Subiecte examen- Drept procesual civil- vara 2015

1. Achiesarea
Achiesarea este un act de dispozitie, care se prezinta sub 2 forme:
- achiesarea paratului la pretentiile reclamantului- are loc prin recunoasterea pretentiilor
reclamantului, fie spontan, fie prin intermediul interogatoriului propus de reclamant.
- achiesarea partii care a pierdut procesul la hotararea pronuntata- se caracterizeaza prin faptul ca
partea care a pierdut procesul renunta la calea de atac. Ea poate fi expresa si tacita.
Achiesarea expresa-presupune renuntarea dupa pronuntare, in prima instanta si se face prin act autentic sau
declaratie verbala in fata instantei.
Achiesarea tacita rezulta din faptul ca partea executa de bunavoie hotararea, fara nici o rezerva.

2. Aplicarea principiului non reformatio in peius (nenrutirea situaiei prii n propria cale de
atac)
Potrivit acestui principiu folosirea unei ci de atac nu poate crea, pentru partea care a exercitat-o, o situaie
mai rea dect aceea din hotrrea atacat. Hotrrea atacat, dac este cazul, poate fi reformat numai n
favoarea i nicidecum n defavoarea acelei pri. Principiul n.r.p. este limitat numai n cadrul folosirii cii de
atac proprii.
Acest principiu isi gaseste aplicarea si apel si in recurs, cu ocazia rejudecarii in fond, dupa casare.

3. Intoarcerea executarii silite

Este situatia in care, dupa realizarea executarii silite, intervine desfiintarea titlului executoriu sau a
executarii insasi.
La aceasta situatie se poate ajunge din cauza faptului ca, hotararea judecata poate fi pusa in
executarea inainte de solutionarea unui eventual recurs sau pentru ca debitorul care a formulat o contestatie
la executare nu a solicitat sau i-a fost respinsa cererea de suspendare a executarii.
Principiul il reprezinta restituirea de catre cel indreptatit a bunurilor ce au facut obiectul executarii,
cu respectarea drepturilor definitive dobandite de tertii de buna credinta.

4. Clasificarea exceptiilor procesuale dupa efect

Exceptii dilatorii- au ca efecte general intarzierea judecatii, iar ca efect special declinarea competentei,
amanarea judecatii pentru lipsa de citare
Exceptii peremptorii-efectul general consta in impiedicarea judecatii, prin respingerea sau anularea cererii,
in functie de exceptia invocata, diferind efectul special (ex: anuata pentru netimbrare sau respinsa ca
prescrisa).

5. Caracteristicile exceptiilor procesuale

- Excepia este una din formele de manifestare a aciunii, deci presupune existena unui proces civil
n curs- de aceea ele se numesc procesuale..
- Excepia este un mijloc de aprare, deci este folosit de ctre prt.
- Excepia este un mijloc tehnic prin care se invoc nclcri ale normelor de drept material sau
procesual, dar nu pun n discuie fondul dreptului i trebuie valorificate, de regul, nainte de dezbaterea
fondului.
- Admiterea excepiei este n cazul excepiilor dilatorii un obstacol temporar n soluionarea cererii
principale, ducnd la declinarea competenei, refacerea unor acte sau la amnarea judecii, iar n cazul
excepiilor peremptorii, determinnd anularea sau respingerea cererii ori stingerea procesului;
- Admiterea excepiei procesuale nu afecteaz de regul dreptul reclamantului, iar hotrrea pronunat
ca urmare a admiterii unei excepii, nu are putere de lucru judecat ct privete fondul dreptului

6. Definitia si clasificarea exceptiilor procesuale

Exceptiile procesuale sunt mijloace de aparare care privesc incalcarea normelor de procedura
sau de organizare si tind la amanarea cauzei sau la respingerea pretentiilor reclamantului, fara o
examinare in fond a acestora.
Clasificare: in functie de obiectul lor, exceptiile se clasifica in exceptii de procedura (exceptia de
necompetenta, de conexitate, de litispendenta, de perimare) si exceptii de fond (exceptia lipsei de interes,
de calitate procesuala, capacitate procesuala, autoritatea de lucru judecat).
- in functie de efect: exceptii dilatorii- au ca efect general intarzierea judecatii, iar ca effect special
declinarea competentei si peremptorii- efectul generl consta in impiedicarea judecatii, prin respingerea asau
anularea cererii, in functie de exceptia invocate, ia ca effect special- anulata pentru netimbraresau pentru
lipsa capacitatii de exercitiu.
- In raport cu caracterul normei invocate- absolute- vizeaza normele de ordine publica si pot fi
invocate de orice parte interesata, de procuror sau de instanta din oficiu, in orice parte a procesului si
relative- vizeaza normele care ocrotesc interesele partilor si pot fi invocate numai de partea interesata intr-
un anumit termen.

7. Reguli privind solutionarea exceptiilor

Instanta este obligata sa se pronunte asupra exceptiilor inainte de a intra in fondul dezbaterilor,
apoi asupra exceptiilor de procedura (perimarea), apoi asupra exceptiilor de fond (exceptia lipsei
capacitatii procesuale active).
Daca s-au invocate simultan mai multe exceptii procesuale, instant va determina ordinea de
solutionare in functie de efectele pe care exceptiile le produc. Incheierea prin care s-a respins exceptiapoate
fi atacata numai cu fondul, daca legea nu dsipune altfel.

8. Tranzactia
Tranzacia este un contract prin care prile sting litigiul dintre ele, prin concesii reciproce, constnd
n renuntri reciproce la pretenii sau n prestaii noi svrite ori promise de o parte n schimbul renunarii
de ctre cealalt parte la dreptul care este litigios ori ndoielnic.
Partile se pot infatisa oricand, in cursul judecatii, chiar fara sa fi fost citate, pentru o hotarare care sa
consfinteasca tranzactia lor.
nvoiala prilor va fi incheiata n scris i va alctui dispozitivul hotrrii.(hotrrea de expedient)

9. Revizuirea.Caracterizare si obiect
Revizuirea este o cale de atac extraordinara, de retractare, care se poate exercita in cazurile si
conditiile expres prevazute de lege.
Pot fi atacate cu calea revizuirii, hotararile definitive pronuntate asupra fondului sau care evoca
fondul. Pot fi hotarari de prima instanta, hotarari ale instantei de apel sau hotarari pronuntate de instanta de
recurs, in fond, dupa casare, atunci cand a evocat fondul.
Obiectul revizuirii- sunt supuse revizuirii orice hotarari definitive, chiar daca nu evoca fondul, dar
numai pentru motivele: condamnarii judectorului, sanctionarii disciplinare definitive a judecatorului, pentru
exercitarea functiei cu rea credinta sau grava neglijenta, daca exista hotarari definitive potrivnice date de
instante de acelasi grad, care incalca autoritatea de lucru judecat a primei hotarari, daca partea a fost
impiedicata se se infatiseze la judecata si sa instiinteze instant despre asta, daca CEDO a constatat o
incalcare a drepturilor sau libertatilor fundamentale, datorata unei hotarari judecatoresti, daca statul sai alte
persoane juridice de drept public, minorii sau cei pusi sub interdictie judecatoreasca nu au fost aparati deloc
sau au fost aparati cu viclenie de cei insarcinati sa ii apere.

10. Constatarea si efectele perimarii

Perimarea este o sanctiune procedurala care intervine in cazul in care se constata ca procesul a
fost lasat in nelucrare, din motive imputabile partii, timp de 6 luni. Perimarea se constata din oficiu sau
la solicitarea partii interesate,putand fi invocata si pe cale de exceptie in camera de consiliu sau in sedinta
publica.
Perimarea trebuie constatata de instanta, deoarece trebuie verificate daca sunt indeplinite conditiile
pentru ca sanctiunea sa opereze. In vederea constatarii perimarii, procesul ramas in nelucrare se repune pe
rol, din oficiu sau la solicitarea partii interesate. Cursul perimarii este suspendat cat timp dureaza
suspendarea judecatii.In cazul de coparticipare procesuala pasiva, cererea de perimare a unuia foloseste si
celorlalti.
Efecte- perimarea stinge procesul impreuna cu actele de procedura, care raman fara efect in ce
priveste functia lor procedurala, partile fiind repuse in situatia anterioara.

11. Inscrisurile autentice

nscrisul autentic este nscrisul ntocmit sau, dup caz, primit i autentificat de o autoritate
public, de notarul public sau de ctre o alt persoan nvestit de stat cu autoritate public, n forma
i condiiile stabilite de lege.
 nscrisul autentic face deplin dovad, fa de orice persoan, pn la declararea sa ca fals, cu privire
la constatrile fcute personal de ctre cel care a autentificat nscrisul, n condiiile legii.
nscrisul autentic ntocmit fr respectarea formelor prevzute pentru ncheierea sa valabil ori de o
persoan incompatibil, necompetent sau cu depirea competenei este lovit de nulitate absolut, dac
legea nu dispune altfel.

12. Inscrisurile sub semnatura privata

nscrisul sub semntur privat este acela care poart semntura prilor, indiferent de suportul
su material. El nu este supus niciunei alte formaliti, n afara excepiilor anume prevzute de lege.
nscrisul sub semntur privat, care constat un contract sinalagmatic, are putere doveditoare numai
dac a fost fcut n attea exemplare originale cte pri cu interese contrare sunt.
nscrisul sub semntur privat, prin care o singur parte se oblig ctre o alta s-i plteasc o sum
de bani sau o cantitate de bunuri fungibile, trebuie s fie n ntregime scris cu mna celui care l subscrie sau
cel puin ca, n afar de semntur, s fie scris cu mna sa "bun i aprobat pentru...", cu artarea n litere a
sumei sau a cantitii datorate. nscrisurile sub semntur privat pentru care nu s-au ndeplinit cerinele
prevzute de lege vor putea fi socotite ca nceput de dovad scris.

13. Contestatia in anulare

Contestatia in anulare este o cale de atac extraordinara, de retractare, nedevolutiva si
nesuspensiva de executare, care se poate executa numai impotriva hotararrilor definitive, in cazurile si
conditiile expres prevazute de lege.
Ea se introduce la instanta a carei hotarare se ataca, in termen de 15 zile de la data comunicarii
hotararii, dar nu mai tarziu de 1 an de la data cand hotararea a ramas definitiva.
Contestatia este inadmisibila daca motivul invocat putea fi invocat pe calea apelului sau recursului.
Judecata contestatiei se face de urgenta. Intampinarea este obligatorie si se depune la dosar cu cel putin 5
zile inaintea primului termen de judecata. Daca motivul de contestatie este intemeiat, instanta va pronunta o
singura hotarare prin care va anula hotararea atacata si va solutiona cauza.

14. Verificarea si regularizarea cererii de chemare in judecata

Completul de judecata verifica daca cererea de chemare in judecata indeplineste cerintele conform legii.
Daca nu sunt indeplinite cerintele reclamantului i se vor comunica lipsurile in scris cu mentiunea ca,
in termen de maxim 10 zile de la primirea comunicarii este obligat sa faca completarile de rigoare. Daca
obligatiile nu sunt indeplinite in termen, se dispune anularea cererii prin incheiere data in camera de
consiliu.
Impotriva incheierii de anulare, reclamantul are 15 zile pentru a formula cerere de
reexaminare.Cererea se solutioneaza prin incheiere definittiva data in camera de consiliu.

15. Redactarea, semnarea si comunicarea hotararilor judecatoresti

Hotararea judecatreasca cuprinde: practicaua (partea introductive), in care se arata instanta de
judecata, completul de judecata, data, nr sentintei sau deciziei, considerentele, in care se arata obiectul
cererii si sustinerile pe scurt ale partilor, expunerea situatiei de fapt si de drept pe care se intemeiaza solutia
si dispozitivul in care se arata datele partilor, solutia data tuturor cererilor deduse judecatii si cuantumul
cheltuielilor de judecata.
Hotararea se redacteaza in scris in cel mult 30 zile de la data pronuntarii, de catre presedintele
completului sau de judecatorul desemnat de acesta. La ICCJ si magitratii asistenti redacteaza hotarari.
Hotararea se redacteaza in 2 exemplare originale, care se pastreaza la instant, unul in dosarul
cauzei, unul la dosarul de hotarari ale instantei.
Exemplarele originale se semneaza de catre judecatori si grefierul de sedinta.
Comunicarea hotarariii se face catre parti din oficiu, in copie, chiar daca este definitiva. Daca este
cazul, hotararea se comunica si unor institutii sau autoritati care tin cartile funciare si notarilor publici.

16. Indreptarea, completarea si lamurirea hotararilor judecatoresti

Erorile, omisiunile cu privire la nume, calitate si sustinerile partilor sau cele de calcul, precum si
orice alte erori materiale cuprinse in hotarari sau incheieri, pot fi indreptate din oficiu sau la cerere.Instanta
se pronunta prin incheiere, indreptarea facandu-se in celr doua exemplare originale ale hotararii.
 Daca sunt necesare lamuriri legate de intelesul, intinderea sau aplicarea dispozitivului hotararii, partile
pot cere instantei care a pronuntat hotararea sa lamureasca dispozitivul. Cererea este rezolvata de
urgenta, de instanta, in camera de consiliu.
Daca prin hotararea data instanta a omis sa se pronunte asupra unui capat de cerere principal ori
accesoriu, se poate cere completarea hotararii in acelasi termen, in care se poate declara dupa caz, apel
sau recurs, in termen de 15 zile de la pronuntare. Completarea hotararii se face prin decizie.

17. Deliberarea si pronuntarea hotararii judecatoresti

Dupa ce s-au inchis dezbaterile, judecatorii se retrag pentru deliberare, in secret in camera de
consiliu.Daca instanta nu se hotaraste in aceeiasi zi, pronuntarea se amana, fara a se putea depasi 15 zile.
La deliberare participa numai judecatorii ce au format completul de judecata. Dupa deliberare, presedintele
completului aduna parerile judecatorilor. Hotarea se ia cu majoritatea voturilor judecaorilor.
Rezultatul deliberarii se consemneaza intr-o minuta, se semneaza sub sanctiunea nulitatii, de
judecatori, apoi se trece intr-un registru special si se pronunta de presedinte sau de alt judecator in sedinta
publica, chiar in lipsa partilor.

18. Renuntarea la judecata

Renuntarea la judecata, in tot sau in parte, poate avea loc oricand in cursul procesului, fie verbal in
sedinta, fie prin cerere scrisa.Cererea se face personal sau prin mandatar.Daca renunatarea s-a facut dupa
comunicarea cererii de chemare in judecata, la cererea paratului, instanta il va obliga pe reclamant, la
cheltuielile de judecata pe care le-a facut.
Cand renuntarea se face in apel sau in caile extraordinare de atac, instanta va lua act de renuntare si va
dispune anularea, in tot sau in parte a hotararii.Daca renuntarea are loc in fata ICCJ, hotararea este
definitiva.
Renuntarea la judecata aunuia dintre reclamanti nu este opozabila celorlalti reclamanti, ea producand
efecte numai fata de partile in privinta carora a fost facuta.

19. Felurile apelului

Apelul este o cale de atac ordinara, de reformare, care permite judecarea procesului in fata unei
instante superioare, in al doiela grad de jurisdictie, comuna, devolutiva si suspensiva de executare.
Apelul principal-clasic- partea interesata ataca hotararea in I instanta
Apel incident- este introdus de intimat impotriva partii potrivnice, printr-o cerere proprie care sa
urmareasca schimbarea hotararii I instante
Apel provocat- in caz de coparticipare; intimatul delcara apel impotriva altui intimat din apelul principal
sau a unei alte personae care a figurat in I instant si care nu este parte in apelul principal ( se provoaca o alta
judecata intre intimati).

20. Subiectele apelului

Subiectele apelului sunt partile care au participat in fata primei instante. Cile de atac pot fi
exercitate numai de prile aflate n proces care justific un interes, n afar de cazul n care, potrivit
legii, acest drept l au i alte organe sau persoane.Este vorba despre partile initiale si de succesorii lor in
drepturi, dar si de tertii care au intervenit voluntar sau au fost introdusi fortat in proces si astfel au dobandit
calitatea de parte.Procurorul poate sa exercite caile de atac impotriva hotararilor pronuntate privind
actiunile legate de apararea drepturilor minorilor, ale interzisilor, precum si atunci cand a participat la
judecata, in conditiile legii.
Partea care exercita apelul principal se numeste apelant, iar adversarul intimat.

21. Situatiile in care se poate sesiza ICCJ in privinta unor chestiuni prealabile pentru dezlegarea
unor chestiuni de drept
Este un mijloc procesual care este de natura sa asigure o practica judiciara unitara.
Daca in cursul judecatii, un complet de judecata al ICCJ, al C.APel, al Tribunalului, investit cu solutionarea
cauzei in ultima instanta, constata ca este o chestiune de drept, de a carei lamurire depinde solutionarea
pe fond a cauzei respective, este noua si asupra careia nu s-a statuat si nici nu face obiectul unui
recurs in interesul legii in curs de solutionare, va putea sesiza ICCJ sa pronunte o hotarare prin care sa se
dea rezolvarea de principiu chestiunii de drept care a fost sesizata. Deci calitatea procesuala activa apartine
exclusiv completului de judecata de la instantele judecatoresti mentionate.
22. Ordonanta presidentiala
Este o procedura speciala care se ia de catre instanta de judecata, prin care se poate obtine, dupa o
judecata sumara, o hotarare care nu rezolva fondul cauzei.
Pentru a obtine o astfel de hotarare este necesar sa se justifice urgenta, iar masura care se solicita sa fie
provizorie, sa nu rezolve in fond litigiul dintre parti.
Se judeca in procedura de urgenta si nu are autoritate de lucru judecat fata de hotararea de
fond.Dataorita urgentei se poate judeca si fara citarea partilor.
Ordonanta pronuntata este provizorie si executorie de drept, fara indeplinirea altor formalitati,
chiar daca este supusa apelului. Se intalneste in material raporturilor de familie (masuri provizorii cu privire
la incredintarea copiilor), in material executarilor silite (pt inlaturarea piedicilor ivite cu prilejul executarii).

23. Cheltuielile de judecata

Procesul civil presupune anumite cheltuieli de judecata, care constau in taxele judiciare de timbru,
onorariile avocatilor, expertilor, sumele cuvenite martorilor pentru deplasare, transport, cazare.
Partea care pretinde cheltuieli de judecata trebuie sa faca dovada existentei lor.Toate aceste cheltuieli de
judecata sunt suportate de fiecare parte, iar la sfarsitul procesului se pune problema de a stabili cine le
suporta. Cel care a pierdut procesul va suporta cheltuielile de judecata facute de adversar, dar numai la
cererea acestuia.
Partile ale carei pretentii au fost admise in intregime, i se vor acorda integral cheltuielile facute.
Daca pretenttiile au fost admise partial, instanta va stabili masura in care fiecare dintre parti poate fi obligata
la plata lor. In cazul coparticiparii procesuale, cheltuielile vor fi suportate in mod egal. Daca s-au solicitat
chetuieli de judecata si instanata a uitat sa le admita, partea interesata poate cere completarea hotararii.

24. Poprirea asiguratorie

Se poate infiinta asupra sumelor de bani, a titlurilor de valoare sau a altor bunuri mobile
incorporale urmaribile, datorate debitorului de o a treia persoana, numita tert, sau pe care aceasta i le va
datora in viitor, in temeiul unor raporturi juridice existente.
Poprirea are trei subiecti procesuali: creditorul (cel care solicita poprirea). debitorul poprit
(debitorul obligat fata de creditorul popritor) si tertul poprit (debitorul detinatorului poprit), intre care
exista raporturi juridice.
In cazul n care un creditor nu are un titlu executoriu, dar a crui crean este constatat n scris i
este exigibil (facturile emise pentru serviciile prestate), poate solicita nfiinarea unui sechestru asigurtor
asupra bunurilor mobile i imobile ale debitorului, dac dovedete c a intentat cerere de chemare n
judecat.
Scopul popririi asiguratorii consta in indisponibilizarea sumelor de bani sau a efectelor pe care
debitorul (paratul) le are de primit de la un tert datornic al sau. Se dispune de instanta pe baza de cerere
timbrata. Cererea creditorului, se depune la judecatoria de la domiciliul debitorului sau tertului poprit si i se
anexeaza copia legalizata a actiunii si recipisa de consemnare a cautiunii.

25. Cuprinsul cererii de chemare in judecata

Cererea de chemare in judecata este actul de procedura care provine de la reclamant si are rolul de investi
instant cu solutionarea unui proces civil.
Ea trebuie sa cuprinda:
- Numele, prenumele, domiciliul
- Numele, prenumele, calitatea celui care reprezinta partea in process
- Obiectul cererii si valoarea ei
- Aratarea motivelor de fapt si de drept pe care se intemeiaza cererea
- Aratarea dovezilor pe care se sprijina fiecare capat de cerere
- Semnatura
Cererea de chemare in judecata care nu cuprinde numele si prenumele, sau denumirea oricareia dintre
parti, obiectul cererii, motivele de de fapt ale acesteia ori semnatura partii sau reprezentantului acestuia, este
nula.
26. Modificarea cererii de chemare in judecata
Reclamantul poate sa isi modifice cererea si sa propuna noi dovezi, sub sanctiunea decaderii, numai
pana la primul termen la care acesta este legal citat. In acest caz, instanta dispune amanarea cauzei si
comunicarea cererii modificate paratului, in vederea formularii intampinarii, care va fi depusa cu cel putin
10 zile inaintea termenului fixat. Modificarea peste acest termen este posibila daca exista acordul expres al
tuturor partilor.
Nu se va da termen, se vor trece in incheierea de sedinta declaratiile verbale facute in instanta.
(indreptarea greselilor materiale din cuprinsul cererii, sau cand reclamantul mareste sau micsoreaza
cuantumul obiectului cererii.

27. Suspendarea facultativa

Permite judecatorului, ca in anumite situatii determinate de lege,sa aprecieze asupra oportunitatii
opririi temporare a judecatii.
Instanta poate suspenda judecata, cand: judecarea cauzei depinde in tot sau in parte de existenta sau
inexistenta unui drept care face obiectul unei alte judecati, cand s-a inceput urmarirea penala pentru o
infractiune ce influenteaza hotararea ce urmeaza sa se dea, daca legea nu prevede altfel, in alte cazuri
prevazute de lege.
Suspendarea va dura pana cand hotararea ce urmeaza a fi pronuntata in cauza care a provocat
suspendarea, a ramas definitiva. Instanta poate reveni asupra suspendarii, daca se constatata ca partea care a
cerut-o nu are un comportament diligent in cadrul procesului.

28. Suspendarea voluntara

Determina sistarea temporara a activitatii judiciare datorata unor imprejurari voite de parti.
Judecatorul va suspenda judecata cand :
- amandoua partile o cer
- cand nici una dintre partile ciatate nu se infatiseaza la strigarea cauzei
Cauza se judeca daca reclamantul sau paratul a cerut in scris judecarea in lipsa. Cererea de judecare in
lipsa produce efecte numai la instanta in fata careia a fost formulata. Reluarea judecatii trebuie solicitata de
partea interesata in cel mult 6 luni, altfel intervine perimarea.Cererea de redeschidere se timbreaza cu 50%
din taxa judiciara de timbru platita pentru cererea a carei judecata s-a suspendat.

29. Efectele cererii de recurs

Recursul este o cale de atac extraordinara, de reformare, nesuspensiva de executare, nedevolutiva.
Prin introducerea cererii de recurs se investete instana de recurs cu soluionarea ei.
Recursul primete efect suspensiv de executare n cauzele privitoare la: strmutarea de hotare, desfiinarea
de construcii, plantaii sau a oricror lucrri avnd o aezare fix, precum i n anumite cazuri prevzute de
lege.
Procedura suspendrii este iniiat prin formularea unei cereri de ctre recurent prin care se solicit
suspendarea executrii.Aceast cerere produce efectul de a nvesti instana cu o cerere distinct fa de
cererea de recurs, chiar dac ntre ele exist un anumit raport de subsidiaritate, n sensul c cererea de
suspendare nu poate avea anse de a fi admis n absena recursului. Dup primirea cererii de recurs,
instana de recurs, la cererea prii, poate dispune suspendarea executrii hotrrii recurate.

30. Solutiile pe care le da instanta de recurs

n cazul n care recursul a fost declarat admisibil n principiu, instana, verificnd toate motivele
invocate i judecnd recursul:
- il poate admite: hotararea atacata poate fi casata in tot sau in parte
- il poate respinge/anula sau constata perimarea lui.
n caz de casare, solutiile sunt diferite dupa cum sunt pronuntate de:
ICCJ - casarea cu trimitere spre o noua judecata
-cererea se respinge ca inadmisibila
alte instante de recurs- casarea cu retinere
-casarea cu trimitere spre rejudecare
-cererea se respinge ca inadmisibila

31. Admiterea recursului

n cazul n care recursul a fost declarat admisibil n principiu, instana, verificnd toate motivele invocate i
judecnd recursul, poate s pronune admiterea recursului; n caz de admitere a recursului, hotrrea
atacat poate fi casat, n tot sau n parte.
Dac instana de recurs este nalta Curte de Casaie i Justiie, n caz de admitere a recursului,
hotrrea recurat va fi casat, cauza fiind trimis spre rejudecare instanei de apel, sau atunci cnd prima
instan a soluionat procesul fr a intra n judecata fondului sau judecata s-a fcut n lipsa prii care nu a
fost legal citat, (conform art. 474 al.3), primei instane.
n situaia n care instana competent s judece recursul este curtea de apel sau tribunalul, dac
hotrrea recurat va fi casat, de regul, rejudecarea cererii se va face de ctre instana de recurs, fie la
termenul la care a avut loc admiterea recursului fie la un alt termen stabilit n acest scop.

32. Anularea cererii de recurs

Sanciunea care intervine pentru nerespectarea termenului procedural este aceea a decderii, ns
soluia pe care urmeaz a o pronuna instana n ceea ce privete calea de atac va fi aceea a anularii
recursului. Actul de procedur fcut peste termen va fi lovit de nulitate.
Raportul ntocmit n procedura de filtrare va verifica, printre altele, dac recursul ndeplinete
cerinele de form prevzute sub sanciunea nulitii, iar una din aceste cerine este tocmai cea referitoare la
termenul de declarare a recursului.
Dintre soluiile pe care le poate pronuna completul de filtru, cea care corespunde unei eventuale
deficiene privind nerespectarea termenului de recurs este anularea recursului, printr-o decizie motivata,
pronuntata fara citarea partilordar aceeai soluie se poate adopta i de instanele care soluioneaz recursuri
fr procedura de filtrare.
Aceast soluie poate s fie pronunat dac nu s-a achitat taxa de timbru sau aceasta nu a fost
achitat integral, precum i dac motivele invocate nu se ncadreaz n cele de nelegalitate, ceea ce
echivaleaz cu o nemotivare, a crei sanciune este nulitatea; ??

33. Respingerea recursului

Dup verificarea legalitii hotrrii sau hotrrilor pronunate dac se constat c motivele de recurs
invocate nu sunt justificate, instana de recurs va respinge recursul i va menine soluia atacat;
Dintre soluiile pe care le poate pronuna completul de filtru, se poate respinge recursul printr-o
decizie motivate, pronuntata fara citarea partilro, care nu este supsa nici unei cai de atac, in cazul in care
completul este in unanimitate de accord ca recursul nu indeplineste cerintele de forma, motivele de casare
sau ca recursul este vadit nefondat. Decizia se comunica partilor.

34. Marturisirea
Constituie mrturisire recunoaterea de ctre una dintre pri, din proprie iniiativ sau n cadrul
procedurii interogatoriului, a unui fapt pe care partea advers i ntemeiaz pretenia sau, dup caz,
aprarea.
Mrturisirea poate fi de dou feluri: mrturisirea extrajudiciar (este fcut n afara judecii
procesului) i mrturisirea judiciar (este fcut n timpul procesului naintea instanei de judecat).
Mrturisirea judiciar face deplin dovad mpotriva aceluia care a fcut-o, fie personal, fie prin mandatar
cu procur special. Mrturisirea fcut n afara procesului este un fapt supus aprecierii judectorului,
potrivit regulilor generale de probaiune.

35. Interogatoriul
Instana poate ncuviina, la cerere sau din oficiu, chemarea la interogatoriu a oricreia dintre pri, cu
privire la fapte personale, care sunt de natur s duc la soluionarea procesului.
Cel chemat n persoan va fi ntrebat de ctre preedinte asupra fiecrui fapt n parte. Partea va rspunde
fr s poat citi un proiect de rspuns scris n prealabil. Cnd ambele pri sunt de fa la luarea
interogatoriului, ele pot fi confruntate.
Reprezentantul legal al unei persoane lipsite de capacitate de exerciiu sau cel care asist persoana cu
capacitate de exerciiu restrns poate fi chemat personal la interogatoriu numai n legtur cu actele
ncheiate i faptele svrite n aceast calitate. Rspunsurile la interogatoriu vor fi trecute pe aceeai
foaie cu ntrebrile. Interogatoriul va fi semnat pe fiecare pagin de preedinte, grefier, de cel care l-a
propus, precum i de partea care a rspuns dup ce a luat cunotin de cuprins.

36. Administrarea probei cu martori

Daca instanta a incuviintat proba cu martori, ea va dispune citarea si ascultarea acestora.
Fiecare martor va fi audiat separat, in ordinea stabilita de presedinte. Se audiaza mai intai martorii
reclamantului, apoi cei ai paratului.
Presedintele completului, dupa ce va identifica martorul, ii va cere sa arate daca este ruda sau afin cu vreuna
dintre parti si in ce grad, daca ese in serviciul uneia dintre parti sau este in judecata, dusmanie sau in legaturi
de interes cu vreuna dintre parti.Presedintele va pune in vedere martorului indatorirea de a jura si
semnificatia juramantului. Dupa depunerea juraantului, martorul va fi audiat. El va arata imprejuarile pe
care le cunoaste si va raspunde la intrebari.
Marturia se depune oral, dar se consemneaza in scris de catre grefier, dupa dictarea presedintelui.Martorii
raman in sala de sedinta pana la sfarsitul cercetarii, daca instanta nu hotaraste altfel.

37. Administarea si aprecierea probelor

Pentru ca o proba propusa de parti sa fie admisa de instanta, ea trebuie sa fie legala si concludenta.
Administrarea probelor se face de catre parti, la instanta sesizata, in Camera de consiliu, n ordinea
stabilit de instan. Exceptie face cercetarea la fata locului, pentru care este necesara comisia rogatorie
(instanta competent deleaga alta instanta competentA de acelasi grad).
Probele se vor administra, daca este posibil, chiar n edina n care au fost ncuviinate. Pentru
administrarea celorlalte probe se va fixa termen.
Administrarea probelor trebuie sa se faca nainte de nceperea dezbaterilor asupra fondului, dac legea
nu prevede altfel. Dac s-a dispus o cercetare la faa locului, aceasta se va efectua, cnd este cazul, mai
nainte de administrarea celorlalte probe. Probele incuviintate si asupra carora nu s-a revenit, trebuie
administrate de instanta, chiar si in lipsa partii care le-a propus.
Instana va examina probele administrate, pe fiecare n parte i pe toate n ansamblul lor.
In vederea stabilirii existenei sau inexistenei faptelor pentru a cror dovedire probele au fost ncuviinate,
judectorul le apreciaz n mod liber, potrivit convingerii sale, n afar de cazul cnd legea stabilete
puterea lor doveditoare.

38. Casarea
Casarea, ca i consecin a admiterii recursului civil, se poate dispune atunci cnd instana nvestit cu
judecarea recursului identific urmtoarele motive de recurs : instana nu a fost alctuit potrivit dispoziiilor
legale, hotrrea s-a dat de ali judectori dect cei care au luat parte la dezbaterea n fond a pricinii,
hotrrea s-a dat cu nclcarea competenei de ordine public a altei instane, invocat n condiiile legii,
instana a depit atribuiile puterii judectoreti, cand s-a incalcat autoritatea de lucru judecat,cand
hotararea a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a normelor de drept material.
Solutia pe care o va pronunta ICCJ pentru incalcarea regulilor de competenta va fi aceea de casare a
hotararii recurate.

39. Sesizarea instantei de divort

Divorul prin acordul soilor poate fi obinut att pe cale judiciar, ct i pe cale administrativ i
prin procedura notarial. Divorul pe cale judiciar poate fi dispus de instan att n cazul existenei
acordului soilor,ct i n cazurile de divor din culpa soilor i pentru motive de sntate.
Dreptul de a sesiza instanta cu actiune de divort apartine numai sotilor, intrucat o atare actiune are un
caracter strict personal.
Instanta competenta- Cererea de divort este de competenta judecatoriei in circumscriptia careia se afla cea
din urma locuinta a sotilor. (regula).
Cererea de divort se prezinta personal de catre reclamant presedintelui judecatoriei. Cererea de
divort va cuprinde, pe langa cele prevazute de lege pentru cererea de chemare in judecata, numele copiilor
minori ai celor 2 soti. Sotul parat poate sa faca si el cerere reconventionala, cel mai tarziu pana la I
termen de judecata la care a fost citat in mod legal, pentru faptele petrecute inainte de aceasta data. Lipsa
reclamantului la termenele de judecata in prima instanta, atrage respingerea actiunii ca nesustinuta.
Actiunea principala consta in desfacerea casatoriei. Actiunile accesorii sunt legate de incredintarea
minorilor, stabilirea pensiei de intretinere, numele sotilor dupa divort, partajul.
Partile se pot impaca pe tot parcursul judecatii.Instanta va incerca la fiecare infatisare impacarea
sotilor.

40. Cerera reconventionala

 Cererea reconventionala este actul de procedura care provine de la parat, dar cand acesta are pretentii
in legatura cu cererea reclamantului, derivand dina celasi raport juridic sau strans legate de acesta.
Cererea reconventionala are acelasi continut ca si cererea de chemare in judecata, se timbreaza la
fel si trebuie depusa, sub sanctiunea decaderii, odata cu intampinarea., sau daca aceasta nu e obligatorie,
pana la primul termen de judecata.
Cererea reconventionala se judeca odata cu cererea principala, dar numai daca aceasta din urma
este in stare de judecata, instanat poate dispune disjungerea si judecarea separate a cererii reconventionale
de catre aceeasi instant in fata careia s-a formulat.

41. Cererile accesorii

Cererile accesorii sunt acele cereri de a cror soluionare depinde de soluia dat unui capt de cerere
principala.
In actiunea de desfacere a casatoriei pot fi cuprinse si alte cereri, unele cu caracter accesoriu si care sunt
privitoare la numele pe care sotii il vor purta dupa divort, la pensia de intretinere platita de un sot
celuilalt si la atribuirea locuintei. Prin cererea de divort, sotul respectiv mai poate solicita sa i se
incredinteze copii minori, sa poarte si dupa divort numele pe care l-a purtat in timpul casatoriei, sa se
imparta bunurile commune familiei, sa se decida asupra beneficiului contractului de inchiriere.
Cererile accesorii in cazul divortului intemeiat pe acordul sotilor sunt de competenta instantei
investita cu solutionarea cererii principale. Daca rezolvarea cererilor accesorii ar duce la intarzierea
solutionarii cererii principale, instanta poate dispune disjungerea lor. Intelegerea sotilor poate fi si cu privire
la modalitatile in care au convenit sa fie solitionate cererile accesorii divortului.Aceste cereri privesc:
numele sotilor dupa divort, pensia de intretinere si atribuirea locuintei.

42. Caracteristicile recursului in interesul legii

RIL este o cale de atac speciala, prin care se cere ICCJ sa se pronunte asupra problemelor de drept
care au fost solutionate diferit de instantele judecatoresti, cu scopul aplicarii unitare a legii de atre
instantele4 judecatoresti.
Au calitatea procesuala de a promova un RIL: Procurorul de pe langa ICCJ, Colegiul de conducere al
ICCJ, Colegiile de conducere ale Curtilor de Apel, Avocatul poporului
RIL este admisibil numai daca se face dovadaca problemele de drept care formeaza obiectul judecatii
au fost solutionate in mod diferit prin hotararile judecatoresti definitive.
RIL se judeca in cel mult 3 luni de la data sesizarii instantei, iar decizia se adopta cu cel putin 2/3 din
nr judecatorilor completului. Decizia se pronunta numai in interesul legii si are efecte pentru viitor.

43. Termen in cunostinta

Partea care a depus cererea personal sau prin mandatar i a luat termenul n cunotin, precum
i partea care a fost prezent la un termen de judecat, personal sau printr-un reprezentant, nu va fi
citat n tot cursul judecrii la acea instan. Toate termenele ulterioare partile le au in cunostinta.
Dispoziiile de mai sus nu se aplic: n cazul relurii judecii, dup ce a fost suspendat, n cazul cnd
procesul se repune pe rol, cnd, pentru motive temeinice, instana a dispus ca partea s fie citat la fiecare
termen;
Militarii ncazarmai sunt citai la fiecare termen. Deinuii sunt citai, de asemenea, la fiecare termen.

44. Preschimbarea termenului de judecata

Termenul de judecat nu poate fi preschimbat dect pentru motive temeinice, din oficiu sau la
cererea oricreia dintre pri. Completul de judecat nvestit cu judecarea cauzei hotrte n camera de
consiliu, fr citarea prilor. Prile vor fi citate de ndat pentru noul termen fixat.

45. Disjungerea
Disjungerea poate fi invocat pe cale de excepie de ctre pri sau de instan din oficiu, numai n
faa primei instane. Excepia, pus n discuia contradictorie a prilor, poate fi admis de instan printr-
o sentin,supus cilor de atac prevzute de lege, sau respins prin ncheiere, care poate fi atacat numai
odat cu fondul.
Pentru ca instana s ia msura disjungerii cauzelor conexate, trebuie ndeplinite
urmtoarele condiii:
- instana s aprecize c numai una dintre pricini este n stare de judecat;
- judecata reunit ar ntrzia soluionarea cauzei aflate n stare de judecat.
 Se impune disjungerea n cazul n care conexarea a dou pricini a avut loc dup mplinirea
termenului de perimare pentru o singur pricin i apoi s-a invocat excepia perimrii acesteia.
Se mai poate dispune disjungerea n cazul cererii reconvenionale (dac numai cererea principal este n
stare de a fi judecat) sau al cererilor de intervenie principal (n situaia n care judecata cererii principale
ar fi ntrziat de soluionarea cererii de intervenie), al cererilor de chemare n garanie (dac judecarea
cererii principale ar fi ntrziat prin cererea de chemare n garanie).
46. Intampinarea
Intmpinarea este actul de procedur prin intermediul cruia prtul rspunde la cererea de chemare n
judecat, artnd aprrile sale fa de preteniile reclamantului.
Intmpinarea are caracter obligatoriu, in afara de cazurile cand legea prevede altfel si trebuie
depusa pana la primul termen de judecata. Nedepunerea intampinarii in termenul prevazut de lege atrage
decaderea paratului din dreptul de a mai propune probe, si de a invoca exceptii, in afara celor de ordine
publica, daca legea nu prevede altfel. Intampinarea nu se timbreaza si nu se respinge ca tardiva.

47. Continutul intampinarii

Intmpinarea cuprinde:
1. datele de identificare ala paratului
2. excepiile procesuale pe care prtul le invoca fata de cererea reclamantului.
Prin ntmpinarea formulat, prtul poate invoca att excepii de procedur (excepia de necompeten,
excepia dovezii calitii de reprezentant etc.), ct i excepii de fond (prescripia dreptului de a obine
condamnarea prtului, autoritatea de lucru judecat, prema-turitatea etc.).
3. rspunsul la toate capetele de fapt i de drept ale cererii de chemare n judecat
4. dovezile cu care se apr mpotriva fiecrui capt de cerere;
5. semntura.