ianumeorevenireasupraeinsei.Celcareparcurgeoexperiendevine
astfelcontientdeexperienasaesteexperimentat.Acestlucruducela
dobndireaunuiorizontnouninteriorulcruiacevapoatedevenipentruelo
experien.
AcestaestepunctulncareHegeldevineunmartorimportantpentrunoi.
Elaartatnfenomenologiaspirituluimodulncareiacumuleaz
experienelecontiinacaredoretesdevinsigurdesine.Obiectul
contiineiestensinele,nsceeaceestensinepoateficunoscutdoarpotrivit
moduluincareacestasenfieazcontiineicefaceoexperien.Astfel,
contiinaceexperimenteazfacetocmaiaceastexperienanume:nsinele
obiectuluiestensinepentrunoi300.
Hegelanalizeazaiciconceptulexperieneintroanalizceatrezit
interesulluiHeidegger,atrasirevoltatnacelaitimpdeaceasta301.Iatce
spuneHegel:Aceastmicaredialecticpecarecontiinaoexercitnea
nsi,attnceeaceprivetecunoatereaei,ctincepriveteobiectulei,n
msurancaredinaceastmicareizvortepentrueaobiectulnou,adevrat,
estepropriuzisceeacesenumeteexperien.Nentrebm,amintindunede
celespusemaisus,laceanumesereferHegel,careurmreteaici,debun
seam,sfacoafirmaieprivitoarelaesenauniversalaexperienei.
Heideggertrimitepebundreptate,dupprereanoastr,lafaptulcHegelnu
oferaiciointerpretaredialecticaexperienei,ci,invers,gndeteceeaceeste
dialecticporninddelaesenaexperienei.PotrivitluiHegel,structura
experieneiesteceaauneirsturnri(Umkehrung)acontiineiiestede
aceeaomicaredialectic.DeiHegelseprefacecceeacesenelege
ndeobteprinexperienestecevadiferitntructnoifacem,ngeneral,
experienaneadevruluiprimuluinostruconceptapelndlaunaltobiect(i
nuastfelnctobiectulssemodificesingur),cutoateacestea,estevorbadoar
naparentdeunlucrudiferit,nrealitate,contiinafilozoficdezvluieceea
cecontiinacareexperimenteazfaceatuncicndtrecedelaunlucrulaaltul:
aceastaserstoarnpesine.
ntradevr,dupcumamvzut,experienaestemaintiexperiena
nulitiiQStichtigkeif).Lucrurilenustauaacumampresupus.Experiena
fcutpebazaunui
300Hegel,PhnomenologiedesGeistes,Einleitung(ed.Hoffmeister,p.
73).
301Heidegger,HegelsBegrifderErfahrung(Holsyvege,p.73).
302Hol%vege,p.169.
II,3.Analizacontiineieficacitiiistorice269obiect,modificambele:
cunoatreanoastriobiectulacesteia.Acumtimmaibineiamaflatceva,
cualtecuvinte:obiectulnsuinurezist.Obiectai!Nouconineadevrul
desprecelvechi.
CeeaceHegeldescrienacestmodcaexperienesteexperienapecare
contiinaofacecusinensi.Principiulexperieneiconinedeterminarea
infinitimportantpotrivitcreiapentrupre