Poemihai

UNIVERSITATEA SPIRU HARET
FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL BUCUREŞTI

Specializarea: Contabilitate şi informatică de gestiune
Grile pentru examenul de licenţă sesiunea iulie 2010, februarie 2011
B. DISCIPLINE DE SPECIALITATE
1. Contabilitate
1. Una dintre trasaturile de mai jos nu poate fi atribuita contului. Care este aceasta?
a. contul reprezinta un model de evidenta si calcul in expresie valorica

b. contul reprezinta un model de individualizare si grupare a situatiei si miscarii
elementelor patrimoniale
c. contul reprezinta un model de inregistrare cronologica a evolutiei patrimoniului
d. contul realizeaza dubla reprezentare a patrimoniului
e. contul reprezinta un model de sistematizare a existentelor si modificarilor de sens
contrar
2. In procesul muncii practice de contabilitate balanta de verificare indeplineste mai multe functii. Una
dintre functiile de mai jos nu poate fi atribuita balantei de verificare. Care este aceasta?
a. functia de verificare a exactitatii inregistrarilor efectuate in conturi
b. functia de realizare a concordantei dintre conturile sintetice si cele analitice
c. functia de legatura intre cont si bilant
d. functia de gruparea si centralizare a datelor inregistrate in conturi
e. functia de realizare a dublei reprezentari a patrimoniului.
3. Pentru a fi utile in raport cu cerintele utilizatorilor, cadrul conceptual al IASB stabileste
caracteristicile calitative pe care trebuie sa le indeplineasca informatiile contabile. Care dintre
acestea sunt corecte?
a. inteligibilitatea, relevanta, oportunitatea, exhaustivitatea

b. credibilitatea, raportul cost-beneficiu, comparabilitatea, relevanta
c. inteligibilitatea, relevanta, credibilitatea, comparabilitatea
d. pertinenta, raportul cost-beneficiu, oportunitatea, comparabilitatea
e. relevanta, credibilitatea, inteligibilitatea, oportunitatea
4. În sistemul contabil romanesc actioneaza si principii contabile de sorginte anglo-saxona. Unul din
enunturile de mai jos contine un astfel de principiu. Care este acesta?
a. principiul prudentei; principiul permanentei metodelor

b. principiul independentei exercitiului; principiul evaluarii separate a elementelor de
activ si de pasiv
c. principiul necompensarii; principiul continuitatii activitatii
d. principiul intangibilitatii bilantului de deschidere; pricipiul conectarii cheltuielilor
la venituri
e. principiul imaginii fidele, principiul costului istoric
5. Dispuneti de urmatoarele date din bilant: cheltuieli de constituire 3.071 u.m.; amenajari de terenuri
5.234 u.m.; imobilizari necorporale 2.711 u.m.; impozit pe salarii 2.628 u.m.; imprumuturi bancare
pe termen lung si mediu 5.999 u.m.; furnizori-debitori 2.347 u.m; produse finite 3.627 u.m; casa in
lei 1.784 u.m.; creditori diversi 8.361 u.m.; ambalaje 2.401 u.m.; contributia la asigurari sociale
3.047 u.m.
Care este valoarea activului circulant si valoarea datoriilor?
1
a. 13.230 u.m. si 16.988 u.m.
b. 7.812 u.m. si 11.674 u.m.
c. 10.159 u.m. si 20.035 u.m.
d. 8.375 u.m. si 22.382 u.m.
e. 13.230 u.m. si 11.674 u.m.
6. Formulele contabile de stornare se utilizeaza intr-una din urmatoarele situatii:
a. pentru inregistrarea operatiilor economice sau financiare care au loc in mod

obisnuit
b. pentru inregistrarea operatiilor care au cea mai mare frecventa in practica de
contabilitate
c. pentru corectarea altor formule contabile efectuate anterior gresit
d. pentru inregistrarea operatiilor cu o frecventa redusa
e. pentru inregistrarea operatiilor ce nu au caracter repetitiv
7. In scopul realizarii obiectivului sau, metoda contabilitatii foloseste o serie de procedee. Care dintre
urmatoarele grupe de procedee sunt utilizate si de alte discipline economice?
a. documentatia, evaluarea, calculatia, inventarierea

b. documentatia, observatia, rationamentul, balanta de verificare
c. bilantul, contul, analiza, evaluarea
d. contul, analiza, sinteza, calculatia
e. bilantul, observatia, sinteza, evaluarea
8. In structura activelor circulante nu se includ:
a. stocurile
b. creantele
c. investitiile financiare pe termen scurt
d. casa si conturile la banci
e. cheltuielile in avans
9. Potrivit Cadrului Conceptual al IASB, bilantul este documentul care realizeaza descrierea pozitiei
financiare a intreprinderii in raporturile cu mediul extern. Ecuatia utilizata pentru a dezvalui pozitia
financiara este:
a. capital propriu = activ - datorii

b. activ = pasiv
c. trezoreria neta = incasari – plati
d. capital propriu – pasiv = activ
e. mijloace economice = surse de finantare
10. Patrimoniul, ca obiect de studiu al contabilitatii, reprezinta:
a. totalitatea drepturilor cu valoare economica, apartinind unei persoane fizice sau

juridice
b. totalitatea obligatiilor cu valoare economica, apartinand unei persoane fizice sau
juridice
c. totalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoare economica, apartinand unei
persoane juridice
d. totalitatea bunurilor cu valoare economica pe care le gestioneaza un agent
economic
e. totalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoare economica, apartinand unei
persoane fizice sau juridice, precum si bunurile economice la care acestea se refera
2
11. Se cunosc urmatoarele solduri ale conturilor: 401 Furnizori 1.769 lei; 101 Capital social 1.734 lei;
161 Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni 2.738 lei; 419 Clienti-creditori 2.812 lei; 456
Decontari cu asociatii privind capitalul (sold debitor) 3.745 lei; 5311 Casa in lei 2.682 lei; 105
Rezerve din reevaluare 1.930 lei; 461 Debitori diversi 3.172 lei; 121 Profit si pierdere (sold
debitor) 1.493 lei; 411 Clienti 3.962 lei.
Care este valoarea creantelor si a capitalului propriu?
a. 7.707 lei si 5.157 lei

b. 10.879 lei si 2.171 lei
c. 7.797 lei si 3.664 lei
d. 10.879 lei si 5157 lei
e. 7.707 lei si 2.171 lei
12. Acreditivele reprezinta:

a. lichiditati pastrate la banca in contul curent, la dispozitia unui furnizor, din care
urmeaza a se efectua plati catre acesta, pe masura livrarii bunurilor, prestarii
serviciilor, executarii lucrarilor
b. disponibilitati banesti in lei si in devize aflate in conturile bancare ale inreprinderii
c. lichiditati pastrate la banca intr-un cont distinct, la dispozitia unui furnizor, din
care urmeaza a se efectua plati catre acesta, pe masura livrarii bunurilor, prestarii
serviciilor, executarii lucrarilor
d. sume virate la banci, puse la dispozitia tertilor, pentru efectuarea unor plati in
numele intreprinderii
e. sume de bani achitate in cursul exercitiului curent, dar care se refera la servicii ce
vor fi primite in cursul exercitiului urmator
13. Una din categoriile de mai jos nu intra in structura capitalurilor proprii, conform normelor contabile
romanesti. Care este aceasta?
a. capital si rezerve
b. subventii pentru investitii
c. rezerve din reevaluare
d. rezerve
e. rezultatul exercitiului
14. Potrivit Cadrului conceptual al IASB, bazele de evaluare folosite pentru intocmirea situatiilor
financiare sunt:
a. costul istoric, costul curent, valoarea actualizata; valoarea de aport

b. costul istoric, costul curent, valoarea realizabila, valoarea actualizata
c. costul istoric, costul curent, valoarea realizabila; valoarea neta contabila
d. costul istoric, valoarea realizabila, valoarea actualizata; valoarea amortizabila
e. costul curent, valoarea realizabila, valoarea actualizata, valoarea justa
15. Capitalul propriu nu cuprinde:
a. provizioanele pentru riscuri si cheltuieli

b. capitalul social
c. rezervele
d. rezervele din reevaluare
e. rezultatul reportat
16. În categoria stocurilor nu se includ:
a. materiile prime
b. materialele consumabile
3
c. acreditivele
d. produsele finite
e. avansurile pentru cumparari de stocuri
17. Conform principiului prevalentei economicului asupra juridicului, informatiile prezentate in

situatiile financiare trebuie:
a. sa reflecte mai ales forma juridica a evenimentelor si a tranzactiilor

b. sa aibe valori semnificative
c. sa reflecte numai realitatea economica a evenimentelor si tranzactiilor
d. sa puna in evidenta toate operatiile economice ale intreprinderii
e. sa reflecte realitatea economica a evenimentelor si tranzactiilor, nu numai forma
lor juridica
18. Una dintre trasaturile de mai jos nu poate fi atribuita contului.
Care este aceasta?
a. contul reprezinta un model de evidenta si calcul in expresie valorica

b. contul este un model de sistematizare a existentelor si modificarilor de sens contrar
c. contul este procedeul specific metodei contabilitatii cu ajutorul caruia se realizeaza
dubla reprezentare a patrimoniului
d. contul este un model de inregistrare cronologica a evolutiei patrimoniului
e. contul reprezinta un model de individualizare si grupare a situatiei si miscarii
elementelor patrimoniale
19. Urmatoarea operatie are loc in cadrul unei intreprinderi: Aprovizionarea cu materii prime de la un
furnizor.
Operatia produce modificari patrimoniale de tipul:
a. A+x=P+x
b. A-x =P-x
c. A=P+x-x
d. A+x-x=P
e. Nici un raspuns din cele de mai sus nu este corect
20. Modalitatea de prezentare a unei operatii economice sau financiare prin incadrarea acesteia in
debitul unui cont si in creditul altui cont, sub forma de egalitate valorica, poarta denumirea de:
a. articol contabil
b. inregistrare cronologica
c. corespondenta conturilor
d. formula contabila
e. inregistrare sistematica
21. Una din functiile de mai jos nu poate fi atribuita contabilitatii financiare. Care este aceasta?
a. functia de inregistrare a tranzactiilor intreprinderii in scopul determinarii periodice

a situatiei patrimoniului si a rezultatului obtinut
b. functia de determinare a rezultatelor analitice pe produse sau activitati
c. functia de furnizare a informatiilor necesare sintezelor macroeconomice
d. functia de satisfacere a cerintelor informationale ale analizei financiare
e. functia de comunicare financiara externa
22. In structura disponibilitatilor nu se includ:
a. conturile la banci
4
b. casa
c. acreditivele
d. investitiile financiare pe termen scurt
e. avansurile de trezorerie
23. Creantele comerciale includ:
a. creantele fata de clienti si efectele de primit

b. creantele in cadrul grupului
c. creantele din interese de participare
d. alte creante
e. creantele privind capitalul subscris si nevarsat
24. Ciclul de exploatare al unei intreprinderi reprezinta:
a. perioada de timp dintre achizitia materiilor prime care intra intr-un proces de
productie si finalizarea sa in numerar sau sub forma unui instrument usor
convertibil in numerar
b. perioada de timp dintre achizitia materiilor prime si obtinerea produselor finite in
vederea obtinerii unui instrument usor convertibil in numerar
c. anul calendaristic
d. perioada de timp dintre obtinerea produselor finite si vanzarea lor
e. perioada de timp dintre vanzarea produselor finite si incasarea lor
25. O informatie este semnificativa daca:
a. are o valoare considerabila

b. are o natura neobisnuita
c. nu este neglijabila
d. este probabil ca persoana care utilizeaza informatia sa actioneze in mod diferit in
lipsa acesteia
e. este relevanta
26. Veniturile din exploatare nu cuprind:
a. cifra de afaceri neta

b. variatia stocurilor
c. venituri din interese de participare
d. productia imobilizata
e. alte venituri din exploatare
27. Veniturile extraordinare reprezinta:
a. venituri care sunt generate de evenimente, tranzactii, operatii diferite de activitatile

ordinare, obisnuite ale intreprinderii, pentru care se asteapta repetabilitatea lor
b. venituri care sunt generate de evenimente, tranzactii, operatii diferite de activitatile
ordinare, obisnuite ale intreprinderii, pentru care nu se asteapta repetabilitatea lor
c. venituri care sunt generate de evenimente, tranzactii, operatii identice cu
activitatile ordinare, obisnuite ale intreprinderii, pentru care se asteapta
repetabilitatea lor
d. venituri care au un caracter frecvent si sunt de natura neobisnuita
e. venituri care nu au un caracter frecvent si sunt de natura obisnuita
28. Rezervele din reevaluare reprezinta plusuri create prin:
a. reevaluarea imobilizarilor necorporale si a celor financiare
5
b. reevaluarea imobilizarilor corporale si a stocurilor
c. reevaluarea imobilizarilor necorporale si a creantelor
d. reevaluarea imobilizarilor corporale si a celor necorporale
e. reevaluarea imobilizarilor corporale si a celor financiare
29. In activitatea practica pot fi utilizate mai multe forme de prezentare a contului. Una dintre formele
de mai jos nu poate fi atribuita contului. Care este aceasta?
a. forma bilantiera a contului

b. forma unilaterala a contului
c. forma lista a contului
d. forma sah a contului
e. forma contului cu duble valori
30. Imobilizarile corporale nu cuprind:
a. terenuri si constructii
b. instalatii tehnice si masini
c. alte instalatii, utilaje si mobilier
d. cheltuieli de dezvoltare
e. avansuri si imobilizari corporale in curs
31. Conform Cadrului conceptual al IASB, un activ reprezinta:
a. o obligatie prezenta, provenita din evenimente trecute si care la decontare

determina un flux de beneficii dinspre intreprindere spre mediul exterior
b. interesul rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi dupa deducerea
tuturor datoriilor sale
c. o resursa controlata de intreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute si de la
care se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare pentru intreprindere
d. diminuari ale beneficiilor econimice inregistrate pe parcursul perioadei contabile,
sub forma de iesiri sau scaderi ale valorii activelor sau cresteri ale datoriilor, care
se concretizeaza in reduceri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din
distribuirea acestora catre actionari
e. cresteri ale beneficiilor econimice inregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub
forma de intrari sau cresteri ale valorii activelor sau descresteri ale datoriilor, care
se concretizeaza in cresteri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din
contributii ale actionarilor
32. Conform Cadrului conceptual al IASB, o datorie reprezinta:

care se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare pentru intreprindere
e. cresteri ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile,
sub forma de intrari sau cresteri ale valorii activelor sau descresteri ale datoriilor,
care se concretizeaza in cresteri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate
din contributii ale actionarilor
6
33. Conform Cadrului conceptual al IASB, veniturile reprezinta:

care se asteapta sa genereze beneficii econimice viitoare pentru intreprindere
e. cresteri ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile,
sub forma de intrari sau cresteri ale valorii activelor sau descresteri ale datoriilor,
care se concretizeaza in cresteri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate
din contributii ale actionarilor
34. Obligatia intreprinderilor de a publica un singur set de situatii financiare, care sa satisfaca
necesitatile informationale ale tuturor utilizatorilor, s-a constituit intr-un principiu, numit:
a. principiul intangibilitatii bilantului de deschidere

b. pricipiul evaluarii separate a elementelor de activ si de pasiv
c. principiul pragului de semnificatie
d. principiul unicitatii bilantului
e. principiul costului istoric
35. Capitalul propriu reprezinta:
a. interesul rezidual al actionarilor in pasivele unei intreprinderi dupa deducerea

tuturor datoriilor acesteia
c. interesul rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi inainte de deducerea
d. interesul rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi inainte si dupa
deducerea tuturor datoriilor acesteia
e. interesul rezidual al actionarilor in pasivele unei intreprinderi inainte si dupa
incasarea tuturor creantelor acesteia
36. Ce semnifica inregistrarea contabila:

2133 = 456
a. aportul la capitalul social a unui mijloc de transport
b. restituirea catre asociati a unui mijloc de transport
c. casarea unui mijloc de transport
d. amortizarea unui mijloc de transport
e. restituirea unui actionar a unui mijloc de transport
37. Imobilizarile necorporale nu cuprind:
a. cheltuielile de constituire
b. cheltuielile de cercetare
c. cheltuielile de dezvoltare
d. concesiunile, brevetele, licentele, drepturile si valorile similare
e. alte imobilizari necorporale
7
38. Formula contabila de mai jos reprezinta:
5411 Acreditive în lei = 5121 Conturi la banci in lei 5.000 lei
a. plata unui furnizor dintr-un acreditiv deschis in valoare de 5.000 lei

b. reintegrarea sumei de 5.000 lei provenita dintr-un acreditiv neutilizat, in contul din care a
provenit (contul de la banca)
c. deschiderea unui acreditiv in valoare de 5.000 lei
d. inchiderea unui acreditiv in valoare de 5.000 lei
e. utilizarea unui acreditiv in valoare de 5.000 lei
39. Unul din enunturile de mai jos nu reprezinta o functie a balantei de verificare. Care este acesta?
a. functia de realizare a concordantei dintre conturile analitice si cele sintetice

b. functia de instrument de verificare, de control
c. functia de legătura dintre conturile analitice si cele sintetice si dintre acestea din urma si
bilant
d. functia de verificare a exactitatii inregistrarilor efectuate in conturi
e. functia de realizare a dublei reprezentari a patrimoniului
40.
Cu ajutorul balantei de verificare nu se pot identifica:
a. omisiunile de inregistrare
b. erorile de intocmire a balantei de verificare
c. erorile in stabilirea sumelor din formulele contabile compuse
d. erorile de intocmire a conturilor pentru stabilirea soldurilor finale
e. erorile de inregistrare in Cartea-mare
41. Verificarea documentelor contabile din punct de vedere al formei nu se refera la:
a. completarea tuturor elementelor cerute de document

b. folosirea modelului de document corespunzator naturii operatiei consemnate
c. respectarea legalitatii operatiei consemnata in document
d. existenta semnaturilor persoanelor responsabile de intocmirea documentelor
e. existenta aceluiasi numar de ordine pe fiecare exemplar (in cazul documentelor intocmite
in mai multe exemplare)
42. Notele explicative nu trebuie sa cuprinda:
a. informatii referitoare la salarii

b. informatii referitoare la salariati
c. prezentarea politicilor contabile utilizate
d. informatii generale despre entitate
e. informatii referitoare la conducerea entitatii
43. Unul din exemplele de mai jos nu constituie un exemplu de activitate de exploatare, conform IAS 7. Care
este acesta?
a. plati privind impozitul pe profit

b. plati in numerar catre si in numele angajatilor
c. incasari in numerar din vanzarea de bunuri sau servicii
d. plati efectuate pentru achizitionarea de participatii
e. incasari din contracte incheiate in scop de plasament
44. Verificarea de fond a ducumentelor contabile nu vizeaza:
a. legalitatea operatiei
b. economicitatea operatiei
c. relevanta operatiei
d. necesitatea operatiei
e. realitatea operatiei
8
45. Un activ necorporal se prezinta in bilant:
a. la cost de achizitie
b. la cost de productie
c. la cost, mai putin ajustarile cumulative de valoare
d. la valoarea justa
e. la valoarea de aport
46. Unul din elementele de mai jos nu intra in structura capitalurilor proprii. Care este acesta?
a. capital subscris varsat

b. rezerve
c. credite bancare pe termen lung
d. prime de capital
e. rezerve din reevaluare
47. In raport cu natura lor, cheltuielile care se efectueaza in cadrul unei intreprinderi pot fi grupate pe
feluri de activitati, astfel :
a. cheltuieli din activitatea financiara, de exploatare si bancara

b. cheltuieli din activitatea extraordinara, ordinara si financiara
c. cheltuieli din activitatea de exploatare, financiara si extraordinara
d. cheltuieli din activitatea de exploatare, ordinara si financiara
e. cheltuieli din activitatea extraordinara, ordinara si de finantare
48. Contabilitatea veniturilor se tine pe feluri de venituri, dupa natura lor, si se grupeaza in:
a. venituri din activitatea de exploatare, financiara, bancara
b. venituri din activitatea de exploatare, financiara, bancara si de asigurari
c. venituri din activitatea extraordinara, ordinara, financiara
d. venituri din activitatea de exploatare, financiara¸ extraordinara
e. venituri din activitatea de exploatare, financiara si de finantare
49. Reglementarile contabile romanesti recunosc trei metode de amortizare, si anume:

a. metoda amortizarii lineare , accelerate si a insumarii cifrelor
b. metoda amortizarii lineare, regresive si accelerate
c. metoda amortizarii lineare, degresive si accelerate
d. metoda amortizarii lineare , a insumarii cifrelor si regresive
e. metoda amortizarii lineare, degresive si regresive
50. Unul din elementele de mai jos nu intra in structura capitalurilor proprii. Care este acesta?
a. capital subscris varsat
b. rezerve
c. subventii pentru investitii
d. prime de capital
e. rezultatul exercitiului
51. Unul din enunturile de mai jos nu reprezinta o etapa a analizei contabile. Care este acesta?
a. determinarea modificarilor pe care le produce respectiva tranzactie in structura

elementelor patrimoniale, precum si determinarea sensurilor acestor modificari
b. aplicarea regulilor de functionare a conturilor, in vederea stabilirii partii conturilor
corespondente – debit sau credit – in care urmeaza sa se inregistreze tranzactia analizata,
adica stabilirea formulei contabile
c. stabilirea, pe baza elementelor patrimoniale modificate, a conturilor corespondente in care
urmeaza sa se inregistreze tranzactia analizata
d. stabilirea naturii si, respectiv, a continutului tranzactiei supuse analizei
e. stabilirea rulajelor, a sumelor si a soldurilor finale ale conturilor corespondente
9
52. Planul de conturi general reprezinta:
a. matricea intregului sistem de conturi, in cadrul careia fiecare cont este delimitat printr-o
denumire descriptiva, fiind incadrat intr-o clasa si grupa, in raport cu un anumit criteriu de
clasificare
b. matricea intregului sistem de conturi, in cadrul careia fiecare cont este delimitat printr-o
denumire si un simbol cifric, fiind incadrat intr-o clasa si grupa, in raport cu un anumit
criteriu de clasificare
c. matricea intregului sistem de conturi, in cadrul careia fiecare cont este delimitat printr-o
denumire si un simbol cifric, fiind incadrat intr-o clasa si subclasa, in raport cu un anumit
d. matricea intregului sistem de conturi, in cadrul careia fiecare cont este delimitat printr-o
denumire fara simbol cifric, fiind incadrat intr-o clasa si grupa, in raport cu un anumit
e. matricea intregului sistem de conturi, in cadrul careia fiecare cont nu este delimitat printr-
o denumire si un simbol cifric, fiind incadrat intr-o clasa si grupa, in raport cu un anumit
53. Ce tip de modificare patrimoniala produce operatia:
Plata prin cont a impozitului pe profit datorat, in valoare de 3000 lei.
a. A = P + x - x
b. A + x = P + x
c. A + x - x = P
d. A - x = P - x
e. niciun raspuns de mai sus nu este corect
54. Gestiunea documentelor nu se refera la:
a. reconstituirea documentelor contabile
b. verificarea de forma si de fond a documentelor contabile
c. organizarea circulatiei documentelor
d. arhivarea documentelor contabile
e. utilizarea si evidenta documentelor contabile
55. Unul din elementele de mai jos nu intra in structura costului de achizitie. Care este acesta?
a. taxele nerecuperabile
b. reducerile comerciale primite (rabaturi, remize, risturne)
c. pretul de cumparare
d. cheltuielile de transport-aprovizionare
e. alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea in stare de utilitate sau intrarea in gestiune
a bunului respectiv
56. Unul din elementele de mai jos nu intra in structura costului de productie. Care este acesta?
a. taxa pe valoarea adaugata
b. alte cheltuieli directe de productie (ex: salarii directe acordate muncitorilor de baza)
c. costul de achizitie al materiilor prime consumate
d. dobanzile la creditele bancare contractate pentru productia cu ciclu lung de fabricatie,
aferente perioadei pentru care se calculeaza costul de productie
e. o cota parte din cheltuielile indirecte de productie determinate rational ca fiind legate de
fabricatia bunului respectiv
57. Ce semnifica inregistrarea contabila:

% = 401 3.570 lei
357 3.000 lei
4426 570 lei
a. marfuri cumparate, sosite si receptionate;

b. nu se poate face o astfel de inregistrare;
c. marfuri primite spre vanzare in consignatie;
d. marfuri cumparate pe credit din import ;
10
e. marfuri cumparate pe credit, lasate in custodie furnizorului.
58. În conditiile utilizarii inventarului intermitent, formula corecta privind achizitionarea unui stoc de
materii prime, in valoare de 119.000 lei (TVA inclusa, cota TVA 19%) este:
a. % = 401 141.610 lei

301 119.000 lei
4426 22.610 lei
b. % = 401 141.610 lei
601 119.000 lei
4426 22.610 lei
c. % = 401 119.000 lei

601 100.000 lei
4426 19.000 lei
d. % = 401 119.000 lei

301 100.000 lei
4426 19.000 lei
e. % = 404 119.000 lei

601 100.000 lei
4426 19.000 lei
a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.
59. O societate comerciala achizitioneaza marfuri la pretul din factura de 10.000 lei si beneficiaza de
urmatoarele reduceri din partea furnizorului : rabat 5%, remiza 10% si scont de decontare 2%.
Determinati valoarea marfurilor din contabilitatea cumparatorului stiind ca acesta tine evidenta lor
la pret de vanzare cu amanuntul (exclusiv TVA) si practica un adaos comercial de 50%:
a. 12.500 lei ; c. 8.550 lei ; e. 12.718 lei .

b. 12.825 lei ; d. 10.687,5 lei ;
60. O societate comerciala scoate din functiune o instalatie tehnologica ca urmare a vanzarii, a carei
valoare contabila de intrare este de 150.000 lei. Durata normala de utilizare este de 10 ani, iar
durata consumata este de 9 ani, metoda de amortizare liniara. Achizitia instalatiei tehnologice a fost
posibila ca urmare a subventiei pentru investitii primite, in suma de 100.000 lei. La scoaterea din
gestiune a instalatiei tehnologice, inregistrarile contabile corecte sunt:
a. % = 2131 150.000 lei

2813 135.000 lei
6583 15.000 lei
131 = 7584 15.000 lei
b. 2813 = 2131 150.000 lei

131 = 7584 15.000 lei
c. % = 2131 150.000 lei

2813 135.000 lei
6583 15.000 lei
d. % = 2131 150.000 lei

2813 135.000 lei
6583 15.000 lei
11
131 = 7584 10.000 lei
e. 2813 = 2131 135.000 lei

131 = 7584 10.000 lei
a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.
61.
O societate comerciala care tine evidenta marfurilor la pret de vanzare, inclusiv TVA, si care
practica un adaos comercial de 30% a vandut si incasat marfuri in suma de 26.299 lei, pret de
vanzare, inclusiv TVA. Care este costul de achizitie, adaosul comercial si TVA aferent acestei
vanzari si cum se inregistreaza iesirea din gestiune a marfurilor vandute:
a. 17.000 lei 607 = 371 26.299 lei

5.100 lei 378
4.199 lei 4426
b. 17.000 lei 607 = 371 26.299 lei

5.100 lei 397
4.199 lei 4428
c. 17.000 lei 607 = 371 26.299 lei

5.100 lei 378
4.199 lei 4428
d. 17.000 lei 607 = 378 26.299 lei

5.100 lei 371
4.199 lei 4428
e. 17.000 lei 607 = 371 26.299 lei

5.100 lei 378
4.199 lei 4427
a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.
62. O societate comerciala achizitioneaza un stoc de marfa in valoare de 20.000 lei, TVA 19%,
societatea practica o marja comerciala (adaos comercial) de 30%. Evaluarea marfurilor se
realizeaza la pret de vanzare cu amanuntul. Înregistrarile contabile care se efectueaza cu ocazia
intrarii marfurilor sunt:
a. % = 401 23.800 lei

371 20.000 lei
4426 3.800 lei
371 = % 10.940 lei
378 6.000 lei
4428 4.940 lei
b. % = 401 23.800 lei

371 20.000 lei
4426 3.800 lei
371 = % 7.140 lei
378 6.000 lei
4428 1.140 lei
c. % = 401 23.800 lei

12
371 20.000 lei
4426 3.800 lei
371 = % 10.940 lei
378 6.000 lei
4427 4.940 lei
d. % = 401 23.800 lei

371 20.000 lei
4426 3.800 lei
371 = % 7.140 lei
378 6.000 lei
4427 1.140 lei
e. % = 401 23.800 lei

607 20.000 lei
4426 3.800 lei
371 = % 10.940 lei
378 6.000 lei
4428 4.940 lei
a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.
63. SC PUI SA, in perioada N, incepe lucrarile pentru realizarea unei cladiri in regie proprie.
Cladirea va fi data in functiune in cursul perioadei N+1, iar cheltuielile efectuate pe parcursul celor
doua perioade sunt: in exercitiul N de 70.000 lei; in exercitiul N+1 de 30.000 lei. Înregistrarea
receptiei cladirii in cursul perioadei N+1 se face astfel:
a. 212 = % 100.000 lei

231 30.000 lei
722 70.000 lei
b. 6xx = 722 100.000 lei

212 = 231 100.000 lei
c. 212 = 722 100.000 lei
d. 212 = % 100.000 lei

231 70.000 lei
722 30.000 lei
e. 212 = 231 100.000 lei
a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.
64. Se livreaza produse finite fara factura, referitor la care se cunosc: pretul de vanzare din contract
si aviz de insotire 6.000 lei, TVA 19 %; costul de productie 3.000 lei. Care sunt inregistrarile
contabile la data intocmirii facturii stiind ca pretul de vanzare este de 6.500 lei si TVA 19%?
a. 4111 = % 7.735 lei

418 7.140 lei
701 500 lei
4427 95 lei
b. 418 = % 595 lei

701 500 lei
13
4427 95 lei
c. 4111 = 418 7.140 lei

4428 = 4427 1.140 lei
4111 = % 595 lei
701 500 lei
4427 95 lei
d. 4111 = % 7.735 lei

701 6.500 lei
4427 1.235 lei
4428 = 4427 1.235 lei
e. 4111 = % 595 lei

701 500 lei
4427 95 lei
4428 = 4427 1.140 lei
a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.
65. O societate comerciala livreaza produse finite obtinute din productie proprie unui partener extern
la un pret de 10.000 euro. La data facturarii cursul de schimb valutar este de 4,0000 lei/euro. Cursul
de schimb din ziua incasarii este de 4,0200 lei/euro. Ce inregistrare contabila se efectueaza la
incasarea creantei?
a. % = 4111 40.200 lei

5124 40.000 lei
665 200 lei
b. 5124 = % 40.200 lei

4111 4.000 lei
765 200 lei
c. % = 4111 40.200 lei

5121 40.000 lei
665 200 lei
d. 5124 = % 40.200 lei

4111 40.000 lei
766 200 lei
e. 5124 = % 40.200 lei

461 40.000 lei
765 200 lei
a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.
66. O societate comerciala are o creanta de incasat de la un client extern in valoare nominala de
5.000 $, cursul BNR la data inregistrarii 3,1500 lei/$. Creanta este incasata prin contul de la banca,
cursul de schimb la data incasarii 2,9500 lei/$. Cum se inregistreaza incasarea creantei ?
a. 5124 = 4111 15.750 lei
b. 5124 = 4111 14.750 lei
c. % = 4111 15.750 lei

14
5124 14.750 lei
665 1.000 lei
d. % = 4111 15.750 lei

5124 14.750 lei
667 1.000 lei
e. 5124 = % 15.750 lei

4111 14.750 lei
765 1.000 lei
a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.
67. SC ROUA SA prezinta urmatoarea situatie a soldurilor conturilor la 31.12.N :
- sold creditor 121- 8.000 lei (profit contabil brut) ;
- sold debitor 117 - 2.000 lei (pierdere fiscala neacoperita din anul precedent) ;
- venituri din dividende incasate 500 lei;
- amenzi si penalitati platite 1.500 lei ;
- profit repartizabil la rezerva legala 5% din profitul brut contabil.
Care este suma impozitului pe profit, in conditiile in care cota impozitului pe profit este de
16% ?
a. 1.440 lei ; b. 1.120 lei ; c. 1.280 lei ; d. 1.650 lei ; e. 1.056 lei .
68. O societate achizitioneaza si pune in functiune un utilaj pe data de 20 august anul N, durata de
viata – 5 ani. Factura de detaliu cuprinde: pret de cumparare – 55.000 lei; rabat – 1 %, remiza – 2
%. În conditiile aplicarii metodei de amortizare degresive (AD1), care este valoarea amortizarii in
anul N si formula contabila corespunzatoare:
Notă : reducerile comerciale (rabat, remiza si risturn) au fost acordate la facturare si se
calculeaza in cascada.
a. 16.335,00 lei 6811 = 2813 16.335,00 lei

b. 16.008,30 lei 6811 = 2813 16.008,30 lei
c. 5.445,00 lei 6811 = 2813 5.445,00 lei
d. 5.336,10 lei 6811 = 2813 5.336,10 lei
e. 4.851,00 lei 6811 = 2813 4.851,00 lei
69. Situatia inainte de cresterea capitalului social se prezinta astfel: capital social 10.000 lei impartit
in 10.000 actiuni; rezerve 8.000 lei. Se decide cresterea capitalului social prin noi aporturi in
numerar pentru care se emit 5.000 de actiuni la un pret de emisiune de 1,20 lei actiune.
Care este valoarea matematica contabila noua a unei actiuni, marimea DS-ului, raportul actiuni
vechi / actiuni noi si formula contabila?
Valoarea matematica 1,60 lei /act. Valoarea matematica 1,60 lei /act.
DS - ul 0,20 lei DS - ul 0,20 lei
Raport actiuni 2/1 Raport actiuni 1/2
a. d.
456 = % 6.000
1011 5.000 456 = 1011 5.000
1041 1.000
Valoarea matematica 1,60 lei /act. Valoarea matematica 1,077 lei /act.
b. DS - ul 0,20 lei e. DS - ul 0,723 lei
Raport actiuni 2/1 Raport actiuni 2/1
15
456 = 1011 6.000 456 = 1012 5.000
Valoarea matematica 1,077 lei /act.
DS - ul 0,723 lei
Raport actiuni 2/1
c.
456 = % 6.000
1011 5.000
1041 1.000
a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.
70. O societate comerciala tine evidenta marfurilor la pret de vanzare, inclusiv TVA, si practica un
adaos comercial de 50%. În cursul lunii iulie a vandut marfuri in valoare de 7.140 lei, pret de
vanzare cu amanuntul. Sa se inregistreze iesirea din gestiune a marfurilor vandute :
a. 607 = 371 7.140 lei ;
b. 607 = 371 7.140 lei ;

4428 = 4427 1.140 lei ;
c. % = 371 7.140 lei

4428 1.140 lei
378 2.000 lei
607 4.000 lei
d. % = 371 7.140 lei

607 6.000 lei
4428 1.140 lei
e. % = 371 7.140 lei

4428 1.357 lei
371 2.891 lei
607 2.892 lei
a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.
71. Situatia inainte de dubla marire a capitalului social se prezinta astfel: capital social 10.000 lei
impartit in 10.000 actiuni; rezerve 8.000 lei. Se decide cresterea capitalului social prin dubla marire
astfel:
- in faza I noi aporturi in numerar pentru care se emit 5.000 de actiuni × 1,20 lei / actiune pret de
emisiune;
- in faza a II-a incorporare de rezerve in suma de 1.000 lei pentru care se emit 1.000 de actiuni.
Marimile distincte ale DS - ului si DA - ului sunt:
DS - ul DA - ul DS - ul DA - ul
a. 0,20 lei 0,10 lei d. 0,723 lei 0,10 lei
b. 0,20 lei 0,30 lei e. 0,723 lei 0,30 lei
c. 0,20 lei 0 lei
a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.
72. O intreprindere de vanzari cu amanuntul are bunuri disponibile pentru vanzare in valoare de 1.000
lei, pret cu amanuntul, exclusiv TVA, si 600 lei cost de achizitie precum si un stoc final in valoare
de 100 lei, pret cu amanuntul. Care este costul estimat al bunurilor vandute la sfarsitul perioadei:
16
a. 900 lei; c. 400 lei; e. 360 lei.
b. 600 lei; d. 540 lei;
73. Dispuneti de urmatoarele date la inchiderea exercitiului N: veniturile aferente exercitiului N –
18.000 lei, din care dividende cuvenite – 2.000 lei; cheltuielile aferente exercitiului N – 5.000 lei,
din care cheltuieli de protocol nedeductibile – 400 lei si amenzi datorate autoritatilor romane –
1.100 lei; impozitul pe profit calculat si inregistrat in cursul exercitiului N – 800 lei, din care platit –
500 lei. Cota de impozit pe profit – 16%.
Care este suma impozitului pe profit datorat si de platit pe exercitiul N:
Impozit datorat: Impozit de platit:

a. 2.128 lei 1.628 lei
b. 3.175 lei 2.375 lei
c. 2.128 lei 1.500 lei
d. 2.000 lei 1.628 lei
e. 3.175 lei 2.675 lei
a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.
74. O intreprindere primeste de la un client un avans in suma de 5.950 lei, TVA inclusa, in vederea
prestarii unui serviciu. Prestatia efectuata si facturata este de 6.000 lei, TVA 19%. Cum se
inregistreaza primirea avansului prin banca si achitarea facturii de catre beneficiarul de servicii ?
a. 5121 = 419 5.950 lei
% = 4111 6.000 lei
419 5.950 lei
5121 50 lei
b. 5121 = 419 5.950 lei

% = 4111 8.090 lei
419 5.000 lei
4427 950 lei
5121 2.140 lei
c. 5121 = % 5.950 lei

419 5.000 lei
4427 950 lei
% = 4111 7.140 lei
419 5.000 lei
5121 2.140 lei
d. 5121 = % 5.950 lei

419 5.000 lei
4427 950 lei
% = 4111 7.140 lei
419 5.000 lei
4427 950 lei
5121 1.190 lei
e. 4111 = % 7.140 lei

704 6.000 lei
4427 1.140 lei
a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.
17
75. O societate comerciala are o datorie de platit unui furnizor extern in valoare nominala de 8.000
$, cursul BNR la data inregistrarii 2,9000 lei/$. Plata facturii externe se face prin contul de la banca,
cursul de schimb la data platii 3,1000 lei/$. Cum se inregistreaza plata datoriei ?
a. 401 = 5124 23.200 lei
b. 401 = 5124 24.800 lei
c. % = 5124 24.800 lei

401 23.200 lei
667 1.600 lei
d. % = 5124 24.800 lei

401 23.200 lei
665 1.600 lei
e. 401 = % 24.800 lei

5124 23.200 lei
765 1.600 lei
a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.
76. Dispuneti de urmatoarele informatii din contabilitatea curenta: venituri totale – 60.000 lei, din
care venituri din dividende cuvenite – 20.000 lei; cheltuielile totale sunt in valoare de 20.000 lei,
din care amenzi datorate autoritatilor romane – 18.000 lei. Care este impozitul pe profit datorat, cota
de impozitare fiind de 16%:
a. 6.400 lei c. 9.600 lei e. 6.080 lei

b. 6.720 lei d. 9.280 lei
77. Dispuneti de urmatoarele date: capital social subscris varsat 50.000 lei; capital social subscris
nevarsat 10.000 lei; prime de emisiune 2.000 lei; prime de conversie a obligatiunilor in actiuni
1.000 lei; rezerve din reevaluare 9.000 lei; rezerve legale 6.000 lei; rezultat reportat (sold debitor)
8.000 lei; rezultatul exercitiului (sold creditor) 5.000 lei; repartizarea profitului 5.000 lei; subventii
pentru investitii 3.000 lei. Conform OMFP 1752/2005, marimea capitalurilor proprii este:
a. 70 000 lei c. 68 000 lei e. 55 000 lei

b. 52 000 lei d. 62 000 lei
78. Cum se contabilizeaza achizitia unor materii prime din import in urmatoarele conditii : valoarea
externa FOB – 1.000 euro (din factura externa), cheltuieli de transport pe parcurs extern 100 euro,
taxa vamala 20%, cursul euro in vama 3,6500 lei/euro, TVA 19%.
a. 301 = 401 3.650 lei
b. 301 = 401 3.650 lei

624 = 401 365 lei
c. 301 = % 4.818 lei

401 4.015 lei
446 803 lei
d. 301 = % 4.818 lei

401 4.015 lei
446 803 lei
% = 5121 1.718 lei
18
446 803 lei
4426 915 lei
e. 301 = % 4.453 lei

401 3.650 lei
446 803 lei
624 = 401 365 lei
% = 5121 1.718 lei
446 802 lei
4426 915 lei
a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.
79. O societate comerciala achizitioneaza si pune in functiune la data de 25.09.N un mijloc de
transport, valoarea contabila a acestuia fiind de 120.000 lei. Durata normala de utilizare este de 5
ani. În conditiile utilizarii metodei de amortizare liniare, inregistrarea contabila a amortizarii in
exercitiul N este:
a. 6812 = 2813 6.000 lei

b. 6811 = 2813 6.000 lei
c. 6812 = 2813 24.000 lei
d. 6811 = 2813 24.000 lei
e. 6811 = 2813 30.000 lei
a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.
80. O societate comerciala achizitioneaza o instalatie tehnologica in valoare de 120.000 lei.
Cheltuielile efectuate pentru transportul si montarea instalatiei tehnologice (consemnate separat in
factura) sunt de 5.000 lei, respectiv 2.000 lei, TVA 19%. Înregistrarea contabila corecta privind
intrarea in gestiune a instalatiei tehnologice este:
a. % = 401 151.130 lei

2131 120.000 lei
624 5.000 lei
628 2.000 lei
4426 24.130 lei
b. % = 404 151.130 lei

2131 127.000 lei
4426 24.130 lei
c. % = 401 151.130 lei

2131 127.000 lei
4428 24.130 lei
d. % = 404 151.130 lei

2131 120.000 lei
624 5.000 lei
628 2.000 lei
4426 24.130 lei
e. % = 401 151.130 lei

2131 127.000 lei
4426 24.130 lei
19
a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.
81. O societate comerciala achizitioneaza in cursul lunii un utilaj in valoare de 12.000 lei si materii
prime in valoare de 20.000 lei. In cursul aceleiasi luni societatea vinde produse finite, la un pret de
40.000 lei, TVA 19%. Inregistrarea contabila corecta aferenta regularizarii TVA este :
a. % = 4426 7.600 lei

4427 6.080 lei
4424 1.520 lei
b. % = 4427 7.600 lei

4426 6.080 lei
4423 1.520 lei
c. 4427 = % 7.600 lei

4426 6.080 lei
4423 1.520 lei
d. 4427 = 4426 6.080 lei
e. 4427 = 4426 7.600 lei

82. O societate comerciala vinde o instalatie tehnologica, care are o valoare contabila de 140.000
lei si o durata de viata utila de 9 ani. La data vanzarii, durata de viata utila efectiv consumata este
de 7 ani. Metoda de amortizare folosita : acccelerata (in primul an s-a amortizat 40% din valoarea
de intrare a instalatiei tehnologice). Pretul obtinut din vanzarea instalatiei tehnologice este de
10.000 lei, TVA 19%.
Ce inregistrari se efectueaza cu ocazia vanzarii instalatiei tehnologice :
a. 461 = % 11.900 lei

7583 10.000 lei
4427 1.900 lei
6583 = 2131 140.000 lei
b. 461 = % 11.900 lei

7583 10.000 lei
4427 1.900 lei
2813 = 2131 140.000 lei
c. 462 = % 11.900 lei

7583 10.000 lei
4427 1.900 lei
% = 2131 140.000 lei
2813 119.000 lei
6583 21.000 lei
d. 461 = % 11.900 lei

7584 10.000 lei
4427 1.900 lei
% = 2131 140.000 lei
2813 119.000 lei
6582 21.000 lei
20
e. 461 = % 11.900 lei
7583 10.000 lei
4427 1.900 lei
% = 2131 140.000 lei
2813 119.000 lei
6583 21.000 lei
83. O societate comerciala dispune la sfarsitul exercitiului financiar N constituirea unui provizion in
valoare de 20.000 lei, avand in vedere eventuala pierdere a unui litigiu aflat pe rol la judecatorie.
La sfarsitul exercitiului financiar N+1, se considera ca valoarea necesara de provizionat este de
18.000 lei. Inregistrarile contabile aferente exercitiilor financiare N si N+1 sunt urmatoarele :
a. 7814 = 491 20.000 lei

491 = 6814 2.000 lei
b. 6812 = 1511 20.000 lei

6812 = 1511 2.000 lei
c. 6814 = 491 20.000 lei

491 = 7814 2.000 lei
d. 6812 = 1511 20.000 lei

1511 = 7812 2.000 lei
e. 7812 = 1511 20.000 lei

1511 = 6812 2.000 lei
84. Se transforma 10.000 de obligatiuni in 5.000 actiuni. Valoarea nominala a unei obligatiuni
este de 10 lei / obligatiune. Valoarea nominala a unei actiuni este de 18 lei / actiune. Indicati
formula contabila corecta:
a. 161 = % 100.000 lei
1011 90.000 lei
1044 10.000 lei
b. 161 = % 100.000 lei

1012 90.000 lei
1044 10.000 lei
c. 161 = % 100.000 lei

1012 90.000 lei
1068 10.000 lei
d. 161 = % 100.000 lei

1012 90.000 lei
169 10.000 lei
e. 161 = % 100.000 lei

1012 90.000 lei
1061 10.000 lei
21
85. O societate comerciala achizitioneaza o linie de productie, cheltuielile legate de achizitie fiind:
pretul de cumparare 45.000 lei; costuri de montaj 20.000 lei; cheltuieli de transport pana la locul de
montare 10.000 lei; onorariile inginerilor care monteaza linia 7.000 lei. Intreprinderea estimeaza ca
la terminarea productiei va efectua cheltuieli cu mutarea, demontarea si restaurarea
amplasamentului in valoare de 18.000 lei. Inainte ca activul sa atinga parametrii planificati s-au
inregistrat pierderi din exploatare in valoare de 6.000 lei. In conditiile aplicarii IAS 16 Imobilizari
corporale care este costul de achizitie:
a. 106.000 lei c. 94.000 lei e. 100.000 lei

b. 76.000 lei d. 82.000 lei
86. Se rascumpara si anuleaza 1.000 de obligatiuni in conditiile: valoare nominala 2 lei/obligatiune;
pret de cumparare 1,5 lei/obligatiune. Precizati care este formula contabila privind anularea
obligatiunilor emise:
a. 2 000 lei 161 = 505 1 500 lei

1012 500 lei
b. 2 000 lei 161 = 505 1 500 lei

768 500 lei
c. 2 000 lei 161 = 505 1 500 lei

1041 500 lei
d. 1 500 lei 161 = 505 1 500 lei
e. 2 000 lei 161 = 505 1 500 lei

169 500 lei
87. O societate comerciala achizitioneaza o cladire in baza facturii: pret de cumparare 50.000 lei;
reducere comerciala 10 % (rabat), reducerea financiară 5 % (scont de decontare), TVA 19 %. In
conditiile in care cladirea nu se receptioneaza si nu se pune in functiune pana la sfarsitul anului,
care sunt inregistrarile contabile legate de achizitie:
Notă : reducerile (comerciala si financiara) au fost acordate la facturare si se calculeaza în
cascada.
a. 45.000 lei 231 = 404 53.122,50 lei

8.122,50 lei 4426
2.250 lei 404 = 767 2.250 lei
b. 45.000 lei 212 = 404 50.872,50 lei

8.122,50 lei 4426 767 2.250 lei
c. 42.750 lei 231 = 404 53.122,50 lei

8.122,50 lei 4426
d. 50.000 lei 212 = 404 59.500 lei

9.500 lei 4426
2.250 lei 404 = 767 2.250 lei
e. 45.000 lei 231 = 401 53.122,50 lei

8.122,50 lei 4426
22
88. O societate comerciala detine un utilaj procurat in anul 1 la valoarea de 50.000 lei, amortizat
liniar in 5 ani. La sfarsitul anului 3 se decide reevaluarea sa, valoarea justa stabilita 25.000 lei. In
conditiile aplicarii IAS 16 Imobilizari corporale, ce inregistrari se efectueaza in anul 4:
a. 12.500 lei 6811 = 2813 12.500 lei
b. 12.500 lei 6811 = 2813 12.500 lei

10.000 lei 105 = 117 10.000 lei
c. 10.000 lei 6811 = 2813 10.000 lei

10.000 lei 105 = 117 10.000 lei
d. 12.500 lei 6811 = 2813 12.500 lei

2.500 lei 105 = 106 2.500 lei
e. 12.500 lei 6811 = 2813 12.500 lei

12.500 lei 105 = 117 12.500 lei
89.
Dispuneti de urmatoarele date: valoarea contabila a unei constructii scoasa din functiune
6.000 lei, valoarea amortizata pana la scoaterea din functiune 3.600 lei, subansamblele recuperate
din dezmembrare 800 lei, salariile ocazionate de dezmembrare 300 lei. Care este inregistrarea
corecta a scoaterii din evidenta a constructiei:
a. % = 213 6.000 lei

281 3.600 lei
471 2.400 lei
b. % = 212 6.000 lei

281 4.400 lei
6583 1.600 lei
c. % = 212 6.000 lei

281 3.600 lei
6583 2.400 lei
d. % = 212 6.000 lei

281 4.100 lei
6583 1.900 lei
e. % = 212 6.000 lei

281 3.600 lei
1068 2.400 lei
90. Se achiziţionează pe 30 august anul N o instalaţie la costul de 700.000 lei, valoarea reziduală
estimată 40.000 lei. Instalatia e amortizată liniar in 10 ani, incepand cu luna urmatoare datei
achizitiei. La inceputul anului N + 2 se inlocuieste o piesa de schimb in valoare de 10.000 lei, ceea
ce conduce la cresterea capacitatii de productie si a duratei de viata utila ramasa la 10 ani. Conform
IAS 16 Imobilizari corporale, marimea amortizarii in anul N + 2 este:
a. 58.200 lei b. 62.200 lei c. 77.500 lei d. 61.200 lei e. 61.200 lei
23
91. SC PLAY SA emite un împrumut obligatar în următoarele condiţii: numărul de obligaţiuni 20.000
titluri; valoarea nominală 100 lei/obligaţiune; valoarea de emisiune 90 lei/obligaţiune; valoarea de
rambursare 120 lei/obligaţiune; durata creditului 5 ani, cu rambursare integrală la expirarea
scadenţei; rata dobanzi 20% pe an. Cum se înregistrează subscrierea obligaţiunilor şi dobanda
(cuponul) aferentă primului serviciu?
a. % = 161 2.400.000 lei

461 1.800.000 lei
169 600.000 lei
666 = 1681 480.000 lei
b. % = 161 2.000.000 lei

461 1.800.000 lei
169 200.000 lei
666 = 1681 400.000 lei
c. 461 = 161 2.400.000 lei

666 = 1681 400.000 lei
d. % = 161 2.400.000 lei

461 1.800.000 lei
169 600.000 lei
666 = 1681 400.000 lei
e. % = 161 2.400.000 lei

461 1.800.000 lei
169 600.000 lei
6868 = 169 120.000 lei
666 = 1681 400.000 lei
92. SC PLAY SA emite un împrumut obligatar în următoarele condiţii: numărul de ogligaţiuni

20.000 titluri; valoarea nominală 100 lei/obligaţiune; valoarea de emisiune 90 lei/obligaţiune;
valoarea de rambursare 120 lei/obligaţiune, durata creditului 5 ani, cu rambursare integrală la
expirarea scadenţei, rata dobânzii 20% pe an. Cum se înregistrează încasarea prin bancă a
obligaţiunilor subscrise şi amortizarea primelor privind rambursarea obligaţiunilor în primul
serviciu?
a. 5121 = 461 2.000.000 lei

6868 = 169 120.000 lei
b. 5121 = 461 1.800.000 lei

6868 = 169 120.000 lei
c. 5121 = 461 2.400.000 lei

6868 = 1681 400.000 lei
d. 5121 = 461 1.800.000 lei

666 = 169 120.000 lei
e. 5121 = 461 2.000.000 lei

6868 = 169 40.000 lei
24
93. SC PLAY SA emite un împrumut obligatar în următoarele condiţii: numărul de obligaţiuni
20.000 titluri; valoarea nominală 100 lei/obligaţiune; valoarea de emisiune 90 lei/obligaţiune;
valoarea de rambursare 120 lei/obligaţiune; durata creditului 5 ani, cu rambursare integrală la
expirarea scadenţei; rata dobanzi 20% pe an. După 3 ani împrumutul este rambursat prin
răscumpărare de pe piaţa de capital; preţul de răscumpărare 110 lei/obligaţiune. Cum se
înregistrează în contabilitate rambursarea prin anularea obligaţiunilor?
a. % = 505 2.200.000 lei

161 2.000.000 lei
668 200.000 lei
b. % = 505 2.200.000 lei

161 1.800.000 lei
668 400.000 lei
c. 161 = % 2.400.000 lei

505 2.200.000 lei
766 200.000 lei
d. 161 = % 2.400.000 lei

505 2.200.000 lei
768 200.000 lei
e. 161 = % 2.000.000 lei

505 1.800.000 lei
768 200.000 lei
94. SC TATA SA achiziţionează un echipament tehnologic pe 12 mai N pentru care a făcut

următoarele cheltuieli:
- preţ net factura furnizorului 30.000 lei;
- cheltuieli de transport 1.000 lei;
- taxe vamale 800 lei;
- comision vamal 200 lei;
- TVA plătită în vamă 6.080 lei;
- cheltuieli de montaj şi punere în funcţiune 6.000 lei.
Montajul şi punerea în funcţiune a durat 4 luni.
Instalaţia are o durată de utilizare de 10 ani şi o valoare reziduală de 3.000 lei, iar
cheltuielile pentru dezafectare recunoscute printr-un proviziona (de riscuri şi cheltuieli) sunt
estimate la 1.000 lei. Metoda de amortizare utilizată liniară.
Să se stabilească conform IAS 16 Imobilizări corporale următoarele:
Costul istoric Valoarea amortizabilă Cheltuieli cu
amortizarea în anul
N
a. 45.080 lei 42.080 lei 1.052 lei
b. 39.000 lei 36.000 lei 900 lei
c. 39.000 lei 39.000 lei 975 lei
d. 38.000 lei 35.000 lei 875 lei
e. 38.000 lei 34.000 lei 850 lei
a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.
25
95. SC LDI SA deţine o construcţie în proprietate având o valoare contabilă de intrare de 2.000.000 lei,
durată de utilizare 25 ani, metoda de amortizare liniară. SC LDI SA închiriază construcţia unei
întreprinderi pe o perioadă de 3 ani. Chiriaşul cu acordul proprietarului realizează lucrări de
modernizare a construcţiei în sumă de 100.000 lei, pe care le amortizează liniar pe perioada
contractului în proporţie de 50%. Ştiind că după expirarea contractului de închiriere durata de
utilizare rămasă este de 20 ani să se stabilească înregistrările contabile făcute de proprietarul
construcţiei la expirarea contractului de închiriere şi înregistrarea anuităţii amortizării în anul
următor.
a. % = 404 59.500 lei

212 50.000 lei
4426 9.500 lei
6811 = 2812 80.000 lei
b. % = 404 59.500 lei

212 50.000 lei
4426 9.500 lei
212 = 2812 50.000 lei
c. % = 404 59.500 lei

212 50.000 lei
4426 9.500 lei
212 = 2812 50.000 lei
6811 = 2812 80.000 lei
d. % = 404 59.500 lei

212 50.000 lei
4426 9.500 lei
212 = 2812 50.000 lei
6811 = 2812 82.500 lei
e. % = 404 119.000 lei

212 100.000 lei
4426 19.000 lei
6811 = 2812 82.500 lei
212 = 2812 50.000 lei
96. O societate comercială deţine o instalaţie procurată în anul N la valoarea de 50.000 lei, amortizată
liniar în 5 ani. La sfârşitul anului N+2 se decide reevaluarea sa, valoarea justă stabilită 25.000 lei. În
condiţiile aplicării metodei actualizării valorii brute, conform IAS 16 Imobilizări corporale ,
înregistrările contabile sunt:
a. 213 = 105 12.500 lei
b. 213 = 105 25.000 lei
c. 281 = 231 30.000 lei

231 = 105 5.000 lei
d. 231 = 105 12.500 lei

105 = 281 30.000 lei
e. 213 = 105 12.500 lei

105 = 281 7.500 lei
26
a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.
97. Conform IAS 16 Imobilizări corporale, în cazul în care valoarea contabilă a unui activ este
majorată ca urmare a unei reevaluări, această majorare este înregistrată:
A) direct în creditul conturilor de capitaluri proprii sub titlul de Rezerve din reevaluare;
B) direct ca un venit;
C) direct ca un venit în măsura în care majorarea compensează o descreştere din reevaluarea
aceluiaşi activ recunoscută anterior ca o cheltuială;
D) direct ca un venit în măsura în care majorarea compensează o descreştere din reevaluarea
aceluiaşi activ;
E) direct în rezultatul exerciţiului.
Alegeţi varianta corectă de răspuns:
a. A şi D; b. A şi C; c. A; d. E; e. C şi D.
98. Conform IAS 16 Imobilizări corporale, în cazul în care valoarea contabilă a unui activ este
diminuată ca rezultat al unei reevaluări, această diminuare trebuie recunoscută:
A) ca o cheltuială;
B) scăzută direct din surplusul din reevaluare corespunzător aceluiaşi activ în măsura în care
diminuarea nu depăşeşte valoarea înregistrată anterior ca surplus din reevaluare;
C) în debitul conturilor de capitaluri proprii sub titlul de Rezerve din reevaluare;
D) scăzută direct din surplusul din reevaluare corespunzător altui activ;
E) inclusă în rezultatul exerciţiului.
Alegeţi varianta corectă de răspuns:
a. B şi C; b. C şi D; c. E; d. A şi B; e. B şi E.
99. Un producător de televizoare oferă garanţie la momentul vânzării bunurilor. Conform termenilor
contractului de vânzare producătorul se obligă să remedieze defectele ce apar într-o perioadă de 12
luni de la data bilanţului. Dacă sunt probabile doar defecte minore, costurile cu reparaţiile vor fi de
4.000 lei, iar dacă sunt majore de 40.000 lei. Pe baza informaţiilor trecute, întreprinderea estimează
că în anul N, 75% din bunurile vândute nu vor avea defecte, 10% vor avea defecte minore şi 15%
defecte majore. În anul N+1 expiră perioada de garanţie a produselor vândute şi nu s-au produs
defecţiuni care să impună remedieri. Care sunt înregistrările contabile aferente anului N+1?
a) 1512 = 7812 6.400 lei;
b) 6812 = 1512 6.000 lei;
c) 1512 = 7812 6.000 lei;
d) 6812 = 1512 6.000 lei;

1512 = 7812 400 lei;
e) 1512 = 7588 6.400 lei.
a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.
100. In luna X exercitiul financiar N se achizitioneaza marfuri fara factura, in valoare de 10.000 lei.
TVA 19%. In luna urmatoare se primeste factura, valoarea marfurilor consemnata in aceasta fiind
de 12.000 lei. TVA 19%.
Ce inregistrari se efectueaza la primirea facturii :
a. % = 401 14.180 lei
27
371 11.900 lei
408 2.280 lei
4426 = 4428 2.280 lei
b. % = 401 14.280 lei

371 12.000 lei
4426 2.280 lei
4426 = 4428 1.900 lei
c. % = 401 14.280 lei

408 12.000 lei
4426 2.280 lei
408 = 4428 1.900 lei
d. 408 = 401 11.900 lei

4426 = 4428 1.900 lei
% = 401 2.380 lei
371 2.000 lei
4426 380 lei
e. 4426 = 4428 2.280 lei

408 = 401 14.280 lei
a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.
101. In luna X exercitiul financiar N se achizitioneaza marfuri fara factura in valoare de 10.000 lei.
TVA 19%. In luna urmatoare se primeste factura, valoare marfurilor consemnata in aceasta fiind de
8.000 lei, TVA 19%.
Ce inregistrari se efectueaza la primirea facturii :
a. 408 = 401 9.520 lei

4426 = 4428 1.520 lei
408 = % 2.380 lei
371 2.000 lei
4428 380 lei
b. 4426 = 4428 1.900 lei

408 = 401 11.900 lei
c. % = 401 9.520 lei

408 8.000 lei
4426 1.520 lei
408 = 4428 1.900 lei
d. 401 = % 2.380 lei

371 2.000 lei
408 380 lei
4426 = 4428 1.520 lei
e. 408 = % 2.380 lei

371 2.000 lei
4428 380 lei
4426 = 4428 1.520 lei
28
102. Fie o factură de 100.000 lei cost de achiziţie, adaosul comercial 25%, TVA 19%, preţ de vânzare cu
amănuntul.
Sa se stabileasca formulele contabile corecte la intrarea marfurilor :
a) • înregistrarea recepţiei mărfurilor:
125.000 lei 371 = 401 119.000 lei
19.000 lei 4426 378 25.000 lei
• TVA neexigibilă aferentă stocului de mărfuri, 100.000 lei × 19% :
19.000 lei 371 = 4428 19.000 lei
b) • înregistrarea recepţiei mărfurilor:

125.000 lei 371 = 401 119.000 lei
19.000 lei 4426 378 25.000 lei
23.750 lei 371 = 4427 23.750 lei
c) • înregistrarea recepţiei mărfurilor:

125.000 lei 371 = 401 119.000 lei
19.000 lei 4428 378 25.000 lei
23.750 lei 371 = 4427 23.750 lei
d) • înregistrarea recepţiei mărfurilor:

125.000 lei 371 = 401 119.000 lei
19.000 lei 4426 378 25.000 lei
23.750 lei 371 = 4428 23.750 lei
e) • înregistrarea recepţiei mărfurilor:

125.000 lei 371 = 401 119.000 lei
19.000 lei 4426 378 25.000 lei
23.750 lei 378 = 4428 23.750 lei
a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.
103. În magazin se afişează preţul cu amănuntul, costul de achiziţie 100.000 lei, adaosul comercial 25%,
TVA19%.
Sa se stabileasca formulele contabile corecte la ieşirea marfurilor :
a) • vânzarea mărfurilor:
119.000 lei 5311 = 707 100.000 lei
4427 19.000 lei
• descărcarea gestiunii :
100.000 lei 607 = 371 125.000 lei
25.000 lei 378
şi:
23.750 lei 4428 = 371 23.750 lei
b) • vânzarea mărfurilor:
148.750 lei 5311 = 707 125.000 lei
4428 23.750 lei
29
100.000 lei 607 = 371 125.000 lei
25.000 lei 378
şi:
23.750 lei 4427 = 371 23.750 lei
c) • vânzarea mărfurilor:
148.750 lei 5311 = 707 125.000 lei
4427 23.750 lei
100.000 lei 607 = 378 125.000 lei
25.000 lei 371
şi:
23.750 lei 4428 = 371 23.750 lei
d) • vânzarea mărfurilor:
148.750 lei 5311 = 707 125.000 lei
4427 23.750 lei
100.000 lei 607 = 371 125.000 lei
25.000 lei 378
şi:
19.000 lei 4428 = 371 19.000 lei
e) • vânzarea mărfurilor:
148.750 lei 5311 = 707 125.000 lei
4427 23.750 lei
100.000 lei 607 = 371 125.000 lei
25.000 lei 378
şi:
23.750 lei 4428 = 371 23.750 lei
a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.
104. O societate comercială achiziţionează 4.000 acţiuni emise de o altă societate cotată la bursă, la
preţul de cumpărare de 10 lei/acţiune, în vederea obţinerii unor câştiguri speculative. Societatea
cumpărătoare datorează societăţii de intermediere un comision de 3%. Achiziţia de acţiuni se
înregistrează contabil astfel:
a) 5121 = % 41.200 lei
5081 40.000 lei
7642 1.200 lei
b) 5121 = % 41.200 lei

472 40.000 lei
706 1.200 lei
c) 462 = 5121 1.200 lei
d) 472 = 706 40.000 lei
e) 5081 = % 41.200 lei
30
5121 40.000 lei
462 1.200 lei
a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.
105. O societate încasează suma de 80.000 lei, sumă ce reprezintă chiria de la un partener de afaceri
pentru 10 luni ale anului (exercitiului) financiar următor, ca urmare a închirierii unui spaţiu al
societăţii. Înregistrarea sumei primite (fără TVA) se face:
a. 472 = 706 80.000 lei
b. 472 = 5121 80.000 lei
c. 5121 = 706 80.000 lei
d. 5121 = 472 80.000 lei
e. 471 = 706 80.000 lei
106. O societate comercială contractează (plateste) la finele exerciţiului financiar un abonament la o

publicaţie lunara pentru anul următor. Valoarea abonamentului este de 1.200 lei. Înregistrarea
contabilă privind contractarea abonamentului (fără TVA) este:
a. 626 = 5311 1.200 lei
b. 6581 = 5311 1.200 lei
c. 471 = 626 1.200 lei
d. 626 = 471 1.200 lei
e. 471 = 5311 1.200 lei

107. O societate deţine un stoc iniţial de produse finite la cost de producţie 3.000 lei. Operaţiile efectuate
în cursul lunii au fost: produse obţinute la cost de producţie 6.000 lei; produse vândute la preţ de
vânzare dar nefacturate l.000 lei, TVA 19%; stoc final de produse nevândute la cost de producţie
2.000 lei. Care sunt înregistrările contabile legate de produse finite în condiţiile utilizării metodei
inventarului permanent:
a. 6.000 lei 345 = 711 6.000 lei

1.190 lei 418 = 701 1.000 lei
4428 190 lei
7.000 lei 711 = 345 7.000 lei
b. 6.000 lei 345 = 711 6.000 lei

1.190 lei 418 = 701 1.000 lei
4428 190 lei
2.000 lei 711 = 345 2.000 lei
c. 6.000 lei 345 = 711 6.000 lei

1.190 lei 411 = 701 1.000 lei
4427 190 lei
7.000 lei 711 = 345 7.000 lei
31
d. 3.000 lei 711 = 345 3.000 lei
6.000 lei 345 = 711 6.000 lei
1.190 lei 418 = 701 1.000 lei
4428 190 lei
e. 6.000 lei 345 = 711 6.000 lei

1.190 lei 418 = 701 1.000 lei
4428 190 lei
108. În luna „X” se livrează produse finite fără factură, preţ de vânzare 10.000 lei, TVA 19 %.În luna
„X+1” se emite factura la preţul de 8.000 lei, TVA 19%. Ce înregistrare se efectuează la emiterea
facturii?
a. 1.520 lei 4428 = 4427 1.520 lei

9.520 lei 4111 = 418 9.520 lei
2.000 lei 701 = 418 2.380 lei
380 lei 4428
b. 380 lei 4428 = 4427 380 lei

2.380 lei 4111 = 418 380 lei
701 2.000 lei
c. 1.520 lei 4428 = 4427 1.520 lei

2.000 lei 701 = 418 2.380 lei
380 lei 4428
d. 1.520 lei 4428 = 4427 1.520 lei

9.520 lei 4111 = 418 9.520 lei
e. 9.520 lei 4111 = 418 9.520 lei

2.000 lei 701 = 418 2.380 lei
380 lei 4428
109. În contul de profit şi pierdere figurează următoarele informaţii: vânzări de mărfuri 20.000 lei;
costul de cumpărare al mărfurilor vândute 5.000 lei; producţia imobilizată 28.000 lei; cheltuieli cu
materii prime 5.000 lei; subvenţii de exploatare 6.000 lei; subvenţii pentru investiţii virate la
venituri 8.000 lei; cheltuieli cu personalul 8.500 lei; amortizări şi ajustări pentru exploatare 15.000
lei; venituri din amortizări, provizioane si ajustări privind exploatarea 12.000 lei; amenzi datorate
autorităţilor române 870 lei, şi plătite 600 lei, dividende cuvenite societatii l.700 lei; dividende
plătite 2.500 lei; cota de impozit pe profit 16%. Impozitul pe profit datorat este:
a. 6.672,00 lei
b. 6.260,80 lei
c. 6.532,80 lei
d. 6.480,00 lei
e. 6.288,80 lei.
32
110. Se dau următoarele date privind situaţia creanţelor clienţi considerate incerte la inventarul
exerciţiului N: clientul A: creanţa inclusiv TVA 119.000 lei, grad de recuperare 75 %; clientul B:
creanţa inclusiv TVA l.190.000 lei, grad de recuperare 40 %; clientul C: creanţa inclusiv TVA
952.000 lei, grad de recuperare 60 %; client D: creanţa inclusiv TVA 357.000 lei, grad de
recuperare 80 %. Cunoscând ponderea aferentă ajustării pentru deprecierea creanţelor clienţi,
valoarea acesteia este:
Clientul A Clientul B Clientul C Clientul D
a) 75.000 400.000 480.000 240.000
b) 89.250 407.600 571.200 285.600
c) 14.250 76.000 91.200 102.600
d) 25.000 600.000 320.000 60.000
e) 50.000 1.200.000 640.000 120.000
a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.
111. La intervalul de închiderea exerciţiului N s-a constatat o creanţă incertă (dubioasă) a unui client B
în valoare de 7.140 lei, inclusiv TVA, grad de recuperare 60%. În cursul şi la închiderea exerciţiului
N+1 s-a constatat că B a făcut o plată definitivă în contul datoriilor sale numai pentru suma de
4.165 lei, restul fiind considerat irecuperabil. Înregistrările din anul N+1 sunt:
a. 4.165 lei 5121 = 4118 4.165 lei

3.600 lei 491 = 7814 3.600 lei
2.500 lei 654 = 4118 2.975 lei
475 lei 4424
b. 4.165 lei 5121 = 4118 4.165 lei

2.400 lei 491 = 7814 2.400 lei
2.500 lei 654 = 4118 2.975 lei
475 lei 4427
c. 4.165 lei 5121 = 4118 3.500 lei

4472 665 lei
2.400 lei 491 = 7814 2.400 lei
2.975 lei 654 = 4118 2.975 lei
d. 4.165 lei 5121 = 4118 4.165 lei

4.165 lei 491 = 7814 4.165 lei
2.500 lei 654 = 4118 2.975 lei
475 lei 4427
e. 3.500 lei 5121 = 4118 4.165 lei

665 lei 4427
3.500 lei 491 = 7814 3.500 lei
2.975 lei 6814 = 419 2.975 lei
112. Dispuneţi de următoarele date la închiderea exerciţiului N: impozit pe profit calculat şi înregistrat la
30.11.N – 800 lei, din care plătit 500 lei; veniturile aferente exerciţiului N – 28.000 lei, din care
dividende încasate 2.000 lei; cheltuielile aferente exerciţiului N – 6.000 lei, din care cheltuieli de
protocol nedeductibile 400 lei şi amenzi plătite autorităţilor române 1.100 lei. Cota de impozit pe
profit este 16%. Care este suma impozitului pe profit datorat şi de plătit pe exerciţiul N?
Impozit datorat Impozit de plătit

a) 3.568 lei 3.568 lei
b) 3.568 lei 2.768 lei
c) 3.520 lei 3.020 lei
33
d) 3.520 lei 3.068 lei
e) 3.568 lei 3.068 lei
a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.
113. Se cunosc următoarele date privind stocurile de materii prime: stoc iniţial 2.000 buc a 0.50 lei/buc;
intrări 1.000 buc a 0.80 lei/buc; ieşiri 2.200 buc. Care este valoarea ieşirilor şi a stocului final,
determinate după metodele: costului mediu ponderat (CMP) şi ultimului intrat primului ieşit
(LIFO)?
CMP LIFO
a) 1.320/480 1.160/640
b) 1.320/480 1.400/400
c) 1.100/700 1.160/640
d) 1.320/640 1.400/400
e) 1.400/400 1.320/480
a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.
114. SC FIUL SA prezintă următoarele date privind stocurile de materii prime: stoc iniţial 2.000 buc a
0.5 lei/buc; intrări 1.000 buc a 0.8 lei/buc; ieşiri 1.900 buc. Care este valoarea ieşirilor şi a stocului
final, determinate după metodele: primul intrat-primul ieşit (FIFO) şi ultimul intrat primul ieşit
(LIFO)?
FIFO LIFO
a) 950/700 1.250/550
b) 1.250/550 950/850
c) 1.900/1.100 1.100/1.900
d) 1.140/660 1.250/850
e) 950/850 1.250/550
a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.
115. Se cunosc următoarele date privind stocurile de produse finite: stoc iniţial 500 buc a 1 leu/buc;
intrări I 350 buc a 0,9 lei/buc; intrări II 100 buc a 1,35 lei/buc; ieşiri 480 buc. Valoarea ieşirilor s-a
calculat a fi 480 lei, iar stocul final este de 470 lei.
Identificaţi care metodă de evaluare a stocurilor la ieşire am utilizat:
a. costul mediu ponderat (CMP);

b. primul intrat primul ieşit (FIFO);
c. ultimul intrat primul ieşit (LIFO);
d. metoda preţului prestabilit;
e. identificarea fizică a stocurilor la ieşire (IS).
116. La SC MEN SA se înregistrează obţinerea de produse finite în următoarele condiţii: cost prestabilit
(antecalculat) 10 lei/buc.; cost efectiv la sfârşitul lunii 12 lei/buc., pentru cele 2.500 de bucăţi
obţinute în cursul lunii. În condiţiile aplicării metodei de contabilizare – inventar permanent care
este formula contabilă privind înregistrarea produselor finite obţinute:
a. 345 = 711 25.000 lei
b. 345 = 711 30.000 lei
c. 348 = 345 5.000 lei
34
d. 345 = 711 25.000 lei
348 = 711 5.000 lei
e. 345 = 711 30.000 lei

348 = 711 5.000 lei
117. SC MURA SA prezintă următoarea situaţie privind creanţele comerciale incerte în litigiu:
- sold cont 4118 = 952.000 lei;
- sold creditor 4428 = 152.000 lei (TVA aferentă creanţei în litigiu);
- sold cont 491 = 500.000 lei.
În urma hotărârii judecătoreşti definitivă şi irevocabilă se încasează 60% din valoarea creanţei, iar
restul este trecut pe cheltuieli. Care sunt înregistrările contabile efectuate în această situaţie?
a. 5121 = 4118 571.200 lei

654 = 4118 380.800 lei
b. 5121 = 4118 571.200 lei

654 = 4118 320.000 lei
491 = 7814 300.000 lei
c. 5121 = 4118 571.200 lei

4428 = 4427 91.200 lei
% = 4118 380.800 lei
654 320.000 lei
4428 60.800 lei
491 = 7814 500.000 lei
d. 5121 = 4118 571.200 lei

4428 = 4427 152.000 lei
654 = 4118 380.800 lei
491 = 7814 500.000 lei
e. 5121 = 4118 952.000 lei

491 = 7814 500.000 lei
118. Se primeşte în urma unui contract încheiat cu o bancă, un credit bancar pe termen scurt în sumă de
10.000 lei. Rata dobânzi 10% , perioada 6 luni.
Să se înregistreze primirea creditului şi înregistrarea dobânzii aferente.
a. 5121 = 162 10.000 lei

666 = 1682 500 lei
b. 5121 = 5191 10.000 lei

666 = 5198 1.000 lei
c. 5121 = 5191 10.000 lei

666 = 5198 500 lei
d. 5121 = 462 10.000 lei

666 = 5198 500 lei
e. 5121 = 167 10.000 lei

666 = 1687 500 lei
35
119. SC CRAI SA prezintă situaţia următoarelor elemente: cumpărări de stocuri 1.000 lei, consum de
stocuri 900 lei; salarii datorate 2.000 lei; salarii plătite 25.000 lei; servicii nefacturate primite de la
terţi 1.000 lei; amortizări 1.600 lei; stocuri iniţiale produse finite la cost de producţie 100 lei;
produse obţinute la cost de producţie 5.300 lei; produse vândute la preţ de vânzare 6.000 lei;
produse încasate la preţ de vânzare 6.500 lei; produse vândute la preţ de vânzare dar nefacturate 400
lei şi stocuri de produse nevândute la cost de producţie 800 lei.
Să se determine mărimea profitului contabil, ştiind că se utilizează pentru evidenţa stocurilor
inventarul permanent.
a. 1.800 lei b. 1.600 lei c. 1.700 lei d. 6.200 lei e. 600 lei
120. SC RULA SA vinde mărfuri la preţ de vânzare cu amănuntul. Situaţia în cursul lunii iunie se
prezintă astfel: stoc de marfă la 01.06.N evaluat la preţ de vânzare, inclusiv TVA 952.000 lei; în
cursul lunii s-au efectuat următoarele operaţii : cumpărări de mărfuri pe data de 15.06.N, cost de
achiziţie 5.000.000 lei, TVA 19%; vânzări de mărfuri în cursul lunii, preţ de vânzare, inclusiv TVA
3.332.000 lei. Adaosul comercial practicat de societate este de 40%, în aceste condiţii să se
determine costul de achiziţie al mărfurilor vândute în cursul lunii iunie şi soldul final al contului
371.
Cost mărfuri vândute Sold final 371

a) 3.332.000 lei 5.355.000 lei
b) 800.000 lei 5.355.000 lei
c) 2.000.000 lei 8.687.000 lei
d) 2.000.000 lei 5.950.000 lei
e) 2.800.000 lei 952.000 lei
a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.
121. SC ILI SA răscumpără de la bursă obligaţiunile proprii, în număr de 8.000 buc, având preţul de
rambursare de 210 lei/buc şi preţul de răscumpărare de 200 lei/buc. Cum se înregistrează
răscumpărarea şi anularea obligaţiunilor ?
a. 505 = 5121 1.600.000 lei

161 = % 1.680.000 lei
505 1.600.000 lei
764(768) 80.000 lei
b. 505 = 5121 1.680.000 lei

% = 505 1.680.000 lei
161 1.600.000 lei
664 80.000 lei
c. 161 = % 1.680.000 lei

505 1.600.000 lei
764 80.000 lei
d. 505 = 5121 1.680.000 lei

161 = 505 1.680.000 lei
e. 161 = 5121 1.680.000 lei
36
122. O societate comercială client, înregistrează 100 buc ambalaje de transport, refolosibile, a 200
lei/buc, facturate de furnizor. Din ambalajele primite, restituie 90 buc, iar 10 buc, le reţine pentru
nevoi proprii, comunicând această situaţie furnizorului. Care sunt înregistrările contabile efectuate
de client ?
a. 409 = 401 20.000 lei

401 = 409 18.000 lei
381 = 409 2.000 lei
4426 = 401 380 lei
b. % = 401 2.380 lei

381 2.000 lei
4426 380 lei
c. % = 409 2.380 lei

381 2.000 lei
4426 380 lei
d. 409 = 401 20.000 lei

401 = 409 20.000 lei
% = 401 2.380 lei
381 2.000 lei
4426 380 lei
e. 419 = 401 20.000 lei

401 = 419 18.000 lei
% = 401 2.380 lei
381 2.000 lei
4426 380 lei
123. SC DODAC SA vinde o imobilizare corporală în următoarele condiţii: preţ de vânzare fără TVA
5.000 lei, valoarea de intrare 1.800 lei, amortizarea cumulată 1.000 lei, ajustarea pentru depreciere
constituit 100 lei. La nivelul contului de profit şi pierdere va apărea :
a. rezultat extraordinar pozitiv 4.600 lei;
b. rezultatul exerciţiului după impozitare 4.200 lei;
c. rezultatul din exploatare pozitiv 4.300 lei;
d. rezultatul financiar 100 lei;
e. rezultatul curent 4.100 lei.

124. Dispuneţi de următoarele date privind stocurile de materii prime : preţ de cumpărare la intrare 9.000
lei; cheltuielile de achiziţie accesorii (cheltuieli de transport, manipulare, depozitare etc.) 2.000 lei;
ajustări pentru depreciere contabilizate la închiderea exerciţiului N 1.000 lei. La sfârşitul
exerciţiului N+ 1, valoarea de inventar a acestor stocuri de materii prime este de 9.000 lei.
Cum şi cu ce sumă vor fi influenţate ajustările pentru deprecierea materiilor prime
existente ?
a. creşterea ajustărilor cu 2.000 lei ;

b. scăderea ajustărilor cu 1.000 lei ;
37
c. creşterea ajustărilor cu 1.000 lei ;
d. scăderea ajustărilor cu 2.000 lei ;
e. valoarea ajustărilor nu se modifică.
125. In cazul metodei de amortizare degresiva, amortizarea nu se calculeaza prin multiplicarea

cotelor de amortizare liniara cu unul dintre coeficientii urmatori:
a. 1,5 - daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este intre 2 si 5
ani;
b. 2,0 - daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este intre 5 si 10
ani;
c. 2,5 - daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este intre 10 si
15 ani;
d. 2,5 - daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este intre 15 si
25 ani;
e. 3,0 - daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este mai mare de
25 ani.
126. O societate comerciala a realizat venituri din orice sursa în sumă de 10.000 lei cu cheltuieli
aferente de 5.000 lei , dintre care cheltuieli cu impozitul pe profit în suma de 1.000 lei. Veniturile
din dividende sunt de 2.000 lei iar capitalul social subscris varsat de 500 lei.
Sa se calculeze impozitul pe profit in conditiile constituirii rezervei legale ştiind că, cota
impozitului pe profit este de 16%, profit repartizabil la rezerva legală 5% din profitul contabil.
a. 246,00 lei
b. 426,80 lei
c. 624,00 lei
d. 800,00 lei
e. 608,00 lei
127. O intreprindere produce si vinde produse finite pentru care se cunosc: cheltuielile variabile unitare
10 u.m. / buc., pretul unitar de vanzare 12 u.m. / buc., cheltuielile fixe ale perioadei 24 u.m.
Ce cantitate de produse trebuie fabricata si vanduta pentru a realiza un profit de 6 u.m. si care este
valoarea productiei vandute la pragul de rentabilitate:
a 10 buc.; 96 u.m.
b 6 buc.; 57 u.m.
c 24 buc.; 230 u.m.
d 12 buc.; 192 u.m.
e 15 buc.; 144 u.m.
128. O intreprindere industriala realizeaza rondele metalice circulare, cu diametre diferite, din acelasi
material si de aceiasi grosime, conform tabelului:
Diametrul rondelei Cantitate fabricata Cheltuieli materiale

(mm) (buc.) (u.m.)
20 6.000
30 4.000 54.000
40 3.000
Nota: Pierderile de prelucrare se neglijeaza.

Costul unitar al fiecarui tip de rondela (in unitati monetare) este:
38
20 mm 30 mm 40 mm 20 mm 30 mm 40 mm
a) 2,0 4,5 8,0 d) 2,0 6,75 16,0
b) 3,0 3,5 9,0 e) 4,0 9,0 16,0
c) 2,0 3,0 4,0
a a
b b
c c
d d
e e
ChIND.
129. Relaţia de calcul: CotaJ = × B j = Ks × B j , în care ChIND reprezintă cheltuieli indirecte iar Bj
∑ Bj
bazele de repartizare, ilustrează în Contabilitatea de gestiune procedeul:
a Reiterării;
b Calculului algebric;
c Suplimentării, în forma clasică (a coeficientului unic);
d Suplimentării, în forma cifrelor relative de structură (a ponderilor);
e Indicilor de echivalenţă, în varianta cifrelor în mărimi absolute;
130. Anumite înregistrări contabile din Contabilitatea financiară se regăsesc şi în Contabilitatea de

gestiune, în conturi specifice. Astfel, înregistrării contabile:
641 = 421, (pentru personalul direct productiv) îi corespunde, corespunzător metodei globale,
înregistrarea:
a 921 = 901
b 902 = 921
c 923 = 901
d 933 = 921
e 924 = 901
131. O intreprindere produce geamuri de aceiasi calitate, conform urmatorului nomenclator:
Grosimea geamului Dimensiunile Cantitatea Cheltuieli de productie

(mm) geamului (m) (bucati) (u.m.)
2 2 × 1,50 6.000
3 4 × 0,75 4.000 1.296.000
4 3 × 1,00 3.000
Costul unitar al fiecarei folii de geam, in unitati monetare, este:

2 mm 3 mm 4 mm 2 mm 3 mm 4 mm
a) 70,0 105,0 140,0 d) 65,0 105,0 147,5
b) 48,0 80,0 95,0 e) 72,0 108,0 144,0
c) 20,0 30,0 40,0
a a
b b
c c
d d
e e
39
132. La o rafinarie s-au obtinut in productie cuplata, in cursul lunii, 200 hectolitri de benzina si 300
hectolitri de motorina. Cheltuielile totale de productie au fost de 1.080 u.m. Puterea calorica pentru
benzina este de 12 kcal/l iar pentru motorina de 10 kcal/l, ambele produse fiind considerate produse
principale.
Care este costul de productie total pentru fiecare dintre cele doua sortimente de produse?
Benzina Motorina Benzina Motorina

1 200 u.m. 600 u.m. 4 200 u.m. 480 u.m.
2 480 u.m. 600 u.m. 5 300 u.m. 600 u.m.
3 480 u.m. 300 u.m.
a 1
b 2
c 3
d 4
e 5
133. O intreprindere fabrica sortimentele de produse A si B pentru care cheltuielile directe de productie
sunt: A = 100 u.m.; B = 300 u.m. Produsele A se fabrica numai in sectia I, iar produsele B in
sectiile I si II. Cheltuielile comune ale sectiei I sunt de 80 u.m., iar ale sectiei II de 50 u.m. La
produsele A, productia in curs de executie la inceputul perioadei a fost de 80 u.m., iar la produsele
B, la finele perioadei, a fost de 10 u.m.
Bazele de repartizare ale cheltuielilor indirecte de productie le reprezinta cheltuielile directe.
Care este costul de productie efectiv al produselor A si B ?
Produsele A Produsele B Produsele A Produsele B

1 100 u.m. 500 u.m. 4 300 u.m. 500 u.m.
2 300 u.m. 400 u.m. 5 200 u.m. 300 u.m.
3 200 u.m. 400 u.m.
a 1
b 2
c 3
d 4
e 5
134. Conform normelor contabile romanesti, contul 902 "Decontari interne privind productia obtinuta"
poate functiona astfel:
a) 921 = 902 d) 923 = 902

b) 922 = 902 e) 902 = 931
c) 902 = 921
a a
b b
c c
d d
e e
40
135. Aplicarea procedeului indicilor de echivalenta presupune parcurgerea unor etape intr-o anumita
ordine de succesiune.
Care dintre etapele enuntate nu este corecta?
a Alegerea parametrilor si fixarea parametrului de baza;

b Calculul indicilor (rapoartelor) de echivalenta;
c Echivalarea calculatorie a productiei fabricate;
d Calculul costurilor pe unitatea conventionala;
e Decontarea costului produselor obtinute.
Bj
136. Relaţia de calcul: CotaJ = ChIND . × = ChIND × G j , în care ChIND reprezintă cheltuieli indirecte
∑B j
iar Bj bazele de repartizare ilustrează în Contabilitatea de gestiune procedeul:
a Reiterării;
b Calculului algebric;
c Suplimentării, în forma clasică (a coeficientului unic);
d Suplimentării, în forma cifrelor relative de structură (a ponderilor);
e Indicilor de echivalenţă, în varianta cifrelor în valori absolute;
137. O intreprindere fabrica doua sortimente de produse A si B. Cheltuielile de productie directe sunt
pentru A = 20 u.m. si pentru B = 30 u.m. Cheltuielile indirecte de productie sunt de 53 u.m., din
care cheltuielile fixe reprezinta 15 u.m.
Gradul de activitate al intreprinderii in perioada analizata este de 80 %.
Care este costul de productie efectiv al sortimentelor A si B ?
Sortimentul Sortimentul Sortimentul A Sortimentul B

A B
a) 53 u.m. 45 u.m. d) 40 u.m. 60 u.m.
b) 30 u.m. 50 u.m. e) 80 u.m. 30 u.m.
c) 15 u.m. 40 u.m.
a a
b b
c c
d d
e e
138. La nivelul unei intreprinderi se cunosc urmatoarele elemente: cifra de afaceri 150 u.m.; costul
complet 250 u.m.; costurile (cheltuielile) variabile (totale) 50 u.m., care conduc la urmatoarea cifra
de afaceri la pragul de rentabilitate:
a 200 u.m.
b 300 u.m.
c 250 u.m.
d 50 u.m.
e 150 u.m.
41
139. Cheltuielile directe de productie sunt, de regula, cheltuielile care:
a Raman constante cu modificarea volumului fizic al productiei fabricate;

b Nu se pot identifica pe produse, lucrari, servicii s.a. in momentul efectuarii lor;
c Nu se includ in costul produselor obtinute;
d Nu se regasesc in contabilitatea de gestiune ci numai in contabilitatea financiara;
e Se identifica pe obiecte de calculatie in momentul efectuarii lor;
 Nr 
140. Relaţia de calcul: SA = C F × 1 −  , în care CF sunt costurile fixe; Nr este nivelul real (realizat) al
 Nn 
activităţii; Nn este nivelul normal (planificat) al activităţii, calculează în Contabilitatea de gestiune,
costul:
a Unitar;
b Indirect;
c Variabil;
d Direct;
e Subactivităţii;

gestiune, în conturi specifice. Astfel înregistrarea contabilă:
331 = 711, corespunde, corespunzător metodei globale, înregistrării:
a 921 = 901
b 902 = 921
c 923 = 901
d 933 = 921
e 924 = 901
142. O intreprindere fabrica trei sortimente de produse in doua sectii. Se cunosc urmatoarele informatii
privind cheltuielile indirecte de productie si bazele de repartizare ale acestora pe produse:
Sectia I Sectia II
Cheltuieli indirecte 15,0 u.m. 8,0 u.m.
Baza de repartizare 3,0 u.m. 0,4 u.m.
-X- 1,5 u.m. 0,25 u.m.
-Y- 0,5 u.m. -
-Z- 1,0 u.m. 0,15 u.m.
Cheltuielile directe pentru produsul "X" insumeaza 25,0 u.m., pentru produsul "Y" = 20,0 u.m. iar
pentru produsul "Z" = 15,0 u.m. Ştiind ca la inceputul perioadei exista productie in curs de executie
in valoare de 1,0 u.m. pentru produsele "X" si "Y", iar la sfarsitul perioadei exista productie in curs
de executie in valoare de 1,0 u.m. pentru produsele "Y" si "Z", calculati folosind procedeul
suplimentarii in varianta coeficientilor selectivi care sunt cheltuielile efective pentru cele trei
sortimente de produse.
X Y Z X Y Z
a) 38,5 22,5 22,0 d) 37,5 22,5 20,0
b) 25,0 12,5 13,5 e) 15,0 2,5 7,0
c) 35,5 25,0 15,0
42
a a
b b
c c
d d
e e
143. Conform normelor contabile romanesti, contul 922 "Cheltuielile activitatilor auxiliare" poate
functiona (in analitic) astfel:
1 922x = 922y 4 931 = 922

2 922 = 933 5 903 = 922
3 901 = 922
a 1
b 2
c 3
d 4
e 5
144. Cheltuielile indirecte de productie sunt, de regula, cheltuielile care:
a Nu se includ in costul produselor obtinute;

b Se colecteaza pe locuri si perioade de gestiune si se repartizeaza pe produse si
servicii;
c Sunt efectuate pentru a produce: apa industriala, energie termica si energie
electrica;
d Sunt efectuate de catre compartimentele de conducere si administratie a
intreprinderii;
e Se identifica pe obiecte de calculatie in momentul efectuarii lor.
C A − C AE
145. Relaţia de calcul: , în care CA reprezintă cifra de afaceri, CAE cifra de afaceri la pragul
CA
de rentabilitate, ilustrează în Contabilitatea de gestiune (metoda Direct Costing):
a pragul de rentabilitate
b coeficientul de siguranţă dinamic
c intervalul de siguranţă;
d marja pe costuri variabile
e participarea fiecărui produs (lot) la acoperirea costurilor fixe şi la obţinerea
profitului

gestiune, în conturi specifice. Astfel înregistrării contabile:
345 = 711, (la preţ prestabilit) îi corespunde, corespunzător metodei globale, înregistrarea:
a 921 = 901
b 902 = 921
c 923 = 901
d 933 = 921
43
e 931 = 902
147. O intreprindere fabrica trei sortimente de paine de aceeasi calitate:

A = 2.000 buc., B = 3.000 buc., C = 4.000 buc.
Cheltuielile de productie colectate sunt de 50.000.000 u.m. Repartizarea cheltuielilor de productie
se face in functie de greutatea produselor stiind ca acestea au urmatoarele caracteristici: A = 1 Kg,
B = 2 Kg, C = 3 Kg.
Folosind procedeul cifrelor de echivalenta in marimi absolute, calculati costul unitar al celor trei
sortimente de produse.
A B C A B C
a) 2.500 u.m. 5.000 u.m. 7.500 u.m. d) 3.000 u.m. 4.000 u.m. 5.000 u.m.
b) 2.000 u.m. 4.000 u.m. 6.000 u.m. e) 1.500 u.m. 4.000 u.m. 5.500 u.m.
c) 1.000 u.m. 2.000 u.m. 3.000 u.m.
a a
b b
c c
d d
e e
148. O intreprindere prezinta datele din tabelul alaturat.
PERIOADA PRODUCŢIA CH. INDIRECTE

(luna) Q (ore) Ch. (u.m.)
1) Ianuarie 2.100 51.000
2) Februarie 1.900 49.000
3) Martie 2.000 50.000
Conform procedeelor de delimitare a cheltuielilor indirecte de productie, in cheltuieli variabile si

cheltuieli fixe, sa se determine cheltuielile standard ale lunii mai, in conditiile unei productii
preconizate de 2.200 ore:
a 51.000 u.m.
b 2.000 u.m.
c 50.000 u.m.
d 49.000 u.m.
e 52.000 u.m.
149. Conform normelor contabile romanesti, contul 933 "Costul productiei in curs de executie" poate
functiona astfel:
1 933 = 921 4 933 = 925

2 933 = 923 5 925 = 933
3 933 = 924
a 1
b 2
c 3
d 4
e 5
44
150. Cheltuielile variabile sunt, de regulă, cheltuielile care:
a Rămân relativ constante cu modificarea volumului fizic al producţiei fabricate;

b Nu se pot identifica pe obiecte de calculaţie în momentul efectuării lor;
c Îşi modifică nivelul total odată cu modificarea volumului fizic al producţiei
realizate;
d Îşi modifică nivelul total odată cu trecerea timpului;
e Se referă la o perioadă variabilă de gestiune;
151. Relaţia de calcul: CA - CAE , în care CA reprezintă cifra de afaceri, CAE reprezintă cifra de afaceri la
pragul de rentabilitate, ilustrează în Contabilitatea de gestiune (metoda Direct Costing):
a pragul de rentabilitate;
b participarea fiecărui produs (lot) la acoperirea costurilor fixe şi la obţinerea
profitului
c coeficientul de siguranţă dinamic
d intervalul de siguranţă
e marja pe costuri variabile
152. Într-o sectie de confectii s-au obtinut, din acelasi fel de material, trei sortimente de paltoane, de trei
marime diferite, si anume:
A = 20 buc., B = 30 buc., C = 40 buc., cu cheltuieli totale de 2.600 u.m.
Care este costul efectiv unitar de productie cunoscandu-se ca preturile de vanzare unitare ale
produselor sunt: A = 37,5 u.m./ buc.; B = 50,0 u.m./ buc., C = 25,0 u.m./ buc.?
A B C
a) 30 u.m. / buc.; 40 u.m. / buc.; 20 u.m. / buc.
b) 25 u.m. / buc.; 30 u.m. / buc.; 40 u.m. / buc.
c) 40 u.m. / buc.; 25 u.m. / buc.; 60 u.m. / buc.
d) 20 u.m. / buc.; 40 u.m. / buc.; 25 u.m. / buc.
e) 30 u.m. / buc.; 40 u.m. / buc.; 50 u.m. / buc.
a a
b b
c c
d d
e e
153. O societate comerciala are in nomenclatorul de fabricatie 5 sortimente de produse, pentru care se
cunosc:
Costul
Produsul
(cheltuielile) Pretul de vanzare
(Sortimentul
variabil unitar (u.m.)
)
(u.m.)
A 50 100
B 1.000 3.000
C 250 1.000
D 10 50
E 100 600
45
În cazul in care se doreste pastrarea unui singur produs in fabricatie, conform metodei de
calculatie Direct costing (factor de acoperire) care va fi acesta?
a A
b B
c C
d D
e E
154. În raport de specificul procesului tehnologic, pentru calculul costului unitar se folosesc o serie de
procedee specifice.
Care dintre procedeele enuntate mai jos nu corespunde enuntului?
a procedeul diviziunii simple;

b procedeul valorii ramase;
c procedeul cifrelor de echivalenta;
d procedeul indicilor de echivalenta;
e procedeul suplimentarii.
155. Una din metodele de calculaţie a costurilor de tip parţial este

a metoda target- costing
b metoda globală
c metoda pe faze
d metoda Direct Costing
e metoda costurilor normate

gestiune, în conturi specifice. Astfel, înregistrării contabile:
601 = 301, îi corespunde, conform metodei globale, înregistrarea:
a 921 = 901
b 902 = 921
c 923 = 901
d 933 = 921
e 924 = 901
157. O intreprindere industriala realizeaza bile de rulment, de aceiasi calitate, conform nomenclatorului:
Diametrul bilei Cantitatea Cheltuieli de productie

(mm) produsa (buc.) (u.m.)
2 6.000.000
3 4.000.000 52.200.000
4 3.000.000
Nota: Pierderile de prelucrare se neglijeaza.

Costul fiecarei bile de rulment (in unitati monetare) este:
2 mm 3 mm 4 mm 2 mm 3 mm 4 mm
a) 1,2 1,8 2,4 d) 1,2 4,05 9,6
b) 2,9 4,35 5,8 e) 1,5 5,0 9,5
c) 4,0 13,5 32,0
46
a a
b b
c c
d d
e e
158. Decontarea prestatiilor reciproce dintre sectiile auxiliare se bazeaza pe urmatorul procedeu:
a procedeul cifrelor de echivalenta;

b procedee de delimitare a cheltuielilor de productie in variabile si fixe;
c procedeul calculului algebric;
d procedeul indicilor de echivalenta;
e procedeul celor mai mici patrate;
159. În cadrul metodei de calculatie a costurilor Direct costing, cheltuielile variabile unitare:
a răman relativ constante cu modificarea volumului fizic al productiei realizate
b se pot identifica pe obiecte de calculaţie în momentul efectuării lor
c isi modifică volumul odată cu modificarea volumului fizic al productiei realizat
d sunt fixe în raport cu timpul de lucru
e se referă la o perioadă fixă de gestiune
160. Procedeul indicilor de echivalentă se aplică atunci cand:
a nu toate produsele obtinute simultan sunt considerate produse principale;

b produsele se prelucrează din materiale diverse cu un consum diferit de forţă de
muncă;
c acelasi material se prelucrează în diverse produse cu un consum diferit de fortă de
muncă;
d toate produsele obtinute simultan sunt considerate produse secundare;
e produsele se prelucrează din materiale diverse cu acelasi consum de fortă de
muncă;
161. O intreprindere realizeaza trei sortimente de produse in trei sectii.

Dispuneti de urmatoarele date privind cheltuielile indirecte de productie si bazele de repartizare ale
acestora pe produse:
Sectia I Sectia II Sectia III

Cheltuieli indirecte 15.000 u.m. 8.000 u.m. 5.000 u.m.
Bazele de repartizare 3.000 u.m. 400 u.m. 5.000 u.m.
-A 1.500 u.m. 250 u.m. -
-B 500 u.m. - 2.000 u.m.
-C 1.000 u.m. 150 u.m. 3.000 u.m.
Care sunt cotele cheltuielilor indirecte de productie repartizate asupra produselor si inregistrarile
contabile aferente ?
47
1 % = 923 23.000 u.m. 4 % = 923 28.000 u.m.
923/A 12.500 u.m. 931/A 12.500 u.m.
923/B 2.500 u.m. 931/B 5.000 u.m.
923/C 8.000 u.m. 931/C 10.500 u.m.
2 % = 923 3.400 u.m. 5 % = 923 28.000 u.m.
921/A 1.750 u.m. 921/A 12.500 u.m.
921/B 500 u.m. 921/B 4.500 u.m.
921/C 1.150 u.m. 921/C 11.000 u.m.
3 % = 923 1.150 u.m.
901/A 425 u.m.
901/B 400 u.m.
901/C 325 u.m.
a 1
b 2
c 3
d 4
e 5
48
B. DISCIPLINE DE SPECIALITATE
2. Informatică de gestiune
1. O interogare in Access permite, intre altele:
a. vizualizarea sau modificarea atributelor, precum si sortarea inregistrarilor intr-o ordine

specificata.
b. vizualizarea sau modificarea datelor, precum si modificarea structurii bazei de date.
c. vizualizarea sau modificarea datelor, precum si proiectarea bazei de date.
d. vizualizarea sau modificarea datelor, precum si sortarea inregistrarilor intr-o ordine specificata.
e. vizualizarea sau modificarea datelor, precum si introducerea evenimentelor intr-o baza de date.
2. Secventa urmatoare de comenzi:

If A< B then
C=B-A
Else
If A=B then
C=0
Else
C=A-B
Print “C=”,C
End If
End If
pentru A=3 si B=10 afiseaza:
a. C=3
b. C=0
c. C=7
d. nu afiseaza nimic
e. C=10
3. Se considera tabelul MAT:
Nr. Cod Mat UM Cant Pret_u

1 21123 Tabla kg 1221 150000
2 31221 Cot kg 1550 120000
3 41124 Con kg 15500 130000
Care este rezultatul urmatoarei interogari:

SQL> SELECT SUM (Pret_u) As Total
FROM MAT;
a. 150000
b. 130000
c. 120000
e. 400000
1
4. Sa se stabileasca care varianta este corecta pentru urmatoarea secventa de program
scrisa pentru problema: Sa se calculeze profitul (profit) sau pierderea (-profit) din vanzari pentru un
produs la care se cunosc costul de productie (cost) si pretul de vanzare (pret).
a. Dim cost As Integer
Dim pret As Integer
Dim profit As Integer
cost=InputBox(„Costul; este: ”)
pret=InputBox(„Pretul este: „)
profit = pret – cost Then
If pret > cost
MsgBox “Profitul este: “ &profit
Else
MsgBox „Pierderea este: „&(-profit)
b. Dim cost As Integer

Dim pret As Integer
profit = pret - cost
If pret > cost Then
Else
MsgBox “Pierderea este: “ &(-profit)
End If
c. Dim cost As Integer

Dim pret As Integer
If pret > cost Then
Or
End If
d. Dim cost As Integer

Dim pret As Integer
Daca pret > cost Atunci
Altfel
End Daca
e. Dim cost As Integer

Dim pret As Integer
2
If pret > cost
Else
End If
5. În Access, afisarea proprietatilor unui obiect se face:

a. pe grupe de proprietati, fiecare grupa de proprietati aflandu-se pe cate o fisa.
b. pe grupe de activitati, fiecare grupa de activitati avand semnificatia descrisa printr-
un simbol.
c. pe grupe de sarcini, fiecare sarcina avand precizate numere de ordine.
d. pe grupe de proprietati, fiecare grupa de proprietati indicand formatul unui obiect.
e. pe grupe de proprietati, fiecare grupa de proprietati indicand o lista de actiuni la
care este posibil a raspunde obiectul caruia ii sunt asociate, ca urmare a aparitiei
unor evenimente.

If A< B then
C=B-A
Else
If A=B then
C=0
Else
C=A-B
Print “C=”,C
End If
End If
a. C=-7
b. C=0
c. C=7
e. C=10

1 21123 Tabla kg 1221 170000
2 31221 Cot kg 1550 120000
3 41124 Con kg 15500 130000
SQL> SELECT AVG (Pret_u) As media
FROM MAT;
a. 170000
b. 120000
c. 140000
e. 420000
3
scrisa pentru problema:
Sa se calculeze valoarea totala (val_tot) a 10 produse perisabile aflate intr-un depozit, dupa o
perioada de depozitare, cunoscand categoriile de produse (definite prin cod_produs) si valoarea
acestor produse (val) la inceputul perioadei de depozitare. Valoarea finala (val_f) a fiecarui produs
se calculeaza cu formula val_f=val*(1-coef_peris), unde coeficientii de perisabilitate (coef_peris) se
evalueaza astfel: daca cod_produs<1000, coef_peris=0; daca cod_produs<2000, coef_peris=0,05;
daca cod_produs<3000, coef_peris=0,1; daca cod_produs>=3000, coef_peris=0,5.
a. val_tot = 0
For i=1 To 10
cod_produs(i)=InputBox (“Cod produs: “)
valo(i)=InputBox(“Valoare: “)
Select Case cod_produs(i)
Case Is < 1000
coef_peris=0
Case Is < 2000
coef_peris=5/100
Case Is < 3000
coef_peris=10/100
Case Is >=3000
coef_peris=50/100
val_f(i) = valo(i)*(1-coef_peris)
val_tot=val_tot+val_f(i)
Next i
b. val_tot = 0
For i=1 To 10
Case Is < 1000
coef_peris=0
Case Is < 2000
coef_peris=5/100
Case Is < 3000
coef_peris=10/100
Case Is >=3000
coef_peris=50/100
End Select
c. val_tot = 0
For i=1 To 10
Case Is < 1000
coef_peris=0
Case Is < 2000
coef_peris=5/100
Case Is < 3000
4
coef_peris=10/100
Case Is <=3000
coef_peris=50/100
End Select
Next i
d. val_tot = 0
For i=1 To 10
Case Is < 1000
coef_peris=0
Case Is < 2000
coef_peris=5/100
Case Is < 3000
coef_peris=10/100
Case Is >=3000
coef_peris=50/100
End Select
Next i
e. val_tot = 0
For i=1 To N
Case Is < 1000
coef_peris=0
Case Is < 2000
coef_peris=5/100
Case Is < 3000
coef_peris=10/100
Case Is >=3000
coef_peris=50/100
End Select
Next i
9. În Access, functiile Sum, Min, Max, Avg si Count asigura efectuarea interogarilor:
a. de actiune
b. asupra unei anumite date
c. de grup
d. de stergere
e. de adaugare
5
C=A-B
Select Case C
Case Is < 0
C=C+A
Case Is > 0
C=C-B
Case 0
C = 100
End Select
Print "C=", C
a. C=5
b. C=0
c. C=100
e. C=10

1 21123 Tabla kg 1221 170000
2 31221 Cot kg 1550 120000
3 41124 Con kg 15500 130000

SQL> SELECT MIN (Pret_u) As pu_min
FROM MAT;
a. 170000
b. 120000
c. 130000
e. 420000
scrisa pentru problema. Sa se calculeze cheltuielile totale de transport (ch_totale) pentru cinci curse,
cunoscand cheltuielile de transport specifice (ch_tp) categoriei de distanta (dist_tp).
a. ch_totale = 0
For i=1 To N
dist_tp=InputBox(“Distanta de transport: “)
Select Case dist_tp(i)
Case Is <50
ch_tp=100000
Case Is <100
ch_tp=600000
Case Is<200
ch_tp=900000
Case Is>=200
ch_tp=2000000
End Select
ch_totale=ch_totale+ch_tp
Next i
b. ch_totale = 0
6
For i=1 To 5
Case Is <50
ch_tp=100000
Case Is <100
ch_tp=600000
Case Is<200
ch_tp=900000
Case Is>=200
ch_tp=2000000
End Select
c. ch_totale = 0
For i=1 To 5
Case Is <50
ch_tp=100000
Case Is <100
ch_tp=600000
Case Is<200
ch_tp=900000
Case Is>=200
ch_tp=2000000
Next i
d. ch_totale = 0
For i=1 To 5
dist_tp(i)=InputBox(“Distanta de transport: “)
Case Is <50
ch_tp=100000
Case Is <100
ch_tp=600000
Case Is<200
ch_tp=900000
Case Is>=200
ch_tp=2000000
End Select
Next i
e. ch_totale = 0
For i=1 To 5
Case Is <50
ch_tp=100000
Case Is <100
ch_tp=600000
Case Is>200
7
ch_tp=900000
Case Is>=200
ch_tp=2000000
End Select
Next i

C=A-B
Select Case C
Case Is < 0
C=C+A
Case Is > 0
C=C-B
Case 0
C = 100
End Select
Print "C=", C
a. C=5
b. C=0
c. C=100
e. C=10

1 21123 Tabla kg 1221 170000
2 31221 Cot kg 1550 120000
3 41124 Con kg 15500 130000

SQL> SELECT MAX (Pret_u) As pu_min
FROM MAT;
a. 170000
b. 120000
c. 130000
e. 420000
15. Programul pe calculator (sau, mai simplu, programul) are in compunere, de regula,
urmatoarele tipuri de enunturi:
a. Scheme logice
b. Rezultate
c. Probleme de rezolvat
d. Pseudocod si scheme logice
e. Declaratii si instructiuni
8
scrisa pentru problema: Sa se calculeze, pentru fiecare dintre cele 14 utilaje ale unei unitati
productive, gradul de folosire (grad_fol) si pierderile datorate nefolosirilor din cauze diverse
(pierd), dupa care sa se afiseze situatia cu utilajele ale caror pierderi sunt mai mari decat 100 de
milioane de lei. Se cunosc, pentru fiecare utilaj, denumirea utilajului (den_utilaj), timpul normat
(t_norm), timpul de folosire (t_fol) si tariful pe unitatea de timp (tarif_unitar).
a. For i=1 To 14
den_utilaj=InputBox(„Denumire utilaj”)
t_normat=InputBox(„Timpul normat”)
t_fol=InputBox(„Timpul de folosire”)
tarif_unitar=InputBox(„Tariful pe unitatea de timp”)
grad_fol=(t_fol*100)/t_normat
pierd=(t_normat-t_fol)*tarif_unitar
If pierd>100000000 Then
Print den_utilaj; Tab(30); pierd; Format(„lei”)
End If
Next i
b. For i=1 To N
Print den_utilaj; Tab(30); Format(pierd, „lei”)
End If
Next i
c. For i=1 To 14
End If
d. For i=1 To 14
If pierd<100000000 Then
End If
Next i
9
e. For i=1 To 14
Next i
scrisa pentru problema: pentru o lista cu n produse la care se aplica tva, sa se calculeze si sa se
afiseze, pentru fiecare produs, taxa pe valoare adaugata – tva si valoarea cu tva - valoare, stiind:
codul produsului –codprodus, denumirea produsului – denprodus, cantitatea – cantitate si pretul
unitar - pret_unitar.
a. n=InputBox(“INTRODUCETI NUMARUL DE PRODUSE:”)

For i = 1 To n+1
If i=n+1 Then
End
Else
pret_unitar=InputBox(“Pret”)
valoare=cantitate*pret_unitar
tva=valoare*19/100
valoare=valoare+tva
Print codprodus, denprodus, cantitate, pret_unitar, valoare, tva
Next i
b. n=InputBox(“INTRODUCETI NUMARUL DE PRODUSE:”)

For i = 1 To n+1
If i=n+1 Then
End
Else
cantitate=InputBox(“Cantitate”)
tva=valoare*19/100
valoare=valoare+tva
msgbox “ “
End If
Next i
c. n=InputBox(“INTRODUCETI NUMARUL DE PRODUSE:”)

For i = 1 To n
If i=n+1 Then
End
Else
tva=valoare*19/100
10
valoare=valoare+tva
End If
Next i
d. n=InputBox(“INTRODUCETI NUMARUL DE PRODUSE:”)

For i = 1 To n+1
If i=n+1 Then
End
Else
tva=valoare*19/100
valoare=valoare+tva
End If
e. n=InputBox(“INTRODUCETI NUMARUL DE PRODUSE:”)

For i = 1 To n+1
If i=n+1 Then
tva=valoare*19/100
valoare=valoare+tva
End If
Next i

C=A-B
For i = 1 To 5 step 2
C=C-i
Next i
Print C
a. contine erori de sintaxa

b. C=0
c. C=-10
e. C=-4

C=A-B
For i = 1 To 2
Select Case C
Case Is < 0
C=C+A
Case Is > 0
C=C-B
Case 0
C = 100
11
End Select
Next i
Print "C=", C
b. C=5
c. C=-5
e. C=100
scrisa pentru problema: Sa se calculeze, pentru fiecare dintre cele 8 utilaje ale unei unitati
productive, amortizarea lunara (am_lunara) si amortizarea anuala (am_anuala), cunoscand, pentru
fiecare utilaj, denumirea utilajului (den_utilaj), valoarea initiala (val_in), durata normata de
functionare (durata_normata) si data punerii in functiune (data_pf).
a. For i=1 To 8
val_in=InputBox(„Valoarea initiala”)
durata_normata=InputBox(„Durata normata de functionare”)
data_pf=InputBox(„Data punerii in functiune”)
am_anuala=val_in/durata_normata
am_lunara=am_anuala/12
Print den_utilaj; Tab(30); Format(val_in, „#####0”); Tab(40); _
Format(am_lunara, „#####0”); Tab(50); Format(am_anuala, „#####0”)
Next i
b. For i=1 To N
Next i
c. For i=1 To 8
d. For i=1 To 8
12
Next i
e. For i=1 To 8
Next i

C=A-B
For i = 1 To 2
Select Case C
Case Is < 0
C=C+A
Case Is > 0
C=C-B
Case 0
C = 100
End Select
Next i
Print "C=", C

b. C=5
c. C=-5
e. C=100

C=A-B
For i = 1 To 2
If C < 0 Then
C=B-A
Else
If C = 0 Then
C = 100
Else
C=A-B
End If
End If
Next i
Print "C=", C

b. C=5
c. C=-5
e. C=100
13
C=A-B
For i = 1 To 2
If C < 0 Then
C=B-A
Else
If C = 0 Then
C = 100
Else
C=A-B
End If
End If
Next i
Print "C=", C

b. C=5
c. C=-5
e. C=100
24. Structurile de control alternative prezinta urmatoarele forme:
1 structura cu doua ramificatii (If…Then…Else)

2 structura de control cu mai multe ramificatii (imbricata)
3 structura de control fara contor conditionata anterior (While Do)
4 structura de control cu contor conditionata posterior (Do…For)
5 structura de control generalizata (Case-Of)
a. 2+3+4
b. 1+4+5
c. 3+4+5
d. 1+2+5
e. 2+4+5
25. Sa se stabileasca varianta corecta pentru secventa de program care se refera la

urmatoarea problema: sa se intocmeasca balanta de verificare cunoscand rulaj debitor – rdebit, rulaj
creditor – rcredit. Ca variabile de lucru se definesc tsd – total sold debitor, tsc – total sold creditor.
a. tsd=0
tsc=0
For i=1 To 3
rdebit=InputBox(„Rulaj debit”)
rcredit=InputBox(„Rulaj credit”)
tsd=tsd+rdebit
tsc=tsc+rcredit
Print rdebit,rcredit
Next i
Print “Total suma debitoare: “;tsd
Print “Total suma creditoare: “;tsc
b. tsd=0
tsc=0
14
For i=1 To 3
tsd=tsd+rdebit
tsc=tsc+rcredit
c. For i=1 To 3
tsd=tsd+ rdebit
tsc=tsc+ rcredit
Next i
d. tsd=0
tsc=0
For i=1 To 3
tsd=tsd+ rcredit
tsc=tsc+ rdebit
Next i
e. tsd=0
tsc=0
For i=0 To 3
tsd=tsd+rdebit
tsc=tsc+rcredit
Next i

C=A-B
For i = 1 To 2
If C < 0 Then
C=B-A
Else
If C = 0 Then
C = 100
Else
C=A-B
End If
15
End If
Print "C=", C
Next i
a. C= - 5 si C=5
b. C=5 si C=5
c. C=5 si C= -5
d. C= - 5 si C= - 5
e. C=100
27. Se considera tabelul MATERIALE avand urmatoarea structura: MATERIALE

(COD, DEN, UM, CANT, PRET_U).
Comanda:
SQL> SELECT * FROM MATERIALE
WHERE Pret_u BETWEEN 140 AND 170;
a. Contine erori de sintaxa

b. Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mare de 140
c. Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mare sau egal de 140 si mai mic
sau egal de 170
d. Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mic de 140 si mai mare de 170
e. Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mic de 170
28. Sa se stabileasca care este secventa de program corecta pentru urmatoarea problema:
o societate comerciala desface 25 de produse pentru care se cunosc urmatoarele date de intrare:
codprod – codul produsului; denprod – denumirea produsului; cant – cantitate; pret – pretul. Sa se
calculeze valoarea pentru fiecare produs in parte si sa se afiseze pe ecran doar acele produse pentru
care valoarea (VAL) este mai mare ca 600 RON.
a. For i=1 To 25
codprod=InputBox(„Introduceti cod produs”)
denprod=InputBox(„Introduceti denumire produs”)
cant=InputBox(„Introduceti cantitatea”)
pret=InputBox(„Introduceti pretul”)
VAL=cant*pret
If VAL >600 Then
Print Tab(2); denprod;Tab(33); VAL
End If
Next i
b. For i=1 To M
VAL=cant*pret
If VAL >600 Then
End If
Next i
c. For i=1 To 25
16
VAL=cant*pret
If VAL <600 Then
End If
Next i
d. For i=1 To 25
VAL=cant*pret*0.19
If VAL >600 Then
End If
Next i
e. For i=1 To 25
VAL=cant*pret
If VAL >600 Then
End If

C=A-B
For i = 1 To 2
Select Case C
Case Is < 0
C=C+A
Case Is > 0
C=C-B
Case 0
C = 100
End Select
Print "C=", C
Next i
a. C= - 5 si C=100
b. C=5 si C=100
c. C=0 si C= 100
d. C= - 5 si C= 5
e. C=100

Comanda:
SQL> SELECT AVG(cant) FROM MATERIALE
WHERE Pret_u >100;
a. Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mare de 100

17
b. Selecteaza cantitatea maxima pentru acele materiale pentru care pretul este mai
mare decat 100
c. Calculeaza media cantitatii materialelor pentru care pretul este mai mare decat 100
d. Calculeaza media cantitatii materialelor pentru care pretul este mai mic decat 100
e. Nu selecteaza nimic.

1 21123 Tabla kg 1221 150000
2 31221 Cot kg 1550 120000
3 41124 Con kg 15500 130000

SQL> SELECT SUM (UM) As Total
FROM MAT;
a. 150000
b. 130000
c. 120000
e. 400000

1 21123 Tabla kg 1221 170000
2 31221 Cot kg 1550 120000
3 41124 Con kg 15500 130000
SQL> SELECT AVG (UM) As media
FROM MAT;
a. 170000
b. 120000
c. 140000
e. 420000

1 21123 Tabla kg 1221 170000
2 31221 Cot kg 1550 120000
3 41124 Con kg 15500 130000
SQL> SELECT MIN (Cant) As pu_min
FROM MAT;
a. 1221
b. 120000
c. 130000
e. 420000
18
1 21123 Tabla kg 1221 170000
2 31221 Cot kg 1550 120000
3 41124 Con kg 15500 130000

SQL> SELECT MAX (Cant) As cmax
FROM MAT;
a. 15500
b. 120000
c. 130000
e. 420000

Comanda:
SQL> SELECT * FROM MATERIALE
WHERE Pret_u BETWEEN 130 AND 200
a. Contine erori de sintaxa

b. Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mare de 130
c. Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mare sau egal de 130 si mai mic
sau egal de 200
d. Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mic de 130 si mai mare de 200
e. Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mic de 200

urmatoarea problema: sa se calculeze penalitatile pentru plata furnizorilor la o societate comerciala
si suma de plata pe factura majorata, stiind valoarea initiala a facturilor si numarul de zile de
intarziere pentru fiecare factura. Penalitatile se calculeaza astfel: pana la 15 zile intirziere – 5%,
intre 15 si 30 de zile -8%, iar peste 30 de zile – 10%. Numarul de facturi luat in calcul este 3.
a. For i=1 TO 3
nrfact(i)= InputBox( “ Introduceti numarul facturii”)
Valf(i)= InputBox( “ Valoarea facturii”)
nrzile(i)= InputBox(“ Nr. Zile intarziere”)
Next i
SumaPTotal=0
For i=1 TO 3
Select Case nrzile(i)
Case Is<15
SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *5/100
Case 15 TO 30
Case Is>= 30
End Select
Print nrzile(i), Valf(i), Sumap(i)
SumaPTotal = SumaPTotal + SumaP(i)
Next i
b. For i=1 TO n
19
Next i
SumaPTotal=0
For i=1 TO 3
Case Is<15
Case 15 TO 30
Case Is>= 30
End Select
Next i
c. For i=1 TO 3
SumaPTotal=0
For i=1 TO 3
Case Is<15
Case 15 TO 30
Case Is>= 30
End Select
Next i
d. For i=1 TO 3
Next i
SumaPTotal=0
For i=1 TO 3
Case Is<15
Case 15 TO 30
Case Is>= 30
End Select
e. For i=1 TO 3
20
Next i
SumaPTotal=0
For i=1 TO n
Case Is<15
Case 15 TO 30
Case Is>= 30
End Select
Next i

urmatoarea problema: sa se calculeze suma de plata a energiei electrice pentru o societate
comerciala, cunoscand suma de plata la scadenta SumaInit, nr. De zile de intarziere a platii Nrzile
si procentul de penalizare ProcPenaliz. Daca societatea comerciala se afla la prima abatere
PrimaAbatere, penalizarile se reduce la jumatate.
a. Dim SumaInit As Double, NrZile As Integer

Dim ProcPenaliz As Single, SumaFin As Double
Dim PrimaAbatere As Boolean
SumaInit= Val(txtSuma)
NrZile= Val(txtIntarziere)
PrimaAbatere= chkAbatere
If PrimaAbatere Then
ProcPenaliz= Val(txtProcent)/2
ProcPenaliz= Val(txtProcent)
End If
SumaFin= SumaInit + SumaInit *(ProcPenaliz/100)*NrZile
txtTotal = Format(SumaFin, “Standard”)
b. Dim SumaInit As Double, NrZile As Integer

Else
End If
c. Dim SumaInit As Double, NrZile As Integer

21
Else
End If
d. Dim SumaInit As Double, NrZile As Integer

Else
e. Dim SumaInit As Double, NrZile As Integer

Else
End If
38. SGBD Microsoft Access foloseste pentru obtinerea unui raport:

a. baza de date din care se cere raportul
b. interogarile facute pe baza de date
c. datele de intrare
d. formularele
e. o copie protejata la scriere a datelor.
39. Macroinstructiunea sau macro-ul (Macro) reprezinta un obiect Access care

defineste un ansamblu de comenzi pe care sistemul Microsoft Access le executa automat la:
a. deschiderea bazei de date
b. aparitia unor evenimente.
c. la construirea unei interogari
d. la obtinerea unui raport
e. popularea bazei de date
22
40. In SGBD Microsoft Access, grupurile macro reunesc mai multe comenzi:
a. similare sau inrudite

b. diferite
c. referitoare numai la rapoarte
d. referitoare numai la formulare
e. referitoare numai la interogari
41. In SGBD Microsoft Access, obiectele care fac parte din formular poarta denumirea
de:
a. focus
b. evenimente
c. controale
d. clase
e. tipuri
42. In limbajul Visual Basic, operatorul ^ este un operator:
a. de stabilire a prioritatii
b. de comparare
c. de exponentiere
d. de concatenare sir de caractere alfabetice
e. logic
43. In programarea orientata pe obiecte (OOP), care dintre urmatoarele elemente sunt
inglobate de un obiect?
a. structura, modelul
b. clasa, tipul
c. structura, modelul, persistenta
d. structura de date, specificarea operatiilor, implementarea operatiilor
e. clasa, metoda, persistenta
44. In ce consta universalitatea unui algoritm?
a. in a cunoaste la orice moment al executiei care este succesiunea fireasca a

operatiilor
b. in prezentarea vizuala a fluxului de date
c. in existenta unei scheme logice
d. in scrierea corecta a programului
e. in aplicarea algoritmului asupra unui numar mare de intrari
45. In definirea unei baze de date se folosesc urmatoarele notiuni:
1) Colectia de date
2) Limbajul Visual Basic
3) Descrierea datelor
4) Relatiile dintre date
5) Programare
6) Tastatura calculatorului.
Specificati raspunsul corect:
23
a. 2+5+6
b. 1+3+4
c. 1+2+3+4+5+6
d. 1+2+3
e. 4+5+6
46. Modelul de date relational se caracterizeaza printr-o singura structura de date

denumita:
a. relatie sau inregistrare
b. relatie sau atribut
c. relatie sau camp de date
d. relatie sau tabel
e. relatie sau ierarhie
47. In programarea orientata pe obiecte, mostenirea:

a. Este o proprietate a obiectelor care implica existenta acestora si dupa incetarea
procesului care le-a creat
b. Este proprietatea care defineste posibilitatea de a masca atributele proprii ale unui
obiect si modul in care se executa operatiile
c. Permite invocarea pentru obiecte de diferite tipuri a operatiilor cu acelasi nume,
dar cu semantica si implementare diferita
d. Permite constituirea de noi obiecte si clase intr-o ierarhie de module, evitand
rescrierea si codificarea
e. Defineste caracteristica unei operatii de a se comporta in mod diferit, in functie de
clasa de obiecte careia ii apartine
48. Erorile semnalate in faza de compilare a unui program scris intr-un limbaj de
programare sunt:
a. erori de algoritm
b. erori de executie
c. erori de asamblare
d. erori de schema logica
e. erori de codificare numite si erori de sintaxa
49. Intr-o aplicatie informatica bazata pe evenimente:

a. codul nu urmareste o cale prestabilita, ci secvente de program executate ca raspuns
la aparitia evenimentelor
b. aplicatia in sine decide ce portiuni de cod sau de program se executa la un moment
dat
c. codul urmareste o cale prestabilita in care aparitia unor evenimente nu provoaca
nici o reactie din partea aplicatiei informatice
d. codul urmareste o cale prestabilita specifica aplicatiilor procedurale
e. codul urmareste o cale prestabilita, iar evenimentele nu apar decat foarte rar (in
special atunci cand se produc erori in sistemul de calcul)
50. In limbajul Visual Basic, operatorii & si + sunt operatori:
b. de comparare
c. de exponentiere
e. logici
51. In limbajul Visual Basic, operatorii () si [] sunt operatori:

24
b. de comparare
c. de exponentiere
e. logici
52. In limbajul Visual Basic, operatorii AND, OR si NOT sunt operatori:
b. de comparare
c. de exponentiere
e. logici
53. In limbajul Visual Basic, functiile DDB si PMT sunt:
a. functii financiare
b. functii de editare
c. functii statistice
d. functii de afisare
e. functii pentru siruri de caractere
54. Limbajul Visual Basic prezinta caracteristici specifice:
1 programarii structurate
2 orientarii spre manipularea fisierelor clasice
3 programarii dirijate de evenimente
4 orientarii spre prelucrarea bazelor de date (manipulare si interogare)
5 programarii bazate pe obiecte
6 programarii inteligente
a. 1+2+3+4
b. 1+3+4+5
c. 2+3+4+5
d. 3+4+5+6
e. 2+4+5+6
55. Categoriile de evenimente care pot avea loc intr-o baza de date in Access sunt:
1 evenimente care fac referire la date

2 evenimente de focalizare
3 evenimente asociate cu alte evenimente
4 evenimente asociate butoanelor de la tastatura
5 evenimente asociate mouse-ului
a. 1+2+3+4
b. 2+3+4+5
c. 1+2+4+5
d. 1+2+3
e. 1+2+3+4+5
56. In Microsoft Access, intr-o interogare, criteriile reprezinta:

25
a. Adaugarea unui camp unui tabel
b. Adaugarea unei inregistrari intr-un tabel
c. Restrictiile pe care le stabilim pentru a identifica anumite campuri din baza de date
d. Stergerea unui camp dintr-un tabel
e. Restrictiile pe care le stabilim pentru a identifica anumite inregistrari din baza de date
57) Se da relatia Student = ( NrMatricol, NumeStudent, AdrStudent, StareCivila,

DataNastere);
care afirmatie este adevarata:
a) NrMatricol este un atribut care poate lua valoarea NULL;
b) NrMatricol este un atribut multivaloare;
c) NrMatricol este un atribut decompozabil;
d) NrMatricol este un atribut identificator;
e) NrMatricol este un atribut optional.
58) Cardinalitatea 1,1 semnifica faptul ca:

a) toate entitatile unei ET participa la o AST si pentru fiecare exista o singura entitate
corespondenta intr-o altă ET participanta la aceasi AST;
b) pot exista entitati ale unei ET care nu participa la AST;
c) pot exista entitati ale unei ET care au mai multe entitati corespondente intr-o alta
ET participanta la aceasi AST;
d) este optionala participarea entitatilor unei ET la AST;
e) este multipla corespondenta entitatilor unei ET intr-o alta ET participanta la aceasi
AST.
59) Se da urmatorul fragment de model conceptual al datelor (MCD):

1:n
Carte Cititor
0,1 Estr_imprumutată 1,n
Cota NrFişe
Editura Data_împrumut Nume
Nr_ediţie Prenume
Nr_vol Adresă
Loc muncă
Indicati fragmentul de model logic al datelor (MLD) corespunzator acestuia care este corect :
a) CarteCititor = (Cota, Editura, Nr_editie, Nr_vol, NrFise, Nume, Prenume, Adresa,
Loc_munca);
b) Carte = (Cota, Editura, Nr_editie, Nr_vol, NrFise);
Cititor = (NrFise, Nume, Prenume, Adresa, Loc_munca, Data_imprumut);
c) Carte = (Cota, Editura, Nr_editie, Nr_vol);
Cititor = (NrFise, Nume, Prenume, Adresa, Loc_munca);
CarteCititor = (Cota , NrFise, Data_imprumut);
d) Carte = (Cota, Editura, Nr_editie, Nr_vol);
Cititor = (NrFise, Nume, Prenume, Adresa, Loc_munca, Cota, Data_imprumut);
e) Carte = (Cota, Editura, Nr_editie, Nr_vol, NrFise, Data_imprumut);
Cititor = (NrFise, Nume, Prenume, Adresa, Loc_munca).
26
60) Se da urmatorul fragment de MCP:
Cerere asigurare Documente pt.asigurare
Cerere Depusă şi Documente pt.asig Depusă ( CD ∧ DD)
SincT1
(Răgaz sinc= 10 zile)
Op1 Analiză posibilit de asigurare

- analiză cerere - analiză documente
Cond asig neîndeplinite Cond asig îndeplinite
Cerere refuz Cerere aprobată
Indicati afirmatia adevarata:

a) Cerere aprobata este un EvT intern intermediar;
b) Cerere aprobata este un EvT declansator extern;
c) Cerere aprobata este un EvT emis rezultat.
d) Cerere aprobata este un EvT declansator rezultat;
e) Cerere aprobata este un EvT indus.
61) Urmatoarea reprezentare grafica corespunde:
Medicament
CodMedicament
Denumire
Caracteristici
a) AST Medicament;
b) ET Medicament;
c) AT Medicament;
d) Bloc operator Medicament;
e) Proces Medicament.
62) Se da relatia Produs = (CodProdus, DenProdus, CaracteristiciProdus,

DataFabricatie); indicati afirmatia eronata:
a) CodProdus este un atribut atomic;
b) CodProdus este un atribut optional;
c) CodProdus este un atribut monovaloare;
d) CodProdus este un atribut obligatoriu;
e) CodProdus este un atribut identificator.
63) Cardinalitatea 0,n semnifica faptul ca:

a) toate entitatile unei ET participa obligatoriu la o AST;
b) toate asocierile unei AST participa obligatoriu la o ET
c) participarea unei entitati dintr-o ET la o AST este unica;
d) participarea unei entitati dintr-o ET la o AST obligatorie;
e) pentru o ET pot exista entitati care nu participa la o AST si pot exista entitati care
au mai multe entitati corespondente intr-o alta ET prin acea AST.
27
Persoana n:m 1,m Licenţa

0,n
Are
CNP
Cod_licenţa
Nume
Denumire
Adresă
Data obţinerii
Indicati fragmentul de model logic al datelor (MLD) corespunzator acestuia care este corect:
a) Persoana = (CNP, Nume, Adresa);
Licenta = (Cod_licenta, Denumire, Data_Obtinerii, CNP);
b) Persoana = (CNP, Nume, Adresa).
Licenta = (Cod_licenta, Denumire, Data_Obtinerii);
PersoanaLiceniata = (CNP, Cod_licenta);
c) Persoana = (CNP, Nume, Adresa, Cod_licenta)
Licenta = (Cod_licenta, Denumire, Data_Obtinerii, CNP).
d) PersoanaLiceniata = (CNP, Nume, Adresa, Cod_licenta, Denumire,
Data_Obtinerii);
e) Persoana = (CNP, Nume, Adresa, Cod_licenta);
Licenta = (Cod_licenta, Denumire, Data_Obtinerii).
65) Se da urmatorul fragment de MCP:

Op2 Întocmire poliţă
- Calcul prime de asigurare - Intocmire poliţă asig
Chitanţă plată
OP plată Poliţă întocmită
primă asigurare
primă asigurare
(Chitanţă prezentată sau OP prezentat) şi Poliţă întocmită: ( Chit ∨ OP) ∧Pol
SincT2 (Durata limită= 10 zile)
Op3 Semnare poliţă asigurare

- Semnare pol de asigurare - Înmanare poliţă asig
Poliţa eliberată clientului Polîţa arhivată
Indicati afirmatia adevarata:

a) Polita intocmita este un EvT emis declansator;
b) Polita intocmita este un EvT declansator extern;
c) Polita intocmita este un EvT emis rezultat;
d) Polita intocmita este un EvT intern intermediar;
e) Polita intocmita este un EvT indus;

EsteÎmprumutată
Data_împrumut
a) EvT EsteImprumutata;
b) AST EsteImprumutata;
c) AT Data_imprumut;
d) OpT EsteImprumutata;
e) SincT Data_imprumut.
28
67) Indicati afirmatia adevarata:
a) fiecare atribut din MCD se transforma intr- un Tabel in MLD;
b) fiecare entitate din MCD se transforma intr- un Tabel in MLD;
c) fiecare ET din MCD se transforma intr- un Tabel in MLD;
d) fiecare AST din MCD se transforma intr- un Tabel in MLD;
e) fiecare asociere din MCD se transforma intr- un Tabel in MLD.

a) AST binara de tip UNUL LA MULTI din MCD se transforma intr-o legatura intre
tabele de tip UNUL LA MULTI in MLD;
b) AST binara de tip UNUL LA MULTI din MCD se transforma intr-un tabel de sine
statator in MLD;
c) AST binara de tip UNUL LA MULTI din MCD se transforma intr-o coloana a
unui tabel in MLD;
d) AST binara de tip UNUL LA MULTI din MCD se transforma intr-o ET in MLD;
e) AST binara de tip UNUL LA MULTI din MCD se transforma intr-un AT in MLD.

a) AST binara de tip UNU LA UNU se transforma in MLD intr-o coloana a unui
tabel;
b) AST binara de tip UNU LA UNU se transforma in MLD intr-o legatura intre
tabele de tip UNU LA UNU;
c) AST binara de tip UNU LA UNU se transforma in MLD intr-o linie a unui tabel;
d) AST binara de tip UNU LA UNU se transforma in MLD intr-o ET;
e) AST binara de tip UNU LA UNU se transforma in MLD intr-un AT.

a) AST binara de tip MULTI LA MULTI din MCD se transforma in MLD in doua
tabele;
b) AST binara de tip MULTI LA MULTI din MCD se transforma in MLD in
cardinalitate;
c) AST binara de tip MULTI LA MULTI din MCD se transforma in MLD intr-un
tabel de sine statator;
d) AST binara de tip MULTI LA MULTI din MCD se transforma in MLD in doua
legaturi intre tabele de tip UNU LA MULTI;
e) AST binara de tip MULTI LA MULTI din MCD se transforma in MLD in doua
legaturi intre tabele de tip UNU LA UNU si cardinalitate.
71) Se da relatia Angajat = ( Marca, NumeAngajat, AdrAngajat, StareCivila,

DataNastere); indicati afirmatia adevarata:
a) NumeAngajat este un atribut istoric;
b) NumeAngajat este un atribut multivaloare;
c) NumeAngajat este un identificator;
d) NumeAngajat este un atribut optional;
e) NumeAngajat este un atribut necalculat.
72) Se da relatia Persoana= ( CNP, Nume, Adr, StareCivila, Varsta); indicati afirmatia
adevarata:
a) Varsta este un atribut repetitiv;
b) Varsta este un atribut variabil in timp;
c) Varsta este un atribut decompozabil;
d) Varsta este un atribut multivaloare;
e) Varsta este un atribut identificator.
29
73) Se da relatia Elev = ( NrMatricol, NumeElev, AdrElev, StareCivila, DataNastere,
Tel, eMail); indicati afirmatia adevarata:
a) eMail este un atribut calculat;
b) eMail este un atribut optional;
c) eMail este un atribut decompozabil;
d) eMail este un atribut repetitiv;
e) eMail este un atribut identificator.
74) Se da relatia Serviciu = ( CodServiciu, DenServiciu, Caracteristici, DataExecutie);

indicati afirmatia adevarata:
a) DataExecutie poate fi un atribut optional;
b) DataExecutie poate fi un atribut multivaloare;
c) DataExecutie poate fi un atribut decompozabil;
d) DataExecutie poate fi un atribut calculat;
e) DataExecutie poate fi un atribut identificator.
75) Se da relatia Serviciu = (CodServiciu, DenServiciu, Caracteristici, DataExecuþie);

indicati afirmatia eronata:
a) CodServiciu este un atribut elementar;
b) CodServiciu este un atribut identificator;
c) CodServiciu este un atribut atomic;
d) CodServiciu este un atribut optional;
e) CodServiciu este un atribut obligatoriu.

a) X=0 exprima participarea unica si obligatorie la actiune;
b) X=0 exprima participarea obligatorie la actiune;
c) X=0 exprima participarea multipla la actiune;
d) X=0 exprima participarea unica la actiune;
e) X=0 exprima participarea optionala la actiune.

a) X=1 exprima participarea optionala la actiune;
b) X=1 exprima participarea obligatorie la actiune;
c) X=1 exprima participarea multipla la actiune;
d) X=1 exprima participarea unica la actiune;
e) X=1 exprima participarea unica si optionala la actiune;

a) Y=1 exprima participarea optionala la actiune;
b) Y=1 exprima participarea obligatorie la actiune;
c) Y=1 exprima participarea unica la actiune;
d) Y=1 exprima participarea multipla la actiune;
e) Y=1 exprima participarea multipla si obligatorie la actiune.

a) Y=n exprima participarea multiplala actiune;
b) Y=n exprima participarea obligatorie la actiune;
c) Y=n exprima participarea multipla si obligatorie la actiune;
d) Y=n exprima participarea unica la actiune;
e) Y=n exprima participarea unica si obligatorie la actiune.
30
80) EvT declansator poate fi:
a) EvT extern intermediar;
b) EvT emis;
c) EvT intern rezultat;
d) EvT emis rezultat;
e) EvT intern intermediar.
81) EvT indus este:

a) EvT extern, care provine din exteriorul sistemului economic;
b) EvT extern, aparut ca urmare a unui EvT intern rezultat;
c) EvT declansator, care declansaza un tip de activitate;
d) EvT emis, produs (generat) de desfăşurarea unei activităţi;
e) EvT intern, generat de desfăşurarea unei activităţi în interiorul sistemului
economic.
82) Urmatoarea reprezentare grafică corespunde:
Asigurare
Nr poliţă
Dată
Valoare
a) EvT Asigurare;
b) AST Asigurare.
c) ET Asigurare;
d) OpT Asigurare
e) AT asigurare
TrimitereFacturăClient
a) EvT Declansator;
b) EvT Emis;
c) AST;
d) ET;
e) Proces.
PrimireFacturăFurmizor
a) AST;
b) Bloc OpT;
c) EvT Emis;
d) EvT Declansator;
e) Proces
31
85) Se da relatia Elev = ( NrMatricol, NumeElev, AdrElev, StareCivila, DataNastere,
Telefon, eMail); indicati afirmatia adevarata:
a) Telefon este un atribut calculat;
b) Telefon este un atribut optional;
c) Telefon este un atribut decompozabil;
d) Telefon este un atribut identificator;
e) Telefon este un atribut permanaent in timp.
86) Se da relatia Angajat = ( Marca, NumeAngajat, AdrAngajat, StareCivila,

DataNastere); indicati afirmatia adevarata:
a) StareCivila este un atribut elementar/atomic;
b) StareCivila este un atribut multivaloare;
c) StareCivila este un identificator;
d) StareCivila este un atribut calculat;
e) StareCivila este un atribut decompozabil.
Persoana
1:1
0,1 1,1
ContCurent
Are
CNP Nr.Cont
Nume DataDeschidere
Adresă
Indicati fragmentul de model logic al datelor (MLD) corespunzator acestuia care este eronat:
a) Persoana = (CNP, Nume, Adresa, Nr.Cont)
ContCurent = (Nr.Cont, DataDeschidere)
b) Persoana = (CNP, Nume, Adresa)
ContCurent = (Nr.Cont, DataDeschidere, CNP)
c) Persoana = (CNP, Nume, Adresa)
ContCurent = (Nr.Cont, DataDeschidere)
ContCurentPersoana = (CNP, Nr.Cont)
d) Persoana = (CNP, Nume, Adresa, Nr.Cont)
e) ContCurent = (Nr.Cont, DataDeschidere, CNP).
Tren Cursă
CodIdentificare 0,6 efectuează lunar 1,2 NrCursă

DataUltimeiReparaţii OraPlecare
NrKmParcurşi DataCursei OraSosire
NrMaxKmAdmişi Plecarea
Destinaţia
Indicati
fragmentul corect de model logic al datelor (MLD) corespunzator acestuia:
a) Tren = (CodIdentificare, DataUltimeiReparatii, NrKmParcursi, NrMaxKmAdmisi,
NrCursa, DataCursei);
b) Tren = (CodIdentificare, DataUltimeiReparatii, NrKmParcursi, NrMaxKmAdmisi)
Cursa = (NrCursa, OraPlecare, OraSosire, Plecarea, Destinatia)
TrenCursa = (DataCursei);
c) Tren = (CodIdentificare, DataUltimeiReparatii, NrKmParcursi, NrMaxKmAdmisi)
TrenCursa = (NrCursa, DataCursei).
d) Tren = (CodIdentificare, DataUltimeiReparatii, NrKmParcursi, NrMaxKmAdmisi)
32
TrenCursa = (CodIdentificare, NrCursa, DataCursei);
e) Cursa = (NrCursa, OraPlecare, OraSosire, Plecarea, Destinatia, CodIdentificare,
DataCursei).
Produs se facturează
FacturaVânzare
0,5 1,2
CodProdus NrFactură
DenumireProdus CantitateFacturată
TipProdus PretVânzare DataFactură
a) Produs = (CodProdus, DenumireProdus, TipProdus, Nr.factura)
FacturaVanzare = (Nrfactura, DataFactura, CantitateFacturata, PretVanzare);
b) Produs = (CodProdus, DenumireProdus, TipProdus)
FacturaVanzare = (Nrfactura, DataFactura)
ProdusFacturat = (CodProdus, NrFactura, CantitateFacturata, PretVanzare);
c) Produs = (CodProdus, DenumireProdus, TipProdus)
FacturaVanzare = (NrFactura, DataFactura, CantitateFacturata, PretVanzare,
CodProdus).
d) Produs = (CodProdus, DenumireProdus, TipProdus, NrFactura,
DataFactura, CantitateFacturata, PretVanzare);
e) FacturaVanzare = (Nrfactura, DataFactura, CodProdus, CantitateFacturata,
PretVanzare).
Client
FacturaVânzare 1,1 Se_trimite
0,3 CodClient
NumeClient
NrFactură AdresaClient
DataFactură TelefonClient
a) Client = (CodClient, NumeClient, AdresaClient, TelefonClient)
FacturaVanzare = (Nrfactura, DataFactura)
FacturaClient = (Nrfactura, CodClient);
b) FacturaVanzare = (Nrfactura, DataFactura, CodClient, NumeClient, AdresaClient,
TelefonClient)
c) Client = (CodClient, NumeClient, AdresaClient, TelefonClient,
NrFactura, DataFactura).
d) Client = (CodClient, NumeClient, AdresaClient, TelefonClient)
FacturaVanzare = (Nrfactura, DataFactura, CodClient);
e) Client = (CodClient, NumeClient, AdresaClient, TelefonClient,
NrFactura)
FacturaVanzare = (Nrfactura, DataFactura, CodClient).
33
Client
Produs se facturează
0,5 1,2 FacturaVânzare 1,1 Se_trimite
0,3 CodClient
CodProdus NumeClient
DenumireProdus CantitateFacturată NrFactură
PretVânzare AdresaClient
TipProdus DataFactură TelefonClient
a) FacturaVanzare = (NrFactura, DataFactura, CodClient, CodProdus)
ProdusFacturat = (CantitateFacturata, PretVanzare);
b) ProdusFacturat = (CodProdus, DenumireProdus, TipProdus, NrFactura,
DataFactura, CantitateFacturata, PretVanzare)
Client = (CodClient,NumeClient, AdresaClient, TelefonClient);
c) Produs = (CodProdus, DenumireProdus, TipProdus)
FacturaVanzare = (NrFactura, DataFactura, CodClient)
ProdusFacturat = (CodProdus, NrFactura, CantitateFacturata, PretVanzare)
Client = (CodClient,NumeClient, AdresaClient, TelefonClient);
d) ProdusFacturat = (CodProdus, DenumireProdus, TipProdus, NrFactura,
DataFactura, CantitateFacturata, PretVanzare);
e) FacturaVanzare = (NrFactura, DataFactura, CodClient, CantitateFacturata,
PretVanzare).
92) Functiile unui SIAD sunt:
a. gestiunea datelor, gestiunea modelelor, gestiunea cunostintelor si gestiunea

comunicarii intre utilizator si sistem si intre intrari si iesiri
b. gestiunea datelor, gestiunea modelelor, gestiunea soft-ului si gestiunea hard-ului
c. gestiunea intrarilor, gestiunea iesirilor, gestiunea cunostintelor si gestiunea
comunicarii intre utilizator si sistem si intre date si modele, cunostinte
d. gestiunea datelor, gestiunea iesirilor, gestiunea legaturilor si gestiunea comunicarii
intre utilizator si sistem si intre date si modele, cunostinte
e. gestiunea datelor, gestiunea modelelor, gestiunea cunostintelor si gestiunea
comunicarii intre utilizator si sistem si intre date si modele, cunostinte
93) Testul cu 5 reguli denumit FASMI (Fast Analysis Shared Multidimensional

Information) pentru definirea caracteristicilor unei aplicatii OLAP se refera la:
a. informatie unidimensionala prin analiza partajata rapida

b. informatie multidimensionala prin analiza partajata rapida
c. informatie multidimensionala prin analiza partajata lenta
d. informatie multidimensionala prin analiza nepartajata rapida
e. informatie unidimensionala prin analiza partajata incetinita
94) Diferenta dintre sistemele informatice pentru management (MIS) si sistemele

informatice pentru asistarea deciziei - SIAD (DSS) consta in aceea ca:
a. MIS pleaca de la decident si de la decizie pe cand SIAD-ul porneste de la date si

relatiile dintre acestea
b. MIS pleaca de la relatiile interumane pe cand SIAD-ul porneste de la relatiile
dintre sistemele informatice
c. MIS pleaca de la date si relatiile dintre acestea pe cand SIAD-ul porneste de la
decident si de la decizie
34
d. MIS pleaca de la relatiile dintre sistemele informatice pe cand SIAD-ul porneste de
la relatiile interumane
e. MIS pleaca de la decident si de la decizie pe cand SIAD-ul porneste de la relatiile
interumane
95) În SIAD-urile bazate pe analiza si sinteza datelor, analiza datelor presupune:
a. a gasi relatii intre datele distribuite, cum ar fi: disocieri, corelatii structurale,
cauzale sau functionale
b. a gasi relatii intre datele centralizate cum ar fi: asocieri, corelatii structurale,
c. a gasi relatii intre datele tranzactionale cum ar fi: asocieri, corelatii structurale,
d. a gasi relatii intre datele sintetizate cum ar fi: disocieri, corelatii structurale,
e. a gasi relatii intre datele sintetizate cum ar fi: asocieri, corelatii structurale, cauzale
sau functionale
96) În cubul OLAP, defalcarea (dicing) este operatia de:
a. selectare prin vizualizare doar pentru un membru al unei dimensiuni, adica un plan
din cubul tridimensional. Sectiunea astfel obtinuta va apare ca un tabel pilot cu
valorile dimensiunilor pe laturi si cu specificarea valorii alese pentru dimensiunea
suprimata
b. proiectie a unei dimensiuni pe o alta. De obicei o dimensiune din primul plan este
combinata cu o alta dimensiune din adancime. Acest proces se mai numeste
imbricarea dimensiunilor
c. selectare prin vizualizare simultana a tuturor dimensiunilor din cubul
tridimensional
d. selectare prin vizualizare a tuturor inregistrarilor din baza de date
e. proiectie a unei dimensiuni pe ea insasi
97) În cubul OLAP, prin sectionare (slicing) se creeaza posibilitatea:
a. selectarii prin vizualizare doar pentru un membru al unei dimensiuni, adica un plan
din cubul tridimensional. Sectiunea astfel obtinuta va apare ca un tabel pilot cu
valorile dimensiunilor pe laturi si cu specificarea valorii alese pentru dimensiunea
suprimata
b. proiectiei unei dimensiuni pe o alta. De obicei o dimensiune din primul plan este
combinata cu o alta dimensiune din adancime. Acest proces se mai numeste
imbricarea dimensiunilor
c. selectarii prin vizualizare simultana a tuturor dimensiunilor din cubul
tridimensional
d. selectarii prin vizualizare a tuturor inregistrarilor din baza de date
e. proiectiei unei dimensiuni pe ea insasi
98) Pentru ca un depozit de date sa poata fi procesat este necesara existenta:
a. unui set specializat de instrumente pentru descrierea literara a surselor de date,

validarea, curatirea si transformarea datelor care urmeaza a fi scoase din depozitul
35
de date, utilizatorii finali
b. unui set specializat de instrumente pentru descrierea formala a surselor de date,
validarea, curatirea si transformarea datelor care urmeaza a fi stocate in depozitul
c. unui set specializat de instrumente pentru: descrierea fizica si logica a surselor de
date, a depozitelor sau a magaziei de date in care acestea urmeaza sa fie
incorporate; validarea, curatirea si transformarea datelor care urmeaza a fi stocate
in depozitul de date, utilizatorii finali
d. unui set specializat de instrumente pentru descrierea aleatoare a surselor de date,
validarea, curatirea si transformarea datelor care urmeaza a fi stocate in depozitul
e. unor intrari pentru descrierea fizica si logica a surselor de date, validarea, curatirea
si transformarea datelor care urmeaza a fi stocate in depozitul de date, utilizatorii
finali
99) În cubul OLAP, prin operatia drill-up se obtin:
a. date de conjunctura
b. detalii
c. date sintetice
d. date elementare
e. date complexe
100) Subsistemul de gestiune a modelelor din arhitectura unui sistem suport pentru SIAD are
urmatoarele componente:
a. modelele, sistemul de gestiune al modelelor (similar SGBD), dictionarul

(catalogul) de modele), procesul de executie si integrare a modelelor
b. modelele, sistemul de gestiune al modelelor (similar SGBD), dictionarul
(catalogul) de modele), procesul de creare si verificare a modelelor
c. metodele, sistemul de gestiune al bazelor de date, dictionarul (catalogul) de
modele), procesul de executie si integrare a modelelor
d. modelele, sistemul de gestiune al modelelor (similar SGBD), bazele de date,
procesul de executie si integrare a modelelor
e. bazele de date, sistemul de gestiune al modelelor (similar SGBD), dictionarul
(catalogul) de modele), procesul de executie si integrare a modelelor
101) Prin tehnologia Data Mining se prelucreaza date care se refera la:
a. perioade viitoare (date viitoare), care sunt presupuse si nu sunt cunoscute, pe baza
lor constituindu-se un model
b. perioade diverse, care sunt examinate si sunt cunoscute din relatarile expertilor, pe
baza lor constituindu-se un model
c. perioade anterioare (date istorice) si perioade viitoare (date prognozate), care sunt
examinate pe baza flerului analistilor, pe baza lor constituindu-se un model
d. perioade anterioare (date istorice), care sunt examinate si sunt deja cunoscute, pe
baza lor constituindu-se un model
e. perioade anterioare (date istorice), care nu pot fi examinate din cauza complexitatii
lor, pe baza lor constituindu-se un model
36
102) Sistemele de asistare a deciziei orientate pe date:
a. functioneaza pe baza sintezei si dezagregarii datelor si au ca functii accesul imediat

la date, dispun de un mecanism pentru analiza imediata a datelor, creeaza statistici
b. functioneaza pe baza analizei si agregarii datelor si au ca functii accesul imediat la
date, dispun de un mecanism pentru analiza imediata a datelor, creeaza statistici
c. functioneaza pe baza analizei si agregarii datelor si au ca functii accesul intarziat la
date, dispun de un mecanism pentru analiza intarziata a datelor, creeaza statistici
d. functioneaza pe baza segregarii cunostintelor si au ca functii accesul imediat la
cunostinte, dispun de un mecanism pentru analiza imediata a cunostintelor, creeaza
statistici
e. functioneaza pe baza sintezei si dezagregarii datelor si au ca functii accesul
intarziat la date, dispun de un mecanism pentru analiza intarziata a datelor, creeaza
statistici
103) În cubul OLAP, prin operatia drill-down se obtin:
a. date de conjunctura
b. detalii
c. date sintetice
d. date elementare
e. date complexe
104) Cubul OLAP este:
a. o structura unidimensionala prin care se modeleaza complexul de activitati pe o

perioada indelungata de timp
b. o structura cu o singura dimensiune prin care se modeleaza complexul de activitati
pe o perioada indelungata de timp
c. o structura multidimensionala prin care se modeleaza complexul de activitati pe o
perioada indelungata de timp
d. o structura multidimensionala prin care se modeleaza complexul de activitati
numai intr-un moment de timp definit de administrator
e. o structura multidimensionala prin care se modeleaza o baza de date tranzactionala
105) În tehnologia OLAP, nivelele unei dimensiuni formeaza:
a. baza pentru nivelele altei dimensiuni

b. o baza de date
c. un depozit de date
d. ierarhia
e. un raft de date
106) Un sistem suport pentru SIAD (SSAD) prezinta in arhitectura sa urmatoarele subsisteme:
a. sistemul de gestiune a datelor; subsistemul de gestiune a intrarilor; subsistemul de

gestiune a programelor; subsistemul de gestiune a dialogului (sau interfata cu
utilizatorul)
b. subsistemul de gestiune a datelor; subsistemul de gestiune a modelelor;
subsistemul de gestiune a cunostintelor; subsistemul de gestiune a dialogului (sau
37
interfata cu utilizatorul)
c. subsistemul de gestiune a iesirilor; subsistemul de gestiune a soft-ului;
subsistemul de gestiune a cunostintelor; subsistemul de gestiune a dialogului (sau
interfata cu utilizatorul)
d. subsistemul de gestiune a datelor; subsistemul de gestiune a modelelor;
subsistemul de gestiune a cunostintelor; subsistemul de gestiune a bazelor de date
e. subsistemul de gestiune a datelor; subsistemul de gestiune a relatiilor dintre
utilizatori; subsistemul de gestiune a cunostintelor; subsistemul de gestiune a
dialogului (sau interfata cu utilizatorul)
107) În tehnologia OLAP, fiecare dimensiune este definita in genere prin mai multe:
a. linii
b. coloane
c. niveluri
d. tabele
e. matrici
108) In SIAD bazate pe date, datele pot proveni din mai multe surse interne organizatiei sau chiar
din afara ei, ele putand fi incluse in baza de date proprie sau pot fi accesate direct doar in momentul
in care se utilizeaza sistemul:
a. SGBD, dictionarul de date, facilitati de integrare a datelor

b. SGBD, SIAD, SE, dictionar de date
c. catalogul bazei de date, SIAD, integrarea datelor
d. SE, SGBD, procese decizionale, definitii de date
e. dictionar de date, SE, facilitati de integrare a datelor
109) În tehnologia OLAP, unitatile de masura pot constitui:
a. criterii de dezagregare a datelor

b. criterii de agregare a datelor
c. criterii de distributie a datelor
d. criterii de repartizare a datelor catre utilizatori
e. criterii de definire contextuala a datelor
110) Care dintre etapele de mai jos nu sunt specifice tehnicilor de Data Mining?
a) identificarea surselor de date e integrarea modelului

)
b) colectarea si selectarea datelor f) construirea sablonului intermediar
c) pregatirea datelor g procesarea cuvintelor
)
d) definirea si construirea modelului h evaluarea modelului
)
a. a+b
b. b+c
c. d+e
d. e+f
e. f+g
38
111) Sistemele informatice de asistare a deciziei orientate pe date sunt rezultatul creerii unor
tehnologii speciale cum sunt:
1 exploatarea datelor prin 4 exploatarea depozitelor de date prin

procesarea online a tranzactiilor procesare analitica on-line (OLAP,
(OLTP, OnLine Transation OnLine Analytical Processing)
Processing)
2 depozitarea unor volume enorme 5 Automatizarea lucrarilor de birou
de date istorice ale organizatiei (OAS, Office Automation Systems)
(Data Warehousing)
3 birotica
a. 1+2+3
b. 2+4
c. 3+4+5
d. 4+5
e. 1+5
112) Diferentele dintre depozitul de date si baza de date sunt urmatoarele:
1 datele continute de un sistem de 4 bazele de date construite pentru

prelucrare a tranzactiilor, OLTP sisteme tranzactionale sunt
(On-Line Transaction Processing) proiectate si realizate pe baza
sunt de tip operational, iar datele unor cerinte cunoscute si certe,
continute de un depozit de date modificarile care intervin
sunt specifice asistarii deciziilor, datorita adaptarii sistemului la
sunt date centralizate sau derivate schimbarile intervenite reiau
din date operationale, nu se anumite faze ale ciclului de
modifica in timp si sunt destinate viata. Dar odata implementate
utilizatorilor finali ele functioneaza perioade lungi
de timp fara modificari. În SIAD
cerintele sunt cunoscute doar
partial in momentul proiectarii si
realizarii lor, ceea ce obliga
depozitul de date sa se adapteze
din mers cerintelor. De aceea se
observa ca datele gestionate
pentru sisteme tranzactionale
sunt privite ca un intreg, pe cand
cele din depozitele de date sunt
organizate pe sectiuni deoarece
ele sunt organizate in functie de
subiectul de analiza
2 in cazul sistemelor tranzactionale, 5 sistemele tranzactionale sunt
performantele se refera la orientate pe subiecte cum ar fi de
integritate, confidentialitate, exemplu: resurse, produse,
siguranta si timp de raspuns clienti, furnizori, pe cand
intrucat un numar mare de depozitele de date reflecta de
utilizatori introduc date in sistem, obicei fluxul datelor din
in timp ce in cazul SIAD (deci a activitati curente
39
depozitelor de date) numarul de
utilizatori finali (manageri) este
foarte mic. Astfel si securitatea si
siguranta in exploatare nu sunt
supuse unor riscuri majore,
procedurile de salvare si restaurare
fiind mai putin utilizate decit in
cazul sistemelor tranzactionale
3 datele procesate in sistemele
tranzactionale sunt in seturi relativ
mici, introduse recent si compact,
astfel incat prelucrarea se face
destul de rapid. În procesele
decizionale, datele necesare
acestora sunt in volum mare,
stocate dispersat ceea ce duce la o
prelucrare mai lenta
a. 1+2+3+4
b. 2+3+5
c. 3+4+5
d. 1+2+4+5
e. 1+2+3+4+5
113) Mediul in care se construieste si se exploateaza un depozit de date contine urmatoarele

elemente:
1 surse de date tranzactionale 4 sistemul de gestiune al bazei de

date
2 instrumente de proiectare-dezvoltare 5 instrumente de acces si analiza a
datelor
3 instrument de extractie si 6 instrumente de administrare
transformare a datelor
a. 1+2+3+4
b. 2+3+4+5+6
c. 3+4+5+6
d. 1+4+5+6
e. 1+2+3+4+5+6
114) Dintre cele 11 principii formulate de Ted Codd (1992) care stau la baza tehnologiei OLAP,
fac parte:
1 abordarea conceptuala 4 accesibilitatea asigurata

multidimensionala a datelor utilizatorului prin asistarea
implicarii acestuia in modalitatile
tehnice de furnizare a datelor
2 asigurarea unei transparente 5 complexitatea dimensionala a
sporite prin existenta unei analizei ofera performante stabile
arhitecturi deschise a sistemului
3 numar limitat de niveluri de 6 utilizarea arhitecturii client-server,
agregare si de dimensiuni unde server-ul are ca scop
omogenizarea datelor
40
a. 1+2+3+4+5
b. 1+2+4+5+6
c. 2+3+4+5+6
d. 1+3+4+5+6
e. 1+2+3+4+6
115) Tehnologia OLAP se caracterizeaza prin:
1 perspectiva unidimensionala a 4 capacitatea de calcul intensiv

datelor
2 perspectiva multidimensionala a 5 orientare in timp (time
datelor intelligence)
3 capacitatea de calcul ponderat 6 orientare istorica
a. 1+3+6
b. 2+4+5
c. 3+4+6
d. 1+2+3
e. 1+2+3+4+5+6
116) Procesul de depozitare a datelor (Data Warehousing) contine urmatoarele componente

majore:
1) Sursele de date
2) Extragerea, transformarea si incarcarea datelor din bazele de date operationale, ETL
(Extraction, Transformation and Load)
3) Personalul de specialitate
4) Depozitul de date de tip intreprindere, EDW (Enterprise Data Warehouse)
5) Metadatele (programe soft pentru date si reguli pentru organizarea rezumatelor de date. Sunt
usor de indexat si regasit, inclusiv prin instrumente Web)
6) Instrumente de tip middleware, ce asigura accesul la depozitul de date (OLAP, Data Mining,
instrumente soft de intocmire a rapoartelor si de vizualizare a datelor)
7) Instrumente (Tools) de manipulare a entitatilor pe rafturile depozitului
a. 1+2+3+4+5
b. 1+2+4+5+6
c. 1+2+4+6+7
d. 2+3+4+5+6
e. 2+4+5+6+7
117) Caracteristicile fundamentale ale depozitelor de date (Inmon – 2005, Tuban – 2007) sunt
urmatoarele:
1) orientarea pe subiecte
2) integrarea
3) nonvolatilitatea
4) volatilitatea
5) variabilitatea in timp (serii de timp)
6) includerea aplicatiilor bazate pe Web
7) utilizarea arhitecturii client/server
8) utilizarea structurilor de baze de date relationale sau de baze de date multidimensionale
9) folosirea metadatelor (date despre date)
41
a. 1+2+3+4+5+6+7+8
b. 2+3+4+5+6+7+8+9
c. 1+2+3+5+6+7+8+9
d. 1+3+4+5+6+7+8+9
118) Integrarea datelor intr-un depozit de date contine trei procese majore. Alegeti-le din
urmatoarea enumerare:
1) securizarea datelor
2) accesul la date
3) realizarea federatiei de date
4) pregatirea speciala a personalului de specialitate
5)reflectarea oportuna in depozitul de date a modificarilor semnificative ale datelor provenite din
sursele de date de tip intreprindere
a. 1+2+3
b. 2+3+4
c. 3+4+5
d. 1+3+5
e. 2+3+5
119) In principiu, procesul Data Mining poate fi aplicat asupra oricarui tip de depozit de date,
precum si asupra fluxurilor de date („trecatoare”). Dintre acestea cele mai uzuale sunt;
1) bazele de date relationale
2) bazele de date tranzactionale
3) bazele de date periodice
4) depozitele de date - Data Warehouses
5) bazele de date obiecturale
6) bazele de date in tehnologii avansate
a. 1+2+3+4+5
b. 1+2+4+5+6
c. 2+3+4+5+6
d. 1+3+4+5+6
42
A. DISCIPLINE FUNDAMENTALE
1. Economie politică
1. Un producator detine un avantaj comparativ (relativ) intr-o activitate daca realizeaza bunul:
a. cu cel mai mic cost de productie in d. cu cel mai mare pret de vanzare in
raport cu ceilalti producatori raport cu ceilalti producatori
b. cu cel mai mic cost de oportunitate in e. cu cel mai mare cost de productie in
raport cu ceilalti producatori raport cu ceilalti producatori
c. cu cel mai mic consum de resurse in
raport cu ceilalti producatori
2. Este marfa:
a. un bun destinat autoconsumului d. orice bun economic
b. un bun liber e. un bun gratuit
c. un serviciu destinat pietei
3. Modelul economiei de piata “directionata de consum” , ce promoveaza virtutile eficientei pietei
fara a se acorda o atentie speciala echitatii si problemelor sociale, este caracteristic pentru:
a. SUA d. Japonia
b. Italia e. China
c. Germania si tarile nordice
4. Daca anul viitor PIB-ul real va creste cu 5% iar in acelasi timp nivelul preturilor va creste cu 3 %,
PIB-ul nominal:
a. va creste cu 8 % d. va creste cu 8,15%
b. va scade cu 2% e. va creste cu 1,85%
c. va scade cu 2,15%
5. Care din caracteristicile de mai jos nu poate fi atribuita muncii ca factor de productie:
a. factor activ si determinant al productiei d. consum concomitent de energie fizica
si intelectuala
b. activitate constienta e. activitate specific umana
c. factor derivat
6. Care dintre relatiile de mai jos este adevarata:
a. PGB = PNB + CI d. PNN = PIB - A
b. CI = PIB - A e. PIB = PGB - CI
c. PIB = PGB + CI
7. In costurile variabile nu sunt incluse cheltuielile cu:
a. materiile prime d. salariile personalului administrativ
b. materialele e. salariile directe
c. combustibilii
8. La o firma pretul de vanzare a produselor este de 25 lei/bucata, costul fix global este de 15000 lei
iar costul variabil mediu este 10 lei. In aceste conditii, pragul de rentabilitate al firmei este de:
a. 100 bucati d. 1500 bucati
b. 600 bucati e. 15000 bucati
c. 1000 bucati
1
9. Atunci cand veniturile sunt mai mici decat cheltuielile avem o executie bugetara:
a. echilibrata d. deficitara
b. normala e. excedentara
c. corecta
10. Consumul de capital fix se include in costul de productie:
a. sub forma uzurii fizice a acestuia d. prin amortizare
b. sub forma uzurii fizice si morale a e. doar in cazul serviciilor
acestuia
c. proportional cu productia obtinuta
11. In cazul unei operatiuni bursiere la termen, in urma scaderii cursului actiunilor castiga:
a. vanzatorul actiunilor d. atat vanzatorul cat si cumparatorul
actiunilor
b. cumparatorul actiunilor e. angajatii firmei
c. firma care a emis actiunile
12. Titlul de valoare care confera posesorului dreptul la un venit anual fix numit cupon se numeste:
a. cambie d. obligatiune
b. trata e. cec la purtator
c. actiune
13. Detinatorii de obligatiuni emise de o firma sunt:
a. reprezentanti ai Bancii Nationale d. brokeri specialisti
b. creditori ai societatii care a emis e. proprietari ai unei parti din capitalul
obligatiunile societatii care a emis obligatiunile
c. agenti de schimb care actioneaza in
numele clientilor
14. PIB real exprima valoarea adaugata bruta a bunurilor si serviciilor finale:
a. in preturi curente d. la PPC (Paritatea Puterii de
Cumparare)
b. in preturi constante e. in preturi administrate
c. in preturi actuale
15. Costul unitar (costul total mediu):
a. scade atata timp cat costul marginal ii d. intotdeauna scade odata cu cresterea
este superior productiei
b. creste atata timp cat costul marginal ii e. se calculeaza ca raport intre costul
este inferior total si cantitatea produsa
c. intotdeauna creste odata cu cresterea
productiei
16. Cuponul unei obligatiuni este egal cu 10% din valoarea sa nominala. Atunci cand cursul obligatiunii
creste cu 20% devenind 1200 u.m. (unitati monetare), valoarea cuponului este:
a. 120 u.m. d. 100 u.m.
b. 200 u.m. e. 80 u.m.
c. 1000 u.m.
17. Pentru realizarea unei anumite productii se utilizeaza capital tehnic in valoare de 2 milioane RON.
Cunoscand ca un sfert din acesta il reprezinta capitalul circulant iar rata amortizarii este de 10%,
capitalul consumat este de:
a. 150000 RON d. 1500000 RON
b. 500000 RON e. 2000000 RON
c. 650000 RON
18. Diferenta dintre investitiile brute si investitiile nete este egala cu:
a. taxa pe valoare adaugata d. consumul de capital circulant
2
b. consumul intermediar e. impozitele indirecte nete
c. consumul de capital fix
19. Presupunem ca o firma inregistreaza urmatoarele costuri: salarii - 6000 RON, echipament - 2000
RON, materiale -1000 RON. Firma este proprietara cladirii in care isi desfasoara activitatea asa ca
nu trebuie sa plateasca chiria care in mod normal ar fi fost 3000 RON. In aceste conditii, costul
contabil este:
a. 10000 RON d. 7000 RON
b. 3000 RON e. 6000 RON
c. 13000 RON
20. Cresterea ratei dobanzii va determina:
a. reducerea randamentului actiunilor d. reducerea cursului obligatiunilor
b. cresterea investitiilor e. reducerea volumului depozitelor
bancare
c. cresterea cursului obligatiunilor
21. Totalitatea fluxurilor economice formeaza:
a. economia mondiala d. circuitul economic
b. economia nationala e. agregatul economic
c. ciclul economic
22. Care din afirmatiile urmatoare, referitoare la pamant (sol), nu este corecta:
a. factor de productie limitat d. factor de productie primar
b. factor de productie regenerabil e. factor de productie neregenerabil
c. factor de productie originar
23. La baza combinarii factorilor de productie nu sta:
a. maleabilitatea d. substituibilitatea
b. adaptabilitatea e. divizibilitatea
c. complementaritatea
24. Combinarea factorilor de productie se reprezinta grafic prin:
a. curba posibilitatilor de productie d. curba de isoutilitate
b. curba isocuantei (isoproductiei) e. curba Laffer
c. curba de indiferenta
25. Pe termen scurt, daca productia creste cu 100%, CFM (costul fix mediu):
a. creste cu 50% d. scade cu 50%
b. scade cu 150% e. scade cu 100%
c. creste cu 100%
26. Indicele dezvoltarii umane (HDI) se construieste prin agregarea urmatorilor indicatori:
a. ritmul cresterii economice, nivelul de d. consumul alimentar pe locuitor,
cultura al populatiei, rata de crestere ponderea cheltuielilor pentru instructie
demografica si educatie in bugetul familiei, numarul
de elevi si studenti la 100000 de
locuitori
b. durata medie de viata, PIB-ul pe e. numarul mediu de copii dintr-o
locuitor calculat in functie de paritatea familie, marimea PIB, suprafata medie
puterii de cumparare, nivelul de locuibila pe locuitor
instruire al populatiei
c. ponderea populatiei bogate in totalul
populatiei, ponderea elevilor in totalul
populatiei de varsta scolara, dinamica
raportului dintre indicele natalitatii si
cel al mortalitatii
3
27. In 2006 in Romania, valoarea exporturilor a fost de 25.850 mil. EUR, în timp ce valoarea
importurilor a fost de 40.746 mil. EUR. In acesta situatie, Romania a avut:
a. excedent comercial de 14.896 mil. EUR d. balanta comerciala pozitiva
b. deficit comercial de 14.896 mil. EUR e. curs de revenire la export negativ
c. balanta comerciala echilibrata
28. Printre instrumentele politicii monetare si de credit se numara:
a. impozitele si taxele d. cheltuielile publice
b. cererea e. subventiile
c. rata dobanzii
29. Guvernul poate sa contracareze recesiunea economica prin politica fiscala recurgand la:
a. marirea cheltuielilor publice d. sporirea fondurilor economisite
b. scaderea cheltuielilor publice e. cresterea ratei dobanzii
c. scaderea impozitelor
30. Programarea macroeconomica in cadrul economiei de piata nu poate fi:
a. indicativa d. incitativa
b. informala e. orientativa
c. imperativa
31. Titlurile de valoare emise de banci cu scopul acordarii de imprumuturi agentilor economici, care le
garanteaza cu terenuri sau imobile, se numesc:
a. bonuri de tezaur d. actiuni privilegiate
b. obligatiuni ipotecare e. trate
c. rente viagere
32. Indicele bursier calculat la bursa din New York (New York Stock Exchange) se numeste:
a. Dow Jones d. FTSE
b. Rasdaq e. Standard & Poor
c. Nikkei
33. Operatiunile cu valuta, pur comerciale, efectuate de banci pe cont propriu, in scopul realizarii de
profit se numesc:
a. operatiuni valuatare de tip Hedging d. operatiuni de transfer valutar
b. operatiuni valutare de tip swap e. operatiuni la vedere
c. operatiuni de arbitraj valutar
34. Serviciul datoriei externe reprezinta:
a. un departament al Bancii Nationale a d. dobanda datorata pentru imprumuturile
Romaniei ce se ocupa cu gestionarea straine garantate de stat
imprumuturilor externe
b. cerintele impuse de organismele e. transele anuale scadente ale
financiare internationale pentru imprumutului extern si dobanda anuala
acordarea de imprumuturi in conditii
mai favorabile
c. creditele acordate de banci straine unor
agenti economici nationali
35. Acceleratorul scoate in evidenta relatia care are loc intre:
a. cresterea venitului si cresterea d. cresterea economiilor si cresterea
consumului investiilor
b. cresterea consumului si cresterea e. cresterea venitului si cresterea
investitiilor economiilor
c. cresterea venitului si cresterea
investitiilor
4
A. DISCIPLINE FUNDAMENTALE
2. Analiză economico-financiară
1) Indicele fondului de rulment = 106%

Indicele activelor imobilizate = 104%
Indicele capitalului propriu = 108%
Aceasta inseamna ca:
a. a crescut capitalul permanent si s-a redus d. a crescut fondul de rulment si nevoia de
ponderea imprumuturilor pe termen mediu fond de rulment;
si lung;
b. s-au redus capitalul permanent si ponderea e. a crescut capitalul permanent si s-a
imprumuturilor pe termen mediu si lung; mentinut ponderea datoriilor pe termen
mediu si lung.
c. s-au redus capitalul permanent si ponderea
capitalului propriu;
2) Raportul dintre capitalul permanent si activele imobilizate este supraunitar. Aceasta situatie are
urmatoarea semnificatie:
a. un dezechilibru financiar; d. o capacitate de autofinantare sporita;
b. o incapacitate de plata; e. un fond de rulment pozitiv.
c. un risc de insolvabilitate scazut;
3) Rata stocurilor se calculeaza astfel:
a. ca raport intre stoc si pasivul total; d. ca raport intre stoc si activul total;
b. ca raport intre stocul productiei e. ca raport intre stocul de produse finite si
neterminate si activul total; activul total.
c. ca raport intre stocul de materii prime si
activul total;
4) Indicele capitalului propriu = 110%; indicele capitalului permanent = 108%; indicele activelor
imobilizate = 115%.
Aceasta semnifica:
a. cresterea ratei rentabilitatii financiare si d. cresterea ponderii resurselor proprii in
scaderea fondului de rulment; capitalul permanent;
b. cresterea fondului de rulment si scaderea e. scaderea fondului de rulment si cresterea
ratei rentabilitatii financiare; ponderii surselor proprii in capitalul
permanent.
c. reducerea ponderii resurselor proprii in
capitalul permanent;
5) Raportul dintre capitalul permanent si activele imobilizate este subunitar. Aceasta situatie are
urmatoarea semnificatie:
a. o incapacitate de plata; d. un fond de rulment negativ;
b. o capacitate de autofinantare sporita; e. un dezechilibru financiar.
c. un risc de insolvabilitate scazut;
6) Rata finantarii imobilizarilor Capital pe rmanent > 1 semnifica:

Active imo bilizate
a. un dezechilibru financiar; d. degajarea unui fond de rulment pozitiv;
b. un risc de insolvabilitate ridicat; e. o incapacitate de autofinantare sporita.
c. o incapacitate de plata;
1
7) Pentru realizarea echilibrului financiar rata autonomiei financiare globale trebuie sa fie:
a. mai mare de 50%; d. peste 33%;
b. intre 20% – 50%; e. intre 33% si 100%.
c. peste 20%;
8) O intreprindere prezinta urmatoarea situatie:
Fond de rulment in perioada de baza (P0);
= 0,5
Stocuri
Fond de rulment in perioada curenta (P1).

= 0,9
Stocuri
Aceasta situatie semnifica:
a. scaderea stocurilor fara miscare; d. diminuarea ratei de finantare a stocurilor;
b. diminuarea creantelor; e. cresterea ratei de finantare a stocurilor.
c. cresterea obligatiilor fata de furnizori;
9) Indicele cifrei de afaceri este de 140%, iar indicele stocurilor de produse finite 110%. Aceasta
reprezinta:
a. cresterea stocurilor si incetinirea vitezei de d. cresterea stocurilor ca urmare a
rotatie a stocurilor; supraaprovizionarii;
b. reducerea volumului de activitate, fapt e. cresterea stocurilor si accelerarea vitezei
care genereaza sporirea stocurilor; de rotatie a acestora.
c. cresterea volumului vanzarilor prin
reducerea stocurilor;
10) Activul total creste cu 15%, iar datoriile totale cu 5%. Aceasta situatie semnifica:
a. cresterea fondului de rulment; d. diminuarea profitului brut;
b. cresterea profitului brut; e. cresterea patrimoniului firmei.
c. cresterea nevoii de fond de rulment;
11) Ce exprima relatia: Vt ⋅ A t  Pn − Pn  ⋅100

1 1 1 0

A t1 K p1  Vt1 
Vt 0 
a. influenta preturilor de vanzare asupra d. influenta vitezei de rotatie a activului

ratei rentabilitatii financiare; total asupra ratei rentabilitatii
financiare;
b. influenta costurilor unitare asupra ratei e. influenta profitului net la 1 leu venituri
rentabilitatii financiare; totale asupra ratei rentabilitatii
financiare.
c. influenta structurii cifrei de afaceri
asupra ratei rentabilitatii financiare;
12) Influenta structurii vanzarilor asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate este de „+4%”.
Rezulta:
a. cresterea ponderii produselor la care d. reducerea costurilor pe produse si
rata rentabilitatii este mai mare decat cresterea rentabilitatii;
media pe intreprindere la nivelul bazei
de comparatie;
b. scaderea ponderii produselor la care e. marirea preturilor de vanzare la
rata rentabilitatii este mai mare decat produsele cu rentabilitate scazuta.
media pe intreprindere;
c. cresterea ponderii produselor la care s-
a marit rata rentabilitatii;
13) Indicele activelor totale = 102%
Indicele capitalului permanent = 109%
Indicele cifrei de afaceri = 112%
Aceasta situatie semnifica:
a. se reduce rata stabilitatii financiare si eficienta activelor totale;
2
b. creste rata stabilitatii financiare si se reduce eficienta activelor totale;
c. se reduce rata stabilitatii financiare si creste eficienta activelor totale;
d. creste rata stabilitatii financiare si eficienta activelor totale;
e. se reduce rata stabilitatii financiare si se accelereaza viteza de rotatie a activelor
circulante.
14) Pentru o firma se cunosc urmatoarele date:
- lei -
Nr. crt. Indicatori P0 P1
1 Capital propriu 10.000 12.000
2 Datorii pe termen mediu 1.600 3.600
3 Profit net 1.350 1.944
Modificarea procentuala a ratei rentabilitatii financiare este de:
a. +1,7%
b. +2,9%
c. -2,9%
d. -3,7%
e. +5,7%
15) Pe baza relatiei: V = AC ⋅ T, se determina:

CA
a. viteza de rotatie a capitalului propriu; d. viteza de rotatie a activelor circulante;
b. viteza de rotatie a stocurilor; e. rata stabilitatii financiare.
c. viteza de rotatie a creantelor;
16) Echilibrul financiar se realizeaza atunci cand:
a. trezoreria este negativa; d. fondul de rulment este negativ;
b. trezoreria este zero; e. fondul de rulment este zero.
c. trezoreria este pozitiva;
17) Nevoia de fond de rulment poate fi definita ca fiind:
a. partea din activele circulante care trebuie d. acea parte a capitalului permanent ce
finantata din fondul de rulment; depaseste valoarea activelor imobilizate si
este destinata finantarii activelor
circulante;
b. acea parte a capitalului propriu care e. excedentul activelor circulante peste
finanteaza activitatea curenta; valoarea datoriilor pe termen lung.
c. acea parte a capitalului propriu care
finanteaza activele imobilizate;
18) Pe baza relatiei: Capital permanent , se determina:

Pasiv total
a. viteza de rotatie a capitalului permanent; d. rata stabilitatii financiare;
b. rata lichiditatii curente; e. rata autonomiei financiare.
c. rata solvabilitatii generale;
19) Nevoia de fond de rulment se calculeaza cu relatia:
a. (Stocuri + creante) – datorii financiare; d. Capital permanent – datorii financiare;
b. Capital permanent – active circulante; e. Active circulante – datorii de exploatare
pe termen scurt.
c. (Stocuri + creante) – datorii de exploatare
pe termen scurt;
20) Echilibrul financiar se analizeaza cu ajutorul indicatorilor;
a. fondul de rulment; d. fondul de rulment, necesarul de fond de
rulment si trezoreria neta;
b. necesarul de fond de rulment; e. disponibilul de fond de rulment.
c. trezoreria neta;
3
21) Fondul de rulment poate fi definit astfel:
a. acea parte a surselor permanente ce d. acea parte a capitalului permanent ce
finanteaza necesitatile permanente; depaseste valoarea activelor imobilizate si
este destinata finantarii activelor
circulante;
b. acea parte a capitalului propriu care e. acea parte a capitalului propriu care
finanteaza activitatea curenta; finanteaza activele imobilizate.
c. excedentul activelor circulante peste
valoarea datoriilor pe termen lung;
22) Elementele de activ cresc cu 15%, iar datoriile totale cu 5%. Aceasta conduce la:
a. cresterea fondului de rulment; d. cresterea patrimoniului net;
b. cresterea nevoii de fond de rulment; e. diminuarea profitului brut.
c. cresterea profitului brut;
23)
Creante (sold mediu) , se determina:
Pe baza relatiei:
Rulajul debitor al conturilor de creante (CA)
a. raportul de imobilizare a creantelor; d. raportul creante-obligatii;

b. rata datoriilor; e. ponderea obligatiilor in totalul datoriilor.
c. durata de folosire a surselor atrase;
24) Activul total creste cu 5, iar datoriile totale cu 20. Aceasta situatie semnifica:
a. cresterea fondului de rulment; d. diminuarea profitului brut;
b. cresterea profitului brut; e. scaderea patrimoniului net.
c. cresterea nevoii de fond de rulment;
25) Situatia fluxurilor de trezorerie prezinta:
a. veniturile, cheltuielile si rezultatele d. veniturile, cheltuielile si rezultatele
aferente activitatii de exploatare; dau activitati de finantare;
b. provenienta lichiditatilor si modul lor e. veniturile, cheltuielile si rezultatele din
de folosire; activitatile totale ale intreprinderii.
c. rolul lichiditatilor si echivalentelor de
lichiditate la sfarsitul anului;
26) Ce exprima relatia: (∑ q1p1 − ∑ q1c1 ) − (∑ q1p1 − ∑ q1c 0 )
a. influenta volumului vanzarilor asupra profitului;
b. influenta pretului de vanzare asupra profitului;
c. influenta structurii cifrei de afaceri asupra profitului;
d. influenta costului unitar asupra profitului;
e. influenta pretului si costului unitar asupra profitului.
27) Pe baza relatiei: Obligatii (sold mediu) ⋅ 360 se determina:

Rulajul creditor al conturilor de obligatii
a. durata de folosire a surselor atrase;

b. durata de imobilizare a creantelor;
c. raportul creante-obligatii;
d. gradul de solvabilitate;
e. ponderea obligatiilor in totalul datoriilor.
28) Pe baza relatiei: , se determina:
a. rata datoriilor; d. solvabilitatea imediata;

b. gradul de indatorare; e. solvabilitatea patrimoniala.
c. lichiditatea patrimoniala;
4
- lei -
1 Cifra de afaceri neta 1.600 1.750
2 Cheltuieli aferente cifrei de afaceri 1.405 1.552
3 Indicele preturilor de vanzare – 102%
4 Indicele costurilor – 98%
Influenta costului asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate este de:

a. -2,21%
b. +2,21%
c. +3,21%
d. -3,21%
e. -1,21%
Nr. crt.
Indicatori P0 P1
1 Capital propriu 4.500 5.000
2 Datorii pe termen mediu si lung 600 400
3 Profit net 1.620 2.430
4 Cifra de afaceri 10.800 13.500
Influenta profitului la 1 leu cifra de afaceri asupra ratei rentabilitatii financiare este de:
a. +8,1%
b. -8,1%
c. +6,1%
d. -6,1%
e. -7,1%
Cheltuieli fixe = 1.600 lei; p = 0,5 lei/buc; cv = 0,3 lei/buc;
CA = 6.300 lei; T= 360 zile; qmax = 40.000 buc; Pestimat = 2.500 lei.
Cifra de afaceri critica este:
a. 4000 lei
b. 8000 lei
c. 9000 lei
d. 10000 lei
e. 15000 lei
Cheltuieli fixe = 1.600 lei; p = 0,5 lei/buc; cv = 0,3 lei/buc;
CA = 6.300 lei; T= 360 zile; qmax = 40.000 buc; Pestimat = 2.500 lei.
Volumul productiei vandute pentru obtinerea unui profit estimat ca suma globala este:
a. 10500 bc
b. 20500 bc
c. 10800bc
d. 10000 bc
e. 16500 bc
– capacitatea maxima de productie = 100.000 lei
– cheltuieli fixe = 20.000 lei
– cheltuieli variabile la 1 leu cifra de afaceri = 0,50
– gradul efectiv de folosire a capacitatii de productie = 75%
Pragul rentabilitatii este:
a. 40000 lei
b. 10000 lei
c. 50000 lei
5
d. 80000 lei
e. 100000 lei
- lei -
1. Cifra de afaceri 1.250 1.152
2. Active circulante, din care: 300 320
3. – creante 125 128
T = 360 zile
Influenta creantelor asupra eliberarilor (imobilizarilor) de active circulante este de :
a. +6 lei
b. +5lei
c. +3 lei
d. +100 lei
e. +200 lei
35) Pe baza datelor:
Indicatori u.m. P0 P1
Cifra de afaceri lei 60.000 66.000
Soldul mediu al activelor circulante, din care: lei 7.500 8.070
– stocuri lei 4.500 4.770
– creante lei 3.000 3.300
T = 360 zile
Influenta soldului mediu al creantelor asupra vitezei de rotatie a activelor circulante este de:
a. –4,00 zile;
b. –1,10 zile;
c. –1,64 zile;
d. +1,64 zile;
e. +4,00 zile.

Poemihai

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Poemihai

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL BUCUREŞTI

Grile pentru examenul de licenţă sesiunea iulie 2010, februarie 2011

a. contul reprezinta un model de evidenta si calcul in expresie valorica

a. inteligibilitatea, relevanta, oportunitatea, exhaustivitatea

a. principiul prudentei; principiul permanentei metodelor

6. Formulele contabile de stornare se utilizeaza intr-una din urmatoarele situatii:

a. pentru inregistrarea operatiilor economice sau financiare care au loc in mod

a. documentatia, evaluarea, calculatia, inventarierea

a. capital propriu = activ - datorii

a. totalitatea drepturilor cu valoare economica, apartinind unei persoane fizice sau

a. 7.707 lei si 5.157 lei

12. Acreditivele reprezinta:

a. costul istoric, costul curent, valoarea actualizata; valoarea de aport

a. provizioanele pentru riscuri si cheltuieli

17. Conform principiului prevalentei economicului asupra juridicului, informatiile prezentate in

a. sa reflecte mai ales forma juridica a evenimentelor si a tranzactiilor

a. contul reprezinta un model de evidenta si calcul in expresie valorica

a. functia de inregistrare a tranzactiilor intreprinderii in scopul determinarii periodice

a. creantele fata de clienti si efectele de primit

a. are o valoare considerabila

26. Veniturile din exploatare nu cuprind:

a. cifra de afaceri neta

a. venituri care sunt generate de evenimente, tranzactii, operatii diferite de activitatile

28. Rezervele din reevaluare reprezinta plusuri create prin:

a. reevaluarea imobilizarilor necorporale si a celor financiare

a. forma bilantiera a contului

a. o obligatie prezenta, provenita din evenimente trecute si care la decontare

a. o obligatie prezenta, provenita din evenimente trecute si care la decontare

a. o obligatie prezenta, provenita din evenimente trecute si care la decontare

a. principiul intangibilitatii bilantului de deschidere

a. interesul rezidual al actionarilor in pasivele unei intreprinderi dupa deducerea

36. Ce semnifica inregistrarea contabila:

a. plata unui furnizor dintr-un acreditiv deschis in valoare de 5.000 lei

a. functia de realizare a concordantei dintre conturile analitice si cele sintetice

a. completarea tuturor elementelor cerute de document

a. informatii referitoare la salarii

a. plati privind impozitul pe profit

a. capital subscris varsat

a. cheltuieli din activitatea financiara, de exploatare si bancara

49. Reglementarile contabile romanesti recunosc trei metode de amortizare, si anume:

a. determinarea modificarilor pe care le produce respectiva tranzactie in structura

57. Ce semnifica inregistrarea contabila:

a. marfuri cumparate, sosite si receptionate;

a. % = 401 141.610 lei

c. % = 401 119.000 lei

d. % = 401 119.000 lei

e. % = 404 119.000 lei

a. 12.500 lei ; c. 8.550 lei ; e. 12.718 lei .

a. % = 2131 150.000 lei

b. 2813 = 2131 150.000 lei

c. % = 2131 150.000 lei

d. % = 2131 150.000 lei

e. 2813 = 2131 135.000 lei

a. 17.000 lei 607 = 371 26.299 lei

b. 17.000 lei 607 = 371 26.299 lei

c. 17.000 lei 607 = 371 26.299 lei

d. 17.000 lei 607 = 378 26.299 lei

e. 17.000 lei 607 = 371 26.299 lei

a. % = 401 23.800 lei

b. % = 401 23.800 lei

c. % = 401 23.800 lei

d. % = 401 23.800 lei