Managementul stiintific

Trecerea de la managementul empiric la cel stiintific este marcata de activitatea inginerului

american Frederik W. Taylor, care si-a orientat activitatea spre rationalizarea muncii si spre conducerea
eficienta a intreprinderii capitaliste. Taylor este considerat de majoritatea specialistilor drept parintele
managementului stiintific. El si-a bazat intreaga conceptie pe ideea ca munca oamenilor poate fi
rationalizata. Conceptia maximei prosperitati pe care Taylor o ridica la rangul de principal obiectiv al
managementului, este privita din punctul de vedere al intreprinzatorului. Astfel, pentru proprietar sau
intreprinzator inseamna dezvoltarea tuturor laturilor activitatii intreprinderii la cel mai inalt grad de
eficienta, iar pentru salariati in dezvoltarea fiecarei persoane la o stare de maxima productivitate
Taylorismul apare ca o conceptie organizational-tehnicista, in care elementul uman este plasat pe
un loc secundar. In 1911 Taylor a publicat cartea Principiile managementului stiintific considerata o
carte de capatai a managementului. Prin studii de natura timp-miscare Taylor a identificat si masurat toate
miscarile muncitorilor in timpul executarii unei sarcini incercand sa elimine miscarile care incetineau
munca sau pe cele inutile. A recomandat introducerea salarizarii in acord sau pe bucata considerand ca
omul este motivat in munca cel mai puternic de factorul material. Taylor, apreciat in tara sa drept parintele
conducerii stiintifice, introduce ideea de conducere eficienta (efficiency management).

Managementul birocratic
Are la baza lucrarea lui Max Weber Teoria organizatiilor economice si sociale . Principalele
caracteristici ale acestui curent managerial sunt urmatoarele:
- se bazeaza pe un intreg set de reguli si reglementari care permit
managementului de nivel superior sa coordoneze activitatea celor de nivel
mediu si prin aceasta activitatea nemijlocita a muncitorilor;
- evaluarea obiectiva a activitatii lucratorilor pe baza performantelor si
experientei si nu pe baze subiective, emotionale, personale;