Sunteți pe pagina 1din 10

Proiect Limba Latina

Titus Lucretius
Carus

Cuprins

1. Date biografice
1
2. Generalitati
3. De rerum natura

Date biografice
Poet i filozof latin, Lucretius a trit ntre 99 i 55 BC, probabil de
gint aristocratic. Cea mai mare parte a existenei i-a
desfurat-o la Roma, unde ns s-a inut departe de activitile
politice. Este autorul poemului filozofic, cosmogonic i sociogonic
De rerum natura (Deaspre natura lucrurilor) , de inspiraie
epicurian, realizat cu intentia moral de a propune un ideal de
fericire, rezultat al cunoaterii. Lucretius l cnt pe Epicur, cel
care se debarasase de speculaiile mistice i alesese plcerile
lumeti, dar la modul foarte raional i echilibrat. Din poemul su
transpare nu dorina de a face art, ci aceea de a mbiba n
poezie ideile filosofice.Opera este compus din ase cri, n
2
hexametru dactilic.Lumea este, n concepia sa, de natur
material i toate lucrurile au la baza lor un izvor real, ale crui
nsuiri se percep senzorial i raional, izvor care se numete
materie.Materia care este esena lucrurilor i a fiinelor este
venic i n permanent transformare .Lucreius susine
principiul c la baza lucrurilor se afl adevrul c: nimic nu se
nate din nimic, din vrerea zeilor.Lumea este creat, cum
susinea i Epicur, din atomi care se grupeaz dnd astfel natere
corpurilor nsufleite.i omul este material ca i sufletul su, deci
muritor, cci orice combinare de atomi sfrete prin a se
descompune n elementele ei.i universul i orice fenomene se
datoreaz unor cauze naturale.In opera sa, puterea nenvins a a
raiunii devine poezie.

Generalitati

Lucreiu a continuat i dezvoltat concepia atomist a lui Epicur,


fiind adeptul i discipolul acestuia. n De Rerum Natura, Lucreiu
trateaz lumea microscopic a atomilor, fiina uman i universul.
Lucreiu expune ideea mortalitii sufletului i a universului, ceea
se explic prin asocierea i separarea atomilor.

Opera lui Lucreiu se caracterizeaz prin realismul imaginaiei,


fora vizionar, bogia i varietatea descrierilor, intuirea sensibil
i filozofic a naturii, pasiune i ironie, clasicismul expresiei.

Lucretius este un contemplator, limitndu-se doar la


condamnarea rzboaielor civile i la ncrederea n Caesar.
Invocarea zeiei Venus are ns mai degrab un sens metaforic
dect unul politic (apropierea de cea din care descinde Caesar) i
cu att mai puin mitologic, din moment ce se declar ostentativ
adeptul religiei epicureice. Are deci i Lucretius tot o doctrin a
plcerii, pe care o ncadreaz fizic i antropologic. Fizica si morala
3
sunt intim legate. n conformitate cu ideile atomiste democritiene,
primele dou cri ar fi o schiare a bazelor universului, atomii
indivizibili, eterni i infinii, care cad n vid, se ciocnesc i
declinndu-se puin dau natere materiei. Celelalte trei cri
trateaz omul i sufletul muritor al acestuia, cu scopul eliberrii
de angoas, precum i senzaiile, modul n care simurile reflect
realitatea, originea pasiunilor sau formarea i istoria lumii.

n toate acestea natura ocup locul de prim rang, cea care


cuprinde ntr-o armonie toate formele atomice, toate principiile i
elementele folosite pentru creaie, cretere i moarte. Dezvluirea
mecanicii universale nu este menit s l nchid pe om, ci
dimpotriv, s-i nlesneasc contactul cu natura i cu sine prin
eliminarea misticismelor i prin uzul raiunii eliberatoare, care
produce senintate i bucurie. Regsim la Lucretius, sub vlul
peoticii romane, un Epicur care iari aduce n discuie
echivalena dintre plcere, ataraxie i lipsa durerii, elogiul vieii
simple, ndemnul la nelepciune.Deosebirea fa de maestrul su
rezid n valenele poetice, care dau fort deosebit mesajului,
poezia fiind capabil s confere un fundament estetic teoriei
filosofice. n acelai timp, dincolo de forma exprimrii, Lucretius
apare ca mult mai nflcrat dect Epicur, mai militant, mai
tensionat pentru c pare a tri mai din plin ideile hedoniste.
Albert Camus este de prere c Lucretius ntruchipeaz primul om
modern revoltat...In plus, la Lucretius se remarc i accentele
democritiene, pentru c tiina este pentru el de prim
importan n drumul omului ctre echilibru.

4
Despre "De rerum natura" i volumul
"poemele lumii"

"Poemul naturii" ,despre care nu avem dect tiri cu totul


restrnse, se confund cu opera lui monumental.Poemul naturii
(De Natura rerum) - alctuit din 6 cri - unic n genul lui n
literatura latin i universal, i propune s ne nfieze - cu
mijloace poetice desvrite, la cel mai nalt grad de tensiune
artistic i uman - doctrina filozofului grec Epicur.

Filozof i poet materialist, Lucreiu intete prin Poemul su s-i


elibereze pe omeni de temerile ce le sunt inculcate de credinele
dearte n zei, de reprezentrile mitice i fantastice n care el
combate, cu logic i pasiune, tot attea frne i opreliti n calea
progresului umanitii.

Fr. A. Lange, care-i dedica un studiu substantial in a sa celebra


lucrare "Geschichte des Materialismus", crede ca Lucretius a
cautat cu ardoare sa gaseasca un temei filozofic sigur pentru
viata sa si el a gasit acest temei in filozofia lui Epicur. Entuziasmat
de filozofia epicureiana scrie poezia sau poemul didactic "De
rerum natura", si face acest lucru ca sa castige pentru aceasta
filozofie si pe prietenul sau poetul Memmius. In opozitie cu felul
de a fi al epicureilor, poemul lui Lucretius este strabatut de duh
serios, aproape stoic. Limba in care este scris acest poem este
simpla si aspra. Poetii epocii lui Augustus, care depasisera de mult
acest fel de a scrie, il lauda totusi pe Lucretius.

Poemul sau cuprinde sase carti al caror continut este urmatorul:


Cartea intai. Religia este originea tuturor superstitiilor si a tuturor
grozaviilor, prin teama pe care ea o trezeste cu pedepsele
vesnice, ea ucide in om bucuria vietii si linistea sufleteasca. Din
nimic nu se poate naste nimic. Cine afirma contrariul acela nu
este insufletit de spiritul stiintific. Atomii sau inceputurile

5
(primordia, principia rerum) se misca prin spatiul gol al
nesfarsitului univers, iar organizarea teleologica a lumii este
numai un caz special intre alte cazuri;

Cartea a II a. In cartea aceasta Lucretius se ocupa de miscarea


"atomilor si de calitatile acestora. Miscarea atomilor, zice el, este
vesnica, iar forma acestora este foarte variata, cand netezi, cand
aspri si colturosi etc. Prin forma lor atomii impresioneaza simturile
noastre. Numarul formelor este marginit, dar din fiecare forma
exista o infinitate de atomi. Din combinatia acestor atomi se nasc
lucrurile, asa cum din combinarea literelor se formeaza cuvintele.
Dintr-o anumita combinatie a atomilor si influenta acestora se
nasc senzatiile. Iar la sfarsitul acestei carti se gaseste expusa
conceptia materialistilor antici despre numarul infinit al lumilor,
care dispar pentru ca sa apara iarasi.

Cartea a III a. In aceasta Lucretius isi pune la contributie toate pu-


terile pentru a lamuri care este esenta sufletului si a combate
conceptia despre nemurirea lui. Punctul de plecare este
incercarea de a inlatura frica in fata mortii, care, credea Lucretius,
este originea tuturor viciilor. Acesta face deosebirea dintre suflet
(anima) si spirit (animus). Atat sufletul cat si spiritul sunt, dupa
Lucretius, de natura materiala, constituita din atomi rotunzi si
foarte mici. Dar atunci cum este posibila senzatia si celelalte
fapte sufletesti? Ca sa poata raspunde la aceasta intrebare dificila
Lucretius sustine ca mai exista o parte a sufletului, ce este nespus
de fina si interioara, pe care el o numeste "sufletul sufletului". Dar
intrebarea la care Lucretius nu poate raspunde este : Cum se face
ca un corp material are senzatii, ce nu mai sunt materie ?
Intrebare la care, de la Lucretius incoace, multi filozofi, n-au putut
sa dea nici un raspuns.

La sfarsitul acestei carti, Lucretius ajunge si el, ca si Epicur, la


concluzia ca moartea este ceva indiferent, fiindca atunci cand
suntem noi, nu este ea si atunci cand este ea, nu mai suntem noi.

6
Cartea a IV a. Cuprinde antropologia lucretiana. Este interesanta
aceasta, din pricina ca, spre sfarsitul ei, Lucretius expune
conceptia materialista despre om si mai ales el trateaza despre
importanta vietii sexuale.

Cartea a V a. Expune istoria lumii si a evolutiei vietuitoarelor, mai


ales a omului. Tot aici el mai vorbeste despre originea graiului, a
artei, a statului si a religiei, asadar in aceasta parte, Lucretius se
ocupa de filozofia istoriei. Pentru acest poet-filozof religiozitatea
adevarata nu o constituie ceremoniile cultice, ci linistea cu care
omul considera tot ceea ce se intampla in lume.

Cartea a VI a. Vorbeste despre fenomenele extraordinare ce se


intampla in natura si despre bolile de care sufera omul.Lucretius a
influentat puternic asupra cercului literar din timpu lui Augustus si
mai ales asupra lui Horatiu, care, sub aceasta influenta s-a
considerat un timp epicureu, ca mai apoi, iesind de sub aceasta in
fluenta, sa se considere stoic, pentru a sfarsi sa nu mai jure pe
cuvintele nici unui maestru. De asemenea si Virgiliu cat si Ovidiu
au fost influentati de Lucretius. Dar acesta este mai ales
important in istoria filozofie fiindca a influentat pe filozofii
materialisti ai tuturor veacurilor, pana la materialistii moderni.

Cu ncrctura sa emotiv i cu elanurile sale greu de definit,


lirismul prea puin compatibil cu spiritul roman supus rigorii i
ordinii. n acelai timp, numeroasele rzboaie externe i luptele
politice din interior au contribuit ntr-o msur considerabil la
reprimarea sau la nchiderea subiectivitii n ea nsi. Din aceste
raiuni, abia la mijlocul sec. I . e. n., ntr-o epoc mai linitit, o
irepresibil combustie luntric avea s desctueze izvoarele
lirice ale sufletului latin, exteriorizndu-se n dou elaborri
poetice distincte: una, menit s devin imaginea poetic
scnteietoare a jocului nestatornic al iubirii i al circumstanelor de
tot felul ale vieii, cealalt, destinat s se transforme n glasul
inspirat care se ridic pentru mntuirea lumii de spaima neantului.
Catul i Lucreiu, att de apropiai uneori ca intensitate a tririi,
7
dar att de deosebii ca finalitate a operei, veneau s ilustreze
aceste revrsri impetuoase ale afectivitii.

Meritul de necontestat al lui Lucreiu nu st numai n faptul de a fi


creat o veritabil poezie filozofic, ci i de a fi instituit, pentru
prima oar n literatura lumii, formula poemului filozofic de ample
dimensiuni. Pe ntinderea celor ase cri de versuri nu exist un
singur pasaj care s refuze integrarea sa n coerena ntregului.
Pasiunea i entuziasmul profund al autorului fa de marele
adevr pe care l propovduiete ptrund i transfigureaz ntreg
materialul, nct un domeniu a crui caracteristic principal prea
s fie extrema ariditate, se ncarc aproape pe nesimite cu o
strlucire i bogie poetic unic.

Pagini de memorabil poezie snt toate introducerile de la cri,


aproape toate digresiunile din poem, o parte considerabil din
cartea a treia i a asea, iar cea de a cincea este, cu puine
excepii, citabil n ntregime. Exist apoi numeroase versuri i
expresii de o mare putere revelatoare, presrate pe ntreg
parcursul operei. n acelai spaiu de mare poeticitate se nscriu i
cteva tablouri care, prin ncrctura emoional i puritatea
liniilor, nu pot fi comparate dect cu cele create de Vergiliu. Astfel
este povestirea sacrificiului Ifigeniei sau imaginea irului de
nenorociri care l ateapt pe noul nscut; alte tablouri nu snt
dect schiate sau neterminate nc, ns tocmai datorit
stngciei contururilor, Lucreiu rmne el nsui. Nu trebuie s
uitm c pentru a realiza atari performane, poetul a avut de
modelat o limb care nu era capabil nc s exprime subtilitile
gndirii. Dorina de a purta cununa nepieritoare a muzelor i de a
salva oamenii din lanurile strmte ale religiei a nvins ns
spectrul tuturor obstacolelor pe care raiunea sa le ntrezrea.

ncntarea cu care filozofia lui Epicur a nfiorat fiina poetului a


prefcut ideea abstract n imagine artistic. Cel mai complet
dintre sistemele materialiste ale antichitii a devenit astfel un
prilej de nltoare poezie. ntr-o pagin de referin, Marx l
8
numete pe Lucreiu stpnul proaspt, ndrzne, poetic, al
lumii care vede eternitatea realizat prin cntul su seme i
tuntor.

n mod surprinztor ns, cel mai ardent i mai tulburtor imn al


romanilor avea s rsar din miezul unei concepii materialiste
asupra lumii. Marele poem filozofic al lui Lucreiu se deschide cu
invocarea zeiei Venus, mama poporului roman i protectoarea
energiilor vitale ale acestuia de-a lungul vremii. Treptat ns acest
nceput se transform ntr-o pasionat glorificare a principiului
fecunditii universale, unicul i inepuizabilul izvor al vieii,
frumuseii i al bucuriei de a exista pe toate treptele fiinrii.

Dar alturi de entuziasta ncredere n adevrul proclamat, ca i n


energiile venice ale vieii, splendid sugerate prin imaginile de la
nceput ale celebrrii puterii cosmice a Marii Zeie, n finalul
poemului se las ceaa unei irepresibile dezamgiri i melancolii.
Cci n pofida marilor revelaii pe care omul le ncearc prin
cunoaterea adevratei filozofii, i a triei morale pe care o
dobndete cu acest prilej, totui, contiina neputinei acestuia de
a se sustrage mizeriei i adversitilor de tot felul este mai
puternic. Sfritul poemului dei unii exegei susin c s-a
pierdut sau c nu a fost terminat rmne din acest punct de
vedere semnificativ, prin spectacolul grandios al nefericirii umane
pe care l nfieaz: ciuma din Atena. Tentativa superb de a
salva omul prin cunoatere cedeaz, aadar, n faa forelor
destructive care l copleesc pe acesta, ntr-un univers sans
amour et sans joie.

n Antichitatea latin cotele de prestigiu ale Poemului naturii au


fost extrem de ridicate. Mari spirite ale acesteia, Cicero, Vergiliu i
Ovidiu, au celebrat numele autorului sau i-au admirat opera. Dup
secolul al III-lea al erei noastre, o dat cu apariia scriitorilor
cretini, contestatari vehemeni ai ideilor filozofice ale autorului,
preuirea acestuia se ntunec. O asemenea situaie s-a perpetuat
pn n secolul al XV-lea, cnd umanistul Poggio Bracciolini, n
9
urma descoperirii unui manuscris al poemului, l-a repus n
circulaie, determinnd apariia un nou interes pentru gndirea i
arta lui Lucreiu.

Bibliografie :
Wikipedia : https://ro.wikipedia.org/wiki/Titus_Lucretius_Carus

Historia.ro :
http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/titus-lucretius-
carus-un-filosof-pragmatic

CrestinOrtodox.ro : http://www.crestinortodox.ro/religie-
filosofie/perioada-etica-religioasa/epicureismul-roman-titus-
lucretius-carus-71745.html

10