Criminologie

MULTIPLE CHOICE

1. Din ce surse s-a inspirat criminologia ?

2.
a. operele filosofice si literare ale antichitatii inspirate din tema crimei si a
criminalului
b. programele unor organizatii neguvernamentale ce au ca obiect crima si criminalul
c. cercetarile sociologice ce s-au facut in penitenciare

ANS: A

2. Cui i se atribuie termenul "criminologie" ?

a. C. Lombroso
b. E. Ferri
c. P. Topinard

ANS: C

3. Ce momente marcheaza sau influenteaza aparitia criminologiei ca stiinta ?

4.
a. opera lui Cesare Beccaria (1764) si a lui Cesare Lombroso ( 1876)
b. opera lui Jeremy Bentham ( 1787) si a lui Edwin Sutherland
c. opera lui Quetelet si a lui Lacasagnne

ANS: A

5. Ce studii si publicatii de specialitate influenteaza evolutia criminologiei ca stiinta ?

6.
a. studii statistice publicate de A.M.Guerry in 1834 in Franta
b. studii de psihologie judiciara publicate de T. Bogdan in Romania
c. Revista de drept penal si Criminologie ( 1907- Belgia)

ANS: A

5. Ce reprezinta criminologiile specializate ?

a. proces de specializare pe plan profesional in domeniul criminalitatii

b. combinare a intereselor unor discipline din cadrul stiintelor sociale
c.criminologia clasica din perspectiva altor discipline ( biologice, psihologice, etc.)

ANS: A

7. Care este trasatura esentiala a criminologiei biologice ?

8.
a. extinde aria de investigatie privind infractorul si criminalitatea
b. studiaza trasaturilor biologice ale minorilor delincventi
c. urmareste cunoasterea criminalitatii aparente

ANS: A
 7. Prin ce se caracterizeaza criminologia sociologica ?

a. o extindere a interesului stiintific si asupra fenomenului criminalitatii

b. studiaza infractorul sub raportul personalitatii sale
c. studiaza crima si criminalul ca entitate juridica

ANS: A

9. Ce vizeaza criminologia generala ?

10.
a. suma criminologiilor specializate
b. o noua perspectiva de abordare a problematicii criminalitatii
c. o abordare a criminalitatii din perspectiva bio- psihologica

ANS: B

9. Care sunt criteriile de delimitare a criminologiei de alte stiinte ?

a. scopul, obiectul, metoda

b. criminalitatea aparenta si criminalitatea legala
c. criminalitatea reala si cifra neagra a criminalitatii

ANS: A

10. Ce studiaza conceptiile sectoriale ?

a. dreptul penal si sistemul sanctionator
b. fapta si delincventul
c. victima si pedepsele privative d elibertate

ANS: B

11. Ce presupun conceptiile eclectice de unificare ?

a. nu depasesc puncte de vedere unilaterale
b. incearca o reunire in planul obiectului de studiu
c. realizeaza un obiect complex de cercetare cu perspectiva unei analize
diferentiate

ANS: B

12. Ce include Criminologia traditionala ?

a. criminologia clasica si criminologia pozitivista
b. criminologia reactiei sociale
c.. criminologia preventiva

ANS: A

13. Care sunt limitele conceptiilor sectoriale cu privire la obiectul de studiu ?

a. ignora personalitatea individului in geneza crimei
b. pune prea mare accent pe delincventa juvenila
c. se definesc in mod confuz conceptele
 ANS: A

14. Prin ce se delimiteaza criminologia reactiei sociale ( noua criminologie) fata de criminologia
traditionala ?
a. prin obiect, respectiv studierea proceselor ce duc la etichetare si reactiile sociale
fata de aceasta
b. prin modelele utilizate
c. prin finalitatea urmarita

ANS: A

15. Care este obiectul generic al criminologiei ?

a. crima, criminalul, criminalitatea, victima si reactia sociala
b. criminalitatea aparenta si reactia legitima
c. criminalitate legala si delincventa

ANS: A

16. n ce const scopul general al criminologiei ?

a. asigurarea unei politici penale corespunzatoare
b. asigurarea unor institutii speciale
c. asigurarea separarii delincventilor minori de cei majori

ANS: A

17. Care este scopul particular si imediat al criminologiei ?

a. cunoasterea fenomenului deviant in societate
b. vizeaza paradigma etiologica
c. numai prevenirea tertiara

ANS: B

18. Ce loc ocupa functia descriptiva in criminologie ?

a. vizeaz fenomenologia criminalitatii- etapa obligatorie in cunoasterea acestuia
b.descrie caracterul autonom al criminologiei
c. priveste latura calitativa a fenomenului

ANS: A

19. Care este locul functiei explicative in cercetarea criminologica ?

a. este in stransa legatura cu scopul imediat
b. explica tipurile de infractori si victime
c. priveste latura cantitativa a fenomenului

ANS: A

20. Care este rolul functiei predictive in criminologie ?

a. construieste modele prospective
b. nu apeleaza la informatii din alte domenii
c. utilizeaza concepte specifice prevenirii

ANS: A
21. Care este esenta functiei profilactice ?
a. excede ariei de preocupari a criminologiei
b. evidentiaza relatia dintre mijloacele de tratament si prevenire
c. aduce in atentie curentul radical

ANS: B
22. Care sunt particularitatile metodologia cercetarii criminologice ?
a. abordarea interdisciplinara a criminalitatii reflecta si particularitatile utilizarii
diferitelor metode
b. criminologia nu are o metodologie proprie
c. criminologia foloseste numai metode de imprumut

ANS: A

23. Care dintre urmatoarele metode particulare este valorificata in domeniul criminologiei ?
a. metoda logica
b. metoda clinica
c. metoda cartografica

ANS: B

24. La ce se refera conceptul de Criminalitate ?

a. fixeaza dimensiunile spatio temporale ale fenomenului
b. evidentiaza categoriile speciale de infractori
c. evidentiaza latura calitativa a analizei criminologice

ANS: A

25. Care este obiectul de studiu al criminologiei ?

a.orice fapta devianta dezaprobata de societate
a. criminalitatea ca fenomen social
b. apararea valorilor sociale fundamentale, implicit criminalitatea

ANS: A

26. Ce vizeaza criminalitatea reala ?

a. nu se poate vorbi de o criminalitate reala
b. totalitatea infractiunilor savarsite pe un anumit teritoriu, intr-o anumita perioada
c. criminologia este preocupata doar de criminalitatea aparenta

ANS: B

27. Cum se defineste criminalitatea aparenta ?

a. criminalitatea mediatizata de mijloacele mass- media
b. criminalitatea ce poate fi descoperita stiintific, prin metode de cercetare
c. totalitatea infractiunilor pentru care au fost sesizate organele din sistemul justitiei
penale

ANS: C

28. Ce este criminalitatea legala ?

 a. totalitatea infractorilor trimisi in judecata
b. totalitatea infractorilor cercetati de organele de urmarire penala
c. totalitatea infractiunilor finalizate cu hotarari definitive

ANS: C

29. Ce este Cifra neagra a criminalitatii ?

a. diferenta intre infractorii condamnati la pedeapsa inchisorii si cei ce-si executa
pedeapsa in libertate
b. nucleul dur al criminalitatii format din criminali in serie
c. diferenta dintre criminalitatea reala si cea aparenta

ANS: C

30. Ce caracteristici prezinta observatia empirica ?

a. ia nastere doar in aglomeratie sau situatii criminogene
b. ofera o larga imagine asupra fenomenelor obsevate
c. este subiectiva , fragmentara si primara

ANS: C

31. Prin ce se caracterizeaza observatia stiintifica ?

a. o percepere intentionata si atenta a realitatii in domeniul studiat
b. intervine caracterul subiectiv al informatiilor culese
c. observatorul va fi influentat de conceptiile sale politice

ANS: A

32. Care este esenta Experimentului ?

a. grad redus de generalitate
b. aplicat mai mult in medicina
c. vizeaza legaturile de interconditionare intre fenomene

ANS: C

33. Ce tipuri de experiment recunoasteti ?

a. experiment particular si colectiv
b. experiment de laborator si de teren
c. experiment urbane si rurale

ANS: B

34. Ce are in vedere Metoda clinica?

a. explorarea multidisciplinara a unui infractor determinat
b. opereaza cu variabile independente si depandente
c. este suportul criminologiei reactiei sociale

ANS: A

35. Care sunt conceptele operationale de ordin explicativ ale criminologiei ?

a. prezent, hazard, probabilitate
 b. cauza, conditie , factor
c. mijloacelor de supraveghere, asistenta sociala, liberarea conditionata

ANS: B

36. Ce criminologi au realizat tipologii ale infractorilor ?

a. tipologia lui R. Garoffalo
b. tipologia lui E. Ferri
c. tipologia lui J.Pinatel

ANS: B

37. Prin ce se caracterizeaza Metoda comparativa ?

a. poate fi intalnita doar in faza de inceput a unei cercetari criminologice
b. are un camp de aplicare limitat la fenomenele ce pot fi comparate
c. orice comparatie presupune cel putin doua elemente, fapte ori procese ce pot fi
comparate

ANS: C

38. Ce presupun Metodele de predictie ?

a. se asociaza cu alte metode de investigatie a infractorului ( studii de caz, follow-up)
b. privesc si evolutia sistemului sanctionator dupa incheierea tranzitiei in tara noastra
c. vizeaza numai bandele de delincventi minori si tineri

ANS: A

39. Ce tehnici principale sunt utilizate in criminologie ?

a. chestionarul si interviul
b. observatia colectiva in cercetari interdisciplinare
c. logica si comparatia

ANS: A

40. Ce tip de observatie se diferentiaza in functie de etapa cercetarii ?

a. partiala ( axata pe o anumita tema)
b. observatia prudenta
c. observatia definitiva

ANS: A

41. Care sunt conceptele operationale de ordin predictiv ale criminologiei ?

a. prezent, hazard, probabilitate in cazul cercetarilor de diagnostic
b. observatia sistematizata si observatia nesistematizata
c. cauza , conditie, efect

ANS: A

42. Ce tipuri de observatie se pot delimita in raport cu pozitia observatorului fata de sistemul
observat ?
 a. externa, cu observatorul in afara sistemului studiat, si interna, cu participare pasiva
a. in parteneriat, cu observatori din domenii diferite
b. parial, stabilind relatii prin corespondenta cand observatorul nu este admis in
grup sau total

ANS: A

43. Cum se clasifica chestionarele dupa natura si intinderea informatiei cerute ?

a. chestionar privind motivatia si privind datele de identificare, stare civila, ocupatie
b. chestionar privind interesele subiectilor si omnibus
c. chestionare cu o singura tema insotita de observatie

ANS: A

44. Ce tipuri de chestionar recunoasteti in raport cu momentul codificarii informatiei ?

a. chestionare intrebari inchise, deschise si mixte
b. chestionare intrebari inchise, deschise
c. chestinare cu raspunsuri dihotomice si trihotomice

ANS: A

45. Ce tipuri de chestionare in raport cu modul de recoltare a informatiei cunoasteti ?

a. chestionare administrate prin extemporal
b. chestionare administrate prin profesori si studenti
c. chestionare autoadministrate colectiv sau prin operatori de ancheta

ANS: C

46. Cum se pot clasifica interviurile ?

a. interviu structurat si nestructurat
b. interviu desensibilizat si clinic
c. interviu standardizat si informal

ANS: A

47. Carei metode i se subsumeaza interviul ?

a. metoda experimentului
b. metoda anchetei
c. metoda clinica

ANS: B

48. Ce este tehnica documentara ?

a. o observatie directa ( nemijlocita )
b. o tehnica de cercetare a continutului manifest unui nscris
c. un tip aparte de documentare

ANS: B

49. Ce vizeaza metoda clinica utilizata in criminologie ?

a. exploreaza simultan doar 3 trasaturi de personalitate
b. vizeaza depistarea tulburarilor de personalitate
 c. cerceteaza un caz individual pentru formularea unui diagnostic si prescrierea unei
terapeutici

ANS: C

50. La ce se refera Testul de personalitate Rorschach ( "testul petelor de cerneala" ) ?

a. se urmaresc reactiile subiectului la anumite imagini simetrice , stimuli neclari
b. rezultatele confirma existenta unui tip de personalitate specific infractorilor
c. depisteaza diferente intre infractor si noninfractor sub aspectul intensitatii
anumitor trasaturi

ANS: A

51. Cum poate fi experimentul in functie de natura variabilei independente ?

a. de laborator sau de teren
b. invocat si provocat
c. experiment de tipul inainte, respectiv dupa

ANS: B

52. Pe baza carui test Soii Glueck au selecionat factorii psihologici ?

a. Luscher
b. Rorschach
c. Szondi

ANS: B

53. Ce cuprinde nucleul personalitii n teoria lui J. Pinatel ?

a. inteligena si creativitate
b. labilitatea si indiferena afectiv
c. agresivitate si stare periculoasa

ANS: B

54. In ce consta diferena dintre infractor i noninfractor n teoria personalitii criminale ?

a. diferenta de natura
b. de pregtire colar
c. de grad

ANS: C

55. Care sunt reprosurile ce se aduc statisticii judiciare ?

a. criminalitatea este doar parial reflectat
b. criminalitatea legal nu este separat nregistrat
c. nu arata diferentele intre criminalitatea legala si aparenta

ANS: A

56. Care sunt procedeele utilizate n metoda comparativ ?

a. grafologic
 b. etiologic
c. concordanei

ANS: C

57. Ce scop au metodele de predicie ?

a. influentarea asistentei postpenale
b. finalizeaz procesul de cunoastere a personalitatii criminale
c. formularea unei previziuni asupra fenomenului criminalitatii

ANS: C

58. Cine este autorul Teoriei personalitii criminale ?

a. Enrico Ferri
b. J. Pinatel
c. E. Durkheim

ANS: B

59. Care sunt trasaturile criminologiei pozitiviste ?

a. fapta ca obiect de studiu
b. fptuitorul ca obiect de studiu
c. victima si criminalitatea

ANS: B

60. Care este obiectul de studiu al criminologiei tradiionale ?

a. crima, criminalul, criminalitatea
b. crima i reacia social fa de aceasta
c. victima i delincventul minor

ANS: A

61. Cine sunt reprezentanii criminologiei clasice ?

a. Jean Pinatel si Etienne De Greeff
b. Denis Szabo si Sigmund Freud
c. Jeremy Bentham si Cesare Beccaria

ANS: C

62. Care sunt trsturi Criminologiei clasice ?

a. axarea studiului criminologic asupra infractorului
b. fapta obiect de studiu
c. pedeapsa fundament al aciunii umane

ANS: B

63. Cine sunt reprezentanii Criminologiei pozitiviste ?

a. E. Sutherland, S. Freud
b. Cesare Lombroso, Enrico Ferri
 c. Etienne de Greeff si Jean Pinatel

ANS: B

64. Care este obiectul criminologiei clinice ?

a. personalitatea infractorilor anormali
b. factorii individuali ai crimei
c. trecerea la act, personalitatea criminal i reacia social

ANS: B

65. Ce semnifica reacia social n criminologie ?

a. reacia violent a unui grup de persoane
b. totalitatea mijloacelor de pedepsire a infractorilor
c. totalitatea reaciilor i aciunilor societii fa de criminalitate

ANS: C

66. Cand a aparut curentul interacionist ?

a. secolul al XIX-lea
b. a doua jumtate a secolului XX
c. la nceputul secolului nostru

ANS: B

67. Care este obiectul de studiu al criminologiei reaciei sociale ?

a. faptele antisociale svrite n mediul urban
b. infraciunile care prezint un pericol grav pentru societate
c. structurile sociale care impun un anumit sistem de valori i norme i mecanismele
prin care un comportament este etichetat delincvent

ANS: C

68. Care este meritul criminologiei reaciei sociale ?

a. lrgirea orizontului de studiu al criminologiei
b. abordarea sistemic a personlitii infractorului
c. evidentiaza rolul personalitatii infractorului

ANS: A

69. Cum se explica diversitatea definiiilor n criminologie ?

a. nenelegeri ntre autorii unor teorii
b. complexitatea obiectului de studiu
c. diversitatea conceptelor operaionale

ANS: B

70. Ce trasaturi prezenta criminologia clasica ?

a. proporionalizarea pedepsei n raport cu periculozitatea fptuitorului
 b. proporionalizarea pedepsei n raport cu gravitatea faptei
c. aprecierea infractorului n funcie de reacia social

ANS: B

71. Cine este autorul lucrarii Despre infractiuni si pedepse ?

a. Paul Topinard
b. Rafaelle Garofallo
c. Cesare Beccaria

ANS: C

72. Cine este considerat initiatorul criminologiei antropologice ?

a. Cesare Lombroso
b. Cesare Beccaria
c. Jean Pinatel

ANS: A

73. Care sunt reprezentantii criminologiei pozitiviste ?

a. Rafaelle Garofallo si Enrico Ferri
b. Cesare Beccaria si Jeremy Bentham
c. M. Guerry si L. Quetelet

ANS: A

74. Care este premisa antropologiei criminale ?

a. criminalitatea este un fenomen de natura sociala
b. criminalitatea este un fenomen de natura economica
c. criminalitatea este un fenomen de natura biologica

ANS: C

75. Cine este autorul teoriei psihomorale ?

a. Jean Pinatel
b. Olof Kinberg
c. Etienne de Greeff

ANS: C

76. Care sunt fazele procesului de degradare moral a individului n teoria psihomoral ?
a. starea de confuzie
b. asentimentul formulat
c. asentimentul obinut

ANS: B

77. Cine a introdus n criminologie conceptul de stare periculoas ?

a. E. de Greeff
b. E. Durkheim
 c. R. Garofalo

ANS: A

78. De unde rezult diferena dintre infractor i noninfractor n Teoria lui Etienne de Greeff ?
a. trsturile de caracter ale infractorului
b. inteligen
c. uurina de a svri infraciuni

ANS: C

79. Care sunt instanele personalitii n teoria lui S. Freud ?

a. preconstientul
b. contiina de sine
c. contiina moral

ANS: B

80. Ce explic Freud prin complexul oedipian ?

a. paricidul si incestul
b. narcisismul si .homosexualitatea
c. agresivitatea si omorurile

ANS: A

81. Ce favorizeaz complexul de vinovie in conceptia lui S. Freud ?

a. tentaia permanent de a nclca norme morale
b. svrirea de fapte penale
c. trecerea la act

ANS: B

82. Unde situeaza S. Freud diferena dintre infractori i noninfractori ?

a. la nivelul contiinei de sine
b. la nivelul contiinei morale
c. la nivelul inconstientului

ANS: B

83. Care au fost discipolii lui C. Lombroso ?

a. A. Lacasagnne si Leonce Manouvrier
b. Enrico Ferri si Rafaelle Garofallo
c. Adolphe Quetelet si Andre Guerry

ANS: B

84. Cine a efectuat masuratori antropometrice pe baza carora a fundamentat teoria atavismului
evolutionist ?
a. C. Lombroso
 b. C. Beccaria
c. E. Ferri

ANS: A

85. Ce ipoteza formuleaza C. Lombroso ?

a. gemenii pot deveni infractori
b. existenta unor stigmate anatomice
c. anturajul individului induce comportamentul infractional

ANS: B

86. Cum poate fi recunoscut infractorul in conceptia lui C. Lombroso ?

a. dupa complexele de inferioritate
b. dupa antecedentele penale
c. dupa anomaliile de ordin fizic

ANS: C

87. Cum se numeste lucrarea fundamentala a lui C. Lombroso ?

a. Omul delincvent
b. Despre infractiuni si pedepse
c. Criminalitatea gulerelor albe

ANS: A

88. In ce sens isi revizuieste C. Lombroso teoria ?

a. extinde tipologia infractorilor
b. include si ipoteza reaciilor la sindromul de violen
c. restrange procesul de dezvoltare a individului la biologic

ANS: A

89. Care sunt meritele orientrii biologice n criminologie ?

a. introduce metoda pozitiv
b. introduce metoda tipologic
c. valorifica un bogat material factual

ANS: C

90. Care sunt limitele orientrii biologice ?

a. nu ine seama de pregtirea individului
b. tendina de biologizare a omului
c. nu se bazeaza pe aplicarea unor metode coroborate

ANS: B

91. Care sunt principalele caracteristici ale teoriilor din orientarea psihiatric-psihanalitic ?
a. acord atenie procesului de socializare a individului
b. studiaz caracterul delincvenilor privai de libertate
 c. explic comportamentl delincvent pe baza unor componente psihice

ANS: C

92. Cand este mai ridicat riscul de delincven la copiii adoptai ?

a. atunci cand prinii biologici au antecedente penale
b. atunci cand prinii adoptivi sunt infractori
c. atunci cand prinii biologici i prinii adoptivi au antecedente penale

ANS: C

93. Ce rol are tipologia n criminologie ?

a. descoperirea anumitor infractori dup comportamentul lor
b. descrierea i explicarea fiecrui infractor
c. descrierea unor tipuri particulare de infractori

ANS: C

94. Care e diferena dintre infractor i noninfractor n teoria lui Lombroso ?

a. o diferen de percepie
b. o diferen de cultur
c. o diferen de natur

ANS: C

95. Care sunt principalele critici care se aduc operei lui Lombroso ?
a. lipsa unor studii predictive
b. lipsa grupurilor de control
c. lipsa echipelor de specialiti n cercetare
d. numr prea mic de subieci studiai

ANS: B

96. Care este diferena ntre infractor i noninfractor n concepia lui C. Goring ?
a. de natur moral
b. de natur psihosocial
c. de natur biologic

ANS: C

97. Prin ce se caracterizeaza criminalul nnscut ?

a. un tip scund i cu maxilar proeminent
b. un nebun din punct de vedere moral
c. un individ fara constiinta morala

ANS: B

98. Prin ce se caracterizeaza Scoala cartografica ?

a. s-a ocupat de infractor
 b. a surprins anumite regularitati in savarsirea unor infractiuni
c. a pus accent pe analiza factorilor criminogeni individuali

ANS: B

99. Care este locul Scolii cartografice in evolutia criminologiei ?

a. aduce in planul preocuparilor cauzele individuale ale criminalitatii
b. sesizeaza o anumita constanta in savarsirea infractiunilor
c. delimiteaza zona ecologica de zona interstitiala

ANS: B

100. Care este esenta Legii termice a criminalitatii ?

a. diferenta dintre delincventa juvenila si cea adulta
b. diferenta dintre mediul urban si mediul rural
c. diferentierea criminalitatii in functie de anotimpuri

ANS: C

101. Care sunt autorii Legii termice a criminalitatii ?

a. R. Garoffalo si O. Kinberg
b. E.Ferri si E. Sutherland
c. A.F.Quetelet si M. Guerry

ANS: C

102. In ce constau erorile Scolii cartografice ?

a. neglijarea factorilor morali
b. neglijarea factorilor individiuali
c. numarul limitat de situaii studiate

ANS: C

103. Care sunt principalele idei ale Scolii mediului social ?

a. criminalitatea trebuie explicata prin ea insasi
b. crima e necesara, e legata de cultura, timp, si spatiu
c. criminalitatea este un fenomen trecator

ANS: B

104. Care este conceptia lui G.Tarde in cadrul Scolii mediului social ?
a. nu se opune conceptiei celorlalti reprezentanti
b. crima e necesara
c. criminalul e o persoana de prisos

ANS: C

105. Care sunt reprezentantii Scolii mediului social ?

a. R. Merton
b. A. Lacasagnne
 c. D. Szabo

ANS: B

106. Care este conceptia lui E.Durkheim privind crima ?

a. crima e inutila
b. criminalul e un intrus
c. crima e utila si necesara

ANS: C

107. Care este semnificatia anomiei n conceptia lui E. Durkheim ?

a. un fenomen specific oricarei comunitati
b. o stare de confort
c. o atitudine ambivalenta

ANS: A

108. Cum concepe anomia R.Merton ?

a. este sinonim cu cel al lui E.Durkheim
b. i confera acestuia sensuri noi fata de cele cunoscute
c. leaga aparitia criminalitatii numai de crizele economice

ANS: B

109. Care este tipologia infractorilor in opinia lui E.Ferri ?

a. infractorul dependent de droguri si cel corupt
b. delincventul juvenil si femeia criminal
c. "criminalul innascut" si cel de ocazie

ANS: C

110. Ce datoreaza C. Lombroso lui E.Ferri ?

a. denumirea teoriei al carei autor este ( atavismul evolutionist)
b. denumirea de "criminalul innascut"
c. legea saturatiei si suprasaturatiei

ANS: B

111. La ce se refera conceptia multifactorila a lui E.Ferri ?

a. are in vedere legea saturatiei si suprasaturatiei
b. descopera unele legitati ale fenomenului infractional
c. infractiunea are o determinare multipla

ANS: C

112. Care sunt principalele critici care i se aduc lui E.Ferri ?

a. nu a gasit cauzele care determina criminalitatea ca fenomen de masa
b. nu a continuat traditia lui Lombroso
 c. a neglijat factorii sociali

ANS: A

113. La ce se refera precursorii orientarii sociologice ?

a. Scoala cartografica
b. Scoala antropologica
c. Scoala psihiatrica -psihologica

ANS: A

114. Care dintre urmatoarele teorii sunt inspirate de modelul consensual ?

a. teoriile integrative
b. teoriile culturaliste
c. teoria controlului social

ANS: B

115. Ce include modelul conflictual ?

a. criminologia critica
b. teoria psihomorala
c. teoria asociatiilor diferentiale

ANS: A

116. Prin ce se caracterizeaza modelul consensual ?

a. realizeaza o analogie cu stiintele naturii
b. explica criminologia radicala
c. are in vedere interactionismul

ANS: A

117. Care este modelul de analiza care accepta ideea de adaptare ?

a. modelul sistemic
b. modelul conflictual
c. modelul consensual

ANS: C

118. Prin ce se caracterizeaza Scoala de la Chicago ?

a. se ocupa de criminalii innascuti
b. explica teoriile ereditatii
c. delimiteaza zone criminogene specifice

ANS: C

119. Care sunt principalele concepte pe care le formuleaza Scoala de la Chicago ?

a. anomie si imitatie
b. spatiu ecologic si zona de deteriorare morala
 c. asociatii diferentiate si stare periculoasa

ANS: B

120. La ce se refera zona de deteriorare morala propusa de Scoala de la Chicago ?

a. familii dezorganizate si conditii de munca improprii
b. clima si anotimpurile
c. conflictul intre generatii si imitatia

ANS: A

121. Ce include conceptul de zona criminogena specifica, propus de Scoala de la Chicago ?

a. delincventa este specifica unor cartiere
b. zona interzisa organelor de politie
c. zona accesibila doar infractorilor straini

ANS: A

122. Ce ipoteza de cercetare propune E.Sutherland in teoria asociatiilor diferentiate ?

a. comportamentul delincvent este innascut
b. comportamentul delincvent este ereditar
c. comportamentul delincvent este invatat

ANS: C

123. Cum difera asociatiile diferentiate ?

a. in functie de profesie si educatie
b. in functie de frecventa, intensitate, prioritate
c. in functie de domiciliu si mediul de provenienta

ANS: B

124. Care sunt caile de invatare a comportamentului criminal in teoria lui E.Sutherland ?
a. se transmit ereditar
b. prin izolarea fata de familie
c. prin asocierea cu modele criminale

ANS: C

125. Ce manifestari ale criminalitatii scapa de sub incidenta legii penale, in opinia lui E.Sutherland
?
a. criminalitatea informatica
b. criminalitatea feminina
c. criminalitatea in mediile sociale instarite

ANS: C

126. Care sunt meritele teoriei lui E.Sutherland ?

a. surprinde efectele mediului fizic asupra comportamentului delincvent
 b. explica mecanismele psihosociale ce modeleaza conduita delincventa
c. are o viziune mai larga asupra criminalitatii organizate

ANS: B

127. Ce critici se aduc teoriei asociatiilor diferentiate ?

a. lipsa grupurilor de control
b. nu clarifica originea criminalitatii
c. nu a pus in prim plan prevenirea

ANS: B

128. Care este tema centrala a orientarii culturaliste ?

a. raportul dintre cultura si criminalitate;
b. descrierea personalitatii delincventului minor;
c. raportul dintre cultura si infractiunile contra proprietatii

ANS: A

129. Carui model criminologic apartin teoriile din orientarea culturalista ?

a. modelul preventiv
b. modelul deontologic
c. modelul consensual

ANS: C

130. Ce autori au tratat conflictele de cultura ?

a. E. Sutherland
b. A. Cohen
c. T. Sellin

ANS: C

131. In ce constau conflictele de cultura ?

a. au in vedere in special fenomenul migratiei
b. nu sunt conflicte de sensuri
c. reflecta contrastul dintre sat si oras

ANS: A

132. Caror teorii le este specifica tema conflictelor de coduri culturale ?

a. teoriile controlului social;
b. teoriile culturaliste
c. teoriile frenologice

ANS: B

133. Care este autorul teoriei Subculturile delincvente?

a. R.Merton
b. E.Durkheim
 c. A.Cohen

ANS: C

134. Care sunt variantele criminologice ale culturalismului ?

a. conflictele de cultura
b. conflictele intre factorii de control social
c. conflictele dintre imigranti din tari diferite

ANS: A

135. Ce solutii propune Cohen pentru adaptarea grupurilor defavorizate ?

a. imigrarea pentru rezolvarea problemelor de existenta
b.ruptura definitiva cu valorile traditionale si alegerea caii delincvente
c. implicarea in diferite afaceri

ANS: B

136. Ce caracteristici prezinta subcultura delincventa in opinia lui Cohen ?

a. utilitara
b. malitioasa
c. avantajoasa

ANS: B

137. In ce constau erorile in teoria lui A.Cohen ?

a. neglijeaza factorii mediului implicati in geneza crimei
b. neglijeaza unele aspecte legate de procesul de socializare a femeilor
c. restrange sfera infractiunilor comise de bandele de adolescenti la infractiunile
nonutilitare

ANS: C

138. Care sunt principalele concepte utilizate in teoriile functionaliste ?

a. prevenire primara si secundara
b. statusuri si roluri sociale , sistem social
c. sistem individual si colectivitati urbane

ANS: B

139. Ce examineaza teoriile de esenta functionalista ?

a. fenomenul delincventei juvenile
b. fenomenul migratiei
c. procesul de devenire a delincventei

ANS: C

140. Care este continutul conceptului de anomie in opinia lui R.Merton ?

a. un efect al ineficientei activitatii de prevenire
 b. un efect al unei rupturi in structura culturala in contextul unei discrepante intre
normele sociale si capacitatea membrilor de a le respecta
c. un efect al confuziei in sistemul de drept

ANS: B

141. Ce tipurile de adaptare propune R.Merton ?

a. inovatie, evadare, rebeliune
b. imitatia si acomodarea
c. relatii cu un model pozitiv

ANS: A

142. Cui i se tribuie paternitatea conceptului de control social ?

a. R.Jeffery
b. G.Tarde
c. E.Durkheim

ANS: B

143. Care sunt motivele care justifica controlul social in opinia lui R.Jeffery ?
a. oamenii sunt prin natura lor antisociali si trebuie controlati
b. strategiile de prevenire nu sunt eficiente
c. societatea trebuie sa reactioneze pentru ca legea trebuie aparata

ANS: A

144. Cum e construita teoria infranarii ?

a. constructie ierarhica, presupunand doua categorii de frane complexe
b. se bazeaza doar pe individ sub raportul trasaturilor sale psihologice
c. se bazeaza doar pe factori sociali priviti ca un sistem

ANS: A

145. Care sunt barierele exterioare in teoria infranarii a lui W. Reckless ?

a. mediul geografic din zona de domiciliu
b. anturajul apropiat
c. strategiile de prevenire

ANS: B

146. Prin ce se caracterizeaza modelul conflictual ?

a. nu are nimic comun cu adaptarea si readaptarea sociala
b. vizeaza resocializarea si readaptarea infractorului la viata sociala
c. contesta rolul statutului ca "arbitru neutru"

ANS: C

147. Care sunt aspectele principale ale Curentului interactionist ?

a. isi are originea in teoria infranarii si modelele de control social
b. isi are originea in teoria etichetarii, grupul social aflat la putere creeeaza
 delincventa
c. se centreaza pe structurile sociale nocive si indivizi periculosi

ANS: B

148. Ce aspecte esentiale caracterizeaza criminologia reactiei sociale ?

a. marcheaza ruptura epistemologica cu criminologia radicala
b. cercetarea criminologica nu mai priveste personalitatea infractorului
c. cercetarea criminologica explica procesele de aplicare a legii penale

ANS: C

149. Care sunt aspectele principale ale Teoriile criminologice integrative ?

a. implica o combinare a diferitelor teorii intr-o posibila si unica explicatie
b. vizeaza o integrare corespunzatoare a individului in societate
c. reflecta o conexare a opiniilor referitoare la criminalitate

ANS: A

150. Din ce perspectiva studiaza D.Szabo problematica criminalitatii ?

a. biosocioantropologica
b. reuneste personalitatea si comunitatea intr-o conceptie cu valente integrative
c. perspectiva comparatista

ANS: C

151. Ce tipuri de observatie delimitam in functie de fenomenul observat ?

a. observaie extern i intern;
b. observatie directa si indirecta;
c. observatie partiala si totala.

ANS: B

152. Crei funcii i este specific cercetarea remediilor criminalitatii ?

a. funciei descriptive
b. funciei explicative
c. funciei proficatice

ANS: C

153. Carei criminologii i aparine postulatul urmtor determinismul ca fundament al aciunii

umane ?
a. criminologia clasic
b. criminologia pozitivist
c. criminologia reaciei sociale

ANS: B

154. Crei criminologii i aparine urmtoarea afirmaie liberul arbitru ca fundament al aciunii
umane ?
 a. criminologia clasic
b. criminologia pozitivist
c. criminologia reaciei sociale

ANS: A

155. Crui autor i aparine afirmaia: Criminologia este o regina fr regat ?

a. C. Beccaria
b. T. Sellin
c. S. Freud

ANS: B

156. Ce presupun concepiile eclectice ?

a. o sintez a concepiilor sectoriale
b. o fragmentare a obiectului de studiu
c. o ampl baz de date

ANS: A

157. n ce perioad se propune examinarea formelor de reacie social ?

a. primul deceniu al sec. XXI
b. deceniile 6-7 ale sec. XX
c. ultima decad a sec. XX

ANS: B

158. Ce-i propun s studieze reprezentanii criminologiei reaciei sociale ?

a. descifrarea mecanismelor sociale prin care anumite comportamente erau etichetate
drept criminale
b. identificrea tipologiei infractorilor
c. stabilirea motivatiei infractionale

ANS: A

159. Cum se definete metoda ?

a. procedeu de aplicare
b. sistem de reguli necesare n cercetarea realitii
c. stiinta studiului metodelor

ANS: B

160. Ce fel de metode sunt observatia si experimentul ?

a. metode cu grad ridicat de generalitate
b. metode cazuistice
c.metode de interpretare a datelor

ANS: A

161. Prin ce metode se pot culege date criminologice pentru esantioane mari ?
a. studiul de caz si anamneza
 b. experimente si anchete de teren
c. observatia si metoda clinica

ANS: B

162. Care este principala caracteristic a experimentului ?

a. metoda cu grad redus de generalitate
b. un construct teoretic abstract
c. o observaie provocat

ANS: C

163. Ce probleme ridica aplicarea experimentului ?

a. problema spatiului si timpului
b. probleme strategice si de limbaj
c. probleme metodologice si deontologice

ANS: C

164. Care sunt criterile in functie de care se pot grupa experimentele ?

a. natura variabilei independente
b. autorii cu studii interdisciplinare
c. avantajele pe care le confera

ANS: A

165. Care dintre urmtoarele criterii permit delimitarea experimentelor ?

a. locul de desfasurare
b. prezenta unor anchetatori selectati
c. finalitatea acestora

ANS: A

166. Ce avantaj prezint experimentul de teren ?

a. studiaza fenomenul in conditii naturale
b. permite izolarea variabilelor dependente
c. se finalizeaza mai rapid

ANS: A

167. Ce dezavantaj prezint experimentul de laborator ?

a. subiectii sunt amagiti
b. creeaza un mediu artificial
c. variabilele nu pot fi controlate usor

ANS: B

168. Ce dificulti prezint experimentul de teren ?

a. controlul variabilelor
b. atitudinea reticenta a subiectilor
 c. masurarea facila rezultatelor

ANS: A

169. Ce avantaj prezint experimentul de laborator ?

a. masurarea rezultatelor automat
b. acionarea variabilelor independente repetat
c. consecintele unui mediu creat

ANS: B

170. Ce premise se asigura pentru buna desfasurare a experimentului ?

a. ct mai multi anchetatori n locul desfasurarii
b. alcatuirea unor grupuri cat mai asemantoare
c. corelarea variabilelor independente

ANS: B

171. Ce procedee utilizeaza metoda comparativa ?

a. procedee de deductie
b. procedeul concordantei
c. procedeul rationamentului logic

ANS: B

172. Ce procedee utilizeaza metoda comparativa ?

a. procedee de diferentiere
b. procedeul diferentei
c. procedeul per a contrario

ANS: B

173. Ce procedee utilizeaza metoda comparativa ?

a. procedee directe
b. procedeul variatiilor concomitente
c. procedeul de precizie

ANS: B

174. Prin ce procedee se alcatuiesc grupurile experimentale ?

a. procedee de diferentiere
b. controlul de precizie
c. procedeul per a contrario

ANS: B

175. Prin ce procedee se alcatuiesc grupurile experimentale ?

a. controlul statistic
b. procedeul diferentei
 c. procedeul per a contrario

ANS: A

176. Prin ce procedee se alcatuiesc grupurile experimentale ?

a. procedeul deosebirilor
b. rationamentul reductio ad absurdum
c. controlul aleatoriu

ANS: C

177. Ce ofera metoda experimentala cu precadere ?

a. studiul infractorului in general
b. studiul infractorului determinat
c. atat studiul infractorului in general, cat si studiul infractorului determinat

ANS: A

178. Ce ofera metoda clinica cu precadere ?

a. studiul infractorului in general
b. studiul infractorului determinat
c. atat studiul infractorului in general, cat si studiul infractorului determinat

ANS: B

179. Ce metoda are ca finalitate formularea unui diagnostic ?

a. metoda observatiei
b. metoda experimentului
c. metoda clinica

ANS: C

180. Ce isi propune criminologia clinica ?

a. sa ofere studiul infractorului in general
b. sa orienteze regimul de executarea sanctiunilor penale
c. sa atraga atentia asupra erorilor metodologice

ANS: B

181. Ce finalitate are criminologia clinica ?

a. sa ofere studiul infractorului in general
b. sa redirectioneze programul de resocializare al infractorului
c. sa atraga atentia asupra erorilor metodologice

ANS: B

182. Ce obiectiv isi propune metoda clinica ?

a. sa releve trasaturile personalitatii infractorului
b. sa dobandeasca mai mute valente practice
 c. sa atraga atentia asupra erorilor metodologice

ANS: A

183. Ce isi propune metoda clinica ?

a. sa compare un infractor cu un noninfractor
b. sa evalueze conduita viitoare a infractorului
c. sa atraga atentia asupra erorilor politicii penale

ANS: B

184. Ce premise ofera metoda clinica ?

a. sa ofere studiul infractorului in general
b. sa orienteze regimul de executarea sanctiunilor penale
c. sa elaboreze un program de tratament adecvat

ANS: B

185. Cum opereaza metoda clinica ?

a. prin intermediul variabilelor
b. prin intermediul anamnezei
c. prin intermediul comparatiilor

ANS: B

186. Ce presupune metoda clinica ?

a. un examen multidisciplinar al infractorului
b. o comparatie ampla intre infractor/noninfractor
c. introducerea unor variabile dependente

ANS: A

187. Ce presupune aplicarea metodei clinice ?

a. o comparatie ampla intre infractor/noninfractor
b. o incursiune in viata individului antisocial
c. introducerea unor variabile dependente

ANS: B

188. Ce tehnici presupune aplicarea metodei clinice ?

a. interviu clinic aprofundat
b. o comparatie ampla intre infractor/noninfractor
c. noi variabile dependente

ANS: A

189. Ce tehnici presupune aplicarea metodei clinice ?

a. teste psihologice
b. o comparatie ampla intre infractor/noninfractor
 c. analize statistice

ANS: A

190. Ce tehnici presupune aplicarea metodei clinice ?

a. experimente de teren
b. o comparatie ampla intre infractor/noninfractor
c. tehnica documentara

ANS: C

191. Ce documente presupune aplicarea metodei clinice ?

a. dosare
b. statistici
c. mijloace mass-media

ANS: A

192. Ce isi propune metoda clinica ?

a. sa compare un infractor cu un noninfractor
b. sa reconstituie biografia infractorului
c. sa atraga atentia asupra erorilor politicii penale

ANS: B

191. Ce documente presupune aplicarea metodei clinice ?

a. statistici
b. biografii
c. mijloace mass-media

ANS: B

192. Ce documente presupune aplicarea metodei clinice ?

a. mijloace mass-media
b. statistici
c. jurnale

ANS: C

193. Ce documente presupune aplicarea metodei clinice ?

a. fise medicale si scolare
b. statistici
c. mijloace mass-media

ANS: A

194. Ce persoane pot fi intervievate prin aplicarea metodei clinice ?

a. familia
b. comunitatea
 c. magistratii

ANS: A

195. Ce persoane pot fi intervievate prin aplicarea metodei clinice ?

a. comunitatea
b. prietenii
c. alti infractori

ANS: B

196. Ce urmareste metoda tipologica ?

a. descrierea tipului criminal fata de cel noncriminal
b. delimitarea unor variabile
c. construirea unor clasificari complexe

ANS: A

197. Cum e valorificata metoda tipologica in criminologie ?

a. in teoriile de orientare bioantropologica
b. in statistici complexe
c. in rapoartele de cercetare

ANS: A

198. Cum e valorificata metoda tipologica in criminologie ?

a. in statistici complexe
b. in teoriile de orientare psihologica-psihiatrica
c. in rapoartele de cercetare

ANS: B

199. Cum e valorificata metoda tipologica in criminologie ?

a. in articolele masss-media
b. in statistici complexe
c. in teoriile de orientare sociologica

ANS: C

200. Cum e valorificata metoda tipologica in criminologie ?

a. in articolele masss-media
b. in statistici complexe
c. in teoriile integrative

ANS: C

201. Cum se pot clasifica tipologiile in criminologie ?

a. tipologii specifice si de imprumut
b. tipologii clasice si moderne
 c. tipologii concrete si abstracte

ANS: A

202. Ce notiune trebuie diferentiata de conceptul de tip ?

a. ipoteza
b. tipologie
c. anamneza

ANS: A

203. Ce notiune trebuie diferentiata de conceptul de tip ?

a. follow-up
b. descriere concreta
c. anamneza

ANS: B

204. Prin ce se caracaterizeaza tipul criminalului innascut ?

a. dispune de un nucleu dur al personalitatii
b. e agresiv doar cand e provocat
c. trasaturi considerate stigmate ale crimei

ANS: C

205. Care sunt autorii care au realizat tipologii ale criminalilor ?

a. J. Pinatel
b. S. Mill
c. E. Ferri

ANS: C

206. In ce faza a cercetarii criminologice aplicam metoda comparativa ?

a. faza cercetarii exploratorii
b. faza diseminarii concluziilor
c. toate fazele cercetarii criminologice

ANS: C

207. In ce faza a cercetarii criminologice aplicam metoda comparativa ?

a. descrierea fenomenului criminal
b. observarea empirica
c. anamneza

ANS: A

208. In ce faza a cercetarii criminologice aplicam metoda comparativa ?

a. explicarea fenomenului criminal
b. observarea empirica
 c. anamneza

ANS: A

209. In ce faza a a cercetarii criminologice aplicam metoda comparativa ?

a. prognoza fenomenului criminal
b. observarea empirica
c. anamneza

ANS: A

210. La ce nivel de interpretare a cercetarii criminologice aplicam metoda comparativa ?

a. studierea faptei si a faptuitorului
b. studierea procedeelor de inductie
c. anamneza

ANS: A

211. La ce nivel de interpretare a cercetarii criminologice aplicam metoda comparativa ?

a. studierea tipologiei faptei si a faptuitorului
b. studiul victimei si a reactiei sociale
c. studiul teoriilor psihanalitice

ANS: B

212. Carui tip de cercetare criminologica ii aplicam metoda comparativa ?

a. studierea tehnicilor
b. studiul victimei si a reactiei sociale
c. cercetarea cantitativa

ANS: C

213. Carui tip de cercetare criminologica aplicam metoda comparativa ?

a. studierea tipologiei faptei si a faptuitorului
b. cercetarea calitativa
c. studiul teoriilor sociologice

ANS: B

214. Carui tip de cercetare criminologica aplicam metoda comparativa ?

a. studierea tipologiei faptei si a faptuitorului
b. cercetarea calitativa
c. studiul teoriilor sociologice

ANS: B

215 In ce domenii se aplica mai frecvent metoda comparativa ?

a. stiinte exacte
b. stiinte sociale
 c. stiinte realiste

ANS: B

216. Ce etape obligatorii presupune metoda comparativa ?

a. stabilirea asemanarilor si deosebirilor
b. cercetarea calitativa
c. studiul teoriilor antropologice

ANS: A

217. Ce etape obligatorii presupune metoda comparativa ?

a. stabilirea variabilelor independente
b. explicarea deosebirilor
c. studiul teoriilor antropologice

ANS: B

218. Ce probleme ridica aplicarea metodei comparative in criminologie ?

a. obiectul comparatiei
b. cercetarea calitativa
c. studiul teoriilor antropologice

ANS: A

219. Ce probleme ridica aplicarea metodei comparative in criminologie ?

a. numarul asemanarilor si deosebirilor
b. criteriile de comparatie
c. cauzele deosebirilor

ANS: B

220. Ce probleme ridica aplicarea metodei comparative in criminologie ?

a. numarul subiectilor comparati
b. criteriile de clasificarea a esantioanelor studiate
c. determinarea unei dimensiuni comune

ANS: C

221. Ce valoarea metodologica are comparatia in criminologie ?

a. reprezinta suportul metodologic al conceptiilor privind caracterul ereditar al
criminalitatii
b. criteriile de intocmire a statisticilor demografice
c. delimiteaza variabilele independente de cele dependente

ANS: A

222. Caror tipuri de studii li se poate aplica metoda comparativa in criminologie ?

a. studii privind arborele genealogic
 b. studii asupra criteriilor de comparatie
c. studii vizand starile premergatoare trecerii la act

ANS: A

223. Caror tipuri de studii li se poate aplica metoda comparativa in criminologie ?

a. studii privind conceptiile utilitariste
b. studii asupra gemenilor
c. studii vizand starile premergatoare trecerii la act

ANS: B

224. Caror tipuri de studii li se poate aplica metoda comparativa in criminologie ?

a. studii privind comportamente deviante
b. studii asupra criteriilor de comparatie
c. studii vizand anomaliile genetice

ANS: C

225. Caror tipuri de studii li se poate aplica metoda comparativa in criminologie ?

a. studii privind tipuri de reactie sociala
b. studii asupra criteriilor de comparatie
c. studii vizand starile premergatoare trecerii la act

ANS: A

226. Caror tipuri de studii li se poate aplica metoda comparativa in criminologie ?

a. studii privind controlul social
b. studii asupra criteriilor de clasificare
c. studii vizand starile premergatoare trecerii la act

ANS: A

227. Caror tipuri de studii li se poate aplica metoda comparativa in criminologie ?

a. studii privind tendintele criminalitatii
b. elaborarea unor programe de tratament si prevenire a delincventei
c. studii vizand starile premergatoare trecerii la act

ANS: B

228. Caror tipuri de studii li se poate aplica metoda comparativa in criminologie ?

a. studii privind rata criminalitatii
b. studii asupra probabilitatii de delincventa
c. studii vizand atitudinea opiniei publice fata de justitia penala

ANS: C

229. Caror tipuri de studii li se poate aplica metoda comparativa in criminologie ?

a. studii privind criminalitatea nedescoperita
b. elaborarea unor programe de terapie integrativa
 c. studii vizand starile premergatoare trecerii la act

ANS: A

230. Caror tipuri de studii li se pot aplica metodele de predictie in criminologie ?

a. studii privind tendintele criminalitatii
b. studii asupra tipurilor de penitenciare
c. studii vizand motivatia infractionala

ANS: A

231. Caror tipuri de studii li se pot aplica metodele de predictie in criminologie ?

a. studii privind evaluarea probabilitatii de delincventa
b. elaborarea unor programe de tratament si prevenire a delincventei
c. studii vizand starile premergatoare trecerii la act

ANS: A

232. Caror tipuri de studii li se pot aplica metodele de predictie in criminologie ?

a. studii privind evaluarea probabilitatii de recidiva
b. elaborarea unor programe de tratament si prevenire a delincventei
c. studii vizand starile premergatoare trecerii la act

ANS: A

233. La ce se refera probabilitatea de delincventa ?

a. evaluarea semnelor unei posibile delincvente la o varsta frageda
b. elaborarea unor programe de tratament si prevenire a delincventei
c. studii vizand starile premergatoare trecerii la act

ANS: A

234. La ce se refera probabilitatea de recidiva ?

a. evaluarea semnelor unei posibile delincvente la o varsta frageda
b. evaluarea semnelor unei posibile delincvente a persoanelor care au deja o conduita
delincventa
c. studii vizand profilele unor criminali in serie

ANS: B

235. La ce segmenete ale criminalitatii se raporteaza metodele de predictie ?

a. evaluarea semnelor unei posibile delincvente la o varsta frageda
b. estimarea criminalitatii legale
c. studii vizand profilele unor criminali in serie

ANS: B

236. Cui se datoreaza elaborarea metodelor de predictie pe continentul european ?

a. Scolii cartografice
 b. Scolii germane de criminologie
c. Scolii mediului social

ANS: B

237. Cui se datoreaza elaborarea metodelor de predictie pe continentul american ?

a. Scolii de la Chicago
b. sotilor Glueck
c. Scolii de la Berkeley

ANS: B

238. Cum se numeau metodele de predictie elaborate de Scoala germana ?

a. Scheme de prognostic
b. Tabele de predictie
c. legitati ale mediului

ANS: A

239. Cum se numeau metodele de predictie elaborate de Sotii Glueck ?

a. Scheme de prognostic
b. Tabele de predictie
c. legile termice ale criminalitatii

ANS: B

240. Cum se numeau reprezentantii Scolii germane de prognostic ?

a. C. Lomboso si R. Garoffalo
b. M. Guerry si A. Quetelet
c. Schwaab si Schiedt

ANS: C

241. Ce pot evalua metodele de predictie elaborate de criminologi ?

a. probabilitatea de delincventa a unui grup
b. tipologii ale infractorilor
c. reactii sociale si profile ale victimelor

ANS: A

242. Ce pot evalua metodele de predictie elaborate de criminologi ?

a. probabilitatea de delincventa a unui individ
b. tipologii ale infractorilor
c. reactii sociale si profile ale victimelor

ANS: A

243. Ce pot evalua metodele de predictie elaborate de criminologi ?

a. probabilitatea de delincventa a unui grup
b. tipologii ale infractorilor
 c. reactii sociale si profile ale victimelor

ANS: A

244. Cati factori predictivi au selectionat sotii Glueck ?

a.
5 factori predictivi
b.
50 factori predictivi
c.
15 factori predictivi

ANS: C

245. La ce se refereau factorii selectionati de sotii Glueck ?

a.
5 factori de natura sociala
b.
15 factori motivationali
c.
10 factori medicali

ANS: A

246. La ce se refereau factorii selectionati de sotii Glueck ?

a.
5 factori privind caracterul
b.
15 factori motivationali
c.
10 factori medicali

ANS: A

247. La ce se refereau factorii selectionati de sotii Glueck ?

a.
5 factori vizand trasaturile de caracter
b.
15 factori motivationali
c.
10 factori medicali

ANS: A

248. Ce reguli deontologice se respecta in cazul observatiei ?

a.
stabilirea tipului de observatie
b.
stabilirea unei delimitari intre observator-observati
c.
intocmirea unei liste cu comportamentele observabile
 ANS: B

249. Prin ce se explica frecventa valorificare a chestionarului in criminologie ?

a.
posibilitatea aplicarii pe esantioane largi
b.
succesiunea intrebarilor
c.
accesibilitatea limbajului

ANS: A

250. Prin ce se explica frecventa valorificare a chestionarului in criminologie ?

a.
succesiunea intrebarilor
b.
posibilitatea aplicarii pe esantioane eterogene
c.
accesibilitatea limbajului

ANS: B

251. Prin ce se explica frecventa valorificare a chestionarului in criminologie ?

a.
posibilitatea aplicarii pentru diverse scopuri
b.
succesiunea intrebarilor
c.
accesibilitatea limbajului

ANS: A

252. Prin ce se explica frecventa valorificare a chestionarului in criminologie ?

a.
posibilitatea aplicarii pentru aflarea cifrei negre a criminalitatii
b.
posibilitatea aplicarii pentru identificarea problemelor mentale
c.
posibilitatea aplicarii pentru determinarea potentialului victimogen

ANS: A

253. Prin ce se explica frecventa valorificare a chestionarului in criminologie ?

a.
posibilitatea aplicarii diferitelor metode
b.
posibilitatea evaluarii de ansamblu a fenomenului criminalitatii
 c.
posibilitatea aplicarii pentru determinarea potentialului victimogen

ANS: B

254. Prin ce se explica frecventa valorificare a chestionarului in criminologie ?

a.
posibilitatea corelarii cu alte metode
b.
posibilitatea completarii statisticilor
c.
posibilitatea aplicarii pentru determinarea potentialului victimogen

ANS: B

255. Prin ce se explica frecventa valorificare a chestionarului in criminologie ?

a.
posibilitatea aplicarii diferitelor metode
b.
posibilitatea evaluarii evolutiei cazului individual
c.
permite costuri financiare reduse prin autoadministrare

ANS: C

256. Prin ce se explica frecventa valorificare a chestionarului in criminologie ?

a.
posibilitatea aplicarii diferitelor metode
b.
posibilitatea aplicarii in studiile privind reintegrarea postpenala
c.
posibilitatea aplicarii pentru determinarea potentialului victimogen

ANS: B

257. Prin ce se explica frecventa valorificare a chestionarului in criminologie ?

a.
posibilitatea aplicarii diferitelor metode
b.
posibilitatea evaluarii de ansamblu a fenomenului criminalitatii
c.
posibilitatea aplicarii pentru determinarea potentialului victimogen

ANS: B

258. Ce elemente presupune elaborarea unui chestionar ?

a.
intocmirea unei liste de intrebari
b.
realizarea unei succesiuni logice si psihologice de intrebari
 c.
posibilitatea aplicarii pentru determinarea potentialului victimogen

ANS: B

259. Ce elemente presupune elaborarea unui chestionar ?

a.
inregistrarea comportamentului subiectului
b.
realizarea unei succesiuni logice si psihologice de intrebari
c.
posibilitatea aplicarii pentru determinarea potentialului victimogen

ANS: A

260. Ce elemente presupune elaborarea unui chestionar ?

a.
intocmirea unui set de raspunsuri
b.
realizarea unei succesiuni logice si psihologice de intrebari
c.
prezenta unui operator de ancheta si a subiectilor

ANS: C

261. Ce elemente pot modifica raspunsurile subiectilor in cazul aplicarii unui chestionar ?
a.
succesiunea intrebarilor
b.
locul in care se aplica chestionarul
c.
varsta operatorului de ancheta

ANS: A

262. Ce elemente pot modifica raspunsurile subiectilor in cazul aplicarii unui chestionar ?
a.
limbajul utilizat - formularea intrebarilor
b.
locul in care se aplica chestionarul
c.
varsta operatorului de ancheta

ANS: A

263. Ce elemente pot modifica raspunsurile subiectilor in cazul aplicarii unui chestionar ?
a.
ora la care se aplica chestionarul
b.
locul in care se aplica chestionarul
c.
dimensiunile chestionarului

ANS: C
264. Ce elemente pot modifica raspunsurile subiectilor in cazul aplicarii unui chestionar ?
a.
ora la care se aplica chestionarul
b.
locul in care se aplica chestionarul
c.
tipul intrebarilor

ANS: C

265. Ce avantaj prezinta chestionarul omnibus ?

a.
indica tendinta agresiva a subiectilor
b.
surprinde modul in care subiectii relationeaza faptele sociale
c.
arata nivelul inteligentei

ANS: B

266. Ce avantaj prezinta chestionarul omnibus ?

a.
indica nivelul de receptivitate a subiectilor
b.
arata nivelul inteligentei emotionale
c.
ofera o cantitate mare de date fata de chestionarul cu o singura tema

ANS: B

267. Ce avantaj prezinta chestionarul precodificat ?

a.
intrebarile sunt inchise si raspunsurile au coduri
b.
arata nivelul inteligentei emotionale
c.
ofera o cantitate mare de date fata de chestionarul cu o singura tema

ANS: A

268. Ce dezavantaj prezinta chestionarul precodificat ?

a.
nu pot fi anticipate toate tipurile de raspunsuri
b.
arata nivelul inteligentei emotionale
c.
ofera o cantitate mare de date fata de chestionarul cu o singura tema

ANS: A

269. Ce avantaj prezinta chestionarul postcodificat ?

a.
intrebarile sunt deschise si raspunsurile primesc coduri dupa administrare
b.
arata perceptia despre sine
 c.
ofera o cantitate mare de date fata de chestionarul cu o singura tema

ANS: A

270. Ce avantaj prezinta chestionarul precodificat ?

a.
arata tipul de temperament
b.
se adreseaza si subiectilor cu o pregatire scolara redusa
c.
ofera o cantitate mare de date fata de chestionarul autoadministrat

ANS: B

271. Ce avantaj prezinta chestionarul precodificat ?

a.
releva tipul de temperament
b.
evidentiaza structura chestionarului
c.
asigura mai bine anonimatul subiectilor investigati

ANS: C

272. Ce avantaj prezinta chestionarul precodificat ?

a.
arata tipul de temperament
b.
se adreseaza numai subiectilor cu studii superioare
c.
faciliteaza analiza statistica a raspunsurilor

ANS: C

273. Ce avantaj prezinta chestionarul precodificat ?

a.
evidentiaza tipul de infractor
b.
vizeaza mai mult intrebarile factuale
c.
ajuta la construirea chestionarului postcodificat

ANS: B

274. Ce dezavantaj prezinta chestionarul precodificat ?

a.
sugestibilitatea variantelor de raspuns
 b.
se adreseaza si subiectilor cu o pregatire scolara redusa
c.
ofera o cantitate mare de date fata de chestionarul autoadministrat

ANS: A

275. Ce dezavantaj prezinta chestionarul precodificat ?

a.
se adreseaza si subiectilor cu o pregatire scolara redusa
b.
atractia catre raspunsuri moderate si pozitiv
c.
ofera o cantitate mare de date fata de chestionarul autoadministrat

ANS: B

276. Ce dezavantaj prezinta chestionarul precodificat ?

a.
se intocmeste mai greu
b.
se adreseaza si subiectilor cu o pregatire scolara redusa
c.
includerea fortata a unor raspunsuri in categoriile fixate

ANS: C

277. Ce criterii determina tipul de chestionar selectat ?

a. domiciliul subiectilor

b. varsta si sexul celor chestionati

c. natura problemei investigate

ANS: C

278. Ce criterii determina tipul de chestionar selectat ?

a. domiciliul si studiile subiectilor

b. caracteristicile esantionului investigat

c. varsta si sexul celor chestionati

ANS: B

279. Cum poate fi aplicat chestionarul autoadministrat ?

a. prin posta

b. prin organizarea unui experiment

 c. prin ampla instruire prealabila a subiectilor asupra problemei investigate

ANS: A

280. Cum poate fi aplicat chestionarul autoadministrat ?

a.
prin publicare
b.
prin organizarea unui experiment
c.
prin ampla instruire prealabila a subiectilor asupra problemei investigate

ANS: A

281. Cum poate fi aplicat chestionarul autoadministrat ?

a.
prin intrevievarea fiecarui subiect
b.
prin extemporale colective
c.
prin ampla instruire prealabila a subiectilor asupra problemei investigate

ANS: B

282. Ce avantaje prezinta chestionarul autoadministrat ?

a.
nu implica personal specializat
b.
creste increderea subiectilor
c.
genereaza o reactie pozitiva fata de noi chestionari

ANS: A

283. Ce avantaje prezinta chestionarul autoadministrat ?

a.
creste stima de sine a subiectilor
b.
obtinerea datelor direct de la sursa
c.
genereaza o reactie pozitiva fata de noi chestionari

ANS: B

284. Ce probleme ridica alcatuirea oricarui chestionar ?

a.
marimea literelor si instructajul
b.
pregatirea operatorilor de ancheta
 c.
forma de prezentare

ANS: C

285. Ce probleme ridica alcatuirea oricarui chestionar ?

a.
marimea literelor si instructajul
b.
pregatirea operatorilor de ancheta
c.
dimensiunea chestionarului

ANS: C

286. Ce probleme ridica alcatuirea oricarui chestionar ?

a.
marimea literelor si instructajul
b.
formularea intrebarilor
c.
pregatirea operatorilor de ancheta

ANS: B

287. Ce probleme ridica alcatuirea oricarui chestionar ?

a.
structura chestionarului
b.
pregatirea operatorilor de ancheta
c.
marimea literelor si instructajul

ANS: A

288. Ce tehnici se folosesc in construirea unui chestionar ?

a.
tehnica documentara
b.
tehnica palniei (de la intrebari generale la intrebari particulare)
c.
tehnici de persuasiune

ANS: B

289. Ce tehnici se folosesc in construirea unui chestionar ?

a.
tehnica documentara
b.
tehnica palniei rasturnate (de la intrebari particulare la intrebari generale)
 c.
tehnici de persuasiune

ANS: B

290. Ce rol au intrebarile filtru in construirea unui chestionar ?

a.
cresc autostima
b.
motiveaza continuarea raspunderii la intrebari
c.
opereaza o selectie a subiectilor

ANS: C

291. Ce rol au intrebarile introductive in construirea unui chestionar ?

a.
pun in contact subiectul cu tema investigata
b.
motiveaza continuarea raspunderii la intrebari
c.
opereaza o selectie a subiectilor

ANS: A

292. Ce rol au intrebarile de identificare in construirea unui chestionar ?

a.
cresc autostima
b.
evidentiaza datele personale ale subiectilor
c.
opereaza o selectie a subiectilor

ANS: B

293. Care este cel mai vechi test de inteligenta ?

a.
testul Binet-Simon
b.
testul Raven
c.
testul de inteligenta emotionala

ANS: A

294. Ce masoara testul Binet-Simon ?

a.
autostima
b.
motivatia invatarii
 c.
coeficientul de inteligenta

ANS: C

295. Cine este creatorul primei scoli de criminologie din Quebec, Canada ?
a.
parintele Noel Mailloux
b.
judecatorul Ezat Fattah
c.
prof. Denis Szabo

ANS: C

296. De ce modelul Quebec e considerat o sinteza originala ?

a.
combina elemente din psihologie, sociologie, drept i psihiatrie
b.
predau profesori din toata lumea
c.
elibereaza diplome de criminologi

ANS: A

297. Ce propune Charles Goring ca remediu mpotriva crimei ?

a.
izolarea in anumite locuri a infractorilor
b.
eugenia
c.
masuri umanizate si personalizate

ANS: B

298. Ce teorie propune criminologul suedez Olof Kinberg ?

a.
teoria inadaptarii biologice
b.
teoria atavismului evolutionist
c.
teoria infranarii

ANS: A

299. Ce teorie propune criminologul italian Benigno di Tullio ?

a.
teoria inadaptarii biologice
b.
teoria constitutiei delincvente
 c.
teoria infranarii

ANS: B

300. Ce teorii pot explica fenomenul traficului de persoane ?

a.
teoria inadaptarii biologice
b.
teoria constitutiei delincvente
c.
teoria anomiei

ANS: C

301. Ce teorii pot explica fenomenul traficului de persoane ?

a.
teoria asociatiilor diferentiate
b.
teoria constitutiei delincvente
c.
teoria anomiei

ANS: A

302. Ce teorii pot explica fenomenul traficului de persoane ?

a.
teoria inadaptarii biologice
b.
teoria subculturilor delincvente
c.
teoria anomiei

ANS: B

303. Cine este autorul teoriei imitaiei ?

a.
Gabriel Tarde
b.
Jean Pinatel
c.
Maurice Cusson

ANS: A

304. Cine este autorul teoriei conflictelor de cultur ?

a.
Gabriel Tarde
b.
Jean Pinatel
 c.
Thorsten Sellin

ANS: C

305. Cine este autorul teoriei subculturilor delincvente ?

a.
Gabriel Tarde
b.
Albert Cohen
c.
Maurice Cusson

ANS: B

306. Cine este autorul teoriei alegerii economice raionale ?

a.
Gary S. Becker
b.
Albert Cohen
c.
Maurice Cusson

ANS: A