Universitatea Politehnica Bucuresti

Facultatea Ingineria si Managementul Sistemelor Tehnologice

PROIECT
ECOTEHNOLOGIE II

Student : Tuicu Mariana

Grupa : 641 CB

2012-
2013
Cuprins :

1) Stabilirea metodelor de prevenire a poluarii

2) Stabilirea metodelor de reducere a poluarii

3) Determinarea gradului optim de reducere a poluarii

4) Evaluarea propriu zisa a impactului de mediu

5) Bilantul de mediu

6) Elaborarea modelului de organizare ecotehnologic

7) Bibliografie
 Cap 1.Stabilirea metodelor de prevenire a poluarii

Una din cele mai importante i prompte consecine a activitii de prevenire a

polurii va fi analiza ciclului de via a produsului i procedurile standardizate de
calcul ale costurilor ciclului de via a produsului.
Metoda preferat de prevenire a polurii este reducerea sursei, deoarece ea
se adreseaz sursei poluatoare, nainte de producerea polurii. Reducerea sursei
nseamn orice practic de reducere a cantitii de substane periculoase,
poluante sau contaminante, care urmeaz s fie debarasate n mediul nconjurtor,
nainte de reciclare, tratare sau debarasare".
Principalele bariere n prevenirea polurii se prezint mai jos
1- Limitrile tehnice nevoia de cercetare i dezvoltare continu
2- Lipsa de informare nu exist acces la toate cile de prevenire a polurii
3- Preferinele consumatorului vrea costuri minime
4- Posibilitatea scderii duratei de via , durabilitii i competivitii, adic
a calitii produsului
5- Aspect economic marile companii au n vedere profitul imediat
6- Lista de piee nu toi accept produse reciclate , recondiionate
7- Necontientizarea avantajelor prevenirii polurii lipsa de informaie i de
perspectiv
8- Grij n diseminarea informaiilor confideniale despre produse teama
de concuren
9- Reglementrile actuale ncurajeaz controlul, colectarea i depozitarea
deeurilor i nu prevenirea polurii
Sunt ns i multe argumente pentru programul de prevenire a polurii. Cteva
stimulente de prevenire a polurii se prezint mai jos :

1- Beneficiile economice din eliminarea depozitrii, tratamentului,

transportului i aruncrii deeurilor

2- Reducerea responsabilitii - exist o responsabilitate pe toat durata

existenei deeului
3- Conformarea la reglementrile n vigoare
4- mbuntirea imaginii publice - consumatorul vrea produs care nu pune
n pericol mediul
5- Stimulente de pia - creerea unei piee pentru bunuri reciclabile
6- Reducerea costurilor de tratare a deeurilor -prin implementarea
programelor de prevenire a polurii

7- Stimulente fiscale poteniale - eventuale reduceri de taxe pentru

reducerea deeurilor
8- Diminuarea expunerii personalului
Un rol important n prevenirea polurii l are progresul tehnic, care rmne
factorul cheie al dezvoltrii economice cu meninerea calitii mediului ambiant.
Progresul tehnic, ca factor de prevenire a polurii i de reducere a acesteia poate
interveni n diferitele faze ale procesului de producie. Progresul tehnic acioneaz
direct la nivelul factorilor de producie, conducnd la prevenirea polurii i indirect
la nivelul monitorizrii, tratrii i eliminrii deeurilor, conducnd la reducerea
polurii.
 TEHNICI DE PREVENIRE A POLUARII

Reducerea sursei Reciclarea pe loc sau dupa

Transformarea-
Schimbari de produs Controlul Folosirea si

-Substituire sursei refolosirea -Procesat pentru

recuperare
-Conservare -Reintoarcerea in
-Compunerea produsul original -Procesat pentru
produsului subprodus
-Materialul brut
pentru alt produs

ri ale
ordinei
ciclului de
functionare
Schimba Imbunatatir
ri ea
tehnolog
Schimbari ale materialului intrat
ice procesului
-Purificarea materialului de
-
Schimb functionare
-Substituirea materialului
ari ale -Masuri
procesul procedural
ui e
- -
Schimb I
m
ari de b
u
echipam n
ente a
t
a
- t
i
Informat r
izarea e
a
procesel m
or a
n
a
- g
e
Schimba m
e
ntului
- Programar productiei
ea
-Utilizarea mai eficienta a materialului

Fig.1.Tehnici de prevenire a
polurii
 Tab. 1. Metode de prevenire a polurii
Poluani Aciuni posibile asupra:
Aprovizionrii Stocare i manipulare Procese de fabricaie
Umidificarea stivelor
Praf Selecia materiei prime Stropirea cu materiale
purvurulente
nlturarea aminelor Precauie in depozitarea
Precauie n tratarea
i utilizarea stocurilor produilor
AMINE Utilizarea produilor de in de izolaie utilizai
substituie scopul aprovizionrii

Sortarea deeurilor reciclabile

(procedee de fabricaie la nlturarea prafului de metale
grele in scopul reciclrii
Metale grele nalt temperatur) nainte
de valorificare

Procurarea combustibilului si Economie de energie

Oxizi de sulf a materiei prime cu mic Combustia in strat fluidizat
Injecii cu ageni de
(S02) SOS) coninut de sulf desulfurare
Desulfurarea combustibilului in focar
Oxizi de azot
nlturarea anumitor
produi Reglarea combustiei
(NO, N0 2)
0 noua politica Economie de energie
Oxizi de carbon energetica Reglarea
(CO, C02) combustiei (in cazul CO)

Compui Acoperiul depozitelor

organici volatili nlturarea anumitor solveni de hidrocarburi Procedee de etanare
(COV) Stocaj etan
Sortarea deeurilor reciclabile Cunoaterea buna a
Dioxinne si
(procedee la nalt proceselor
furani
temperatur) tehnologice

Folosirea de noi tehnologii de sudare, nlocuirea sudrii manuale cu

electrod nvelit cu alte procedee de exemplu: MIG/MAG, CMT cold metal
transfer (procentul de gaze emise n timpul procesului este mult mai redus).
Direciile strategice n domeniul meninerii calitii apelor
Folosirea de degresani i decapanti cu un impact mai mic asupra mediului
Dotarea punctelor de lucru cu ventilatoare pentru aspirarea gazelelor
rezultate n urma sudrii i nlocuirea periodic a filtrelor acestor instalaii.
Poluarea zero este un vis. Reducerea total a polurii nu este posibil
nici tehnologic deoarece presupune cheltuilei antipoluante insuportabile de
orice economie dezvoltat. Trebuie gsit o cale de armonizare a intereselor
productorilor care urmresc profituri imediate, a intereselor ntregii
societatim care dorete s triasc ntr-un mediu nepoluant. Pentru acestea
se determina un optim economic lund n considerare cheltuielile pentru
dezvoltare i beneficiile depolurii.
Aceast analiz nu este uor de fcut deoarece pagubele produse de
poluare sunt mai greu de cuantificat dect cheltuielile legate de
introducerea unor tehnologii noi de producie, de prevenire a polurii sau de
reducere a polurii. Oricum un studiu privind reducerea polurii este mai
uor de fcut la nivelul ntregii economii dect la nivelul unei instalaii
industriale, unde se poate face o analiz.
 Metoda preferata de prevenire a poluarii este reducerea sursei, deoarece ea se
adreseaza sursei poluatoare, inainte de producerea poluarii.Reciclarea se refera la refolosirea
de materiale, care ar trebui aruncate sau tratate ca deseuri.

Limitele impuse poluantilor atmosferici

Limitarea poluarii atmosferei evolueaza continuu, functie de cunoasterea mai bine a

efectelor nocive ale diferitilor poluanti atmosferici (modificariel climatice si ploile acide).

Tabelul nr.2 Dispozitii comunitare asupra poluarii aerului

Poluant Limita Debit de la care se
admisa aplica norma [kg/h]
[mg/m3]
Oxizi de sulf exprimati in 300 25
Oxizi de azot NOx exprimati in NO2 500 25
Amoniac 50 0,1
Compusi anorganici gazosi ai ciclonului exprimati in HCl 50 1
Compusi anorganici gazosi ai fluorului exprimati in HF 55 0,5
particule, picaturi 0,5
Compusi organici (exclusiv CH4) 150 2
Praf 50-100 1
1
Metale grele 0,2 -1 1x
Totalul de Cd, Hg, Yi si compusii lor
Totalul de As, Se, Te si compusii lor Totalul de Co, Cr, Cu, Sn, 5x
Mn, Ni, Pb, Sb, V, Zn si compusii lor 25x
 Cap 2. Stabilirea metodelor de reducerii a poluarii

Din cauza multor tragedii ale mediului nconjurtor, de la jumtatea secolului

XX, multe naiuni au instituit legi cuprinztoare proiectate pentru a repara distrugerile
anterioare ale polurii necontrolate i pentru a preveni viitoarele contaminri ale
mediului.
nelegerile internaionale au jucat un rol important n reducerea polurii
globale. Protocolul de la Montral cu privire la Substanele care Distrug Stratul de
Ozon (1987) a fixat date internaionale pn la care s fie reduse emisiile de
substane chimice, cum ar fi CFC, despre care se tie c distruge stratul de ozon.
Convenia Basel pentru Controlul Transporturilor Internaionale ale Deeurilor
Periculoase i Depozitarea Lor (1989) servete ca punct de reper pentru
reglementrile internaionale ce se ocup de transportarea deeurilor periculoase
i depozitarea lor.
Actiuni posibile
Poluanti asupra:
Aprovizion Procese de
are Stocare si fabricatie
manipulare

Umidificarea stivelor
Selectia materiei Stropirea cu
Praf
prime materiale
purvurulente
Precautie in
depozitar
Inlaturarea aminelor ea si Precaut tratar produsilo
Amine Utilizarea produsilor utilizarea stocurilor ie in ea r
de substitutie in scopul de izolatie utilizati
aprovizionarii
Procurarea
combustibilulu
i si a
Economie de
energie
Oxizi de materiei prime cu
sulf mic
Combustia in strat fluidizat
conntinut de
(SO2, SOS) sulf
Desulfurar
ea
combustibilului
Oxizi de azot Inlaturarea anumitor Reglarea
combustiei
(NO, NO2) produsi
Economie de
energie
Oxizi de carbon O noua politica
Reglatul
combustiei
(CO, CO2) energetica
(in cazul
CO)
 organic Acoperisul
Compusi i Inlaturarea anumitor depozitelor de Procedee de
volatili etansare
solventi hidrocarburi
(COV)
Stocaj etnas
Scoaterea deseurilor
(procede Cunoastere
Dioxine si furani reciclabile e a buna proceselor
fabricatie tehnologic
de la inalta e
temperatur
a)
Fum Folosirea unor procese de
fabricatie sau de sudare care
sa
polueze cat mai putin mediul
Pregatire
a corecta a
compone
ntelor in vederea
prelucrarii
sau
sudarii
Utilizarea
unor
masini
Gaze si a unor
esapame combusti
nt bili
ecologici
Aprovizion
area cu Utilizarea acestor
substante produse
care au un cu grija si
decapan
ti,
degresa impact aruncare
nti cat mai redus a deseurilor
asupra mediului rezultate in locuri
special
inconjurat amenajat
or e

Controlarea polurii atmosferice

Cele mai sensibile strategii de control ale polurii atmosferice implica metode
ce reduc, colecteaz, capteaz sau rein poluani nainte ca ei s intre n
atmosfer. Din punct de vedere ecologic, reducnd emisiile poluante cu o mrire a
randamentului energetic i prin msuri de conservare, precum arderea de mai
puin combustibil este strategia preferat. Influennd oamenii s foloseasc
transportul n comun n locul autovehiculelor personale ajuta de asemenea la
mbuntirea calitii aerului urban.

Poteniali poluani pot exista n materialele ce intr n procese chimice sau n

procese de combustie (ca de exemplu plumbul din benzin). Metode de controlare
a polurii atmosferice includ i ndeprtarea materialelor poluante direct din
produsul brut, nainte ca acesta s fie folosit, sau imediat dup ce s-a format, dar
i alterarea proceselor chimice ce duc l-a obinerea produsului finit, astfel nct
produii poluani s nu se formeze sau s se formeze la nivele sczute. Reducerea
emisiilor de gaze din arderea combustibililor folosii de ctre automobile este
posibil i prin realizarea unei combustii ct mai complete a carburantului sau prin
recircularea gazelor provenite de la rezervor, carburator i motor, dar i prin
descompunerea gazelor n elemente puin poluante cu ajutorul proceselor
catalitice. Poluanii industriali pot fi la rndul lor captai n filtre, precipitatori
electrostatici.

Aciuni guvernamentale pentru combaterea polurii

Diferite ri au impus standarde n legislaie cu privire la nivelele de
concentraie ce se cred a fi suficient de sczute pentru a proteja sntatea public.
Standardele privind sursele de emisie au de asemenea specificate limitele de
emisie a substanelor poluante n atmosfera astfel nct standardele de calitate ale
aerului s fie atinse. Cu toate acestea ns, natura problemei necesita
implementarea tratatelor internaionale ale mediului, i pn n acest moment 49
de ri au aprobat n Martie 1985 convenia Naiunilor Unite cu privire la stratul de
ozon. "Protocolul de la Montreal", asa cum a fost numit aceast convenie
renegociat n 1990 apela la ndeprtarea anumitor clorocarburi i fluorocarburi
pn la
sfritul secolului i asigur ajutor n vederea dezvoltrii rilor n realizarea
acestor tranziii. n plus, mai multe tratate internaionale au fost semnate n scopul
reducerii incidentei ploii acide.

Tab. 4. Comparaie ntre sistemele de

reinere a particulelor
Tipul de Domeniul Eficiena Temperatura Pierderea Spaiul de Cost
colector particulelor reinerii maxim de amplasare anual
reinute particulelor admis [C] presiune necesar [$/m3an]
[Pa]
Filtru sac 0,1-1,0 Slab 80 10 Mare 14,0
din bumbac 1,0-10,0 Bun 80 10 Mare 14.0
10,0-50,0 Excelent 120 10 Mare 14,0
Filtru sac 0,1+1,0 Slab 120 12 Mare 17,0
din fibre 1, 0-10,0 Bun 120 12 Mare 17,0
sintetice 10,0+50,0 Excelent 80 12 Mare 17,0
Filtru sac 0,1+1,0 Slab 290 10 Mare 21,0
din fibre de 1,0+10,0 Bun 290 10 Mare 21,0
sticl 10,0+50,0 Bun 290 10 Mare .21,0
Filtru sac 0,1+1,0 Slab 260 20 Mare 23,0
din tefion 1.0+10.0 Bun 260 20 Mare 23,0
10,0-50,0 Excelent 260 20 Mare 23,0
0,14-1,0 Excelent 400 1 Mare 21,0
1,0-10,0 Bun 400 1 Mare 21.0
10,0+50,0 Bun 400 1 Mare 21,0
0,1+1,0 Foarte slab 400 5 Mare 7,0
1,0+10,0 Foarte slab 400 5 Mare 7,0
10,0+50,0 Bun 400 5 Mare 7,0
0,1+1,0 Foarte slab 400 12 Moderat 11,0
1,0+10,0 Slab 400 12 Moderat 11,0
10,0+50,0 Bun 400 12 Moderat 11,0
0,1+1,0 Slab 540 5 Marc 25,0
1,0+10,0 Bun 540 5 Mare 25,0
10,0+50,0 Bun 540 5 Mare 25,0
0,1+1,0 Slab 540 10 Moderat 23,0
1,0+10,0 Bun 540 10 Moderai 23,0
10,0+50,0 Bun 540 10 Moderat 23,0
0,1+1,0 Bun 540 90 Redus 56,0
1,0+10,0 Excelent 540 90 Redus 56,0
10.0+50.0 Excelent 540 90 Redus 56.0
0,1+1,0 Slab 500 10 Mare 21,0
1,0+10,0 Bun 500 10 Mare 21,0
10.0+50.0 Bun 500 10 Mare 21.0
Procedee de reducere a concentraiei de praf
Curire semifabricat*. Manipulare, depozitare, ambalare, livrare*:
Praful este dat de totalitatea paticulelor i microparticulelor solide suspendate n aer, de
obicei vizibile cu ochiul liber. Cele mai mici particule suspendate n aer au o mrime de aproximativ
m nm m
0.002 , (2.0 ), iar cele mai mari au peste 2.5 . n funcie de diametrul lor particulele ce
formeaz praful se
m m
considera fine dac au diametrul mai mic de 2.5 i grosolane, cnd au diametrul mai mare de 2.5
.
Particulele au n compoziia lor Al, C, i i O 2 sub form de silicai de
aluminiu, dintre care unii mai conin i ionul de calciu.
Arderea incomplet a combustibilor de baz de carbon precum crbunele,
pcur, benzina i combustibilul diesel produce multe particule de praf numite
fumingene, care n principal este format din cristaloizi de crbune.
Normele de protecia mediului limiteaz cantitatea de praf depus ntr-un an la
nivelul solului la
2
200 g / m .
Particulele materiale se ndeprteaz fie prin filtrare (pentru cantiti mici)
fie cu ajutorul colectoarelor de praf (pentru cantiti mari). Alegerea metodei i a
echipamentelor corespunztoare se face innd cont de urmtoarele:
1 concentraia de particule;
2 dimensiunea i forma particulelor;
3 gradul necesar de reinere a particulelor;
4 presiunea i debitul aerului poluat;
5 caracteristicile fizice i chimice ale prafului;
6 cerinele utilizatorului i metoda dorit de ndeprtare a particulelor.
Reinerea pulberilor sau prafului se face prin desprfuire cu ajutorul unor
filtre care se caracterizeaz prin:
1 debitul de gaze poluate care ies din proces i sunt preluate n filtre;
2 diametrul particulelor pe care poate s le rein;
3 temperatura maxim a gazelor, aduse n filtre;
4 gradul de reinere sau eficienta filtrului;
5 pierderea de presiune n filtru;
6 costurile anuale de ntreinere.
Avantajele utilizrii filtrelor de aer:
1 asigura debitul de aer pentru desfurarea optim a proceselor din motor ;
2 etaneitate de 100% datorit calitii hrtiei i mbinrii prin lipire ;
3 geometrie optim de ndoire a pliurilor ;
4 siguran n exploatare ;
5 reducerea zgomotului de absorbie a aerului i reglarea rece/cald ;
6 tehnologie modern bazat pe poliuretan; [greutate diminuat fa de
tehnologia clasic] ;
Cele mai des intrebuintate filtre mecanice pentru desprfuire sunt:
camerele de decantare cele mai vechi metode de desprfuire, ce au la
baza reinerea
gravitaional. Aerul poluat 1 intra n camera 2 (fig. 1) printr-un ajutaj 3, de
diametru mic, ridicndu-i mult viteza. Prin ridicarea vitezei, paticulele de praf 4
sunt colectate datorit forei gravitaionale n colectorul 5, n timp ce aerul curat
6, iese prin ajutajul 7.
Principalul dezavantaj al camerelor de decantare rezult din aceea c eficiena reinerii
particulelor
m
mic (sub 5 )este sczut (40...45%). Se utilizeaz pentru reinerea particulelor
grosolane i constituie prima treapt de filtrare;
1 separatoarele cu impact sunt camerele de decantare prevzute cu un
sistem de jaluzele care deviaz particulele de praf ctre colector. Eficiena
medie este de 30...50% dar se ridic la 20...25% pentru particole sub 5.0
m
;

Fig. 3.. Schema de principiu a unei camere de decantare:

1-aerul poluat cu particole de praf; 2- camera de decantare; 3-ajutaj; 4-
particule de praf; 5-colectorul de praf; 6-aer curat; 7-ajutaj de
evacuare ;

1 filtrele hidraulice se bazeaza pe spalarea aerului sau gazului poluat cu particule de praf
cu un current de fluid (cel mai des intalnit este apa) intr-o instalatie de tip scubar.
2 Schema de principiu a unui filtru hidraulic se prezinta in figura 6.7. Aerul
poluat 1 trece prin tubul aerometric 2, unde e stropit cu apa bruta 3, si trece
prin duzele 4 in coloana descendenta 5. La baza coloanei ascendente 6 este
stropit din nou cu apa curata 7, din bazinul 8 si trece prin supapele 9 spre
ajutajul de iesire 10. Inainte de iesire intalneste separatorul in miscare 11.
Praful retinut 12, este evacuat in stare umeda sub forma de slam, 13, iar
aerul curat 14 iese prin ajutajul de iesire 10.
 Fig. 4. Schema de principiu a unui filtru hidraulic:
1 gazul/aerul poluat; 2 tub aerodinamic; 3 apa bruta de stropire; 4 duze; 5 coloana
descendenta; 6 coloana ascendenta; 7 apa curata; 8 rezervor de apa curata; 9 supape; 10
ajutajul de iesire; 11
separator cu came; 12 particule de praf; 13 slam; 14 aer
curat. Filtrele de aer au o eficienta de reducere a poluariinde pana la 90%.

Fig.5. Lada pentru colectarea spanului.

Procedee de reducere a oxizilor de azot
Execuie semifabricat*:
Generaliti

Oxizii de azot, denumii n mod general NO x sunt considerai poluani

importani prin efectele pe care le au att asupra ecosistemelor ct i asupra
sntii oamenilor. Oxizii de azot cuprind: monoxidul de azot (NO); dioxidul de
azot (NO2) sau hipoazotida; protoxidul de azot (N 2O; trioxidul de azot (N 2O3);
tetraoxidul de azot (N2O4) i pentaoxidul de azot (N2O5).
Dintre acetia cel mai periculos este NO 2, care este toxic pulmonar i NO, care
este instabil i n timp se oxideaz formnd NO 2.
Sursele de emisii
Oxizii de azot se formeaz n timpul arderilor.
 Toate procedeele ce utilizeaz arderea (cuptoare, cazane, generatoare cu abur,
turbine cu gaze, motoare termice) i unele procese de fabricaie (elaborarea de metale
i aliaje, producerea de acid azotic, producerea de amne, procesele de sudare, etc.)
formeaz oxizi de azot.
Tehnologii de limitare a formrii oxizilor de azot n timpul arderii
Limitarea formrii oxizilor de azot n timpul arderii se poate face prin aa numitele
micri primare de reducere a NOx (tab.4 ) care au ca scop:
1- scderea temperaturii de ardere;
2- evitarea vrfurilor de temperatur, prin uniformizarea i amestecarea
rapid a reaciilor n flacr;
3- reducerea timpului de rezidena la temperaturi nalte;
4- reducerea oxigenului n zona de reacie;
5- reducerea, la sfritul flcrii, a oxizilor de azot deja formai.

Tabelul 6. Masuri primare de reducere a NOx

Masura primara Efectul sau este asupra
Reducerea excesului de aer NOx termic + NOx combustibil
Preincalzirea redusa a aerului NOx termic
Reducerea sarcinii NOx termic
Reducerea in trepte
Etajarea arderii combustibilului NOx termic + NOx combustibil
Etajarea aerului
Arzatoare cu NOx redus NOx termic + NOx combustibil
Aer multiplu NOx termic + NOx combustibil
Proiectarea cazanului
Localizarea arzatoarelor NOx termic
Strat fluidizat NOx termic
Recircularea gazelor de ardere NOx termic
Injectie de abur/apa NOx termic

Reducerea excesului de aer

Se face cu ajutorul unor arztoare perfecionate care s conduc la o ardere complet i
uniform, cu un reglaj fin a raportului aer/combustibil i mbuntirea amestecului n zona de
reacie.
Prenclzirea redus a aerului
Se bazeaz pe faptul c prin prenclzirea redus se reduce rata de formare a NO x termic.
Variaia produciei de NOx termic cu temperaturi de prenclzire t, a aerului este dat de relaia:
NOT [p*p*m] = 34 + 0,0667*t [C]
Reducerea sarcinii de funcionare
Funcionarea la sarcini pariale are de asemenea ca rezultat reducerea de NO x.
Aceast metod nu se poate lua n considerare dect pe termen scurt, cnd
este necesar limitarea momentan a emisiei de NO x.
Combustia catalitic
Un catalizator permite, n principiu, scderea considerabil a temperaturii la care este
ntreinut fenomenul de autocombustie. De exemplu, folosirea unui arztor radiant la care
temperatura de ardere
este
3
limitat de mas refractara n care are loc aceast ardere, reduce la valori de 20...40mg/m
N (la o proporie de 3%O2), valori mult mai mici dect n cazul arztoarelor clasice.
 Procedee de reducere a oxizilor de sulf i a hidrogenului
sulfurat
Fig. 6. Arzator cu flux radiant
Arderea combustibililor fosili conduce la evacuarea n atmosfer a unor volume de oxizi
gazoi de sulf. n prima faz, bioxidul de sulf da natere acidului sulfuros care, prin oxidare sub
aciunea
radiaiilor solare, se transform n acid sulfuric. Aciunea poluatoare a
se manifesta sub forma ploilor acide, principalul factor al morii pdurilor n rile
industrializate sau cu o puternic poluare.
Tehnologii de reducere a emiilor de bioxid de sulf ( )
Au la baza trei ci principale de reducere a emisiilor i anume:
1- desulfurarea combustibililor;
2- alegerea corespunztoare a combustibililor;
3- desulfurarea gazelor de ardere.
Reducerea emisiilor de prin procedee de desulfurare
Normele foarte severe de emisiune, care coboar de la 2...3,5 g/ la
numai 0,4 g/ (Japonia, Germania, SUA) impun neaprat folosirea unor
instalaii de desulfurare a gazelor, la toate cazurile de ardere.
S-au dezvolatat mai multe procedee de desulfurare, cele mai importante fiind:
- procedeul umed ,n care se introduce ca agent activ o soluie de hidroxid
de calciu i carbonat de sodiu;
1- procedeul semiuscat, n care se introduce ca agent activ o soluie
concentrat de amoniac sau hidroxid de calciu;
2- procedeul catalitic, cu producere de sulf aplicat la o temperatur ridicat a gazelor de
ardere. Absortia uscat este un procedeu comercial de desulfare a gazelor de ardere, unde
agentul de
absorie este dirijat s ntlneasc gazele ce trebuie desulfurate, apoi este reactivat n
regenerator i este trimis napoi n procesul de absorie.
 Fig. 7 . Sistem de desulfurare a gazelor de ardere procedeul uscat
O metoda de desulfurare uscata a gazelor de ardere, bazata pe absortie fizica consta in
utilizarea de aditivi solizi care reduce poluarea cu 40-50%.

Tehnologii de reducere a emisiilor COV

Prelucrri mecanice*:
Se deosebesc 2 categorii de tehnologii: de recuperare, care permit valorificarea
solvenilor n caliti de materie prim pentru alte procese industriale i de
distrugere, care permit valorificarea solvenilor sub forma energetic.
n principal, se folosesc trei tehnologii de recuperare i anume:
- condensarea pentru debite mici (sub 1000 /h), cu concentraii mari, care
permit recuperarea compuilor fr modificarea compoziiei chimice. Principalele
domenii de aplicare sunt la stocarea hidrocarburilor n chimie, petrochimie,
farmacii i anumite aplicaii de degresare (pulverizarea). Se disting dou tehnici de
condensare:
- condensarea criogenic, prin care permite scderea temperaturii pn la
-180 C prin utilizarea azotului lichid ca sursa de frig.
Pentru procedeele de tratare a monosolventilor i solvenilor nemiscibili n ap
se folosete absorbia crbunelui activ n granule (este un fenomen fizic prin care
un solid fixeaz pe suprafaa s moleculele unui corp, sub aciunea unei fore Van
der Wals).
n fig. 7 se prezint schema de principiu pentru absorbia de crbune activ,
utilizat n special n degresare, pentru recuperarea toluenului i n
chimie/farmacie, pentru recuperarea diclormetanului. Pentru o funcionare
continu, o instalaie conine cel puin doi absorbani, unul fiind n absorbie, n
timp ce al doilea este n desorbie sau n ateptare.
Principiul metodei const n a face aerul s treac, s se trateze i s traverseze
ncrcturile de carbon activ de absorbant n funciune. Carbonul activ reine moleculele de
solvent pn la saturaie (cnd un absorbant este sturat el se regenereaz prin splare cu
vapori la 0,5 bar).
 Fig. 8. Schema de principiu a absorpitiei pe carbon activ

Poluarea apelor
Decantarea (sedimentarea)
Decantarea este procesul fizic de separare din apele uzate a particulelor solide
organice sau anorganice prin depunere gravimetrica in spatii cu regim hidraulic controlat.
Timpul de decantare este dependent de dimensiunea particulelor dispersate in masa de apa.
Tabelul 7. Timp de sedimentare pentru un metru adancime de apa
Particula Dimensiunea maxima a Timp de sedimentare
particulei [mm]
Pietris 10 1 secunda
Nisip 1 10 secunde
Nisip fin 2 minute
Argila 2 ore
Bacterii 8 ore
Particule coloidale .... 2...200 ani
 Fig. 9. Schema unui decantor longitudinal si curatire mecanica:
1-canal de aductiune a apei uzate brute; 2-sistem de linistire; 3-antecamera; 4-
conducta pentru evacuarea grasimilor; 5-podul mobil; 6-lama impungatoare pentru
spuma; 7-baza de namol; 8-zona linistita pentru sedimentare; 9-lama racloare; 10-
cochila pentru colectarea flotantilor; 11-canal deversare pentru colectarea si
evacuarea apei tratate; 12-namol; CA; CP-cursa activa si respectiv pasiva; Q-debit;
C-concentratie; QC-flux masiv (I-ape uzate; e-ape epurate; n-namol).

Fig. 10. Schema de principiu a unei instalatii complexe de extragere a grasimilor

din apele uzate: 1-conducta pentru admisia apei uzate; 2-comportament de
admisie; 3-echipament de amestecare rapid; 4-ulei separate; 5-pompa de
evacuare uleiuri; 6-elevator hydraulic cu surub; 7-cuva; 8-placi ondulate; 9-
conducta de evacuare apa epurata; 10-conducta evacuare uleiuri.
Schema de principiu a unei instalatii complexe pentru extragerea grasimilor
din apele uzate se prezinta in fig.6.13. Apa uzata Au, intra pe conducta de admisie
1, in compartimentul de admisie 2, unde un echipament de amestecare rapid 3,
amplasat pe flotori creaza un vartej fortat care favorizeaza separarea uleiului 4, de
apa.

Oxigenarea apei cu oxigen pur

Control produs neconform*:
Folosirea oxigenului pur este un procedeu relativ nou i este mult mai economic
dect utilizarea aerului n vederea transferului de oxigen. Instalaia destinat tratrii cu
oxigen pur are mai multe bazine acoperite 1, 2 i 3, cu comunicaii ntre ele, att la
partea superioar pentru gaze 4 i 5, ct i la cea inferioar 6 i 7, destinate fluidelor
polifazate. Oxigenul pur, O2 se introduce n bazinul 1 prin conduct 8, la o presiune mai
mare dect cea atmosferic. Gazul trece dintr-un bazin n altul datorit diferenei de
presiune care mpiedic formarea curenilor inveri. n fiecare bazin se asigura o
circulaie a amestecului (apa uzat oxigen pur nmol) cu amestectorul mecanic 9
i se reintroduce O2 cu suflantele 10 i dispozitivele de dispersie 11. Pe conductele 12
i 13 se ntoarce apa uzat, respectiv nmolul recirculat.
 Fig. 11. Schema de principiu a unei instalatii de oxigenare cu oxigen
pur:
1,2,3-bazine acoperite; 4,5-orificii de comunicatie intre bazine pentru gaze; 6,7-
orificii de comunicatie intre bazine pentru fluidele polifazate; 8-conducta de
admisie a oxigenului pur; 9-amestecator; 10-suflante; 11-dispozitiv de dispersie
oxigen; 12-conducta admisie ape uzate(Au); 13-conducta admisie namol
necirculat(Nr); 14-orificiu de evacuare gaze;1 5-motoare electrice.

Inspectie si control*:

Fig. 12. Schema unei instalaii de clorinare:

1-rotametru; 2-filtru; 3-filtru; 4-conducta; 5-dispozitiv de amestecare; 6- apa; 7-
ajutaj evacuare; 8-robinet reglaj apa; 9-robinet reglaj clor; 10-dispozitiv de
destindere gaz(clor); 11,12-manometre; 13-robinet deschidere clor; 14-baterie de
clor; 15-rezervor de apa.
Dezinfectarea se poate realiza prin:
1- metode fizice: termice, electrice, lumina solar, expunere la radiaii ultraviolete,
microunde, ultrasunete, iradiere cu raze gamma etc.;

2- metode chimice: cu oxidani chimici; halogeni; compui halogenai; ozon;

permanganate de potasiu; tratare cu ioni metalici etc.;

3- metode combinate
Pentru distrugerea germenilor i pentru a obine o ap perfect dezinfectat
este necesar ca apa s fiarb circa un minut, la presiunea atmosferic de la nivelul
mrii. Fierberea apei este un procedeu sigur dar foarte costisitor, de aceea se
folosesc celelalte metode alese n funcie de factorii care influeneaz dezinfecia.
 Deoarece metod de dezinfectare cu clor i produii lui este cea mai des folosit, n figur de
mai sus se prezint o instalaie de clorinare care reduce poluarea apelor cu 60%.
Clorul este un dezinfectant i un oxidant puternic care asigur un standard
ridicat de igien la un pre redus.
Apa uzat, n special cea menajera ridic probleme privind coroziunea
suprafeelor metalice cu care intr n contact. Toate suprafeele metalice ale staiei
n contact cu ap uzat, trebuie protejate anticoroziv. De aceea se recomand
utilizarea materialelor moderne gen polistiren ranforsat cu fibr de sticl. Conducta
de evacuare a apei uzate cuprinde un tronson de inox n zona instalaiei de
clorinare iar evile ce transporta nmolul trebuie s aib grosime
supradimensionat pentru a face fa uzrii abrazive.

Combaterea poluarii

In zilele noastre tot mai multi oameni isi indreapta atentia asupra
problemelor de mediu si trai deoarece Pamantul este un depozit foarte bogat de
resurse naturale care fac posibila existenta vietii.In intreaga lume se fac
demonstratii in care oamenii cer sa nu se mai foloseasca substante care distrug
mediul.Actiunile pentru reducerea poluarii sunt foarte importante daca vrem ca
viata pe Pamant sa continue.Conservarea mediului incunjurator reprerzinta un
ansamblu de masuri ce trebuie luate pentru prevenirea si inlaturarea poluarii,a
diminuarii efectelor ei asupra mediului prin folosirea celor mai potrivite tehnologii
nepoluante,prin actiuni care sa limiteze efectele distrugatoare ale unor fenomene
naturale.

Cum am putea contribui pentru combaterea poluarii

Am putea stopa criza energetica folosind energia intr-un mod rational.

Cateva din lucrurile pe care le-ar putea face pentru a salva energie sunt:Folosirea
mai rara a automobilelor: mersul, ciclismul, sau transporturile publice.Evitarea
cumpararii bunurilor care sunt impachetate excesiv. Este necesara energie pentru
a confectiona ambalajele, dar si de a le recicla. Evitarea pierderilor: redu ceea ce
folosesti, refoloseste lucrurile in loc sa cumperi altele noi, repara obiectele stricate
in loc sa le arunci, si recicleaza cat mai mult posibil. Afla ce facilitati de reciclare
sunt disponibile in zona ta. Incearca sa nu arunci lucrurile daca acestea ar mai
putea avea o alta folosinta.Izoleaza-ti casa: cauta crapaturile din usi, ferestre, si
asigura-te ca podul este suficient izolat pentru a pastra caldura casei.Foloseste
aparatura electrica casnica care nu consuma multa energie: cand cumperi noi
aparate electrocasnice intreaba care modele consuma mai putina energie.
Foloseste becuri cu un consum scazut de energie si baterii reincarcabile.
Economiseste apa: este necesara o mare cantitate de energie pentru a purifica
apa. Un robinet stricat poate consuma aproximativ 30 de litri de apa pe zi.Invata
cat mai mult posibil despre problemele energetice ale Pamantului si cauzele ce le
determina.Afla daca sunt grupari ecologice in zona ta care te-ar putea
informa.Pentru a mentine in stare nealterata(a conserva) factorii de
mediu(apa,aer,sol),a preveni si combate fenomenele nedorite care produc poluarea
in oras este necesar sa se respecte prevederile Legii pentru protectiea mediului:
-amplasarea obiectivelor industriale,a statiilor de epurare si depozitelor de deseuri
menajere la periferia localitatilor sau in zonele din afara lor;
-mentinerea,intretinerea si dezvoltarea spatiilor verzi,a parcurilor,arborilor si
arbustilor de protectie stradala;
-intretinerea si infrumusetarea cladirilor,a curtilor si imprejurimilor acestora,a
spatiilor verzi din curti si dintre cladiri;
-intretinerea curata a luciilor de apa(a lacurilor,santurilor) din parcuri,zone de
agrement si de interes turistic;
- protectia peisajului si mentinerea curateniei
stradale. Controlarea polurii atmosferice
Cele mai sensibile strategii de control ale polurii atmosferice implic
metode ce reduc, colecteaz, capteaz sau rein poluani nainte ca ei s intre n
atmosfer. Din punct de vedere ecologic, reducnd emisiile poluante cu o mrire a
randamentului energetic i prin msuri de conservare, precum arderea de mai
puin combustibil este strategia preferat. Influennd oamenii s foloseasc
transportul n comun n locul autovehiculelor personale, ajut de asemenea la
mbuntirea calitii aerului urban. Poluanii industriali pot fi la rndul lor captai
n filtre sau precipitatori electrostatici.

POLUAREA ATMOSFERICA

Poluarea atmosferica, dupa definitia Comisiei Europene din 1967, corespunde

prezentei substantelor straine sau unei variatii importante a proprietatilor
componentelor aerului, astfel incat sa provoace un efect nociv, sau o imbolnavire.

Poluarea atmosferei se datoreaza expulzarii in aer, mai ales deasupra marilor

aglomeratii urbane, a trei categorii de substante :

1de sulf, amoniac,

gaze (dioxid de carbon, oxid de carbon, hidrocarburi nearse, hidrogen sulfurat, dioxid
fluor, clor) si aerosoli de metale sau oxizi (de Pb, Hg etc.);
2 particule lichide, care reprezinta emanatii din diferite procese industriale sau
apar in aceasta forma prin procese de condensare chimica; jb573d3217zbbr

3 particule solide sub forme de fumuri de ardere, prafuri industriale, vulcanice sau
prafuri provenite de la explozii atomice (continand in special doi izotopi radioactivi
periculosi)
Din punct de vedere al felului surselor de poluare, produse de om (artificiale) se
disting :
1- poluarea industriala;
2- poluarea casnica;
3- poluarea datorata mijloacelor de transport;

La agravarea situatiei si atingerea limitelor superioare ale gradului de poluare contribuie o serie
de factori: clima, pozitia geografica, natura si extinderea activitatii industriale .

De exemplu, gazele reziduale si impuritazile sub forma de particule, aflate la temperaturi

superioare celei atmosferice, sunt evacuate sub presiune la inaltimi mari prin cosurile fabricilor.
De aceea, factorii dinamici (miscarile aerului pe orizontala, verticala, temperatura, precipitatiile)
in stransa legatura cu cei de pozitie geografica pot influenta raspandirea la distante foarte mari
a poluantilor, concomitent cu diluarea sau concentrarea lor .

Astfel in depresiuni, concentratiile de impuritate cresc datorita spatiului limitat in care are loc
raspandirea lor.

Principalii poluanti urbani sunt :

1 CO2 (concentratia in atmosfera creste cu 106-8 in fiecare luna);

2 CO,SO2,NO,NO2 (rezultat in mari cantitati din descompuneri biologice)

3 N2O (rezultat din degradari biologice in sol)

4 hidrocarburi

METODE DE COMBATERE A POLUARII AERULUI

Pentru a stavili poluarea, organismele statale trebuie sa dispuna in primul rand de metode de
control de mare eficienta. Apoi este necesara

stabilirea nivelului normelor de emisie care pot fi deversate in aer de diversele surse de
poluare si a concenratiilor maxime admisibile de poluanti in aerul localitatilor.

Dupa cum s-a stabilit la reuniunea expertilor de la Viena (1972) in primul rand este necesar sa
fie elaborate normele de igiena pentru SO2, CO, NOx, CO2, pesticidele in suspensie, care
determina imbolnaviri acute si cronice .

In prezent la noi sunt date norme de concentratii maxime admisibile pentru un numar de 447
substante poluante .

Principalele masuri concrete de realizare a protectiei aerului constau in :

1. exploatarea rationala a instalatiilor tehnologice selectionate pentru o anumita productie

ca fiind ca fiind cele mai putin poluante ;
2. recuperarea si valorificarea substantelor reziduale utilizabile ;

3. amplasarea surselor de poluare bazata pe un studiu stiintific al consecintelor pe care le

are situarea intr-o anumita ambianta geoclimatica;

4. adoptarea de sisteme si mijloace de transport cat mai putin poluante;

In combaterea poluarii aerului se porneste de la principiul ca maximul se poate realiza la sursa . Aceasta in
sensul ca reducerea evacuarilor de poluanti si a pierderilor de la sursa sunt in acelasi timp masuri preventive,
de limitare a poluarii aerului si masuri care vizeaza valorificarea integrala a materiilor prime. Retinerea
substantelor reziduale pentru valorificarea complexa a materiei prime este si mult mai usor de realizat decat
dupa ce acestea s- au ejectat in atmosfera .Pentru a realiza o productie nepoluanta exista mai multe
posibilitati: alegerea sau pregatirea unur materii prime fara impuritati , spalarea
combustibililor, ermetizarea instalatiilor in care se desfasoara procese de productie
generatoare de pulberi si gaze, dirijarea pulberilor si gazelor spre instalatiile de epurare .

POLUAREA APEI

Mentinerea puritatii apei in cadrul natural inseamna mentinerea continutului de saruri si gaze,
de organisme si microorganisme specifice unei ape naturale nealterate.

Prin poluarea apelor se intelege, conform concluziilor conferintei internationale privind aceasta
problema (Geneva 1961), modificarea compozitiei sau starii apelor unei surse survenita ca
urmare a activitatii omului astfel incat apele devin mai putin adecvate tuturor sau numai unora
dintre utilizarile pe care le pot capata in stare naturala .Un oras, sau un complex industrial,
care poseda mai multe guri de evacuare a apelor uzate si halde de reziduri, reprezinta un
generator de poluari multiple .Poluantii aflati in ape sub forma de suspensii sau solutii
multicomponente se pot incadra in urmatorele categorii mai importante:

1- substante organice, reziduri biologice;

2- substante anorganice;
3- substante radioactive;
4- produse petroliere;
5- microorganisme patogene;
6- ape fierbinti;
Volumul apelor uzate industriale este, in general, cu 70% mai mare decat al apelor menajere
orasenesti, iar incarcarea si nocivitatea lor este cu mult mai mare. In present, paleta de poluanti
s-a diversificat enorm, ca o consecinta a cresterii industriale spectaculoase din ultimele decenii.

Apele uzate provenite de la complexele de crestere a animalelor pun probleme deosebite de

epurare datorita marii lor incarcari organice.Apele uzate din industria miniera si metalurgica contin
in special poluanti anorganici , toxici, dizolvati sau in stare de suspensie.In sectoarele in care se
dezvolta tehnica nucleara sunt necesare precautii deosebite deoarece efluentii continand substante
radioactive pot declansa poluari in cascada .Coloana vertebrala a industriei, termoenergetica,
produce poluarea raurilor, lacurilor, prin faptul ca deverseaza ape fierbinti.
COMBATEREA POLUARII
APELOR
Starea de poluare a apelor poate fi controlata si redusa. In acest scop se utilizeaza doua tipuri
de procedee, aplicate cu mai multa sau mai putina consecventa de organismele de conducere
si conceptie tehnica.

Primul grup de procedee se caracterizeaza printr-o maniera de conducere preventiva si include toate
metodele care urmaresc limitarea evacuarii de reziduri in ape.Inca din faza de proiectare a instalatiilor
industriale, de transport, edilitare etc. , trebuie adoptata o conceptie care corespunde unei orientari
diametral opuse fata de cea veche, caracterizabila lapidar prin ideea apa spala tot.Astfel, rezidurile
solide, in special ale substantelor de mare toxicitate, nu este necesar sa fie antrenate pe cale umeda, ci,
pot fi evacuate la halte sau crematorii .Se cauta reducerea consumurilor de apa in industrie prin
recircularea apei, folosita ca agent de racire si reintroducerea in sistem a celei utilizate ca solvent, dupa
corectarea adecvata a calitatii .In al doilea grup de procedee se incadreaza diferitele metode de epurare
ale apelor uzate .Apele uzate trebuie sa fie supuse unor tratamente prin care sa se inlature incarcarea
lor cu poluanti pana la o limita.Epurarea cuprinde o succesiune de procese fizice si chimice, biologice si
fizico-chimice necesare pentru inlaturarea diferitelor categorii de poluanti.Pentru distrugerea germenilor
patogeni se mai include operatia de dezinfectie prin tratarea cu clor sau azot.Dar indiferent de felul
poluarii, si de locul unde o regasim (aer, apa) este mult mai usor s-o prevenim decat s-o combatem.
Si asta depinde numai de noi, oamenii !!!

Metode de reducere a poluarii apelor

Apa este constituita din surse subterane si din parauri, rauri sau lacuri, ca surse de suprafata.

Exista o diferenta intre calitatea surselor naturale de apa amintite mai sus si calitatea apei solicitata
de consumatori. Aceasta diferenta este eliminata prin aplicarea unor tehnologii de tratare a apei.

Din cauza amplificarii fenomenului de poluare, solutiile devin si mai complicate. Sunt
situatii in care apa se aduce de la distante mai mari de 100 km, sau se pompeaza de la
adancimi de peste 300 km. Pe de alta parte procedeele de tratare presupun consumuri
energetice ridicate si lucrari de investitie costisitoare care ridica costul apei intr-un mod
alarmant, ajungand in unele cazuri la nivelul materiilor prime de baza.
In urma diferitelor actiuni omenesti se modifica atat cantitatea cat si calitatea substantelor care
patrund in ape ceea ce duce la un dezechilibru al mediului ambiant. Marea majoritate a interventiilor in
acest echilibru sunt in sensul sporirii substantelor admise in ape producand poluarea acestora.

Poluarea afecteaza toate formele apei in natura.Exista cai de patrundere a unor

substante poluante in apa atmosferica, in apa scursa la suprafata solului, in apa marilor si
oceanelor si in apa subterana.

Nivelul poluarii apelor a crescut mult in ultimele decenii, in special in acele regiuni de pe glob in
care populatia si industria s-au dezvoltat puternic si rapid, fara luarea unor masuri pentru
protectia calitatii apelor. Primejdia impurificarilor apelor a devenit evidenta tocmai in acele
regiuni intrucat dezvoltarea economica a produs si cresterea intensa a cerintelor de apa curata.
 Sursele de poluare a apei sunt diferite. Cele care produc murdarirea in urma evacuarii unor
substante in ape prin intermediul unor instalatii destinate urmatoarelor scopuri : orase canalizate,
crescatorii de animale sau evacuari de industrii etc sunt surse organizate, iar cele care produc murdaria
prin patrunderea necontrolata a unor substante in ape, locuri necanalizate sunt surse neorganizate.

Dupa actiunea lor in timp, sursele de poluare se pot grupa in :

1- permanente;
2- nepermanente;
3- accidentale.

Dupa modul de generare a poluarii, sursele de poluare pot fi :

1- naturale;
2- atrificiale , datorate activitatii omului care, la randul lor, pot fi subdivizate in :
1- ape uzate;

2- depozite de deseuri.

Referitor la apele subterane, sursele de poluare provin din :

1- impurificari cu ape saline, gaze sau hidrocarburi produse ca urmare a unor lucrari
miniere sau foraje;
2- impurificari produse de inflatiile de la suprafata solului a tuturor categoriilor de ape
care produc si impurificarea dispersata a surselor de suprafata;
3- impurificari produse de sectiunea de captare, din cauza nerespectarii zonei de
protectie sanitara sau a conditiilor de executie.

Sursele de poluare permanente naturale a apelor sunt surse cu caracter

permanent.Ele provoaca adesea modificari influentand negativ folosirea lor.

Principalele conditii in care se produce poluarea naturala a apelor sunt :

trecerea apelor din zona cu roci solubile constituie principala cauza de patrundere a unor
saruri in cantitati mari in apele de suprafata sau in straturile acvifere.Rocile radioactive pot
duce la contaminarea unor ape de suprafata sau subterane.

Trecerea apelor de suprafata prin zone cu fenomene de eroziune a solului provoaca

impurificari prin particulele solide antrenate daca solurile sunt compuse din particule fine
cum sunt cele din marne si argile care se mentin mult timp in suspensie.

Vegetatia intensa acvatica fixa sau flotanta conduce la fenomene di impurificare variabile in
timp in functie de perioada de vegetatie;
 Vegetatia de pe maluri produce o impurificare atat prin caderea frunzelor cat si prin caderea
plantelor intregi.Elementele organice sunt supuse unui proces de putrezire si descompunere care
conduc la o impurificare a apelor, in special in perioade de ape mici sau sub pod de gheata.

Sursele de poluare accidentala naturale sunt in general rare.Ele se datoreaza unor

fenomene cu caracter geologic.

Sursele de poluare permanent artificiale

Principala sursa de poluare permanenta o constituie restitutiile de ape dupa utilizarea lor de
catre folosinte.

Dupa provenienta lor, exista urmatoarele categorii de ape uzate :

1- ape uzate menajere;

2- ape uzate publice;
3- ape uzate industriale;
4- ape uzate de la unitati agrozootehnice si piscicole;
5- ape uzate rezultate din satisfacerea nevoilor tehnologice proprii de apa ale
sistemului de canalizare de la spalatul si stropitul strazilor si incintelor;
6- ape meteorice infectate.

O sursa importanta de impurificare a apelor o constituie depozitele de deseuri sau de

diferite reziduri solide, asezate pe sol, sub cerul liber.impurificarea provenite de la aceste
depozite poate fi produsa prin antrenarea directa a rezidurilor in apele curgatoare de catre
apele de ploaie, in cadere sau de catre apele care se scurg in sol.
Mai pot fi amintite si surse de poluare accidentala, dar ele sunt in marea lor majoritate
legate de problema de risc industrial.

Reducerea poluarii poate fi realizata pe mai multe cai :

1- introducerea pe scara larga a unor tehnologii nepoluate in procesele industriale;

2- reducerea cantitatii de ape uzate, evacuate in rauri prin introducerea practicii
recircularii apei;
3- recuperarea materialelor utile din apele uzate, avand astfel evantajul asigurarii unei
adevarate surse de materie prima;
4- extinderea procedeelor de colectare si evacuare pe cale uscata a rezidurilor, mai
ales la crescatoriile de animale;
5- imbunatatirea randamentului de epurare prin perfectionarea tehnolohiilor,
instalatiilor si exploatarii acesteia.
Analiza economica
Din toate problemele cu care se confrunta America Latina, poluarea apei este una din cele mai
critice.Poluarea apei distruge direct mediul, lacurile, raurile, cauzand consecinte negative pentru
activitatile pescaresti si turism.De asemeni, poluarea apei dauneaza si pentru sanatatea oamenilor.

Poluarea apei in alte tari

Tarile studiate sunt : Brazilia, Chile, Ecuador, Guatemala, Mexic si Peru.

Poluarea apei este o problema importanta in toate tarile cu toate ca exista

diferente intre ele.Un indicator important reflecta severitatea problemei care este mortalitatea
asociata cu diaree acuta si boli intestinale molipsitoare, amandoua provenind de la calitatea
apei si conditiile sanitare. Tabelul urmator arata raportul mortalitatii asociata cu cele doua boli.

Brazilia Chile Ecuador Guatemala Mexic Peru

Pe capitala 2,207 3,068 1,298 943 2,289 1,345

Populatia 159.2 13.8 10.98 9.74 91.21 22.45
(milioane)

In Guatemala si Ecuador, moartea provenita de la poluarea apei este principala cauza

a mortalitatii.

Mortalitatea provenita de la bolile intestinale infectioase

Brazilia China Ecuador Guatemala Mexic Peru

12.6 1.3 32.7 98.1 27.3 45.6

Legea apelor NR.107/1996

(publicata in M.O. nr. 244 din 8 octombrie 1996)

Apele reprezinta o sursa naturala regenerabila, vulnerabila si limitata a carei protectie

se impune.Gestionarea cantitativa si calitativa a apelor, exploatarea lucrarilor de gospodarie a
apelor, precum si aplicarea strategiei nationale in domeniu se realizeaza de catre Regia
Autonoma a Apelor Romane si filialele sale bazinale.

Prezenta lege face referire la :

1- regimul de folosire a apelor si a albiilor acestora;

2- gospodarirea apelor;
 1- protectia albiilor, malurilor, lucrarilor aferente;
2- regimul lucrarilor care se construiesc pe ape;
3- controlul activitatii de gospodarire a apelor;
4- sanctiuni.

Activitatile desfasurate pe teritoriul unui anumit stat pot sa produca efecte

poluante asupra unor zone apropiate sau indepartate (ex: accidentul de la Cernobal
Ucraina 26 aprilie 1986, conflictul din Kosovo 1999 ), dobandita caracterului
transfrontalier al poluarii.

Din analiza si prelucrarea datelor privind calitatea factorilor de mediu pentru

obiectivele administrate de MinisterulAparariiNationale, relevante sunt urmatoarele :

1 sursele de poluare a apei ca urmare a activitatilor din unitatile militare se

grupeaza astfel : ape reziduale de combustibili (46 de surse), hidrocarburi, ape
de santina si combustibili de la navele Marinei Militare (22 de surse), resturi
menajere si dejectii provenite de la gospodariile agro zootehnice ( 70 de
surse).
2 ponderea activitatilor cu emisii de poluanti cu SO2, Nox, CO este urmatoarea
:56,6% - centrale termice pe baza de combustibil lichid sau solid, 2% -
crematorii, 18% - emisii ale rularii autovehiculelor si blindatelor, 10% - activitati
tehnico-productive, 4% - activitati de industrie si invatamant etc.
Omul a poluat dintotdeauna ecosfera, aciune care nu-i este caracteristic
numai lui. Poluarea reprezint o legitate natural: orice fiin produce deeuri,
care, neeliminate din mediul de via, i fac imposibil existena. Istoricul polurii
reflect fidel progresele tehnologice nregistrate de societatea uman. Astfel,
primele cauze ale contaminrii mediului nconjurtor dateaz din Neolitic, cnd
omul, descoperind agricultura, a devenit sedentar i a creat densiti care au
depit pe ale celorlalte mamifere. Sursele polurii, n aceast prim faz,
proveneau de la contaminarea microbiologic a apelor din scurgerile menajere i,
mai trziu, dup descoperirea ceramicii i a metalurgiei, prin elementele neferoase
primitive.
Naterea marii industrii, ca urmare a revoluiei industriale din a doua
jumtate a secolului al XVIII -lea, reprezint elementul esenial, care duce la
contaminarea mediului de via cu diverse produse, astzi poluarea devenind un
element ngrijortor prin creterea i dezvoltarea industriei moderne, care produce
i deverseaz n mediu mari cantiti de produi toxici, nebiodegradabili. Cauzele
principale ale contaminrii ecosferei sunt: producerea de energie, activitile
industriei chimice i activitile agricole.
n activitile industriale de producere a energiei, pe lng risipa de resurse naturale, are loc
contaminarea mediului nconjurtor prin nenumrate substane toxice pe care le elimin n acesta.
Industria chimic a pus i pune n circulaie compui minerali sau organici cu
toxicitate ridicat. n scopul creterii productivitii agroecosistemelor (cerinele de
produse agroalimentare fiind n cretere), s-a recurs la folosirea masiv i
sistematic a ngrmintelor i pesticidelor, administrare care a fost i este
nsoit i de efecte nocive, contaminnd ecosfera cu diferite substane.
De remarcat faptul c industria, cu toate ramurile sale, constituie sursa a
numeroi poluani care condiioneaz aerul, apa i solul.
Referitor la metodele de prevenire i combatere a polurii mediului, un rol
important l are reducerea emisiilor de ageni poluani n mediul nconjurtor. n
momentul actual al dezvoltrii civilizaiei umane, nu este de conceput o sistare a
unor activiti economice din care rezult ageni poluani, cum ar fi fabricarea
cimentului sau transporturile auto, deoarece aceasta ar nsemna renunarea la
unele produse fabricate prin aceste procese tehnologice poluante. Totui, n situaia
n care poluarea depete anumite limite, trebuie judecate toate urmrile,
adoptndu-se o anumit gradaie a riscurilor, astfel:
1- sistarea activitilor economice trebuie fcut numai n cazul n care poluarea
este foarte mare i nu se gsesc posibiliti practice de nlturare a agentului
poluant, iar ca soluie se preconizeaz ndeprtarea din zonele urbane a
industriilor puternic poluante;
2- modificarea procesului tehnologic, n sensul reducerii emisiilor de noxe;
3- introducerea de utilaje i instalaii depoluante, care s lichideze agentul
poluant, nainte de difuzia acestuia n mediul nconjurtor.
Cile i mijloacele prin care se poate realiza reducerea emisiilor agenilor
poluani depind de natura sursei de poluare:

1. Reducerea emisiilor de ageni poluani din nia uman

Aciunile preconizate n acest domeniu pot fi mprite n dou categorii:
aciuni controlate de stat, care se refer la: scoaterea din comer a tuturor
chimicalelor de uz casnic cu risc mare de poluare i care nu sunt
biodegradabile; standardizarea
1. ambalajelor, ca o msur eficient care poate permite recuperarea i
refolosirea lor, reducnd astfel riscul polurii; realizarea punctelor de
colectare a deeurilor pe categorii de ambalaje, inclusiv a lichidelor, care,
s-a observat, au dat rezultate n punctele pilot de colectare a deeurilor
menajere.
2. aciunile proprii populaiei, care se refer la: separarea ambalajelor n
gospodrie, pe categorii (sticl, materiale plastice, metale, textile etc.) i
colectarea lor pe grupe separate pentru a facilita recuperarea i recircularea
lor; separarea agenilor toxici i eliminarea lor mpreun cu deeurile
combustibile; separarea substanelor organice care ar putea duce la ridicarea
ncrcrii organice a apelor uzate i dirijarea lor spre deeurile solide;
reducerea emisiilor de deeuri gazoase din instalaiile de nclzire i buctrii.
2. Reducerea emisiilor de ageni poluani n transporturi
Aceast reducere se poate realiza prin: perfecionarea motoarelor cu
combustie intern, n sensul asigurrii unei arderi complete a combustibililor,
asigurarea unor sisteme de postcombustie pentru gazele de eapament, nlocuirea
combustibilului actual cu gaze lichefiate (butan, propan) sau introducerea
hidrogenului, complet nepoluant.
3. Reducerea emisiilor de poluani din agricultur.
Aceasta se refer la utilizarea corect a ngrmintelor chimice i a pesticidelor, fiind
exclus renunarea la utilizarea lor n viitor, n condiiile creterii tot mai mari a consumului de
hran, ca urmare a mririi populaiei globului, pentru care vor trebui cultivate terenuri mai puin
fertile.
4. Reducerea emisiilor de poluani din industrie.
Emisiile de poluani din industrie sunt foarte bogate i foarte diverse.
Domeniul fiind foarte vast, sunt avansate doar unele principii de reducere a
emisiilor agenilor poluani, care trebuie adaptate pentru fiecare ramur n parte.
Aceste principii se refer la: modificarea procesului tehnologic, nlocuirea unor
materii prime, recircularea lichidelor, introducerea proceselor tehnologice nchise,
reducerea timpului necesar de parcurgere a unor procese tehnologice.
5. Reducerea emisiilor poluante radioactive
Se depun eforturi mari pentru a gsi mijloacele tehnice necesare controlului
strict al substanelor radioactive i reducerea emisiilor poluante radioactive, prin
urmtoarele msuri: interzicerea deversrii deeurilor radioactive n apele de
suprafa sau depozitarea lor pe fundul oceanelor, interzicerea exploziilor nucleare
experimentale, inclusiv cele subterane, purificarea eficient a efluenilor gazoi i
lichizi din centralele termonucleare prin adoptarea unor filtre pentru poluanii
gazoi i staii de tratare a apelor uzate, perfecionarea sistemelor de detectare a
scurgerilor de substane radioactive din instalaiile nucleare printr-un sistem
instrumental de control, de monitorizare a instalaiilor nucleare, pentru a depista
ct mai repede aceste scurgeri.
 Viitorul omenirii este un subiect viu discutat, soluiile i mijloacele preconizate
de diveri specialiti, prin care Terra s rmn o planet a vieii, difer foarte
mult. Cert este c posibilitile ecologice ale planetei noastre nu au fost pe deplin
exploatate.
 1. Poluarea aerului
Substantele poluante sunt:

Poluant Limita Limita de Coeficientul Indicatorului

admisa interventie total de de calitate a
[mg/m3] [mg/m3] poluare [kg/t] mediului

[%]
Oxizi de sulf exprimati in SO2 300 600 0.36383 0.99

Oxizi de azot NOX 500 1010 1.55535 0.97

NO2 (dinitro monoxid) 200 400 0.092 0.99
Amoniac(NH3) 100 200 0.1345 0.99
Pulberi de Praf 50 100 110 100 1.01064 0.83
Cd (cadmiu) 4 8 0.0001 0.99
Toluen 1.7 3.1 0.4405 0.89
Dicloretan 0.6 2 0.44 0.11
Furnal 430 1000 4.3 0.74
Gaze arse 30100 60500 23 0.98
Refractare 150 350 0.0004 0.74
Fe2O3 4 8 0.35 0.91
NMVOC (compusi organic volatili ) 100 220 0.215 0.83
CO(monoxide de carbon) 100 200 5.542 0.94
CO2 (dioixd de carbon) 50 110 5.54 0.74
Mn (mangan) 0.5 1.3 0.0001 0.62
Pulberi de Pb(plumb) 0.5 1.1 0.0006 0.83
CH4 (metan) 0.8 2 0.005 0.66
Fenol 1.7 3.4 0.001368 0.99
P (fosfor) 5 20 0.0002 0.33

Metode de reducere a oxizilor de sulf

Metode de reducere a concentratiei de praf
Metode de reducere a oxizilor de azot (NOX, NO2, NH3,
Metode de reducere a compusilor organici volatile
Metode de reducere a metalelor grele (Pb, Cd,

Metode de reducere a poluarii pentru furnale

Furnalul ramane de departe cel mai important proces de producere a fontei din materialele cu
continut de metal. Datorita inputului mari de agenti de reducere (in principal carbunele si cocsul),
acest proces consuma cea mai mare parte din inputul energetic al otelariilor integrate. Apar
emisii relevante in toate mediile, descrise in detaliu. De aceea tehnicile descrise si considerate in
determinarea BAT acopera toate aceste aspecte incluzand reducerea consumului energetic.
Concluziile secundare se ocupa in principal cu reducerea pulberilor de la turnatorie,
[30]
tratarea apei uzate de la scruberul gazului de furnal, reutilizarea zgurei si a
pulberilor / namolului si in final reducerea inputului energetic si reutilizarea
gazului de furnal. Pentru furnale, urmatoarele tehnici si combinatii sunt
considerate BAT.
1. Recuperarea gazului de furnal
2. Injectarea direct a agenilor reductori;
De exemplu : injectarea a 180 kg crbune pulverizat / t font este deja
realizat dar sunt posibile i rate de injecie mai mari
3. Recupereaea energiei din presiunea gazului la vrful furnalului cnd
exist premizele
4. Cuptoare calde
1. pot fi realizate concentraii ale emisiilor de praf < 10 mg/ Nm3 i de NOX <
350 mg/ Nm3 (la un coninut de oxigen de 3 %)

2. economii de energie acolo unde proiectul permite

5. Folosirea unor jghiaburi refractare fr gudron
6. Desprfuirea eficient a gazului din furnal ;
Este de preferat ca particolele grosiere s fie ndeprtate prin
folosirea tehnicilor de separare (deflector de exemplu) i apoi s
fie reutilizate . Particulele fine pot fi ndeprtate prin intermediul :
1. unui scuber sau
2. filtru electrostatic umed sau
3. ori ce alt tehnic care are eficiena de reinere cerut
Concentraia particolelor reziduale poate fi < 10 mg/ Nm3
7. Desprfuirea n hala de turnare (orificii de turnare , jghiaburi de
scurgere , separatoare de zgur i puncte de ncrcare a oalei
torpedo). Cantitatea de emisii poate fi redus prin acoperirea
jghiaburilor de scurgere i a evacurilor prin reducera surselor de
emisii menionate i prin purificarea acestora folosind filtre
electrostatice. Pot fi realizate concentraii ale emisiilor de praf de 1
15 mg/ Nm3. n ceea ce privete emisiile rapide acestea pot ajunge
pn la 5 15 g praf / t font, de aceea eficiena reinerii vaporilor
este important. Vaporii sub presiune folosind azot (n condiii
speciale, de exemplu, acolo unde plasarea n proiect permite i unde
azotul este disponibil).
8. Tratarea gazelor de furnal prin splarea cu ape uzate de la scuber.
1. Refolosirea pe ct posibil a apei de la scuber
2. Coagularea/sedimentarea pulberilor n suspensie (media
anual pn la care pot ajunge pulberile n suspensie este < 20
mg/l, valorile pe o zi pot ajunge la < 50 mg/l)
3. Hidrociclonarea lamului urmat de refolosirea fraciunii grosiere cnd
dimensiunea granulelor permite o separare acceptabil.
9. Diminuarea emisiilor de la tratarea zgurii i a zgurii depozitat n
gropi ecologice. Tratarea zgurii de preferin prin granulare acolo
unde condiiile permit Condensarea vaporilor dac este nevoie de
reducerea mirosului.
Ori de cte ori se obine font pe ct posibil trebuie evitat rcirea forat a
acesteia cu ap 10.Reducerea deeurilor solide / produs secundar . Urmtoarele
tehnologii pentru deeurile solide n ordinea descresctoare a prioritilor sunt
considerate BAT-uri
1. Reduderea de deeuri solide
2. Utilizarea efectiv (reciclare sau refolosire) a deeurilor solide /
produs secundar n special reciclarea prafului grosier din gazele
tratate i a prafului de la desprfuitoare, din hala de turnare ,
completa refolosire a zgurii (de exemplu n industria cimentului sau la
construirea drumurilor).
3. Controlarea deeurilor inerente/produs secundar (fraciunile fine de
lam din tratarea gazului separate de pietri)
.
[31]
 In principiu tehnologiile prevzute de la 1 10 sunt aplicabile att la instalaii noi
ct i la instalaii deja existente dac exist premizele.

Substante poluante
pentru apa
Poluant Limita Limita de Coeficientul Indicatorului de
admisa interventie total de calitate a mediului
[mg/m3] [mg/m3] poluare [kg/t]

Clor liber 240 800 0.000014 0.42

Fenoli 0.001 0.002 0.00001 0.99
SO2 (sulfat) 200 400 0.0004 0.99
K2Cr2O7 (bicromat de potasiu) 3 6 0.000128 0.99
Cr (crom) 4 8 0.000001 0.99
Reziduu fix 100 300 0.209 0.49
CH4 (metan) 2.62 25 0.3 0.10
CO 2 (bioxid de carbon) 1.7 3.3 0.274 0.89
SO (oxid de sulf) 1 5 0.00001 0.24
C (carbon) 6 12 0.000001 0.99
S (sulf) 3 6 1.4216 0.52
Pb(plumb) 12 25 0.000001 0.92
P (fosfor) 1.5 4.5 0.00011 0.49

Substante poluante pentru sol

Tipul poluantului Concentrati Limita maxima Limita de Coeficientul Indicatorul
a normal admisa [ppm] interventi total de ui de
[ppm] e [ppm] calitate a
poluare
mediului
[kg/t]

Plumb 1 100 200 0.000001 0.99

Fluor 1 200 750 0.00011 0.36
Fenoli 0.1 1 10 0.000064 0.11
Compusi sintetici 10 1000 10000 0.00003 0.11
anioni active
biodegradabili
SO2 (sulfat) 10 200 750 0.0005 0.36
Si (siliciu) 10 230 1000 0.000045 0.29
Mn (mangan) 5 23 250 4.258 0.08
NOX 1.3 230 1000 0.001 0.29
S (sulf) 0.0517 1 5 0.1608 0.20
Cl (clor) 4.5 14 30 0.000055 0.87
CO (monoxide de 23 115 240 0.001 0.91
carbon)
CO2 (bioxid de 0.74 12 228 1 0.05
carbon)
Fe2O3 5 4 8 0.35 0.91
Zgura 10 400 810 0.455 0.97

[32]
Praf depus 10 60000 120000
Alte depuneri 1.3 300 600

0.3 0.99
0.008 0.99

Figura13. Sisteme de desuflare a

gazelor de ardere
[33
]
In urmatorul grapfic se arat gradul de absorbie a SO2 corespunztor diferiilor
aditivi uscai, n funcie de temperatur. La temperaturi ridicate, aditivii pe baz de
magneziu se aracterizeaz prin grade mai reduse de absorbie i intervale active de
temperatur mai nguste.

Filtrele electrostatice lucreaz prin ncrcarea prafului cu ioni i apoi colectarea particulelor ionizate pe
o suprafa colectoare, de form tubular sau plat, care este de obicei curat prin rzuire.
Orice aerosol care intr n acest spaiu liber este ncrcat i bombardat de
aceti ioni, astfel c migreaz spre suprafaa colectoare sub efectul atraciei
electrice i al bombardrii, cum se observ i in figura urmatoare:

Figura 14. Schema de principiu a unui electrofiltru

[34]
Figura 15. Variatia vitezei de depunere cu diametrul particulei

Factorii care influeneaz viteza de depunere, diminund-o, sunt:

1) ncrcarea suprafeei de depunere;
2) intensitatea curentului;
3) seciunea de trecere
prin electrofiltru;
4) suprafaa total;
5) coninutul de sulf din particule;
6) concentraia prafului;
7) coninutul de carbon nears (funingine);
8) suprafaa granulelor de cenu.
Dac la factorii ce influeneaz viteza de depunere i implicit, eficienta filtrrii,
adugm i corecta respectare a geometriei canalelor i a concentraiei ramelor
cu electrozi de ionizare, putem concluziona c buna funcionare a filtrelor
electrostatice nu reprezint o problem de concepie i de nivel tehnic, ci o
problem de execuie, montaj i exploatare.
Electrofiltrele sunt alctuite din mai multe zone de lucru, alimentate electric independent,
pentru mrirea fiabilitii i a siguranei n funcionare. Lungimea unei zone este 4.55 m.

Figura 16. Schema unui

electrofiltru cu trei zone

1 palnie difuzoare
2 dispozitiv de uniformizare a curgerii, 3A, 3B, 3C electrozi de depunere
grupati in cele 3 tronsoane (A, B, C)
[35]
4 electrozi de ionizare
5 cadre de intindere a barelor de ionizare
7 evacuare cenusa
8 izolatorii electrozilor de ionizare
9 dispozitiv de scuturare a electrozilor de ionizare prin prin ciocnire sau
vibrare periodica 10 confuzor de evacuare a gazelor

De menionat c, eficiena de filtrare se reduce n timp, pe msur ce elementele de filtrare

se ncarc cu praf, astfel nct sunt necesare opriri pentru curarea filtrelor.

Metode de reducere a metalelor grele

Metalele grele sunt prezente n mod obisnuit n compozitia combustibililor fosili.
Acestea sunt componente ale unor oxizi si cloruri n combinatie cu particule. Doar
mercurul si seleniul se gasesc si n faza de vapori. Metalele grele rezultate din arderea
combustibililor sunt eliminate n mediu nconjurator prin gazele de ardere, apele uzate,
zgura si cenusa depozitate. Principalele tipuri de metale eliminate de centralele
termoenergetice sunt: arsenul, cadmiul, mercurul, molibdenul, plumbul, aluminiul,
cobaltul, nichelul, manganul, cromul, cuprul, nichelul, zincul, fierul, magneziul si
vanadiul. Concentrarea particulelor fractionate, n cazul arderii carbunelui, se poate
observa n figura 9.

Figura 17. Descompunerea in elementele componente in timpul arderii carbunelui

[36]
Reducerea emisiilor cu sisteme destinate retinerii de metale
Aceste sisteme de retinere a emisiilor au fost propuse pentru scaderea emisiilor unor anumite
metale din gazele de ardere ca: mercur, arsen, cadmiu si plumb, mai ales n cazul n care
sunt incinerate deseuri. Aceste tehnologii nu au fost nca aplicate pentru grupuri mari.
Dintre cele mai bune tehnologii
sunt: filtre cu carbon activ;
filtre cu absorbanti;
filtre cu seleniu.
Filtrele cu carbon activ sunt destinate reducerii emisiilor de cadmiu, mercur si plumb din gazele de
ardere. Daca se utilizeaza un sistem catalizor si n acelasi timp gazele sunt acidifiate credte cantitatea
de metale retinute. Testele se afla doar n stadiu de pilot pentru filtrarea gazelor de la incinerarea
deseurilor municipale, nsa se pare ca mercurul poate fi redus n procent de peste 90%.
Mercurul aflat n stare de vapori n gazele de ardere poate fi retinut si cu ajutorul absorbantilor
impregnati cu sulfuri n sistem de pat fluidizat. Principalele tipuri de absorbanti utilizati sunt: silice,
bauxita, kaolinit, calcar. Daca sistemul este utilizat n cascada, nti cel cu filtre cu absorbanti
impregnati si apoi sistemul cu carbune activ concentratiile de mercur tind spre 0%.
Datorita stabilitatii legaturii dintre seleniu si mercur n HgSe se folosesc si filtre impregnate cu
seleniu nsa se pare ca acest procedeu este destul de costisitor. Sistemele de retinere pentru
metale se afla n faze experimentale si de pilot, ele nu au ajuns nca la faza comerciala si
sunt destinate cu precadere instalatiilor de incinerare a deseurilor.

Cap 3. Determinarea gradului optim de reducere a

polurii

[37]
 Poluarea zero este un vis. Reducerea total a polurii nu este posibil nici tehnologic, nici economic,
deoarece presupune cheltuieli antipoluante insuportabile de orice economie dezvoltat.
Trebuie gsit o metod de armonizare a intereselor productorilor care urmresc profite
imediate, a intereselor ntregii societi, care dorete s triasc ntr-un mediu nepoluant. Pentru
aceasta se determina un optimum economic lund n considerare cheltuielile pentru dezvoltare i
beneficiile depolurii. Se consider

n0
gradul optim de reducere a polurii, punctul , n care diferena dintre cele 2 curbe a i
b este maxima (acolo unde tg tg ).
n' 0 n0
Ar trebuie c = dar de cele mai multe ori este imposibil estimarea corect a
pierderilor datorate polurii. Pentru a simi efectele polurii societatea este dispus s suporte
Cd
cheltuielile de depoluare (fig.14).

Fig.18. Determinarea pierderilor cauzate de poluare:

a-cheltuieli cu prevenirea poluarii sau reducerea poluarii; b- pierderile datorate poluarii; c-suma
celor doua curbe a si b; n0 -gradul optim de reducere a poluarii.

Fig19. Gradul de reducere a poluarii in functie de costurile si utilitatile

sociale:
Cd -cheltuieli pentru reducerea poluarii; Av -utilitate sociala/avantajul reducerii poluarii;
n'' 0 -grad optim de reducere a poluarii.
Av
Pe msur ce gradul de reducere a polurii crete avantajul /unitatea social( ) pentru
care societatea
Cd
este dispus s plteasc contribuii suplimentare descrete, iar cheltuielile pentru reducerea polurii ( ) cresc.
Din analiza zonelor ce apar n fig.14 se pot trage urmtoarele concluzii:
1- n zona I sunt cele mai mari avantaje deoarece se vd avantajele reducerii
polaurii;
2-cresc; n zona I se nregistreaz pierderi mari deoarece poluarea este deja redus iar cheltuielile
1- n punctul M se realizeaz gradul optim de reducere a polurii
Pentru o optimizare a etapei este necesar ndeplinirea conditiiei:
n' ''
n0= 0 =n 0
n rile dezvoltate, investiiile alocate pentru protecia mediului dein ponderii nsemnate,
difereniate pe ramuri industiale. Tehnologiile noi de reducere sau prevenire a polurii dein 1,2 % din
PIB, iar pierderile, ca urmare a faptului c nu se iau msuri antipoluante mai consistente, sunt
aproximativ de 5 % din PIB.
[38]
Se poate determina si un interval de timp pentru realizarea unui optimum economic
privind reducerea poluarii, folosind o relatie de forma:

In care : -este capacitatea de asimilare a mediului in urma efectuarii cheltuielilor pentru

reducerea poluarii existente ;

-cheltuieli cu reducerea poluarii existente la timpul t ;

-cheltuieli facute pentru prevenirea poluarii si mentinerii ei in limitele standard ;
si coeficienti ce exprima cresterea capacitatii de asimilare respectiv de incadrare in
limitele standard, raportati la unitatea monetara cheltuita ;
si t momentul de timp initial si respectiv ,de perspectiva.

topt=
=1.5
=2.2
Cam=15000lei
t=3ani
=1095zile
to=1an
Cpp=10000lei
Crp=6000lei

Pentru o proiectare corect a unui proces tehnologic sau.a uneiactiviti cu impact

asupra mediului este necesar cunoaterea in fiecare etap a acestuia a indicatorului de
calitate a mediului. Acest indicator de calitate a mediului Ic ms e poate calcula la nivelul
fiecrui poluant i,cu relaia.

In care :
-Icmi-indicatorul de calitate a mediului datorat poluantului i;
-CMAi-concentratia maxima admisibila in poluant i;
- efiC -concentratia efectiva la momentul calcularii in poluanti;
-Cmax concentratia maxima in poluant i ce conduce la degradareainevitabila a
mediului.

Acest indicator are valorile cuprinse intre 0 (cand poluarea estemaxima si inevitabila) si 1
(cand mediul este curat).Indicatorului calitatii mediului se poate calcula si ca suma a tuturor
poluantilor p din mediul respectiv,cu relatia :

[39]
In care :
-Icmi-indicatorul de calitate a mediului datorat tuturor poluantilor pexistenti in mediu la
momentul calcularii.

In concluzie se poate spune ca la proiectarea oricaruiecoprodus,oricarui ecoproces de

prestare servicii sau oricarei activitatii rezultante in urma unui proces tehnologic trebuie avute in
vedere urmatoarele elemente:
-Planul calitatii;
-Traseul tehnologic;
-Diagrama flux a a procesului tehnologic;
1- etapele i momentele de impact asupra mediului;
2- sursele de poluare;
3- natura substanelor poluante;
4- modul de aciune asupra mediului al substanelor poluante (natura polurii);

5- coeficientul de poluare in fiecare etapli i coeficientul total de poluare pentru a stabili

msurile necesare indeplinirii obiectivelor stabilite i anume:modificrile procesului
tehnologic in vederea transformrii lui intr-un proces ecotehnologic; inlocuirea fazelor sau
operaiilor cu poluare mare;

6- indicatorul de calitate al mediului;

7- msurile de prevenire a polurii in fiecare etap de desfurare a procesului
tehnologic;
8- msurile de reducere a polurii in fiecare etap de desfurare a procesului
tehnologic;

9- posibilitile inlocuirii unor substane poluante sau periculoase cu alte substane

mai puin poluante sau periculoase;

10- msurile de recuperare, tratare i reciclare a reziduurilor secundare;

11- msurile de recondiionare i reciclare a deeurilor;
12- msurile de reintegrare in mediu a deeurilor;
13- costurile cu reducerea polurii;
14- gradul optim de reducere a polurii;
15- costurile cu prevenirea polurii;
16- bilanul ecotehnologic;
17- conexiunea standardelor i a instrumentelor economice i juridice
18- costurile implementrii unui sistem de management de mediu;
19- posibilitile transformrii intreprinderii intr-o unitate ecotehllologic.

[40]
 Numai printr-o astfel de abordare, societatea industrial-consumatoareexponenial de
resurse naturale i deci de poluare a mediului, trebuie s treac masiv la o societate
informaional-creatoare exponenial de inteligen, pentru a trece apoi Ia societate a cunoaterii
i in final la societatea contientizat.

Numai o persoana informata i contienta de valoarea informaiei poatedeveni prin

comportament un ajutor esenial in salvarea mediului i respective a Vieii pe Terra!

Cap 4. Evaluarea propriu-zisa a impactului de mediu

[41]
 In urma calculului indicatorului de calitate total al mediului datorat poluantilor solului a rezultat o poluare a
solului cu o valoare de 0,22 ,o valoare ingrijoratoare .Din pacate ,solul este un agent poluator,poate ramane poluat
zeci sau chiar sute de ani,fara posibilitatea depoluarii.Solul suporta orice nu mai poate fi deloc acceptata deoarece
poluarea intensa a acestuia conduce ireversibil la distrugerea vietii pe pamant.De aceea ,se impun cu necesitate o
serie de masuri de prevenire a poluarii solului,masuri care trebuie sa fie reglementate prin lege de fiecare
tara.Aceste masuri trebuie stabilite in functie de :modurile de poluare,natura substantelor poluante;natura activitatilor
poluante;intelegerea mecanismelor care regleaza viata pe Terra;natura surselor de poluare si gradul de intelegere si
educatie a locuitorilor zonelor respective si gradul de dezvoltare economica.
In cazul nostru se vor folosi instalatii de epurare:
Protectia solului si a panzei de apa freatica:
Sistemul de epurare a apelor uzate menajere si industriale precum si a apelor pluviale este unitar
si etans.Este in stare tehnica buna fiind monitorizat periodic prin grija firmei SC. Expert Art.SRL;

Depozitarea deseurilor feroase se face pe platforme acoperite,inchise si betonate

pentru a se evita poluarea solului,iar prin infiltrare,poluarea apei subterane.

Surse potentiale de poluanti in apa:

1. Sectiile de productie;
2. Centrale termice;
3. Sisteme de filtrare;
4. Sectii anexe.
[42]
 In cazul indicatorului de calitate total al mediului datorat poluantilor apei a rezultat o valoare
pozitiva de 0,75 apropiata de 1(cand mediul este
curat). Instalatii de retinere a poluantilor din apa:
Statii de preepurare ape uzate ,formata din bazin de acumulare cu V=

Doua decantoare verticale cu V util = fiecare;

Statie de neutralizare aferenta atelierului de decapare alcatuita dintr-un bazin bicompartimentat;
Instalatii de retinere a poluantilor din
aer Sisteme de retinere a emisiilor din surse punctiforme:
a)Emisii datorate executarii pieselor turnate din fonta:
- sistem de hote si tubulatura aferenta evacueaza prin tiraj natural aerul incarcat cu particule in
suspensie de la locurile de turnare si il disperseaza in exterior, la nivelul acoperisului. In acest mod sunt
evacuate o parte din pulberile rezultate de la turnarea piesei ,restul ramanand in spatiul de lucru.

b)Emisii datorate curatarii pieselor turnate:

- sistem de retinere si colectare a pulberilor degajate ,format din doua hidrocicloane.Aceste
hidrocicloane vehiculeaza un debit mediu de 20.000mc/h si functioneaza 8h/zi.
Aerul evacuat de cele doua hidrocicloane este dispersat in atmosfera prin cosuri metalice cu
inaltimea de 12 m.

[43]
 c)Emisii datorate decaparii si degresarii :
- tubulatura pozitionata deasupra bailor de decapare-degresare si spalare care preia vaporii

degajati,evacuandu-i in atmosfera cu ajutorul unui ventilator centrifugal cu debitul de 7000m /h si

dispersati printr-un cos metalic cu inaltimea de 12 m;

- aerul evacuat din instalatie are caracter acid ,cu un continut de acid clorhidric(HCl).

[44]
 Prezentare produs: Ventilator centrifugal pt. tubulatura (Seria Lineo)
Seria ventilatoarelor Lineo beneficiaza de certificarea debitului de aer, presiunii (UNI
10531:1995, corespunzatoare cu ISO 5801) si nivelului de zgomot (UNI EN
ISO 3741).

MATRICE pentru analiza relatiei sursa-cale-

receptor

Agent Atingerea Importanta Necesitatea

poluant Pericol(e) Surs(e) Cale Tinte sursei, riscului lucrrilor

(ci) cii, tintei de

remediere
Ape
subterane
Ape de
suprafat
Agent Sntate
poluant 1 uman
Flor
Faun
Cldiri/
folosinte

Agent
poluant n

Combinatii
de
Agenti
poluanti

Asadar, evaluarea riscului implic identificarea pericolelor i aprecierea riscului

pe care acestea l prezint, prin examinarea probabilittii i a consecintelor (gravittii)
pagubei, care pot s apar din aceste pericole.
Evaluarea performantelor de mediu (EPE) se bazeaz pe zicala, ce se msoar se
gestioneaz. A fost utilizat global de organizatiile din sectorul energetic, industria
prelucrtoare, servicii de sntate, transport, pentru mbunttirea performantei de
mediu, furnizarea unei baze pentru marcarea cotei zero a performantei, demonstrarea
conformittii cu reglementrile i cre terea eficienei operationale.

Exemple de indicatori de baz

Indicatori ai conditiilor
Indicatori de Indicatori de performant de
 [45]
performant n de management (MPI) mediu (ECI)
funcionare (OPI)

Materia brut utilizat pe Costuril/buget mediu Concentratii de poluanti n

unitatea de produs ($/an sau /an) atmosfer (g/m3)
(kg/unitate)

Energia utilizat Procent din intele de Frecventa evenimentelor

anual pe mediu de
unitatea de produs atinse (%) smog fotochimic (nr./an)

(MWh/ produs)
Energia conservat (MJ) Numrul de angajati instruiti / Concentratii de poluanti n
apasubteran i de
de instruit (%) suprafat

Numrul de evenimente Numr de auditri (nr.) Schimbare n nivelul apei

de urgent sau opriri subterane (m)
neplanificate (nr./an)
Numr de recomandri la Numr de bacterii
audit coliforme
Ore de ntreinere
pe litru de ap
preventiv (h/an) (nr.) potabil

(nr./l)

Concentratia de
Media consumului de Timp petrecut pentru poluani n
combustibil a corectarea solul de suprfat
parcului de neconformittilor (mg/kg)

vehicule (l/100 km) de audit (pers.h)

Procent din continutul Numr de incidente de mediu Suprafaa terenului
produsului care poate fi (nr./an) contaminat reabilitat
reciclat (%)
Concentraia de
De euri periculoase Timp petrecut pentru a poluanti n
generate pe unitatea
de rspunde la incidentele de tesutul unei specii locale

produs (kg/unitate) mediu (pers.-h/an)

Emisii de poluanti Numr de plngeri de la public Popularea cu o specie

specifici n aer (t CO2/an) sau angajati (nr./an) specific de animale n
cadrul unei arii definite

Zgomot msurat la Numr de atentionri Cres terea nfloririi de alge

receptor specific (dB) (nr./an) (%)

Evacuri de ape uzate pe Numar de furnizori contactati Numr de internri pentru

unitatea de produs cu privire la managementul de astm n timpului sezonului
(kg/unitate) mediu (nr./an) de smog (nr./an)

De euri toxice eliminate Costul proiectelor de prevenire Numar de pe ti morti ntr-un

curs de ap specific
prin prevenirea polurii a polurii ($/an) (nr./an)

[46]

(kg/an)

Numr de zile cu
Niveluri de management Niveluri de plumb n
depas iri cu sngele
responsabilitti specifice
de limite de emisie de angajatilor (g/100 ml)

(zile/an) mediu (nr.)

[47]
Capitolul 5:Bilantul de mediu

RAPORT ASUPRA BILANTULUI

DE MEDIU NIVEL II

PENTRU
S.C. CONNECTICUT MANUFACTURING COMPANY S.A.

BENEFICIAR : S.C. CONNECTICUT MANUFACTURING COMPANY S.A.

ELABORAT: S.C. BIG INTERNATIONAL 9001 S.R.L., inscris in Registrul National al

elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia nr. 50 entru intocmirea
Bilanturilor de mediu
[48]
 CUPRINS

INTRODUCERE
I. IDENTIFICAREA AMPLASAMENTULUI I LOCALIZARE
1. Date generale
2. Amplasarea
3. Profilul de activitate
35. DESCRIEREA REZULTATELOR INVESTIGATIILOR REALIZATE
1. Solul
2.
Panza freatica
3. Aer
4. Apa
III REZUMATUL ASPECTELOR DE NECONFORMARE SI CUANTIFICARE A
ACESTORA

[49
]
1. INTRODUCERE
Bilanul de mediu, conform O.U.G. nr. 195/2005, este definit ca procedur de a
obine informatii asupra cauzelor i consecintelor efectelor negative cumulate anterioare,
prezente i anticipate ale activitatii, in vederea cuantificarii impactului de mediu efectiv
de pe un amplasament.
Bilanul de mediu va identifica i cuantifica rspunderea pentru starea mediului n
zona de impact a activitatii analizate, pentru a stabili asumarea unor obligaii sau
acordarea unor compensatii, potrivit prevederilor legale, pentru refacerea calitatii
mediului.

Bilanul de mediu este ntocmit n conformitate cu:

1- Ordinul nr.184/1997 al M.A.P.P.M. privind procedurile de realizare a bilanurilor de

mediu, completata de Ordinul nr. 709/1999

2- Ordinul nr. 756/1997 al M.A.P.P.M. pentru aprobarea Reglementrii privind evaluarea

poluarii mediului, completata de Ordinul nr. 1144/2002 si Ordinul nr. 592/2002

Bilanul de mediu nivel II a fost cerut ntruct bilanul de mediu nivel I a indicat
calitativ i cantitativ un anumit nivel al polurii pe amplasamentul analizat fiind necesare
clarificri privind confirmarea / infirmarea polurii identificate i nivelul la care acesta se
situeaz n raport cu limitele maxime admise pentru poluani prin legislaia n vigoare.

Bilanul de mediu nivel II prezint investigaiile asupra amplasamentului i a

zonei de impact pentru a determina intensitatea polurii prin prelevri de probe i analize
fizico-chimice ale factorilor de mediu ap, aer i sol.

[50
]
 9. IDENTIFICAREA AMPLASAMENTULUI I LOCALIZARE
1. DATE GENERALE
Denumire: S.C. CONNECTICUT MANUFACTURING COMPANY S.A.

Adresa : localitatea Magura, comuna Magura, jud. Bacau

Telefon: 0234212455/ 0234212446

Fax: 0234212331
E-mail: cmc@mido.ro

Website: www.connecticut-mfg.com

Nr. Reg. Comer: J 04/1393/26.11.1996

C.U.I. : RO9018613
Forma de proprietate: societate comercial pe actiuni, cu capital integral privat
2. AMPLASAREA
In conformitate cu Planul de ncadrare n zon (anexa la BM II), societatea este
amplasata in intravilanul localitatii Magura, pe partea stanga a drumului national DN 11,
n sensul de mers Bacu - Oneti, la o distanta de cca. 5 km vest fata de municipiul Bacau.
Conform Planului de situatie, societatea are urmtoarele vecinatati:
Nord S.C. VECHEA CRAMA S.R.L.
Sud DN 11 si pasune proprietate Primarie Est
- S.C. VECHEA CRAMA S.R.L.

Vest - pasune proprietate Primarie

Accesul n societate se realizeaza printr-un drum betonat, racordat la drumul national DN11.

3. PROFILUL DE ACTIVITATE

[51]
 Activitatea principal desfurat de S.C. CONNECTICUT MANUFACTURING
COMPANY S.A. conform Certificatului de inregistrare este :

Cod CAEN 2811 - Fabricarea de motoare si turbine (cu exceptia motoarelor

pentru
avioane, autovehicule si motociclete)

35. DESCRIEREA REZULTATELOR INVESTIGATIILOR REALIZATE

1. SOL

1.1 NECESITATEA EFECTURII INVESTIGAIILOR

Din informatiile furnizate de societate, in data de 18.05.2010 a fost un eveniment de poluare a

albiei paraului Ghertu pe o lungime de cca. 10 m, in urma antrenarii de apele pluviale a uleiului uzat si
a emulsiei de ulei de pe platforma de depozitare temporara a containerului metalic cu span.
In urma evenimentului, societatea a luat urmatoarele masuri:
1- s-a executat rebord din beton in jurul spatiului de depozitare;
2- s-a acoperit depozitul
3- s-a inlaturat urmarile poluarii din paraul Ghertu prin utilizare de materiale absorbante
Prin masurile luate a fost stopata posibilitatea de continuare a poluarii.
n vederea stabilirii gradului de poluare a solului in urma evenimentului produs, s-
au recoltat probe de sol de la adancimea de 5 cm si 30 cm de pe malul drept al paraului
Ghertu, in locul unde a fost antrenat uleiul uzat si emulsia de ulei.

In proba de sol prelevata s-a analizat indicatorul Continutul total de hidrocarburi

din petrol avand in vedere ca uleiurile sunt obtinute din prelucrarea petrolului.
Locul de prelevare a probei de sol este prezentat n Planul de prelevare probe
(anexa la BM II).

1.2 DESCRIEREA INVESTIGAIILOR I A TEHNICILOR DE LUCRU

Tehnicile de prelevare a probelor de sol au respectat recomandrile anexei A.3 din

Ordinul nr. 184/1997, i anume:

1- vegetaia a fost complet ndeprtat de pe aria de prelevare a probei;

2- s-a utilizat un instrument de prelevare care a asigurat prelevarea unui volum de
mostr suficient analizei;
3- prelevarea s-a realizat de la dou adncimi diferite, reprezentnd adncimile situate
la 5 cm i respectiv 30 cm de suprafaa solului;
4- conservarea probelor s-a realizat conform procedurilor standard.
Prelevarea probelor de sol a fost efectuata n data de 27.09.2010 de catre responsabil protectia
mediului a S.C. CONNECTICUT MANUFACTURING COMPANY S.R.L. si in prezenta evaluatorului.
[52
]
 Descrierea locului de prelevare
Locul de prelevare a probei de sol si tipul de teren supus investigaiilor analitice sunt
prezentate n tabelul urmator:

Cod Amplasare Tip teren

prob

Malul drept al paraului Ghertu in imediata pamant

Proba 1 si 2 apropiere a podului

Tehnicile de lucru

1- Modul de lucru: conform SR 13511/2007

2- Aparatura folosita: conform SR 13511/2007

1.3 INTERPRETAREA REZULTATELOR

Interpretarea rezultatelor n stabilirea nivelul de poluare s-a realizat n conformitate cu

reglementrile n vigoare, i anume:
1- Ordinul nr.184/1997 - Ordin pentru aprobarea procedurii de realizare a bilanurilor de
mediu;

2- Ordinul nr. 756/1997 - Ordin pentru aprobarea reglementrii privind evaluarea polurii mediului.
Valorile de referin pentru proba de sol prelevata sunt stipulate n Ordinul
nr.756/1997.

Conform acestui Ordin, folosina terenului este clasificat astfel:

1- folosin sensibil a terenurilor este reprezentat de utilizarea acestora pentru zone

rezideniale i de agrement, n scopuri agricole, ca arii protejate sau zone sanitare cu
regim de restricii, precum i suprafeele de terenuri prevzute pentru astfel de
utilizri n viitor;

2- folosin mai puin sensibil a terenurilor include toate utilizrile industriale i

comerciale existente, precum i suprafeele de terenuri prevzute pentru astfel de
utilizri n viitor.
[53
]
 Zona amplasamentului societatii este ncadrata n zon de teren cu
folosin mai puin sensibil

Nivelul polurii funcie de concentraiile poluanilor evacuati n mediu

este dat de Ordinul nr.756/1997, i este definit astfel:

Poluarea potenial semnificativ - concentraii de poluani n mediu, ce

depesc pragurile de alert prevzute n reglementrile privind evaluarea polurii
mediului. Aceste valori definesc nivelul polurii la care autoritile competente consider
c un amplasament poate avea un impact asupra mediului i stabilesc necesitatea unor
studii suplimentare i a msurilor de reducere a concentraiilor de poluani n
emisii/evacuri.

Prag de alert - concentraii de poluai n sol , care au rolul de a avertiza

autoritile competente asupra unui impact potenial asupra mediului i care determin
declanarea unei monitorizri suplimentare i / sau reducerea concentraiilor de poluani
din emisii/evacuri.

Poluarea semnificativ - concentraii de poluani n mediu, ce depesc

pragurile de intervenie prevzute n reglementrile privind evaluarea polurii
mediului.

Prag de intervenie - concentraii de poluani n sol, la care autoritile

competente vor dispune executarea studiilor de evaluare a riscului i reducerea
concentraiilor de poluani din emisii/evacuri.

Valorile de referin normate de Ordinul nr. 756 / 1997 pentru indicatorul

analizat Total hidrocarburi din petrol sunt prezentate n tabelul urmator:

Prag de alert Prag de intervenie

Valori (mg/kg subst. usc.) (mg/kg subst. usc.)

normale folosin
Indicator folosin
folosin folosin
(mg/kg mai puin mai puin
s.u.) sensibil sensibil a sensibil a sensibil a
a terenului terenului terenului
terenului

Total hidrocarburi < 100 1000 200 2000 500

din petrol (THP)

Analiza asupra investigaiilor analitice realizate a urmrit stabilirea gradului de

poluare al solului, datorat poluarii accidentale din data de 18.05.2010.
[54
]
 Analizele la probele de sol recoltate au fost efectuate in perioada 28.09 05.10.2010 si au fost
efectuate de Laboratoarele TONNIE Ploiesti, care a eliberat Raport de incercare nr.1617/05.10.2010
(anexa la BM II).

In tabelul urmator se prezint valorile msurate la cele dou adncimi de

prelevare, pentru indicatorul analizat n probele de sol prelevate

Indicatori Sol recoltat de la Sol recoltat de la

5 cm adancime 30 cm adancime
Total hidrocarburi din petrol 20 40
(THP), mg/kg s.u.

Caracterizare nivel de poluare al solului de pe amplasamentul statiei

Valorile obtinute pentru cele doua probe de sol se incadreaza in valorile normale, conform
Ordinul 756/1997.

CONCLUZII
Coninutul de Total hidrocarburi din petrol din arealul investigat
ncadreaz poluarea la un nivel nesemnificativ.

Rezultatele analizei indica faptul ca uleiul mineral fiind un produs

petrolier greu nu a percolat stratul de sol din zona afectata, acesta fiind
preluat de materialele absorbante, iar o parte fiind antrenat de apele paraului
Ghertu.

[55]
2. PANZA FREATICA

2.1 NECESITATE EFECTURII INVESTIGAIILOR

n vederea stabilirii influenei activitatii desfasurate de societate asupra panzei

freatice, in cadrul Bilanului de mediu nivel II s-au realizat investigaii analitice asupra
calitatii apei dintr-o fantana situata in imediata vecinatate, in aval de societate.

Investigaiile analitice s-au efectuat pentru a confirma / infirma nivelul

de poluare a panzei freatice.

Intrucat potentiali poluanti pot fi uleiurile din spanul depozitat s-a stabilit ca
indicatorul analizat in apa din fantana sa fie substante extractibile
Analiza probei de ap prelevata din fantana s-a realizat de ctre Laboratorul de
calitate a apelor, A.N. Apele Romane, Administratia Bazinala de Apa SIRET.
Amplasarea locului de prelevare a probei de apa este prezentat n Planul de
amplasare (anexa la BM II).

5.2 DESCRIEREA INVESTIGAIILOR I A TEHNICILOR DE LUCRU

Tehnicile de prelevare probe ape au respectat reglementrile n vigoare

1 luarea probelor:
In data de 28.09.2010 s-a prelevat o proba de apa, din fantana sapata in imediata
vecinatate a societatii, in aval.

1 conservarea probelor:
Proba a fost conservata n vederea determinrii indicatorilor chimici.

Metodele de analize utilizate:

- Substane extractibile cu solventi organici SR 7587 / 96

[56
]
5.3 INTERPRETAREA REZULTATELOR

Interpretarea rezultatelor s-a fcut pe baza urmtoarelor reglementri i normative:

1- Ordinul nr. 184/1997 - Ordin pentru aprobarea procedurii de realizare a bilanurilor de

mediu;

2- Ordinul nr. 756/1997 - Ordin pentru aprobarea reglementrii privind evaluarea polurii
mediului;

3- H.G. nr. 352 / 2005 - Hotrre privind modificarea si completarea HG nr. 188/2002
pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descrcare n mediul acvatic a
apelor uzate, intrucat in Legea 311/2004 privind calitatea apei potabile nu este
prevazut indicatorul substante extractibile si nici indicatoprul produs petrolier.

Valorile de referinta conform NTPA 001 din H.G. nr. 352 / 2005 sunt prezentate in
tabelul urmator:

Nr. Crt Indicator de calitate U.M. Valori max. admise

1 Substante extractibile cu solventi organici mg/dm3 20

Rezultatele investigatiei
Laboratorul de Calitatea apelor A.N. Apele Romane, Administratia Bazinala de
Apa SIRET a efectuat analize la proba de apa prelevata din fantana aflata in aval de
societate, valorile obtinute in urma analizelor fiind consemnate in Raport de Incercare nr.
2072/29.09.2010 (anexa la BM II).

Indicatorul analizat si valorile obtinute sunt prezentate in tabelul urmator:

Nr. U.M. Rezultatele Valoare

Crt. incercarii
Indicator de calitate informativa
1. Substante extractibile cu mg/dm3 < 20 2,6

solventi organici

[57
]
 Conform Ordinului 756/1997 Ordin pentru aprobarea reglementrii privind
evaluarea polurii mediului, impactul produs de apele epurate evacuate in emisar
paraul Ghertu este prezentat in tabelul urmator:

Concentratii Prag de Prag de

realizate intervenie alert 70%
Indicatori U.M. CMA CMA Nivel al polurii

chimici analizai

Substante mg/l 2,6 20 14 Poluare

extractibile cu nesemnificativ
solventi organici

CONCLUZII

Valoarea obtinuta la indicatorul analizat Substante extractibile in apa

prelevata din fantana situata in aval de societate nu depaseste limitele
prevazute de NTPA 001/ HG 352/2005, ceea ce indica o poluare nesemnificativa
a acesteia.

3. AER

n cadrul Bilanului de mediu nivel I, s-a reliefat ca din activittile desfsurate n cadrul societatii
emisiile rezultate sunt nesemnificative.
4. APA

4.1 NECESITATE EFECTURII INVESTIGAIILOR

n cadrul Bilanului de mediu nivel I, s-a relevat:
- apele uzate menajere rezultate de la grupurile sanitare sunt preluate de sistemele de canalizare
interioare ale halei de productie, evacuate in canalizarea exterioara cu deversare in statia de epurare. Apele
epurate sunt evacuate in emisar paraul Ghertu.
- apele pluviale de pe acoperisul halei si de pe o parte din aleile de acces betonate sunt
preluate prin guri de scurgere de reteaua de canalizare pluviala, si impreuna cu apele epurate sunt
deversate printr-o gura de varsare in paraul Ghertu.

[58]
 n vederea stabilirii influenei poluantilor in apele evacuate, in cadrul Bilanului de
mediu nivel II s-au realizat investigaii analitice asupra apelor epurate evacuate in
emisar, paraul Ghertu.

Investigaiile analitice pentru factorul de mediu ap au urmrit

confirmarea / infirmarea nivelului de poluare a apelor epurate evacuate in
emisar.

Analiza probei de ap s-a realizat de ctre Laboratorul de calitate a apelor, A.N.

Apele Romane, Administratia Bazinala de Apa SIRET.

Amplasarea locului de prelevare a probei de apa este prezentat n Planul de

amplasare (anexa la BM II).

4.2 DESCRIEREA INVESTIGAIILOR I A TEHNICILOR DE LUCRU

Tehnicile de prelevare probe ape au respectat reglementrile n vigoare

1 luarea probelor:
In data de 09.09.2010 s-a prelevat o proba de apa, de la gura de evacuare in
paraul Ghertu, conform SR ISO 5767

1 conservarea probelor:
Proba a fost conservata n vederea determinrii indicatorilor chimici.

Analizele s-au realizat n conformitate cu H.G. nr. 352 / 2005 - Hotrre privind
modificarea si completarea HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind
conditiile de descrcare n mediul acvatic a apelor uzate.

Metodele de analize utilizate:

- pH SR ISO 10523 / 97
- Suspensii STAS 6953 / 81
- Substane extractibile cu eter de petrol SR 7587 / 96
- CCO Cr SR ISO 6060 / 96
- CBO5 STAS 6560 / 82
- Detergenti anionici SR ISO 7875/1-96; SR ISO 7875/2-96;

[59
]
 4.3 INTERPRETAREA REZULTATELOR

Interpretarea rezultatelor s-a fcut pe baza urmtoarelor reglementri i normative:

1- Ordinul nr. 184/1997 - Ordin pentru aprobarea procedurii de realizare a bilanurilor de

mediu;
2- Ordinul nr. 756/1997 - Ordin pentru aprobarea reglementrii privind evaluarea polurii
mediului;
3- H.G. nr. 352 / 2005 - Hotrre privind modificarea si completarea HG nr. 188/2002
pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descrcare n mediul acvatic a
apelor uzate.

Valorile de referinta conform NTPA 001 din H.G. nr. 352 / 2005 sunt prezentate in tabelul
urmator:

Nr. Crt Indicator de calitate U.M. Valori max. admise

1 pH unitati pH 6,5 8,5

2 Materii in suspensie mg/dm3 35

3 Substante extractibile cu solventi organici mg/dm3 20

4 Consum biochimic de oxigen la 5 zile mgO2/dm 3
25

(CBO5)

5. Consum chimic de oxigen CCOCr mgO2/dm3 125

6. Detergenti anionici mg/dm3 0,5

Rezultatele investigatiei
Laboratorul de Calitatea apelor A.N. Apele Romane, Administratia Bazinala de
Apa SIRET a efectuat analize la proba de apa epurata prelevata de la gura de evacuare.
Valorile obtinute in urma analizelor au fost consemnate in Raport de Incercare Nr.
1997/20.09.2010 (anexa la BM II).
Indicatorii analizati si valorile determinate sunt prezentate in tabelul urmator:

Nr. U.M. Valori

Crt.
Indicator de calitate determinate

1. pH unitati pH 7,582

2. Materii totale in suspensie mg/dm3 9,0

3. CBO5 mg/dm3 3,42

4. CCOCr mg/dm3 38,7

[60]
 5. Substante extractibile cu eter de mg/dm3 8,8
petrol

6. Detergenti anionici mg/dm3 < 0,3

Conform Ordinului 756/1997 Ordin pentru aprobarea reglementrii privind evaluarea

polurii mediului, impactul produs de apele epurate evacuate in emisar paraul Ghertu este
prezentat in tabelul urmator:

Concentratii Prag de Prag de

realizate intervenie alert 70%
Indicatori U.M. CMA CMA Nivel al polurii

chimici analizai

pH mg/l 7,582 6,5 8,5 <6,5 Poluare

nesemnificativ
>8,5
Materii in suspensie mg/l 9,0 35 24,5 Poluare
nesemnificativ
Substante mg/l 8,8 20 14 Poluare
extractibile cu nesemnificativ
solventi organici
Consum chimic de mgO2/dm3 38,7 125 87,5 Poluare
oxigen CCO- Cr nesemnificativ
Consum biochimic mgO2/dm3 3,42 25 17,5 Poluare
de oxigen la 5 zile nesemnificativ
(CBO5)
Detergenti anionici mg/l < 0,3 0,5 0,35 Poluare
nesemnificativ

CONCLUZII

Valorile obtinute la impurificatorii analizati in apele evacuate in emisar paraul

Ghertu nu depasesc limitele prevazute de NTPA 001/ HG 352/2005.
Apele evacuate de pe amplasament produc o poluare nesemnificativa asupra
apelor paraului Ghertu.

[61]
III. REZUMATUL ASPECTELOR DE NECONFORMARE I CUANTIFICARE A
ACESTORA
1. FACTORUL DE MEDIU SOL

Coninutul de Total hidrocarburi din petrol din solul arealului

investigat ncadreaz poluarea la un nivel nesemnificativ.
Rezultatele analizei indica faptul ca uleiul mineral fiind un produs
petrolier greu nu a percolat stratul de sol din zona afectata, acesta fiind
preluat de materialele absorbante, iar o parte fiind antrenat de apele paraului
Ghertu.

2. PANZA FREATICA

Valoarea obtinuta la indicatorul analizat Substante extractibile in apa

prelevata din fantana situata in aval de societate nu depaseste limitele
prevazute de NTPA 001/ HG 352/2005, ceea ce indica o poluare nesemnificativa
a acesteia.

3. FACTORUL DE MEDIU AER

Emisiile rezultate din activitatea desfasurata produc o poluare
nesemnificativa poluare nesemnificativa.

4. FACTORUL DE MEDIU APA

Valorile obtinute la impurificatorii analizati in apele evacuate in emisar
paraul Ghertu nu depasesc limitele prevazute de NTPA 001/ HG 352/2005.
Apele evacuate de pe amplasament produc o poluare nesemnificativa
asupra apelor paraului Ghertu.

[62]
 CAPITOLUL 6
Elaborarea unui model de organizaie ecotehnologica
1.Iniierea implementrii modelului organizaiei ecotehnologice
Fiecare tip de organizaie are specificul ei de organizare i funcionare i din
acest punct de vedere, este dificil s se recomande o metodologie comun, aplicabil
oriunde i oricnd i al crei succes este garantat ntotdeauna. Dei consultanii
dispun adeseori de metodologii vproprii, uneori chiar foarte performante, bazate pe o
bogat experien profesional, totui nu se poate spune c exist o singur cale de
reuit. n continuare se vor preciza cteva idei i indicaii care s foloseasc celor ce
doresc s implementeze sau s menin un astfel de sistem.
Crearea unui climat al schimbrii. n cadrul organizaiilor au loc o serie de
schimbri; unele sunt de mic anvergur, influennd un individ sau un grup
restrns de indivizi, ca de exemplu schimbri mici n organizarea muncii la un loc
de munc; altele sunt de amploare mare, influennd organizaia n ansamblu ei
sau domenii majore ale acesteia, (ca de exemplu asimilarea unui nou produs sau
implementarea unui nou sistem de management)
Schematic, procesul schimbrii se prezint n figura 12 o organizaie trebuie s fie
contient de presiunile existente pe pia i s dezvolte strategii
corespunztoare pentru a ctiga clieni pe baza criteriilor de competitivitate
existente pe pia n acel moment.
Realitatea este c, doar criteriile de competitivitate conduc piaa. Organizaia nu
poate modifica aceste criterii, iar mediul care creeaz presiunile exteme nu se va
modifica. De aceea, schimbarea trebuie s vin din partea organizaiei. n figura
13 se ilustreaz consecinele rezultate n urma ignorrii forelor prezente pe pia
i a evitrii aciunilor de schimbare.
Exist nenumrate exemple de organizaii care au pltit scump ignorarea
modificrii condiiilor pieelor ezitnd sau refuznd s se adapteze la aceste
schimbri. Schimbrile sunt modificri reale care se aplic n orice parte
component a organizaiei: planuri i programe de activitate, domeniul de actiune al
managementului, maini i utilaje, echipamente, structura de organizare oamenii nii etc.
Forte pentru schimbare Forte care se opun schimnbarii

Figura 20. Procesul schimbarii organizationale

[63]
Figura 21. Consecintele ignorarii schimbarii

Figura 22. Factorii interni si externi ai

schimbarii
s po
n figura 22 e reprezint schemele factorilor interni i externi care t
produce schimbri ntr-o organizaie .
Factorii externi ai schimbrii deriv din factorii mediului organizaional
extern: general i specifici.
2.Contientizarea necesitii implementrii managementului mediului.
Managerii din diverse organizaii recunosc, n general, nevoia pentru schimbare, ca pe o modalitate de
a face fa presiunilor cornpetitive, dar muli nu neleg cum trebuie s fie implementat schimbarea.
Cheia ctre succes este de a integra angajaii, rolurile i responsabilitile
acestora din cadrul organizaiei, n cadrul unei structuri de procese. O abordare
bazat pe procese i ncepnd cu declararea viziunii i misiunii, analiznd factorii
critici de succes i identificnd procesele de baz, este cel mai eficient mod de
angajare a personalului n procesul schimbrii (tabel 1).
Tabelul 1. Actiunile necesare schimbarii
[64]
 Managementul
superior
trebuie s
nceap
dezvoltarea
noii structuri
orientate pe
proces prin
angajamentul la
toate nivelurile
respectnd
anumite etape.
Punctul de start
trebuie s fie o
analiz general
a organizaiei i
a
transformrilor solicitate de echipa managerial, Prin realizarea acestei analize
diagnostic asupra schimbrilor impuse, asupra problemelor care exist i asupra
domeniilor care trebuie imbuntite, se obine un angajament iniial, vital pentru
nceperea procesului de transformare.

Figura 23. Arhitectura de

procese
Procesele de baz descriu ce se realizeaz sau ce trebuie s fie tacut astfel
nct organizaia s realizeze factorii de succes. Prima etap n nelegerea
proceselor de baz este de a identifica o reea, arhitectur de procese de acelai
ordin de importan (figura 23).
Odat procesele de baz definite, este necesar ca pentru noua structur de procese s
fie stabilite obiectivele, intele i indicatorii de performan.
Este necesar; de asemenea, descompunerea proceselor de baz n subprocese, activiti i sarcini. O
imagine asupra modului n care trebuie realizat structura de procese, se prezint n figura 24.
Sarcinile sunt realizate de ctre indivizi. Angajatul trebuie s neleag sarcina i
poziia lui n ierarhia proceselor.
[65]
Figura 24. Identificarea proceselor principale si descompunerea
lor Un program efficient de prevenire a poluarii trebuie:
-sa reduca riscul de raspundere civila sau
penala -sa reduca costurile de functionare
-sa protejeze sanatatea umana si mediu
-sa sporeasca imaginea companiei in cadrul comunitatii
-sa imbunatateasca morale si participarea angajatilor

[66]
 CAPITOLUL 7
BIBLIOGRAFIE

-Gh.Amza, Ecotehnologie si dezvoltare durabila vol II

-www.dempozitmaculatura.ro
-www.spms.pub.ro/fisiere/depoluare/curs.pdf
- http://www.georemediation.ro/index.php/servicii-mi/bilantul-de-mediu -http://www.calitateaer.ro/
-http://www.caaries.ro/index.php?Itemid=69&id=61&option=com_content&view=article

[67]