Conf. dr. ing IOAN DAN FILIPOIU Prof. dr. ing. ANDREI TUDOR PROIECTAREA TRANSMISHLOR MECANICE Editura BRENCopyright © BREN, 2006 Toate drepturile asupra acestei editii sunt rezervate editurii. Adresa: EDITURA BREN Str. Luc&cesti nr. 12, sector 6 Bucuresti Tel. / Fax: 021- 6370381 Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale FILIPOIU, IOAN DAN Proiectarea transmisiilor mecanice / Ioan Dan Filipoiu, Andrei Tudor — Bucuresti: Bren, 2006 p., em. Bibliogr. ISBN 973-8143-26-8 I. Tudor, Andrei 621.83 Referenti stiintifici: Prof.dr.ing. loan VOICA Conf.dr.ing. Mihail RASEEV Tehnoredactare: Referent: Ioana — Victoria MAGEREANU Contributia autorilor: capitolele 1, 4, 5 si 7 - prof.dr.ing. Andrei TUDOR capitolele 2, 3, 6, subcapitole din 4 si 7 - conf.dr.ing. [oan Dan FILIPOIU Coordonarea lucrarii - conf.dr.ing. loan Dan FILIPOIU Bun de tipar: 20.02.2006 ISBN 973-8143-26-8 IMPRIMAT IN ROMANIA Tipar: BREN PROD s.r.fh 2. CUPRINS Pag. NOTIUNI PRIVIND PROIECTAREA TRANSMISIILOR MECANICE., 1 1.1. Consideratii generale z 1 1.1.1. Documentatia de studiu 1 1.1.2. Documentatia de baz , 9 1.1.3. Documentatia tehnologici 4 1.1.4. Documentatia auxiliar’d 15 1.2. Stabilirea schemei cinematice a transmisici 1,3. Calculul cinematic si energetic al transmisi 1. Anexe 1.11.6 PROIECTAREA UNUI ANGRENAJ CU ROTI DINTATE. 2.1, Alegerea materialelor pentru rofile dintate sia tratamentelor termice sau termochimice 33 2.2. Proiectarea unui angrenaj cilindric exterior cu dinti drepti oe 2.2.1. Determinarea elementelor dimensionale principale ale angrenajului cilindric exterior cu dinti drepti as 38 2.2.2. Calculul geometric al angrenajului cilindric exterior eu dinfi drepfi 41 2.2.3. Calculul forfelor din angrenajul cilindric cu dini drepti ae 2.2.4. Alegerea lubrifiantului sia sistemului de ungere a angrenajelor cilindrice cu dinti drepti Hi 49 . Verificarea de rezistent’ a danturii angrenajului cilin ri : 52 .. Elemente privind constructia rotilor dinfate cilindrice, EELEne reece aa ctarea unui angrenaj cilindric exterior eu dinfi inelinagi 57 Determinarca elementelor dimensionale principale ale angrenajului cilindric exterior eu dinfi inclinati St 23.2. Calculul geometric al angrenajului cilindric exterior cu dinfi inclinat 60 2.3.3. Calculul forfelor din angrenajul cilindric cu dinti inelinafi mens OF 24, Proiectarea unui angrenaj conie eu dinti drepti 24.1 Alegerea lubrifiantului si a sistemului de ungere a angrenajelor cilindrice cu dinti inclinayi,, Verificarea de rezistenta a danturii angrenajului cilindric cu dingi inclinati. Elemente privind construcfia rotilor dinate cilindrice._.. Determinarea elementelor dimensionale principale ale angrenajului conic cu dinfi drepti 2 2.4.2. Calculul geometric al angrenajului conic cu dinti drep! oa 5 2.43. Calculul forfelor din angrenajul conic cu dinti drept. 82 2.44. Alegerea lubrifiantului sia sistemului de ungere a angrenajelor conice.. 84 2.4.5. Verificarea de rezistenfa a danturii angrenajului conic ou dinfi drept a 84 2.4.6. Elemente privind construcfia rofilor dintate comiee oo. ansnnenenn 87 2.5, Proiectarea unui angrenaj meleat cilindric., ee 88 2.5.1. Determinarea elementelor dimensionale principale ale angrenajului melcat cilindric 88 2.5.2. Calculul geometric al angrenajului meleat cilindtic. me 2.5.3. Calculul vitezei de alunecare dintre flancurile danturii melcului gi a rotii melcate,, io 1002.5.4, Calculul forfelor din angrenajul melcat cilindrie sevens 101 2.5.5. Alegerea lubrifiantului si a sistemului de ungere a angrenaj 103 2.5.6. Verificarea de rezistenta a danturii angrenajului meleat cilindri 104 2.5.7. Elemente privind construcfia meleului cilindric si a royii meleate, 107 2, Anexe 2.1 =2.26-5__ eee 108 . ELEMENTE CONSTRUCTIVE PRIVIND REDUCTOARELE DE TURATIE CU ROTI DINTATE : 133 3.1. Constructia reductoarelor - generalititi Pee eet 138i Constructia reductoarelor cu roti dinfate cilindrice Et 1. 136 . Construcfia reductoarelor cu rofi dintate conice.__ __. 136 . Constructia reductoarelor cu mele-roati meleat 137 138 140 . Constructia reductoarelor cu dou’ trepte de reducere 3. Amexe 3.1-3.24. |. PROIECTAREA UNEI TRANSMISII CU ELEMENTE FLEXIBILE SAU ARTICULATE, 4.1. Proiectarea unei 4.1.1, Dimensionarea transmisiei prin curea lati 4.1.2, Determinarea durabilititii curelei 184 184 184 191 4.1.3. Proiectarea rotilor de urea... pore 192 4.2. Proiectarea unei transmisii prin curele trapezoidale - 194 4.2.1. Alegerea curelei trapezoidale si dimensionarea transmisi¢i. 194 4.2.2. Determinarea durabilitétii curelei trapezoidale _ “200 4.2.3. Proiectarea rojilor de curea ee 201 4.3. Proiectarea unei transmisii prin lant am i 205 4.3.1, Alegerea lantului si calculul geometriei transmisiel, 205 43.2. Verificarea lanpului eee 214 4.3.3. Proiectarea rotilor de lant Pkallposiiedifes 218 43.4, Montajul, reglarea si protectia transmisiilor prin lan e 222 4.4, Proiectarea unei transmisii prin curele dinfate sincrone__ . 224 4.4.1, Alegerea curelei dinate sincrone si dimensionarea transmisiei sn 225 4.4.2. Proiectarea rojilor de curea dintata_. ae 29 4, Anexe 4.1-4.2. Ee 7 234 . PROIECTAREA ARBORILOR $1 A ORGANELOR DE REZEMARE. 239 Predimensionarea arborilor si alegerea capetelor de arbor... 239 . Alegerea rulmentilor, stabilirea preliminari a formei constructive a arborilor 239 Alegerea gi verificarea asamblirilor arbore - butuc, "247 Caleulul reaciunilor gi trasarea diagramelor de momente 248 Verificarea rulmentilor 254 .6. Verificarea, definitivarea constructiva a arborilor si alegerea ajustajelo 256 “5.6.1. Verificarea la solicitare compus 1256 5.6.2. Calculul coeficientului de siguranfa global. 257 5.6.3. Determinarea deformatiilor arborilor, 259 5.6.4. Calculul turafici critice a arborelui, 260 5.7. Alegerea sistemului de etansare 261 5, Anexe 5.1 — 5.16, 263 . VERIFICAREA LA INCALZIRE $1 DEFINITIVAREA CONSTRUCTIVA A REDUCTOARELOR DE TURATIE CU ROTI DINTATE ... . 287 6.1, Calculul randamentului total al reductorului E 287 6.1.1, Randamentul angrenajului 287 6.1.2, Randamentul lagatelor en 2886.1.3, Randamentul datorat pierderilor prin barbotare 288 6.1.4. Randamentul datorat ventilatorului de racire al reductorului = 289 6.2. Caleulul temperaturii medii de functionare a reductorului ee 289 6.3. Calculul sigurantei ungerii principalelor euple de frecare existente in reductor, 290 290 291 292 293 294 6.3.1. Siguranta ungerii rotilor dinfate, 6.3.2. Siguranta ungerii rulmentilor. 6.4, Definitivarea sistemului de ungere si de ricire a reductorului 6.5. Caleulul puterii termice a reductorului 7, PROIECTAREA CUPLAJELOR PERMANENTE 7.1. Cuplajul elastic eu bolfuri 294 7.2, Cuplajul cu flange, "297 7.3. Cuplajul cardanic.__ 298 7. Anexe7.1~7.4, 303 aww 312. BIBLIOGRAFIEPREFATA Studengit facultéqilor cu profil mecanic, edt si ai altor facultagi (cu profil energetic, electric, metalurgic, mecano-chimic etc.) sunt inifiafi in activitatea de proiectare prin elaborarea unor proiecte de TRANSMISII MECANICE, in cadrul disciplinei de ORGANE DE MASINI. Aceleasi proiecte sunt derulate Ja unele discipline, care contin capitole de bazd, din domentul organelor de masini si al componentelor sistemelor mecanice, Lucrarea poate fi consultatd si utilizatd de ingineri si tehnicieni care ii desfaisoard activitatea in unititi de cercetare-proiectare din domeniul ingineriei mecanice, Poate constitui, de asemenea, bazit pentru realizarea de software in domeniul transmisiilor mecanice. Prin continutul séu, lucrarea de fajé, aldturi de cursuri si tratate de inalta finutd stiingificd, constituie un material documentar necesar intocmirii proiectelor de an si de diplomd, in care sunt studiate transmisiile mecanice. Lucrarea a fost elaboratd plecdnd de la o serie de realiziri in domeniu, de Ia unele date existente in literatura de specialitate, cdt si de la prevederile standardelor in vigoare; cuprinde metodologii de calcul si solujit constructive privind protectarea transmisitlor mecanice. Lucrarea confine datele minim necesare proiectarii unei transmisii mecanice de uz general, formata dintr-un reductor de turafie cu roti dinjate, transmisii prin curele si lanfuri, cuplaje ete. Initial, este Iuata in consideratie repartitia optima a rapoartelor de transmitere, si efectuarea calculului cinematic si enegetic pe arborii transmisiei, precum si alegerea motorului electric de acfionare. Acest lucru permite proiectarea separati a fiecdrei componente principale a transmisiei (reductor cu: roti dinjate cilindrice, roti conice cu dinti drepti sau angrenaj meleat cu mele cilindric; transmisie prin curele, sau prin lanfuri articulate; cuplaje). Criteriile de proiectare prezentate urmdresc 0 alegere corecta a materialelor, 0 stabilire corespunzdtoare a dimensiunilor si formei constructive, cu scopul reducerii consumurilor specifice de material, al elaboréirii unei tehnologii de fabricatie simple si ieftine, al unei fiabilitii inalte in exploatare, precum si al unui design agreat de beneficiar. Ajunsé la editia a V-a, elaborarea lucréirii s-a facut asifel: - capitolele 1, 4, 5 si 7 de prof.dr.ing. ANDREI TUDOR; - capitolele 2, 3, 6 si unele subcapitole din 4 si 7, precum $i coordonarea luertirii de confdr.ing. IOAN DAN FILIPOIW. Autorii sunt constienfi cd luerarea este deschist imbundtatirilor si completarilor si sunt recunoscéitori tuturor acelora care, prin sugestii si propuneri, ar putea contribui la perfecjionarea ¢i. Mulfumim pe aceasta cale colegilor din Catedra ORGANE DE MASINI $I TRIBOLOGIE care, prin sugestiile lor, au contribuit la finalizarea celei de a cincea edifii a acestei ctirfi, Autorit VL1. NOTIUNI PRIVIND PROIECTAREA TRANSMISIILOR MECANICE 1.1. CONSIDERATI GENERALE Proiectarea reprezinta lucrarea tehnico-economic’, bazat pe munca de conceptie gi are ca rezultat documentatia tehnicd. Aceast documentatie, conform STAS 6269-80, se compune din documentatia de studiu, documentatia de bazi, documentatia tehnologica si documentatia au “LLL. Documentatia de studiu Documentatia de studiu, specifica transmistilor mecanice, se compune din mai multe element. A. Tema de proiectare, care este impusi de benefi ceringe, cum sunt: ‘+ caracteristicile tehnice ale transmisiei ~ puterea transmisi ca valoare maxima si ca mod de vari - turatiile la arborele de iesire ca sens si marime; = tipul motorului de actionare si caracteristicile de fimetionare ale acestuia, ~ caracteristicile constructive ale transmisiei;, © condifii de exploatare: - locul de instalare al sistemului mecanic; - _influenta sistemului mecanic asupra vecinatafilor, care se conditioneaza reciproc (vibrati, gaze, climat, abur, praf etc.); - intrefinerea sistemului mecanic; ~ piese de schimb; + prescriptii care pot cuprinde, printre altele: ~ breviare de calcul; - norme de tehnica securitatii, - standarde, norme departamentale si de ramuri - caiete de sarcini; = drepturi de brevetare (drepturi de autor); ‘© aspecte financiare (specificatia financiara, deviz de calcul, defalcarea cheltuielilor), privind: - cheltuieli cu proiectarea transmisiei mecanice; ~ _ pregitirea fabricatici; - documentatia tehnici, + realizarea prototipului; = incercarile prototipului; ~ realizarea documentatiei pentru seria de fabricatie zero; + executia transmisiei mecanice, la care va trebui precizat: wr si care trebuie si contina o serie de n timp; - numérul de bucati; - mirimea lotului de fabricatie; ~ atelierele de fabricatie cu dotarile necesare; + conditii de transport, depozitare, montaj: * domenii posibile privind utilizarea si utilitatea wansmisiei mecanice. B. Studiul tehnico-economic are ca scop fundamentarea tehnico-economica a temei de proiecta- re si cuprinde calculele si considerafiile privind economicitatea si eficacitatea transmisiei mecanice, prin luarea in studiu a mai multor vatiante de transmisii existente, precum si a unor transmisii noi 1C. Proiectul de ansamblu constituie proiectul tehnic propriu-zis, Acest proiect are ca scop stabi- lirea solutiei constructive, dimensionarea si constructia de ansamblu a transmisiei mecanice, El confine desenul de ansamblu al transmisiei mecanice, calcule si ipoteze (considerente) de dimensionare, pentru elementele principale ale transmisiei mecanice, cum ar fi © angrenaje cilindrice cu dinti drepti sau inclinati, angrenaje conice, angrenaje mele-roati meleats; © transmis © cuplaje; + sistemul de ungere al transmisiei, + verificarea eficacitatii si a posibilitatii de obfinere a performanelor cerute in tema; i prin curele sau prin lan; D. Memoriul tehnic de calcul justificativ urmareste rezolvarea problemelor de dimensionare a diverselor elemente componente sau subansamble, stabilirea solutiilor constructive si de verificare a isiei mecanice in ansamblu, precum si a organelor de masini componente Problemele de dimensionare si de verificare se referii la calcule cinematice si energetice, calcule de rezisten{i (tensiuni, deformatii, stabilitate pentru evitarea functionarii in zone critice), calcule geometrice (pentru angrenaje, transmisii prin element intermediar), calcule de durabilitate, calcule de lant termic. Transmisiile mecanice se proiecteaz, in principal, la faza de proiect tehnic, pe baza efectus calculelor de rezistenti de dimensionare si de verificare. In caloulele de rezistenta, prezint& un interes deosebit cunoasterea si evaluarea cat mai exacti a solicitirilor, elementelor componente ale transmisici mecanice. Acestea rezulti, in principal, din insesi datele temei de proiectare, Din acest punct de vedere, sarcinile masinii de lucru, impuse de tehnologia aplicata acesteia, sunt transmise la masina motoare prin intermediul transmisiei mecanice. Putem spune c& transmisia mecanica poate prelua sarcini care pot fi + sarcini constante, caz foarte rar intalnit; © sarcini variabile in regim stationar (sarcini stafionare), care sunt, dealtfel, asimilate cu sarcinile ciclice cu amplitudine constant, * sarcini variabile nestationare care au amplitudini si frecvente variabile si pot conduce la urmatoarele tipuri de tensiuni - variafie in trepte a tensiunilor (de exemplu, transmis’ transmisiile din componenga centralelor electrice), ~ variafie periodica a tensiunilor (de exemplu, transmisiile din componenta ciocanelor si preselor de forjat); - variafie aleatoare a tensiunilor (de exemplu, transmisiile finale din componenta autovehiculelor, transmisiile din componenta unor masini unelte sau a unor masini agricole etc.). Efectul sarcinilor variabile asupra organelor de magini componente ale transmisiilor mecanice este oboseala materialului, Aceasta poate fi evaluata printr-un coeficient de siguranta sau prin durabilitatea in functionare a acelui element component din transmisia mecanicé, Coeficientul de siguranta, ca si durabilitatea, se stabileste pe baza curbelor de tip Wohler Pentru solicitarile ciclice cu amplitudine constanta, tensiunile se determin corespunzitor naturii solicitarii, evidentiindu-se principalii parametri ~ Coeficientul ciclului de asimetrie R din componenta masinilor unelte, R= Onin! © max aD - Amplitudinea cielului o, = 0 = F = (Cmax = Fin) /2 (22) - Tensiunea medie a ciclului o Onn = (Cmax + rnin) (2 (1.3)T | _ Spectrul de solicitare aleatoriu rezultat 2] Curbele tip Wahler, determinate teoretic sau experimental experimental ag ; S"N=ct \ ' ! 1 f i * : > a > Durata exploatarit 7 ore 10" 10° 10% EN 1 2 3 k n S[Si_[S2 [ss Sk Sy Valorile nu sunt specifice _diferitelor n- nummirul intervalelor egale de timp At pe materiale si stiri de tensiuni (se expliciteaza durata exploatarii sau a unei perioade T. pentru fiecare organ de masina) T| Analiza spectrala_| [ Prelucrari statistice Sy 3] Valoare medie ie. Li nes L ly = £2636 4G Shy 8] Frecvenja echiv. 4] Abatere standard LS, ooh = x - d, 10] Reducerea spectrului xs Von aleator la un spectru ¥ 5] Histograma armonic Susie aT sy aleator Nr, cicluri din k= So ' } arbitrar exploatarea int Sra ciclului aleator v TT] Reducerea nr-cicluri aleatori din expl. Ta un nrde cicluri armonice i Ne = T fecn’ 3600 6] Legea teoretici de | J Need = Now‘ ke distributie T sa 12_| Spectrul de solicitare armonic echivalent celui aleator. Ha Se] | S& ds i 5 ‘S an 13_| Solicitarea armonicd echiv. probabila Snax = F+Z 5 +d Siam =S-Zp sds Legea normal Gauss | 2 —probabilitatea de defectare Fig 11 [e. [10" [10" [10* [107 [10° [a0 Z, [0.65 [2,326 [3,09 [3,719 [4,265 [4,753© metoda pentru determinarea solicitarii periodice echivalente [4] este prezentatd in fig. 1.1, in care se inlocuieste spectrul de solicitare aleatoriu S = S (f, cu un spectru de solicitare armonic, caracterizat prin: media spectrului S (punctul 3), amplitudinea ds (punctul 4), coeficientul de variatie Cy frecventa echivalent& ficiny (punctul 8), numarul de cicluri Nea (punctul 11) la o solicitare oarecare Sz Pentru solicitari nestationare cu o amplitudine si o frecvenfa variabile, principalii parametti (coeficientul ciclului de asimetrie, amplitudinea ciclului si media tensiunilor) se determina prin analiza efectelor cumulative ale tensiunilor asupra durabilitifii, evidentiindu-se o solicitare echivalent®. Dimensionarea organclor de masini, existente in componenfa transmisiilor mecanive, se poate realiza dupa doua conceptii: determinist& si probabilistica. _ ,4n conceptia deterministi, dimensionarea se face pe baza rezistentelor (tensiunilor) admisibile: Gz, respectiv f,, calculate cu ajutorul relafiilor (1.4), respectiv (1.5) Oy ~ OR ba 7/ ¢s Ke (4) Tem te be lc,’ Ke as) Valorile coeficientului de siguranti_cy [4] ‘Tabel 1.1 Tipul solicitar Co Solicitare alternanta, nestafionara, 15-2 Solicitare alternant, nestationara, dac& este important ca piesa s& fie usoar’, precizia de calcul si evaluarea solicitarilor fiind mare. 12-15 Factorul_my_de multiplicare a coeficientului de siguranfa ” | 4] Tabel 1.2 Conditiile de functionare my Defectiunea poate cauza un accident sau poate pune in pericol viata 12-15 Exist posibilitatea aparitiei unei suprasolicitari 12-13 Sarcini aplicate cu socuri miei; in special pentru cazul pornirii (turbine cu abur si apa, magini de rectificat, polizoare), 10-11 Sarcini aplicate cu socuri medi (masini de turnat sub presiune, cu piston etc.) 12-15 Sarcini aplicate cu socuri mari (combine de minereu, laminoare etc.) 1,5-2,0 ” Factorul m; trebuie aplicat simplu sau cumulativ, in funcjie de numiral prezentelor condifillor enumerate in acest tabel Factorul_m_de multiplicare a coeficientului de siguranti ” [ 4] Tabel 1.3 Tipul masinii, marimea si frecventa socurilor probabile Te Pompe centrifuge cu abur gi apt, masini de rectificat, motoare electrice cu 10-11 socuri mici aptrdnd freevent la pornire. Motoare cu combustie interna, mecanisme cu actiune altemanté, masini de -15 mortezat; in general, masini solicitate de gocuri mici Prese, combine cu cutit vertical, masini de perforat; in general, masini 15-2 solicitate la socuri cu freeventa medic Ciocane de forjat, laminoare, concasoare; toate masinile solicitate la socuri cu 2,0 -3,0 frecventh mare. ‘' Factorul m2 trebuie aplicat simplu sau cumulativ, in funefie de numarul prezentelor condifiilor enumerate in acest tabel unde ‘* sim ~ rezistentele de rupere ale materialelor pentru un ciclu de solicitare caracterizat prin coeficientul de asimetric 2. Pentru oteluri, valorile rezistentelor de rupere sunt date in tabel 2.1 4pentru cele mai frecvente cicluri intalnite (alternant simetric si pulsator), in funotie de rezistenta de rupere static Ry ~ 05; © & $i & ~ coeficientii dimensionali; y. ~ coeficientul de stare (calitate) a suprafetei; Ko si K; = coeficientii concentratorilor de tensiune, care se determina in functie de tipul (geometria) concentratorilor, precum gi de material; * ¢, ~coeficientul de siguranta al elementelor componente ale transmisiei mecanice 65 = Co’ my” m2 (1.6) in care Co, my si_m> se aleg din tabelele 1.1, 1.2 si respectiv 1.3 _ in conceptia probabilistic, dimensionarea se face pe baza coeficientului de sigurant& probabilis- tic sau pe baza probabilititii de defectare. Coeficientul de siguranta probabilistic ¢ se defineste ca raport intre rezistenta piesei Ry — o; $i solicitarea sa_S, corespunzitoare diverselor probabilitéfi de defectare (fig. 1.2) - Coeficientul de siguranti mediu cn Cn = Ros /Sos ) - Coeficientul de siguranti caracteristic cy = Roos /Soss (18) - Coeficientul de siguranfa de suprasolicitare c, y= Roos / Sos (19) unde: * Rus, Sas sunt cuamtilele de 50% ale functiilor de repartitie fe (o) si f(r): * Roos este cuantila inferioara de 5% a functiei de repartitie fe () , iar Sqos reprezint& cuantila superioara de 5% a funetici fs (o); + Rooos este cuantila inferioard de 5° a functiei de repartitie fe (o) . fr fs Densitatea de probabilitate s R Tensiunea Fig. 1.2 Utilizarea coeficientilor de siguranta este legati de importanta organului de magina component al misiei mecanice, Astfel, organele de masini de uz general sunt caracterizate de coeficientul de sigurant mediu cy, . Dac& organelor de masini Ii se impune o siguranté inalta, se determina pentru acestea coeficientul de siguranta caracteristic cy , iar pentru organele de masini, cu important deosebita {in functionare, se utilizeaza coeficientul de siguranta de suprasolicitare c,. Valorile coeficientilor ca, i» ¢; pot fi determinate analitic sau grafic, in functie de caracteristicile statistice ale rezistentei materialului organului de masina component al transmisiei, a sarcinii care actioneazA asupra acestuia, precum si a probabilitatii de defectare acceptata pentru acesta. Cu ajutorul coeficientului de siguranta se determina rezistenta admisibila asociat’ unei anumite probabilitai de defectare, pe baza cAreia se calculeazi dimensiunile principale ale organului de masina existent in componenta transmisiei mecanice Dimensionarea pe baza probabilitatii de defectare are in vedere limita inferioara a diferentei S— R. in special pentru repartifii normale tr(1.19) in care Z =R-S este variabila aleatoare; * dz ~abaterea medie pitratick a variabilel; * de si ds sunt abaterile medii pitratice ale rezistentei si, respectiv, solicitarii elementului component al transmisiei mecanice. Pentru a calcula dimensiunile principale ale unui organ de masina se determing tensiunea medie corespunzatoare solicitarii $, pentru care se accept o probabilitate de defectare p, (punctul 13, fig. 1.1) Indiferent de modul de efectuare a dimensionarii elementelor componente ale transmisiei mecanice ~ determinist sau probabilist, - se stabilesc solufiile constructive, dupa care se efectueazi in mod detaliat calculele de verificare E. Desenele de executie si desenul de ansamblu pentru prototip si seria zero se intocmese conform reglementarilor in vigoare. Desenele de executie se intocmesc pe formate, conform SR ISO 5457-94 (vezi tabel 1.4), la scari de marire: 2:1; 5:1; 10:1, 20:1; 50:1, marime naturalé 1: 1 solr de micsorare: 1:2; 1:5; 1:20; 1:50 sialti submultipli ai acestora, conform STAS 2-82 Tabel 1.4 Formate de desen conform SR ISO 5457-94 Formate de desen preferentiale | Formate de desen alungite (speciale) | Simbol format axb Simbol format axb AO 841 x 1189 Al 1/2 594 x 1261 AL 594 x 841 A3 x3 420 x 891 AQ 420 x 594 Adx3 297 x 630 AB 297 x 420 A2 In 420x891 Ad 297x210 A3x4 420x 1189 | Indicator Observatii : Chenarul formatului se traseazi cu linie continu groasé, Ia 10 mm fafé de marginea acestuia Fasia de indosariere are dimensiunile 20 x 297 ; aceasta se traseaza cu linie subtire Sub linia de chenar, sub indicator se simbolizeaza formatul desenului (ex: Al (54 x 841)), 6Indicator! pentru formatele de desen, conform SR ISO. 7200-94, este reprezentat in fig, 1.3 Elementele care trebuiesc completate in indicator sunt prezentate in fig. 1.3 a), Completarea indicatorului raméne la latitudinea proiectantului Dimensiunile indicatorului si csutelor acestuia sunt date in fig, 1,3 b). fos] 104] 107) 103) 7 G 03 i [03] lor [. JEdlindl Data | Revizuirea Numele Semnat |Edjind| Data Reviauirea Numele|Semnat| Tratament termic Protectie anticoroziva Toferanje mer Pek Rugoritate es gener | yarimea formals] EAL Seara eae Material Verificat cr oe $i Data prime’ eit | Coni: STAS standard Apia Tiniveninten POLITERINICA Baca ‘Catedra ORGANE DE MASINI SI | Denumirea desenului de execufie sau de ansamblu (scris cu majuscule) ‘TRIBOLOGIE a) b) Fig. 13 Dimensiunile si tipurile de linii pentru trasarea tabelului de componenté al desenului de ansamblu sunt indicate in fig, 1.4 si tabel 1.5.Q) 7 G) [a © ® sau_J0] 4 Nr.desen sa STAS Denumire 10] Bue. Masa Material fk Observatit 50. s 10 185. Fig. 14 Completarea tabelului de compon Aa desenului de ansamblu 30. 15. Tabel 1.5 Coloana | Elementele care se inscriu Observafi @ Numiral de pozijie al parfii componente a obiectului (piesi, ansamblu de ordin inferior), numerele de pozitie se inscriu in ordinea numerica creseitoare de jos in sus incepand cu numéarul 1. Pozitionarea se face conform STAS 6134-76 @ Denumirea partii componente. Se recomanda ca denumirea si fie cat mai scurta, subliniind caracteristica constructiva. Se inscrie Ta singular, neartioulat Daca elementul este standardizat sau normalizat, denumirea si caracteristi- cile dimensionale se inscrit conform notirii prescrise prin standard sau norma, fira a se indica numerele acestora. Numirul desenului in care partea component este reprezentat’ ca obiect de sine statator, prin desenul de executie. Daca partea componenta este stan- dardizaté sau normalizata gi nu se intocmeste un desen pentru aceasta, se inscrié mumérul standardului sau normei @ ‘Numirul de bucifi de parti componente, identice cu partea component respectiva, existente in obiectul reprezentat in desen. Numarul de cod, simbolul sau denumirea materialului din care este executati partea component, precum si numdrul standardului sau al nonmei La materialele de uz curent, unde nu poate fi indoiald asupra standardului, inscrierea numarului acestuia este fa- cultativa, Daca pentru partea compo- nenta existé un desen de executic, completarea cisutei este facultativa. © Date suplimentare care se considera necesar a fi indicate, ca: dimensiunile _ semifabricatului, numarul modelului de turnatorie ete. M Masa neta a unei bucdti de parte componenta, pozitionata. Se recomandi ca masele tuturor partilor componente sa fie inscrise in aceeasi unitate de masurd [ke] Completarea cisutei este facultativa F, Documentele incercii i si omologiri prototipului sau seri zero cuprind buletinele de incerciri, referatele necesare si sursele bibliografice, precum si caictele de sarcini 81.1.2. Documentatia de baza Documentatia de bazi completeaz’ documentatia de studiu si cuprinde sapte elemente componente: ‘A. Desenele de executie se intocmese cu scopul realizarii pieselor componente ale transmisiei mecanice. In cadrul desenelor de executie, se urmareste stabilirea formei geometrice a piesei, a preciziei dimensionale, a preciziei formei geomettice si de pozifie a elementelor geometrice, a microgeometriei suprafetelor (ondulatii si rugozitati), precizarea materialului si a tratamentului termic sau termochimic, aplicat pentru fiecare piesi componenti a transmisiei mecanice. Continutul desenelor de executie cuprinde reprezentarea graficd a piesei si cotarea conform standardelor, conditii tehnice inscrise in cimpul desenului si al indicatorului. in cazul desenelor de ansamblu sau subansamblu, pe ling’ confinutul inclus in desenele de executie prezentate mai sus, acestea trebuie si cuprind& tabelul de component, caracteristici tehnico-functionale, conditii de montaj Exemple de alegere a rugozitit din componenta transmisiilor mecau suprafetelor organelor de masini (extras STAS 5730/2-85) bel_ 1.6 Tensiuni de contact mari si uzari 0,025 | foarte reduse. Rugozitatea | Caracteristicile tribologice ale e i R,, um suprafetei semgle 0,012 Rulmenti de precizie ~ cai de rulare. Fusurile arborilor de mare precizi unelte; cdi de rulare ~ rulmenti de Te masini Uzairi foarte reduse Suprafefe cu tensiuni ridicate si 0,050 Cai de rulare — rulmenfi Fangiri, fusuri si cuzinefi la masini de precizie corpuri de rostogolire si ci de rulare la rulmenti Etansari frontale; fusuri si cuzineti Suruburi de miseare, suprafefe de alunecare la pene, fusuri si cuzineti; suprafafa de centrare la arbori canelafi; discuri de frictiune; suprafefe de etangare cu manseti de rotafie. Flanse; etangiri cu pislé, pene paralele, suprafete de centrare la butuci canelafi; flancurile danturilor sevaruite sau rectificate si ale rotilor dintate din bronz; fusuri si cuzineti; asamblari filetate cu stréngere supuse la vibrati ‘Asambliri cu pene, lagire cu alunecare: ajustaje fixe arbore-butuc; alezaje din fonta, suprafaja de Jucru a curelelor; flancurile danturilor mortezate cu cufit roata sau cutit pieptene. Fusuri si cuzineti, ajustaje fixe demontabile, flange la cuplaje, flancurile danturilor frezate, filete metrice; suprafetele laterale ale flancurilor rotilor melcate, conice, de lant, ale filetelor, ale canalelor rofilor pentru curele trapezoidale. Suprafete cu conditii de aspect, suprefetele frontale ale arborilor, buoselor, cuplajelor, piese turnate in cochi 0,10 ee 10 | precizie ridicata, Suprafeje supuse la uzare gi 0,20 aie _| precizie ridicata, Suprafete supuse la viteze 91 presiuni medii 0.40 | Suprafete de cereetare Suprafefe fixe cu presiuni mari ogo | Uzare redusi la viteze gi tensiuni 4 de contact reduse Suprafete de ghidare si de 16 | centrare la miscari periodice. Suprafete de contact putin solicitate, Suprafete de contact fire 3.2 | migcare, transmisii normale Suprafete exterioare vizibile. Suprafete de contact grosolane. 12,5.,.25 fara migcare. sa Suprafete libere si nefiunctionale ale orificiilor. 50...100 | Suprafeje grosolane Suprafete neprelucrate, Suprafeje forjate, laminate, ambutisate; giuri fr importanta, matritate, tHiate, 9Valori informative ale rugozititii suprafetei obtinute prin diferite procedee tehnologice ‘Tabel 1.7 ‘Denumirea procedeului Valori medi ale rugozitatii Ra technologie 0204 08 16 32 63 125 25 50 ‘Tumare ia forme de nisi Turnare in forma coaja Turnare in cochili ‘Tumare sub presiune Turnare de precizie Matifare Roluire pan ‘Ambutisare Extrudare Sta Forjare prin laminare Thiere Taiere cu flacara, Cu cu jet Curigire in tamburi Strunjite lon Strunjire plana Retevare Rabotare ‘Mortezare Racuire Gaurire Lirgire Adincire Alezare Frozare circular Fear frontal Brosare Pilize Rectificare longitudinal’ rotunda Rectificare plana rotund’: Recificare rotund cu avans in adncime Recificare pland cu periferia pietei Rectficar fromalt plana Polizare Honuire cu curs h Honuire cu curs’ scurta, Lepuire rotund “Lepuire plan Superfinisare Lepuire de polizare Electrocrozie Electrochimie Ralare 10Calitatea suprafefelor se prescrie, in primul rand, prin intermediul rugozitatii (in cazuri deosebite si prin intermediul ondulatiilor), conform STAS 5730/1,,.2-85. in tabelele 1.6 gi 1.7 se exemplifica rugozititile medii ale suprafetelor organelor de masini, in general, si, in particular, pentru componentele ‘ransmisiilor mecanice. Valorile rugozitatilor sunt date in funcfie de procedeele tehnologice de prelucrare a suprafefelor, Toleranjele generale, dimensionale si tolerantele generale geometrice ale clementelor, firs indicatii de toleranta ale pieselor sau ansamblelor, prelucrate prin aschiere, se prescriu conform STAS 2300-88 gi se gisese in conditiile tehnice trecute in indicator. Valorile toleranfelor generale dimensionale si geometrice ale clementelor sunt indicate mai jos. Modul de notare, spre exemplu, este urmitorul Toleranje mS STAS 2300-88 Tolerante generale dimensionale conform STAS 2300-88 Tabel 1.8 Dimensiunea nominala [mm] dela [05 3 6 30 | 120 | 400 | 1000 pana la 3 6 30 120 400 1000 | 2000 Clasa de a precizie Abateri limita [mm] f 40,05 | +0,05 | +01 | 40,15 | +02 +03 40,5 m 401 | 401 | 402 | 403 | 405 [10.8 [41,2 c +0,2 | 403 | 405 [| t08 [412 | 2 | 3 -_ [0s | at [ais [es Tar Ts ‘Tolerante generale de formi si de pozitie a formei geometrice conform STAS 2300-88 Tabel_1.9 Dimensiunea nominala [mm] dela [05 3 6 30_ [120 | 400 | 1000 panala [3 6 30 | 120 | 400 | 1000 | 2000 Clasa de precizie Tolerante [mm] R 0,004 | 0.015 | 0,02 | 0,045 [007 [014 | - Ss 0,008 | 0,02 [0,04 | 0,08 | 015 | 0.2 | 03 T 0,025 | 0,06 [0,12 | 025 | 04 | 06 | 09 V 01 0,25 0,5 : 15 a8 | 35 ‘Tolerante generale privind bitaia radiali si frontal conform STAS 2300-88 Tabel_ 1.10 Clasa de precizie R s iT Vv Toleranta generala la bataia radiala gi bataia frontala [mm] O1 | 02 | os 1 Tolerantele dimensionale lineare si unghiulare ale elementelor pieselor se prescriu alaturi de cotele nominale, conform STAS 8100-68 (vezi anexele 1.5 ~ 1.6) Tolerantele formei geometrice si de pozitie a elementelor geometrice sunt indicate in tabelele 1.11, 1,12, 1.13, 1.14, conform STAS 7391/1...6-74. Tn tabel 1.11 sunt recomandate tolerantele la rectilinitate (TFr), la planeitate (TFP), la forma dat a profilului (TFp) sila forma data a suprafetei (TFs). In tabel 1.12 sunt recomandate tolerantele la circularitate (TFc) gi la cilindricitate (TF€). nTn tabel 1.13 sunt recomandate tolerantele la paralelism (TP), la perpendicularitate (TPd), Ja inclinare (TPi) si la bataia frontala (TBO) in tabel 1.14 sunt recomandate toleranfele la coaxialitate si la concentricitate (TPc), la simetrie (TPs), la intersectare (TPx) si la bataia radial (TBr) Aceste tolerante se prescriu in desen prin simboluri inserise in casute Tolerante la rectilinitate, Ia planeitate si la forma dati a profilului si a suprafetei [um] (Extras din STAS 7391/1-74) Tabel 1.11 Dimensiunea Clase de precizie nominala [mm] Valorile tolerantelor sunt date in jum | peste | pandta [im [iv [ v | vi | vi [vm] om [x |x] xm - 10 0.6 1 1,6 2,5 4 6 10 16 25 40 10 16 0,8 | 1,2 2 3 £ 8 12 20 30 50 16 25 1 1,6 | 2,5 4 6 10 16 25 40 60 25 40 1,2 2 3 5 8 12 20 30 50, 80 40 63 1,6 | 2,5 4 6 10 16 25 40 60 100 63 100 2 3 5 8g 12 20 30 50 80 120 100 160 25 4 6 10 16 25 40 60 100 | 160 160 250 3 5 8 12 20 30 50 80 120 | 200 250 400 4 6 10 16 25 40 60 100 | 160 | 250 400 630 5 8 12 20 30 50 80 120 | 200 | 300 630 1000 6 10 16 25 40 60 100 | 160 | 250 | 400 1000 1600 8 12 20 30 50, 80, 120 | 200 | 300 | 500 Observatie: in cazul tolerangelor la planeitate sau la forma data a suprafetei, prin dimensiune nominala se injelege lungimea laturii mai mari a suprafetei, dacé conditia se refera la intreaga suprafata, sau lungimea prescrisd (de referinta) a suprafetei, daca se refera la 0 portiune a suprafetei ‘Tolerante la circularitate sila cilindricitate [jum] (Extras din STAS 7391/2-74) ‘Tabel 1.12 Dimensiunea Clasa de precizie | nominala [mm] Valorile tolerangelor sunt date in jum peste _[ pind la, Wv [wi [vi [vm] ix | x [x px - 3 1,2 2 3 i 8 12 20 30 50 5 6 1,6 | 25 4 6 10 16 25 40 60 6 18 2 3 5 8 12 20 30 50 80 18 50 25 4 6 10 16 25 40 60 100 50 120 3 5 8 12 20 30 50 80 120 120 260 4 6 10 16 25 40 60 100 | 160 260 500 5 8 12 20 | 30 50 80 120 | 200 Observat Valorile indicate in tabel sunt valabile pentru tolerantele la circularitate, la cilindricitate gi in urmatoarele cazuri particulare ale acestora: tolerantele la poligonalitate, tolerantele profilului longitudinal si toleranfele la curbare. in cazul in care se prescriu toleranfele la ovalitate, la conicitate, la forma butoi sau la forma gea, se vor dubla valorile indicate in tabel 2Tolerante la paralelism, la perpendicularitate, la inclinare si la bitaia frontal [ym] (Extras din STAS 7391/3-74 si STAS 7391/5-74) Tabel_1.13 Dimensiunea Clasa de precizie nominala [mm] Valorile toleranfelor sunt date in jum peste | pintta [im [iv [ v | w | vu | vm ix | x | xt [x - 10 1 1,6 | 2,5 4 6 10 16 25 40 60 10 16 12 2 a 5 8 12 20 30 50 80 16 25 | 16/25] 4 | 6 | 10 | 16 | 25 | 40 | 60 | 100 25 40 | 2 | 3 |] 5 | 8 | 12 | 20 | 30 | so | 80 | 120 40 63 |2s| 4 | 6 | 10 | 16 | 25 | 40 | 60 | 100 | 160 63 yoo | 3 | 5 | 8 | 12 | 20 | 30 | so | 80 | 120 | 200 oo | 160 | 4 | 6 | 10 | 16 | 25 | 40 | 60 | 100 | 160 | 250 160 | 250 | 5 | 8 | 12 | 20 | 30 | so | 80 | 120 | 200 | 300 250 | 400 | 6 | 10 | 16 | 25 | 40 | 60 | 100 | 160 | 250 | 400 400 | 630 | 8 | 12 | 20 | 30 | so | 80 | 120 | 200 | 300 | 500 630 | 1000 | 10 | 16 | 25 | 40 | 60 | 100 | 160 | 250 | 400 | 600 iooo | 1600 _| 12 | 20 | 30 | so | so _| 120 | 200 | 300 | 500 | 800 Observatie: Prin dimensiune nominala se tntelege lungimea prescrisd (de referinta) la care se refer conditia de paralelism, perpendicularitate sau inclinare, respectiv diametrul prescris (de referinta), Ia care se refera toleranta batlii frontale (dac& nu se prescrie o valoare a diametrului de referinga, prin diametru nominal se intelege diametrul maxim al suprafetei frontale), Tolerante la coaxialitate, la concentricitate, Ia simetrie, Ia intersectare sila bitaia radial [um] (Extras din STAS 7391/4-74 si STAS 7391/5-74) Tabel_ 1.14 Dimensiunea Clase de precizie nominala [mm] Valorile tolerantelor sunt date in jum peste [ pandla| mi [1 [Vv | vi | wi | vm] x |x | x] xm - 6 3 3 8 12 20 30 50 80 120 | 200 6 18 4 6 10 16 25 40 60 100 | 160 | 250 18 50 # 8 12 20 30 50 80 120 | 200 | 300 50 120 6 10 16 a 40 60 100 | 160 | 250 | 400 120 | 250 | 8 | 12] 20 | 30 | so | 80 | 120 | 200 | 300 | soo 250 500 10 16 25 40 60 100 | 160 | 250 | 400 | 600 500 800 12 20 30 50, 80 120 | 200 | 300 | 500 | 800 Observatii: 1. Prin dimensiunea nominali se intelege diametrul suprafetei examinate (pentru toleranfa la coaxialitate, la concentricitate si la intersectie) sau distanta dintre suprafefele care formeaza elementul simetric examinat. Daca dimensiunea nominala nu este indicat, atunci toleranta se determin’ dupa elementul care are dimensiunea cea mai mare. 2. Pentru toleranta btaii radiale, prin diametru nominal se infelege diametrul suprafefei exterioare. Ajustajele recomandate si frecvent utilizate sunt prezentatein tabelele 1.15 si 1.16. BAjustaje recomandate in constructia de masini Ajustaje arbore unitar Ajustaje alezaj unitar Tabel 1.15 Tabel 1.16 hé 7, hs, no | He H7 Hs] HO D10/nd E9/hg H7lc8 F8/h6 | F7/h7 | F8/h8 H7/d8 | H8/d9 | H9/d10 G7/h6 Ajustaje H7/e7 | H8/e8 H7/b6 | 8/h7 | H8/h8 | H9/9 cujoc | Hole7 | H7/e8 | H8/e9 | H9/e9 4T/h6 | Js8/h7 Hol | H7/% | HEB | HO; K7/h6 H7/f7 H8/h7 M7/h6 H6lgs | H7/g6 | HE/hs N7/h6 Hos | H7/h6 | H8/h9 | 9/9 P7/h6 ‘Ajustaje | Hof. | H7,6 | 184.7 R7/h6 interme- | HorkS | H7/k6 | H8/k7 S7/h6 diare | Ho/mS | H7/m6 | H8/m7 H6/nS_| H7in6_| H8/n7 | Ajustaje | H6/pS | H7/ip6 | H7/p7 cu H6/r5 H7/t6 H8/r7 strangere | Ho/s5 | H7/s6 | H8/s7 | Hens | H7it6 B. Schemele au ca scop reprezentarea grafici a functionarii si constructiei transmisiei mecanice Acestea contin schemele cinematice, diagramele de functionare si schemele de fiabilitate C. Desenele de instalare au ca scop legaturile transmisiei cu elementele la care se racordeaza. De exemplu, legiturile cu masina motoare, cu masina de lucru, cu postamentul (fundatia) D. Caietul de sarcini se intocmeste cu scopul indicarii tuturor conditiilor tehnice, privind executia, incercarea, exploatarea si verificarea. Aceste conditii tehnice nu sunt stabilite prin standarde, nu sunt prescrise pe desenul de executie si contin denumirea, caracteristicile si performangele transmisiei mecanice, conditiile de calitate, de executie si functionare, prescriptii pentru verificari, conditii de exploatare, conditii de ambalare, depozitare si transport. E. Lista standardelor, a normelor si a instructiunilor cu caracter republican sau international care se referd la transmisia mecanic& si la conditiile de calitate a acesteia F, Caleulele speciale sunt recomandate pentru transmisiile de mare precizie, in special pentra echilibrarea pieselor aflate in miscare de rotafie, precum gi pentru calculul parametrilor privind controlul uunor angrenaje cu importanfé deosebita asupra bunei functionéri a transmisiei G. Borderoul documentatiei de bazii se intocmeste conform STAS 4659-80 1.1.3. Documentatia tehnologica Documentatia tehnologica se intocmeste de citre tehnolog, in urma analizei documentatis si a documentatiei de baz8, cu scopul realizarii unei tehnologii de fabricatie ot im. reduse de material, de scule si energie, ciclul de fabricatie cu o durat& cét me cat mai scizut) Documentatia tehnologic& cuprinde la randul ei mai multe capitole. A. Nomenclatorul de piese care se intocmeste cu scopul marsrutizarii elementelor componente ale transmisiei, urmaririi fabricatiei, intocmirii consumurilor specifice, precum sia listei de materiale. studiu icienta (consumuri mica si manopera la un pret 4B. Marsrutizarea urmareste stabilirea fluxului de fabricatie pe care trebuie s&-I parcurga reperele existente in componenfa subansamblelor transmisiei mecanice, de la semifabricat pan’ la piesa finala, care, apoi, va intra in ansamblul transmisiei. Fluxul de fabricatie se desfagoaré in cadrul liniilor de fabricatie, a atelierelor, a sectiilor, societitilor comerciale. Fluxul de fabricafie trebuie astfel stabilit, incat intr-un timp cat mai scurt si cu cost de fabricatie cat mai redus, si se objina un produs final cu performantele impuse prin tema de proiectare cu fiabilitate ridicata in exploatare si cu calititi deosebite C, Fluxul tehnologic de realizare a reperelor trebuie si cuprinda fiecare operatie de prelucrare, precum si locul de lucru al acesteia. D. Planul de operatie are drept scop stabilirea detailata a procesului tehnologic de fabricatie pentru un procedeu de lucru dat. E. Desenele de semifabricate se intocmesc pentru semifabricatele reperelor obtinute prin diverse procedee tehnologice, cum ar fi: turmarea, forjarea, matritarea etc. Acestea trebuie si confina dimensiunile, formele semifabricatelor si conditiile tehnice de obtinere a lor. F, Desenele de executie pentru scule, dispozitive si verificatoare se intocmese de care tehnolog pentru acea SDV-istic& care nu este fabricata in mod curent gi care nu se gseste in comert G. Extrasul de materiale serveste la intocmirea fisei de consum specific de materiale, pentru reperele ansamblului. Extrasul de materiale cuprinde formularele de evident primaré a consumurilor H. Extrasul de manopera cuprinde toate cheltuielile de manopera pentru fabricarea reperelor L. Lista sculelor, dispozitivelor si verificatoarelor (SDV-urilor) cuprinde atét’ SDV-urile normale, cat si pe cele speciale. J. Lista pieselor obtinute prin colaborare cu alte unitiyi economice din cadrul industriei pe orizontala este absolut necesara pentru eficientizarea fluxului de fabricatie, cu implicatii economice asupra produsului final K, Lista pieselor standardizate si normalizate se intocmeste in vederea procurarii acestor piese de la diversi furnizori specializati in fabricarea acestora L, Lista pieselor obtinute din comert M. Lista utilajelor se realizeaz& cu scopul fabricarii tuturor componentelor transmisiei mecanice, precum i a montdrii acestora, 1.1.4. Documentatia auxiliara Documentatia auxiliara cuprinde totalitatea documentafiei care insofeste prototipul sau produsul seriei de fabricatie zero. In cadrul documentatiei auxiliare sunt incluse o serie de documente care caracterizeazi ansamblul si calitafile acestuia, A. Lista documentatiei care se livreaz odati cu produsul B. Lista pieselor de schimb de primi necesitate existente in componenta ansamblului C. Certificatele organelor de control privind calitatea, garantarea pe o perioada de timp. D. Instructiuni de exploatare rational a ansamblului respectiv E. Cartea masini care cuprinde descrierea, reguli de montare si exploatare, evidenta comportiti in exploatare, a efectuarii reviziilor periodice si a reparatiilor. F. Figa tehnick de documentare in care sunt prezentate caracteristicile i performantele, desene- le de gabarit, schemele de functionare etc. G. Prospectul transmisiei cuprinde denumirea, caracterisicile si performantele acestora, fotogra- fii, desene in perspectiva, desene de gabarit, scheme, date economice. 1.2, STABILIREA SCHEMEI CINEMATICE A TRANSMISIEI Proiectarea transmisiilor mecanice impune intr-o prima etapa alegerea tipului de transmisie cores- Punziitor procesului de lucru si a motorului de actionare. Alegerea optim& a transmisiei mecanice trebuie 8 conducé la eficienta maxima, atat in executie, cat si in exploatare. 15Procesul de lucru al masinii sau al utilajului are in vedere viteza unghiulara ~ turatia — ca marime si sens, momentul de torsiune ca marime tile de mediu si regimul de functionare. Pentru masinile si utilajele cu functionare 1a turatie constanta, sunt recomandate transmisiile cu raport de transmitere constant, actionate de motoare cu turatie constanta, Majoritatea transmisiilor mecanice sunt utilizate ca reductoare de turafic (turatia la intrare este mai mare decdt cea a arborelui de iesire al transmisiei), uneori se folosesc inversoarele de sens ale turatiei (vitezei unghiulare), precum si multiplicatoarele de turatie in cazul turbomaginilor. La puteri de transmis mici (pana la 10 kW) — functionare intermitenta sau continua gi la puteri ‘medi (10-100 kW) ~ fanctionare intermitenta, se recomanda transmisii cu gabarite mici, La puteri medi - functionare continua si la puteri mari (peste 100 kW), in orice regim de functionare se recomandi transmisii cu un randament cat mai ridicat (0,9...0,95 pentru puteri medii i 0,98 pentru puteri mari), astfel incat pierderile de putere si fie ct mai mici. Se obtin astfel cheltuieli de exploatare reduse. in tabel 1.17 se fac unele recomandari privind transmisia mecanicd optim’, cu rapott de transmitere constant [11], din punctul de vedere al turatiei, al puteri si al raportului de transmitere. Tabel_1.17 Turatia» | Puterea P| Raportul de m (rovin) (kW) ieee Tipul transmisiei mecanice Transmisii prin curele late, curele Os <10 trapezoidale, curele dintate, roti cu Bae frictiune, planetare. 7 10...200 ‘Transmisii planetare. malta aa Transmisii prin curele Tate, curele > 10000 5..,100 trapezoidale, curele dinate 10.200 ‘Transmisii planetare, 100... 1000 <10 Transmisii prin curele late, roti dinfate | $1000 an ‘Transmisii prin curele late pana la 3700 KW, eZ roti dintate ib0 6.30 Transmisii prin rofi dinate, angrenaje melcate, planetare, armonice. 80... 2000 Angrenaje melcate, planetare, armonice. _| obignuité amet > 2000 Transmisii planetare, armonice dintate, 1000 Angrenaje cu roti dinfate peste 80 kW, reductoare suspendate pané la 600 kW, orice puteri <12 angrenaje planetare, transmisii prin curele pain’ a 3700 KW, transmisii cu lanfuri pnd la 3700 kW. Obiectivul prezentei lucriri, fiind o introducere in proiectarea transmisiilor mecanice, cu raport de transmitere constant, in continuare se fac referinte numai la transmisiile eu roti dinfate (cilindrice, conice), angrenaje melcate, cu elemente flexibile gi articulate, ce se gasesc in mod frecvent in componenta transmisiilor de uz general, necesare diverselor sisteme de actionare. in fig. 1.5 sunt prezentate diverse scheme cinematice ale unor reductoare sau multiplicatoare de uz general cu roti dinate cilindrice, cu una sau mai multe trepte de reducere sau multiplicare in fig. 1.6 sunt ilustrate unele scheme cinematice ale reductoarelor cu roti conice, melcate si combinatii ale angrenajelor cilindrice cu angrenaje conice si cu angrenaje meleate, iar in fig. 1.7 sunt redate © serie de scheme cinematice, frecvent utilizate, ale transmisiilor cu elemente flexibile si articulate Transmisiile mecanice pot avea in componenta lor atat angrenaje cu rofi dintate, cat si transmisii cu elemente flexibile sau articulate, Legitura dintre motorul de actionare si transmisie, precum gi intre 16diferitele componente ale transmisiei, se realizeazi prin intermediul cuplajelor permanente sau a cuplajelor intermitente comandate sau automate (limitatoare de moment, de sens unic, centrifugale)Sai Bal ec fi F | | Te vax VTL les i ‘ J Fig. 1.6in fig. 1.18 sunt reprezentate cateva combinatii de transmisii mecanice, formate din reductoare de turafie cu angrenaje intr-o treapti si reductoare cu elemente flexibile sau articulate. Aga cum se observa din aceste scheme cinematice, in anumite situatii sunt necesare mai multe prize de transmitere a energie’ mecanice (prize de putere). In aceast& situafie, fluxul de transmitere al energiei mecanice se poate ramifica in diferite puncte ale transmisiei si, deci, trebuie acordati o atentie deosebita bilantului energetic si regimului cinematic. Datele initiale pentru calculul cinematic si energetic al transmisiei mecanice sunt: © viteza unghiulara a arborelui de intrare in masina de lucra @ yc [rad/s] (sau turagia 1 yy, .. €xprimata in rot/min) : © puterea la acest arbore Pyc., exprimata in kW : © momentul de torsiune rezistent pe arborele de intrare al masinii de lucru M, yy. [Nmm] care se determini in functie de putere si turatie (puterea fiind in VV, ma in rot/min) - relatia (1). May = 72-10% Fa Emm an + Ne in cazul in care se cunoaste ciclograma de incarcare a masini de Iucru (modificarea momentului de torsiune, rezistent in timp), se determina principalii parametri determinangi sau aleatori, functie de yariabila - moment de torsiune. in situatia in care momentul de torsiune este o variabila determinista, trebuiesc determinate valorile maxime Mima, minime Mim si medi Mrm. In cazul in care momen- tul de torsiune este variabil& aleatoare, cu limitarea intre doua valori extreme (minim Mn» si maxima Mas), trebuiesc determinate caracteristicile statistice cele mai importante: media M,, dispersia Day, coeficientul de variafie cy si legea de probabilitate teoretict cea mai adecvata: M,-23M, a2) = oo : 3 Daw ae M,) (113) (1.4) unde: © Mj ~ este momentul de torsiune dintr-o seevent& 7 a ciclogramei, de obicei, ciclograma este ‘imparfita echidistant in m clase; © m-~numirul de clase echidistante al ciclogramei Pe baza analizei detaliate a efectelor momentelor de torsiune variabile, in diferitele puncte ale transmisiei mecanice, se fac predimensionatile si verificarile organelor de masini respective si se adopt solutiile constructive. 1.3. CALCULUL CINEMATIC $I ENERGETIC AL TRANSMISIEI in functie de datele initiale, impuse prin tema de proiectare, se determina puterea si turatia motorului de actionare, iar, atunci cdnd acesta este standardizat, se impune alegerea sa corect Pentru schema cinematicd aleasé sau impusa prin tema, puterea necesar’, dezvoltati de magina motoare Pyar , este Pre = Praca / Mees + Prva / Mora +--+ Prion Moen (1.15) 20unde © Pyar, Puc2s Pay teprezint& puterile nominale exprimate celor » masini de lucru; © Morte Mtoe 2+ + Mn ~randamentele totale de la masinile de lucru J, 2..n la magina ‘motoare care antrencazA toate cele masini de lucru, in cele mai frecvente cazuri, transmisia mecanica serveste o singuri masin& de lucru; in consecinfa, relafia (1.15) devine: [kW], pe arborii de intrare ai Prog = Pra. / Mot (s’) - Este absolut necesara precizarea momentelor de pornire M,, sia celui maxim M sma, specific procesului tehnologic pe care trebuie si-l realizeze sistemul mecanic, in comparatie cu: momentul de torsiune nominal M, (Mi»/Mj, Memac/ Mu). Randamentul total al transmisiei se objine ca produs al randamentelor partiale care apar i angrenaje, in transmisiile prin element intermediar, in lagare cu rulmenti sau cu alunecare, in cuplaje etc. Legende: MM ~~ masini motoare MAI~— motor cu ardere intern ME~ motor electric C- eaplaj CFO~ cuplaj cu flanse pentru arbori orizontali CEB ~ cuplaj elastic eu boljuri C Card ~cuplaj cardanic AP— ambreiaj plan R—_— reductor de turatie RDC ~ reductor cu rofi dinfate cilindrice cu dingi drepti. RDCI~ reductor cu roti dinjane cilindrice en dingi inelinagi RDCy~ reductor eu ropi dintate conice RM ~ reductor mele roaté meleaté TEF ~ transmisie cu element flexibil sau articulat TCL ~ transmisie prin curea lati TCT — transmisie prin eurele trapezoidale Th,~ transmisie prin lang Mod de simbotizare. MM »C RC -»ML Exemplu: in fig, ¢): MAI > CEB P>CED ~> Mb, > RM > TL, > MT> Aetionarea: motor cu ardere interné, cuplaj elastic cu bolturi, doudt ramificatti ale flucului de forte: direct la masina de lucru ML, 9i indirect prin reductorul meleat RM si transmisie cu ant TL> la ‘mayina de lucru ML» Fig. 1.18 aRandamentul total se determina pentru fiecare flux energetic atunci cind magina motoare antreneazi mai multe masini de lucru. in consecin{a, puterii consumate de masina de lucra i ii corespunde randamentul total 7 we Noe = M2 Ns Me (1.16) in care: 1), 773. me sunt randamentele diferitelor cuple de frecare din transmisie (curea — roatd de curea, lant — roaté de lant, angrenaje cu roti dintate, rulmenfi, lagire cu alunecare etc,), ce fac legitura masini de lucru cu masina motoare. in tabel 1.18 sunt estimate randamentele cuplelor de frecare, utilizate in transmisiile mecanice. Randamentele exacte ale diferitelor cuple de frecare se pot determina atunci cand se cunose parametri. geomettici, conditiile cinematice, natura lubrifiantului i starea de ungere a cuplei de frecare (vezi cap.6). Tabel 1.18 ‘Cupla de frecare inchisa Deschisi Angrengj cilindric 0,97...0,99 0,93...0,95 Angrenaj conic 0,96...0,98 0,92...0,94 Motoreductor melcat 0,40...0,90 0,30...0,85 Angrenaj melcat, melcul avand 1 inceput 0,70...0,75 0,50...0,60 Angrenaj melcat, melcul avand 2 inceputuri 0,75.,.0,82 0,60...0,70 Angrenaj melcat, melcul avand 3 inceputuri 0,80. ..0,85 7 Angrenaj melcat, meleul avand 4 inceputuri 0,88...0,92 : | Rofi cu frictiune 0,90....0.96 0,70...0,88 ‘Transmisie cu lant 0,95...0,97 0,90...0,93 ‘Transmisie cu curea lata sau trapezoidal 5 0,94...0,97 pereche de rulmenti 0,99..0,995 O pereche de lagare cu alunecare 0,98...0,99 in functie de puterea nominala, necesara actionarii, determinata cu relafiile (1.15) sau (115°) si de rapoartele Mp/M 1, Mrms/M,, se alege din catalogul de motoare electrice (daca actionarea se face cu astfel de motor) motorul corespunzator, unde © M,,—momentul de torsiune de pornire la masina de lucru; © Monae ~ momentul de torsiume maxim ce ia nastere la masina de lucru gi se poate transmite la ‘motorul electric; ¢ M, ~momentul de torsiune nominal fa masina de lucra in anexele 1.1 ~ 1.4 se da un extras din catalogul de motoare electrice de curent alternatiy. Dacé actionarea se face cu motor cu ardere interna sau motor hidraulic, trebuie si se tind seama la alegerea motorului de toti consumatorii, indiferent daca fluxul de forta trece sau nu, prin transmisia mecanica ce trebuie proiectata. Odati cu alegerea motorului de actionare, se cunose turafiile nominale si efective ale acestuia, putiindu-se determina raportul de transmitere total al transmisiei Magag Mag (1.17) Feo Org ng (Oven in care © use, Mv —viteza unghiulard efectiva, respectiv turatia efectiva a masini motoare; My. ~ viteza unghiular’ nominald, respectiv turafia nominal a masini de leuru cea indepartata sub aspect cinematic de masina motoare. in functie de schema cinematicé, se repartizeazA raportul de transmitere total pe treptele de reducere a turafiei 2deer (1.18) for = bra “sy “456 » La repartizarea rapoartelor de transmitere pe trepte trebuie si se {ind seama de urmitoarele cerinte: obtinerea unei suprafefe minime a transmisiei mecanice, asigurarea unor dimensiuni ale transmisiei minime, in létime sau lungime, greutate minima, capacitate portant egala pe trepte, cufundare egal in baia de ulei a tuturor treptelor. Nu exist pané acum o recomandare a repartitiei rapoartelor de transmitere, care si indeplineascd simultan toate aceste cerinte. in tabel 1,19 sunt date recomandari privind raportul de transmitere, pentru transmisii mecanice cu o treaptii si cu doua trepte de reducere Tabel 1.19 Rapoarte de transmitere pentru transmisii cu 0 treapti si eu dou trepte de reducere z Valoare Tipul transmi Recomandat Reda Reductor cu rofl dinjate cilindrice i 25...63 125 Reductor cu rofi dintate conice i 2.4 63 Reductor melcat 5...63 80 Reductor planetar 4.14 20 Angrenaj cu roti dintate, deschis 2.71 14.18 | Angrenaj melcat, deschis a 10.,.63 125 Transmi HEH 1...6,3 8 ‘Transmisie cu roti de fricfiune 1.4 8 Transmisie prin curea lata 1.5 63 Transmisie cu rola de intindere 4.63 8 ‘Transmisie prin curele trapezoidale LS 7 Valorile nominale ale rapoartelor de transmitere parfiale (pe trepte) sunt date in tabel 1.20,conform STAS 6012-82. Tabel 1.20 Rapoarte de transmitere nominale (Extras STAS 6012-82) 1 Tr 1 [ 1,00 ne 315 aa 1,25 ro + 400 aa i eae 2,00 _ 630 = [20 Fg] ae Fee Valorile din sirul 1 se vor prefera valorilor din sirul IL Rapoartele de transmitere mai mari decat cele indicate in tabel se objin prin ‘inmultirea acestora cu 10, 100, 1000. 2Pentru transmisiile cu 0 singurd treapta de reducere se admit abateri ale rapoartelor de transmitere fata de valoarea nominal de +2,5%, iar pentru cele in mai multe trepte de + 3 %. in tabelul 1.21 sunt ficute recomandari privind repartizarea rapoartelor de transmitere ‘intr-un reductor ou roti dinfate cilindrice, cu dows trepte de reducere, in conditiile realizarii unui volum minim Repartizarea poate fi aplicata gi unui reductor conico-cilindric, cu observatia c& intotdeauna treapta rapidi va fi format din angrenajul conic si nu va depasi raportul iyo ~ 4, in eazuri eu tomul exceptionale se admite ca raportul de transmitere al treptei conice si fie ti2 = 6,3 ( iz ~ raportul de transmitere al treptei rapide — prima treapt&; 1s, raportul de transmitere al treptei lente a doua treapta) ‘Tabel 1.21 Rapoarte de transmitere recomandate pentru reduetoare cu o treaptii sau doud trepte de reducere Reductor intr-o Reductor in dowd trepte de reducere: ip =112 “ty treat de-reducere normal cu intrarea gi iesirea coaxial 1,25 28x 2,8 =3,15x2,5 4x2 14 3,15 x2,8 4x2,24=4,5x2 16 355x28=3,15x3,1S | 4,5x2,24=4x2,5 18 3,55 x3,15 4,5x2,5=5%2,24 2,0 4x 3,15 =3,55 x 3,55 5x25 2,24 4x3,55 5x28 28 45 x3, 4x4 5x 3,15 =5,6x 2,8 2.8 45x4 5,6x 3,15 3,15 ASx4,5=5x4 5,6 x 3,55 3,55 5x45 63x35 4,0 Sx5= 56x45 63x4 4s 5.6x5 TAx4 5,0 6,3x5=5,6x5,6 |7,1x4,5 5,6 63 x 5,6 - 63 71x 5,6 = 6,3 x 6,3 - 71 71x 63 - Asigurarea unei adancimi egale de imersare in ulei, a celor dou trepte de reducere ale unui reductor cu roti dinjate, se realizeaz dacd rapoartele de transmitere sunt egale amie (1.19) infate cu intrarea gi iesirea coaxial, se recomanda ca raportul de i (Re) (1.20) Pentru realizarea unui volum minim al reductoarelor de turatie conico-cilindrice in doud trepte, se recomanda: i= Pentru transmisiile cu roti transmitere al primei trepte si fie: 512 = (0,2...0,25) itor (121) La reductoarele melcate in dous trepte de reducere se impune relatia (1.22) pentru fier < 300, respectiv relatia (1.23) pentru fier > 500. i= 0,06" ft (1.22) ip 2 = 0,03" ios (1.23) La reductoarele cilindro-melcate cu dou’ trepte de reducere, pentru treapta cilindrica se va adopta relatia (1.24), dacd ire <80 gi, respectiv, relatia (1.25), dacd tor > 80. 24 siiiiicindl112 = 0,05" ios (1.24) Ip 2 = 0,025" tux (1.28) Dupa alegerea rapoartelor de transmitere pe treptele de reducere ale transmisiei, se determina turafia fiecdrui_arbore al transmisiei Observand schemele cinematice, se deduc turatiile efective My Magy My Mp Liyys Nyy = My (1.26) Tindnd seama de pierderile de putere, implicit de randamentele cuplelor de frecare, ce transmit fluxul de energie mecanic’ de la masina motoare la masinile de lucru, prin intermediul elementelor componente — x ale transmisiei, se determina puterile pe fiecare arbore ~ x Se determina momentul de torsiune pe arborele x, cunoseind turatia arborelui_ nc, exprimat rot/min i puterea transmis prin intermediul acestuia P,, exprimati in kW. Acesta se calculeazi pe fiecare arbore in parte, M,.. cu momentul de torsiune exprimat in (Nmm] in 38. 198 Pe (1.27) x ” 25Anexa 1.1 Motoare electrice asincrone (Extras din STAS: 1893-87; 881-88) Tiarafia Ta mers in gol 3000 froumin] Turafia la mers im gol 1500 _[rovinin] Tipul Puterea Turatia Tipul Puterea Turatia motoralui kW] [rot‘min) ‘motorului kW] {rot/min} ig me | oe Ie ee ee oar ce T1_[ ats | 07 | 0.37 | 2700] 2750 [a1_| eats | 025 | 03 | 1350 | 1350 71_[ 6st {0.55 | 0.55 | 2700 | 2765 7 | 6st. _| 0.37 [0.37 [1330 [1360 80_| BoLs | 0.75 | 0,75 | 2750 | 2800 80_| soLr [0.55 | 0.55 | 1350 | 1380 so | gon [i [a1 _[ 2750 | 2st0 80 80L | 0.75 [0.75 | 1350_| 1390 90s {90S | 1.51.5 | 2820 | 2825 908_| 90 [11 | it | 1390 | 1400 9oL | 9OL | 2,2 [ 2.2 | 2850 | 2840 50 | 90L [1.5] 15 [1390 | 1400 Tool | 100L | 3 [3 _| 2850 | 2850 yor | Tour [2.2 | 2.2 | 1425 | 1410 1am [12M {4 [4 | 2880 | 2870 You | won| 3 [3 | 1425 | 1410 1328 | 1328s 5,5_| 5,3_| 2890 | 2890 12M [112M [4 | 4 | 1425 | 1420 1328 | 1328 | 7.5 | 7.5 | 2890 | 2890 152s | 1328 [5.5 | $5 | 1440] 1430 160M. 1 2930 152M | 132M [7.5 |_7.5_| 1435 | 1430 160M. 15 2910 160M i 1440 1601. 185 2930 160L | 15 1440 180M. 22 2920 180M | 18,5 1460 2001. 30 2920 1801. 2 1460 2001. 31 200 |_| 2001. 30. 1460 225M 45 2950 2258 37 1460 225M 45 1460 Turajia lamers in gol 1000 [rot/min] [—Twrafia Ta mers in gor 750 [ro/min] Tipul Puterea Turafia Tipal Puterea Torafia :notorulul IkW {rovmin) motorului [kW {rovnin| 1[ 2 [ipe,ul 2 [ante cat for 30 | Sots _| 037 | 0.37 | 890 | 90s DOS 037 [em s0_| sot {0.55 [0.55 | 900 | 905 SOL 035 670 90S_| 90s [0.75 [0.75 | 940 [915 TOOL To0Lr |"0-75_| 0.75 | 708 | 6x0 90L_| 901. wl [aa [940] 9s. toon | 100L [11 [11 | 705] 68s, Too [ool | 1.5 [1s _[ 940995 12M [aM [1s [1s | 705_| 68s. um | 112M [22 [2.2 | 94s | 935 is2s | 1328 | 22 [22 | 710 | 700 isos | 1328 [3 [3 [95s | 9a. 132M [132M [3 [3 | 710_| 705 132M | 132Ms [4 [4 | 960 [945 10M | 4 70 [132m [132m [35_| 5.5 | 960 | 945 1601. 58 708 160M 75 960 Tool | 73 708 160L. 1 ‘960 1801. I 720 | 180. 360 2001. 15 720 200L, 9701 2258 18.5 720 2001. 970_| 225M 2 720 225M. 70 1 _| Observatie: Tipurile de motoare din coloana | sunt produse de IEM Timisoara, iar cele din coloana 2 de IME Bucuresti 6* 4. Ro feuour 9p 9j2}09 op wrEye (varosqo vy indy TT bxouy, e Winey ove 821 | OBI | Bre [8/7 9 Weer 09% ort | ost | ste | ez S7zer opt [ spr | 09 | rez ost [war ont err | soc | cre | zs [oot | Toor sei [ost | scz| ost | os [ort] To6| oor | oer | sez | 061 | os | ort $06 oor | cet | oz | sar | oF | szt 08 06 [eet | got | cet | o€ [zit TL wa [av ov avi vv ev] mdr t - A 2TWIMIAOI QODE [OAT wifey “Ay S| ward an: (06 Hes § 06 anep ajrunisuawp © no or $92 | 00E eee os | se | 68 [azz str 2 s9¢ | 00E ee os | se_| 68 [0% o1z | Szer zs | SW siz | 0st 817 09 [sz [oe oot | WzrT oe [ 8W siz | 0st Est os | sc | 9 ste | sw 07 cee os |__| 9s ost_| 8 oor iad os | $2 out | 9W oor 807 or | 61 ore [sw ovr | s6 | [ost os | rr T | ='s @ | -N| | on va | N Indy va Indiy eT wxouy,ST XIN OT N MHIMIOIOW fe aIeIOU S| TRACY oe ON WSSU H] BTU AN ST Oe Sor [oer | $8 9E G18 [OOP | Os | OSE | OF8 9 6188 | oor | osr | ose | oo8 Us | Sor | veh | oe ZN St 9f rss | oor | ost | ose | Zot zsh 987 | S6p | 9h | 8 S St 9€ 81_[ ose | oor | 00€ | 092 ish Sog | 08h | e6¢ | SL "1007 6 8I_| 00 | ose | ose | oas E0r GLT | 9st | ore | OL Tost 6 8t_[o0¢ | ose | ose | cv9 £0r Ire | 9sr | obs | OL _Wosr dog [ose | os | oF9 CLE vst utr | ree | 02 _T09T oor [ose | ost | 809 TLE ore [ait | ee | 00 Wor ~a] d | oN | T OH =a | OV] av | WV ray Soe TF | Cid “+ wa PT wrauy,ssi- | Le | €> | om | Le ] €8- | 0% | SOI] Tel-] 801- | o6c- | cer | Sor | SLT 7] aos | cor o fo | o | 0 | o | oe | oe | 9 89- | cere | cere | set- ose: |_ 00 opr | 68 [is Poe | se | st | es | Isr 86 [soe Ie | eer Por be o | o}o | o | o | er] st] zo- | szi- | szt- | ser | set- orz-|_oor_| sie oer | te [es | ze | ec- | 69> | ot | Ler | Bor | ae | Ove | tor | oor | cr wT te | ose 0 o | o | et | at | 9s | 9s | 9s | on | ont | ort | on ost-|_* . sur 6c | oc [1 | we | cer | 96 | ol | ste] eer | ovr | 6cr- 66 | oce | ost 0 o | o | st] st} os os- | oot | oor | oot | oot out 0r se [ar | oS [oe | 901 3 | sei- | 8br | ser Port mcr?) oer | oar 0 o | o | pt | ot | er er | sax | ca | cs | oe Soi is we [sr oe [ve | oe 3s [esr [oer [Lor | be aT on | op 0 o | o | a] ar | se ge | ee | ae | we | ae oz te or om [ee | 9L- 6 [Per | 90r | 06- | 6L- Or] og | os 0 0 or | ot- | 0 os: | ox | 09 | a9 | 09 oot ca or ve | st | Ue [zt | os | st- [99 9° Toc | oe 0 0 eo |e | se sz- | os- | os- | os- | os- os | % ws er se [oe | es ee- | co | ex | 1m | ee Bei ros | or 0 0 i ee [tom Oc | oF | oF | oF | OF so er ir ve [ur | ee ie [se [os [os | er 1 [ae a 0 o x | & | ot gi- | ze- | ze | ze- | ze ose oe o oe [or | se te [19 re eT or a 0 0 sie | er six | se sz | oF | oF or OE e or | ar | 8 si [os [se | ce [ae [0s [are | tr Pac |g 7 0 0 & | | or or- | oz | oz- | oz | oz- | os: | o¢- | o€- | os i 5e > wr | ® | oe ar | oe [ae | ve Poe [se [re | or Poe | 7 0 0 ze | x | et- | vt | pte | pt | oz | oz- | oz | oz oH oH 3 Te ow |e [se Te Te To [sp [op [9p | ereued | aasod [ura] ereururou luex2y0} 9p judg vaungsuountg ST vxouy (88-€/0018 SVLS wp svarxq) arzivaad ap royda,y 18 yjuwi9j02 ap myndurys raritzod aavorgzundsa.o> wu gos & yuvd ap axyourep no rogue naquod ya 1] a[eUOISUAUEP LEY 30Wi ] BOF | Oe | OF | ect | eer] ee] oF | S| oF | SIE] OC] te | 0% | 0% | oc | oop Ti+ | gor+ | corr | os+ | oge | co | oss | sox | spt | zex | sce] ocr | re+ | oct 7 wor [cor [cee [ue | ice | ice | ice | oe | be | oe | see | ar | ac | sr op | ee ott+ | 6+ | pox | exe | ace | esr | opt | 19+ | ore | eee | s'eer| st+ | oc+ | si+ 9s+ | ose | vex | per | ocr | oz | oc | pe | me | pe | oz | or ] oe | or re | ase soir | s+ | 9s | o9+ | c+ | zs+ | cpt | oc+ | 9¢+ | cz | oz+ | ote | 9z+ | ore ote ost | ose [ler | ter | ate | cis | cle | re | b+ 1 |r ee ea 96+ | 6+ | t+ | 09+ | coe | ope | cet | ost | cee st+_| 91+ e er | err | ucr | ce | sie | Sr) sit | ee | et 3s Ir om | ez ss | cov | coe | zoe | sce | ome | cer | ert | see z+ | t+ zee | Les | ete [eee | ei | ele | ele | ce | se fe ot | & cit | 6s+ | sex | err | sp+ | sex | scr | ser | see oe | ett | cer | cee | oc | ocr | ure | i+ | u+ | ce | oz uw | oo ne zor | z+ | ose | oc+ | tre | ocr | er | ze+ | ize sis | cs 7 ote [oer Lie | LIF o | cer | sur als | ss "| ist | cpr | cre | cee | ver | ser | oct | cet | sie st+ sie | t+ w+ | cee | sit | ste] a+ | a | ee pm | Or & | oF pa sre | ser | oer | se | ocr | ize | att | cee | ste es gl+ | 6 7 cer | aie | c+ | ce | oe | oe | i |e | e > | & wm | om a sr | ozs | ose | ece | cee | are | ste | ote | cre 6+ a+ |_s ste [ste | ort | or | soe] 9s | 9+ | t+ | t+ SE = pe i 3 ose | ver | see | ott | te | stv | aie | ot+ | ott silt ote | o zi [ce | ae | oe | pe | ot | oe | oe Do > ef 3 ; ver | oct | oz | oi+ | ort | ci | o6+ | ets | ot oF s+ | oF + | o [rw |e] - |a]oe,o}o fo} & eo |e z 7 ow | a+ | or | om | - | se | 9+ | or | oo | me | ce ot | pe : wey ety ee em ry SSC] ayo eygued | oysad | Tani] [usu eyeupaHoW gimesajo} ap nding ounisuounig, (88-€/0018 SVLS UIP Sexxq) ayzpaad ap roydasy 16 viuwaayo3 ap mynduryd royjyz0d aavoryzundsos09 twur 00s ¥] vuyd op anauEIp no LOqae nquad YW a]eUOIsUaMAP LoEqy (e1wnupuos) s*1 exouyAbateri dimensionale li corespunzittoare pozit Anexa 1.6 pentru alezaje cu diametre de pana la S00 mm cAmpului de toleranti si treptei de precizie (Extras din STAS 8100/3-88) Dimensiunca nominala {mm} Cmpal de tolerante [um] peste [panila| Dio [£9 | F7 | FX | G7 [He [| 7 | HB | HO | Hilo | Hi z 3 | 300] 39) HS] a0 | 4a | 46 [10 [is F425] 40 | 60 +20 | +14 4+ || ol]o|o/]o ° 0 7 6 | 8 | 0 a v8 [416 | +8 | +12 | +18 | 430 | +48 | 475 24 +30 | +20 | +10 | +10 | +4 | 0 0 0 0 0 0 Z io | 798 | #61 | 428°) 435 [420 [49 | 415 [422 | 436 | 458 | 490 __| +40 | 425 | 413 | +13 | 45 | o | o | o | o | 0 0 10 | ag | 120] 475 | 434 | 443 [924 [ar | ig [27 | 43 [470] #110 S| +50 | +32 | +16 | +16 | +6 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 0 is | 30. | 49 | 492 [ar | 453 [a8 [13 | 42r | 433 | 452 | 48a [30 +65 | +50 | +20 | +20 | +7 | 0 | 0 | 0 | o | 0 0 30 | so | t180 [4112 | 450 [+04 [434 [S16 | 425 [439 | +62 | +100 | +160 +80 | +50 | 425 | +25 | +9 | o | o | 0 | o | 0 0 so | go | 7220 | #134] 460 [476 [440 [419 [430] 446 [474 | +120 | +190 | | +100} +60 | +30 | +30 | 40} 0 | o | o | o | o 0 so | 129 | 260 [ +159) +71 [+90 [+47 [422 | 435 [H54 | 487 | +140 | 4220 +120 | +72 | 436 | 436 | +12 | 0 | o | o | o | 0 0 0 | iso | #305 | +85 | +83 [106 | 454 | 425 | 40 | 463 | +100] +160 | 4250 +145 | 485 | +43 | +43 | +14 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 0 180 | 250 | #355 | #215 | +96 [+122 | 401 | 429 [46 | 472 [A115] +183 | +290 +170 | +100 | 450 | +50 | +15 | 0 | 0 | o | o | 0 0 250 | 315. | 400 | #240 | +108 | +137] +69 | 432 [452 | 481 | +130] +210 | 4320 +190 | +110 | 456 | +56 | +17 | 0 | 0 | 0 | o | 0 0 315 | aq. | $449 | #265 [+119 [+IST | 475 | 336 | 457 | +89 | e140 | 4230 | 4300 4210 | +125 | +62 | +62 | +18 | 0 | 0 | 0 | 0 0 0 400 | 50. | 7480 | 4290 [+131 | +165 | +83 | +40 | 463 | 497 [155 | 4250 | +400 +230 | +135 | +63 | +68 | +20 | 0 | 0 | o | o | 0 0 cyPROIECTAREA UNUI ANGRENAJ CU ROTI DINTATE 2.1. ALEGEREA MATERIALELOR PENTRU ROTILE DINTATE SI A TRATAMENTELOR TERMICE SAU TERMOCHIMICE Alegerea concreti a unui material este legat& de mai multi factori, din care se mentioneazi = comportarea materialului in functie de procedeele tehnologice de fabricatie: = comportarea in serviciu si durabilitatea piesei proiectate: = comportarea materialului in prezenta concentratorilor de tensiune: ~ rezistenta la uzare. Tabel 2.1 Tipal Limita _Rezistenga la obosealt [MPa] a] wolfe de curgere [MPa] Cielul alternant | Cielul pulsator o> pentru R=1 simetric R = -1 | R=0 Ofel carbon (0,52...0,55) o; = 1200 Tractiune Otel aliat obignuit | 0,35 0,525 compresiune 0 65...0,75) __| o> 1200 on Ofel aliat cuo; mare | 280+ 0,177 6 42+0,175 65 (0,7...0,8) 6 [- Otel carbon ‘oS 1200, incovoiere (0,62...0,66) o 056 He 0,75 oF on Orel aliat o> 1200 = (0,72...0,88) __| 400 + 0.167 G 64+ 0,267 o Ojel carbon = 1200 Torsiune (0,33...0,35)o | 0.275 ¢ 0,495 oF Te Otel aliat o, > 1200 (0,4...0,48) o 220 + 0,092 G,. 396 + 0,167 G, Dintre materialele cu criteri, 0 au ofelurite in tabelul 2.1 sunt prezentate relatii aproximative de calcul, privind caracteristicile mecanice ale ofelurilor, in functie de rezistenta de rupere statisticd la tractiune. in proiectarea unui angrenaj trebuie si se cunoascé proprietitile fizico- e, mecanice ¢i tehnologice ale materialului adoptat, astfel ca tratamentele termice sau termochimice aplicate s confere danturii rofii dintate conditii de rezistenti, de durabilitate gi structur& optime in exploatare Dupé scopul si conditiile impuse, rotile dinfate utilizate tn constructia reductoarelor de uz general se fabricd din ofeluri laminate sau tumnate, fonte, precum si aligje neferoase: bronzuri, alame, aliaje de aluminiu ete. Din considerente tehnice si economice, ofelurile i, in special, cele laminate si forjate, au cea mai largé utilizare in constructia angrenajelor cilindrice si conice, iar fontele si bronzurile servesc la fabricarea rofilor melcate, pentru a realiza cu melcul (care se confectioneazd din ofel) un cuplu antifrictiune cu rezistenté sporita la uzarea de adeziune (aripare) Ofelurile folosite pentru constructia rofilor dintate cilindrice, conice si a melcilor pot in dou’ mari grupe: ~ ofeluri de imbundtatire (Im) sau normalizate (Norm), la care duritatea miezului sia flancului este mai mica de 350 HB; a mai mare extindere gi varietate de sortimente, ordonate dup numeroase imparfite- ofeluri ce pot fi durificate superficial prin cementare (Ce), nitrocementare (cianurare) (Nee), nitrurare in baie (NB), nitrurare in gaz (NG), ioni rurare (IN), cilire p) inductie (CIF) sau cllire cu flacira (CR), Ia care duritatea stratului superficial este mai mare de 350 HB. De aceea, duritatea stratului superficial se va exprima in acest caz in unitati Rockwell (HRC) sau Vickers (HV), duritatea miezului exprimandu-se tot in unitati Brinell (HB). in tabelul 2.2. sunt indicate matreialele feroase recomandate in constructia rotilor dintate, trata- mentele termice aplicate, precum si marimea caracteristicd “s” pani la care se obfine duritatea indicata, inainte de frezarea danturii Tabel 2.2 z Tratamentul | Duritatea danturi °S [mm] Materialul termic | Miez-D- | Flanc DF Roata Roata __aplicat HB HRC nedanturati danturata OL(OT)s0 160...200 1s “ OL(OT)60 160...200 13 OLC4S O1.C60 | 200...260 10 - 40Cr10 (40BCr10) | im 250...300 10.,.100 - 41MoCril 250...300 10...100 7 sovCri1 270... 300 40,..150 - 34MoCHNiLS 310..,330 150...500 - (30MoCrNi20) __310...330 150...500 CF, CF 50,58 10...150 = een | NB,NG | 250...300 | 52.60 10...150 - aon IN 54...64 150 = 38MoCrAL09 NG | 240...320 | 60...64 250 : OLCI5 (OLC20) | Ce, Nce | 160...200 10 16 21MoMnCr12 250...330 10.,.100 16...150 18MoCrNil3 si 240...300 | 56...63 16...160 16...250 20MoNi35 220...280 | 100...250 150...500 17MoNi35 calire F200, Fe400 . 180...280 15 Fgn600-2, Fgn700-2 - 210...280 40 7 Fmp700-2 7 210...280 40 : a. = | 1 : $25, decd 52541. : fast in ao oi aims 78) C h 1 tt w x l 2 2 = i} | 5 SP s=5, daca 5>$2 5 wi + 2 25 gidareh dl cee! k k. eH 1 + \ iG arms WT seS, ced 2h, offe! \ I ¢ 2 >D q ys =f posh Se are | i 565) porhuD>Ss TAs YL Fig. 2.1 4Angrenajele confectionate din ofeluri de imbundititire sau normalizate au o capacitate portanta mai redusé decat cele din grupa a doua. Tehnologia de executie este mai simpla, deci si pretul de fabricatie este mai redus. Se recomanda utilizarea acestor ofeluri acolo unde nu se impun condifii de gabarit ale angrenajului sau la fabricarea rotilor dintate de dimensiuni mari, la care dantura nu poate fi durificata superficial gi nici rectificata. La aceste angrenaje se recomand& ca duritatea flancurilor dantutii pinionului si fie mai mare decat duritatea danturii rofii conjugate si anume: Dis pion = Dts eats + 30 HB Qu) Relatia indicaté evita pericolul griparii flancurilor active ale danturii rojilor si asigura 0 durabilitate a pinionului mai apropiata de cea a rotii conjugate, avand in vedere c& numarul de cicluri de functionare este mai mare la pinion Angrenajele realizate din ofeluri care se pot durifica superficial au capacitate portanti mult mai mare, dar tehnologia de executie este mai complex. In consecinti, pretul de fabricatie al angrenajului este mai ridicat. Aceste angrenaje au gabaritul mai redus decat cele confectionate din ofeluri de imbun&tatire. in consecinfé, masa reductorului in ansamblu este mai mica, rezultind un pret de fabricatie pe intreg ansamblu reductor mai redus, ca urmare a consumurilor de material. Din considerente legate de gabarit si de consumul de material, in constructia reductoarelor de turafie, tendinta actuala este de a se utiliza roti dintate din materiale ce pot fi durificate superficial. Se recomand& totodati utilizarea ofelurilor aliate, in special cu crom, nichel, molibden, mangan etc, care se preteazi cementarii sau nitrocementarii. Marcile de oteluri si fonte recomandate, tratamentele termice sau termochimice care li se pot aplica, durititile miezului si respectiv flancurilor dintilor objinute in urma tratamentului, precum gi proprietitile fizico-mecanice ale acestora sunt indicate in tabelul 2.3. Valorile rezistentei la rupere si ale limitei de curgere sunt indicate pentru materialul aflat in stare normalizata. in tabelul 2.3 sunt indicate si valorile rezistentei la rupere prin obosealA la piciorul dintelui, precum gi a rezistentei limita la pitting Rotile de dimensiuni mari se realizeazA din ofeluri turnate OT 50 sau OT 60 STAS 600-82 sau din font, Structura ofelului turnat trebuie s& fie cdt mai uniforma si fina. Fontele au o rezistenta mecanica mai redus& decat a ofelurilor si se folosesc la fabricarea rotilor dinfate cilindrice sau conice de dimensiuni mari, la angrenajele deschise, conferind o finctionare silentioasi a angrenajului si calitati antifricjiune Pentru amortizarea vibratiilor, materialul cel mai adecvat este fonta cenusie (Fe 200), iar rezistenta cea mai mare o are fonta cu grafit nodular (Fgn 700-2), Aceasti font& poate fi prelucrat& prin agchiere in conditii bune si poate fi calité prin CIF sau cu flacira la 58-60 HRC. Fontele se utilizeaza gi la fabricarea rofilor melcate care functioneaza la viteze de alunecare relativ mici va; <2 m/s. Pentru rotile melcate se recomanda in special fontele cenusii Fe 100, Fe 150, Fe 200, STAS 568-82. in tabelul 2.3 sunt indicate mircile de fontd si oteluri turnate recomandate, precum gi caracteristicile fizico-mecanice ale acestora Bronzurile si fontele se utilizeaz& in mod frecvent la fabricarea rotilor melcate, pentru a realiza cu melcul (din ofel), un cuplu antiffictiune cu rezistent& sporiti la uzarea de adeziune (gripare). Totusi, materialul cel mai indicat pentru dantura rotii melcate este bronzul (aliajul de cupru gi staniu) de diferite calitati, turnat centrifugal, Bronzul de staniu este foarte potrivit pentru dantura coroanei melcate in cazul vitezelor de alunecare mari va > 3 m/s. Ca material de inlocuire a bronzului de staniu, se recomanda bronzul de aluminiu si bronzul de aluminiu cu adaos de fier. Bronzul de aluminiu are proprietiti mecanice mai bune decat bronzul de staniu, insi comportarea lui contra gripirii este mai putin sigur; de accea, | se Timiteaza utilizarea la viteze de alunecare mai mici vaj< 4...5 (8) m/s Cresterea duritatii flancurilor dintilor rotii melcate mireste rezistenta acestora la presiune hertziana de contact si la uzare, in schimb necesita un montaj mai precis si creste-totodata pericolul de aparitie a gripajului in tabelul 2.4 sunt indicate sorturile de materiale fiecvent utilizate la fabricarea rotilor melcate, precum si proprietatile fizico-mecanice ale acestora (rezistenta la rupere, limita de curgere, rezistenta la pitting corelatd cu viteza de alunecare dintre flancurile danturii, precum gi rezistenta limita de rupere prin obosealé la piciorul dintelui). Sunt prezentate, de asemenea, procedeele de turnare 35‘qejurp s0]H40u exfonz}suoo uy yesayoud ap yuNs nd aILINIOIC, 00s) 00L os+aro | o9l+ast 08z"“O1Z - J _ob-69s T-00L ug OLF 00L oL+ar0 | ool+astT 08z Of z ees 7-002 UY oor 009 oL+aro | ool+ast oo Ole 009 uBa 2 Oh 08e oor SL ast 082007 z = 00r a, 7 ore’ “091 08""'s9 ds‘ Ove""081 00¢ 9d ore 088 (066° 0L6 Osh OLE Aa Sse 9S 08z 0ez | POND SE INOWOZ Ore OEL 06" 026 os OLe ad s'sz e9"9g OOE'OFZ ND £1 INIQOWBI Ovs"0E8 0601” 'OL0I_-| 09h" “OBE da s'st e9""95 oge0sz | P°N *D x71 FQUNOWIZ ors" -0E8 066°" 0L6 Ozh oe | 00Z+AM oz | #9'"09 oze“0rz | ON +60 IVIQ0WN8E 06808 | O60 OL01 | OSI+ab'0 | coc+as'l Oe “O1e wy SLINIQOWGE 06L" OSL Ope 076 osl+ar0 | Ooc+as'l | 00g “0Lz ur 08-164 129A os ose 00€ | 00c+4aoz | 09's ON EN »LTOOW Th Ore OEE ore” 076 oof 'ore =| 091 +adoz | ss"~os 40 ‘AID =LLAD0W Tr | osi+ar'o | ooz+as't oe" 0st wy sl LIO0W Ih ose00e | 00% +AG0z | 098s ON “AN 40149 OF 06L"08L 066° 0L6 ooe ore | 091 +aGoz | 8s'“0s a9 “aI9 x01 49 OF ost+av'o | ooc+as't 00¢"“0sz wy 40119 Ob 09F OTF OsL OL | «Ove Oz ~[ OcI+aGOz | 9S Os 40 “a0 09 910 otl+db0 | 00v+ast 09z"0€Z wy | 09 910 00h" 09¢ 099°""0z9 oz'"a0z | o8+aaoz | 9s°0s 40 ‘HID | 08-088 | sb O10 ozl+ab'o | ooz+as‘t 0€z""'007 or «Sb O10 o0¢""'097 09F'“"06E 0¢2""091 dave s9""9¢ 00z""'091 20, x1 970 oct 009 ‘ « S81 S91 £09 LO ossz one o8+aro | ozi+as'l rere won | 79-009 S000 Oz" “00E 0zL “009 ‘ 00@ “08T 09 10 Gee aie ozooog | OFF AKO | Oz +a" On “0oT wy 08-7/00s 0840) [,aruyn] [wayN] fed) 0 (0) cto (0) Sunnd own ‘ai qu aze8ino aradnu qmu0}91 ep sareespt GAIN | wwowery | SYIS | MEN ep vNuy vieiuorsizoy | ey eiuaszey | luaisizay, waren: fee eT PUL 36‘PIeZITeULOU |1g3S UL jOyELLAyEW nuyUDd ayeorpuT UNS 29 oxaHMD op roy] v LIDS (yy) 4 ra{uaIsIz04 vosBOTEA, (OWH Sp = 3d) eyedns HeoyLMp tojout no o1esjeut ojafeuarsuE vaxeIoaTOAd ut eIdope JOA 9s IjHyeALoTUE e BIOUEdNS BALI] B] ap aTOTEA (OH Sp >a) enizeunqun ap efeLoUs up ojour no ayesjou 1ojefeuerTUE vase}sorord uy eidope JOA as MyNIRAIATUN B BILOLAHUI eA B] ap aTLOLEA, =a [ * osz-o9r | - | - | - | - O1Z“06T s distu uy 78-89 0074 : oso | - | - | = | = 061 -OLT A 78-98 OsTed . ost-oor | - | = | = | - OLLO9T Li ce-89s 001d ove ovo | ost | sor | orz | oze 097 wryooo ty | g¢-z/661 | CuNVE®dsIVOsUZND 87 oss__| sez | o¢z | voz | ouz 067 simooo uy | 182/861 SINSad6IVnD ore oo | doz | sez | ore | ose ¥1e BnEsON wy a oz oor | goz | szz | ovz | ase id dis up| 182/861 siete = ozz Tea ” O8T wooo uy | 9-161 | — bodruzousng - ost iste uy out 087 resymMey | OL-TILGT INCTUSTO Ost 067 BROS wy a Te daguiy” | 90-261 caus ost ost Sr ae 01 ost iso | S42H46E | o1usn3 muy} | umn} | 8 | 9 | % | € t I s0 injoup (2) 040 | (0) "yy jruoned ey Lior svis aoe aroaino | ssodnu ap m -fe9s0q0 ap emury | elucrsizy [smu] Pa axeoounqe op ezemA uuud ouadn any] FHS ap enuut tvosogo ey FUN pUerZ 94 BaUTISaLg eucisizoy, FT PALObservatii: 1. Pentru o tehnologie normala de executie a rojilor dintate se adopta valorile medii ale rezistentelor Timita Gin $i Girim din intervalul de valori indicate pentru materialul respectiv, 2. Odata cu alegerea materialului, a tehnologiei de execute si a rezistentelor limita, se adopta treapta de precizie a angrenajului si jocul dintre flancuri, conform anexei 2.1 2.2. PROIECTAREA UNUI ANGRENAJ CILINDRIC EXTERIOR CU DINTI DREPTI Calculul de proiectare al unui angrenaj cilindric cu dinfi drepfi are la bazé metodologia de calcul cuprinsa in STAS 12268-84 gi STAS 12222-84, particularizate condifiilor de functionare a angrenajelor transmisiilor mecanice de uz general 2.2.1. Determinarea elementelor dimensionale principale ale angrenajului cilindric exterior cu dinti drepti in urma calculului de dimensionare al angrenajului, se determina distanta dintre axe 4/2, modulul danturii m, numarul de dinti al celor dou’ roti dintate z; si zz ce formeaza angrenajul si distanta de referinti dintre axe (distanta corespunzatoare unui angrenaj nedeplasat) dpr2. A. Distanta dintre axe — aj2 (a2) Distanta minima dintre axe se determina din condifia ca dantura angrenajului proiectat s& reziste la oboseala la presiune hertziana de contact (pitting). Relatia de calcul a distantei minime dintre axe este: ane =4H) Ql) unde: * Ks ~ factorul global al presiunii hertziene de contact, Ky ~ 100,000 ~ 110.000 MPa pentru danturi nedurificate D < 350 HB yy ~ 110,000 ~ 120.000 MPa pentru dantuti durificate DF > 350 HB © Ky = factorul de utilizare, se alege din anexa 2.2; © Mi ~ momentul de torsiune pe arborele pinionului in [Nmm];, © ys= b/d; ~ raportl dintre litimea danturii gi diametrul de divizare al pinionului, Se alege din anexa 2.3; © ovim ~ rezistenta la pitting, presiunea hertziand limita la oboseal [MPa] se adopt& odata cu materialul din care se fabric rotile dintate ; © ~ raportul numétului de dingi = iy. dac& raportul de transmitere al angrenajului ij = 1 (angrenaj reductor) = I/i;2 dack raportul de transmitere f:)<1 (angrenaj multiplicator) in constructia reductoarelor de turatie, distanta dintre axe este standardizata prin STAS 6055-82 Valorile standardizate ale distantei dintre axe sunt date in anexa 2.4, Modul de adoptare a distantei standardizate este urmatorul = dack Gnanj2 este cuprinsi intre doua valori consecutive standardizate ax sis $i ak +1 sras, adicd estas Sdn 12 Ses) stas $e adopta: = 4;2 = a srs, ACA Ae gras S Amir S LOS ere seas sau = a2 = a1 s1as, dae 1,05 a seas < mts Se 1 S148 38Odati adoptata distanta dintre axe, se stie c& angrenajul rezist& la pitting, Cu aceasta valoare se caleuleazd modulul danturi B. Modulul danturii rotilor dintate — m Modulul minim al danturii rotilor dinfate care formeazi angrenajul se determina din conditia ca dantura rofilor sk reziste la rupere prin oboseala le piciorul dintelui, Relafia de calcul a modulului minim al danturii este Kye Ky M, Mun = — > (14) (2.2) 7 Va Trim unde * Ke ~ factorul global al tensiunii de la piciorul dintelui; Ky ~ 2.,.2,2 pentru danturi nedurificate, D < 350 HB : Kp 1,6...1,8 pentru danturi durificate superficial, D > 350 HB; * Ka, Mip, ya, u - auvalorile adoptate la punctul A de la calculul distanei dintre axe: * ai) ~ distanta dintre axe standardizaté calculata la punctul anterior (punctul A); Grim ~ rezistenta limita de rupere prin oboseala la piciorul dintelui; se adopt odati cu materialul din care se fabrica rogile dinate in [MPa] in constructia angrenajelor, modulul danturii este standardizat prin STAS 822-82. Gama modulilor standardizati este dati in anexa 2.4, Rationamentul de adoptare a modulului standardizat este urmatorul: a) daci mnin < 1 mm, se adopta modulul m= 1 mm, pentru c& nu se obtine o precizie suficient& la dinfate de modul mic si de diametru relativ mare; b) daca nin este cuprins intre doud valori consecutive standardizate me sras $i mu.» gras, ambele mai mari de 1 mm, adic& mp grag 1), Numarul de dinti ai pinionului 2; se recomanda a se alege la valoarca intreagi, imediat mai mi decit z)* si trebuie totodata s& indeplineasca conditiile 8) 2; si fie mai mare sau egal cu 14 dinti, Accasta conditie nu este indeplinita intotdeauna, in special la angrenajele cu danturi durificate superficial (cu duritates flancului DF > 350HB). Pentru a se indeplini conditia ca z) > 14 dinfi, se majoreaz& distanta dintre axe la o valoare imediat superioard standardizatl, se recalculeaz& modulul danturii rotilor (conform punctului B), dar cu distanta dintre axe majorata, se standardizeazi modulu! calculat, apoi se recalculeazi z; cu relafia (2.4) si se adopta z) la valoarea intreagi cea mai apropiati, Acest ciclu se repeta, dac& este cazul, pani cand numarul de dinji 2) ai pinionului va fi mai mare sau egal cu 14 dinti: b) acd numarul de dinti ai pinionului este cuprins intre 14 si 17 dinfi se va avea in vedere ca la %alegerea coeficientului deplasirii specifice x) a danturli pinionului sa fi subti danturii (vezi fig.2.5.1 din anexa 2.5); ©) in special, la angrenajele fabricate din materiale de imbunatatire sau normalizate (cu duritatea danturii D < 35CHB, se obtine de obicei la pinion un numér de dinti mult mai mare (z)* + 24...50 (80) de dinti), in aceasta situatie, din considerente de precizie de executie a rotilor dintate, se recomanda sa se adopte urmatoarele numere de dinti pentru pinion: 2) 22% dack 2) < 25 dinti 2, =24..27 dinti, dack 25 <2)* < 35 dinti; =27...30dinfi, daci 35 <2/* < 45 ding + 217 30...35 din, daci 45 se va rotunji in plus, respectiv in minus, astfel incat sa fie indeplinite conditiile (2.8) si (2.10) D. Distanta de referinti dintre axe — ay 12 Distanta de referinta dintre axe (distanta dintre axe in cazul cdnd angrenajul ar fi nedeplasat) este dati de relatia (2.6) cy (2.6) intre distanta dintre axe standardizat& ar2 (a w 12) si distanta de refering dintre axe ai» trebuie si fie indeplinite relatite: 4912 ¥ ay (angrenaj deplasat plus) Qn 4y2 ~ doi2 = (0,1...1,3)m (2.8) Daci nu sunt indeplinite conditiile (2.7) si (2.8) se poate modifica: = z) ~ addugind sau scizand un dinte la roata conjugat’: -m — modulul danturii, adoptand valoarea standardizati imediat superioara, dar recaleuland numérul de dinti z)* cu relatia (2.3) si reluand caleulul de la pet. Csi D_ pentru noile valori adoptate Coneluzii in urma calculului de predimensionare al angrenajului cilindric cu dinti drepti, se stabileste: @)2 = G2 — distanta dintre axe conform STAS 6055-82, ‘m — modulul danturii conform STAS 822- 1, 52 — numirul de dinti ai pinionului si respectiv ai roti; ao 12 ~ distanta de referinfi dintre axe. 40Numérul de dinti z) si 2 adoptati pentru pinion gi roata trebuie astfel ales incat abaterea raportului de transmitere 47 s& nu depageasca abaterea admisibilé 4 i, unde: 4ig=3% pentru reductoare de turafie intr-o treapta de reducere; Aig=2,5% pentru reductoare in mai multe trepte de reducere Pentru aceasta, se calculeaz mai intai raportul de transmitere efectiv: (2.9) izes = Relafia de verificare a abaterii raportului de transmitere este éssoras ~ Ar, Betis “Rel. 100% < Ai, (2.10) insas Daca aceasta conditie nu este indepliniti, se modific& numdrul de dinti ai rotii conjugate sau chiar ai pinionului cu observatia ci, dac& se modifick si numirul de dinti ai pinionului, trebuie recalculat modulul danturii (2.4") si restandardizat, dupa care trebuiesc indeplinite conditiile (2.7) si (2.8) exterior 2.2.2, Calculul geometric al angrenajului cilind cu dinti drepti Elementele geometrice ale angrenajului trebuiese calculate cu o precizie suficient de mare (minim 4 zecimale exacte). A. Elementele cremalierei de referinti Daca generarea danturii se face cu frezi mele se obtin la dantura rotii elementele crema referintH, care sunt standardizate prin STAS 821-82 (fig. 2.1) © a= 20° ——unghiul profilului de referinta;, 1 coeficientul indltimii capului de referinga, coeficientul inaltimii piciorului de referinta: © c*= 0,25 jocul de referinta ta picior © Co*mae = 0,35 daca generarea danturii se face cu oat generatoare, roa= mM Poa* hop =m apt crematiera de referinte ho=m (heat host) Kec e co~m eat Pome m bh. Co So= Pol? cremaliedo generatoore Fig 2.1 ice ale danturi B. Calculul coeficientilor deplasirilor spe - Unghiul de rostogolire QU)unde a= a, = 20°. - Suma coeficientilor deplasarilor specifice ale danturii rotilor x, =x y+ x2 inva, ~inva 2.12) 2iga « unde inva =iga-—= 180° (2.13) Repartizarea deplasirilor specifice ale profilului danturii pe cele doud roi se face cu ajutorul diagramelor din anexa 2.5 - fig, 2.5.2, in functie de zr, 2>, si xy + x2, La alegerea coeficientului deplasarii specifice a danturii pinionului trebuie avut in vedere ca deplasarea specifica sa fie suficient de mare pentru a evita subtiierea dintilor (anexa 2.5 — fig. 2.5.1), dar, totodata, nu prea mare, pentru a nu aparea ascufirea dinfilor la varf. Avand in vedere erorile de citire, se recomanda si se determine din diagrama, fie x; , fie x2 , cealalalt coeficient al deplasarii specifice rezultind din relafia 2.14. Coeficientul deplasarii specifice a profilului danturii pinionului se poate calcula si cu ajutorul relatiei prezentate in anexa 2.5. x, (2.14) Elementele geometrice ale angrenajului (fig. 2.2) - Diametrele de divizare dy si a: d,,=m-2,5 (2.15) - Diametrele de baz dh; si ds dy =, cosa (2.16) - Diametrele de rostogolire dy; si dy2 gy = dy, SE 2.17) cosa, = Diametrele de picior dy si ds dy; =, -2m-(hy, —x,2) (2.18) - Diametrele de cap day si da2 se pot calcula fie fra asigurarea jocul fie cu relatia (2.20), cand se asigura un joc impus c, la piciorul danturii 2m-(hig +¥;3) (2.19) la picior co, relatia (2.19), (2.20) dap =2 far tm (hi x) a, Observatie: in cazul in care diametrele de cap se determina fara asigurarea jocului de la piciorul danturi caleuleaza jocul cu relaiile (2.21) si se verifica s& nu fie mai mic de 0.1m dytdys Lo 20m (2.21) d,, +d, 220m 2Dac’ aceste conditii nu sunt indeplinite, se procedeaza la scurtarea capului dintelui astfel incat s& se asigure un joc minim admisibil ¢, = 0,/'m., in acest caz, diametrele de cap au expresia’ oi.2= 2A12-d 2)-2€q (2.22) Observatie: Diametrele de cap, exprimate in mm, se rotunjesc la valori cu doua zecimale exacte: aceasta fiind valoarea care poate fi obfinuté in mod obignuit in urma strunjirii ro ~ iniltimea dingilor Ay si A> (2.23) - Unghiul de presiune la capul dintelui au si @ a2 9 = arecos 2.24) tay -aren ar) em - Arcul dintelui pe cercul de cap su gi Sa2 (2.25) Pentru evitarea stirbirii dintelui la varf se recomanda: Soi220,2'm ——— pentru roti dintate din materiale de imbunatatire gi 5 1220,4'm — — pentru roti cu danturi durificate superficial Daca aceste conditii nu sunt indeplinite, se recurge la modificarea repartti deplasitilor specifice x) six» sau la scurtarea capului dintelui cu luarea gradului de acoperire - Lafimea danturii rotilor b, sib Pentru compensarea erorilor de montaj axial, danturii roti coeficientilor consideratie a reducerii a pinionului se adopt mai mare decat latimea b 6, =d,[7]= ti (3) dys (2.26) Observatie: Valorie obfinute pentru litimea pinionului si létimea danturii rofii se rotunjesc in mm. - Diametrele cercurilor inceputului profilului evolventic di; si des Mirimea cercurilor inceputului profilului evolventic este functie de procedeul tehnologic de executie a danturii, in cele mai frecvente cazuri, dantura rotilor se execut cu freze mele care au profilul generatoare, in consecinfa, relatia de calcul a diametrelor inceputului profilului evolventic are ) — 2 Mie ii. | (2.27) sing-cosa 4- Diametrele cercurilor inceputului profilului activ al flancurilor rotilor diy = de» si dix = dy hoe ie > + (2a, -sina, — di, wai, (2.28) sau yyy =Ayyy C080 ys 2.28") ral 2.29) unde a,,, = aretg[2ale, - Pentru a exista 0 angrenare corecta a celor dowd rofi dinfate, adic pentru a evita interferenta danturi in procesul de angrenare, treb (230) = Gradul de acoperire és @31 adica @31) sau ‘, gay Qi") Pentru a se asigura continuitatea procesului de angrenare se recomanda ~ &2® 1,1 pentru angrenaje executate in treptele de precizie 5,6,7; = G2 13 pentru angrenaje mai putin precise (treptele 8,9,10,11) = Numaral minim de dingi ai pinionului 2)nn Pentru evitarea interferentei la generarea danturii se recomand& ca numérul de dinti ai pinionului (Pinionul avand numér de dinti mai mic decat roata) si indeplineasc& conditia 2) > 2jmn, unde Abi, — x, en = ez =n) (2.32) sin? a D. Relatii de calcul pentru verificarea dimensionala a danturii rotilor dintate Pentru executia danturii rotilor dintate, pe langa elementele geometrice calculate anterior, mai trebuiesc determinate, spre completare, unele elemente geometrice necesare controlului dimensional si anume = lungimea (cota) peste “W” dinti ~ Wy (fig, 2.3); - coarda de divizare a dintelui — ¥ (fig. 2.4.2); - inilfimea la coarda de divizare — h, (fig. 2.4.a); (fig. 2.4-b); = inilfimea la coarda constanta — h, (fig, 2.4.b); - coarda constant a dintelui — 45Calculul gi verificarea cotei peste dinti se face la danturile exterioare, care au module mai mici de 8 mm. La danturi cu modulul mai mare de 8 mm, cota peste dinfi are o valoare mai mare si nu poate fi masurat cu un instrument de mésurare obisnuit. Metoda de masurare a corzii dintelui se recomanda la danturi cu deplasari specifice mari gi la danturi cu modulul relativ mare (m > 8 mm), ~ Lungimea (cota) peste “N'* di Wor =[e-(N,5-0,5)+2-x,. tga +z,,-iva] m-cosa (233) unde “NV * reprezint& numarul de dinti peste care se masoara lungimea Wy a) in’cazul general numdrul de dinti “WV” se calculeazi cu relatia (2.34) L VGio+2-x27 - m cosa =2:x,5:Iga-z,,-inva|+0,5 (2.34) b) pentru rofi zero sau cu deplasari specifice mici (|x| < 0,3), numarul de dinfi “W “se poate calcula cu precizie suficienta, astfel 19 = O11, 0,232) +0,5 (234°) ©) pentru roti cu deplasari specifice mari (|x| > 0,3), numarul de dinfi “N “se caleuleaza cu relatia Ny 2 =0,339-4|(¢,. +.2>x, 21 -0,232-x,, 40,5 (234") Fig. 23 Observatie:_Numiérul de dinti “NV” peste care se masoara lungimea Hy , calculat cu relatiile de mai sus, Se rotunjeste la valoarea intreagi cea mai apropiatd; = Arcul dintelui pe cercul de divizare — s + 2x, sea (2.35) 46- Coarda de divizare a dintelui - 5 (2.36) - Inaltimea la coarda de divizare - hi, (2.37) a) b) Fig. 2.4 + Coarda constanti a dintelui - 12 C08? (2.38) sau ns (x > Sag =m-| 2+ 2-x,5 1g |-cos? a (2.38') \2 - Inaltimea la coarda constant - h, =a =. sina-covsa+x,, cos? a) (239) 4 ) sau Figg =m-(h, + 2,3) "2 siner-covee (239) Deoarece precizia diametrului de cap influenteaza marimea inaltimii la coarda, devine necesara masurarea prealabili a diametrului de cap si scdderea abaterii sale din dimen- siunea teoretica de calcul a inaltimii la coarda, Acest lucru se ia in considerare la con- trolul danturiirofii 472.2.3. Caleulul for{elor din angrenajul cilindric cu dinti drepti Fortele nominale din angrenajul cilindric cu dinti drepti se determina functie de momentul de torsiune motor existent pe arborele pinionului, Forfa normala pe dintele pinionului yr. aplicaté in mod conventional in punctul de intersectie al liniei de angrenare cu cercul de divizare, se descompune inti-o forfi tangengiala Fy si una radiala F) la cercul de divizare. Aceste forte au ca reactiuni fortele di roata conjugata (vezi fig. 2.5), : intrucit pierderile de putere din angrenaj sunt mici (0,5 ~ 2,5%), se neglijeaz& influenta lor. in consecinti, fortele din angrenaj care actioneaz asupra celor dowd rofi sunt egale gi de sens contrar. Se consider ci aceste forte actioneazA pe cercurile de divizare ale rotilor. Se recomanda ca in calculul acestor forte s& se utilizeze momentul de torsiune de calcul al pinionului (M,»° Ks). Daca fortele se calculeaza in acest mod, se va avea in vedere ca la verificarea danturii s& nu se mai introduca in relatiile de verificare, inca o data, factorul Ky (Anexa 2.2) Fig. 2.5 - Forfele tangentiale - Fy si Fo (2.40) - Forfele radiale - Fy =F, - Forfa normala pe flancul dintelui - F;, & s (2.41) (2.42)2.2.4, Alegerea lubrifiantului si a sistemului de ungere a angrenajelor cilindrice cu dinti drepfi Conditiile de alegere a lubrifiantului sunt impuse, in primul rand, de tipul angrenajului, de regimul stu cinematic si de incdrcare. Pentru reductoarele cu doui trepte de reducere, regimul cinematic si de incArcare este determinat de treapta lenti, iar pentru cele cu trei sau mai multe trepte, de ultimele trepte de reducere Pentru transmisiile deschise cu viteze periferice mai mici de 1 mvs se utilizeaza ca lubrifianti unsorile consistente de uz general (U 75, U 85, U 100 STAS 562-86) , iar pentru transmisii mari (masini pentru construct de ridicat) se folosese unsori aditivate cu grafit (UU 100 + 15% grafit coloidal), Unsorile pot fi utilizate pana la viteze periferice de 4 m/s, insi cu abundenta de lubrifiant. Pentru viteze periferice mai mari ale rofilor (4..15 m/s) se recomanda uleiurile minerale aditivate sau neaditivate. Daca presiunea hertziand din polul angrendrii nu depiseste 750 MPa sau, daca raportul Yo Mw 0,3 (vq - viteza maximé de alunecare, vy. - viteza tangentiala din polul angrenérii), se pot utiliza uleiuri minerale neaditivate. Dac nu se respect aceste conditii, se recomanda utilizarea uleiurilor minerale aditivate cu aditivi de extrema presiune (E.P). Viscozitatea cinematici a uleiului (v30 la temperatura de 50°C), necesar ungerii angrenajelor cilindrice gi conice, se determina in functie de parametrul filmului de ulei_ x, (2.43) in care: © DF - duritatea cea mai micé a celor doud flancuri in contact, exprimatd in unitati de duritate Vickers (in anexa 2.21 se indica corespondenta dintre unitatile de duritate Vickers, Brinell si Rockwell); © oy ~ presiunea hertziand maxima din polul angrenirii [MPa], determinata la punctul C, 2.2.5, 2.3.5, 2.4.5; © Vow ~ viteza tangentiala din potul angrendsii [m/s] Fide tin 60-10 (2.44) 88 Sn 8 1235 10 203050 1002mmamnTON: Fig. 2.6 9in functie de parametrul filmului de ulei x, si de conditiile de functionare ale angrenajului, se stabileste viscozitatea necesara, cu ajutorul diagramei din fig, 2.6. Din anexa 2.22 se alege uleiul cu viscozitatea cea mai apropiata. Curba superioara | din fig.2.6 se recomanda pentru angrenaje care indeplinesc conditiile ~ ambele roti dintate sunt executate din acelasi ofel sau cnd pinionul este executat din otel aliat cu nichel sau crom si roata din otel calit prin CIF; ~ functionarea angrenajului in condifii de sarcini cu socuri; = temperatura mediului inconjurator depageste 25°C. Curba inferioara 2 din fig.2.6 se utilizeaz in urmatoarele cazuri ~ trepte de precizie ridicate pentru angrenaj (treapta 4, 5, 6, conform STAS 6273-81): - temperatura mediului inconjurator mai mica de 10°C: + rofile dintate tratate termic sau termochimic. Sistemul de ungere (modalitatea de alimentare cu lubrifiant a zonei de contact) trebuie s& asigure in timpul functionarii 0 peliculd continua de lubrifiant intre flancurile danturii. Posibilitatile de aducere a Jubrifiantului in zona de contact sunt determinate de regimul cinematic si de geometria rotilor, precum si de caracteristicile lubrifiantului Ungerea prin imersiune (cufundare) este posibili pentru turafii inferioare turafiei limit ye 1S yy = 4010 * —— Ym — (2.45) 256 Roy +R. in care * = = numérul de dinti ai rofii dinfate imersate in ulei; * 5, -_unghiul de "ungere" [radiani] , asa cum se observa din fig. 2.7; © Rus, Rez ~ nugozititile celor doud flancuri in contact [um], in care R: 1,2. Ry: * Um ~ viscozitatea uleiului ales la temperatura medie de functionare: se estimeazi temperatura de fanctionare t= 55-75 C; dependenta viscozitatii de temperatura, la uleiurile de transmisii, este de forma: Ig fg (v, + 0,6)] = A-B-lg (273+) (2.46) ‘in care: © vy ~ viscozitatea cinematica in [cSt] la temperatura t{°C ].* A, B-constante ce depind de ulei, Pentru uleiurile minerale de transmisii A= 8.71, iar constanta B se va determina din relatia de mai sus pentru fiecare ulei, cunoscand vy din tabelul de uleiuri la temperatura de 50°C (Anexa 2.22), Roata introdusi in baia de ulei se cufunda corespunzator unui unghi optim 5, [radiani] (fig.2.7) pentru o racire si ungere eficienta: va Su ~ 0,260 ae. (2.47) ar) in care: a ~ difuzivitatea termica a uleiului; pentru uleiurile minerale de transmisii_@ ~ 0,08 mm?/s Adancimea de imersare /iy, trebuie si fie mai mare sau la limita egal cu indltimea dintelui , unde ~ diametrul de cap al rotii imersate in ulei d, (2.48) La reductoarele in mai multe trepte, este posibil ca, respectind unghiul de imersare optim pentru unul din angrenaje, la altele si nu ajunga nici o roata in baie. in acest caz, se recomanda pentru ungere cate 0 roata auxiliara din material plastic care se roteste liber pe arbore gi angreneaza cu una din rotile ce ar fi trebui si fie imersate in ulei in cazul turboangrenajelor, la care nu mai este aplicabil sistemul de ungere prin cufundare (1 Mig SAU ye 10.15 m/s), se realizeaza ungerea cu jet de ulei sau cu ceata de ulei. Debitul optim deulei Ox nm [litri/min] se determina cu aproximatie, astfel 2, = 0,006 h, | 2 (2.49) a in care © by ~ litimea danturi angrenajului [mm]; * Om ~ viscozitatea cinematic’ la temperatura medie de functionare [cSt] : © a - difuzivitatea termicd a uleiului (a 0,08 mm/s ). Pentru angrenaje puternic incdrcate si cu viteze periferice mari (vn. 2 ms), 1a care lubrifiantul are gi rolul de racire, debitul de ulei_Q,, [litri/min), adus la intrarea in angrenare, se adopta in functie de puterea transmis prin angrenaj P [kW], astfel O,> 125-107 P (2.49) Pentru formarea peliculei de ulei pe flancurile danturii angrenajului, este necesar ca jetul de ulei s& exercite 0 anumit& presiune. Aceasta se determina in funcjie de viteza perifericd va. [m/s] a rotilor, conform tabelului 2.5. Tabel 2.5 Viteza periferica tee [m/s] lo 25 50 200 150 Presiunea jetului EN fn] 10 100 140 180 210 slFig. 2.8 Transmisiile mecanice cu roti dinfate, functionand la temperaturi de lucru ridicate, integrate in sisteme centralizate de ungere cu ceafi de ulei, au nevoie pentru ungerea angrenajelor de o anumita “unitate de lubrificatie" : UZ = 4b2(d;+ d2) 107 Daca d> 2d;, se considera d;~ 2d) (cyl »- diametrele de divizare ale celor doua roti). in functie de aceasta unitate, se alege geometria duzei de alimentare cu ceati de ulei. Pozitia duzei trebuie sa fie la intrarea in angrenare la maximum 25 mm de cercul de cap al danturii Modul de alimentare cu jet de ulei este prezentat in fig,2.8 2.2.5. Verificarea de rezistenti a danturii angrenajului cilindric eu dinti drept A. Verificare la oboseali prin incovoiere a piciorului dintelui Tensiunea de incovoiere de la piciorul dintelui se determina cu relatia Furia ois ¥, Yes cams 2.50) biam unde: orn ori § Yuu2¥s¥x (2.51) unde: * oniz ~ tensiunea de incovoiere la oboseald la piciorul dintelui; © Fieio ~ forta real tangentiala la cercul de divizare; Fur =F Ki Ky Kea Kop (2.52) 2© Fy ~ forta nominal tangentiali la cercul de divizare: * Ky = factorul de utilizare, din anexa 2.2; © Ky - factorul dinamic, din anexa 2.6; * Keo ~ factorul repattitiei frontale a sarcinii, din anexa 2.7; * Kop = ff Ky 9) ~ factorul de repartitie a sarcinii pe litimea danturii, din anexa 2.8: © bz = lajimea danturii rofilor; m = modulul danturii; Ye = factorul de forma a dintelui, din anexa 2.9; © Ye = factorul gradului de acoperire Y, 20,7 ,2540,75/ big © opm, ~ tensiunea admisibila la oboseala prin incovoiere la piciorul dintelui; © Grumi2 ~ rezistenta limit de rupere prin oboseala la piciorul dintelui, din tabelul 2.3: * Srp ~ factorul de siguranté la rupere prin oboseala la piciorul dintelui, din anexa 2.10; © You2 = factorul numérului de cicluri de funcyionare, din anexa 2.11; * Ysi2 — ~ factorul concentratorului de tensiune din zona de racordare a piciorului dintelui, din anexa 2.12, * x ~ factorul de dimensiune, din anexa 2.13 B. Verificarea solicitirii statice de incovoiere a piciorului dintelui la incireare maxima Calculul urmareste evitarea deformatiilor plastice ale dinfilor cu duritate mai mic& de 350 HB. respectiv ruperea fragila prin soc a danturilor durificate superficial (DF > 350HB) Tensiunea maxima de incovoiere le piciorul dintelui este data de relatia Ka Siw bt in care * Kis ~ factorul de soc maxim, Este dat de relatia Missey Kame St (2.55) * Mesecp ~ momentul de torsiune maxim care poate apare la pornire, la oprire, sau in cazul blocirii accidentale a transmisiei in timpul functionsrii: * My = momentul de torsiune nominal pe arborele pinionului; * crewia ~ tensiunea admisibila la solicitarea statica prin soc a piciorului dintelui; ©, = rezistenta de rupere staticd prin incovoiere, din tabelul 2.3; * Srey — ~ coeficientul de siguranta la solicitarea statica prin soc a piciorului dintelui, Se adopt Spry = 2C. Verificarea la presiune hertziani, in cazul soliciti (verificarea la pitting) la obosealii a flancurilor dintilor Tensiunea hertziana de contact de pe flancul dinfilor aflati in angrenare se determina in punctul de tangenfa al cercurilor de rostogolire (punctul C - polul angrenatii) unde! unde: rere eee cc u+t - on” Boba Lu] BaKeKueKa wl 2.56) Dod; 1 eo a, Tigh Zp Dy (257) * Ze ~ factorul modulului de elasticitate al materialului din anexa 2.14, * Zy ~ factorul zonei de contact 24 —2_. @s8) cosa Jige,, + Z, ~ factorul gradului de acoperire z. 259) * Kua ~ factorul repartitiei frontale a sarcinii, din anexa 2.7; © King ~ factorul de repartitie a sarcinii pe lajimea danturii, din anexa 2.9; © by ~ litimea minima de contact a danturi; © dy ~ diametrul cercului de divizare; u = raportul numerelor de dinti (22 /z)); Our. ~ tensiunea hertziand admisibila la solicitarea de obosealé a flancurilor dintilor; * Sup ~ factorul de siguranga la pitting, din anexa 2.10; © Girims2 > Tezistenfa limita la oboseal’ superficiala de contact a flancurilor dintilor itting), din tabelul 2.3; * Zpi2 ~ factorul rugozitafii flancurilor dinfilor, din anexa 2.15; © Zw ~ factorul raportului duritatii flancurilor, din anexa 2.16; © Z, = factorul influenfei ungeri, din anexa 2.17; © Z, ~ factorul influentei vitezei periferice a rotilor, din anexa 2.18: * Zyr2 ~ factorul mumarului de cicluri de functionare, din anexa 2,11: Celelalte elemente din relatie sunt explicate la pet. A D. Verificarea la solicitarea statieii de contact a flancurilor dintilor Calculul are drept scop evitarea deformatiilor plastice ale flancurilor dintilor pentru danturi imbunatatite sau normalizate, respectiv evitarea distrugerii fragile a stratului durificat la danturi cu duritafi ale flancului DF > 350 HB (danturi durificate superficial). Presiunea hertziand static a flancurilor dintilor la incdrcarea maxima se determina tot in punctul de rostogolire C s4(2.61) unde: © Kantor Ka ~ au aceeasi semniti © umeis ~ presiunea hertziand statica admi recomandirilor din anexa 2.19. bila a flancului dintelui, se alege conform Observati 1, Verificirile la solicitarile statice (pet.B si D) se recomanda a fi flcute atunci cand angrenajul este integrat intr-o transmisie mecanic’, care functioneaza cu socuri (variatii brugte ale momentului de torsiune de transmis), sau cdnd exist& pericolul blocarii transmisiei 2. in cazul in care dantura angrenajului nu verifica la una din cele patru solicitari, se recomanda: ~ alegerea unui material cu proprietafi fizico-mecanice mai bune; ~ aplicarea unor tratamente termice sau termochimice cat mai adecvate materialului si tehnologiei de danturare, = majorarea lafimii danturii rofit b , dar cu respectarea indicafiilor din anexa 23 , privind raportul bid = yo; = modificarea unor parametti geometrici si functionali ai danturii rotilor care formeazi angrenajul, neat o serie de factori ce intervin in relatiile tensiunilor efective s& aiba valori minime, = majorarea elementelor geometrice ale angrenajului (a), m) cu recalcularea tuturor elementelor geometrice gi functionale ale rotilor dintate (redimensionarea angrenajului) 3. in cazul in care tensiumile efective calculate cu ajutorul relatiilor de verificare de la pet. A si C sunt mult inferioare tensiunilor admisibile (angrenajul este supradimensionat), se recomanda: = schimbarea materialelor sau a tratamentelor, astfel incat tensiunile admisibile si nu de- pageasca cu mai mult de 20-60% tensiunile efective; = reducerea latimii danturii rofilor dintate by.» ; ~ reducerea elementelor geometrice ale angrenajului (ar> elementelor geometrice si fimetionale ale rotilor dintate m) curecalcularea tuturor 2.2.6, Elemente privind constructia rotilor dintate cilindrice Forma constructiva a unei rofi dinate este determinaté de dimensiunile ei, de tehnologia de fabricatie, de materialul din care se confectioneazi si de conditile ei de functionare Rofile dinate cilindrice se pot construi dintr-o bucat& cu arborele sau independente de arbore (vezi anexa 2.23), A. Roti dintate cilindrice dintr-o bucata cu arborele Rotile dintate se construiesc dintr-o bucata cu arborele atunci cénd diametrul de cap d, este relativ apropiat de cel al arborelui Orientativ, se recomanda ca roata si fie Ricuta dintr-o bucaté cu arborele, daca d, Din aceasta categorie fac parte, in special, pinioanele 1,8: avrore 55B, Roti dintate independente de arbore Daca diametrul de picior al rotii este sensibil mai mare decat diametrul arborelui, astfel incat intre piciorul danturii si canalul de pan sa rAmana o grosime suficienta S, roata se construieste independenta de arbore. Pentru roti independente de arbore se recomand& ca grosimea minima §, a coroanei dintate si indeplineasc una din conditiile de mai jos: + Soz2m (Se>2m,) pentru roti dintate din ofel: = S,22.5m (S,%2,5m,) pentru roti dintate din fonta, Separarea roti de arbore prezinta un important avantaj din punct de vedere al costului, deoarece atit roata cat si arborele pot fi construite din materialele impuse de conditiile proprii de rezistenta si de functionare. Dezavantajul consté in complicatia constructiva de montare a rotii pe arbore. Rofile dintate independente de arbore se executi intr-o varietate largi de solutii constructive functie de marimea diametrului de cap a, al rotii, de tehnologia de fabricatie, de conditiile de montaj sau chiar de transport. + Rofile dinfate de constructie masiva sunt, in general, roti dintate eu diametre mici (orientativ dq $150 mm), Aceste rofi se executa prin strunjire din bare laminate de ofel, sau prin forjare in matrita. Uneori rotile dintate se executa in constructie masiva chiar la diametre mai mari de 150 mm, + Rofile dinfate cu dise se pot construi in patru variante tehnologice: forjare liber’, matritare, turnare sau sudare. La rofile cu disc, diametrul de cap al danturii este relativ redus, d, $500 mm. © Rofile dinjate cu spite sunt roti de dimensiuni mari (dq, >500 mm) si se executi, in special, prin turnare. Tinand cont de dimensiunile angrenajelor folosite in reductoarele de uz general de putere mic si medie, rofile dinate cu spite nu constituie obiect de studiu in lucrarea de fati. In anexa 2.23 sunt prezentate tipurile constructive de roti dinate cilindrice utilizate frecvent in constructia reductoarelor, precum si recomandarile privind elementele dimensionale. * Rofi dinfate cu coroana montata fretat pe corpul rotii se utilizeazi la dimensiuni relativ mari (dq ~ 250...300 mm) in scopul utilizarii ofelurilor aliate si inalt aliate mumai la constructia coroanei dinfate, corpul rofii fiind confectionat din font , otel turnat sau laminat, intr-o astfel de variant, materialul este utilizat rational, dar tehnologia de fabricatie a roti comport o serie de operatii suplimentare, Se obtine asifel un pret de fabricatie mai mic © Roti dintate in constructie sudata se utilizeazd la dimensiuni relativ mari, Pot fi realizate cu coroana dinfaté sudata prin intermediul unui disc sau a doua discuri de butucul rofii. O astfel de solutie impune conditii de sudabilitate pentru coroana dintata. Pentru eliminarea acestui incovenient se poate realiza corpul rofii in construcjie sudati, iar coroana dintat& se monteaza fietat in anexa 2.26-1 este indicat modul de intocmire a desenului de executie pentru o roata dintat’ cilindricd cu dingi drepti, conform STAS 5013/2-82. 562.3, PROIECTAREA UNUI ANGRENAJ CILINDRIC EXTERIOR CU DINTI INCLINATI Calculul de proiectare a unui angrenej cilindric cu din{i inclinati are la baz metodologia de calcul cuprinsa in STAS 12268-84 si 1223-84, particularizati conditiilor de funcfionare a angrenejelor din transmisiile mecanice uzuale 2.3.1. Determinarea elementelor dimensionale principale ale angrenajului cilindric exterior cu dinfi inclinati in urma calculului de dimensionare al angrenajului se determing distanta dintre axe azz , modulul normal al danturii m,, unghiul de inclinare a danturii #2, numirul de dinti ai celor douk roti dintate z; si z> ce formeaza angrenajul si distan{a de referingi dintre axe ayi2. A, Distanta dintre axe - ai (@y12) Distanfa minima dintre axe se determina din condifia ca dantura angrenajului proiectat s& reziste la oboseala la presiunea hertziand de contact (pitting), Relajia de calcul este: (2.62) Ginini = unde: * Ky ~ factorul global al presiunii hertziene de contact; Kz = 80000,,.90000 MPa _ pentru danturi nedurificate (D < 350 HB), Kir = 100000,,,110000 MPa pentru danturi durificate (DF > 350 HB); * Ky = factorul de utilizare, se alege din anexa 2,2; © My ~ momentul de torsiune pe arborele pinionului - in [Nmm]; © v= b/d; ~ raportul dintre latimea danturii si diametrul de divizare al pinionului, se aleze din anexa 2.3; © 71m ~ rezistenta la pitting, (presiunea hertziana limita la oboseala), se adopt’ odati cu materialul din care se fabricd rofile dintate [MPa]; © ~ raportul numerelor de dinti: =i). daca raportul de transmitere i:22 1 (angrenaj reductor); w= Viy2 dack ij2<1 (angrenaj multiplicator), in constructia reductoarelor de turatie, distanta dintre axe este standardizat& prin STAS 6055-82. Valorile distantelor dintre axe standardizate sunt date in anexa 2.4. Modul de adoptare a distantei standardizate este urmatorul: daca distanfa dintre axe dy,12 este cuprinsa intre doua valori consecutive standardizate axsis $1 dxensras . AdiC8 aac srs Gnint2 Sac sisras » SE adopt 42 = Mie stas AACR ax gras ~ omnia 1,05 ax sras sau = 12 ~ Acer srs d8CK LOS ax sre annua S atgerstas 57B. Modulul normal al danturii rotilor dintate- m, Modulul normal minim al danturii rotilor dinjate care formeazi angrenajul se determina conditia ca dantura sa reziste la rupere prin oboseala la piciorul dintelui. Relafia de calcul a modulului normal minim este: KeKiMin 7 > +uy (2.63) Ws Gr Orin Mavn unde * Ke = factorul global al tensiunii de la piciorul dintelui - _ [22,2 pentru danturi nedurificate (D350 HB) ars te 1,8. pentru danturi durificate (DF > 36 HRC) © Ka My: Ya 4 ~ au valorile adoptate in calculul distantei dintre axe; * az ~ distanta dintre axe, standardizaté, calculata la punctul anterior (pet. A); © Fim ~ rezistenta limita ta rupere prin cbosealé la piciorul dintelui, se adopt odati cu materialul din care se fabrica rotile dinfate, in [MPa] in constructia angrenajelor, modulul danturii este standardizat prin STAS 822-82, Gama modulilor standardizate este data in anexa 2.4, Rationamentul de adoptare a modulului standardizat este urmatorul a) dac% its.mn S 1 mm se adopt modulul_m,=/ mm, deoarece precizia este mai scizuté la rofile dintate care au modulul mic gi diametru relativ mare; b) dack —inmn este cuprins intre doud valori consecutive standardizate micsras $i. mssaszas ambele mai mari de 1 mm, adic& mesras” mann © Mxsisras S@ adopta: = y= mesras AACA sras” Mtomm £105 mesyis SAU = Me Meaistas Fac — LOS myzsras° Mumm S meeisras Stabili rea unghiului de inclinare a dintilor rotilor dintate - 5 Unghiul de inclinare al danturii rotilor dinate se recomanda, din considerente tehnologice, sé aib’ © valoare intreagd, masurati in grade. Pentru ca masinile de danturat si nu se regleze pentru fiecare roat ce urmeaza a se dantura, se recomanda urmitoarele valori ale unghiului de inclinare A= 15° (12°) - la roti dintate din materiale de imbundtatire sau normalizate D <350 HB: B= 10° (8°) ~ larofi dintate cu danturi durificate superficial DF > 350 HB. D. Calculul numirului de dinti ai rofilor dintate care formeazi angrenajul zy siz Se determin’ mai int pinionului 2* . din considerente geometrice si cinematice, numérul probabil de dinti ai 2a,,cos B nta(1 iy) unde: aya, my si au valorile adoptate la pet. A,B, si C Numarul de dinti_ 21 ai pinionului se recomanda a se alege la valoarea intreagi cea mai apropiata sau imediat mai mica decat 2, * si trebuie, totodata, si indeplineascd conditiile a) 2) = 14, Aceasta condijic nu este indeplinit& intotdeauna, in special la angrenajele cu danturi durificate (DF = 350 HB). Pentra a se indeplini conditia ca z) 214 dinfi, se majoreaza distanta dintre axe la (2.64) 58© valoare imediat superioara standardizaté, se recalculeazi modulul normal al danturii rotilor (conform punctului B), dar cu distanta dintre axe majorata, Se standardizeazi modulul calculat, apoi se recalculeazé 21 * cu relatia (2.64) si se adopt 2; . Acest ciclu se repeti, dacd este cezul, pana cand este indeplinita condifia ca z; 2 14 dinti; ) daci numarul de dinfi ai pinionului este cuprins intre 14 si 17 dinfi , se va avea in vedere ca la alegerea coeficientului deplasérii specifice x,y a danturii pinionului si fie indeplinita conditia de evitare a subtaierii danturii (vezi anexa 2.5, fig. 2.5.1); ©} in special, la rotile din materiale de imbundtaire sau normalizate se obine la pinion un numar de inti mult prea mare z; * > 25...50(80) dinti. in aceasta situatie, din considerente de precizie a executici danturii, se recomanda a se adopta urmitoarele numere de dinti pentru pinion: =a” ack) < 25 dinti; -2, = 24 inti dack 25 Sat; (angrenaj deplasat plus) (2.67) ay3~ 0012 =(0,1 ... 1,3)tn 2.68) Daca nu sunt indeplinite conditiile (2,67) si (2.68) se poate modifica - 2) = adéugind sau sciizind un dinte la roata conjugatt; - B= unghiul de inclinare al danturii, im, ~ modulul normal al danturii adoptind valoarea standardizaté imediat superioar’, dar recalculdnd numarul de dinti z;* cu relatia (2.64) si reluand calculul de la punctul D si E pentru noile valori adoptate, Conetuy 1 in urma calculului de predimensionare al angrenajului cilindric cu di @yi2_~ distanta dintre axe (standardizata), em, ~ modulul normal al danturii (standardizat); © 8 - unghiul de inclinare al danturii rotilor; ©2), 2 ~ numarul de dinfi ai pinionului si respectiv ai roti; © a0;2 ~ distanta de referinta dintre axe ( caleulati cu minim 4 zecimale exacte) 2. Numiirul de dinfi 2) si 22 adoptat pentru pinion gi roata trebuie astfel ales incat abaterea rapor- 39 i inclinati se stabileste: © a2tului de transmitere i si nu depaseasc& abaterea admisibila A i, . Pentru aceasta se calculeazi mai intai raportul de transmitere efectiv =2 2.69) ri (2.69) Relafia de verificare a abaterii raportului de transmitere este: vas ~ hire A 100% < Ai, (2.70) fia sras unde: | Aig=3% pentru reductoare cu o treapta de reducere ; Ain =2,5% pentru reductoare cu mai multe trepte de reducere Daci aceasti conditie nu este indepliniti, se modifica numarul de dinti ai rofii conjugate sau chiar ai Pinionului, cu observatia ci dacé se modifica si numarul de dinti ai pinionului trebuie recalculat modulul danturi, relayia (2.64), restandardizat ¢i indeplinite conditile (2.67) si (2.68). 2.3.2. Calculul geometric al angrenajului cilindric exterior eu dinti inclinati Elementele geometrice ale angrenajului trebuiesc calculate cu o precizie suficient de mare (minim 4 zecimale exacte). A, Elementele eremalierei de referinti Dac generarea danturii se face cu frezi melc, se obfin la dantura rotii elementele cremalierei de referinti, care sunt standardizate prin STAS 821-82 (fig.2.9) Tiga m ho a* Dog m Hros® Iroa=™ (yah hos?) Co=m Co* Porm m 0 = So Do N_N - plan normal E—F - plan frontal 4—A - plan axial.unghiul profilului de referinta; coeficientul inaltimii capului de referint&, coeficientul inalfimii picionului de refering&, 25 _jocul de referint& la picior; €o* mx = 0,35 dac& generarea danturii se face cu roata generatoare. B. Calculul coeficientilor deplasirilor specifice ale danturii ~ Unghiul profilului danturi in plan frontal - a, a= ane 2) 71) cos unde = a = 20° ~ Unghiul de rostogolire frontal - ay fk due araen( cory (2.72) aie J ~ Suma deplastilor specifice ale danturii rofilor in plan normal Kan™ oy + ag = (2) yr 73) 2g a unde: inva = tga -0°— (2.74) 780° - Numarul de dint ai rofilor echivalente 2) i. Ze hip fu Gig 275) Repartizarea deplasirilor specifice ale profilului danturii pe cele dou roti se face cu ajutorul diagramei din anexa 2.5 (fig. 2.5.2) functie de 1, 212 gi yy + x2. La alegerea coeficientului deplasirii specifice a danturii pinionului trebuie avut in vedere ca deplasarea specifica sa fie suficient de mare pentru a evita subtdierea danturii, dar, totodati, nu prea mare, pentru a nu apirea ascutirea capului dintilor. Avand in vedere erorile de citire se recomanda s& se determine din diagram xq; sau x,2, cealalta deplasare specifica, reaultand cu ajutorul relatiei (2.76) . Deplasarea specific’ a danturii pinionului poate fi calculata si cu ajutorul relafiilor din anexa 2.5. dake (2.76) Eqr~ Xan Say ~ Bay 4 C. Elementele geometrice ale angrenajului. (fig 2.10) - Modulul frontal im, My = My / COS @77) - Diametrele de divizare dj, a (2.78) ~ Diametrele de bazi db, dip (2.79)(2.80) ~ Diametrele de rostogolire dy gi. dys hed 1,2 COS 4/08 Cry (281) ~ Diametrele de picior dv si dys Apia = diz 2M (hcg * C5 ~Xnia) - Diametrele de cap dy si daz pot fi calculate fri asigurarea jocului la picior, cox, relatia (2.82). Folosind relatiile (2.83), se asiguri un joc impus cla piciorul danturii 12> dna* 2 hog * Xnta) (2.82) dy, = 2[aj2+ mah, Xp, )] a> d= ar + ml, ~X J] dy (2.83) Diametrele de cap exprimate in mm, se rotunjesc la valori cu dou zecimale exacte; Observatie: aceasta fiind valoarea care poate fi obfinuta in mod obignuit in urma strunjirii ro in cazul in care diametrele de cap se calculeaz fara asigurarea jocului c, de la piciorul danturii, se calculeaza jocul gi se verificd si nu fie mai mie de 0,1 my. Jocurile la (2.84) Gnn2™ aiz~(d ra * dani )/2 2 0,1m,, 1u sunt indeplinite, se procedeaza la scurtarea capului dintelui, astfel incat s& se J my. \n acest caz, diametrele de cap sunt: (2.85) ) Daca aceste condi asigure un joc minim admisibil ¢, daa = 24 y-dsa ~ Inaltimea dintilor Ay si hy Ing (dead p2) (2 (2.86) = Unghiul de presiune la capul dintelui in plan frontal, ,2 diz Gonz ~ arccos| “? cos g, (287) (dasa Sa2 (288) = Arcul dintelui pe cercul de cap in plan frontal s 4.) AA X99 1 Oty } NV = INV an? Sania dara ( 2a Pentru evitarea stirbirii dintelui la cap, ca urmare a ascufirii accentuate, se recomand: Saii2 > 0.2m, pentru roti din materiale de imbunatitire Sati2 204m, Daca aceste conditii nu sunt indeplinite se recurge la modificarea repartitiei deplasirilor specifice x pentru rofi eu danturi durificate, si Xp. sau, in cel mai ru caz, la micsorarea diametrelor de cap, cu rezerva de a verifica gradul de acoperire. 63= Liimea danturiirofilor by sido Pentru compensarea erorilor de montaj axial, lisimea pinionului se adopta mai mare decat latimea danturi roti, Valorile obfinute se rotunjese in mm, b= diW yi Bim b+ 1. 2)ity (2.89) ~ Diametrele inceputului profilului evolventic day si dz Marimea cercurilor inceputului profilului evolventic este functie de procedeul tehnologic de executic a danturi, in cele mai freovente cazuri, dantura rotilor se executa cu freze mele care au profilul cremalierei generatoare, in consecinta, relafia de calcul a diametrelor inceputului profilului evolventic are forma’ di2~ det (2.90) dia” Ydina* (Zain Sin ome ~a{dize dias 91) sau dana dina! C8 cats eo) unde: tins aretg 2260" 621) mesa} za Pentru a avea o angrenare corecti a celor doua roji dinfate, adic’ pentru a evita interferenta danturii in procesul de angrenare, este necesar si fie Indeplinite conditie: day 2 diy d, ~ Gradul de acoperire total - ey fy bat 6p 2.93) unde: @q - gradul de acoperire al profilului in plan frontal (2.94) (2.947) (2.95) Pentru a se asigura continuitatea procesului de angrenare a celor douii roti, se recomanda: {I ~pentru angrenaje executatein treptele de precizie 5.6,7, 1,3. -penteu angrenaje mai putin precise (treptele8,9,10,11) os= Numérul minim de dinti ai pinionului zy» Pentru evitarea interferenfei la generarea danturii se recomanda ca 2) > Zwin (conditie care este indeplinité pentru roata , deoarece roata are mai multi dinfi decat pinionul) , unde 2(haa es (2.96) D. Relafii de calcul pentru verificarea dimensional a danturii rotilor dintate . Pe langa clementele geometrice calculate anterior mai trebuiesc determinate spre completare unele elemente geometrice, necesare controlului dimensional al danturi rotilor si anume - lungimea (cota) peste "N° dinti - Wiyq, Wor (fig2.11); ~ coarda de divizare a dintelui in plan normal - ¥, (fig.2.12.a), ~indljimea la coarda de divizare - h,, (fig.2.12.a); - coarda constant a dintelui in plan normal - 5,, (fig.2.12.b); - iniiltimea la coarda constanté - h,, (fig.2.12.b). La dantura inclinata se pot ivi cazuri cand masurarea cotei Wy, nu poate fi efectuati din cauzi od tuna din suprafetele de mésurare in plan normal nu poate realiza contactul cu flancul dintelui, Masurarea este limitata de latimea danturii roti b care nu este suficient de mare (fig.2.11.b). De aceea, masurarea cotei Ws, este conditionati de satisfacerea relatiei bia 2 Weems sin B +5 mm (2.97) Calculul lungimii (cotei) peste dinti se face la danturile exterioare, care au module mai mici de 8 mm, deoarece Ja danturi cum, > 8 mm, valoarea Wry 9 rezulté atét de mare ineat nu se poate masura cu un instrument obignuit Metoda de masurare a corzii dintelui in planul normal se recomanda la masurarea danturilor cu deplasiri specifice mari, la danturi cu modulul relativ mare (m, >§ mm) sau atunci cdnd nu poate fi misurati cota Wy, , pentru cA nu este indeplinit& conditia (2.97) Fig, 2.11 6s= Lungimea (cota peste N dinfi in plan normal ~ Wien 12. La rofile dinate cu dinti inclinati, cota peste N dinti se masoar& fn planul normal, deoarece mésurarea in planul frontal este dificila. Wovni2= [AON 12-95) 2xm12 18 tn 212 IRVEE,] mM , COS ary) (2.98) N- ceprezinti numérul de dinfi peste care se mAsoara lungimea Wiy, si este dat de relatia (2.99). 1] Yeat 2xns COs BP -Cirs coven? cose, cos’ B Nim 2xqi2 WO ,-Z,2 iva, |+0,5 ‘Num&rul de dinti N poate fi determinat cu suficient precizie gi cu relatiile indicate la dantura dreapta, {nlocuind numérul de i rotii echivalente z, Numiérul de dinti N peste care se misoara lungimea Wy, calculat cu relafie de mai sus se rotunjeste la valoarea intreagai cea mai apropiata ~ Arcul dintelui pe cercul de divizare in plan normal - $41.2 Suz mE 2Xni2 1 ] (2.100) ~ Coarda de divizare a dintelui in plan normal - Ty 2 (2.101) Fig. 2.12 - inaltimea la coarda de divizare - fi,» Fame (2.102)- Coarda constanta a dintelui in plan normal - ¥ nid Fomt2 = Sua COS, (2.103) sau (x Foun mel 2xm2 tea, casa, (2.103") 2 J ~ in&ljimea la coarda constant ~ h,,, Fen m {han Sy CONE, +X ni ava] (2.104) sau Brenig = log yl sina, cosa, (2.1047) Deoarece precizia diametrului de cap influenfeaz marimea indljimii la coarda, la controlul danturii devine necesara masurarea prealabil& a diametrului de cap si sciderea abaterii sale din dimensiunea teoretici de calcul a inaltimii la coarda, 2.3.3. Caleulul fortelor din angrenajul cilindrie cu dinfi inclinati Fortele nominale din angrenaj se determina din momentul de torsiune motor existent pe arborele pinionului. Forfa normala pe dinte Fy, aplicata in punctul de intersectie al liniei de angrenare cu cercul de divizare, se descompune intr-o forta tangentiala.F; la cercul de divizare, o forté radial F, la acelasi cer si oforta axial F, (fig.2.13), intrucat pierderile de putere din angrenaj sunt mici (0,5...1,5)% , se neglijeazé influenta lor, in consecinfa, forfele din angrenaj care actioneaz’ asupra celor dou roti sunt egale si de sens contrar. Se consider ca aceste forte nominale din angrenaj actioneaz pe cercurile de divizare ale celor doua roti. Se recomanda ca in calculul acestor forte si se utilizeze momentul de torsiune de calcul al. pinionului (M.,° Ka) . Daca fortele se calculeaza in acest mod, se va avea in vedere ca la verificarea danturii s& nu se mai introduc’ in relajiile de verificare, inca o dati, fuctorul Ky (Anexa 2.2) Fig. 2.13 oa~ Forfele tangenfiale - ‘e (2.105) ~ Forfele radiale - F,.2 FE, (2.106) ~ Forfele axiale - Fa 2 (2.107) ~ Forfa normala pe flancul dintelui - Fy 12 F,= Fy /(cosa, cos B)= [Fi + E+ Fe (2.108) 2.3.4, Alegerea lubrifiantului sia sistemului de ungere a angrenajelor cilindrice cu dinfi inelinati Pentru stabilirea conditiilor de ungere, angrenajul cilindric cu dinti inclinati se echivaleaz’, cu un angrenaj cilindric cu dinfi drepti, cu roti echivalente, Alegerea lubrifiantului si a sistemului de ungere, necesare angrenajului cilindric cu dinji inclinafi, se realizeaza in conformitate cu cele prezentate la punctul 224. 2.3.5. Verificarea de rezistenfa a danturii angrenajului cilindrie cu inclinati A. Verificarea la oboseala prin incovoiere a piciorului dintelui ‘Tensiunea de incovoiere de la piciorul dintelui se determina cu relatia: ea ¥e¥p S Cerne (2.109) unde © rig EY nia YouaV (2.110) in care . ~ tensiunea de incovoiere la oboseala la picionul dintelui: . ~ forta reala tangentialé la cercul de divizare Fropia= PuzKaKv KeeK rp (111) © Fia~ forta nominal tangential la cercul de divizare; © Ki ~ factorul de utilizare, din anexa 2.2: © Ky — ~ factorul dinamic, din anexa 2.6; * Kia — - factorul repartitiei frontale a sarcinii, din anexa 2.7; © Kip = f(Kig) ~ factorul de repartitie a sarcinii pe lisimea danturii, din anexa 2.8; © biz” litimea danturi rotilor; © 0m, ~ modulul normal al danturi * Yex2 — ~ factorul de forma al dintelui, din anexa 2.9. * Yo = factorul gradului de acoperire, ¥. > 0,7 68¥e=0,25+0,75 / eq (2.112) * yp = factorul inclinarii danturii Yam bo bp: B°/ 120° 2Y pram (2.113) unde: Yamin ~ 1-0,25+ 69 20,75 2.113") sp 12 ~ tensiunea admisibila la oboseala prin incovoiere la piciorul dintelui; @ imi.2 ~ rezistenta limita de rupere prin oboseala la piciorul dintelui, din tabelul 2.3: Sr = factor de siguranta la rupere prin obosealit la picionul dintelui, din anexa 2.10; Yy12 = factorul numarului de cicluri de functionare, din anexa 2.11; Yei2 = factonal concentratorului de tensiune din zona de racordare a piciorului dintelui, din anexa 2.12; ok - factorul de dimensiune, din anexa 2.13, B. Verificarea solicitirii statice de incovoiere a piciorului dintelui la inedrcarea maxim Calculul urmireste evitarea deformatiilor plastice ale dintilor cu duritate mai mica de 350 HB, respectiv ruperea fragila prin goc a danturilor durificate superficial (DF> 350 HB). ‘Tensiunea maxima de incovoiere la piciorul dintclui este data de relatia Kista Oraia~ Ori2 Sorpaia (2.114) in care: * Kise ~ factonul de soc maxim, Este dat de relatia: K antec = MrstacpMip * Maiop ~ momentul de torsiune maxim care poate aparea la pornire sau in cazul blocarii accidentale a transmisici in timpul functionari ‘Mp ~ momentul de torsiune nominal pe arborele pinionului angrenajului; © @; = rezistenta de rupere static& prin incovoiere, din tabelul 2.3: © Stew coeficientul de siguranta la solicitarea staticd prin soc a piciorului dintelui, Se adopta Sep se= 2. C, Verificarea la presiune hertziani, in cazul solicitirii la obosealii a flancuril (verificare la pitting) r dingilor Tensiunea hertzian& de contact de pe flancul dingilor aflati in angrenare se determin: tangenté al cercurilor de rostogolire (punctul C - polul angrenési), punetul de 1 KaKy Kua Kup utd bs dy u SOnri2 (2.115) unde: Zwi2 Zw Ze Zv Zura (2.116) in care: 69© Zp ~ factorul modulului de elasticitate al materialului, din anexa 2.14; © Z, ~ factorul zonei de contact; (117) © Z, ~ factorul gradul (2.118) Z,=- dat 521 Je * Zs ~ factorul inelinarii dintilor Zp= fcosB (2.119) © Furs ~ fora reala tangential la cercul de divizare Frys = Fu Kar Kv- Kua’ Kup (2.120) © Kug ~ factorul repartitiei frontale a sarcinii, din anexa 2.7; Ki ~ factorul de repartitie a sarcinii pe latimea danturii, din anexa 2.9; +b) - litimea de contact a danturi; * d) — ~ diametrul cercului de divizare; © u — ~ raportul numerelor de dinti (u > 1); © oypi2 ~ tensiunea hertziand admisibilé la solicitarea de oboseald a flancurilor dintilor; © Givin 2 ~ rezistenta limita la obosealA superficial de contact a flancurilor dintilor (rezistenta la pitting), din tabelul 2.3. © Sip ~ factor de siguranpi la pitting, din anexa 2.10; © Zx12 ~ factorul rugozitatit flancurilor dinfilor, din anexa 2.15 © 2, = factonul raportului duritatii flancurilor din anexa 2.16; * 2 ~ factorul influentei vitezei periferice a rotilor, din anexa 2,18; © Zyi2 ~ factorul numirului de cicluri de funetionare, din anexa 2.11 Celelalte elemente din relatie sunt explicate la pet. A D, Verificarea la solicitarea statici de contact a flancurilor dintilor Calculul are drept scop evitarea deformatiilor plastice ale flancurilor dintilor, sau evitarea distrugerii fragile a stratului durificat (la danturi cu durititi DF 2350 HB), Presiunea hertziand static a flancutilor dintilor la incarcarea maxima se determina tot in punctul de rostogolire C: unde: Onn On Sores 2.122) Ke ssoc, Ky ~ awaceeasi semnificatie ca la pet. B: 0% ps112~ presiunea hertziana staticd admisibila a flancului dintelui, din anexa 2.19. 0Observatii 1, Verificdrile la solicitarile statice (pct. B si D) se recomand a fi ficute atunci cand angrenajul este integrat intr-o transmisie mecanicd care functioneazé cu socuri mari (variatii bruste ale momentului de torsiune de transmis), sau cénd existi pericolul blocarii accidentale a transmisiei in timpul explostarit 2. in cazul in care dantura angrenajului nu verificd fa una din cele patra solicitari, se recomand& ~ alegerea unui material cu proprietatifizico-mecanice mai bune: ~ aplicarea unor tratamente termice sau termochimice cét mai corecte; > majorarea latimii danturii rotilor b,., dar cu respectarea indicatiilor din anexa 2.3, privind raportul. b/d ~ yu ~ modificarea unor parametri geometrici i functionali ai danturii rotilor dintate ce formeaza angrenajul, astfel incét o serie de factori ce intervin in relatiile tensiunilor efective s aiba valori minime; ~ _ majorarea elementelor geometrice ale angrenajului (aj2, m,) cu recalcularea tuturor clementelor geomettice si functionale ale rotilor dinate (redimensionarea angrenajului), cu recalcularea tuturor elementelor geometrice si functionale ale rofilor dintate (redimen - sionarea angrenajului), 3. In cazul in care tensiunile efective calculate cu ajutorul relatilor de verificare de la pet. A si C sunt mult inferioare tensiunilor admisibile (angrenajul este supradimensionat) se recomanda ~ _ schimbarea materialelor sau a tratamentelor, astfel incat tensiunile admisibile s& mu dep’ - seasca cu mai mult de 20-60% tensiunile efective, = reducerea litimii danturi rofilor dinfate b)2 ~ _reducerca clementelor geometrive ale angrenajului (aj2, m,) cu recalcularea elementelor geometrice si functionale ale rofilor dintate 2.3.6. Elemente privind constructia rotilor dinfate cilindrice Forma constructiva a rofilor dinfate cilindrice cu dinfi inclinati este identicd cu cea a rotilor dintate cilindrice cu dinti drepti, prezentata in subcapitolul 2.2.6 si in anexa 2.23. in anexa 2.26-2 este indicat modul de intocmire a desenului de executi cilindricd cu dinti inclinati, conform STAS 5013/1-82. pentru o roata dinfata n2.4, PROIECTAREA UNUI ANGRENAJ CONIC CU DINTI DREPTI Calculul de proiectare al unui angrenaj conic cu dinti drepti (dantura octoidala) are la baz metodologia cuprins& in STAS 1270-84 si lucrarea TS 45-80, particularizate conditilor de functionare a angrenajelor conice din transmisiile mecanice uzuale. 2.4.1, Determinarea elementelor dimensionale principale ale angrenajului conic cu dinti drepti in urma calculului de dimensionare al angrenajului, se determina diametrul cercului de divizare al jionului d;, modulul danturii pe conul frontal exterior m si numaral de dinti ai celor dou’ roti dintate z, siz, care formeazi angrenajul. A. Diametrul de divizare al pinionul conie~ di Diametrul de divizare (minim) al pinionului se determina din condijia ca dantura angrenajului proiectat s& reziste la obosealé la presiunea hertziana de contact (pitting), cu ajutorul relatiei inne = 3} —KtKaMy —_ (2.123) Wal-05y,)oka # unde # Ky ~ factorul global al presiunii hertziene de contact Ky = (1,6..1,8)10° MPa * Ky ~ factorul de utilizare, se alege din anexa 2.2; ‘* My ~ momentul de torsiune pe arborele pinionului - in (Nmm] yr ~ b/R ~ raportul dintre latimea danturii si generatoarea conului de divizare, se alege din anexa 23 sau yr =b/R = 0,25...0,33; © om ~ Fezistenta la pitting (presiunea hertziand limita la oboseala) [MPa ] , se adopti din tabelul 2.3 odata cu materialul din care se fabricd role dintate; eu ~ raportul numrului de dinji > 1 { ix, daca raportul de transmitere i,, 21 (angrenaj reductor), | 1/i,, daca raportul de transmitere (angrenaj multiplicator). Valoarea objinuta pentru diametrul de divizare se rotunjeste la un numér intreg in [mm B, Modulul danturii rotilor dintate pe conul frontal exterior - 1 (m.) Modulul danturii rotilor pe conul frontal exterior se determina din condifia ca dantura s& reziste la rupere prin obosealé la piciorul dintelui. Relatia de calcul a modulului minim pe conul frontal exterior este Kr KiMy 1 Vedi (1-0.5y) Monn (2.124) unde: nKr ~ factorul global al tensiunii de la piciorul dintelui; Ky = 22...24 pentru danturi nedurificate (D < 350 HB) Ke~ 18...20 pentru danturi durificate (DF > 350 HB) Ki, My, yr=b/R, w ~ auvalorile adoptate in calculul diamerrului de divizare; d, —~ diametrul de divizare al pinionului pe conul frontal exterior este dm rotunjt in mm; © crim ~ Tezistenta limitd la rupere prin oboseala la piciorul dintelui [MPa] se adopta odata cu materialul din care se fabric rotile dintate, din tabetul 2.3. {n constructia angrenajelor conice cu dinti drepti, modulul danturii pe conul frontal exterior este standardizat prin STAS 822-82, Gama modulilor standardizate este dati in anexa 2.4. Rationamentul de adoptare a modulului standardizat este urmitoru!: 2) dack my, << Imm, se adopt modulul m ~ 7 mm, pentru c& nu se obtine o precizie suficienti la rofile dinate de modul mic si de diametru relativ mare b) daci mpi, este cuprins intre dou’ valori consecutive standardizate iy srs $i ambele mai mari de I mm, adic& my srs < mt min < mesisrass $@ adopts: =m = me srssy F8CK me sree < Mn S 1,05 me seas sa =m = mess ras, ach 1,05 mg srs ai rofii conjugate cu relatia: = ai (2.127) Se recomanda, daci este posibil, ca num&rul de dinti z, siz, ai pinionului si, respectiv, ai roti conjugate s& fie numere prime intre ele. De aceea, de multe ori se mai adauga sau se scade un dinte la roata conjugata. Numarul de dinfi z, siz), adoptati pentru pinion gi roata trebuie astfel ales incat abaterea raportului de transmitere 4 S4 nu depiseasca abaterea admisibilé 4 i, unde: Ain ~ 3% pentru reductoare de turafie intr-o treapti de reducere: Ais = 2,5% pentru reductoare in mai multe trepte de reducere. Pentru aceasta, se calculeazi mai intai raportul de transmitere efectiv: (2.128) unde = 2; $i. z) - numérul de dinfi adoptati pentru pinion gi roata. Relatia de verificare a abaterii raportului de transmitere este tomo oe a, (2.129) ‘asras Daca aceasta conditie nu este indeplinita, se modifici numérul de dinfi ai rofii conjugate sau chiar ai Pinionului, cu observatia c, daca se modifica si numarul de dingi ai pinionului, trebuie recalculat modulul numirul de dinti ai pinionului si, respectiv, ai roti, 2. Diametrul de divizare calculat la punctul A serveste numai pentru stabilirea modulului danturii pe “conul frontal, corelat cu numérul de ding ai pinionului. in final, diametrul de divizare al pinionului, obtinut cu relafia (2.13 1), trebuie s& fie mai mare sau egal decat diametrul de divizare, calculat la pet. A 2.4.2. Calculul geometric al angrenajului conic cu dinti drepti Relatille de calcul ale elementelor geometrice ale angrenajului conic sunt stabilite pentru roti cu axele de rotatie perpendiculare (s, ~ 90°) Elementele geometrice ale angrenajului trebuiesc calculate cu o precizie suficient de mare (minim 4 zecimale exacte) A, Elementele rofii plane de referinti Elementele rofii plane de referint& sunt standardizate prin STAS 6844-80 (fig.2.14) * a =20" ——_unghiul profilului de refering’, © he®= 1 coeficientul inaltimii capului de refering; © hig* =1,2 _coeficientul inaltimii piciorului de referint’; © c*=0,2 —_jocul de referinga la picior; Elementele roti plane de referinta sunt impuse de tehnologia de executie (de particulartatile m de danturat). Exista, astfel, masini de danturat Gleason, la care se poate obtine unghiul profilului de refering& go = 14°30, iar coeficientul jocului de referinta la picior cj = 0,188 . Pentru masini de danturat Heidenreich-Harbeck, Bilgram, Reinecker , coeficientul jocului de referinta a picior este eo ~ 0,1236 Plan de divizare [ fe referinia / eee wh \cilindru frontal KI exlerior To 2 =m het a Gilindru frontal eo b mediu a= me fag hom m (hat hay*) Ss Comm cn* Cilindru frontal pas interior cnunoae dy = 2R Fig, 2.14 %C, Caleulul deplasirilor specifice ale danturii La angrenajele conice deplasirile de profil pot fi atat radiale x,, cat si tangentiale x, . Coeficientii deplasatilor specifice ale profilelor danturii sunt recomandati a fi alesi in functie de raportul de transmitere Se recomanda deplaséri care s& conduct la un angrenaj zero deplasat Tabel 2.8 Raportul de a Raportul de a Raportul de ae transmitere iy2 transmitere is2 transmitere i:2 1,25...1,27 0.17 1,52..1,55 0.27 2,16...2,27 0,37 1,27..1,29 O18 1,56...1,60 0,28 2.27...2,41 0,38 1,29...1,31 0,19 1,60...1,65 0.29 2,41...2,58 0,39 1,31..1,33 0,20 1,65..1,70 0,30 2,58..2,78 0,40 133...1,36 0,21 1,70...1,76 0,31 2,78,,.3,05 041 1,36..1,39 0,22 1,76..1,82 0,32 3,05...3,41 0,42 1,39,.1,42 0,23 1,82...1,89 0,33 3,41..3,94 0,43 1,42..1,45 0,24 1,89...1,97 0,34 3,94..4,82 0,44 1,45..1,48 0,25 1,97..2,06 0,35 4,82..6,81 0,45 1,48...1,52 0,26 2,06...2,16 0,36 681 0,46 Deplasirile specifice radiale ale profilului danturii y,, si se adopt fimetie de raportul de transmitere ji: din tabelul 2.8 (conform recomandarilor firmei Gleason), sau din tabelul 2.9 (conform firmei ENIMS), functie de numarul de dinti ai pinionului z; si de raportul de transmitere i; , Ambele firme recomanda: Xy=-%2 unde x20 Tabel 2.9 Deplasiri specifice radiale (x; =-x 2) Nrde Raportul de transmitere 2 dinti z, | 1,00 [1.05 [1,10 [1,15 [1,20 | 1,30 1,40 [1,60 [ 2.00 [ 3,00 [5,00] 6 2 | - -|-[T-7T-T- = ‘ 0,55 | 057 B | - - fee - | 046 0,53 | 0,54 | ia [= - = [2 TT 038 03 0.51 | 0,52 is_[ - - = | = | = [0201030 [036 | 041 0,49 [0,50 is [0 [0.05 | 0.09 | 0.11 [0.15 [018 | 0,26 | 0,32 | 037 0,45 [0.46 20 | 0 | 005 [0.08 | 0,10 [0,13 [0,16 | 0.23 [030 | 035 0,43 [0,44 25_| 0 {0,04 | 0.06 [0,09 | 011 [0.13 | 0,20 | 0.26 | 0,30 0.37 |_0,38 30_| 0 [0.04 [0,06 | 0.08 [0,10 [0,12 | 0.18 [0.22 | 0.26 0.33 | 0,35. | 400 | 0,03 [0,05 [0,07 [0,08 [0,09 | 0.14 | 0.18 | 0.21 028 [| -Tabel 2.9 (continuare) Deplasiri specifice tangentiale (x ,;=-x ,2) Nede Raportul de transmitere Tis dingi_ zy 1,00 1,50 2,00 2,50 3,00 4,00 5,00 7,00 9,00 12 = : : 0,09 [014 [017 | 021 | 026 | 029 | 15 oO 0,02 0,04 0,09 0,13 O16 0,20 0,25 0,28 20 0 0,02 0,05 0,07 0.12 O15 0,19 0.24 0,26 25 0 0,02 0,05 0,07 ON O15, O18 0,24 0.25 30, 0 0,02 0,05. 0,07 OL 0,14 OT 0,23 25 40 o | 0,02 [0,05 | 0,07 OU 013 [016 = = Deplasarile specifice tangentiale ale profilului danturii x,, six sunt considerate nule (x ~ x2 ~ 0) de cate firma Gleason (vezi tabelul 2.8). Firma ENIMS recomandi deplaséri specifice tangenfiale x,, > 0. Astfel, in tabelul 2.9 sunt recomandate deplasatile specifice tangentiale finctie de raportul de transmitere j,, si de numérul de dinti ai pinionului. Se recomandi totodataica xy = x2, unde x;) > 0 D, Elementele geometrice ale angrenajului (fig.2.15) = Semiunghiurile conurilor 6 2 oy = areig(z, /z;) 5S = 90° -5? ~ Diametrul de divizare di2 dig = mz), ~ Lungimea exterioara a generatoarei conurilor de divizare_R R= Ry = Ro= di /(2sin &) = do/(25in &) ~ Latimea danturi rofilor 5,5 5 ~ by ~ bz ~(0,25...0,33)R (conform firmei Gleason) sau bSR/3 Valoarea obtinuta pentru litimea danturii se rotunjeste la o valoare intreaga in milimetri - Diametrele de divizare medii dy 1.2 mia di2-b-sin dy ~ Modulul mediu al danturii m,, im = 12/213 - Numérul de dinti ai rofii plane de refering za : 20 ~ 21 /sin 6) = 23/sin bs ~ inaisimea capului dintelui ,,, Z Fros2= (Boa * X12) ~ Indltimea piciorului dintelui fy, hpi2 = Bong Co~ Xa) = MRog = Xz) n (2.130) (131) (2.132) (2.133) (2.133°) (2.134) (2.135) (2.136) (2.137) (2.138)= indltimea dintelui j, (2.140) arety (fa i2/R) - Unghiul capului dintetui= Unghiul piciorului dintelui 1.2 (2.141) arctg (hys2/R) ~ Unghiul conului de cap &12 2 8 S y 2 = 3 z 5 2 Pai (2.142)b) pentru angrenaj conic cu joc la picior constant (fig.2.16.b): G2 > G24 Ops (2.143) Observatie: Din considerente funotionale si de montaj se recomanda a se proiecta angrenaje conice cu joc la picior constant. - Unghiul conului de picior Sy1.2 G12 5ia- Of12 (2.144) - Diametrele de cap da 12 deig = di + 2hat.20086i.2 (2.145) ~ Diametrele de picior dj, Apis ~ dix 2hys 2008642 (2.146) - {naltimea exterioara a conului de cap Hf, ,2 se calculeaz pentru angrenaj conic cu joc la piciorul danturii variabil, cu relafia (2.147) iar pentru angrenaj conic cu joc la piciorul danturii constant, cu relatia (2.1477) data Cf Bayz (147) rasa Sin 5, > (2.1477) ~ Distantele de asezare ale rotilor conice 1,5 Liz = Haz + Lana (2.148) unde distantele 74, si Lay se adopt constructiv din desenul angrenajului conic proiectat, asa cum rezulté din figura 2.16. - Arcul de divizare al dintelui s).2 S12 =m (05 2+ 2x12 Wat x2) (2.149) ~ Unghiul de presiune la capul exterior al dintelui pe conul frontal exterior arai.2 ai oreo ow) (2.150) unde @= ao~ 20° = Arcul de cap exterior al dintelui se 1.2 inv Gay inv ow) es (2.151) cos 5 unde ia ~ tga - a” x/ 180° 80Pentru evitarea stirbirii dintelui la varf se recomand& 5, ),> > 0,25° m. Dac aceast conditie mu este indeplinita, se recurge la modificarea deplasérilor specifice x,,> $i xiy.2 - Unghiul de rabotare al dintelui_y.2 (fig.2.17) 05 si2+R sinO sy, 31a yan arelg| Si SOS BE) 9 159 e «( R 00812 — Fig. 2.17 D, Flementele geometrice ale angrenajului cilindric analog (inlocuitor) Diametrele de divizare ale rotilor inlocuitoare + dena = dia cos ba (2.153) Numérul de dinjiai rotilor inlocuitoare 2,» B25 212/008 52 $ad— Bet. = der (2.154) Diametrele de cap ale rotilor inlocuitoare —¢, 2 devia = dora Dhara (2.155) Diametrele de baza ale rotilor inlocuitoare dy,» dye12~ dh 2.008 a (2.156) ~ Distanga dintre axe a angrenajului inlocuitor a,» 1.2 = (dot + the) /2 (2.157) - Gradul de acoperire ¢ 4 Gradul de acoperire al angrenajului conic este egal cu cel al angrenajului alMedeor, Nbaa-dbo urs SiN (2.158) 2nmcosa 2nmecosa xmcosa sau Bu 203 2a (2,158") fu unde — doy i.2 = arecos (diys.2/ davt.2) Pentru a se asigura continuitatea procesului de angrenare a celor dou rofi se recomanda | fI1-pentra angrenaje executate‘intreptelede precizies,6,7 “« \1,3 - pentru angrenaje mai putin precise (treptele8,9,10,11) E, Relatii de caleul pentru verificarea dimensionali a danturii rotilor dintate - Coarda nominala de divizare a dintelui ¥ cu joc nul fntre flancuri. (fig.2.4.a) Siz COS 612 (2.159) ~ Inaltimea la coarda de divizare fh, (fig.2.4.a) Tran = Ron * (2.160) Elementele geometrice necesare verificarii dimensionale a danturii rogilor conice sunt stabi conul frontal exterior gi sunt prezentate in fig. 2.4.a Deoarece precizia diametrului de cap influenteazi marimea indltimii la coardi, devine necesaré misurarea prealabila a diametrului de cap si scaderea abaterii sale din dimensiunea teoretica de calcul a indltimii la coarda. Acest lucru se ia in considerare la controlul dantutii rofi Coarda efectiva de divizare a dintelui se indica pe desenul de executie al roti, tindind seama de subtierea minima a dintelui si de toleranta grosimii dintelui, conform STAS 6460-81 pe 2.4.3. Calculul forfelor din angrenajul conic cu dinti drepti Fortele nominale din angrenaj se determina din momentul de torsiune motor, existent pe arborele pinionului. Forta normala pe dinte F, , aplicata in punctul de intersecfie al liniei de angrenare cu cercul de divizare mediv, se descompune intr-o forta tangential JF, Ia cercul de divizare mediu, o forti radial. /, la acelagi cere gio fort axiala F, (fig. 2.18) intrucat pierderile de putere din angrenaj sunt mici (1...2%), se neglijeazi influenta lor. in consecinta, fortele din angrenaj care actioneazi asupra celor 2 roti sunt egale si de sens contrar. Se considera & aceste forte actioneazi pe cercurile de divizare medii ale rofilor dintate. Se reco- manda ca in calculul acestor forfe si se utilizeze momentul de torsiune de calcul al pinionului (V/,," K 4) Daca fortele se calculeaz4 in acest mod, se va avea in vedere ca la verificarea danturii si nu” se mai introduc’ in relafiile de verificare, inca o data, factorul K, (Anexa 2.2) 2Forfele tangentiale Fy) 2 Forfele radiale Fy).> F. ‘ta = Fins Wga-cos, Forfele axile Fans.2 plea sind, Forfa normala pe flancul dintelui#, 2 aC__|2 2 [Zou G E Fi TY Fo [abs dma d2 ‘ v2 0 ~pPe2 v ot Fig. 2.18 3 (2.161) (2.162) (2.163) (2.164)2.4.4. Alegerea lubrifiantului si a sistemului de ungere a angrenajelor conice Se face identic cu alegerea lubrifiantului si a sistemului de ungere pentru angrenajele cilindrice cu dingi drepti (capitolul 2.2.4), Pentru calculul ungerii angrenajului, se considera in locul angrenajului conic, angrenajul cilindric analog (inlocuitor al acestuia) Bi Verificarea de rezistenta a danturii angrenajului conic cu dinti drepti A. Verificarea la oboseali prin incovoiere a piciorului telui Tensiunea de incovoiere de la piciorul dintelui se determina in sectiunea mediand a lungimii dintelui si se calculeaza cu ajutorul rotii dintate cilindrice inlocuitoare unde’ ints "Ka Ky Kra’Kep ona oe 2.165} ° bem, : 2382) vim Srws2 : (2.166) Sep © oF1.2 — ~ tensiunea de incovoiere de la piciorul dintelui; Formica = Fanta Ka Ky *K rag *K og (2.167) © Fema ~ forta reala tangentiala la cercul de divizare mediu; © Fini ~ forta nominala tangential la cercul de divizare mediu: ok ~ factorul de utilizare, din anexa 2.2; «Ky ~ factorul dinamic, din anexa 2.6, © Kira ~ factorul repartitiei frontale a sarcinii, din anexa 2.7; «Kip ~ (Kup) ~ factorul de repartitie a sarcinii pe laimea danturii, din anexa 2.8; 26 ~ Ritimea danturii roti ¢ ms» ~ modulul mediu al danturi; « Yey. ~ factorul de forma al dintelui, din anexa 2.9; -% ~ factorul gradului de acoperire; ¥, > 0,7 Ye =0,25+0,75/ 0 (2.168) 7 ~ tensiunea admisibilé la oboseala prin incovoiere la piciorul dintelui; . 2 + Tezistenta limita de rupere prin oboseala la piciorul dintelui, din tabelul 2.3; . = factorul de siguranfa la rupere prin oboseala la piciorul dintelui, din anexa 2.10; i ~ factorul numfnului de cicluri de functionare, din anexa 2.11; . ~ factorul concentratorului de eforturi unitare din zona de racordare a piciorului dintelui, din anexa 2.12; 7% ~ factorul de dimensiune, se adopt din anexa 2.13. 84ificarea solicitirii statice de incovoiere a piciorului dintelui la incirearea maxima Calculul urmareste evitarea deformatillor plastice ale dintilor cu duritate mai micd de 350 HB, respectiv ruperea fragilé prin soc a danturilor durificate superficial ( DF > 350 HB). Tensiunea maxima de incovoiere la piciorul dintelui este: Kast rata = Fria SO mma = (2.169) in care: © Kiyo —~ factorul de soc maxim; este dat de relatia Mires K esp (2.170) © Mio p ~ tomentul de torsiune maxim care poate aparea la pornire, la oprire sau in cazul blocarii accidentale a transmisiei in timpul function&rii, © Mey = momentul de torsiune nominal pe arborele pinionului angrenajului; ik ~ rezistenta de rupere statica prin incovoiere, din tabelul 2.3, * Srew ~ Coeficientul de siguranta la solicitarea statica prin soc a piciorului dintelui; Sra = 2. Verificarea la presiune hertziana, in cxzul sol flancurilor dingilor (verificarea Ia pitting) Lirii la oboseali a Tensiunea hertziand de contact de pe flancul dintilor aflati in angrenare se determina in punctul de tangenti al cercurilor de divizare medii (angrenajele sunt zero sau zero deplasate), adic in polul angrenarii (punctul C).Calcutul se face pe angrenajul cilindric analog (inlocuitor) Kg KypNu +1 bah oO mp12 @in) aia By By Dy Zana (2.172) unde © Ze ~ factorul modulului de elasticitate al materialelor, din anexa 2.14; * 2, ~ factorul zonei de contact pentru angrenaje zero sau zero deplasate Zjy = 2,5; © Z. ~ factorul gradului de acoperire V-2,)/3 (2.173) tat = Figs “Kg Ky Kary Kup @.174) © Ferm: ~ forta reala tangentiala la cercul de divizare mediu; ¢ Kiq ~ factorul repartitie frontale a sarcinii din anexa 2.7; © Kira ~ factorul de repartitie a sarcinii pe latimea danturii din anexa 2.9; © 5 = Kitimea de contact a danturii; 85© dq; ~ diametrul cercului de divizare medius; © v= raportul numerelor de dinti (u = 1); © ow) ~ tensiunea hertziana admisibila la solicitarea de oboseala a flancurilor dintilor; © Giimi2 ~ Tezistenta limit& la obosealé superficiala de contact a flancurilor dinfilor, tabelul 2.3; « Sip ~ factorul de siguranfa la pitting, din anexa 2,10; « Zei2 ~ factorul rugozitafii flancurilor dintilor, din anexa 2.15; Z, _ ~ factorul influenjei ungerii, din anexa 2.17, « Z —_ ~ factorul influentei vitezei periferice a rotilor, din anexa 2.18; « Zvi.2 ~ factorul numarului de cicluri de fumetionare, din anexa 2.11 Z ~ factorul raportului duritatii flancurilor, Celelalte elemente din relatie sunt explicate la pet. A. D. Verificarea la sol ‘area statici de contact a flancurilor dintilor Calculul are drept scop evitarea deformatiilor plastice ale flancurilor dintilor sau evitarea distrugerii fragile a stratului durificat (la danturi cu duritati DF > 350 HB), Presiunea hertziana statica a flancurilor dintilor Ia incarcarea maxima se determina tot in punctul de rostogolire C: [Kani ous ony Ka Sone? (2.176) unde © Kis, Ki ~ att aceeasi semnificatie ca la pet.B; © oirws.2 > presiunea hertzian’ statici admisibilé a flancului dintelui, din anexa 2.19. Observat 1, Verificarile la solicitari statice (pet.B si D) se recomanda a fi facute atunci cénd angrenajul este integrat intr-o transmisie mecanie& care functioneaz& cu socuri (variatii bruste ale momentului de torsiune de transmis) sau cand exist pericolul blocarii accidentale a transmisiei in timpul exploatirii 2. in cazul in care dantura angrenajului nu verific& la una din cele patru solicitari se recomanda: ~ alegerea unui material cu proprietati fizico-mecanice mai bune; = aplicarea unor tratamente termice sau termochimice eat mai corecte; ~ majorarea limi danturi rofilor, dar cu respectarea indicafilor de la 2.4.2. pe.C, ~ modificarea unor parametri geometrici si functionali ai danturii rotilor dinate ce formeazi angrenaje, astfel incat o serie de factori ce intervin in relatile tensiunilor fective sa aiba valori minime (de exemplu, coeficientul deplasérii specifice radiale a danturii pinionului), ~ _ majorarea elementelor geomettice ale angrenajului ( $00...600 mm); ~ cu coroana montati prin suruburi sau nituri; = constructie sudata Recomandari privind constructia rotilor dinate conice sunt date in anexa 2.24 in anexa 2.26-3 este prezentat modul de intocmire a desenului de executie pentru o roata dintata conica cu dinfi drepti, conform STAS 5013/3-82 872.5. PROIECTAREA UNI 1 ANJRENAJ MELCAT CILINDRIC 2.5.1. Determinarea elementelor dimensionale principale ale angrenajului melcat cilindric in urma calculului de dimensionare al angrenajului, se determin numérul de dinti (inceputuri) ai melcului z;, si respectiv ai rotii meleate zz, distanta dintre axe aj), modulul axial al melculu mz, cocficientul diametral al melcului q si distanta de referinfA dintre axe ap12. A. Stal rea numérului de dinti (inceputuri) zai melcului gi ai ro meleate 2 Numirul de inceputuri ale meloului 2, trebuie astfel ales Mncét pentru realizarea raportului de transmitere necesar, numatul de dingi ai rofii melcate si fie cuprins intre valorile z» — 27...80 dinti Valoarea minima este determinaté de sciderea accentuat’ a randamentului, iar cea maxima rezulta din iderente de gabarit si de majorare a distanfei dintre reazemele melcului, ceea ce provoaca deformatii sensibile ale acestuia si conduce la o angrenare defectuoasi in scopul usurarii alegerii numArului de dinti (inceputuri) ai melcului se recomanda folosirea tabelului 2.10. Tabel 2.10 Raportul de transmitere ipa 8.16 16.31, 31,5...80_| Numarul de dingi a 4 iz { Ginceputuri) ai mefcutui Randamentul aproximativ al u angrenajului melcat Me = 4 505 0,95,..0,90 0,90...0,80 | 0,80...0,70 Odati adoptat numarul de inceputuri ale melcului, se determina numarul de dinji zp ai rotii melcate conjugate hy (2.177) Daca 2) nu este numar intreg se rotunjeste in plus sau in minus la numérul intreg cel mai apropiet. B. Distanta dintre axe~ azz Distanta minima dintre axe se determina atat din conditia ca dantura rotii melcate si reziste la obosealé la presiune hertzian& de contact (pitting), cat si din considerent termic, avand in vedere faptul c& pierderile de putere in angrenajul melc-roati meleati sunt relativ mari si, deci, apare 0 incalzire accentuati a angrenajului. Va trebui calculat astfel o distanta dintre axe din conditia de pitting si o alti distanga dintre axe din considerente termice; se va standardiza distanta dintre axe cea mai mare Din conditia de rezistenta a danturii rofii melcate, la presiune hertzian& de contact (pitting), se determina o distanga minima dintre axe, conform relatiei (2.178) 88—_ (2.178) 7 wef AG unde: * 2) ~ mumérul de dinti ai rofii metcate; * q — ~ coeficientul diametral al metcului, Valoarea coeficientului diametral al melcului se estimeaza initial la o valoare intreaga cuprinsa intre 9...12: * Ky ~ factorul global al presiunii hertziene de contact; Ky = 70000 MPa pentru mele din ofel si roata melcat& din bronz turnat; Ky = 80000 MPa _ pentru mele din ofel si roati melcata din bronz laminat; Ky = 100000 MPa _ pentru melc din ofel si roata melcata din font&; * Ky ~ factorul de utilizare, se alege din anexa 2.2; Mp —~ momentul de torsiune pe arborele rotii meleate ~ in [N.mm|; * Gsm ~ presiunea hertziand limita la obosealé [N /mm?], se adopt odat& cu alegerea mate - rialelor pentru mele si roaté, cu indicarea duritafii flancurilor danturii_ melcului, deci si a tratamentului termic sau termochimic aplicat danturii melcului, cu indicarea the - nologici de executie si, in special, de turnare a coroanei rotii melcate, * «= raportul numarului de dingi (w = i:3) Relatia de calcul a distantei minime dintre axe din considerent termic este Loy I ee 19 = 100) —— FE. _"__ (2.179) 0,353-c, 7 \" | I+ el is) L unde * Por = puterea pierduta prin frecare in reductorul meleat — in kW gi rezulta ca diferent a puterii de intrare P, siaceleide iesire P, din reductor: Py=P-P, sau Py =P (Iong)= Pte (2.180) he incare mm ~ randamentul total al reductorului MR = Na’ Tat” Te MW (2.181) intr-un prim calcul, uu = 0,99, the =0,995, mv + iar jy se adopt din tabelul 2,10 * cy — ~ coeficient care ia in consideratie pozitia relativa a melcului fata de roata meleatd si implicit fatd de baia de ulei a reductorului; ¢)= 1—cdind melcul este partial cufizndat in ulei, deci este amplasat sub roata melcata: i= 0,8 ~ cand roata melcati este partial cufundata in ulei, deci melcul amplasat deasupra rofii melcate; ~ coeficient care exprima influenta ventilatorului care se monteazi pe arborele melcului si anervurilor de racire existente pe carcasa reductorului: | ¢2= 0,355 —reductor melcat cu ventilator si carcas& nervurata; ¢2= 0,16 ~reductor cu ricire naturala (fara ventilator); © Mm — = turatia arborelui melcului ~ {rot / min] Pentru ca angrenajul melcat s& reziste in functionare, atat la uzare prin pitting, cat gi Ja incalzire, valoarea cea mai mare a distantei dintre axe (aya 12 $i "mn s2) Se Va standardiza. 89Valorile distanfelor dintre axe standardizate sunt date in anexa 2.4, conform STAS 6055-82, Modul de adoptare a distanfei standardizate este urmatorul ~ acl dyn s2 este cuprins’ intre doug valori consecutive standardizate ay sras gi devs sras, adic Ai gras < nn 2 < eer Se adore = G2= ax srs, — ACA: Stas < Amn 12S 10S ae srs SAU = 412= Ges y srasy dac& 1,05 ae seis < mm 12 S e+ seas C~Modulul axial - my, Modulul axial se determina din considerente geometrice: 2a,, Gtz, unde m’, reprezint& modulul axial orientativ al angrenajului melcat. in constructia angrenajelor melcate, modulul danturii este standardizat prin STAS 822-82. Gama modulilor standardizati este data in anexa 2.4. Rafionamentul de adoptare a modulului standardizat este urmatorul: - acd m". este cuprins intre dou’ valori consecutive standardizate m gsris sims snus, adic& mg stax < m's S ma isis, se adopt’ valoarea standardizati cea mai apropiata de valoarea obfinuta cu ajutorul relajici (2.182). Aceasti valoare standardizat, va reprezenta modulul axial standardizat me m= (2.182) D. Coeficientul diametral - q Coeficientul diametral al melcului se stabileste in functie de modulul axial standardizat, m, , al danturii meleului, conform STAS 6845-82. Valorile standardizate ale coeficientului diametral sunt date in anexa 2.4, Dintre cele trei valori ale coeficientului diametral se prefera, daca este posibil, valoarea din mijloc E. Distanta de referinta dintre axe - aor2 Distanta de referinta dintre axe (distanfa dintre axe in cazul cind angrenajul ar fi nedeplasat) este data de relatia: mg+z, : ros oe (2.183) intre distanfa dintre axe standardizat& si distanfa dintre axe de referinti ay trebuie s& existe relatia: qu. = lars ~ at sm, (2.184) De preferat: |e, ~ay;3] $0.5 my (2.185) Daci nu este indeplinita conditia de mai sus, se poate modifica: % ~ addugand sau scazand un dinte la roata melcati: q ~ adoptand o alti valoare din cele trei valori indicate in STAS 6845-82; ‘mz ~ adoptand cealalta valoare standardizati a modulului mg srs sau mest, sras, dar ou conditia de a alege coeficientul diametral, 4, corespunzitor modulului axial adoptat. Coneluzii 1, fnurma calculului de predimensionare al angrenajului melc-roatd meleata se stabileste: 1, 22 ~ numérul de dinti ai melcului si, respectiv, ai roti melcate; az ~ distanta dintre axe standardizati; My > modulul axial al danturii standardizat; 0q —— ~ Coeficientul diametral al melcului; doz ~ distanta dintre axe de referin( (in cazul cand angrenajul ar fi nedeplasat) 2. Numérul de dinfi 2) siz adoptati pentru mele gi roata melcata trebuie astfel ales incat abaterea raportului de transmitere i sA nu depaseascd abaterea admisibili 4 i, ~ 3% . Pentru aceasta se calculeaz’, mai intai, raportul de transmitere efectiv (2.186) i, izes Relafia de verificare a abaterii raportului de trans (2.187) Daca aceasti conditie nu este indepliniti, se modifica numirul de dinti ai rofii melcate si se recalculeazi aq)2, astfel incat sa fie satisfficute relafiile (2.185) sau, in cel mai defavorabil caz, (2.184). 2.5.2. Caleulul geometric al angrenajului meleat cilindrie Elementele geometrice ale angrenajului melcat cilindric trebuiesc calculate cu o precizie suficient de mare (minim 4 zecimale exacte) A. Elementele melcului cilindric de referinta Dantura rotii meleate, datorité suprafetei toroidale pe care sunt dispusi dintii, nu poate fi definita de 0 cremaliera de referinta. De aceea, in cazul angrenajului melcat cilindric, dantura rojii melcate se defineste cu ajutorul melcului cilindric conjugat ei ~ melcul cilindric de referin¢%, Elementele melcului cilindric de referinta sunt standardizate prin STAS 6845-82 (fig. 2.19) Fig. 2.19 de tehnologia de executie a danturii melcului si, deci, de forma profil mai multe tipuri de melci de referint& standardizati prin STAS 6845-82 gi prezentati in cele ce urmeaza. 91 intelui exists- Melcul tip ZE (melcul in evolventii), la care profilul se obtine prin strunjire cu doua cutite deplasate fata de centrul de rotatie al melcului (fig. 2.20) . B-B él 8=5 icea medie de referinta VW) UY) ey Ble Dreapta generatoore A MELC TIP ZE (EVOLVENTIC) Fig. 2.20 - Melcul tip ZA (melcul arhimedie) se genereaz prin strunjire cu un cutit cu profilul golului dintre dinti (fig. 2.21). A-A Dreapta generotoare MELC TIP ZA (ARHIMEDIC) Fig, 221 92Melcul tip ZN1 (melcul cu profilul rectiliniu in sectiune normal pe dinte) se poate prelucra prin strunjire, fie cu doua cutite, fie cu un singur cutit prin agchiere succesiva a flancurilor dintilor (fig 2.22), Se recomanda a fi utilizat in productia de unicate Elicea de referinta a dintelui Cilindrul de baza Cilindrul director 4B A-A MELC TIP ZN1 Fig, 2.22 Melcul tip ZN 2 (melcul cu profilul rectiliniu in sectiune normal pe elicea golului) se prelucreaza prin strunjire cu un cutit trapezoidal inclinat normal la elicea golului (fig, 2.23) B-B Dreopta generatoare volventa 0 —e Te- Meleul tip ZK 1 ( mele prelucrat eu sculi dublu conics ) se realizeaza, de obicei, prin frezare si rectificare cu scula in forma de disc dublu conic ( fez’, respectiv, piatra de rectificat ) -vezi fig. 2.24. KNOY I} MS Frezo disc sou piotra de rectificot MELC TIP ZK1 Fig, 2.24 - Meleul tip ZK 2 (mele prelucrat cu seul conic) are_profilul generat prin frezare cu freza deget De asemenea, flancurile spirelor pot fi finisate cu piatra de rectficat tip deget (fig. 2.25) Freza_ deget sau piatra de rectificat MELC TIP ZK2 Fig, 2.25 in afara profilului dintelui, elementele care definesc melcul de referint& sunt independente de tipul melcului, fiind general valabile. Acestea sunt: 4~ unghiul de panta al elicei de referinta = jo; Yu = ara 2) (2.188) q unghiul de presiune de referint& se adopta (conf STAS 6845-82), dup’ cum urmeaza: a) pentru mele arhimedic (ZA) @ox = 20°= ax b) pentru celelaite tipuri de melci (ZE, ZN1, ZN2, ZK1,ZK2) aon = 20°= ay unde rox ~ unghiul de presiune axial de refering&, @on ~ unghiul de presiune normal de refering’. intre unghiurile de presiune axial gi normal de referinté exista relatia: tg tea, = E% (2.189) COSY, Daca se cunoaste ao, secalculeaz’ @,, iar daca se cunoaste aq» se calculeazi ax - coeficientul ir Itimii capului de referint&— ~ figo* ~ 1 ~ coeficientul jocului de referinta radial = co* = 0,2 (se poate adopta si 0,25) = coeficientul inaltimii picionului de refering’ - fey ~ 1,2 (se poate adopta si 1,25) B. Coeficientul frontal al deplasiirii de profil a danturii ro melcate Din considerent tehnologic, deplasarea de profil se realizeazi. numai pentru dantura rotii melcate, pentru c& aceasta se execut cu scula mele ~ modul Coeficientul frontal al deplasarii de profil al rotii melcate este: (2.190) Conform normelor ISO, se recomand’ = 0,8 (de — in plan median ) yp, = dy ~ Ahi, +¢5)-m, = dy, - 2h, -m, (2.194) 4 = lls, +65 —x,3)-m, (2.1947) Diametrele de cap ds; si daa (do 2~in plan median ) dy = do, + 2h, m, (2.195) yy = dey + 2b, +%,3)m, (2.196) indltimea capului de referinta (la mele) hy » Iigg = Fog Me (2.197) inaltimea piciorului de referinfa (la mele) yy roy =i, +9): (2.198) indltimea dintelui la mele si roti. A B= Iy Mag Maz = (25, + (2.199) Pasul axial al meleului p. Pp. = 0m, (2.200) Pasul elicei melcului_p. P. 1D, = HZ, mM, (2.201) Diametrul exterior al roti meleate 6m, dg =d,, + (2.202) z,4+2 Raza de curbura a suprafetei de varf a rofii meleate rez r (2.203) Latimea coroanei rotii melcate (2.204) 6, <067d,, cand z,=3 saud Unghiul coroanei rotii meleate 202 b 20, = 2-aresif 2 2.208, 05-m, naUnghiul coroanei rojii melcate se poate adopta la valori de 20; = 90. putere, ~ Lungimea meleului L Lungimea minima a melcului se determina din tabelul 2.11, funefie de deplasarea specifica a danturii rofii meleate si de numarul de inceputuri ale melcului 120° pentru angrenaje de se majoreaza astfel Ly = Li mn + 25 Lr = Ls mn + B5...40) Ly = Lrmn + 50 act m, <10 mm ack my = 10...16mm dacé im, > 16 mm Tabel 2.11 Deplasarea Numiérul de dingi ai meleului_2) Lungimea ies melcului ae a sau 2 zy=3 sau 4 ~ 1,00 (10,542) my (10,5 +21)" my - 0,50 (8 + 0,06 * 22) my (9,5 + 0,09" 22) m, Lime 0 (11 + 0,06 °22)° me (12 + 0,09 22)" my +0,50 (11+ 0,123) my (12,5 +0,1 29) mg + 1,00 (12+ O13)" my (13 +0,1 22) m, ‘Observatie: La melci cu dantura rectificata sau prelucrata prin frezare, Iungimile rezultate din tabel - Unghiul de pant& al elicei de divizare _y, 7) = arte, ( ME Yor aon) (2.206) - Unghiul de inclinare al dintilor rofii melcate pe cercul de divizare ~ Gradul de acoperire in plan frontal a2, dz, cos @, ~dy sine, + fa 6, 2m,(h, x2) aa sina, (2.207) (2.208) (2.209) Observatie: Relafia (2.181) este valabild pentru mele tip ZA , dar poate fi utilizata cu o oarecare aproxi - matie admisibila si pentru angrenaje melcate cu alte tipuri de melci Pentru a se asigura continuitatea angrenarii se recomanda ~ Distanfa minima dintre axe la limita subtaierii dinfilor r a, (a, +d,, -003 ii melcate a.) 98 213 rn 12 é (2.210)Pentru evitarea subtaierii (interferentei) dintilor rotii meleate trebuie indeplinita relatia: Ay 2 Ayn 12 (2.211) - Distanfa maxima dintre axe la limita ascufirii dinjilor rofii meleate duc 12 a, =m,(0,55-2, 0,64 -0,024-02)+ ta (2.212) Pentru evitarea ascutirii dintilor rotii melcate pe cercul de cap trebuie satisfacuta relatia yy Sy 2 (2.213) D. Relatii de calcul pentru verificarea dimensi nal a danturii melcului si roti meleate Pe Langa elementele geometrice calculate anterior mai trebuiese determinate spre completare unele elemente geometrice, necesare controlului dimensional si anume: - Arcul de referinti axial al dintelui melcului so) x p Saat =e a (2.214) = Arcul de refering normal al dintelui melcului sa, Sant = Soxt “OS Foy (2.215) - Coarda de referinfa normalé a dintelui melcului 5,4) Son = es Sei) + (0 C0875) (2.216) ~ Tnalfimea la coarda de referii A normalia melcului — Ag.) Font = how 1a 1S ssin'fyy 180 (2217) a ~ Arcul de divizare frontal al dintelui rotii meleate = eh mE # 2x3 ear, ) (2.218) ~ Coarda de divizare frontalé a dintelui rofii melcate 5, i Sip 180" Spoils sof $2 a (2.219) In 99timea la coarda de divizare frontal a dintelui roti melcate h,, Bes Ce on(3 aan Fig. 2.27 2.5.3. Calculul vitezei de alunecare dintre flancurile danturii melcului si a roti melcate Viteza de alunecare dintre flancuri este necesar a fi calculata pentru alegerea coeficientului de frecare de alunecare mediu dintre flancurile dintilor rotii meleate si spirele melcului - Viteza tangentiala la cilindrul de referinta al melcului [m/s] vw » = 24a (221 "60: 1000 at) unde = doy ~ diametrul de refering& al melcului. [mm], = My ~ turajia melcului in [rovmin} ~ Viteza de alunecare dintre spirele melcului gi flancurile dit Yor (2.222) 1004, Calculul fortelor din angrenajul melcat cilindric Forfele nominale din angrenajul melcat cilindric se determina in mod special, functie de momentul de torsiune de pe arborele rotii meleate M,-. Forfa normala pe dinte , produce o forti de frecare intre flancurile dinfilor care nu mai poate fi neglijata. Influenta ei se ia in calculul forjelor din angrenaj Rezultanta obfinut& din compunerea forjei normale F,, sia forfei de frecare ju F, se descompune intr-o fort tangentiala F;, 0 forfa radial F, si forta axial F, (fig. 2.28). Valorile pentru coeficientul de frecare jz sunt date in tabelul 2.12. Fortele se considera ci au punctul de aplicatie pe cilindrul de divizare al melcului, respectiv pe cercul de divizare conventional al rotii melcate (cercul de rostogolire), Se reeomanda ca in calculul acestor forte sa se utilizeze momentul de torsiune de calcul al Tofii melcate (M1, Ks). Daca fortele se calculeaza in acest mod, se va avea in vedere ca la verificarea danturii SX nu se mai introduca in relatiile de verificare, inca o data, factorul K 4 (Anexa 2.2). - Forfele tangentiale Fy si Fis es (2.223) 101=F, RT ROT = Fy gly, +9) (2.224) cosa, 0087, ~ jesin7, Valorile coeficientului de frecare Tabel 2.12 “Materialul coroanei roti meleate Viteza de" Bronz fosforos cu staniu | Bronz fird staniu sau alama Font cenugie alunecare a Duritatea flancurilor elicei meleului HRC ARC<45_ [HRC=45_ [HRC <45 [HRC245_ | HRO<45 | HRC>45 012 ol 0,19 0,18 0,19 0,18 010 0,09 O16 O14 016 0,14 0,09 0,08 014 0,13 014 013 0,075 0,065 0,12 0,10 0,12 0,10 0,065 0,055 0,10 0,09 0,10 0,09 0,055 0.045 0,09 0,07 0,09 0.07 0,05 0,04 0,075 0,065 | 0,08 0,065 0,045 0,035 0,065 0,055 | 0,07 0,055 0,04 0,03 0,06 0,05 - - 0,035 0,028, 0,055 0,045 - * 0,031 0,024 0,05 0,04 - - 0,029 0,022 0,045 0,035 - - 0,026 0,018 0,04 0,03 - - 0,024 0,016 - ms - - 0,02 0,014 - - - - = | 0.013 = : fees = Observati 1. Coeficientul de frecare = {gp depinde de forma geometric& a flancurilor dintilor, de natura materialelor, de rugozitatea flancurilor, de viteza de alunecare, de rodajul angrenajului meleat si, intr-o oarecare masura, de vascozitate lubrifiantului care asigur& ungerea, 2. Unghiul de frecare g se calculeaza cu relatia: y= aretgu (2.225) 3. Coeficientul de frecare, respectiv unghiul de frecare de calcul 4’ si g’, se calculeazi astfel - (2.226) cose, respectiv g'=aretgp! ave # } (2.227) cose, - Forfeleradiale - Fy si Fe Eye (2.228) 102- Forfele axiale - si Fa (2.229) (2.230) = Forfa normala pe dinte - Fxy Fa=Fa=Fa eae e231) cosa, cosy, —msiny, 2.5.5. Alegerea lubrifiantului sia sistemului de ungere a angrenajului melcat Ungerea angrenajelor meleate se face in functie de viteza periferica si presiunea hertziana de contact, calculati pe diametrul de divizare al rotii melcate. Pentru transmisiile deschise cu viteze periferice mai mici de 1 mvs se utilizeaza ca lubrifianti unsorile consistente de uz general (U 75, U 85, U 100 STAS 562-80), pentru viteze cuprinse intre 1 m/s si 4 m/s se recomandi unsorile aditive cu grafit (U 100 + 15 % grafit coloidal), Pentru viteze periferice mai mari (4-15 m/s) se recomanda uleiurile minerale, aducerea acestora in zona de contact se face prin barbotare (imersare). Pentru viteze periferice mai mari de 15 m/s se folosesc uleiurile minerale, administrate in zona de contact cu presiune exterioara (jet de ulei sau ungere cu cealz de ulei) in cazul ungerii cu ulei a angrenajului melcat. se determina 100° C (vio0), in funetie de parametrul filmului de ulei x, (fig. 2.29) cozitatea cinematic’ necesar’ la . oH (2.232) 1000-¥,, in care © oy ~ presiunea hertzianii maxims din polul angrendrii [MPa], calculata la punctul 2.5.6. C ; © Vj = viteza tangentiala pe cilindrul de divizare al_melcului [mvs]. 3 ~*\ itt of Os 345 7810 15 20 304050 Xu Fig, 2.29 103Daci angrenajul functioneaza la sarcini variabile, atunci in expresia parametrului filmului de ulei se va introduce valoarea maxima a raportului x, Curba superioara (1) se utilizeazA atunci cand angrenajul melcat funcjioneazi Ia o la 0 incarcare cu socuri si la 0 temperatura a mediului ambiant mai mare de 25° C, Curba inferioaré (2) se utilizeaz cfind angrenajul functioneaz cu intermitente si temperatura mediului este mai mic de 10° C Pentru a alege uleiul (anexa 2.22), este necesari determinarea viscozitatii cinematice la 50° C Dependenta viscozitatii de temperatura este de forma: Iglig(v, +0,6)]= 8,71- B-Ig(273 +2) (2.233) Constanta B din relatia de mai sus se determina cunoscdnd vu; ~ vyq din diagramax,si t= 100° C Aplicand relatia dependentei viscozitatii de temperatura pentru (= 50°, rezult Uso, in functie de care se alege uleiul cu viscozitatea cea mai apropiata din anexa 2,22 Ungerea angrenajului melcat se poate realiza prin imersarea rotii meleate in ulei sau prin imersarea melcului, Roata melcata se cufunda in ulei doar pe inalyimea unui dinte, insa cel putin 10 mm Dac& melcul este cufundat in ulei, se adauga restrictia ca nivelul uleiului din baie si mu depageasca o anumiti valoare, Aceasta este impusi de centrul corpului de rostogolire cel mai de jos al rulmentilor, ‘montati pe arborele melcului. Dac aceast& restrictie conduce la situatia cé melcul mu ajunge in baia de ulei, atunci se monteaza pe arborele melcului un dise cu palete care va dirija uleiul pe roata meleaté 2.5.6. Verificarea de rezistenti a danturii angrenajului meleat cilindric A. Verificarea la oboseali prin incovoiere a piciorului dintelui Calculul de verificare la obosealé a piciorului dintelui se efectueaz’ numai pentru dinti r cate, deoarece dintii melcului sunt mai rezistenfi (spirele melcului sunt continue si sunt realizate dupa 0 elice infisurata pe un cilindru, iar melcul se confectioneaza din ofel. In calculul de verificare la oboseali a piciorului dimtelui se poate utiliza, cu aproximatie admis, relatia de ve cilindrice cu dinfi inclinagi Tensiunea de incovoiere de la piciorul dintelui se determing cu relatia: FaKaKoKraKep Op NE Ve aV eV pS orr2 (2.234) bam, O87, unde’ Yn2¥oo¥s (2.235) in care: * 92 ~ tensiunea de incovoiere la oboseala la piciorul dintelui: © Fi2 ~ forfa realé tangentiala la cercul de divizare al rotii melcate Fin~ Fak aKy KeaK ep (2.236) + Fiz ~ forta nominalé tangentiala la cercul de divizare al rotii melcate; © Kx ~ factorul de utilizare, din anexa 2.2; * Ky - factorul dinamic, din anexa 2.6; * Kira ~ factorul repartitiei frontale a sarcinii, din anexa 2.7, © Krp=f(Kup) ~ factorul de repartitie a sarcinii pe Fatimea danturii, din anexa 2.8; © by ~ Katimea danturii roti melcate; © m,~ modulul axial al danturii; * ~~ unghiul elicei de divizare y; = B> © Yr2__ ~ factorul de forma al dintelui, din anexa 2.9; 104© ¥, = factorul gradului de acoperire, Y= 0,7 ¥e~0,25+0,75 / eq (2.237) © Yp—~ factorul inclinarii danturit V p= dn eg B/ 12° EY pm (2.238) unde: Y pmn = 10,25 + gp 20,75 (2.238") Gi ~ tensiunea admisibila la oboscala prin incovoiere la piciorul dintelui;, © oFtn2 ~ rezistenfa limit& de rupere prin oboseal la piciorul dintelui, din tabelul 2.4, * Srp ~ factor de siguranta la rupere prin oboseala la piciorul dintelui, din anexa 2.10; © Yw2 ~ factorul numarului de cicluri de functionare, din anexa 2,11; * Y.2 = factorul concentratorului de tensiune din zona de racordare a piciorului dintelu, din anexa 2.12; © Ye = factorul de dimensiune, din anexa 2.13 B. Verificarea solicitirii statice de incovoiere a piciorului dintelui la incircarea maximit Calculul urmareste evitarea deformafiilor plastice ale dintilor rotii melcate care au duritate mai mic4 de 350 HB. Tensiunea maxima de incovoiere la piciorul dintelui este data de relatia: Kans on ora Orr Soren 2.239) in care. * Ki sex ~ factorul de soc maxim, Este dat de relatia Kastor M rasacr! Mer (2.240) © Mjiocr ~ momentul de torsiune maxim care poate apérea la pornire sau in cazul bloc&rii accidentale a transmisiei in timpul functionarii, © M:, ~ momentul de torsiune nominal pe arborele fotii melcate; eo, ~ rezistenta de rupere static prin incovoiere, din tabelul 2.4: * Sees: ~ coeficientul de siguranta la solicitarea staticd prin soc a piciorului dintelui, Se adopta Sppsi= 2. C. Verificarea la pre (verificare la pitting) ine hertzianii, in cazul solicitarii la oboseali a flancurilor dintilor Tensiunea hertziana de contact de pe flancul dinfilor aflati in angrenare se determina in punctul de tangenta al cercurilor de rostogolire (punetul C - polul angren’r (2.241) unde: Op = 9s Zw Ze Lr Zn (2.242) Sup in care: © Zp - factorul modulului de elasticitate al materialelor, din anexa 2,14; © Z ~ factorul zonei de contact; los2 ante (2.243) a, ~uigy,)sina,, © Z ~ factorul gradului de acoperire Ze =1/e, dak &,<2 (2.244) 2, = 0,5 daci 6,22 ¢ Zp ~ factorul inclinarii dingilor Zp~ NcosP (2.245) © Fina ~ forja real tangential& la cercul de divizare al rofii melcate Fonz Fa Kar Kr Ka Kup (2,246) © Kye ~ factorul reparttiei frontale a sarcinii, din anexa 2.7, © Kup ~ factorul de repartitie a sarcinii pe kétimea danturi, din anexa 2.9; . - diametrul cercului de divizare al rotii melcate, © d; — -diametrul cilindrului de divizare al meleului; * 7 ~ unghiul de pantd al elicei de divizare; © 262° ~ unghiul coroanei rofii melcate; © oyp2 ~ tensiunea hertziand admisibilé la solicitarea de oboseala a flancurilor dintilor; © Giim2 ~ rezistenta limit& la oboseala superficial de contact a flancurilor dintilor (rezistenta la pitting), din tabelul 2.4; * Sy ~ factorul de siguranté la pitting, din anexa 2.10; © Zp2— ~ factorul nugozi lor dintilor, din anexa 2.15; © Z, — ~ factorul raportului duritiii flancurilor din anexa 2.16; * Zy — ~ factonul influentei vitezei periferice a roti, din anexa 2.18: © Zy2 —~ factorul numarului de cicluri de funcfionare, din anexa 2.11; © @% — ~ unghiul de presiune normal; © 4 ~ coeficientul de frecare dintre flancurile danturii melcului si rotii melcate (s-a adopiat din tabelul 2,12 atunci cand s-au calculat forfele din angrenaj) Celelalte elemente din relatie sunt explicate la pet. A. D. Verificarea la solicitarea static de contact a flancurilor dingilor Calculul are drept scop evitarea deformatilor plastice ale flancurilor dinfilor rotii metcate Presiunea hertziand static a flancurilor dingilor la incdrcarea maxima se determing tot in punctul de rostogolire C (2.247) unde Kes, K4 = auaceeasi semnificatie ca la pet. B; ors. ~ presiunea hertzian& static’ admisibila a flancului dintelui, din anexa 2.19. Observatii: 1. Verificarile la solicitirile statice (pet. B si D) se recomanda a fi ficute atunci cand angrenajul este integrat intr-o transmisie mecanica, care functioneazA cu socuri mari (variagii bruste ale momentului de torsiume de transmis), sau cand exist’ pericolu! blocarii accidentale a transmisiei in timpul exploatirii 1062. incazul in care dantura roti melcate nu verificd una din cele patru solicitiri, se recomanda: = alegerea unui material cu proprietii fizico-mecanice mai bune; - aplicarea unor tehnologii de turnare a coroanei melcate care s& conduct la marirea rezistentei acesteia; - majorarea latimii danturii rotii b,, dar cu respectarea relatiilor (2.204); ~ modificarea unor parametri geometrici si functionali ai danturii rotii melcate, astfel incat o serie de factori ce intervin in relatile tensiunilor efective sa aiba valori minime; ~ majorarea elementelor geometrice ale angrenajului (a2, me, 2; 3) cu recalcularea tuturor clementelor geometrice si functionale (redimensionarea angrenajului) 3. in cazul in care tensiunile efective calculate cu ajutorul relator de verificare de la pet. A si C sunt mult inferioare tensiunilor admisibile (angrenajul este supradimensionat), se recomanda: +himbarea materialelor sau a tratamentelor, astfel incat tensiunile admisibile s& nu depa - seasc cu mai mult de 20-60% tensiunile efective; = reducerea latimii danturii rotii meleate 2, cu respectarea relatiilor (2.204); = reducerea elementelor geometrice ale angrenajului (ay», me, z) >) cu recalcularea tuturor elementelor geometrice gi functionale ale angrenajului meleat cilindric. 2.5.7. Elemente privind constructia melcului cilindrie sia rotii meleate Forma constructiva a melcului si a rofii melcate este impusi de dimensiuni, de tehnologia de fabricatie, de materialul din care se confectioneaza si de conditiile de functionare. in anexa 2.25 sunt indicate recomandari, privind constructia melcului cilindric si a rotii meleate. Melcul poate fi executat dintr-o bucata cu arborele su (in cele mai frecvente cazuri) sau separat de arbore (montat pe arbore, prin intermediul unei pene paralele). Prima variant constructiva confera un gabarit redus reductorului, dar prezinta dezavantajul c& arborele se confectioneazi din acelasi material cu melcul. Daca melcul este confectionat din material care se preteaza durificarii flancurilor spirei, se va obtine un angrenaj cu gabarit minim. in cazul cand melcul este separat de arbore, materialul este utilizat mai rational, dar se constati o majorare a gabaritului roti melcate, in consecint’, si a reductorului Roata meleatii se executa in accleasi solutii constructive ca si rofile dinfate cilindrice (vezi cap 2.2.6 pet.B) si, anume, independent de arbore. La majoritatea rojilor melcate, pentru a economisi bronzul care este un material deficitar, coroana melcat se execut separat de restul corpului rotii, care este din fonti. Montajul coroanei pe corpul rojii se poate face: a) prin intermediul unei asamblari fretate si asigurate prin intermediu! unor stifturi filetate; b) prin intermediul unei asamblari cu suruburi montate pasuit, iar ajustajul dintre coroand si corpul rofii este intermediar (H 7/n6), ©) coroana se toarni centrifugal in jurul corpului rotii care este din fonté, solutie utilizata in cazul productiei de serie mare sau de masa, in aceasta varianta, corpul rofii are forma de disc plin. Atunci cand dantura rofii melcate se executé din font, coroana se face dintr-o bucata cu corpul rot In anexa 2.26-4 gi 2.26-5 este prezentat modul de intocmire a desenului de executie pentru mele si pentru roata melcati, conform STAS 5013/4-82. 107Recomanditi privind alegerea treptelor de prec in functie de domeniul de utilizare Treptele de precizie a danturilor rojilor dinfate Anexa 2.1 a angrenajelor 3 [4 tsiet7[s]9 Join Domenii de utilizare Turbine Motoare ou ard.int Vapoare Masini textile Industria chimicd Ind. poligrafict ‘Constr, de aparate Trenuri “Masini de ridicat si transportat Echipamente de birotica ‘Aparat, echip.de mec. fing Masini unelte ‘Aparat de mas Rofi etalon Treapta de precizie a danturii in functie de procesul tehnologic de executie : Treapta de precizie STAS 12192-84 ] Procesul de prelucrare a danturii y a 5 6 7 8 9 10 | 41] 12 Rectificare ° o|le e e Sevaruire ° e e e Mortezare, rabotare, frezare olelelele fea tip AA olele been freza tip A Cc ofe|e a fre2i tip B olele | Frezare urmatd de tratament de calire ° e e e Stanfare, presare, frezare prin forma injectare | olelele Tumare ole e © - dantura obtinut& in conditii severe de prelucrare © - danturd obfinuta in condifii normale de prelucrare Alegerea treptei de precizie a danturii angrenajelor Viteza Peri a oi pe cercul de divizare ; ae a 1040 Treapta de previzie a [ danturdinclinat’ [11 sau 12 [9 sau 10 | 7 su 8 | Su 6” danturii pentru dantura dreaptit 9 sau 10 [7 sau 8 | 5 su 6 4 Rugozitatea flancurilor danturii_Ry [uum] 125 | 63.125 | 32.63 | 0A.16 Observatie : Valorile mai mici ale rugozitifilor se recomanda pentru roti cu viteza periferici mat mare losFactorul de utilizare Kx Anexa 2.2 Caracteristica de functionare a masinii de lucru (antrenate) Caracteristica de fimcfionare @ masini motoare uniforma | gocuri usoare | socuri medii Motor electric | Motor poli-- | Motor mono- turbina cu abur | cilindric cu | cilindric cu sau cu gaze_| ardere interna, ardere interna Uniforma Generatoare, ventilatoare, turbocompresoare, transportoare, ascensoare usoare, mecanisme de avansuri la masini - unelte, amestec&toare pentru je omogene. 1,00 1,25 1,75 ‘i medii Transmisia principala a masinilor ~ unelte, ascen- soare grele, mecanisme de pivotare a macaralelor, pompe policitindrice cu piston, agitatoare si ames- tecatoare pentru materiale neomogene. Socuri puternice Foarfece, stane, prese, laminoare, masini si utilaje siderurgice, prese de brichetat, concasoare, instalati si utilaje de fora 1,50 1,75 Observa 1. Valorile din tabel sunt valabile pentru transmisii care nu lucreazA in domeniul de rezonan{a 2. Daci se indica prin norme, pentru diferite domenii, factorul de utilizare (sau de functionare), atunci se vor utiliza valorile respective. 3. Pentru transmisii multiplicatoare, factorul de utilizare se majoreazi cu 10%. Anexa 2.3 Factorul de ijime a danturii pentru angrenaje cilindrice si pentru angrenaje conice ; Clasa de precizie a angrenajului cilindric “Angrenaje item | see (| ae R Bay = Fa bids = Fe bay = | BR= Ye Simewrieeintre | 15 1 4 aie aaa reazeme : gnsimetrics 1,0...1,2 0,7.,.0.8 05...0.6 DF; > 350 HB |_intre reazeme q D, <350HB | Dantura roti In consol 0.6...0,7 0,5...0,6 0.3...0,4 03...0.4 nedurificata | Simetricd intre DF,>350HB | _reazeme as Bene ae q DF; > 350 HB Z Asimetrica 04 04 03 H Danturi intre reazeme urificate superficial fn consol 03 03 02 0.25,,.0,35 ‘Observatie: In uncle lucrari de specialitate se recomand& raportul b/aj, sau _b/m , relatiile de calcul in care intervin aceste rapoarte sunt corectate corespunzitor. In hucrarea de fafa, in toate relatiile de calcul se utilizeaza raportul b/d; pentru angrenaje cilindrice si, respectiv, /R pentru angrenaje cor Pentru valorile indicate in tabel se asigura factorul de litime Kig = 109 2 14Gama modulilor |mm| (extras 1 i 5a 1 ; Z a 1.75 : 9 2 oe 7 * | a iL 25 aE 2 : 14 35 4 is is Valorile din girul 1 se vor prefera celor din ginal UI Pentru angrenaj cu mele cilindric se adopt in gama modulilor si valorile 1,6 63 si 12,5 Distanta dintre axe [mm] (extras STAS 6055-82) I I 1 u © 2 « ss 4 5 2 ~~ -s % z oe » _# « - hs = {| = = Anexa 2.4 3,15 56 Observat Coeficientul diametral — Se vor alege de preferinga valorite cuprinse in sirul 1 Distante dintre axe mai mari decat cele (extras STAS 6845 - 82) icate se obtin prin imultirea cu 10. me [11S [2.251 3..4] 5.6 | 8.10 | 12.16 | 20.25 [12 10) 10 9 o 8 7 4 14 12 uw 10 10 3 8 16 14 12 12 u 10 9 Observatie: Valorile subliniate sunt de preferat. hoAnexa 2.5 Stabili rea coeficientilor deplasiril 1 de profil pentru pinion si roata unde x, - vezi relatia (2.12) oy ~ vezi relatia (2.76) 0,7 pentru danturi durificate 4=0,5 pentru danturi nedurificate Ke ag eae 24 6 8 W 12% 16 18 2022 2% B28 30 z Impartirea sumei deplasdrilor specifice la pinion si roatG pentru transmisie reductoare stos cap ainie a ee verifies a a Fi &] 8 a] § s| 8 & (ay 204 21! Fig, 2.5.2 Observatie: Coeficientul deplasarii de profil a danturii pinionului trebuie sf fie suficient de mare pentru aevita fenomenul de subtaiere a danturii, valoarea minima a coeficientului x sau x, se poate alege in functie de numarul de dinti ai pinionului si de unghiul de inclinare a danturi utAnexa 2.6 Factorul dinamic K, ‘Treapta de precizie recomandaté in functie de viteza perif a pinionului Viteza periferick a pinionulul pe cercul de divizare [m/s] _ 2 2.5 See eee Dantur’ in 11 sau 12] 9 sau 10 | 7 sau 8 | 5 sau 6 Treapta de precizie Dantura dreapta | 9 sau 10 | 7 sau 8 | 5 sau 6 4 i Treapta de precizie | Factorul dinamic Ky | Treapta de precizie_[ Factorul dinamic K, = 5 sau 6 iy Mt 9 sau 10 p+ ate 22 i 7 sau 8 re tet. 1 sau 12 pa. 15 a-dy-n unde: v,, =—=—1“ener 60-10 Anexa 2.7 Factorul repartitiei frontale a sarcinii Kira, Kre Tipul angrenajului Treapta de precizie Kia Kia 5 Kita = 0,995 + 0,001 vi4 Angrengj cilindric | 6 Kira = 1 + 0,003 “va cu dinti drepti 7 Kita = 1,02 + 0,005 vig sau inclinati 8 Kira = 1,046 + 0,0084 via _| 9 Kya = 1,1 + 0,012 “veg ace ias 8; 9 sau 10 Kua=1/ Ze e 6 sau 7 Kig=1 Angrenaj meloat | 6 sau 7, angrenaj rodat Kia = 0,75 cilindric 859 sau 10 Kia=1 Observatie: vis reprezint® viteza tangential& a pinionului m&surata pe cercul de divizare dy Myinon % 7 60-10 12Anexa 2.8 Factorul repartitiei sarcinii pe Hitimea danturii pentru solicitarea piciorului dintelui Kip Tipul angrenajulul Factorul repartfiei sarcinii_ Ky a es (e/ny Angrenaj cilindric cu dingi drepfi sau inclinati Ky =(Kyy)! unde ¢ = Te@/n)+ 7a : (b/ hy Angrenaj conic Kep*(Kap)* . unde ¢ = HY _ e 1 Un) I+ (b/h)+ (67h) ‘Angrenaj meleat Eaukann1 cilindric rodat ee b = bp ~ reprezinta lifimea danturii rofii ; / - reprezint& iniltimea dintelui roti: Kup ~ factorul de repartitie pe latimea danturii se adopta din tabelele de mai jos Factorul de repartitie a sareinii pe litimea danturii Kis Angrenaje cu dant ‘Angrengje cu flancul danturii durificat Pozitia rotii pe arbore | Treaptade precizie | Factorul de repartific a sarcinii lurificate _ fag de lagire recomandati pe latimea danturii_Kiy in consol& 9 sau 10 1+ we jin consol 7 sau 8 far Nesimetrica 9 sau 10 oe in consol 5 sau 6 Nesimetrica 7 sau 8 ol 14+0,5° wu Simetrick 9 sau 10 ‘Nesimetric& 5 sau 6 isos Simetricé 7 sau 8 pain! Simetric& 5 sau_6 1402" ya Angrenaje cu cel putin una din danturi nedurificati ‘Angrenaje cu danturé nedurificata gi angrenaje Ja care pinionul are dantura durificata iar roata cu dantura nedurificat’ Pozitia rotii pe arbore | Treaptade precizie | Factorul de repartifie a sarcin fat de lagire recomandata pe litimea danturii Ky Tn consol 9 sau 10 1105 va in consol 7 sau 8 Nesimetrici 5 sau_10 1A OFS hve Tn consol 5 sau 6 ‘Nesimetrici T sau 8 | 140.25" ya Simetrich 9 sau 10 Nesimetrica 5 sau 6 Simetrica Tsau 8 1 OFtS he Simetricd 5 sau 6 1401 ye Observatie : ys = (b/di) - factorul de litime a danturii a fost stabilit la dimensionarea angrenajului din anexa 2.3 13Anexa 2.9 Factorul de forma al dintelui Yr “wge't = 'L=°4y rainas (njndo? DewiyjOUl { 9Z«e>e (ajnIs }D asDUsJOUD ap jni 47> oorogzonL08 09 z 6227744 06 2="%K - 4194 L0-2x!91'0=\x'4e-2z'¢¢ = bz: op jnjduaxz’ 70) Of ce” wae sg st mt et aL le| | 7% a i “4 ot. seo Jaynrs injndor vasopsorDs JUN NYUSA O/IGDIOA ase DUDJGDIG 6 L ngFactorii de siguran¢i la rupere prin oboseali la piciorul dintelui si de rezistenti la pitting a flancurilor danturii Srp, Sup Factorii de siguranta pentru roti dintate cili Anexa 2.10 Cerinjele funetionarii See Suv Siguranta foarte mare, 1,50.....3,00 1,50.....1,75 in cazuri speci functionare normala 1,25 115 Factorii de siguran{% pentru roti dintate conice Ceringele funcfionarit ‘See Sup Siguranti foarte mare, ats srs in cazuri speciale functionare normala, 1,50 1,25 Factorii de siguranta pentru roti meleate Cerinfele funcfionari Si Sup Siguranté foarte mare, 1 50iaes 00 8 in cazuri speciale functionare normala 1,25 LSAnexa 2.11 Factorul numérului de cicluri de funetionare Yy, Zy Numirul de cicluri de Numarul de cicluri de functionare ale Ye __ funetionare ale ny pinionului ,, i pinionului N,, respectiv respectiv ale rotii_No ale rotii_V> 10°< N= 10" (077 Ny" 10° 107 1 N= S107 1 Observatie : N- numarul de cicuri de functionare se determina pentru pinion si, respectiv, pentru roata; N=60'nl,, unde: 1m ~turajia piniomului, respectiv a rotii [rot/min); Ly - durata de functionare a angrenajului [ore] Anexa 2.12 Factorul concentratorului de tensiune din zona de racordare a piciorului dintelui ¥s % 12 eae | t -1 Curba 1 este valabili pentru ia = ie dantura nedurificaté (D < 350 HB). : rT 2 09 i Curba 2 se recomanda a fi os | L4f utilizata pentru dantur’i durificata cu duritatea flancului (DF > 350 HB). 07 pom 0 Ol 02 03 04 o8 Observatie : Daci raza de racordare p, (p,m) de la piciorul dintelui are valori apropiate de 0,25 m pentru angrenaje cu dinti drepti sau 0,25" my pentru angrenaje cu dinti inclinati sau 0,25" my pentru angrenaje conice, factorul concentratorului de tensiune Ys = 1 Anexa 2,13 Factorul de dimensiune Yy Materialul rojilor dintate [ Modulal danturii [mm] | Factorul de dimenstine Ty Toate materialele mss Ye=1 Ofeluri de constructie si ofeluri deimbu- | _S350...400HB) si rectificata; Ze= 1, in rest. Anexa 2.17 Factorul influentei ungerii asupra solicitirii la pre ne hertziand de contact Z;, z M-Cxr) de Cp, =0,83+ 0,08 Zt —® 2, =Co a unde C,, =0,83+0,08- ti — 990 (12+807y,,.F 350 Dac oy im < 850 MPa, seadopti oirim = 850 MPa Daca ai tim > 1200 MPa, se adopt 77m = 1200 MPa. Observatii: Pentru angrenaje cu ungere normal se poate adopta Z; = 1 Viscozitatea cinematica. v;,° se adopta odata cu uleiul din anexa 2.22. Anexa 2.18 Factorul influentei vitezei periferice asupra solicitirii de contact Z; » unde Cy Daci oF yy < 850MPa, se adopt on = 850 MPa Dacia tim > 1200 MPa, se adopt oj iin, = 1200 MPa. Anexa 2.19 Presiunea hertziana statica admisibilii pe flancurile danturii a Tratamental danturit Preshunea het Tmbuniititire s Cementare, CIF Nit ol staticd admisibila piaite eas oe Coe Near Sau normalizare calire cu flacdra. ioninitrurare. Dip aa 28a 40° Dane 3 DFw Observatie : Duritafile flancurilor DF se exprima in unitati de duritate Rockwell, iar DFiy- in unitati de duritate Vickers. 118Anexa 2.20 Variatia viscozititii uleiurilor minerale cu temperatura 0 . 10> __Viscaaitate cinematod inleSt7 m pentru 900 kg /m* 6 4 4 Z 0° 20° 30 we. 60° 70° 80° 90° 100°CAnexa 2.21 Corespondenta intre duritatea Brinell HB, duritatea Rockwell C HRC, siduritatea Vickers HV Duritatea [Duritatea] Duritatea | Duritatea | Duritatea ] Duritatea ] Duritatea [Duritatea]Duritateal Vickers | Brinell | Rockwell | Vikers | Brinell | Rockwell | Vickers | Brinell |Rockwel HY HB HRC HV HB HRC HV HB_|_HRC 900 66.9 500 484 250 250 23 880 66,3 490 | 477 245 245 22,1 860 - 65,7 480 - 47 240 240 21,2 840 65 470 46,3 235 235 | 202 820 64,3 460. 45,6 230 230 19,2 800 63,6 450 430 448 225 225 780 62,8 440 423 44 220 220 760 - 62 30 415 43,2 215 - 740 61,2 420 408 42,4 210 720 60.4 410 400 41,5 205 700 | ma 400 392 40,7 200 690 59 390 385 39,8 195 680 2 58,5 380 316 38,9 190 - 670 58 370 358 38 185 660 57,5. 360 359 37 180 650 57 350 350 36 175 640 56,5 340 340 34.9 170 630 - 56 330 330. 33,8 165 - 620 55,5 320 320 32,7 160 610 55 310 310 315, 155, 600 54,4 300 300, 30,3 150 590 53,9 295 295 29.6 145, 580 - 53,3 290 290 29 140 - 570 52,8 285 285 283 135 560 52.2 280 280 21,6 130 350) 51.6 275 275 26,9 i 540 SI 270 270 26.2 120 530 - 50,4 265 265 25.4 Ts 7 520 49.7 260 260 24,6 110 510 49,1 225 255 23.8 Observatii : Daca duritatea danturii este mai mica de 350 HB, aceasta se exprima tn unitafi de duritate Brinell Daca duritatea flancului dintelui este mai mare de 350.400 HB, aceasta se exprima in unitéti de duritate Rockwell C. sau Vickers, 120Anexa 2,22 Uleiuri minerale de transmisie utilizate in mod frecvent la ungerea angrenajelor din reductoarele de turatic Denumirea | Stareade | Viscozitatea cinematica uleiuluide | aditivarea | auleiului la 50°C eee i viscozitate IV | curgere °C transmisie ulejului Uso" [cSt] T80 neaditivat 2 g 7 T90 neaditivat 30 - . T 140 neaditivat 34 - - TIN 25 EP ied 25 60 25 : aditivat 5 Ca TIN 42 EP meals 2 60 28 aditivat ‘ mediu 7 TIN 55 EP adlitivat 55 60 -20 TIN 82 EP mel 82 60 =20 aditivat TIN 125 EP medi 125 60 -15 aditivat ; mediu 200 200 mt TIN EP aditivas: 100 70 10 ‘TIN 300 EP mediu 300 70 -4 aditivat mediu | Pi. angrenaj TIN2I0EPC | aditivat meleat_| 210 8s ane 121fx45° Anexa 2,23 ~ 1 us (hn) b a) Arbore pinion cu dantura nedurificaté. (D $350HB) da 350 HB) fx45° fx45° ©) Pinion independent de arbore dy 2 1,8 dy 5 r~ raza de racordare a rulmentului in 2 2m ~ pentru rofi din ofel 2,5 m— pentru rofi din fonta 4—adancimea canalului de pan din butue (vezi anexa 5.11) mn Ly #(0,8..15)dy ; dq - conf. STAS 8724/2.Anexa 2.23 ~2 b b b pb Wl 1 12 $x 45° ey €= 05° sau Ke 4 Fes efN ake | LalZ) cy + [Tas |S} 2 =(0,05..0, )b AK 1 5 © (0,3.0,35)b ® 4 Ake [pe co sau 3 63 (1,2.1,3)S2 s ss tem ~~ | S) 24 m+ a 3 13) | is (1 LDS & | de Z K. = 0,05 do >4 mm yer? R26mmAnexa 2.24—1 dca ) ds, M Ly us dys (1--.2) iStus, do (2..3)1 a) Arbore pinion cu dantura nedurificaté (D <350 HB) Lath || a_i rat sv (2..3)1 b) Arbore pinion cu dantura durificati. (DF > 350HB) ad, /,8° dy Sim raza de racordare a rulmentului Sin 22° m — pentru roti din ofel Sp 22,5" m— pentru roti din font 12 adancimea canalului de pana din butuc (vezi anexa S.11) Ty =(08.15)do ff deg - conf, STAS 8724/2-71 ig deg + 5... 10m dy = dps + (Ibo SJ iaAnexa 2.24 ~2 € Ye 2 s a oN} 1...2, a YS te | lte s| ; me |b pentru: 530° sid, 120 mm— fig.c d, > 180 mm — fig.d, e sau f | lL —*t eo B ° f Vedere din A * £ K si tS yy S| | - | ° Li fy ° Y sau 2 NN 4 cx (0,2...0,3) b in R210mm | yoP a205m 8) 125Amexa 2.25—1 2) 3s) 8 4) 0 = Se <| 3 S| oS > yy | 3 U dt (2,2....2,6) 1 a) Mele cementat ~ calit pentru angrenaje cu a2 <200 mm li oo deos(5...10) iss dtus|_deo+(15...20) fust(10...15) 2,5) La b) Mele cementat ~ cilit pentru angrenaje cu ay2>200 mm uy eo) deo dtus( h11) Weise! 12)s0q_dar-(1...2) | t | dfus ds (1p....2,4) ba ©) Mele din material de imbunatafire pentru angrenaje cu portant’ sc&zuta Observatii: La melcii cu dantura cementat - calita diametrele de montaj al rulmentilor se majoreaza la valori cat mai mari, apropiate de valoarea diametrului de picior al meloului Capitul din dreapta al arborelui melcului se continua cu tronsonul necesar montarii ventilatorului, daci este cazul 126Anexa 2.25—2 Ly = (0,8...1,5) do Dp = 1,5 dy + 10mm f =0,5 mx ha0lb €5©(0,3...0,35) b sau 63 (1,2..1,3) So R25 mm oP d, - constructiv 45° <2 AAnexa 2.26—1 Jo ap ozog [a] € pungw! on az ‘34 u013}0) | 3OINHAL 1LIQNOD iz. WLS {u02 earsosaid ap i13) <1pun junjn2exa 3409 ap ‘nj soseud| 8s avaqy) uNpUY § aa UY SEO) oi iz | ento-se| wv9} mnw3530 WN] YV9 a] Tunia 30a O70 Ds0o:05 2 Ixy sun VNSI Se || angoris a12o3us 30 vcs 9€2 Pp 389ZiA10.30 INALIWVIG| Nl Liwo3a I0.N* 31830 91 G10 | * | wom 30 ures iieaa 4203] ae = ViNie3d3a IC_WIIO bd | [oes te Nia 30° oN 7 | sanaon ZN exw [ee eee ey eee [v[ocoo [v7 a4 600 D9J0u DAES ed _ 9020 '0-) 7920 (sai9}) OL46%% 18Anexa 2,262 242050 ap ozog [8] 0% Fh goyuaweo rnp bupsoig! 92 |Z DUH Z9"RS 0 OJUDWID OA a5 E Gm £10. y unos son as is FOINH3L 1LIONOD ot “IA {v [ozo [¥}+ 18-£429 SVIS 1009 31210940 ap| _f lieu woyn98 x2 aupo ap nuoseui @ See we | Z| w fg za =| — ae] ~ a IN Larnao| zelz 14Nia 30 uN | vivo¥ fo001 [0 DRY BUINIG VINVASIO Ry at |= [rnsoris aizinaua 30 ma vaui| > wre Lzi| b FUVZING 30 1NYLBHVIO 8 ; Is 0020+ e adeaue| — 20 | @ | avozinp ap asouyou, 2p inju6un) 2g e = VINIGII3Y IO TNO (y[s2a0 | eo | 2 linia 30°YN] Js, woe] wl qwinows minaon| 2 | ow wren ammnaon| |S [W[osoo|/ vl] szob | /| [ SUL 129Anexa 2.26-3 euozaso ap oz0g [i] c vy] o200 @HOS2-022 OF 1ig}OUNGUY On aS Z ajupsayal f FOINHIL ILLIGNOD 18-0979S¥1S ju09 aizioaud ap| uorpu jucjn99x9 24)09 ap nso] [saud as avaqi unpuiig Y SEO. Oz OEE NESIC UN oz. iid 30-wN| vivoH 3] ek 4 wT ¥anrno3| 208 3XV S8LNIO_TNIKONN| 2-8 NOOLIS ZI 30 Vid SHI [oz] 2010-we = z z jo 1825.6 INTBLNIG ITN UOIDid TAINO] 25, £6,66) 0 4OloId 30. TANOT TION [eoe esZ'e9| ZIAD 30 138 vOLv¥3NI9°91| 992.65] 34211 30 10790 TNIHONN| SUV ZAG IG TYLINVIO vanes Tyne Bayeinia 30 vauvoo v7) 1030 vauvoo| JTVINIONL | wiwigvy hasa" $309) (5120096 2 Lis0ud 30 VINYIIIE IO WI0¥a| TING 30" oe xow TNINGOH, SUL E32) eet 130