Sunteți pe pagina 1din 508

_ EPOCA LIlT

VASILE LUPULt
I MATHEW BASSARAB VV.

DOMNII M J T-ROMANESCI
Sfatul Pope?:I ca It- lel I
8ib log932 5 ,
St

DE

G. MISSAIL

C.-446D

BIICURESCI
TIPOGRAFIA LIJORATORILOR ASOCIATI, PASAGIUL ROMAN.

1866

www.dacoromanica.ro
aelow_eocce___

PREFACIA
Di una terra son tutti : un linguaggio
Par lan tutti : fratelli gli dice
Lo straniero : il comune linguaggio
A ognun d'essi dal volto traspar.
Questa terra fu a tutti nudrice,

Che natura dall'altre ha divisa


E ricinta coll'Alpe e col mar.
Manzoni, Carmagn. atto II.

Principalele scopt alil acestel scrierl a fost :


De a arrata Romtmilor,, cu istoria in mana ,
funestele urmarI a separatismulul in care fatali-
tatea a tinuta Moldova i prra-Roman6sca, 0116
la 1859, resultatele celle deplorabile ce ittl avuttt
dualismulu guvernamentale de pe ambil terml al
Milcovulul i folosultt ce aft trasti streinil, in tow-
www.dacoromanica.ro
d'auna, din sf4iari1e nb'stre nauntrice ; in scurtn :
spre a le proba c sfrmandu-se unirea terelorn ,
noi numai vedemn decata sclavia , decatn jugU
strain, curndn sen mai tarclin., decatt
stergerea Bomaniei din charta terelorn libere;
An fostn : de a maire'nviva, in memoria Ho-
manilorn, unele din vechile , patriarchalele i re-
publicanele lort institutiuni, uitate i pr6 multn
inlaturate, cu ocasiunea puvoiului de legi impru-
mutate depe la straini i adusse in pamntuln ro-
manes* ca nisce plante exotice , Para a tine s6-
ma de conditiunile fisice i morali alle natiunh
nOstre ; fra a tine s6ma , mal cu deosebire , de
aceln mare adevrn : ca tul civilisatiune spre a fi
trainica i roditOre, trebue se ssa din sinuln po-
porului pentru care se face. si se aiba radecine a-
dance in anima lui ;
At fostn. : de a arunca u rapede privire, asu-
pra trecutei i. gloriosei civilisatiuni a Romanilorn,
pe care secolul lui Matein Bassarab i Vasilie Lu-
pu Yoda, o resum a. i o inchige , precum secolul
lui Ludovic XIV resuma civilisatiunea francesa

www.dacoromanica.ro
din acelu secoln strelucitn. , caruia Marele Rege,
'i-a imprumutatn numele sea ;
In fine, scopuln nostru :
An fostn , de a arreta cu istoria , cu dreptuln,
cu morala i esperiinta , fostului guvernn , re-uln
ce a acutn nu numai tOrrei , ci i ensuo lorn ,
,

Vote guvernele, tOte regimele earl pierclendn , cu


deseverire, simtuln justitiei, an intratn pe calea
funesta , in care se vIrIse eln, mai cu deosebire
de un timpn incOce (1).
TOte passagele sub liniate, eran facute directii
la adresa Domnuluf. Speramn : ca glasuld nostru,
desi atomn imperceptibile de mien. , insa manife-
'statil prin pressa, .acestn puternion organn de
IndrePtare aln secolului nostru, uninduse cu mi-
liOnele de voci ce se inaltian din frrt`i catra pa-
cerndn dreptate, moralitate, bunci-eredintii,
economia, v a aye acelti. efectn ce trebue sa aibe gla-
suln yin al istoriei, candn vorbesce celorn ce scin
ceti in paginile ei, celorn ce o inteiegii.
Insa...., i individuln i" natiunea s'an inplatn.
(1) De pe.eindii s'a i ineeput tiparirea acestei duff.

www.dacoromanica.ro
VI

guveraula liii Alexandru IOn I, s'a prabu-


OW sub povara proprielora selle pcate , sub re-
probarea unanima a natiunh, neplansa de nimine,
blestemata de tott.
A mai ;lice pentru ce? Este de prisosa, canda
verdictula Juriulul nationale, s'a pronunciata cu
atata linisce, unanimitate i profunda convinctiune.
In facia ruinelora, fumegande inca , alle unel
domnie, incepute sub nisce auspicie atatn de fru-
mOse, puse sub scutul invioabi1itatii, i incheie-
te inteuna moda ca acelhi ce ama vecliutft ,

nu putema face mai bine decata a clice indigna-


rh nOstre personale, impreuna cu Lamartine.
c Acheve.... c'est le Dieu qui regne et qui couronne;
C'est le Dieu qui punit! c'est le Dieu qui pardonne;
c Pour le heros et nous, il a des poids divers.
c Parle-lui sans effroi : lui seal peut te comprendre.
L'esclave et le tyran out tons un compte a rendre ;
L'un du secptre, l'autre des fers!

c Son crime et ses exploits pesent dans la balance :


c Son cercueil est ferm! Dieu l'a jug! Silence!

www.dacoromanica.ro
Orl-ce essemplariA care nu va ave semnAtura mea se
va considera contra fAcuta, i se va pedepsi dupe lege.
-.:

www.dacoromanica.ro
NOTA.

Autorele voindti a scuti pe lectori din nepldcuta oc-


cupatiune a necazulul ce trebue sh's1 dea cu studiuld no-
titelord la tie-care pasd, indic, ud-dat d. pentru totd-d'a-
una, isvrele ce at servit de basd acestel scrierf. To-
tui, acolo unde autorele va crede, c citrtoruld se p-
te induoi despre veracitatea faptului relatatd,va repe-
ta indicarea isvorului pe care s'a basatd.
Letopisitele Moldovei, publicate de d. M. Cogal-
nicdnu. Iassy, 1852. torn. I, cap. XII, XIII, XIV, XV si
XVI; torn. II, capit. intitulatd: Ud samd de cuvinte ce
sunt audite din omd in oind, de nienf vech1 i betrdni.
ci in Letopisife nu sant scrisse; ce s'ad scrissti aia
dupe Doinnia lut Stefdnifd Vodd inaintea Domnia Da-
bija Vodd. 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32,
33, 31, 35 38, 39, 40; tom.III.Condica obiceiurilord
vechie si nuoe alte curt ii Doninilord Moldova.
2. Istoriele Domnilord Prrel-Romiinesci scrissd de
Constantin Cdpitauu: Magasinuld istoricd pentru Da-
cia, de Laurianu i N. adlcescu, tom. 1, pag. 286 306;
tom IV, pag. 212 i seqq.
3. A. Paphl Ilarianu: Tesaurd de monuniente isto-
rice pentru Romania, torn. III, fascira III, pe luna De-
cembre, Capituld despre docuinentele relative la viefa
pi mrtea in essilid a lui George &Ian Voevocld ,
pag. 83-104.
4. Dionisie Fotino: Istoria generale a Dacia, trad. de
George Sion, tom. I, capitulit XLVI, XLVII i XLVIII
5. Michael Cogdlnicau: Histoire de la Dacie, des Va-
laques transclanubiens et de la Valachie. Berlin, 1854.
pag. 265-287.
6. B. Petriceicu Hajd6d; Archiva istoricd a Ronidma,

www.dacoromanica.ro
VI

tom. 1, partea 1-a, docurnentele de la No. 69, 71, 147


i 281.
7. T. Codrescu: Uricariuld, copprincltorid de chrisove,
anaforale i alte acte, torn II, documentulii de la pag.
50; tom. III; documentuhl de la pag. 87 i acellii de la
pag. 279; tom. V, documentulii de la pag. 385.
S. Dimitrie Canternir (principe): Descrierea 2Iroldo-
via, partea politica', Cap. II, III, VI, VIII, IX, X, XIII,
XV, XIX;
9. George incai: Cronica Romdnilord, tom. III,
faptele de la annii 1632,-1654 inclusivir.
10. G. Assaky: Spicuitorulei Moldo-.Romcinit, Iassy
1841 (Institutulit Albinei) fascira Ianuarie i Fevruariil
Articululii Ruxanda Dmna.
11. M. Cogalnicnu: Archiva romdnscd, tom. II, Ca-
pitul despre tractaturile vechie ce a avutii Moldova cu
Piirta: din izvdele logotetulu1 1Ticolae Costin.
12. Paul de Aleppo: Cdldtoria prin Moldova qi Terra-
.Romeinscd, 1650-1660. (Vecli Archiva istorica a Ro-
radnief, torn. part. II.)
13. Saguna Andrelli (baron): Istoria Bisericei ortho-
doxe resdritene, tom. II, 36, 155 i 156.
14. Archiva AlbineI, (Mid pentru Archeologia romana
i industrie), documentulii de la No. 41, (lassy, 1841.
1846, Institutulii Albinei).
15 Filaret Scriban. Biografia mitropolitidui .Petru
Moghild (Vecli foiletonulg Zimbrului dupe annuli" 1851)
16. Pravila cea mare, Thrgoviste, an. 1652, in folio.
(Vecli prefatiunea i in Ciparia; Christonatia, pag. 165.)
17. Carte romdnescd de invelatura pravilelorii (Co-
dicele lui Vasile Lupu Voevodri, Iassy 1646).
10. Vasilie Popp. Disertatiune despre typografiele ro-
mhnescl, Sibiiii, 1838, typografia Int George de Closius,
Capit. XI, XII, XVIII.
19. Vasilie Alexandri: Balade (cntece betrnesci.)

www.dacoromanica.ro
- - VII
Iassy, typoilrafia Bucimuldi Romnd, 1853, part. 2, ba-
lada ill (Moivila luI Burceld) etc.
20. Carra. Istoria Moldova i a Prref-Romanescl,
trad. de d. N. T. Ordnu, pag. 35-41.
21. Istoria Malo-Rossiel de N. Bantad Kamenskago
Moskva 1842. (a II editiune).
22. Ciparid Tim. Analecte litterarie, pag, 164-180,
assemenea si de la 216-223.
23 Odobescu A. I. Revista romand, vol. II, 1862,
Articlu d-sele:Cdte-va ore la Snagovii, i documentele de la
pag. 378 i 390.
24. Hurmuzaki Costake, Bulletinula qedintelorli Adundrii
ad-hoc a Moldovei din 1857, No. 1. Trattatele inchidiate
intre Principatele-Romane i imperiuld Otomand.

www.dacoromanica.ro
EPOCA
LTA

VASILE MU 81 MATHER) BASSARAB 1/1/.


DOMNII MOLDOVET 1 TERREI ROMANESCI.
(1632-1654).

Era in aimulti 1634. Moisi I, pronurnitti MovilA,


se pogora pentru a duoa-rh" de pe tronulti Moldo-
vet spre a lua drumulti pribegiei cu 00, casa hil,
insocitil numal de Constantin Hatmanulii, singurulil
dintre boerii care-I mai remsesse credinciosu. Pe
Candi" era in punctulti de a p'Arbisi pentru totil.d'a-
una Vamentulti stintii all(' strnunilorti set, pa-
mentti pe care nu-I era scrissti a-lii mat ved;
pe Candi' ellti punea piciorulti pe pamentulti fer-
ret lesesci; Vasile Lupulti, nuoulti Donna datii Mol-
dovel de ctre Sultanulti Muratii, intra pe la cella
cap allii Moldovel. Amti put clice, O. de la clom-
nia lui Vasile Lupu a luatii, PCrta otomanti, d'alla
binele obiceiulti d'a numi Domni d'a dreptulii, far&
de a a scepta allegerea ferret. Inaintasii lui Vasile
duot Domni: Moisi I i. Miron I Barnovsky,
anti cant cainicii sferitti ni-lii descrie cu nisce
colori atatti de viue, Aliron Costin analistulii,fu-

www.dacoromanica.ro
2.

seser alle. Numal fatriele i desbinrile boeri-


lorti cari erat impArechiati, impArtiti, tinndt unii
cu Lesii, altii cu Turci1, i pr6 pucini cu patria,
i a Scutt a pacli u vinovatt. tkere i a nu pro-
testa cu mama inarmatl in contra incAlcaril ye-
chiului dreptt de allegere, recunnoscutt si cu so-
lemnitate consAntitt prin capitulatiuni.
Cu tote aceste, dupe povernisiult de decadinta
spre care plecasse terrele nOstre, dupe corruptiunea
ce apucasse a infiltra in vinele boerimii, contac-
tulli cu Greet, lipitori in contra carora glotele se
rMicaserA i chiar abia cu veri-unt annt mafna-
inte, (1633), nssi allegerea boerilort n'ar fi pu-
tutu ch'd6 assupra unui capt mai bunt. i nu scimii
de ce n'amt clice c Vasile-ArodA era allesst? candil
cunnoscutt ne este, ca dupe isgonirea ht. Ales-
sandru Iliasit, stndii boerg a se sfeitni dupe al-
lesulI Domnului nuoii, ail strigatt cu totii s le
fie Dommi Lupulii V asile Vorniculii; ins ellil n'a
priimitt legetturele ea tocm6la ce i se impunea, i
atunci s'a rechiAmatt la tront pe Barnovsky VodA
din terra 1e6scti.
Vasile Lupulii, este unulii din acei 6meni rari
pe cari, at plcutil sortii cei Orbe a-1 face s'a de-
serte, in vita lort, cupa totorti fericirilort i a to-
tort amAraciunilort. ElI ft in mana norocului,
ua adevtrat mince, lint adevtratt joct. Vita lui
est& u adevtrard tragediA, u intrOgA poemg. RA-
dicatt pe aripele fortunei pnt la cea mai inaltl
trptA a societatil romAnesci, cAchi apoi in prApa-

www.dacoromanica.ro
3.

stia miserie1orfl celloril mai adduce, multil mai iute


de cum se suisse. Suirea j caderea lui, binele
sti rulto ce a facutil, suntil ud, Mare lectiune pen-
tru popre, pentru simplii indivili ca si pentru
Domnitori.
Candit cercettoriuld modernii satulti, obosittt de
luptele morali alle vietei actuale , alle prefacerii
i sguduirilord regeneratrice la care este suppusd ud
trra in limp(' de transitiune, cad nu se pte
dice c i ud pace, care nu indestulzd tote tendin-
e generse, tote sperantele marl, n'are obo-
selele ei ca i resbellult; Canal cercetatorubl mo-
derna, dicemfi, satuld de presinte, aruncd pri-
virea in trecutn, cu dragd se opresce assupra aces-
torh duo domnie care, abstractiune fdandil de regre-
tabilile luPte dintre frati, este pentru Romdnia a-
ceea ce fti secululd lui Ludovic allti XIV pentru
Francia; ceea ce fti domnia lui Augusta pentru
Roma; a lui Pericles pentru Athena: i, cu tOte a-
ceste, s'a scrissii atatti de pucinti de catre Romani
assupra acestei epoce, inceputuld civilisatiunii mo-
derne a Romniel, cliorele desceptarii sllet Ati
(bird si'n acsta ascepta-vomil pe strdini s vind a ne
lua pe d'mainte, de nu ne va fi i luath, und Paul
d'Allepo I altii? Adevrulh clicemti ud natiune
care ascOpt d. totulti numai de la strdini, si nu face
nimica pentru dnsa, prin dam, de mama stri-
nuhii va peri!
Nu scimii care este indemnulti i, mai cu deose-
birei argumentuld, pe care se intemeiazd unii din

www.dacoromanica.ro
4.

istoriografii vechi, intre carT cu durere, i'n primula


rangti, trebue s numeramti pe principele istorica
Dimitrie Cantemir(1), i a1iT dintre publicistii no-
stri contimpurani, precum d. C. Negruzzi, (si chiar
erudituld d. Coglnicenu) de a pronumi pe dom-
nula Vasile Lupulti de Epiriotil. d' Albanesulii,(2) In-
tallegema mania si tinta straini1orii(3) de a attribui
strainilorti ori-ce virtute, ori-ce bine, ori-ce fapta
fruno5sa se facea i s'a facutil de cine-va din n-
multi i osulti romanesctl; dr pe Romani, calla
o facti ac,sta, mIrturimil ca nuLi pricepeniti nic
de- cum j Afar& de acsta, numele si familia, fap-
tele, aspiratiunile, shntimentele, credintele, defectele,
in tine totulti este romauti in Vasile Lupulti. Negres'itil
Ca nisce autoritati romane, ca acelle pe earl' le-amii
citatii, vorti fi avOndu intru acsta cuvintele lord; noi
insa nevrendil a abdica, en una cu duo, propria con-
vinqiune ce avernti de romanitatea lui Vasile vo-
dg, nu numai ca nu le cunnscemil argumentele, cad
nu le a divulgatti niT unulti din dumnelord; dr aflarnti
pe Vasilie Lapulli servindil in celle *mai inahe func-
Iiuni alle eStatului, muitti inainte de a adjunge la
vrednicia domnsca. i apoi cine nu cumnisce ura
cea inverstmata ce colcaia in terra' contra Greci -
lord, nu cu mai multi"' de catti cu unil annii ina-

(1) In descriered, ifoldouPi capal,... Despre allegerea Dontailorti.


(2) In Picatele tineretelnru%
(3) Cilletoria Arch ilni patriared 211carie, scriss I de Arvhidiaco-
nald s'ed Paul.--A.cesta mai commite erOr3a d'a i 3, cd majoritbtea
locuitorilord Moldovel i Valachiel, stint Great. Ei bine, trebue sr-la
credemd p3 cuvaatd? (Vetli 9, din descriptiunea sa).

www.dacoromanica.ro
5.

intea numiril 1u Vasile Lupulfi? (Vecll domnia 1u1


Alessandru Iliait). Cine nu cunnsce elocintea des-
criere ce face Miron Costin(1) despre rescularea
g1Ote1orit, sub Alessandru I1iaill, resculare ce se
potoll numai prin ucciderea ministrului grecti Bap-
tista Velele i isgonirea Grecilorii din terra? Va-
sile Lupu, era capult, era suffletulti miccaril. Rtt6,
in adev'ert, ee clice cronica: Vecl'endti boeri cu a-
devratt urclit/ peirea lord de Alessandru voda,
,ca cent' ce se innca se apnea de sabie cu maim,
OA; s'at vorbitii cu totiI de au datli scire Verrei,
care herbndu in greutali i in netocmele, pr6
lesne s'aii pornitii, ci nu numai curtea, ci ci te-
,,ranimea, ci atata multime s'au string" din tote
parti1e. CAM nu incfipea in Orel ci umpluse 10-
culti pe sub Miroslava pretutindenea strigAndn' pe
Greci de prin t6te ulitele. , . Vasile Lupuld vor-
niculli era capii totorii lucrurilorti acestora.
Deca all nabucitt terra all mersti de ail spusil
domnielaceea, cum s'ai1 rdicatii terra ci striga pc
,Greci; all respunsii Alessandru Voda: dca se ra-
dica, pe Grecl, pe nimeni se radica.
Ei bine, intrebanyil incfi-ua-datfi,, Vasile Lupulti
era grecii, at1 romfintii? De era greet, cuni s'a res-

--
culatii ellti in contra Greci1orh? De nu era rom'aml
cum a tinutii cu Romanii, cu glOta? Din dilema a-
cOsta nu putemt eci.
De s'al luatti autoril nostri moderni, dupe nds-
(1) Letopisipi1e, torn. I. pag. 264,

www.dacoromanica.ro
6.

cocirea 1u Cantemir, au greitu, cad greitit tra


nsui Cantemir, i tt pentru ce:
In scrisgirea Moldovei, capitulula despre Ailegerea
Domnilorii, eruditult principe, se esprime ast-fehl
la Nr. 47:
Jasilie I de la Epirri, sri Albania, carele se,
chiama Luptdii, insa la ungere ati dobenditii numele
acesta."
Cum aa pututa dobendi, Vasile Lupula , a-
cestti nume abia la ungere, candit noi 611a ga-
sim ti citatti in cronice, totii i tocmai sub vechiula
i de top' scintula lui nume: Vasile Lupulli vorni-
culfi, mato mai 'naihte (1a fi domna: cella pucina
cu cinci domnie inaintea lui?
In adevra, inainte de Vasile Lupulti art dom-
nth peste Moldova: 1 Miron Baruovski von., a 2-a
domnia i in data Moisi I. a 2 -a domnia(1633); 2 Ales-
sandra V a 2-a domnia (1631); 3 Moisi I Movila
(1630); 4 Alessandru V, antia domnia (1630).
Ceva mai multii: noi &karat menVonandu-se nu-
mele lui Vasile Lupulti, retrogradindit, adica suinda
cursulri istoriei, 01)6 i'n acstrt de pre urma dom-
nig, ce amit citatri: a ml Alessandru V, (prima
domnia). (1)
Ceva i mal multa: Lupulil, vorniculii este ci-

(1) Letopisitile, toro. I, peg. 263: rCuin a venitil veste de dont-


,,nia 1u Alessandru vodi . . . . seiinda-1 hirea cu totii a aceetui
doronil, indat art pureesil &mates boeriloril la Cinrigrsd en jallia
rla irnpr4ie. . . Lupul Kane vorniculit, cc aft fostii mai pe urntd
rtti demand, etc. an puree:et la Ciarigradd en. . . etc. . .

www.dacoromanica.ro
7.

tad ca boerd neaosii rominit,avndit mosiele sl-


le in lrr, i fAcAndil serviciele slle Statulul,in-
teunit suretd ailti lui Miron Barnovski, Movild,
Voevodil, de la 23 Fevruariii 1627, adicii cu dp-
te anni inainte d'a deveni domnit.(1)
Assemene llii gsimd pomenitit intermit ispisoct
allii luI Moisi Movild Voevodit, cu data 23 Martid
1631, in acesti torment: fi urm6zci eredinta
boerului LupuiI, marelui vornicii allu terrei de
mad, etc.(2).
Numele nu este pusit nici la unulii din consilia-
ril domnului, ci nurnal pronumele i boeria, adici
dregtoria. In fine, llit mai gAsinati citatra, tad
assemene, intermit act(' de mdrturid, alld pope! Pa-
vel din judetult Agiudului, cu data de la 1631.
MArturia acsta, este facutd inaintea sfatului dom-
nesca, intre a-i cdruia membri era si Lupuld, a cum
ca vornicil Verret de josii.(3).
Asa dr, basindu-ne pe monumenfele aceste, pu-
emit clice: tt ce rea istorid facemii noi, tinn-
du-ne in stravechiult hogasii alld rutinei: A
pissd unulii, sl clicemit top. A gresiti), unuld s.
gresimii top'. Oele inca sard, sirmanele! una
dupe alta, fie si'n produscd. Dre" sd maI

(1) Uricarulti d. Teodor Codresco, tom. V pag. 3"5. In acestii


Buret-5, Lupulil este numitil de vorlin Credinciosuld i cinstita boeruld
nostru Lupuld vel-verniczi (1627).
(2) Uricarul, tom. II, parinea 50.
(3) Archiva istorica a RomAnia, redigiaa de d. B. P. Ildjdgil
torn. I, part. I, paginea 106, documentuld Nr. 147.

www.dacoromanica.ro
8.

scruthutti, sti, mai cercetamii?pace gratate! Crede


i nu cerceta, ftulli met. . . .
Oell multfi, am put .admite s ni se clic cl
Vasile Lupulfi fit arbdncuiii, fit romnii din Anova -
lachia, fit macedoniant, fit intaril de peste Du-
nre; cad scimt, c Oa in Athena nu sunt de
atti sate romeinesci.
Astacli, cnclfi lumea s'a luminatti atkta, candd
deele aii gnat progresse nemarginite, 1 totu0 unit
romanfi nscutil in prejmetele GrecieY, Baron
Sina, cu greil se dti la fapte romnesci, cu
gret face ug, sc(511 romItnsca! Apol cum ne putemtl,
cum ne eramil noi inchipui, a unt Albanezfi, cit
unit arnautil, ca unit Great neao;fi, ar fi facutti pe
la 1640, pentru RominT, ceea ce flat Vasile Lu-
pult? i apoi, in care proonomasticii grecescii amtl
aflatii noi propriulti pronume de Lupu?
Una Tzucala, unit Velele Baptiste, unq Varzaru
et companie, se cunnoscii ca at fostfi Gred dupe
nume, i Greci all remasfi i'n fapte. ET bine, chiar
bunulfi simll firescit vine i precisza unii hotarit
de deosebire intre nationalitatea ce trebue s te-
presinte nisce nume ca aceste i unit nume ca aliti
lui V. Lupulti vorniculfi.
Restabilindii acesta adevril dupe noT, IAA la
prob contraria, trecemii la ua alth cestiune totii
atatil de insemnatke:
Mult1 ne volt deldima, pte, Pentru cit ant intre,
prinsil a scrie tocmaI acum despre Vasile Voda, i Ma-
teit Bassarab. Si causa incriminariY nu pte fi de del

www.dacoromanica.ro
9

desbintirile, de pre atunci dintre Munteni i Moldo-


veni, astacli uniT, mulOmitI cerului, inteunti sin-
gurti Stan. A scri domnia lui Vasile Lupult i
Mateiti Bassarab, este a desmormnta, clice-vorn, ye-
chiele nOstre patime, vechiele nOstre nefericiri; este
a frustra sentimentulti nation* ." Intrebarea este
captiOsu i ne ar pune in gndire, dna n'amit aye
convingerea, c sub narelulit faptii din 24 Ianuariti
s'ati ingropatii tote acelle patime, tote acelle desbi-
nari, tOte acelle nefericiri trecute, impreun cu se-
paratismulii, spre a nu se mai scula in veci, cei
nic mrtea ni& ne -va despdrti. In venitorifl nu
mai form'amit de Wit unit singurti poporti, precum
avant' aceeai origine, acellaitrecutti. AcOsta insa nu
trebue sane impedice a cerceta comrnuna nOstrA isto-
ri acellil testamentti, precum o numesce
Caramzin, rasatii de catre stritmoi strithepoti-
loru , ca a le servsca, de alnalcire timpului pre-
sinte i de povquire timpului venitoriti.
SI nu se scaudaliseze nimeni: N'amit venial sa
stricAmti biserica sante! uniri, ci sa o intitrimit pre
ea. Arr'eltandii cine-va sflierile dintre frail i tris-
tele consecinte ce resulta de la elle, nu se chiamil
a sapa grpa Uniril, ci mai vertosti intarimit Unirea.
IncA-ua-datg, 0, nu se sparie nimeni. Suntemil
fericip a face parte din u'd generatiune anti carei
creP este Unirea, care a luptatit pentru Unire,
care nu va aye raOunea d'a mai trai unit minutit
farii Unirel . . . Unirea este singurulti talisman%
singura conditiune sub care poporulti romanli p6-
2
www.dacoromanica.ro
10

te aye uA essistintA respectaliile in linia poprelorti


viue i libere.
BlAstematil sa fie acellA ce cugetA, mAcar, de
ra in contra Unirii.
Dr:
A nu sci ce s'a intAmplatii inainte de a te fi
nAscutti, clice Cicerone, este ca i calla aT fi ne-
,,contenit pruncti; ccL ce este vhsta omuluT, deca
memoria faptelorti nstre nu s'ar uni cu vcu-
rile celle de mai 'nainte ?
Istoria este una i nedespArtitA. Ea este rece ea
ghieco, implacabile ca granitult ; faptele ce rela-
tza", essistA si nu se potti nega. Sunt fapte de-
hnite. Trebue sA scimg ce s'a fAcutA inainte de
noi, tie bine, fie rt. Trebue sA le scimii i sa tra-
gemii de acollo invOtAmntele ce logica cea sAn6-
tsA ne va dicta.
Nu.. SA: nu ne sfiim a cerceta, a studia epoca
lui Vasile Lupia, precum nu .trebue s ne stin-
gherimit de a studia, cerceta i scri istoria 10 Ma- .

theiti Bassarab, chci amnduoi suutil R omani. amen-


duoi suntt glorie alle RomAnieT, alle acei RomAnie,ce cu
adjutoriulti SAntului, este una i in etern'ii nedespeir-
fit. Candi' frica meschinA a unel desbinArifatale, ce
nu mai are cuvCntulA de a fi, ne ar propri de la
acestA lucru, de ce nu ne ar popri si de la lucrubi
istoriei 10 Stefan cella mare i a lui Michael
Vitzula, caci, din nefericire, unulA a bAtutti pe Mun-
teni i altuld pe Moldoveni? Dr, cine nu scie el
i Matheit, ca i Vasile LupulA., voiail sA realiseze, .

www.dacoromanica.ro
11.

de p.e atuncT, cu sabia, ceea ce abia s'a realisatti


acum pe calea pacii.? i apol, Ita Ham', nu s'ati 134-
tutil cu ItalianT, Gred cu Greet, Germani cu Ger-
maul, in timpil trecutl? ET bine, urmz5, de acollo
c Italiaiiil, ca GreeiT cii Germanif, sii no'sf mai
studieze istoria trecutului lord, numai pentru e.
fatalitatea voisse, ca sabia taliank grd., germang,
sa verse singe italienescg, greceseti, germang?
SI ne ocupamil dr6, de istoria nstra trecuta, Mr&
preventiuni, firit temere. Ui natiune care n'are istoria,
n'are essistentl, n'are venitorig. Si cgutimil numal a
deplini conditiunde ce impune Lucian in asseme-
ni casuri. Pe linga alto cualitatf. eil vr ea istoricula
sa fi eliberti de frici i ambitiune, neapropiatil de-
mita sti amenintare; si spuna adevrulg. fara
si amarire; sa fie dreptti Mn as prime, cen-
sorti fan' otarire i farA clevetire. Eng 'lii vr
fin spiritil de partita, fin privire catre opiniunea
timpuluf sg i ne seriindg de dig pentru stims
Omenilord cu drepti judecati i pentru lauda vi-
_itorirnif. Asa dr, adeveruld mai pe susd de tote,
A ini4tura adeve'rulii din istoriei, a dissti Polyb .
eest a sc6te ochii und fete fruna6se.
Amti lissu ca nu vedemii temeiulti dupe care se
desbraca pe natiunea romini de una din cello in -
tig ceiebritafi politice alle ef, nsusindg fapte roma"-
tiescI unuf striinti; mantinenig idea. In adevrd candti,
sub domnia lul Alessandru lliaifl , boerif, spitriatT
de firea cea rea a acestuf Domng, se otarisse a tit-
mite ua deputatiune la POrta Otomani, spre a o

www.dacoromanica.ro
J.21.

inform de greut4ile terrei, Vasile Lupulti, era n-


nun din boerii fruntai, ce a plinitfl sarcina aces-
ta impreuna cu Cehan Vornicula, Savin Hatma-
nulti, Costin Postelnicult, Urechia Spatarulti, Mt-
huit Visternicula, Furtuna Comisula, Baota Lo-
gofetulti i alp boeri. Numerula lora se radica O-
ne la 80 capete, numai din boeri, fara alta g16-
ta i capetenie de terra.. Cana Alessandru Iliaia,
oblicl nemultamirea boerilorn, i se otari sa omere
pe mai multi din capetele lorti, Vasile Lupula fa
cella anteiti care fit inscrissa pe lista funebra. Cel-
l-alp au fostii Cehan Vornicula, Sabin Hatma-
lult, Buhuot. Visterniculti i Urechi Spatarulti.
Cana res cela se dede pe facia, canda armaii
gletele luara armele spre a isgoni pe Iliaiti Voda
i pe Grecii ce venisera din Constantinopole pe linga
densulti, Vasile Lupulti era capii totortt acesto-
ra. Nada s'a mntuita Moldova de tiranulti
IIiaitt i de suitaril JuT, i candii ea simp nevoia de,
a-Idaunul Domnitromdnii, care se vindece ranele tre-
cutului, sa realiseze imbunetatirile cerute de pre-
sinte, i sa infiinteze sperantele viitoriului, ea in-
-terse ochii spre Vasilie Lztpulii Vorniculi. i stri-
gara top:sa ne hie D omna Lupulti Vasile Vorni-
culd, insa'i da i legature cu tocmall ce va lua din
terra, ce se lega pentru dari atunci la acellit al-
lessil; ere mai multa sa nu iea din terra. Ce acelle
legature vedendit Lupulti Vasile Vorniculti, oft ca
vedea pe re-cap din capete cA tragil spre Bar,.
,,novsky Vod'a, n'a priimitil domnia intru acea datg,

www.dacoromanica.ro
13

a statutti i ell(' la sfatula acella, sii trAmitA


,,in Orra leesca la Barnovsky Vod s vina re
la scaunula domniei(1)."
Deputatiunea tramisa a duce corona lui Bar-
novsky, fiat gasitil la Ustia, una tergii in Po- ,

Ionia, nu departe de Nistru, la cate-va sate,


pe care le cumperase end i unde petrecea de la
anteia lui mazilii. Barnovsky a priimita cu mare
bucurii, 1 indata a venita in terra, incependa a
se gati de calea Constantinopolel" spre dobendirea
investituref. Spund annalele cii, mai'nainte de par-
cesula lul Barnovsky din Ustia, una Polona me-
gieWt aliti laY, lIui sfatuia sa nu mrga, sa nu se
puni in curnpena, arr6ttandu-Y lunic6sele lucruri
ate domniei Moldovel sub imperatia paganilore.
Ere. Barnovsky Voda sa, fi respunse Polonului: dul-
ce este domnia din Moldova! Polonulti replica: de-
re' i obedele turcescl" inca grele sunt. i tome
aa s'a nemerita.
_Este peste puting a face sa asculte de dreptuliE
cuvatii aceia cart qi-ccii adoptatii ung sistemii
de cugetare c nformd cu interessele loric(1).
Turcit nu voiaii sii dea investitura hiT Barnovsky
Yob', pene nu va veni in Constantinopole. Adeve-
ratula lora scopti era de a-lit prinde la man& i
a-la uccide, pentru prepusula in care caclusse, Ca, era
partinitoria Polonilora, in a carora terra i pribegisse
dupe anteia mazilii. Era unti obiceia imbetranitil

(1) Miron Costin, in Letopisite; tom 1 paginea 2t6.

www.dacoromanica.ro
14

consAntitii, ca toti Domnil mazill sg se du-


di la Constantinopole, de mai erati credinciosi
.
Porta% Si nu at'ta credinta i impingea, pe u-
nil. la acsta, ci mai multi speranta unel viitOre
schimbAri a norocului. Un Domnt occupa scaunult
eke de trel si patru ori, dca scia sa pun bine
in practicti, proverbulti fanariott care-111 consulta: a
sdruta metna pe care nu o put6 musca. Barnovsky
Vodb," nu s'a tillutu tocmai de obieeiulii acesta, si
pentru aceea, capult lul a cadutt. cad elI l'a dussii
1 l'a pusti sub satirulti bostangiului.
Purce-s'a Barnovsky VodA la Constantinopole cu
u6, multime boerl i fruntasi de al Ierrei, preop,.
calugheri, mosneni. Sosindii boeril i glta de
terra in Constantinopole, VizirulU ia spiiriatti si'l
a invetatil sA, nu strige, sa nu ceed de Demnt pe
Barnovsky, ci s, tad, si sa, ascepte punerea la Ca-
le a imperatului. In alt-feliii vort pune in pe-
riculti lillele lul Barnovsky. Insa aY nostri, pre-
suppunendil c Vizirulti este adjunsii de cine-va cu
dame, totti-d'a-una striga i da revap Vizirulul,
spunendu-I netcd4 cg nu priimescii pe altuld de
Domnti, IL% numal pe Barnovsky. Si. se puneatl a-
poi cu gltele la locuri de unde-i putea ved en-
susT Sultanulti. Aceea, clice cronica, ci pirele lui
Vasile Lupuli Vorniculi, ai meincatii capulit lui
Barnovsky. In adeverti, Barnovsky era recomman-

(I) Clement XIV.

www.dacoromanica.ro
15

data pretutindene de filo-polonula cella mai infla-


anti],
Voia Sultanului era d'a uccide, impreunA cu Bar-
novsky, pe tol ceice venisse din terra, cu deasulti,
ins Muftiulti s'a impotrivita, libernda acsta fe-
ta: Ce'i vinovatii glta? capulit th; se perfld.
se vorii, potoli gltele. Intr'una din chile, Bar
novsky fa scosa din temnita pe pica d'inaintea
Divanului, i. sub ochii 6nsusi af Sultanului, care
privia prin ferstra", ia titiatfl eapulti. . .
ijO, sml de boeri erail inchisi, asceptandu si a-
ceasi srte, din rninutu in minuta. 151 alta ctii
de boeri mai midi si Omenii glotasi, spimntati de
grija mortii, ati petrecuta cAte-va chile de grOzti,
ascunsi prin tote unghiurile.
Miron Costin Cronicarula, ne relatOza mai mul-
te senine ce s'aa tOmplata in Constantinopole dupe
peirea lui Barnovsky-Voda. Asa una calla alla
lui Barnovsky, duandu-lti la grajdurile impOratesci
dupe thiarea stapnului s, s'a triintitii la pamOnta
i pe locti a murita.
Fapta repetatti si in relatiunile ce tratza de ta,-
iarea lui Grigorie Ghica-Vod, in Iassy 1774.
A dun nOpte ati arsti cAte-va miie de case in
Constantinopole, pentru ca seinge nevinovatii se ver-
sasse."
SA fie acOsta unti eresa popnlara ?
In tota casulti,Barnovski-Voda, fussesse und omit
fOrte trufasiti, la porta m6ndru, (la la Anima forte
dreptti, blnda, religiosa i ne-lacontd.

www.dacoromanica.ro
16

Cei-l.alii boieri l rneni de trrA, mersi cu cal-


niculfl Barnosvky in Constantinopole, furd liberati a
trea di dupe astrucatu1 lul Barnovsky.
Intre boierii ce plecasse la Constantinopole era i
Vasile Lupulfi Vorniculti. Dr ellfi simindii c
multi sfatuia pe Barnovsky sa-la ombre, s'a intorsti
inapoi, dianda lui Barnovsky: cd-lfi voril galcevi
,Grecii, perdru viola ce a Ricutrk Grecilorii la
scosult lui Alessandru-Vodd din seaunfi.
In urmd, dupe sfatul lui Matheifi-Vodd totil a
rdpeditfi Barnovsky salt' intOrcd, (161.6 nu l'a pututil
adjunge. Rae" cum destinuTh Uri p'estrd, pentrii
sui pe trona si a-la face organa de marl lucruri.
Trupulg lui Barnovski a jdcutii dupe tiliare, pAn6
in-de-srd inaintea Curtil imp6ratesci; apol, cu voia
Vizieului, Pa Matti Costin Postelnicula, unulti din
boeril Moldoveni ce venisse cu densulfi. si Pa in -
gropatfi iniptea, ingraba, la patriaichil Cu timpulfi,
sele i s'at addussfi iu terra totti de cdtre Vasile
Lupulfi(1).

(1; Vi lj testamentnIti acestui eainien Dornnii in Archiva istoried.


a Roman ei tomuld I. Firten II, pag. 1h7-192 : Ed iiindn oC1111118. in
mank pkganilord, dice Barnovsky, de buna-voia men, venitil in ma-
na lora de arridgmile si ins liciunile lorn, i md scdsF a din odihna
7,mea cep bunk, si cum cunnoscealun i vrdeninn toemelile pilgduesei.
7,mal multd aveamil ndd.jde de mOrte de clad de vita, i intr'acelasi
mita, cum se code in putt:mild nostru, cum mi a fostfi voia mea,
chipd mestesugira eu nidngilierile lord de nici case nu nil-am toe-
cri de mi s'ar prilegi aici Ore si veri-urt mOrte, sk se ode pe ce toc-
mdlit ar fi remasil coon ndstrily ce nicl und lucru statornicii team
ficufil o'd fie ir &tea nostrii en hoduag,,, pentrn cati cd, nici oil n'am
avutts acdsti nkdejde, OA fin astficil inteacdetii nevoid., etc.

www.dacoromanica.ro
17

Ar trebui cine-va, sci invete ce, mai multd in-


grijire mestefuguld de a trdi cu cei rel.
In pucine cuvinte, Vasile Lupulti vorniculd se
fAcii Domml.
Sd, facemu d'ud-cam-dat cunnoscintd mai a-
propiatti cu acstd tigurd insemnatd din istori% nOs-
'tea, cad' ostenla nu ne va fi in desertti i multe
de tke a sd avemil a face cu dnsa. In currndii
vomti veni si la Matheiii-vodd.
A descri venerabilea demnitate a Domnului ,
cunnoscintele slle, escellinta bunului ski siTniti,
athinca sa tamiliaritate cu autorii vechi i mo -
77

aerni, p5gani, crestrn i chiar turd, bravura si


abrlitatea s militariL va intrece puterile pri eperil
omenesci. Adevruld e, cd end a adjunsti pe an-
ticii imperati ai Greciei, ba '1 a si intrecutli, caci
perfectiunile selle sunt celebrate in Oat lumea
imbe1sugata-1 generositate i fapte strelucite sunt bine
cunnoscute, nu numal patriarchilort i mitropoliti-
lort, preotilorri, cAlughrilord i laicilorii. in biserice
si in monastiri; ci chiar agalele neguttori i alti
Tura chiar dervisii i meseriasii averth obiceiti de
a jura pe capulti lui. Cu -bite astea, eliti Iii mai
tott-d'a-una, si este inca und obiectil de urd pen-
tru ei, i e cu neputinta ca sti, se pta apra i
mantine in stapnirea Domniei. Precurn font dissii,
, ilia cunnoscea tOt lumea. Impratii i boerii mos-
coviV, se lauda de priimirea unei scrissori de la
,,ell, i o plimba prin mane cu cea mai ma-
re veneratiune, ceea ce este ua urmare a repu-

www.dacoromanica.ro
11

tatiunil ce'sY facusse c iubesce frirte niulth bisse-


ricele i monastirile, i e milostivu pentru top'.
Regele si boeril poloni ll stimzd d'assemene.
Kmielnitzcki allil Cozaciloril i'a luata fta. Ha-
nulti si 'Mara' 6llti iubescti peste smit. Impera-
toriulti nemtescil, Regele Ungariel i Venetianii, 61
sunt nu mai pucinti pr6 affectuost Ell tiptiri in
timpulti sfl unti mare numerft de 64 bisericesci,
manualuri de devotiune i commentarie, 6r6 pentru
poporuld WI in Moldova opere in limba rometnei.
Mai' 'nainte, poporuld cetia rugAciunile numai in
limba serbA, rucla cu acea. russscl, Cad in Bul-
garia. in Serbia, in Terra-RomtinescO, in Moldo-
va, apoi la Cozaci i 1360 in Moskva, se citesce
totti serbesce, limba in care sunt scrisse tOte car-
tile lorn bisericesci. Dr6 limba Muntenilort si a
Moldovenilorti, fiinclii acea romana, ei citescti ser-
besce, fOrtt a intellege. Pentru acestti temeiti, Dom-
nulti zidi lingd monastirea sa, unti mare collegiti
romnescil de ptr i public& Carp in limba ro-
mAng(1)
Aceste sunt trsurele caracteriului hiT Vasile Lu-
puln Vodii, trasse, nu de noi, ci de unti strinti im-
partiale care a studiatti pe gloriosulti voevodti de a-
prOpe si a ascultatti fama luI de departe.

(1) Cligloria Arehidiaeonului Paulii de Alb-po, prin Moldova kti


Trra-Ronfitnseit, intoffkindil pe Maearie patriareulii Antioehiel,
1650-16b0.Vefli Archiva ietoriees a Romeiniei. tomu; 1 partea 2-a
pag. 69.ll

www.dacoromanica.ro
19

IL

Fericit fii domnia lui Vasile Voda pentra bi -


nele , belsugulii i averea ce isvora din t6te par-
tilef pne" nu se avnta in acellti resbellti neferi-
citti care a fosta causa peiril lui, i isvorulti ata.-
tora rele pentru Romania intrga.
Sprijinula cella mai mare ce a avutil in cap6-
tarea tronului a fostit pe lingra alT demnitari at
Portei, Abaza, pasa Silistriei, neamiculii neimpilcatti
aIl lui Moise-Voda, predecessorele 1u Vasile Lu-
pultt.
Cea mai Santa datoria, a sa, dupe intOrcerea
in trra i suirea pe scaunii, a fostli de a se
arrtta multamitorti catre famillia predecessore-
lui ski. de si Moise Movith, inca pre callea Con-
stantinopolei fiindti, a ordonatti s princla pe Va-
sile Vornicu, ceea ce insa nu s'a realisata. pentru
ca Vasile Lupula a fugitti din Iassy, a stata tu-
pilatti prin padure cate-va 1i11e, i apoi, prin Va-
lachia, a trecutit la Constantinopole, stravestitil in
portil de negqatoriti. Cu tote aceste, dupe veni-
rea luT Moise Voda nu s'a facutti nici 'unit rOti
easel' lui Lupu Vasile Vornicu. Din contra, tOta,
fanlilia lui at fostti trattata cu omenia. Pentru a-
ceea i Vasile Lupulti, ca Domnri, inch' in Constan-
tinopole fiindt, scrisse ua carte de mulOmire Domnu-
lui mazilti si-i lassa deplina libertate de a se duce
ori-unde ar vroi, fad, nici ua grij i superare des-
pre nime. In aceeasi scriss6re sfatuesce sa nu

www.dacoromanica.ro
20

villa in Constantinopole pentru multele datorie ce


ave, rugandu-la siti nu banusca cad s'a intmplatil
schimbarea domniel, atarndndii ro'nduau _Domni-
lorg de la Dumn,edeii, fard care, nu este domnid.
Virtutea e nz6'ssura rnariri unui omit, i, cu
deosebire, a unui principe.
Antiulti lucru la care se &di nuoulti Domnii,
dupe intronarea sa, fi uvurarea poporului de gre-
lele dari care 611ti ape'ssa. Dc aceea a induplecatti
pe Prta Ottomana a nu cere tributulti trei anni,
i dupe trei anni a-lti priimi totti, d'ua-data. Sc-
se pe Turcii ce aveati datorie in .trra, peste otare,
ca s nu supere pe Omeni. In acesta restimpii,
Vasile voda conteni cu luxulti, adica nu mai purta
blana de &boll., ci numai de hulpi. La curtea dom-
ascii nu se manca pe di de catti ul merta de
pane, duoi herbed vi n ialovitti. Mai multti de
duoi galbeni pe cli nu se cheltuia. A facutti caqi de
slobozenid in tAit -rra vi nimica de la nimene n'a
luatti pn ce nu s'ail implinitti acei trei anni.
Pentru ca sa intellegemti care furl , in realitate, e-
fectele ce ati pututti sa aibe acCsta, messurii uvu-
ratre a dui Vasile voda, sa aruncanta ua ochire
rapede peste sistemulti de dart contimporane aces-
tul mare domnitorti.
In timpii primitivi ai fundarii Statelorti mistre,
Vistieria se alimenta mai multti, i putemti dice, chiar
numai din veniturile domenuriloril St tulu rra
intrga fiindti unu intinsti domenii, din care Domnil
fame' 1iberalit4T 'boeri1rfl, daruindu-le movie i

www.dacoromanica.ro
21

sate, dupe vitezia fie-caruia.(1) Cu timpulti, num6-,


rula boerilora immultindu-se, all danielorii se in-
multia de assemene, i adjunsesse acuma de nu era
familil boersca care sa nu possede cate-ua part-
cica din aceste dornenie. In proporliune scadeati ye-
niturile domniei. Pentru a ceea, s'a despartitti, de
la unit timpa, casa privatci a Domnului de cassapu-
blicci a Statulul, poprindii pe socotla curtil tote
oraele i trgurile din Moldova, impreuna cu 12
sate de pe aprOpe. De assemene ocnele, vamele
i cleciuiala oelorii, a ramatorilorii i a stupilorii de
pe la erranI i mazili: Boeril erati in totti-d'a-
una scutiti de (BA T6te celle alte .veniturf le
ait lassatti pe sma Statului. Elle se compuneati din
aceste elemente: Fie-care cass Orransca plata fu-
(1) Spre a ne face rig idea despre moduld oi estrerna liberalitata
alle acestord danuiri, care sleiad Vistieria i inghitiad, vddendi en o-
ehil , domeniuld publicd, punemii sub ochii lectorilorui urmatoriuld
chrisovil dad./ de Stefan Vv. cellii Mare, hi Teodor Cantemir, strd-
iuouIi principelui istoricii Dimitrie Cantemir, canna datorimd ipipn-
blicitatea a cestui documentii:
Sandi-ha Teodor Cantemir parcalabuld de la Chilia i de la Smil
s'ail arratatti intrn apbrarea aeestord cetalt ea ua sluga credinciosa
oi ca und ostaoil vitdzit allii crucii lui Christos, impotriva navgli-
rilord Turcesci i Tataresei; insii pe urma, cu voia lui Dumneded,
pustiindil oi mmdi Turcii tote locurile aceste, i elld prin puterea
lord fiindit silitli ca sa'oi parasesca mooiele parintesel, care ail fostd
daruite moplui oi stramooului sad, de don3nif carii ail fostd mai
'nainte de noi, pentru slujbele lord celle credincdse; pentrn aceea
din mila pi din dragostea crestinesca, darnimit mai sued numitului
Teodor Cantemir, trel sate in tinutuld Filciilorii eu trite alle lord,
padure, efimpii, ape oi pescarie; i end facemd mai mare pest,- totil
codruld Tigheciulni, ci cdpitand mare peste ciilarimea de Tigheciii;
(care era pe atuncea la optit mil de iimeni, precum arritta istori-
cii.)" (Deserierea Moldovei de principele Dimitrie Cantemird, capi-
tali despre veniturile (rrei).

www.dacoromanica.ro
22

ma situ, iiitimpti de pace, 80 de aspre (unit led) pe


aunt. 120 in timpti de resboitt, 0 la nevoifi, maimare,
ette unit galbenti (200 aspri sti 2 lei si 20 parole).
Totalulfi summei ce se aduna din aceste dari e-
ra indestulatorti pentru intretinerea a 40,000 ostasi
moldoveni, 0 14,000 straini: Nerni, Cozaci, Serbi,
Bulgari, Albanesi i Greer.
Veniturile domnesci particularie se suiati, pe annti.
peste 900,000 de lei, afaril de deciuiala oelorti ce
se aduceati de la Campu-Lungti,deciuiala, care, du-
pe catastisele ce essistati inca, pe timpulfi principe
luT Dimitrie Cantemir, se suia la 24,000 capete.
Aceste veuituri puteati Domini sa le cheltusca dupe
placerea lorti, fara nici u'd dare de sema.
Vasile Lupulti, decretandfi scuth4e1e arreltate de
noT mai susti, nu remithe nici cea mai midi, induo-
el& despre adevrurile marturite de cronicari ,
ca, terra, in scurtti thnpti, 0-a venitti in fire. Sta-
tulti se chivernisia, sub d'ensulfi, in primii arm!, numai
din ceea ce lua din mortosapii, din gostind si din
vme. Terra se umplusse de 6ment Top' se in-
torsesse la alle lorti si se apucasse de pacinicele
lora occupatiunT. Caudti Domnulti gasi timpulfi o-
portunti, arruncl, fumaritti: ate und led de cassa.
Numal din acesta dare s'afi implinitfi tributulti CO-
tort-trei annii trecuti, mai remnendit 'anti sporfi
te 1000 pungi de ban! pe conta Vistieriei.
Nemultdmitti cu acesta mngliere ce addusse po-
porului, ellh se gndi la trattatele OrreI cu Tur-
cia i la Techiele el privilegie. Drepth aceea, a tr5,-.

www.dacoromanica.ro
23

misu la Constantinopole u soli, cumpusg din eel


mai de frunte Wimp* al' tend, ca s5, se tngu-
sd, despre strimbatatile ce suffere poporult de la
Turd si dApre reutatile ce s'ati fcutti in trfa in
contra asedmintelorti legate. Mehmed IV, a as-
cultatti cu bund-vointa, tanguirea solilorti im-
pusse datoria de a mr. schimba nimica, ci mai al-
lessti de a pdi intocmai tOte legaturele intlrite prin
eel de mannainte, imperati, inthrindu-le si ellfl
ensusi: cu Chatiserifti. Numai la punctulfi aIlfl 9-i a
flcutti schimbare adiciti a numith biri, presentulti
annuale, urcsendu la la summa de 10,000 galbeni tur-
cesci pe annti. Ere soimii i iepele cerute prin le-
gamintele de mai 'nainte le ad supprimatU(1).
(1)Legeffitulti Nicolae Costin in scrierea: Trattatele vechie ce ad
vuti Mold,)vertii cu POrta Otomand, Archive Romdascd, tom. II.
pag. 347.
Ette in ce modil se esprimi, assupra chatiserifului, d capi-
tulatiunii de la 1634, eludituld domnil Costaehe Hurmuzaki, unulil
din eel* mai venerabili juristi i litterati romni:
Trattatulii dintre Vasile Lupuld, Suveranulii Moldovei i Sulta-
nulil Mahmud IV, din 1634. Dupe rig copi scOss5, din arehivele
reAatului Poloniei de reposatuld ambe1and Balsin, pe cudui a-
eesta se afla la Varsava pe lngi regele Poniatosky.
Dail ad attribuitii acestU trattatd lui Petru Raresil, ins5. fitri
cuventil: 1 pentru c5, dupe ineredintarea ce aflftrnii in istoricii in
digeni: (Ureehia, Cantemir, Nicolae Costin), PAru Raresil a pre-
ferItil a p5riisi tronnlii de attil s primeseit prefacerile trattatului
Bogdan cerute de Sultanulil Soliman; 2. pentru ca, Sultanulil
Soliman dupe venires sa in Moldova, air intritil fari veri-ui pre-
facere trattatulfi lui BogdanU din 1511; 30 pentru e 2 cuvintele
lui Nicolae Costin nu Iussa nici uni induoelh cum cd, prefacerea
art. 9, all capitulatinnii lui Bogdand,.... adich sporirea summel de
4000 galbeni la 10,000 galbeni, i desfiintarea dftril de soimi si
yiepe a urrnatil tocrnal in epoca lui Vasile Lupulfi, i anume in
annuli-1 Anteiii and domniei lui (1634). Buletinuld fedintelorii A-
,c/undril Ad-hoc a Moldovei. Nota de la paginea I a numeralui 1-ii

www.dacoromanica.ro
94

Acsta isbnda diplomatica, de. i platita cam


scumpii de lrra, a accoperita ntimele lui Vasile
Vv. de mare gloria, pentru timpii aceia; i a do-.
veditti prin fapte, ceea ce avea de asceptatti Mol-
dovenii de la guvernula nuoului Domnt.
Bine 1 cu cumpela o incepusse Vasile vodk
macar de ar fi inchiadat'o ast-felia! Insa:
Viitoriulii stei in sinttlu lui Durnnecled

Se schilma in cate-va cuvinte, situaliunea loca-


le i laturale.
Resbelula ce sbucni intre Prta otomana 1 Sa-
hula Persiel a instil attrassii intr'acolo tota activi-
tatea armatelora turcesci; i aceste armate, n'a7
vemii trebuinla a proba, ca eraii pe atund inca
indestula de infricoate. Enstii Sultanula Murat
s'a fosta dussa la acestu resbelln cu capuliTi lul. Pa-
cea se restatornicisse in partite mistre, dupe ua mi-
ca" inlellegere ce s'a fostii iscata intre Turd i Po-
loni. Dr6 totula se impacasse.
Polonia, Moscovia, Cozacii, 'Mani i tote celle-
l-alte allaturi depre linga Marea-Negra se acufun-
dasse inteua adfinca tkere. Unit mai fericill, altil
mai nenorocill, cum da Dumneclet, dOr6 re'bda in
dnii, cad' n'aveati ce face. Vasile von, incepusse
4361.6 a domni in deplina pace. Toll locuitoril 'i
catat liniscita de trebele 1o/A Negolula infloria.
Nu aa de liniscita se arrelta orizontele 1 aes-

www.dacoromanica.ro
25

pre Ungaria, Transilvania i celle-l-alte trre sup-


puse cassei austriace. Mari invAlniAsele eraa acolo
intre Racoti i Betlem Istvanfi pentru domnia Ar-
dlului. In annula .1637, Cantemir Mrza a
occupatt, cu mai multe horde fataresci din Crima,
Eugecula Bassarabiei, aseclndu-se pe lingO Cetatea-
AIb i Kilia. Aasta se facusse lard voia Halm-
lui, eare nu privia cu ochi buni desertarea penin-
sulei slle de locuitori Pr incetulti at venita i
alT marclac1 cu Omenii lora.
Intr'atata se umphisse Bassarabia de Tatari,
era fric lui Vasile vothi, ca vora fi pr destuf
pentru a copprinde Moldova, de ar fi remasa mai
nmlt timpa acolo. Se vede c ella uitasse ceea ce
(luta, poporula, inch' i pe atunci, blstemandii pe
cei earl:
In horda tataresca
Nu scia sa vitezscl
*i mosia sa'si pazesca"
Prta a data ordine. Hanului de Crima ca, ad-
jutata de Domnii Matheia BasSarabil i Vasile Lu-
pulfi, sa nirgA i S-i isgonscO. La apropierea a-
cestorii trupe, Cantemir, inspgimentandu-se, a pA-
rsita pre ai sei, si a fugitit. la Constantinopole un-
de fa sugrumata; ere' ordele lui le aa luata Ha-
Dula cu sine la Crima.
N'apucasse bine a se intrce Domnii la scanna
cu ostirile lora, si tt ca priimesca ordine de a
duoa rA ca s se impreune cu mai multi Pasi i
sa mrg1 assupra Nogailora, carii uccisese pre duol
3.
www.dacoromanica.ro
26

Sultani de CrImil la trecktrea Nipruld. Vasile


LupulA a venitti la Cetatea-AlbA, unde se tinea consili-
ulti de resbellii, i uncle urm a a se face planulA operatiu-
nilorA. Matheiii Bassarab, presupunAndu in acstA in-
trunire, ut cursA a la1 Vasile vodA, a venitii numai
One la Foxani, i de acolea, fAcAudu-se ca, este bol-
nava, a trAmisti in loculli WI pre SpAtarulA cu os-
tile inainte. Totui 1 Vasile Lupuld in currAndil
s'a intorsA de la Cetatea -Alba; cAcI pre TtarI
impAcasse i-T pedepsisse Turcii.
Presimtirea este unti darii cerescri la omt. Fe-
rice de acella ce scie a aye in suffietult seri u urechiA,
pentru acestii glasti tainicti; cumpna yield i a
fericiril liff este de W. sutA de or1 inlAturatA. A-
tunci cAndfi vomA vorbi mai respicatfi de Matheifi
voda, vomA vedd ca presimtirea nu -1A mintia.
De se ducea la consiliulA de la Cetatea-Alba, ale-
luia era de dnsuld!
IV

Annulii 1637 a fostfi acellu annA fatale pentru


Romani, in care au isbucnitil acelle rivalitAti fratri-
cide dintre Matheiti Bassarabti i Vasile Lupubl, ce
all facutii sti curgA irdie de sange romAnescA spre
dauna intregeI natiunT, i fArA ca sl se fi pututA
adjunge, barem, dupe atAte sacrificie crude, marele
scopt, pentru care trebuia ca sA curgA irAiele de
sAnge i cAtre care, ne place a crede, c tintiafi
tote intreprinderile lui Vasile Lupulik Unireal Ana-

www.dacoromanica.ro
27

lista contimpurani nu sunt de accordii assupra u-


nui punctii, i cercetatorubl modernti cu greh eI
'Ate da socotl: dca Vasile Lupulfl voia s ad-
jung5, a occupa sit tronulii Valachiei, pentru sine,
st pentru fiiulti ski Innil. Totii ce se 'Ate clice
este a nichire de dal la acsfa epoca nu se potti
applica mai bine cuvintele nemuritoriului nostru Cro-
nicarti incaY, scrisse la annuli). 1412, allii operei
selle: Pre nmulti romanescii mai multii Pad
stricatii neintellegerea dintre dnsii si pisma
din intru care, si pe strimosil nostril Romanii eel
veal singura' i ati mincatti; apol, pisma i fala
crestiniloril din vecini, si mai vrtosti a Le:iloril
de catti neamurile celle pagine: Tatarii i Turcii;
cati de acestia lesne i pr6 usoriis'arti fi ape'ratit
Romnil, mai allessti de nu s'arii fi despcirtitii Mol-
dovenii 1 Muntenii in duo doninie, ci arii fi fostii
tofi sub unli capii intndt D6r6 des-
partindu-se Rornanil intre sine, pe Moldoveni
assupria Lesii, peMunteni Unguril, si candil si cndii,
pe Moldoveni, si Polonil si Unguril. Atunci erati
Ungurii, i Polonii; (1616 astAcli, cine? Rusii si
Nenatii. Er6, cAndt1 si cndii, Turcii si reposatii
Unguri.
Bunii nostri vecini si amid!!!
De assemene, si in timpuhl disputelorii dintre
cesti dm:4 Domni, pe catil mart pe atatii ne-
fericiti, in multe privinte, striinii, nu pucint par-
te ati luatil, nu pucitui venial au v6rsatii intetin-
da-i i adjutitnda-1, i fAcisa i dosiO, a se sfasia

www.dacoromanica.ro
28

intre sine; de sigurD, nu spre binele nostru P6rta


OtomanA inca nu privia cu ochT ri desbinArile a-
ceste producAtOrie de ruina terreIorti romAnescY. A-
ceste Orre .p6straserA inch' indestulli mduvl i sAnge
in vinele i 6sele lorii, pentru ca, la untt timptt
datt, s. pOtA oppune uA resistentl indestul4 .de se-
ris. prrele aceste, clice Miron Costin cro-
nicarult, pe atunci nu crag aa suppuse, ci intr-
'altet void, veghetd; si se temeaii Turcil s'd nu se
dea torra Moldovei in partea Leilori, cari eraii
pe acelle vremi forte tari.... ci era bucurbsii
se sfetfie aceste trre intre sine.
Pe atunci t6te affacerile de Ugh' Prta Otoma-
n1 se puneart la calle prin duo persOne: Silihtar.
Aga (proto-spatarulA Sultanulul) , 1 CAzlar- Aga
(Capult eunucilorti Haremulul). Aceste duo per-.
sOne aveail u influenta nernArginitA assupra Sul-
tanului. FavOrele lort se impArtiati intre Ambil
Domni Romani. Domnulti Moldovel,avea pe CAzlar-
Aga i pe marele Vizirt; Dommilit Arrei Munte-
nesci pe Silihtarulti. Tendintele 1u Vasile Lupultt,
de copprindere a trrei RomAnesci, era cunnoscute
Portei, i, in cAtti-va, erati. i patronate de susti nu-
miiI demnitari i Paa Silistrei, cu anti cAro-
ra concursti isbutisse a-I cApeta domnia Orrel Ro-
rnAnesei. De indatA ce Vasile vodA pusse mAna
pe firmanii a lAssatit in scaunulii Moldovel" pe fiiulii
sat IOnnti, i adunAnthi ostile de tOrrA, 1efeci i
alte stgurY, precum i unt numertt de Serbi ce
avea in simbriA, a intrata in rra MuntenOscA.

www.dacoromanica.ro
29

Matheia strinse i eflil ostirea sa compusg, de pa-


mentenT i straini, din drabanii de terra, din 'Mob.
dovenT callari, merI acollo in lfa sub poeticulti
nume de levinfi, din calarimea Lesca 1 cea
Unguresca. Cu acestia ei in intempinarea adversa-
riuluI ski: De alt parte Matheiti voda scrisse la
Perth despre invasiunea lui Vasile Lupula, despre
nedreptatea ce i se facea. Acesta din urma n'a-
pucasse a adjunge One la Rimna i fit inte'mpinatti
de unti ceauiti imperatesch cu ordinulti Sultanultn:
ca sa se interca inclertti. In acellaVi timpti so-
sescti i IA parte din ostirile muntenesci. Acesta
era, in adevrti, ordinulti cella mai tare, ung cy-
cling vig. Vasile Lupulti bath retragerea. Ast-felia
A'nteia parte a acestei fatale espeditiunI se termina
numal cu u mica hartia de avans i arrire guarde.
Feresce-ne Dnme deresbellulg cellg dintrenoil.
V.

Persecutiunea noroculul n'a decuragiata pe Vasi-


lie Lupulti. Se intmida, desse off, cti multi sa pu-
na tot atata energia i perseverinta in MI catA
pune in bine; cu atatti maT multa canda este or-
bita de patima. In adeverti, chnda omulti ar fi pusti
pentru bine atata si1iu, pe catti a pusil pentra
ra, nmula omenescii ar fi multi] maT departe, 1
n'ar ave de reparata atatea bree in ordinea so-
ciale, de vindecata atatea rane. Patima gloriei i a

www.dacoromanica.ro
30

domnirii este cea mai predomivante din bite pati-


mele; sd nu se spurce cineva la dnsa.
Spre a asecla pe fliuth sti Innii in domnia Threl-
muntenesci fr vOrsare de sdnge, Vasile Lupulti, vrit
sd, aibe recursti la surprindere. Se si intellesse dr6-
de mai 'nainte cu Mohamed, Pasa Silistrei. Acesta
'1 intinde n cursd lui Matheiti, invitAndu-ld a se
duce la Tulcea, pe dna Pasa provclutn cu puterl
superiori, va pune mana pe dnsulti. De altd par-
te, Vasile vocla, inaintd la Silistra pe pretendin-
tele tronului mantenescli, premersti de Post. Enachi
Catargiu, insdrcinatti a pregAti terrenulti si a usura
calea trattatiunilorti, 0116 la venirea acestui preten-
dinte Acollo, atargiulti a siintitti schimbate lu-
crurile. Pasa de Silistra priimisse ordint secretti de
la P6rtd, ca indat ce va pune mna pe Ithind To-
dd. fecioruldlui Vasile vodd, s&-lti pun& in lanturi
si se-le trdmitA la Constantinopole. Catargiu ati
prevenitti pe boerii ce erati en pretendintele la unti
satti aprpe de Silistra, i indatd s'ati intorsti cu
totii in trrd.
Vasile Lupulti, de si rusinatti , nu-si perdtt
cumpOtulti. Ellti fighdul lui Mohamed allti Si-
listrel 50000 lei si Portei u insemndtcire sporire
de tributti, clOrd 611ti vord adjuta in adjungerea pla-
nurilord selle. Turculti, biruitd de lhcomia aurului,
da, ordine Jul Racoti, Voda anti Ardlului, de a re-
fusa lui Matheiti ori-ce asyld pe ptininturile selle;
invitd pe regele Poloniei a-i retrage sprijinulti ski
in casulti de a se arretta rebellti ordinului Sultana-

www.dacoromanica.ro
31

lui. Apoi trdmite 6nsus1 lui Matheiti unti ceaush pur-


ttorti acestorti cuvinte: , nu uita, beiule, cd, este o-
biceiti de a se schimba pe Domnii Yalachiei la fie-
care tra, anni; tt6 cd de candd domnesci tu sunt
cinci anni. Grbesce de a te retrage, de nu vo
esci a-ti attrage mdnia Sultanului.
[illocuUiceili mai lesne de a intrce inapoi oca-
ra, disse Solon, este de a nu'ti adduce aminte de dnsa.
Matheiti nu se injosi nici mdcar a respunde la a cestti
messagiti insolente si se pregIti la ud impotrivire infri-
cosatd. Si mdrtia acsta, trebuia s o arrtte,
putea s o arrtte, del' in terra, era ud armaki
gata a face facia' orl,carei eventualitaiti. . . Er in
dosulu armatel sta poporulti intregz1 poporulti care
iubia pe Domnti pentru ca, era popularti si de bine
voitorti gltelorti; poporuld carele era deprinsti
cu mcinuirea armelorii, ca cu a lingurei de la gull.
Era pe atunci fericitulti timpt, candti toti ro-
manulii era ostjai, precum astdi totti Serbulti este
ostenti. Si cu unti poporti inarrnatii nu se jOcd eine-
va, ci terguesce. Turcil o sciad acsta, alte-dAti,
mai bine de cdtil noi!. . . . Au bon entencleur sa-
tut. . .
Mai 'nainte insd de a incerca srtea armelorti, ei
pentru a mdrturi Portei bilgarea de semd ce dede
conlmunicatiunii selle, Matheiti o prevenl, printr'unti
trdmisti allti sea cd, credinciosti legdmintelord selie,
ellh nu 'Ate depune unti guvernti pe carelti tin e,
DU din gratia Sultanului, ci din mila lui Dumnecleli
fi vointa nationale; ca, in toth casulti, nu-lii va pdxdsi

www.dacoromanica.ro
32

in mauele rivalului ski; dre' ch, dca iste vorba de


bani, este si ell gata a plai tributulti fighduith de
Vasile Lupulti, cad' banI avea tau atiu atti gi glOn-
te. Pasulh acesta nu isbuti; rna se apropih, fftrh
ca trAmisi1. lui Matheiti s. fi apticatti a adjunge la
Constantinopole.
Sultanulfi se indracia.
.Mohamed pasa priimi ordinile Sultanului de a
adjuta pe Vasile Lupulti si de a intra cu dnsulti in
compani.
Momentulti era supremn ! Matheitv nu. se Mrgin't
a sta lima in propriele liii putert 'EH inchiaiit
118, ahanth offemsivh si defensiv cu George I Ra-
coti, Priucipele Transilvanid, carele i dede unit
adjutorin de cate-va mi chhireti Seen!, sub condu-
cerea MI Kemeny lanus. Chnutt sosi acestti adju
.toriii, lucrmile liii Matheiti nu mergeati bine de locti;
si ellt fit bine venitti. Pedestrimea Ihpklasse pe
capulti eT, i allessese pe unti altti, IAA voia Dom-
nului; chltirimea murrnura. Vasile Lupulii se inainta-
se in Valachia si era c.alle mime de patru dille,
dre" .audindti de venirea ostirilorti Ardelenesci, se
oprise pe locti. Intre aceste sosira si Michael Tol-
dologhi cu osti Ardelenesci, i purceser cu totii
assnpra ml Vasile Uvula.
Dupe celle ce repOrth incai, la annulti. 1637 allti
Cronice, dupe celle clisse de Kemeny lanos, s'ar
phr ca, nu atata sta la Anima luI .Racoti de a
combate pe Vasile Lupult, pe cad de a-lti con-
stringe la impkare.

www.dacoromanica.ro
33

f;tt e. ce dice Kemeny Iano: In annulti 1637


tOmna tarditl, Lupultt, Domnulti Moldova din ingti-
duinta Portei turcesci, s'ati rldicatti cu ste as-
supra lul Matheiti.Domnului Muntenescti, cu. carele
facussemil legatura sti a11iai4, precum anati scrissii
Ia annuli' 1636, i at trebuitti salri adjutamii
care aa s'ati fdcutti. Ea ine bolnlvisemti, i m'arn
dussti la George I Racoti, i dupe ce am remasti
trei dille la curte, intr'ua," di fOrte de dimintam'at
chiamatti Princiulti la sine, i spun Ondu'ini yestea
ce. o prihnisse, cu puciati mal 'aainte, despre tr
ba lul Matheiti voda, am inceputti a vorbi, cunt
adjutamn. Atunch Princiulti mI disse, ca de
m'ati increde sanelatif melle, pre mine m'ar tr-
mite cu Oste intru adjutoruld Ink pentrd c ar fi
tarditi pn Candti ar acluna sfetnicii s,i ar orn-
.

, dui altii povtuitoritl otilorti. Erb' eti, nadajcluindU


in Dumnedeii, indata m'arnti figaduitti, i fiindti-ca
Princiulti ind tocmaf intru acea cli vrea s por-.
ilOsca, ctre Mure:ji-Oorheitl, ati i pornitti, i pre
mine m'at i trmisti de la Craciunelultt de josti, unde
am pranditti, poruncina i pentru ostile de la Ha-
, r mseck. Acsta ati fostti intr'ua, Mat Y i miptea so-
sindti la Grind, Mercuri pea la amda, m'am gatatti,
dupe amda am. porniti, Joul amadjunst in ra.-
gtirati, Vinerf am tocmitti tOte, Stonbta, pornindil,
Lutist mi s'ati Menai diva in Valachia, trecOndti
mu ii pe plaiulti Buaulta cu veri-ua cAte.-va mii
de Semi callareti. Cana am sositti eti, nu bine ei
me gee' lucrurile: pentru. cit pedestraii lapdndit

www.dacoromanica.ro
34

pe Aga lorti, 's1"-ad allessti altuW, numal de capuld lorrt;


calldretil Med pr mormliati, pentru c Lupulti vo-
ddintrasse in Valachia calle de patru clue. Dr a-
uclindti de venirea oscilorti Ardelenesci, se opdcisse
de la psirea inainte. Inteaceea sosit'ati dupe mi-
ne Michail Toldology cu mai mare ste, si im-
preunAndu-ne amti purcesd assupra Lupului vodd,
ci numal urmele lui le amti gsitti. Er6 nol avu-
sesemti mai 'nainte poruncd, ca cu uti mblare
sd-I infrnmii Ord neodihna, i s sctemti pe
Lupuld Vodd din scaunuld sell; dre, intrebhndti a -
cuma pe trmisulti Princiului, cine ait fostti de fa-
, cid dintre sfetnici la Princiulti, i intellegendd eft
tefan Kassa). cellti mai credinciosil , i tocmai
asa de fricosti ca i Princiulti , indatd amti
gdnditil C s'ati schimbatti porunca. Totusi a-
mlindti eti cd. Lupulti Vodd la pacla plaiului
Oituzti, cellui de la Trot*, ati trdmisti pe cum-
natu-ski oldan cu vela cate-va mil' de ostasi,
am pornitti inteacolo, macar cd porunca cea nuod
era ca sd impachmti pe Lupulti cuMatheii, sal, de ar
trebui sa mergemti mai incolo, pe Mateid voda i
pe boeril sd-Y adducemti la aceea ca sd se lege; el
de se va sup6ra Prta turcscd pentru adjutorulti
nostru, el volt implea cu cheltuelele lorti. Care
lucru spunndu-lti nol lui Matheid vodd , acestd
maritil si vrednicd de vecinica pomenire respunsil
ni l'ad datii: Antiti, ca pofta Princiulul Racoti,
nici boerilorti s o vestsca necum altora, ca nu
cum-va sa se faca vrajba; pentru ca fiindt, el' in

www.dacoromanica.ro
35

allianta, la ud-laltA trebue .sd porte i greutAtile;


totu1, cd elI este gata a plAti tOte. Despre celle-
alte all lissii Matheid Vodd: unde va fi'cinstea mea
i a Princiului Racoti? unde va remAn6 numele
i vestea vOstrd ? de vom incepe noi a umbla
dupe Lupulii Vodd, elill ceinele fuge de frica ns-
,,tr, i noi sd-lu imbiemil cu pace ! N'ama ruptd
noi pacea, ci ellid; dill nu o va tine 1 de aci
inainte; dreptii aceea s facemil ce este de flicutti.
Ere' plaiulti Oituzului pentru aceea Iltl pd,-
clea Lupulti Vodd, pentru cd locuia in Ardealti
inch* dupe vremea ml Gavriil Betlen, unii maz
anume Ronal Moghila, despre carele amid vorbitd
la annuli]. 1631; acella avea in Moldova pe unil
urn' bucuroil'ard fi priimitii Domnil, i Racoti inca
;61 fdgdduise cd'hi va adjuta, pentru aceea llti i
trAmisese in Bresk, tocmai la marginea Ardealu-
lui, i lesne se i putt' face, pentru c sosindu
ellfl sra hi Trotup, 5o1dan all fugitu d'inaintea
mea, ne putndu-lii ell goni pentru vremea de
nOpte, Uri i Matheiti Vo-dd 'I au perdutid Anima
de a merge mai 'nainte pentru necuviOsa poftd
a Princiului Racoti i s'ati inturnatil inapoi, ti-
nndfi a fi destulu cA all eitii vrajmauhl din
terra lui. Aa d6r6 noi inch ne amid inturnatii pe
plaiula Oituzului, fiindid f6rte mare frigid. Curte-
nii lui Matheiti Vocld se inturnA acasd cu sani-
ele. MAncare nu era pr6 multd, d6r vinti era
destulti, de care imbelAndu-se Secuii i jucAndit

www.dacoromanica.ro
36

,,pe munti, Romanii la unii le ail tdiatft gfiturile .


la altii uneltele stl mgdularele celle brbdtesd."
VI.

Vasile Vocld nu edea cu ma,nele in sinfi. Ella


invasion'a din nuot. Valachia pe unit timpil de. tom-
n fOrte inaintattl. Adjungendu la Prahova, a pusil
tabha la satulii Ojogenii. A colo a tinuttl unit' con-
siliti de resbellk assupra planului 'de atacil i as-
supra moclulni trecerii apeloril. Loculil era inchfstl
cu phdurl din tote pri1e i nu rnai balinit. SfatultI
all eitti ca SI nu trcd Prahova, ci sd stea acolo unde
se afla, thsndll pe Mathein sd trcd ellt1 la den-
ir. In asceptarea acestui evenimentU, tote ostile
lui Vasile Lupulti au purcesil a jdfui prin. podgorie
1 pe sub munti, in care era baje'udrita tta popu-
latiunea cutmpieloru. Acsta f una din celle mai
marT greele militarie 1 de tacticd ce stall fcutit in
acestii resbelld. Dere' pe atata fit i cea mai
fericitd, cad all avutti de resultatil crutarea a
multit kluge rorndnescti, de i. operatiunile Mo
dovenilorti s'at compromisil cu deseverire. Ma-
theiii a aflatil reschirarea cea neintellptd a armiei
.moldovene i. de indatd a plecatfi spre Prahova ,
alleganduli vadult, dreptil in prjma Ojogenilort un-
de se MIA corturile luT Vasilie Lupubi. Sosirea
luT fit annunciatdprin cttte-va detuniiri alle artilerief, i.
apoi all inceputtl trecerea ostirilorll muntenesci prin
vadt, dupe tOte regulele tacticel militarie. Fie-care

www.dacoromanica.ro
g7

callareVi avea ate unt pedestrati dupe sine. Tre-


cndii apa ostile lui Matheit s'at tocmitt in rnda
de Mail. Infanteria i artileria forniacentrulii; ea-
larimea aripele. In acsta randu415., Matheiti veni s
infacieze lupta adversariului s't.
Tocmal atunci se intorceati i soldatil lui Va -
sile Voda, care din cotro, in neregula cea mai ma-
re, incarcati de pitch', pleant,i necunnosandt
nimict despre .sosirea tea naprasnica 'a dumanu-
lui. Spaima Se respandi in armia 1111 Vasile, cu ra-
pecliunea. fulgerului. De aceea n'ati mai catatti ni-
mene a se bate, sa a se improtivi, ci numai a
se gati de fuga. Ostea cata, nu era dussa in do-
bnd'd, fii spareuita. Scurta: urm ii desfacere ge-
nerale. Yasile pleca la fug in cea mai mare ne-
oranduld, gonitti fOrte de aprOpe.
De scapa asta-data, din mama soldatilorti lui Ma-
their!, ft numai c piirsl drumulti mare i se ascunse in
Ibraila. Corturile, bagagele, artileria i Vita pedestri-.
m ea fura, parasite in man ele invingeloriului. La Braila a
zabovitt Vasile Voda numai vr'ua ate-va EiI1e, dOrse
iii silita a parasi i acesta asilti. Etta pentru ce :
Inteua sra aflandu-se la messa, se infacisa cu
mare graba, Stamati Stolniculti, i-i spuse ca ati so-
situ gonasi cu carp; de la Matheiti Bassarab Wd, ei
ch. Agil de Ibraila i Macina se .sfatuesca sa-lti
prindt i sa-la .dea in manele Pasei. Vasile se KO-
la de la mss, sare intr'ua gradina, adjutata de u-
nulti din slujitori; acolo i se adduce calult i el
cu fuga din lbraila apucAnda drumulti Galatiului.

www.dacoromanica.ro
38

In Ibraila a pArAsitt i celle ce mai seApase de


la Ojogeni!..
Intellegendil Innfi VodA de desfacerea pArinte-
lui sii, a strinsti consiliul boeriloril cu allil cAro-
ra adjutoriii guvernA Moldova, i k declarA cd ellil
nu este de domnid, fiindu'l sAn6tatea pr slabl.
Apoi pArAsi scaunulii si se dusse la Constantinopole,
unde se i seversl din vitA.
CAtii despre Mathein, elI, cu adjutorulti vecini-
lorti sei, si mai cu smA allil Ardelenilorti, trrnisi
de Racoti Principele Transilvaniel, cu Mime Mo
pretendinte alit tronului Moldovei , se ilia-
int& p'en'e la Milcovil, pe dna. Ardelenii merserA
de alta parte pn'e in Trotuii. Acolo ait statil
citti-va i apoi s'at intorsti fie-care in terra sa.
Mare era spaima tutorti locuitorilorti Moldovei
EnsAsi casa domnseA eisse in spre Hui, gata de
fugd; dr eine era causa? In acestq timpu s'a Watt].
pe Gorgami i Samachi capitanii, i pe C'hristea
Visterniculii pentru prepusii de necredintA care
Domnitoriti.
0 nesalithd hire a Domnilorii spre ldtire r i avu-
,,tid 6rbd!" esclamA Miron Costin, cronicarulti,
la acesta periodii. Pe thtii se mai adauge pe a-
Vita rehnesce! Poftele Domnilorii fi a Imp`erati-
lorii n'ag hotarti! Avndil multii, cum n'ar ave.
nimica le pare. Avadd domnid si mai mare, pi
onal alte terre poftescii. Pece Dervie pe uni
covoid potii incdpea, 6.74 dua, Impirati intr'ud
terra- nu 'ncapii. Aqa i Vasile Vodd. . . . aii

www.dacoromanica.ro
39

77
inceputli sfadd cu Matheiii Vodd, pentri, domnia
acei Orre. Ori cei incc1p6 Moldova, ea pe
,,uni omit cu hirca inaltd i imprteseii mai
27
multii de MN domnsed." . . .
Hei logofete Cronicare! gre vorbd vorbisi! gre
crdd attinsei!. . . Mdcar de ar fi esitti pn'd a-
cum veund uriefig, venni" atletti romAnd, de talia
lui I etru i Asanii, care s'a ne mai amintscl fericiii
timpi ai lui Trajanii si Marcu Aureliti! . . Mdcarii
de ar fi tiutii Vasile Vodd sal Matelii VodA, lu-
cra ca nisce imp6rati, i a se incorona, on unulii,
ori altulii in capitolulii Romdniei de suveranil ant
Daciei. . . .
Asta ne ar fi mntuitil. Asta ne ar manta . .
i ce'i ar lipsi acestui Imperatil? Aur si argintd,
apd, munti, campii, codrii seculari, miliani ca
bra4ii din munte, nu i ar lipsi lui?!
Cinci sute miT de voinici aril pleca in bdtaie, la
unit semnii ailti lui. Bogitiele Orientelui aril erpui
la piciree slle. Potentatil Occidentelui Part cur-
teni. Resdritulti i apusulii, mdit-di i mp-npte
s'ar intdlni in sentimente respectuse pentru noi, la
Dundre, i pe termil Pontului Euxin!...
Roma nuod ar regasi pe asceptatulil ei mostnii.
Ins/ unde'l acellfi Impratil?
Popululil llfl chiamd neincetatil cu jale, in co-
lendele .craclunului clicndil: Hai Aurelil dmne
hai!
Incd-ud-datd: veni-va acellit imperatore allil Ro-

www.dacoromanica.ro
0

mAnilorti, numescA-se ellti i Rege, nutnescA-se i


Dome& faptele fie-1 imperAtesci. . . .

VII.

Radii ce juca Racoti in affacerea acsta este


forte ecuivocti, de nu este i efectulii veri-unel tr-
dart. Putemii dice el. este urmArirea aceliel siste-
me infernale pe care o adoptasse toti vecinii nostri: de
a ne invrAjbi pe noi in de noi, pe Moldoveni in Con-
tra.Muntenilort; de a-I interita la crtA, la 'uccidere,
la versarea sangelui fraescu, spre a se slabi m-
manulti pe romAnti i a se face mai lesniciost la
cotropire: In adeverti, cAndii Matheiti VOdA se veda
amenintatil prin invasiunea din urmA a Moldoveni-
lora, cer adjutorulti lui Racoti ailti Transilvaniei.
Acesta, de i avea ordinu tare de la PertA ca sa
nu cutede a se ammesteca in crta acesta, -tina unti
consiliti, in care mai multe opiniuni, precum aceea a
lui Kemeny Iano i Bornemisa era sa se dea ad-
jutorula ceruta de Matheiti; dere n'ail voitti Racoti;
ci aft tramisfi pe Georgie Koprontiai la Matheiti
VodA. Ett vedendii viclenia, dice .Kemeny Iano,
pe care-lii citeza incai la annuhl 1638, n'ama
vruttt a me mai ammesteca, ci, smulgendu-me de lin-
gA. Principe, am mersti la dregAtoria me in FAgl-
rat, pea la sferitulti lucrulta. Ere Principele cu
cei ce erati una cu densulu, viclenia acsta o ai
fdeutii cu hietuliZ Mat heii Voda, ca picacku-se
c vrea sa adjute pe Matheiii Yodel; spre c mai

www.dacoromanica.ro
41.

ncelgtrie incredintare a lin', pe Sigismund Cornisl


llii pusl la numitulit loca cu oti1e i pe Kopron-
ti al l'a trmisil la Matheiti VodA, i la boerii mun-
tendsci en mare bisttuire ca incele. Eat in-
cd tare se kill, inaintea lui Matheiti, spunendu-i
cum vru sa-lt adjute. Ere despie a tie'a parte, a
tramisti pe Acatie Borcial la Lopulu oda' ca s&-r
spuna" c'd nu eva adjuta pe Mathein Vodl, ci pe
Borciai 9nai Cali predata alhara, carii Paid rd-
ni i l'ag data prinsii la Abaza Pap, carele ti-
nea cu Lupulti Vod, si era, commandante Drestoru-
" Indignarea off cardi romnt este in culme la
citirea acestoril fapte demne de eel mal faimosi
sceleratI ce specula', cu sangele omenescii.
incai respunde pentru totl dandu-si opiniunea, sub
acellasl passagiti: Reg destul4 cMoldoreni Man.{
teni fiindii el totg de uni:t soinge, avc se mdncei pe
sine i dle-rgil la n6mu S strdine impace." A-
cste desbinri ne au perdutti in trecutn, si nu-
maI elle singure ne volt perde in viitorin.-
Val cellora .ce nu intellegn- care trebue sU, fie .ade-
v'erata politick nationale a gintif nstre ! i, dc
acesa miserabill, amti v'eclutti si wedemii ina multi
in societatea 'Astra, standii pe. u trpth de unde
reprobarea publickintrVi trrAluminatA, i ar
fi pr4busitti de multii. Pentru nisce meschihe patime,
pentru plata atorti-va terfeloge. de chrtia, Pentru
citeva pkeatse cause de nemultamiri trecatre, eI
arti fi gata resbune, inchinandu-s la strdini,
sd a pune r'e Milcovuln separatistii intre duo
4.
www.dacoromanica.ro
42

dumtti alle unui popula omogena. Insd, nemer-


nicilorti, intrebat-ati voi si con sciinta trrei ? Spu-
su-va ea, de simpatiszd, cu criminalile vOstre in-
tentiuni?
Nu, nemernicilora ! Srtea trrei, scirtea unui po-
pulii de 5 milline de sufflete libere, i alte atAte
nelibere, nUpte at6rna de la paraponis6la chtora-
va ipochimeni. Unirea este compatibile cu frumo-
sula, cu bunulti, cu justula i adevrula. Unirea
implied vita, libertate nationale, sociale i indivi-
duale. Si le voma avea, flp siguri. MO, voi, aginti
ai separatismului! ce ne dap in loeula Unirii?
Ce ne puneti in perspectivd? Cozacia moschicnd
in Siberia, srtea Poloniei? Catania nerntsed, srtea
Venetlei? Bai-busucia turcsca sti sOrtea aialatului
Bulgariei?
SA nu ve' adjute Dumnedeti !
Mai bine mai ra, d'ud-cam-datd, i hberi, M
uniti, de catti eivi1isap deplina i cu lantula
sclaviei de gad.- Avnda Unirea i libertatea,
vom cdp6ta totult; neavndu-le, vedema inainte-ne
unti immensa mormntil, in care, de vreti, ingropati-v6
singuri, i ldssati natiunea sd-i urnaze calea ce'l
a prescrissa Dumnedeti.

VIII.

Precurmarea, on dicnda mai bine, amdnarea os-


tilitAtilorti, a data occasiune ambilorii Domni de a
se occupa i de bine-facerile pdcii, de a'si da pe

www.dacoromanica.ro
43

cmpulti civi1isaiuniT poporulUT Rom'anti aceea0 con-


currinO, de a desvli aceeas1 activitate ce o arrttati
pe cmpulti de resbellti. Spre a pune unti captti
eternelorti neintellegeri ce se urmail inca pentru ju-
deulii Putna,occupatti de MoldovenI inca din tim-
pull resbelleloril dintre Stefan cellti mare si Radu
allti Valachiel, clice traditituna ca" ambli Domnit
Vasile i Mathiti, all impartitti loculti de galcva iii
duo, printr'unti santti trassa dreptti, in forma unuI
caned. Pe termurii mi1lociI acestuT santti &aril fi a-
runcatti temeliele orasului Foxanii, ce vr sa lici
mgrginasg, micllocitorti, de la latinulti Foraneus:
vlastare ce cresce intre alte duo ramure. Inter-
pretarea traditiunii pte sl fie fortara, nu prc-
tindemt; insa Foxanil trebue aibe istoria
sa, ca Cmpu-lungti, ca Vrancea, etc.
Intre annif 1638 si 1644, ambil Domnitori ail
realisatti marl, generse i insemnAtre imbung.-
ttiri. Matheiti reorganis&A armata, face a se ti-
pri nuoulti testamentii in limba romng, reformza
administratiunea clerului, zidesce u&" multime de
mon/still i biserice, in care sirmanulti i orfanulfi
afill asylfi i adjutorii; pub1ic indreptarea legii,"
codti ce astcli a adjunsti Matti de rarti, i Ind a
se editza aduoa Or, cu totti interessulti istoricti de
care este incungiuratti; isgonl cdlugheriI grecI din
monastiri; i celle-l-alte. (1)
(1) Vedi chrisovul acestul mare Domnii, cu data din 1639,
in Cartea d-lui C. Bolliac, despre Monasiirile clime inehinate. Acolo
se vorti vedea intrigele calw6heri1orii venetici de a pune mans pe averile

www.dacoromanica.ro
44

Vomil reveni in unti capitula yiitoriii assupra re-


formelorti lul Mathein. . .

Vasile Voda zidesce monatirl Trei-


Erarchi i Golia din Iassy. Adduce iellquiele
sttntel Paraskeva din Epivata , pe care le rescum-
Ora de la Turd cu 300 punge de banI. Preface
st reparza vecbiele cu i donmesci, indestrAndu
le cu gradine i alte heitnI de ptrit. Uti tinisce
perfecta patrona realisarea acestord haul-1604M.
De aU fostti candti-Ta vrerni fericite acestorti
OW de lume, dice Miron Costin, atund ati fostti.
Plina trra Lesca, voiti dice de aurti, la care pe
acelle vremi isvora din Moldova cu boT de negotn,.
en caT, cu micro i adducea din acea terra totri
aurii i argintii. Put-voirt dice di sUracti nu se a-
fla pe aceste vremi, dra care nu 1" vr stt aibe.
Trra Lesca la acea scara de fericire sa inaltas-
se, precum i Leii dicti i scrissorile lorb, care
Did u craiia de pe acelle vremi nu-i erii, din im-
potriva; aa, in bine i in desmierdatiune cu terra
LeOsca, i terra nstra."
Pe la annuli" 1640 fundb, Vasile Voda cea An-
t6iti typographia romanesca in Iassy. Vomu ved ca
impulsiunea a venitti multti de la inflintarea typo-
graphielorti romUnescI in invecinatuln Ardlti din frica
intemeiaril dogmelorti calvine i luterane, ce se pro-
tarrel, batjo aura cc facii ea tcruplurde DumnecleEsci rHicate de Ro-
ingni in reeunnoseiupa Lira *lora crepurtasse, etc. etc. etc. Tte
ceste euntil deserisA de Matheia vodd, cu ud.tinerete, cu iid verva, ce o
pune cineva numai edodd este inviratfi; en Mt verva ce ar fi de derit
si o punk i astacli top romanii in apet area eestiunilorii naponali,

www.dacoromanica.ro
45

pogo prin cartile romanesa tiparite peste Carpap,


din ordinula Principilorit Transylvania Cazania
a 4 de la Duminica laSatului de carne,tiparita in
Iassy la annuli! 1643, fOia 33,-74e vorbesce i astatli
despre frica Moldovenilorti de inuoiturele reformap-
lora. Tns nu pucinti au indemnatti i contribuita
spre deciderea laY Vasile Voda, mitropolitulti Petru
Movila, carele, dupe pofta DomnuluT, tramise ty-
pographia cu tote uneltele necessarie.
Fericita erai tu, o Romania! dada producial
mulp prelap de acestia ca Dositea, ca Varlaam, ca
Moghila, ca Veniamin, ce puniati totti din-adinsulti
occupatiunii lora, in scriere de carp, in radicare de
typographie i sae, in facere de temple durnnecleesci?..
DOre" catt de marl nu vora fi fosta dureril e t011e,
prin timpula canda, unit boera patriotti scria: Ud
typographiei era in Mitropolia Buccurescilorii,
pi acum ai adjunsii grajdfi de ca si cotenetd a
paserilorii din curte. . . ." (1)
Era atunci in annulti 18. . . . Insa Wig trecemii
sub tAcere; cad Romania era coplesita de straini.
Acsta typographil, pe care fundatorele o sta-
tornici in M. Trei-Erarchi , s'a numita lungti
timpu typographia domnescd. DovOd. despre essis-
tenta el, sunt urmatOrele carp ce pOrta timbrula
et, si au strebatuta seculii p6n6 la noT:
1 Cazania, 1643; 20 Respunsurialle lui Varlaam
mitropolitula Moldovei impotriva C'atechismului ro-

(1) V. Pop. Despre typorvphiele Romaneed, pag. 64.

www.dacoromanica.ro
46

incinescii typAritti in Belgrad la annuli"' 1642, dupe


dogmele Calvinilor, I 645;-3 ,s5pte taine a biseri-
cei reslritului, 1645: 40 Inueptura stint et, adicei a san-
te i dumnecleescei liturgie, talcuitei dupe limba gre-
ce'scei pe limba romilniscei, de Eremia Canabela
dased16, cu porunca Mdriei sllelui Antioch Con-
stantin voevodil. Iassy typarnita domnscd, 16.97
Maiii; 5 Carte romanscei de inve'leaura pravile-
iorii imperdtesci 0, de la alte j!Idete cu disa pi
cu ttd cheltula luz Vasile Vodei vi Domnulii ;er-
re Moldavia, din multe scripturi tanticita din
limba Elinscd pe limba R mansca' in typarulii
domnescii, s'a typeiritg in monastirea Tra- Sfeti
tele, in Iassy, annulii de la Christos 1646.
Interessuld ce pktrt in sine ac st carte, docu.
rnentti pretiosti allii timpului, carte din care ab:a
se mai afl veri trei patru essemplare resletite
pe ici pe colo, ne silesce a ne opri ceva mai multi"
assupra el% Aroimti a da cititorilorti nostri u. idel
despre forma el' esteriOre, despre fondulti interiore,
despre limbagiulti juridicti anti Romanilorti de a-
tuna
Dupe titluln ce puser6mti mai sus ti, se ve-
de sapatn, pe frontespicin vechia stemil a Moldova
In scutti este bourulti cu uti," stea intre come, cu
skele i luna de am'enduo prtile, pe unti cAmpti
albastru. Duoi Angell sprijinescil cu WA, !nand scutulti, cu
conina. Marco. este Mae bine sapata i
sub dnsa sunt urinntrele stichuri:
De i vecli Candti-va semnti grOsnicti,

www.dacoromanica.ro
47

nu te miri ciindil se arrtttE puternicd,


Cd, puterniculd puterea Id inchipuesce
Si sravitulti podba schismesce.
Civil de bourti i la Domnii Moldovenesci
Ca puterea acei hiard sd o socotesci;
De unde marl' Domni spre laudd, 'i ad Medd cale
De acolo i Vasile vod all inceputd i lucrurile
slle
Cu invOcitura ce in trra sa temeinicesce,
Nemuritorid nume pre lume 'i dobndesce."
Autorele acestorti versuri. dupe cad se scie, es-
te marele logoftti Eustratie, acelld ce a fostd in-
sdrcinatt" de gloriosubd Domnd cu redactiunea co-
dicelui sti de leg!. Este mngditoriti a ved, cum,
in acellti timpd de materialisuad, in miclloculd de-
moralisatiunii osmanbilord, demoralisatiune nutrit'd
si propagatA de intrigele nasande alle Fanarioti-
lord; cum in ace! timpi de lupte crtincene, se mai gdsl
ate 'Ind omit care sd se occupe de cultura spin--
tului, cte und omt" care mai 'Astra in Anima sa
scdnteia mhdriei nationale, amoruld patriei i su-
venirea trecutului ei cellui m'arett" ! Justetea i ca-
denta rime! acestord versuri, autoriszd pe criticti
a crede, c. Logoftulti Eustratie era autaele i allti
altord scrieri. VersurEe aceste nu parti a fi singu-
rele car! all esitd din puna lui, the! ultimele din
acelill timpd. Drse, ce licemll no! ? Sunt guverne
car! impedicti, car! sfdramd ori-ce occupatiune, ori
ce veleitate spre occupatiune litterarid; i sunt al-
tele earl adduct'', car' provcd, cultivd, car! adduct'

www.dacoromanica.ro
48

1 illustrza" seculii litterari. Nu este gret de al-


lessd care sistemti e mai bunii, mai aptii a face
fericirea i. gloria unui poporti. Litre unti Augusta
i Nicolae 1. intre unit Pericles i Pavel I, poi al-
legemil pre Augusta i Pericles
. Domnia lui Vasile Lupulti nu era una diii acel-
le ce pun lumina sub obroch.
Ensiii acestu Domnil era unuld din inv'etatil, u-
nuld din eruditii Moldovei i chiar ai timpului
sett amti arr'ettatii cum llfl descrie un biografti
contimpuranii. Eliti ni l'arrttg, erte-ui-se acsta,
drt nurnai acst6 repe4une,inclestratil cu marl
nsuiri. Mintea i cunnoscintele slle, superiorita-
tea sa'n6tsei mT judedti, achincele laY cunnoscinte
in litteratura vechil i nuoa , in limbele classice
i orientali. BarbAlia i iscusinta 1111 ostascii,
sunt puse mai presusti de orl-ce induol. Acellh
biograft 1Jti assmnl cu cei nti imperalori
Greci.
Amu filcutil repetirea ce aT veIutti, citi pen-
tru ce ? pentru cb," avenul u deosebitI slabiciune
pentru suveranii ce cultiva i protegti arcile, sciin-
tele i litteratura. B6trAnulti 'rege, Ludvigh ailti
tavariel, este poen. Imperatorele NaPoleon ailti
Francesilort, este unulti din maril autori ai secu-
lului nostril. 1 Thrimne! bine mai Ode suve-
ranilorii ce sunt mecenacil i faroricil muselorh i ai
artilorti.
Spuneti-mi, pentru ce, i cu ce temelli s'a clissa,

www.dacoromanica.ro
49

cA poprele vord fi cleplini fericite, numai audit


Regii vorrt fi filosofi?
ilnsti sh* nu divagAmil pr multi'. SA venimil la
alle nstre.
Damii cititorilorA nostri, uti probA despre codi-
cele lui Vasile vodrt, impArtAsindu-le veri-uA 46
article din testulti la)", ca unit modelii de rigre,
si bunA-voinO, de crudime i amre, de intellep -
ciune i demnitate, de ecuitate, nepArtinire si de
patriotismfi a Domnilorii i vechilorti nostri le-
giuitori.
1. CAndl va fugi IeranulA de la loculli si de la
stApenulA s, nime nicAiurf sA nu-lt priimsca, ia-
rA de-Iti vai priimi, d'uh-datA desrAtti intra
inapoi la satulti lui de unde iaste; iarA de va fi a-
vndA, vefi-o trba, ca aceia, cu dash', acsta ce
Pad priimitti. ca sh aibe spune trba cAtre
Domnulti acellui satl. IarA de va mestersiugi intr'-
alta chipti. i va calca pravila acsta, ca sti pia-
tscA la Domnia 12 litre de argintd,..si 24 de li-
tre Boiarinului celuA a cui va fi teranull
2. Cela ce va fi vrutl sA fure bort din cirdA si
va fi gonit pre vacarA si fiindA cirda fArA pastora
vor fi data niscare gadine de vorl fi stricatti si
alte vite, acestuia ca sit i sa scoatiA ochii, sa fie
orbA.
3. Ceia ce vorl fura plugl, sari Mil de plugit
sau giugA , si de sA, vor gAsi , sa socotiascA lin ci
si sau furata pAna in ce si sau &AA, de ce sa
platscA pre toata sua, cite 12 aspri canT fac 2
5.
www.dacoromanica.ro
50

potronici de argint, sau (-AU :-6, va da oynui omd


ce lucreasA pe zi.
4. Ceia ce vord avia miertia sau viadre, sau alte
mAsuri hicleani, mai inicea de cAta cum au fostd
obiceaiola devanta, pre acestia foarte sai ciarte,
cu batae ca pre nite pagAna si oameni necredin-
ciosi ce samta.
5. Aceala ce va taia vie roditoare sau si pusori,
(cdrlige) si pomi, acestuia sai tail manule si sa pia-
teased si paguba.
6. Cela ce va slobosi pojara in padure straind,
si de vor arde niscare pomi, pre acesta sal pe-
cetluiascA in mAnd., si sa platiascA paguba indoitd.
7. Ceia ce vor aprinde casa omului sau aria cu
pdinia sail aria cu fanul, in pizma pentru sa-sia ras-
curnpere despre vre un vrAjmasi cei va fi fdcut
vre o rdutate, pre oynii ca aceia ca sal' arsa in
foca.
8. TiganulI sau tiganca lui, sau copiluld de va
fura odatA sau de dooA ori sau si de trei ora ga-
ink, gAnscd sau altd lucru micsiora, sa sa iarte;
iarA de va fi alit lucru mai mare furatd, sa sa ciar-
te ca si fie ee furd.
9. Cela ce de mare saracie va fura, iard nu
multa, ce numai cat va manca i cat sa va im-
braca, acesta sd se iarte.
10. Cela ce va fura de la ceia ce sdinta de pu-
ruria vrAjmaiA, i pizmait oynui sata, ce sa sice
acelui loc oynde lacuiasce, asijdere si de la pa-
gani sa sd i Lrte, sd nu sd ciarte.

www.dacoromanica.ro
51

11. Oamenii cei Domneta inch de sa vord pri-


legi sa fie zlobiti si vora face asupriale, si volt
impresura saracii fara de stirea Domniei, pre oynii
ca acestia cine'i va sudui nu sti, va certa ca oynii
suduitorio de Domnie.
12. Cela ce va sudui sail va vatama pre soli,
este ca si furula ce fur& Besearica.
13. Ceia ce faca bard Domnestil si de vorii in-
drazui sa spurce aurulli sail argintul peutru do-
banda lora, cu alta nimica, nu 'sofa p1ti, numai
Cu capetele.
14. Cela ce va gash comoara cu vraji si cu
draci, nimica sa nu i s dea, ce sa ia tot Domnia.
15. Cela ce va oycide prunca miesirit, s va
certa mai cu rria nmarte de cat cela ce are fi oy-
cisa barbata de plina.
16. Cela ce nu va chiama, vraci la boala muerii
lui, si sh-i cumpere de totti feliol de vracivanii si
de alte de tote bucatele ce-i vora trebui, si de va
muri atunce dintracea boala, piardi-va Mrbatuld
tOth vinitula ce va avia de pre ociuele muerii.
17. Cela ce-si va hicleni mosia (patria) si nasce-
rea, de unde a nhscut, mai cumplith sal certe de
cat pre unit' oycigatorio de parinti. De vreame ce
sa," cade mai bine sa-si feriasca, si sa-si socotiasca
(scutesca) nestine moia, de cat parintii ce Jail nas-
cuta.
18. Ori eine va omora pe altulil cu otrava, sa
va certa mai rail de cata cela, ce face oycidere
cii sabia sag cu alta arma.

www.dacoromanica.ro
52

19. Cela ce va otrIvi pre cineva nu numai


vor pedepsi, cu cumplith certare, ce inch si cu-
conii lui ce vorii rhmnea pre urmh, vor fi ne-
puternici, frk nice de o cinste si rusinati inaintea
tuturorh.
20. Unh om de va fi incins cu arme si de va
da cuiva o palma numai, oycidel- va de toth cela
cu palma si nu se va certa, alesh de'l va fi suduit,
si-1 va fi ochrAt nainte de palmh.
21. Toth oinula s cade srt fugh, de cela ce-1
suduiaste pentru sI lipsasch sh, nu vie lucrul sh sh,
fach oycidere.
23. Cela ce va fi boiariu, sail slujitorio nu este
vinovat (datorti) sh fugh den naintea celuea ce vine
spre (Mush suduinduld. Pentru ace eh de va fugi
Ii va fi mai mare rusinea.
24. Cana, va sice vraciol eh' este o rang de
moarte sa nu de moarte, ii vom creade; mai vr-
tos chndh srt va afla c vraciol este dascald, cum
le sich acestora Doftori, itunce sh, criade, i mai
bine de cht are fi altuld mai prosth barbiiario sari
deschntatorio.
24. Pe une locurh, pre unii ca aceia can ia doh
mueri, porthi pe u1ii cu piialea, sesnda chlare
pre mgario, si tot batik cu doo furcil ce torch
muerile. Asijdere i pe mueri pe ceale ce ia doi
bh'rbati le [I-Arta cu pieile gle pe mdgari, si le
bath cu dool comilnace sat cu dooh slice.
25. Cela ce-si va da fata, a vre-o daschlith
muiare pentru s o 'Inv* carte sit 1 alth mes-

www.dacoromanica.ro
53

tersuga ce-va, i ina i va da si plata' sa o inve-


tie, i i va da i hrana. Cei va trebui. i acsta cu
invatiaturile el ceale reale o va indemna i va toc-
mi pe vre una barbata de o va rapi, 'Ara, stirea
&ignore, atunci judetiula sa-i faa cum sa cade
i sa certe pre dasalita, sa-i verse plumba topita
in gura, st-i pogra pe grurnap la inima. Pentru
cLt pe acsta radulare all eita de la inima el
tote indemnaturile featei de at scarbita inima pa -
rintiloril.
26. ()TT si care barbatb,' va hotri pe muieria
sa, s i s faca mrte. Macar ate o-data ca
pravila, pe unit ca acestia hotri, II sate din OVA
eparhia judeciului, si alta data ii Orta pe tote u-
ulitiele tragului cu piialia pre magari, si sa fie facia
spre coada niagariolui, si muiaria lui s traga ma
gariol de dalogula capastrului cu manule sale.
intracesta chipti sill bata purtandui prin tota tra-
gull. Alte date iarasia Ii certa cu caterga in toa-
Ut viatia lora.
27. Certaria rpitorilor (de femee) este numa
moartea.
28. Ori care roba, sail namita, sa slugoio de
va rapi vre o femiae, nu sa va certa numal cu
moartea, ce-1 vora si arde in foca.
29. Rapitoriola, s dada cu fie in ce loca undela
vor prinde. Cumu sar sice, oyna orma va rapi vre
o muiare de cinste, den traga dena Iasia, i o va
lua de o va duce la Camenitia, in tiara lesiesca.
Dupacea de sa va prileji sal prinsa aicea supta

www.dacoromanica.ro
54

biruintia Iasi lord, s va certa de la Domnul din


Moldova. Tara de O. va prinde suptd, biruintia
Camenitiei, sa va certa de la biruitoriol locului a-
celuea. Si nice Domnul den Moldova, nu iaste da-
torio sill trimitia acolo de va fi Leah rdpitoriold,
la Domnul de tiara lesiasca, nice biruitoriold ace-
lui loca spre Domnul de Moldova, daed va fi Mol-
dovana. Numal ce sit cade sa, adeverease giudetiul,
cu mgrturil oamend de credintia, cum iaste rapi-
torio, i atunce sd va certa si nu va maI trimite
aiori. Iara de vora scrie card Domnii unul la a-
laltit, i siti ciara ea pre niste oamend de loea,
atunci iaste datorio Domnul acela supt care biru-
ire sau prinsd rApitoriola, siti trimitia pre dansa
catra. celalalta.
30. Cela ce va rapi muiare curva, cu voea ei,
nu sd va certa nice cuma.
31. Curva sa cunoaste pre loculd ce lacueste,
si pre haine ce poarta, pocditusau de curvie an
ba. Dece ori eine va rapi curva pocalta, certasa-
va cu moarte.
32. Cela ce va scrie versiuri sau va scoate can-
tece intru ocard cuiva, acela sit va certa ca si ce-
la ce va scrie sudalme i ocard; inpreuna i cu ce-
la ce le va canta acialea cantece, sau alte ca aceas-
tea, totid cu o certare sd vord certa.
33. Cela ce va lipi serisoarea cia cu oca'fi la
usie sau la feriastra vre unuI ona de cinste, sau
de o va lipi la curtea Domneasca, sau la bisiarica,

www.dacoromanica.ro
55

acela mai mult s va certa, de cdtd ceea ce scrie


mai susd.
34. Rugdmintea Domnilord, iaste ca i dual&
are ingrozi pre nistine.
35. Un giudecdtorio de la un trAga. ce se sice un
diregtorio, nu este datorio s asculte pre Dom-
nul tirii s munciascd sau s sptinsure pre nis-
tine, cunoscandl elit c nui vinovat, si iaste lucru
cu asupreald, acea mulled sau acia mOrte. Ce mai
bine iaste lui sasi lasd scaunuld celd de giudetid
ce tine, de cdt s sd, pliace invtituriT Domnusau
cea cu asupriald.
36. Ganda', va sice giudetiuld cutare lucru lam
fcutd, pentru ca", miau dat invdtidturd Domnu-
mieu, carele iaste mai mare pre o tiara, nui vomd
criade acest cuvntd. Numai trebue s arate acia
invatiltura acelui Domnd, au cu marturi au cu
crisoare de maim Domnului tiarii.
37. Pricina CO mai imicsiuriasa judetulri cer-
tarea celui vinovatil, este dragostea; de vrerne ce
dragostea sit asemitna cu betia; aiderea i cu ne-
buaia. i mai vratosit este i mai rea chinuire
de Cad' acealea, de catii tote. Dreptil aciaia sail
facutii acOstd pravilL
38. Cella ce face vre o greiald, fiindd indem-
natd de dragoste, mai pucinti se va certa de cumd
spune pravila.
39. Cola ce va fi biruit de dragoste i de va
tdmpina vre o fatd mergandd pre drumd, i o va
sdruta, nu se va certa nice de mind.

www.dacoromanica.ro
56

40. Pricina ce indiamna pre giudetia st imic-


surese certarea celui vinovat, de cuma scriu pra7
vilele, iaste ruda ca alias& ce sa sice boetia; de
vriame ce nice cei de rucla !Julia, nice boerli, nice
feciorii lora sa volt certa .cu caterga sau cu ocna,
ce pentru aciasta sa vora, goni din mosiea sa ca-
taxa vreame. bra nu. sa nice spansura in furcia
ea altia facatori riii, nice sa, intiapa. Ce drept a-
ciastea drepta toate ii sa tae capetele, nice pre
ulititt pren traga nu sit poarth unii ca acestea.
41. La gresiale ca acelea ce santa la pravila
mai mari, sa dau Boiarilor de cat saracilor si mai
multa' sa" vor certa Boiarii de cat& cei mai mica
si mai slracia Cum sare sice de sa va afla vre u-
na boiarina hicliana unui Domna si haina tiarii,
si de sare arata intracesta chip& si unula di cei
mai micia, mai multa sare certa cel mai mare bo-
iarina de cata cel mai mica si oma mai de giosa.
Asijdere si omul cel mai de jos; dela vor prinde
la rdzboio viu ii vor taea capula, iara de vora
prinde pe una boerinti 11 vor spansura.
42. Gresialile ce fad', rusine boiarii Boiarilor
mai multa sit ciarta boiarii, de cata cei mai micia
si oameni- mai de gios; cum sar sice, la gresiala
hotriei sa va ce.rta mai multa boiarinula de cata
cel mai micsiora.
43. La gresialile ce invatia pravila furcia cu-
mui haiuiea si Yiclesiugul, cAnda hicleneaste pre
Domnu sau, sa va spansura boiarinula ea si cel

www.dacoromanica.ro
mai prost. lard Furcele boiarinului sd fad mai
inalte de cdtd, acelui mai mic.
44. Cela ce va face o gresiald, nedejduinda cd.
nu sd, va certa c ce iaste boerind, si de va fi
scosd cuvant sd fie intielesd cineva culla sa," fie
sis acestd cuvntd si cum sd fie fcutd aciastA,
gresiald -cu acesta On& Atunce boiarinuld sa
va certa diatoema cu cei mai sdracid.
45. Surduld, si mutuld camdui va fi mintea in-
treagi si deplin si va putea cu mdhdituld sa arate
fieste caruea fireasid, si vriareasd, atunce sa va
certa tocma ca si a1aiti,. Altid Dascali sick cum
mutuli srLsa cearte mai putind, pentru cacia mar-
turiea ce face mutula CU mahditula poate s fie
si cu gresiala. AlegAnda acesta mutd si surda
de va sti scrie si sa ceteasca,, pentru ace ca a-
tunee giudetiul II va intreba cu scrisoare si el va
rdspunde iard cu scrisoare. Si atunde poate
si munceascd pentru sa spue, ci sal cearte du-
pd, pravild,
46. Muiarea cesi ya agiuta barbatului ce va fi
vinovata, dupa, ce va fi fcut gresiala, pentru sa
nuld omoara. nu sa va certa nice intrund chipd.

IX.

Caracteruhl cella mai principale al1it acestui Co-


dice, dupe aft ne este ertatii judica, i duPe
cum se vede din specemenulg addussii, este mai multi"
rurale i penale. Pn'o la Michaiu Vitzulti, Or-

www.dacoromanica.ro
58

ranulti cultivatoritl de pamnth, putea sa se stramute


unde voia; putea s'a are, se samene, sa cossca unde-i
placea. Nu era nicl utt lege care sa-la planteze la
unti loch.
Necontenitele tulburarI i resbOie in care se afla,
Romania, favora, in catti-va, pe terani si le da pri-
lejti a rdtki din loch in loch, causandti ast-felia ad
neincetata fluctuatiune a poporatiunil, uascadere i
ad radicare anormale in stall.
Cell antih Domini care, vall legiul prin unti
asedamentti ca: fie-care te'rranti pe a cui mosia se
va afla atunci acollo, sa remne romeinii
fa marele nostru eroii Michain Vitzulti. (1)
Este tristti, tristh, si de uit, mie de ori tristfi de
a inregistra pe conta until Domini mare, ca Vitzulti
Michaiii, fapte de crudimea acsta, assupra glOtelorti;
are n'ai ce face ! Istoria este istori i trebue
s'o spuni fara sopircaeli.
Presintele i viitorulti, suntti judechtorif nemitar-
nici aT trecutului. Cine tine la sine, la patria sa,
la omenire, sa se fersca de fapte abominabilI, cad
a Id judecata se va deschide cu usa mormntului.
Unil din istorici apera pe Michaiti, sub pretexth
ca. ar fi fostii silith s faca, ce a facuth, de boeff,
cari altmintrele nu voia sa-I dea concursulti in
resbOie.
S. fi trecuth peste el, cum a trecuth Stefan c cliii ma-
re si Ioan cella curnplitui, dr6 sa nu robsca ua Ora.
Lui Mavrogheni Voda inch' i se oppusesse boerii, ne-
(I) N. Balcesco: Magasinulti Istoricipentri Dacia km 11 pay. 23

www.dacoromanica.ro
59

vrndd a merge la resbeld cu Nem IR in 1787, ins&


elld 61 inltura si 61 inlocui cu cai,ca armsa-
rult Talabasc Old lulpe care'ld imbrIcA cu caf-
taut 0'1 hdrdzi ranguld de Mare Clucerii(1). Dr
acei boieri nu putead fi romani ci streinL.Romanu-
lul nifir era frica de foculd luptel i eliti d'a purure
a mersti veseld la resbeld ! Acst frumsa," Ca-
litate a distinsii pe vechil i adever4ii notrii bo-
erY, ai carora mosteni, ne place a -1 admira pintre
multi din contimpuranii nostri.
De atunci Mt', de la Michal Vit6zuld (lath&
intemeiarea regimului feudale in Vrra nsta. Er6
clacasif prefdcuti in sclavi nu numal cd, incepusse a
se vinde impreund cu pdraeutuld, dre' i numele
lord incepd a se trece in actuld venprii, de site
mird! nu se putead vinde aparte de pamntd
ca tiganii. De la acea epocd, inceph a mosteni pro-
prietariuld pre servulii mortui WA, mostenitori i
a-lu sili, taindt, OA' muncscit chtfi va voi.
Singuruld dreptii ce se da erranuluI, era ca std-
pnuld lul s nu-I OM rdpi , dupe voinca., banii,
vitele i instrumentele de ardturd; sd, nu-ld p6td pe-
depsi de Mg correctionale, fdrei a-lic omori. De-hi
uccidea, se pedepsia ca und uccigaii; re' nevasta si
copiii uccisuhii. remamead liberi. Legiuirile lui Vasi-
le Vodd i Matheid Bassarab, ati venial i ad mai
intdritti acestii obiceid; adaugendu pentru proprie-
,

taruld care ar priimi unit rag striiind pe mosia


so, ul pedpsci, de 12. litre argintd cdtre stdpenire
(1) N. Balcescu Mag. 1st. pag. )90 t I.

www.dacoromanica.ro
60

si 24 dtre stgpanulit cellui robii. Este greil Ong


se face dira, de acolo t6te sunt consecinte.
Candil Michait 60 permise ceea ce ant:it relatatii,
de Matheiii i Vasile Vodg nu ne mai scandali-
saint. daM s inemtt sml si de spi-
ritulii ep o c el.
Fit la di in istoria nOstrl, care era menita de
provedinta, a ifternienulit durerilorn, pentru terra;-
null.' romang. Acea di fa 15 Augustii 1864 In
acea cli Alessandru IOnnii I, ca i in 24 lam],
arit, fit mai Mare i de calf]. Stefan i de Mg
Mihaiii. In acea cli ElliC fit provedinta cea bung a
4 miliOne de terrantD6r6 sunt si genie rele pe lin-
gg proveclinte bune. Binele este incg in lupta cu re-
u/ii rea applicatiune a legit' rurale, este in stare
a da cellorg mngaiet1 ptrg, in locii de paine, fi-
ere in loct de miere, srpe in locii de pesce.A
paplica ast-feliti n asa mare, IA asa generOsA, ua
aa nationale lege, este a face Domnitoroluf tr -
reT, viitorului si civi1isaiuniI cella mai rii servi-
ciii. Este a scamota bucgtica de pane ngra de
la gura cellorg ce att rouratii cu sange acestg pa-
mnti1 anti durerilorii.
SA' sperdmii ca ceilti ce in marini9nia lul a de-
cretatil va si bine-voi a revisui. Atunci i. nuntai
atunce dreptatea se va face deplinii.
Rugamg sa. fimii crec1ut1 cg: a revisui bine si
sincerii applicatiunea legit' de la 15 Augustg, este
a face putincisg cullegerea r6delorti ostenelelorii
sele. Este a grapa aratura; este a plivi la grading,

www.dacoromanica.ro
61

de buruene rele; este a pluoa cu apd mAnsd. Alt-


mintrele sementa va renueine aruncatet pe pa'inintit
sterpii, petrosg. Viitorult cent' mai apropiatil va
arretta ca n'amt mintitti.
Abstractiune fdandil,-vrndii ne vrndfi, de rigo-
rile de care se servesce legiuitoruld de la 1642 in
privirea terranilort", noi, oi suntemii fericiti a marturi
ca 0 i chiar filo-romnii streini, precum d. Valliant
a .gAsitii si gasimii in acestfi codice represintara
tote calitdtile celle marl si frumOse alle vechi-
lord ROmni. In adevril , ct indulgent nil ga-
sine" nol pentru tigani in art. 8? WA ertare si
compdtimire crescinscd pentru sirmani, in Art. 9?
Acsta culpa ar duce i astdcli pe onul la Ga-
lere in multe dal Statele europene; sa ni adducemil
aminte de subiectulu priimitivll alit" Miserabililorg
lui V. Hugo. . Cdtd durere de Anima i iubire
de patrid in Art. 17? Cata iubire de dreptate in
Art. i8? Catd demnitate in art 20. si 22? Ce
teriera solicitudine pentru femee in ar. 16 si 25?
Ctita demnitate, virtute i morald in art 24 si ;26?
CAM marinimid in art. 34, 35 36! Cata amre in-
eel"- trei arficuli urmtori ?! .

Revenimil hied pentru pucinti la tipografia lui Va-


sile. Se volt fi tiparitfi mai multe OW in tipogra-
fia acsta, insd nu se cunnoscii. Donna calif ail .

urmatti lui Vasile-voda, se vede ca nu multd grip.


ail avutd pentru dnsa, cad urmele ei indatd ail
peritti, i o vederati inlocuita de lid altd tipogra-
fig, a mitropobtului Dosofteit, sub nume de : Tipo-

www.dacoromanica.ro
62

grafia Mitropoliei allele, despre care voma men-


tiona in osbitele m5stre scrieri despre Pressci in
Romitnia
In tail casulti artea tipograficl fa mai favorat5,
in Rom Apia de . dta multe alte arti agenti al
civilisatiunil. Si intru acsta nu ne inselamti cind
averna inainte pe o carte ca a domnului Nico-
lae Mavrocordat Vod. alla Moldovei, prin care
scutesce pe stolerzaii Toader de orl ce dare i greu-
tate s'ar arunca pe cei-l-alti tmplari, fiindi cei es-
te de treaba tipografiei.(1)

X.

Amtt attinsa de cite-va ori, pene" acuma cestiunea


reformel MI Luther si Calvin prin prejmetele ns-
tre. Sa," approfundma pucina lucrulii acesta.
Propaganda Lutheranismului era in tta pu-
terea i furia el pe la annuli' 1640. Tocmai at-
tunci domnea in Moldova Vasile Lupula. Latirea
dogmelora acestei schisme, incepusse a se simti prin
Verrele romane inca dupe la inceputula seculul XVI
Mai cu deosebire dincolo de Carpati elle facusse
marl progresse. Sectatoril Lutero-Calvini fcea mail
forte de a attrage i pe Romni, in genere, la cre-
dinta lora; insh", dupe silinte uriase, nu isbutira, in
nimica. Romhnii nu priimira invetaturele lora. Ca-
usa era: anreia tria, convingerea cu care sciii tine
Romanii la religiunea parintilora lora; anti duoile,
(1) Uricarulti tom. V. pag. 252.

www.dacoromanica.ro
63

ca, se trecuse acum timpil aceia in care sd mal


pita attrage, cine-va, glOtele dupe sine fArd adju-
torulti limbei si allti cArturdriei. Romnii nu intel-
legeail dogmele calvine, pentru cd, nu li se propuneati
in limba lorti. A le propune in limba serb'escd, care
era limba bisericei lorti, de la desbinarea biserice-
loril, in biserica de apusti si biserica de resdritti ,
era a munci in desertti; cA,ci Romnii nu intellegeati
de locii -cdrtile shbesci, limba serb6scd. Dupe mai
multe manopere nefolositre, calvinii venird la con-
vingere c RomAnil sunt ignoranti, c n'ati cdrti nici
litteraturd in limba lord, si pentru aceea nu rengg,
Dreptil aceea ai inceputfi a traduce, a compune i
a tipAri cArti hisericesci in limba roma)* imprds-
ciindu-le in t6te partile. Apoi, principele Transilva-
niei, George Racoti, prin diplomatulti din anntilti
1643, ordond Episcopilorti si preotilorti Romni de
sub stdpanirea sa, ca sd nu mai desevrsscd sa,n-
tulti servicifi in limba slavond, nici la serbatori, nici
la ingropAciuni, niei la ori--ce locti aiure, ci in limba
cea romnd. Tipografie romane se infiintara in Tran-
silvania, re" limba slavond era persecutatd pretu -
tindene. Cursa, ispita era mare! d6r6 nu scdpa, ne-
bAgatil in sind de Domnii si Archipdstorii trrelord
romnesci, din astii, parte a Carpatilorti. Cu aceld
geniti prevddtoriti ce-i condusse seculi intregi, prin
valurile sufferintelorti i prefacerilorti politice, Ro -
innil sciurd cunjura si acuma pericohul, intorcndd
multi in folosulti lort).
oCelti MOO lucru la care s'ati &dad btranii nos-

www.dacoromanica.ro
64

trii, in facia luptei ce le dedlara Calvinismulti, fa


de a-ld combatte i neutralisa cu propriek lui ar-
me: en carti romnesci tiparite in trra pe basele
religiunii ortodoxe de resaritd. A pune in mama po-
porului serial necolnrate de preceptele Calvinis-
multi)", fli sistema lorti. Rttdpentra ce, si cum, Dom-
nii Matheiti Bassarab, erban Cantacuzino, Vasile
Lupuld, Constantin- Brancoyanulti, infiintara primele
tipografie romdnesci, tiparird tote cartile trebuit6-
re bisericei in limba roman, scOsera limba slavo-
nd din bisericele *rex i lsard rI, suverana pe
acea nationale. Ett6 pentru ce mai bite cartile cate
ati esitti mai anted din tipografiele romanescii,--caci
la acsta amti vrutti a veni--iprta und caracterid
religiosti. Numai candd ie a cne-va in mand cata-
lOgele acestord carp', vede dal de mare a fostti
pericululd, i cad de energicd a fostii lupta. Ace-
ea ce a indignatti mai cu deosebire pe Romani, fi
catechismuld ca1vinesc, tradussti in limba roman&
despre care ordona Racoti I, prin art. 2 alit" men-
tionatului diplomatd, archiereilorti i preotilorti ro-
maul ca 54-12 priimsca qi sd Pied a-la priimi
fi a4iz, fi cu din.ac1insvli i ez eAni th invete-
pe prunci i prin a4iz vorg lace sa se invete.(1)
Mitropolituld Moldovei Varlaam a combatutti a-
cestii catechismii prin respunsurile selle tiparite in
Iassy, la annuld 1645.
Antelai-dafa a v6c1utti Varlaam tnitropolitulti car-
(0 V U diplomatult1 10' George I Racop Principde Transilvanier
in incal, la annulti 1643.

www.dacoromanica.ro
65

tea acsta, in Valachia, la boiaruld Udristea Ngstu-


rel, fratele DIfannel luI Matheig Bassarab, dupe cum
spune gnsui, in prefacia respunsurilorg slle. Boitl-
rult munteang era unti iubitorg de invtg,turd i
infacia, catechismult calving, mitropolitulul moldo-
yang, in visita ce-i ftcti, d'impreuud cu alte cartI
nuoe. Impregiurarea acsta a decisti pe mitropo'itd
a stgrui de Domnulii Vasilie Lupulti cu tag dina-
dinsuld, ca sa strIng un sinodg in Iassy, spre a se
iutellege assupra messurelorg de apgrare in contra
inriuririlorg luteraniste. De altd parte nu pucinti
a stdruitti spre acsta i Petru Movi1Li, archiepis-
copg i mitropolitulg Kievului , autorele caril inti-
tulatd : Marturisirea ortodoayi a hisericei aposto-
licesd pi catolicesa de resitritii, i asta totg in
scopii de a combate eresurile et8rodoxe. Sinodulii s'a
tinutg, in adevrt, la annulti 1642, Sept. 10 in micl-
loculg nuoei monastirI TreI-Erarchl ziditd de Dom-
nulti Vasilie Lupulg . Prelatil carii ati luata parte
la acestii sinodd sunt : Parthenie I patriarculg Con-
stantinopolei; Varlaam mitropolitulg Moldovel i allg
Sucevei exarchg plaiurilorg ; Grigorie mitropolitg
Ungro-Vlachiel, cu episcopii sl; KiriarchiI din
Russia si provinciele trans-danubiene; Eugenig e-
piscopuld Romanului ; Anastasie episcopuld Rdclau-
tului; George episcopuld HuuluI; Sofronie ieromo-
nachulg, i egumenulti monastiriffrei-Erarchi. As-
semene ati assistatii i trei deputati bisericesci, a-
nume : Isaia rectorele saelorii movilene, Ignatie
ritorulii bisericei catedrale i archimandritulii Iosif,
6.
www.dacoromanica.ro
66

caril, impreuna cu inv6tatu1d ieromonacti Meletie


Siriguld, ati fostd tramisi din Kiev de mitropoli-
tuld Petru Movild spre a sta faci la sinodti si la
cercetarea cartii mai susti numite, pe care autore-
le o suppuse approbatiunii sinodului .
Tat ce scimll despre lucrtlrile acestel adunari
religiOse, este ed. dupe mai multe chirotonie insem-
nate ad formulatti inv6tdturele lui Calvin i pare-
rile lul Kin1 in 18 puncte, pe care le ad osnditti
i 16,p6datil, ca pe nisce invetAture ce vdt'Oma san-
enia vechiel biserice a lui Christos; all essaminatil
cartea lui Petru Movild : Marturisirea ortodoxci
a bisericei reseiritula (1), i dupe sustinerea el de
catre Isaia, rectorele scOlelorti Mogilene, Ignatie ri-
toruld bisericel catedrale si a invelatului archiman-
drith Iosif,delegati al autorelui,soborulti a in-
cuviintat'o. In fine all Mutt' sanOrea s'antului mini,
din care, ne incredintzit unulti din prelqii actuall
aT bisericel nationale, pane s'a p6stratti pn in
clillele nstre inteunti vasll de argintil poleit cu
aura in forma unul ulciorti ca de duo oca, care se
mai afla pn6 in armil trecuti, la mouastirea Trel-
Erarchi d'impreund cu mai multe vase, od6re si or-
namente. Dintre aceste mai putemti insemna : 2 e-
vangelie ferecate cu argintd i poleite ea aura ; 3
discurl marl de argintd poleite i imbourate; 1 ca-
delnita iu citiue mare; 2 vase : unuld pentru a-
(1) Insemniitatea acestei chili se vede din aceea cii tdte natiunile
de religiune ortodox'a, a tiparit'o de 'Ace oil pea actuns, afariden
Yid. Rica pentru nrinte,etc., 1844 No. 21.

www.dacoromanica.ro
67

pd. i altulti Pentru vial *la sAnta Proscomedie; 1


panagierit mare lucratii cu iscusintd pentru rddica-
rea panachidel. Deosebitti apol pachare lingure, cu-
cite, furculite si tote celle trebuitre la umi ospetti
intinsti, tOte de arginta i aurite. Multe vestminte,
perdele, pOle, epitafe cusute in firti greU i mar-
garintare marl. Aceste impodobiati monastirea Trel-
Erarchilord in timpulti lucrarilorti sinodulul, din
1642. Suet dovecll cd, aceste odOre s'ati pstratii
pen ht incOce. Apol al incdputti pe ma,na eh"-
lugherilorti grecl, earl le au pusti bine : le ati tri-
misti la sigurantd in torra grecesca. . . . Sirmane Ro
mane ! trista srte al avutti ! Ti'a fostil scrissti ii
lacrezi i sii muncesci diu cliori pn6 in sOra, &I'd a
te indulci de fructulti muncel -telle. Sii lucrezi si sii
muncescl pentru strainl! Amarti pacharti! Lisa, glo-
rid Domnului ! averile ce se cotropise, s'ati desro-
bitil. Amti scapati1 de fanariotl. Dreptate sail -
cutd; sd multamimti cellar ce ne au scdpatti!
Domnulti Vasile Lupulti a adjutatd mu:tit lucr.d-
rile Sinodulul i deslegarea problemel ce i-a pusti
Hotaririle ce s'ati luatd le aii tiparitti cu chel-
ellti.
tula so. Spre recunnoscintd soboruld i a facutil ur-
matorulti actti de multamire :
llustrissimului ;si pr allessului Duce, Princi-
pelui cellu ma Evlaviosi i Ducelui a toki Mol-
dova, Domnului Domnti, Ioan Vasile Voevod, man-
tuire de la Dumnecleti.
Adevratti este Duce prO allese, ca aT datti la
tiparti lucrttrile sinodall. Cacl tie 1I-ati ddruitti Dum-
*

www.dacoromanica.ro
68

nedeti acstd terra, ca sd fi ape'ratord and biseri-


eel i cuceritord allti eresurilorti; de aceea nol, de
la eine altuld de catti numal de la magnanimitatea
ta cea pr6 evlavisd, anati pututti ascepta nimici-
rea i nvttiturelorti min cinse, pentru cd cum al intel-
lessti cd acelle scrierl alle lul Calvin, care sub ti-
tlu de mrturirl ortodoxe, cat, c ar copprinde in-
v6tAture1e Bisericei nstre, ati pricinuitti turburArT bi-
sericel ml Christos, n'ai pregetatil a apnea trba din
rddcind, 1 a nu odihni, pn candti n'al conchid-
matti pre kiriarculd santitulul scaunti apostolescd
ecumenicti, i pre altI kiriarchl al Sinodulul acel-
latest scaund patriarcale, precum i pre trdmiiI bi-
sericel Russesci, i prin aceea al nimicitti tote in-
vtdturele acelle mincinse, i &Indic la lumina Carti
al desluitti i inttiritti invttitura cea adev6ratd a
bisericel resdritene. Ba inca descoperindd , totord
crestinilorti orthodoxi, otrava, al doveditd, cum de. alt-
mintrele tine biserica lui Christos, carea e a ns-
tra, t6te acelle ce all spusil protivnicil despre ea; i
de aceea acum scat sh" deosebsed oele Domnului
pdl'unea de la care sd fugd i cu care sd se indul-
cOscd.i aa, multdmindti lu Dumneded pentru mi-
lele ce le ati reversatti assuprd-ne prin tine, llti ru-
gamti Ca sa-41 ddruiasca, yield fericitd i liniscitti, i
pronia sa s o verse assupra scaunulul tti 011'6 in
sf6ritti,i apo s Te mute din mdrirea pam'ntscd
la cea cerscd(1)."

(1) agtina : Istoria Sinricer Ortodoxo toni. II. 156, i 157.

www.dacoromanica.ro
69

XI.

Monumentula cella maT maretiti i neperitoria, ce


a rdicatti memoriel slle, Vasile Lupulti, este dupe
publicarea Codicelui de legY, infiintarea sclelora din
Iassy in monastirea Trei-Erarchi. In processula mo-
rale 0 intellectual& alla regenerariT uneT natiuni, u.
reformd, attrage pe alta. Reformele ce sunt desti-
nate a regenera, a rddica ud, napne cdclutd, se as-
smand acellora belciuge mice i multe, ce compunti,
la unit locu, una intinsa lanp. Ganda Vasile Vodd
infiintd typografie , canda isgoni limba slavond din
biserica reintroducnda pe cea romnd , canal ti-
pan carp: de legi i cartl spre serviciula divint; cdnda
esploatd Mile de metalii, care-la puserd in putinta
a intampina cheltuelele StatuluT fdraimpovdrarea popo-
ruluT; in fine, Cana una suveranti are mdrimea de
anima% a se inainta Oa la acestii puncta, ella nu
se pate opri aci. Scala este auxiliara , este corn-
plinitarea cea mai firsch , este consecinta pressel.
Una fard alta, sunt ca duo trunchiuri despailite alle
acel1uia0 corpt. Limba naVonale este cimentula care
le attrage, care le stringe la unit loch, care le face
folositare pe amanduo. A se popri la clumatate de
cale, era a lassa ne isprdvita frumosula inceputa de
civilisarea poporuluT moldovana, pe care Vasile 'hi
intreprinsesse. Infiintarea sclelora era ua, lucrare
cerut cu imperiositate de mpregiurarile in earl se
afla Orra. Era ud consecinld, ud, verigd a mare-

www.dacoromanica.ro
70

lui la* ceincepusse a impleti RomAnii, ind de prin


seculii XIII, i XIV.
Din annuli unde ne afiAmil, (1640-50), arun-
canchl u ochire retrospectivA, iii trecutulii poporu-
lui romAnti, vedemti c ell a Matti uA mare parte la
opera civilisatiunii moderne a Europei. Timbruhl ski
inca st stipatil pe acestii monumentii , allAture cu
ailti popreloril cellorti maT civilisate, de si prafulti,
careli acopere, llfl ascunde de la ochil privitori-
lorti One' va veni mAna care s-'lli drrtte. De
multe ori RomAnil le ail i intrecutti pe acelea. In
adevrti RomAnii all fostii eel Anted caiii an avutil
in Europa armii regulate, in VIM' puterea cuvAn-
tului. MoIdovenii la 1400 sub Domnulti Iuga,Mun-
tenii in 1410 sub Mircea cella b 6trAnti. ET all fostri
in curgerea mai multorti seculi cei mai devotatT a-
Orator): ai religiunii crestine in orieute. Civilisa-
tiun6a, le este datre cu ,recunnosciup pentru san-
gele ce au vhsatik, audit peptii islamismului bar-
bard ce voia a strAbate in Anima Europa Cad pe
ulna in Occidente si Nora, aIiT lucra in tied, la
umbra paciI i a liniscii, fAcendii propairi uriee,
noT eramil sit*: a ape'ra pasti Care pas, i cAtro
di, ora dare ora, pamOntuld i religiunea strabuna,
de cutropirile puvoiului asiaticti. Am fi vcluta noT
unde ar fi fostii astacli Europa, dca RomAnii cedar',
dca pe turnurile din Iassy i Buccuresa ar luci
astadi ua semi-lund in loculd semnuluT mAntuirii.
Chiar Vienna ar fi astAcli ung aliti duoile Vidin sti
Rusciuk, dca Romanii, sub erban Cantacuzino, in

www.dacoromanica.ro
71

1683, la incungiurarea Viennei, cu tot adjutoruld


ce addusse assediacilor6, Sobiescki allfl Poloniel,
n'arti fi datti el mai din pripa, adjutorti Germanilorii,
inctircandti tunurile de assediti, despre partea lora,
numai cu prafri, faxii, bombe; incuragindu-i la resis-
tinta barbatscA, intardiandti facerea podului preste
care aveaii a trece Turcil la assaltU, etc. etc. etc.
Candi" sosl Sobiescki, scimti, i noi, a Duch' erad
mai obositl de ata assediatii, i isbanda fti lesne ,
preparata, fiinda de Romani. Pe cei ce se induo-
escO, 61 mamamti la documentele autentice, necon-
testabili, din Sincai, annulti 1683. Romanii a fostil
dintre cel ntiti cad a recunnoscutil toleranta re-
ligis i libertatea consciintel. In patria nOstra,
ori eine, s'ati rugatti lui Dumnec1eti in religiunea
care i a placutti, far a. restrictiuni, lara, persecutiu-
ne. Ba pte unii a abusat i abusza, de a-
cst toleran0 mai multd de catli generOsa. To-
te sectele se bucurati de immunitali i. privilegie,
de earl cu greti se bucurati airea. Chrisvele i scris-
sele domnescl sunt facia si facti dovedi nerecusabill.
Rom'anii ati fostti dintre cel Antiti carT ati imbrAci-
atil tipariuld , i ati ascultata cuvntulti lui Dum-
nedeti in limba strabunl. Cancelariele, i mai apol
scOlele lord, s'aii bucuratil multd timpti de unti re-
nume intinsil. In elle s'a forma-U.1unit mare numerti
de Omeni a11eT precum Constinescii, Cantemirescii,
Dosofteescil , Eustratescil i chiar fratele lui Sobi-

www.dacoromanica.ro
72

etcki meintuitorula VienneT(1). Codicil nostri de lee,


all avutd merituld de a servi dreptti essemplu la le-
gile altord popre. De essemplu vomit lua pe Rus-
sia, alld citreia cellti maT mare imperatore, Petru I,
mi s'a sfiitu a da legilorti nstre, titluld de drepte
i intellepte. Arad merge pr departe, ne aind a-
bate pr multil de la scopuld nostru, dca mil pre-
lungi nararea faptelorti plinite in cultivarea arti-
lord pitciY. Dca amti persista a face catagrafia drep-
turilord ce avemil la recunnoscinta ,EuropeT. Ea s'a
ingrijitti de no): de la 1854. Nol amti ape'rat'o gi
serviVo cu shngele nostru, de la 1392. Din mo-
mentuld ce ud. cealma 'unti iatagand de turcil s'a
arr'ettattl in Europa.
Cutitele osmanliilord fanatid, Anteiii in pepturi ro-
mAnescl s'at incruntatt. Francesil o sciti acsta maT
bine de chtii noT, cad ne-amti luptatil umeril la u-
meril, in bdtaia de la Nicopole, 1392.-4 FrancesiT
scid cum Romtmil all revindicatil omirea d'a forma
ei coMnele din frunte. Insa. Francesii ail voitti sa,
mrgd el eel antkiti, i bataia s'a perdutd de cre-
stini(2).
Aa dere", dada este vorba despre recunnoscintd,
sdclicemil : recunnoscintei pentr:u recunnoscintet, i sa
venimil la alle nostre. Sclele din Trei-Erarchi, sunt
infiintate pe la annuli"' 1642, totti dupe caldurse std.-
ruinte i din partea bunuluT romand Petru Moghild, de
(1) Coeilnicenu,Frapnente istorice, ; n franfozesee Infroducerea. lassy
Its45, pag. VI.
(2) ineal, annulii 1396. Enghel .

www.dacoromanica.ro
73'

sthruinte acute
ci, atunci, mitropolitti allti Kievului,
Mitt' pe ling/ Domnulti Vasile Lupulti catti ci pe lin-
ga mitropolitulti Varlaam, coutimpuranulti sett
Domnulti ceda cu udurintl la aceste nobili sa-
ruinte, i cu aatti mai lesne, cu cAtti elle intra atatti
de bine in genersele, in nobilile lui intentiuni. Greu-
tatea insti urma a fi mare din lipsa, mai totale, a
menilorti competinti a dirrige n assemene institn-
tiune. Wee ci acsta se inlaturA, prin concursulti
bine-voitoriti ce le dede mitropolitul Moghui, ca-
rele, de i departe de patria natale, tot4 n'o uita,
trAmitendti pre nsu i. rectorele academiei de la
Kiev, infiintatl de acestil roil Anti eruditti, archi-
mandritulti Sofronie, d'impreunA cu alti professori.
Cu acestti adjutoriti, nemuritoriuln Doning a pututil
infiinta scla, instituindti catedre de teologia, de
dreptti, de limbele Latind, Greek Romiind i alte
sciinte. Spre sustinerea scold, a daruitti mociele
EdMtouif Rimc4enii c1 _Agana.
Totulti ne autoriszA a crede C sceda acsta U-
nita cu deosebitele institutiuni de earl era incles-
tratil, trra, addusese fructe mantuitOre ; C invet-
tun le eraii infloritOre. Altmintre Moldova n'ar fi
produssti in timpulti acella atati brbati marl ca a-
cel ce i amti mentionatti (1) ci calif dupe tOt1 pro-

(1) Costinescii, Cantemirescii, Eustratiescii, Dosoteescii ichiar So-


fratele mAntuitorului Viennei.. Se dovedesce cA pe atunci
era timpulii cfmdti aii veniati de lumi lnmina de la noi, 6r6 nu nol
de la a10i. Sd ne siliwa d6r5, a adduce scOlele n6stre la vechia lorti
splend6re, pentru ca RomAnia sA devina, Athena Orientelui, Roma
Orientelui. i lucrulti std in mAna n6strA.
7

www.dacoromanica.ro
74

babilitatea a eitii din solele thrrei. Altmintre, cum


ar fi imprumutatit State le vecine de la noi atatia
barbati marl, cari a devenitit fundatorii civilisa-
iuniI imprumutatelorti trre? Nieolae Carnulti Mi-
.

clesco, este preceptorele reformatorului Russiei Pe-


tm i]. cella mare; este antiulti ambassadore de cue
s'a servitii Czarulti spre a se pune in relatiuner cu
China. Petru Moghila este fundatorulti academiel
spirituale de la Kiev. Paul Berindetii, supra-numi-
tti Cutinscki, este autorele cellui ante'iti dictionaria
Slavo-Russii. Herescu, scriitoriu renumitil, este fun-
datorulii universitatii de Moscva. Dimitrie Cantemir
este istoricult classicti allti Turciel i preedintele
academiel scientifice din Sant-Petersburgii. Antioch
Cantemir este Boileau allti Russiei, poetula favoritil
all poporului, alle anti bucati se canta i acuma
in. Russia. Toti acestia sunt Romani, patria ns-
tra se pte mOndri cu dnii. i dca greutatea fa-
tale, i. de ua mie de ori fatale, a impregiurarilorti nu
ar fi Oita pe acestia a emigra la straini , a pune
luminele i. pnna lora in serviciulit strinilor, ceea
ce ati facutii el pentru altii, arti fi facuta muitti maT
bucuroi pentru patria mamma. Si acsta patria as-
ttill s'ar fi afiatii intermit gradit multi mai inaltii
de cultura i civilisatiune, de cum nu este astacli.
Si pte ca la 1821 n'ar fi fostii silita Romania sa incpa
de la a, b, c. Ci unit Carnulii Miclescu mai bine ar fi
crescutii unti Petru romanii. Mitropolitulit Moghila,
mai bine ar fi fondatii u Academia spituale in Iassy
BM &cures& Unit Berindeiii ar fi fostil autorele

www.dacoromanica.ro
75

unui dictionarig RomAno-Lating.,Ung Heresco, ar fi


fostti fundatoruld unel Universitati romane. Ung Di-
mitrie Cantemir ar fi fostg mai bine presedintele
Academia scientifice din Iassy. Ung Antioch Can-
temir ar fi fostii mai bine Boileau allti RomAni-
lord, de cAtti allil Muscalilorg.
Ette de ce se lipsesce ua trrg, cAndg n'are sta-
bilitate, cAfidg perde arma din mAng spre a numal
aye cu ce garanta acea stabilitate, canthi n'are bani,
n'are treditg, cAndii n'are independintg!
Insg, ce sa clicemg ?! Essistg uit fatalitate in lu-
me.Si fit i pentru Doi ug, putere fatale a cAreia
fatale diligenta presede la impartirea sortilort Ro-
mania A essistatg calulg fatale allg lui Nisus din
Mytologia; lancea fatale a lui Cephal, teidunile fa-.
tale alit lul Meleagru; peitele fatali; ministrii fa-
talz al' destinului, bared fatale a lui Caron, etc. etc.
etc. A essistatg i ug putere fatale pentru RomAni:
acsta fa Russia. A mai essistatii ut rasa de 6-
meni abominabile, fatale i Grecioi i nog : acestia
furl fanariotii.
SA ne multamimil cu ce ne-a mai remasit Fo-
lsele produsse de scla lui Vasile Lupulg sunt re-
cunnoscute chiar i de inamiculg de mrte alit': sail,
George Stefan Vv. carele, dupe suirea sa in scaung,
dede milt suretg intaritorit totorg dispositiunilorg pre-
decessorelui seg, relative la acsta institutiune, lau-
dAndg scopurile mantuitOre do care a fostii predo-
minatt(1).
(1) 'Peg doennientalil de la pag. 279, tit. Ili a Uricarulal.

www.dacoromanica.ro
76

Venl insa unit timpii, n li fatale in care saga din


Trel-Erarchi, adjunse in decadentA ca t6te institu-
tiunile celle bune si folositre alle patriel n6stre. A-
celhl timpii era pe Candi; Romnii venisse in con-
tactil cu Grecii. Secululti fanariotilorti se apropia
ca unit zmeti. Grecii all pusti maim i pe monas-
tirea Trei-Erarchi, ati isgonitti pe profeSsorii vechi,
all addussit pe altii din t6rra grecsed, calif Wall
produssti nici unti folosti; cad nici Grecia nu mai
era Grecia din timpii lui Pericles i Demosthen; in
definitivil all stricatil tfa, rndula vechi a gene-
rosului fundatorti. Ceva mai multti ealugherii pu-
sesse mama pe mosiele de care era inclestrata sc6-
la si pe documuatele lorll, si le at stiOnitii mai
bine de llati seculti i lumetate. Candi' Domnulti
romnti, Ionit Sturza, ordona, in 1828, redeschide-
rea sclelorll nationali din Trei-Erarchi, fit silitil a
aye recursil la alte micilOce, la micllOce silnice, 6r6
nu la celle firesci; cad cAlugherii Vagaduiati docu-
meutele, rApiati veniturile i contestail ori-ce dreptii
alill scOlelorii assupra adeve'ratelortl lorli proprie-
tAti. Ceva mai multit. ET protestar6, in 1830, catre
guvernulil provisorifi all-a Russia, stabilirea colle-
giului in incaperile din curtea monastirii. Tre-
bui s se descopere alte documente prin u intern-
plare providentiale. Intelkgemti acelle documente Pe
care d. George Asaky, le rescumperl dela mill no-
bilt poloml in Galitia. Acella inca le avea din nis-
ce mane ce possedati parte din biblioteca emigrata
in Polonia cu mitropolitulU Dosofteti, pe la milli

www.dacoromanica.ro
77

1688, i de unde nu s'a mai intorsil nici filA, de


chArtiA.
In istoria scaelorii . ui a inveldtorilorli la Ro-
mani, ce am publicatil parte in 1?evista Rornanci,
1 parte in Bulletinulii Instructiunii publice , se
tratz1 mai pe Iarg i dupe VA& cuviinta, impor -
tantea cestiune a scaelorti.
Trebui ca epitropia invelAturelorti publice sA, sus-
tin unU lung i anevoiosti, periculosti procesA, pen-
tru ca s'a, se sctA din ghiirele cAlugheriloril vene-
tici, aceea ce usurpasse, i pentru ca sA se puta pe
scle in stApe'nirea bunurilorti lor. Ett6 cum, dupe
uA trecere de 150 anni, sceda lul Vasile-Vod a
reinceputit a functiona.
Acell ce scrie aceste linie, mArturesce cu falA
1 recunnoscintA, cl este elevA all sae lul Vasile-
VodA, din monastirea Trei-Erarchilord.Dumnecleti
s'a tie suffletulA fundatorului intru imperatia ceruri-
lorti! Dumnedeti sA resplAtsd, immiitti stredaniele
lui Ionita Sturza, Assaky i alle cellorti-l-alti ce a
ostenitfl la desmorme'ntarea acestui institutil de sub
lava fanariotismului! . . .

XI
SA ne occupAniai in capitululti acesta, a vorbi mai
in speciale despre inceputuld i feluili domniei mY
Matheiti Bassarab, despre ceea ce a anal ellti
bunii, mare i frumosil, pe intrecutele cu antagoni-
stulfi sefl Vasile-vodA.

www.dacoromanica.ro
78

Alessandru IV, fiiul 1u Radu-voda Mihnea, fu-


sesse numitti de catre Turd Domnii allil trrei mun-
tenesci in annuli.' 1628, pentru a duoa ra. Dom-
nia acsta Iii cea mai strpa in fapte marT s demne
a trece la posteritate. De pe tronulti terrel mun-
tenesci trecii pe aceilli aihi Moldovei :
De aceea nici istoria nu'i a pestratil de Wit nu-
mele.
Turcii, calcandri in piciOre stravecbiulil dreptil
de allegere allti. naiuniI, numira in locu'i,. la 1630,
pe Leon Tomsa, fflulti Jul Stefan Tomsa MIA Mol-
dova Tiramiii fusesse tata' sti, tirannti f i fiiulti. Sub
domnia lui, itrra gemea i scrajnea de dari si al-
te neornduele ce o ap6sa si se arunca gra consim-
timntubl Adunarii generale. IA, mare multime de
tOrrani, calif singuri radicati totn greulti, ne mai pu-
tndu-lti sufferi, se imprastiara in tote partile. Boe-
rt, scutiti p6n6 atunci de ori-ce contributiune, fuel
prin aprocli domnesci a plti ei in loculti pri-
begilorti. Terra era in punctti de a se revolta! A-
tunce, Aga Matheit Bassarabfiiu1tl Vornicului Danciti
din Brancoveni, coboritoru din strMucita familia a
Bassarabilorti i carmuiteriti de Romanati, nepu-
tndil, nevrndii a sufferi mai multti atatea abu-
surf si impilari, nevrnda a servi tiranilorti i re-
cilorti incongiurati, se pusse in capulti rebel-
liunil ce sbucni, aT careia capete erati cei mai marl
boeri, precura : Asian Vornicu, Gorgan Spatarulil,
Barbu Predescu Pacharnicuhi, Michaiti Cotofana Spa-
Dimitrie Filisanu Slugerulti, Mitrea Vistier-

www.dacoromanica.ro
79

niculii i alii. Acestia fugird in Transilvania prin


plaiulti Vulcanil. Scopuld lorti era de a aduna tru-
pe in Ardeabl, si a veni cu elle de a resturna
pre Domnii. Dr0 George Racoti, principele Transil-
vaniel; fiindil in resboin cu Ferdinand II, imperatulti
G-ermaniei, boeril romni se unird cu Transilvanii i
contribuird multti la victoria cstigatd de Racoti as-
supra imperialilorit Spre recunnoscinth, Principele
si nobilimea dederd pribegilorfl boerY ospitalitatea cea
maT intinsd. Leon-Voda de patru ori trtimisse scris-
sorT invitando-1 sd se intrca a- cas i sd' se lini-
scscd, jurndu-se ed nu va. sup6ra pe nimenea in-
tru nimica. Scurtil, fagMuia intrga amnistia si in-
destularea plngerflorii. Dr6 esperienta este mam-
ma totorli aflrilorti, i bo erif , din esperientg, aflas-
se cAtti trebuia s compteze eineva pe IdgAduele d'al-
le tirannilorti. Inaintea luT Leon,Mircea III, A-
lessandra II si altii, amnistiasse, jurasse i tot(' el'
edleasse!
In .fine, .avangarda rebellilord infra in trfa prin
plaiulti Vulcanii, i s'au coboritti la Trgu-Jiiului.
Acolo se unira eu dnsiT i Rosinrii de trra. Ati
purees(' assupra Bueureseilorti, puindti avangarda
sub Barbu Predescu Pacharnieu si Miehaiti Cotofa-
nd. Spaimt grozavd intrasse in palatal(' domneseti.
Leon-Vodd, pe de ad parte, ritpe1i en avangardd
inaintea lora' pe Mihu Spdtarulti i 'IA parte din
ostire; r6 pe de alta, pe Dmna cu tote cocOnele
si Vistieria a trdmis'o la Giurgiti. Trapele dom-
nesei de sub Mihu Spdtarult" Jura' batute la Ungu-

www.dacoromanica.ro
80

renT. Asta rata ca Ansu1 Leon-Voda sa piece cu tO-


tostirea lui la 31 Augusta 1632, Bataia flu snge-
resa. Tina opta ore 1 se uccisera, multi din amen-
duo partile. Dere victoria remasse credincisa in
diva aceea lui Leon-Voda. Multi din rebelli s'ati
prinsti; multi ail scapata. Aga Matheiti Bassarab i.
cati-va a1I boeri, cu remaita ostirii, s'ati trassti pes-
te Olt i s'ati inchisti in monastirea Tismana. A-
colo infrntanda trei dille assediulti ostirilora dom-
nesci, scap i fugi 61.60 in Transilvania.
Sflierile acestea dintre frati adduceaa, acuma,
mai multa mila i scarba chiar unora din Turcil ome-
noi, de &tit Romanilorti.Mehmed-Abaza-Paa COM,
mandantele marginilora Dunarii, cad de ella vor-
hotari a pune c TAW resbellului civile din Va-
lachia. De. 0', parte cunnoscea crudimile lui Leon-
Voda i rapacitatea Grecilort cari-i fame' snita.
De alta parte scia intelepciunea i inaltele calitati
alle lui Aga Matheiti Bassarab. Ella fact]. Portii
Una rapporta circumstantiale i propuse de Domini
pre favoritulti sea, pre capulti boerilorti resculati,
pe Matheiti. Perta insa, nu asculta i destituinda
pe Leon Toma , ellti inlocul cu Radu, fiiula lui
Alessandru Iliati, Domnula Moldova Dere boerii
din terra ail scrissti indata lui Matheiti Bassarab
ca s grabesca a veni fr intardiare din Transil-
vania. Impovopta de onere i presente din partea
ml Racoti, petrecuta One la hotarti cu ua mare
ponipa, Matheia sosi in judetula Romanati, unde
eraa intruniti cei-alti boeri i armia. Acolea s'a

www.dacoromanica.ro
81

facutt Adunare generale, si top inteunti cuvntil


hotArixii, a nu priimi pe Doinnulu ce trdmitea Tur-
cia, ntiii pentru Ca se calca dreptulg de allege-
re ab-antiquo, i anti duoilea pentru c Radu, cres-
cutii fiindi printre fanariofi, a fostil contractatti
tote vicide i patimele acestel lepre a natiunii gre-
cesci. Matheili fii numitti, cu voia far& voia
Domna. TOM adunarea 61' depusse jurnintil de
credinta, si apoI llti induplecii a merge la Niko-
poli, unde era Abaza-Pasa. Generariulti turcti lbl
irnbrAea cu caftan silty recunnoscU de Domnii. Ma-
theiii publid, de. indat'a suirea sa pe tronti sub ti-
tlu : Hoz ion Matheiii Bassarab Voevod din mila
luz Dunwnecleil Domnii Terrei-Romdnesci. Apoi in-
social de trnpe, intrA in Bucuresci la 20 Septem-
bre, 1633.
Mai multi din partisanii lui Leon-Voda,refusandii
a depune juilmentti lui Matheit, scap in Moldo-
va si recunnoscii de Domnii pe Radu cellti numitti
de Turd.. ApoI vinil la R4mnicu1ii-Sratii pentru a
stringe osti. Trupele lui Matheia O impeastie si '1
gonescti. Mai multi emissary, tramiI de Radu pen-
tru a attrage in parte): militiele romAne si pe shy-
jitorI, suntti prinsY i addusl inaintea .lul Matheity,
care le restitue libertatea IAA a le cere nicY unit
jurAmntii de credinfa. Dr partisanii lul Radu re-
invasionza trra cu adjutorulti Turcilor, Ta-
tarilorti, Lesilorti i Moldovenilort. TotulU este pre-
facutii in spuza i ruine pe uncle vinea ei. Deser-
tultt remlnea peurma acesteY armie. U grozav pa-

www.dacoromanica.ro
.82

nica copprinsesse armia 1u Matheiti, der6 elocin-


to, acestuia i renumele ski militaritt incuragiazti,
pe soldaV. Dupe ruge pnblice, armia este condus-
sa la Wail, 11-ga Dudesci in apropierile Bucures-
cilori].. -Armia luI Radii XII, adjuusesse 1ing po-
duld de la Obilesci, pe Colintina, sub monastirea
Vornicului Dan. Lupta de avangarda se incept]. la
25 Octobre S. v. in prejmetele Buccurescilora. A
duoa li, ambele armie suntti facia in facia, in roil-
dula de Maid, sub Plumbuita, intre Dudesci si
Marcuta. Matheitt-Voda asecla in drpta pe Tudo-
se Spatarulti ca centrula cavaleriel, compusa din
Calarasi, Scutelnici i Sparap. In stanga pe Ivascu
Vorniculd i pe Baleanu, cu corpulti callaretilorti ro-
siori i cu nal stolti de Turd. In miflocti sta tta
pedestrimea cu u seama de Turd, Dorobanti, TO-
OT, Cozad, Seirnenf i Venatori. In dosulti acesto-
ra, fti aseclata arrire-garda imparcita in deose-
bite corpuri. Stindardulti cellti mare anti tArreI sta
inaintea otirit Pe dnsulti era zugravitti archan-
gelulii Michail cu sabia gad intinsa.
Ordinea de bataia a lui Radu era ,acsta : La
drpta a pusti pe Th'tari; la stanga callarimea Mol-
dovel sub commando, hatmanului. el i. a duo): boeri
munteni, Mihu Sptarulti i Hrizea Vornicall In
millocti tota infanteria Moldovenilorti seimeni si a
slujitorilorti sub commanda boerilorti munteni, Du-
descu Vistiernicu, Nicolae Vornicu, Papa Logoktulti,
Vasilaki Aga i Catargiu `Stolniculti. In frunte ,
stindardulti turceseti, i tuiurile cu Schemen Aga:

www.dacoromanica.ro
83

pe cndu Matheiti pusesse in fruntea ostilerti slle


stindardula romaescii. Numai din acestti fapta i-
solatti, lectorele va conchide singura in care parte
era causa cea drpa.SA perimii! si disse ellti; dr6
s. periinti sub umbra steagului roma-mesa! . . .
De indata ce ambit Domni dederA semnalulti b`d.-
t:diet, Tataril se rapedirl assupra aripei stange a lui
Matheia. Rosiorii de Orrg, deschiserg, flancurile i'T
luara, la midloca. Cavaleria moldovenscA allergI in
adjutoriula lora. Cllrasii incA sbrg, in adjutori-
ulti Rosiorilort i alla Turcilorti lui Matheiti. Am-
bele aripe alle fie cAreia armie se confund i ug,
bataih" generale de cavaleril se incepe. In acellasi
timpt, ambele infanterie se isbescil una assupra al-
teia, cu atAta furil si putere, in CM se ammestecl
cu dese'vrsire i lupta nu mai este putincis1 de atfl
cu sabia. Ambit Domni, stnda in fruntea ostirilora,
se espuneati la celle mai mari pericule ca cei mai
de rOndil, sold* Numai cu acesta prep Vote dice
cineva : ama invinsa! Lupta .tina optu ore : Bucu-
rescenii cu copiii se sniail pe garduri, de se uita
cum se bate resboiulg(1)."
Taaril ati facutti ull mare stricaciune in Rosiori
si, in schimba, cAllarasii in Tatart De cinci oil in-
fanteria muntenscl fi silita a se retrage, si de cinci
ori re's1 s'a intorsa in contra infanteriei moldove-
ne. In fine, dare sea, armia lui Radu XII o rum-
pe d'a fuga. AI lui Matheit, de i pt oboSiti,
I gonirl pn6 la Sterdnesci. Rada fugi cu capula
(1) Cronica 1u Const. cgpitanulii. Mag. Iiacid tit. I, pag. 286.

www.dacoromanica.ro
84

gold i nu datorl scaparea sa de catd ra'pediunii


calului WI. De la Afunagi, elld fugl in Moldova
cu rema4e1e armiei selle. Era, inteadevrti, unit
spectaculd straniti, dice Dionisie Fotino(2), sa ye-
,,d cineva und resbelld civile intre Munteni i Mol-
doveni; intre Romani i .Romani, Turd' i Turd de
aceea1 fami1i . . . condussil cu und entusiasmil
i ua ambitiune farb, essemplu". Cinci rnii : i16-
rea nobilimiz muntciaesc i moldovenesci perl in
acsta fatale di. Mai multi din partisanii lui Radu
aii cadutd in manele lui Matheid. El ld se arrtta
induratorid care dnii i'l tramisse pe la moiele lord.
Celle d'antgiii cuvinte ce doica unta fiui de re-
ge urmzd rag inve7a, sunt : Eii ertii ! disse Schak-
speare. Si Matheid-Voda, fard, a fi cititfl pe cele-
bruld autore englesd, ci numai din propria convic-
ciune a animei slle , scid pune atatil de bine in
practica acsta mantuitiire invtatura, nu ua-data, ci
Vita vieta sa. Si acsta ertare n'o accorda end nu-
mai biruitilord pe campuld de resbellt , ci i duj-
manilord ce venisse sa-ld pirasca faciid la Constan-
tinopole, cad dice cronica lui Constantin Capitanuld :
Deci all chiamatil pre pribegi i le-ad datd jura,-
mntti ca nu le va face nici und rat qi sd m6r-
gd in rrd, i all venial pribegii cu dnsuld,
romani i greci, cari all fostii boeri mari i totora
bine le-ad facutii, 61.6 nu rgii. i md all i bo-
27
eritil pre unii (2).
( Ist. Dacia torn. II. pag. 91.
(2) Mag. ist. t. 1. pag. 288.

www.dacoromanica.ro
85

In totti timpula luptei, Oa a crutatil pe Turcii din


rangurile neamice; r e. pe ceausula impel-Mena cu
1-itindardu1ti i tuiurile l'a addussa nesup'eratti in Buc-
cures&
Intorcndu-se in Bucuresci, Matheiti, fach mul-
tAmit Jul Dumneclea pentru stralucita invingere ce a
repurtatti. pece cline mai tarp, priiml prin unti
Capegi-Basa impe'ratesca scire despre investitu-
ra i insemnele domniel, ce avea a-le priimi forte
currnda.
Matheia acuma, de si invingatoria, de si recun.
noscuta, nu'si tagadui a, insa, intrigele ce eraa ca-
pabill a'i face Grecii si partisanii caclu}ilorti Domni la
Constantinople. In urmare se hothri a merge singurd
in capitala imperiului ottomana, spre a depune mul
tamirile slle Sultanului. Ella fa hntiulti Domna
munteanti ce merse la Constantinopole pentru a lila
investitura.
Lassanda pe Dmna Elena in scauna, pleca luanda
cu sine pe Capegiulti Soleiman-Aga, pe mitropoli-
tula Grigorie , pe Theophil episcOpula Rmniculul,
pe mai multi preoti, boeri i capitani marl de Cd-
larad., Ro,siori i Dorobanti. Sosindh in Constan-
tinopole, la 5 Ianuariti 1634 descaleca drepth la
palatula Terrei-Romanesci, numita in turcesce Vla-
chu-Seraiti. Trei Ole dupe aceea fit priiimita cu
mare pompa de care Vizirti. Dre Matheih-Vocla
l urmata din scurth de catre neamicii sl interri-
tali de boeril Greci, carT erati anima bandel actu-
satria, merse din terra la Constantinopole, in con-

www.dacoromanica.ro
86

tra lui Matheid-Voda. Nu fa plangere care sa nu


se fi facutfi in contra lui; insa, inaltele selle. calitati i
eminentele selle virtuti lama ca calomnia s cada' i
dreptatea s triumfe ! In 3 Februariti, nuoula Domna
se infacia inaintea stapenului imperialui ottomanti
carele lUi recunnoscit de Dome' i'lti trata cu maltil
mai marl onori de cata pe precedesorit seT. Matheiti
.

Voila, avii in Stambulti tia -Omuta demna de Dom-


nulti Romanilord. Si Turcii, v6c1ndti acCsta, trebilA
ird s aibe respectti de dnsuld. Din fericire, inca
nu sosisse timpula Fanariotilorfi, cari prosternarA
vrednicia domnsca in and de 'naintea uei viziria-
le ! De vra, set' te respecte rz1ti, respectd-te nteAii
8nsuti, pe tine.
Sh fimti recunnoscatori MY Alessandra loan I,
WI, de la Matheiti Bassarab, nurnal ellti ni tin
in Constantinopole, u posittune demn4 de suvera-
nulti unui popora libera. Domnii fanarioti, Domnii
reglementari, se prosternad Ia patnntri inaintea Sal-
tanului, sarutandu'i scara callalul, ski covorulti pe
care tinea picirele. Alessandra loan I, mea pe me"n-
dril Sultanl Abdul-Medgill i Abdul-Aziz, a't ei
in intimpinare la scara palatului, a-la pune allature
cu densii, a-lrt trata ca pe ori-care suverand eu-
ropeanii.i, sciti pentru ce? pentru ca Alessandra
Ioan I represinta Unirea natiunii romane, a unel
natiuni mare. i cu viitorti in Oriente, ere' nu bie-
te duo paalicuri de duo tuiuri, ca Michalii Sturza
sti Bibesco..,.
Intellegeti ?

www.dacoromanica.ro
87

In fine, dupe mai multe ceremonie, Matheid ple-,


ca din Constantinopole la 18 Februarid, si la 10
Martid intra in Bucuresci. La intrarea sa pe ter-
ritoriulti rom'and, fit intimpinatii de u'a multime de
popord din tote classile societatii, din tote olatu-
rele trrei, chiar si din munti, car! 61 es1 ina-
inte 0116' la m.arginile Dundrii. Drept semti de
bucuria i fericire, poporuld 41 desbraca, hainele 1
le ascernea la p'amntii de trecea Dornnuld callare
peste elle din Dundre pene" in Bucuresci(1).
Indatd dupe intrcerea sa in capitara, Matheid
incepii a se occupa cu civilisarea lrrei, introdu-
dna reforme folositorie i protegiandii utile 1
sciintele.
DecI ad nevoitti clice cronica, de
ad dresil trra fOrte bine, &eV dupe orindueala
lord : boerii, slujitorii, Orranii, catil totora le era
bine in pele lui, precum am auclitd pre belranil
/1 nostri marturinclii de acsta, a : tirraiubia pre
,,Domni i DomAulii pre grrei; pentru ca era li-
nisce in domnia lui, nu se vedea nia se auclia
morti sea' pr4A precurn se facea ci se facii la
"alta, Ci gandulii Dornnulza acesta era : s'd pla-te.scd
trra de datorie, 1 sl se odihngsed tori pre la
mosiele Iorui. i asa clice bOtranif nostri : ca, in
6 anti, in Vistieria lui gramada de bani n'ad strinsd
One' ce ad pldtiti datoriele(2).
Din nenorocire insa, POrta ottomana incep a-ld
(1) Fotino, t. U pag. 93.
(2) Constantin CApitannlii. Mag. ist. t. I. pag. 292.

www.dacoromanica.ro
88

turmenta cu pretensiunile selle si a tulbura armo-


nia ce domnia intre densa i Terra-Rom'dnesed. Abia
dna' lune de dille trecusse, i f silitti a ha par-
te la espeditiunea in contra Po Ionia V6durmti a-
poi cursele ce'i intinse Prta prin Sinan-Pasa cella
tnrti, carele na,v611 cu u armig in OITA pentru
a prinde sti uccide pre Domnti; Ere' v6clurmti tottl-ua-
data cum Matheiti, adun'anclu-i ostirea in capital/
i inarmAnda poporuhl, adeye'rata putere, singu-
rula, ultimulti i cella mai credinciosti rdimti anti
ori-crei domnie nationale, s'aa incongiuratti ca
cu unti murti in capitala sa, nevrndri a lua offen-
siva si ast feliti a impusti grzi i respectti tar-
cului, care se grAbi a trece Duntirea mat rape-
de de cum venisse, Alte curst si mai infame, i
mai mArsave, furA intinse generosului Domnu; d
r6 bunulti ml simtti i tactti le dejuch, pe tote t(2-
rd e sd verse &Inge Romdnescit, i lard ca, totti-
ul-datg sh, dea Porta pretextri de resbunAri.
Matheiti era de unti caracteriti dreptti, comp4ti-
mitoriti si umanti. Era indestratti cu marl virtuti si cu
tOte calitatile corporali i spiritual! ce deosebiati si fa -
cea iubiti in ochii poporului pre vechii nostri Domni.
In pucinele momente de repausti ce'i lasa resbie-
le cu asilie Lupulti Domnulti Moldovel, ellti se
occup a. a regula justitia, care One' la dnsulti nu se
redima de Ctfl pe obiceiulti pAmntului. Passe sg,
se fad, unit codice de legi. pe baza Basilicalelord,
codice assupra druia vomt mai reveni,infiint5,
in Bucuresci cea antiti imprimerig romaa, in care

www.dacoromanica.ro
89

se tipArl atatd codicele Oil cAtti i n multime


de alte carp. Assupra acestel imprimerie r6I vomit
reveni. Matheid guverna cu dulceatd i umanitate,
dr'e cu acea umanitate care nu lassA pre cella
puternicti i pre jafuitord a incAlca pre cella slabti,
a'l lua dreptuld 10 calcandti in picire 1 legea i
silintele cell: ar da und Domnd dreptil pentru man-
tinerea legiT.
Vitzti in resbae, dibaciti in politicA, i in yea
incinsti de grija terra clice d. A. Odobescu in
und interessante articulti assupra Snagovulul,
Matheid, acellti eroti mare in tote, nu nesocoti-
nicT celle mai mnunte indeletniciri, ca sA tina li-
niscea i dreptatea intre plme'ntenif si. Venia
d6r6 cineva cu plangeri la densuld in contra until
orecind vicleand sti cotropitorid, ellti nu'i respin-
gea cu anima obiditA, ci indatA, sub ochii impri-
cinatilord, le da fie-cAruia ce era dreptd allti Jul
End nu scia multd carte, nu vorbia altd limbe
de catd limba terrei; (1616 vorba 'I era vorbti sn
ne'tsci, i Cana lua condeiulti in mama, apoi cob
cleiulg preitia cdtil sabia.
Darnicii cu t6te monastirile pamentene, elld in-
tarisse Snagovulul vama OHO de la Spantov A-
care era miluita, monastirea de catre Bassarab
Voevod, 1 imputernicisse pe pArintele Ignatie ea
gumenuld ca sA iea, din acea vamA, de la ipce
pesci und pesce, i din clece bani und band de
vamA, i de in carrulti de Mind', unti obrocti. De-
r6 Vasse vameuld pusesse cartea domnscd la
8

www.dacoromanica.ro
90

ciochiul 0 nu vrea sh dea cMugherasilorti ceea


ce li se cAdea. Se sad, atunc1, inteug, 1i popa
Ignatie, 0 merge cu jalbd, la domnil. Matheiti
, cum an' de una ca asta, se face foal de manid.,
chiarnA pe grammaticti si'I poruncesce sd, scrie. Lo-
goftuld i iea pe genuch u fAscira lungl de
de ehrtid, deschide cAlimara de la bred, 60 cu-
fatI condeiuld de trestiA, 0 dupe spUsa domnscl
scrie asa:
Cu mila luI Dumnetled Io Matheid Bassarab voe-
voclii 0 Domini.
Scris'amd domnia mea tie, Vasso Vamisule : Ce
nporc-de cane esci tu de artile domnief-melle nu le
bagf in smd. A fcutii domnia mea, cArtI Orin-
teluI Snagovnulul s'a'sI lea de pe loculd lul de la
Spantov, cum ati fostd legea i obiceiult; 6rd tu,
feciort de lele, nu bagi cdrtile domnid melle in s-
md. S cauti sA4 1as1 sa's1 iea ce'l obiceinld, ca
vonA trmite domnia mea, de acolo, te va span-
aura. Acsta 641 said i 6nsumI amd tlissd domnia
nmea. Scrisd , Octobre 24, leatii 7151.(1)
Matheiii-Vodd iscalesce i logofdtuld pune alItu-
rea Decetea domnsca cu chinovard. ScrissOrea se
da in man. egumenuluI Ignatie, i apoi, pasti Vasso,
thee colledtoruld inteliginte aliti acestord documente
a SnagovuluI, de nu urma dupe porunal... pasd
de te cndesce, dca vrel ca Matheiii-Vodd, sd, facd, cu
tine und essemplu care sl serve de invdtlim6ntii 9i
vamesilorti ce'ti vord urma dupe duo-sute i cincI-
(1) Revista Romani, Volumulii pe 18.62, pagina 390.

www.dacoromanica.ro
91

spre-clece anni, i. functionarilorti ce n'art fostil in


vAmeie neamd de neamuld lord.
Studindd domnia 1u Matheiti-Irodd, Bassarab,
cugettitoruld modernd, nu pte a nu se uni in totuld
cu celle emise de d. Odobescu, c unul Domnd care
avea assemene prozd,' in pnna tut, trebuia sh" aibe i
multi sange romand in vinele WI; c Matheiii-Vo-
(11, de n'a fost singuruld era" anti Terrel-RomI-
nesci, negrefitii c'a fostii cell mai, mare Domnii
allu ; domnd mare i falnict, ce a sciutii s'a im-
preune puterea armelord de aprare cu regularea
progresulut i a ordinit in nuntru. Tocmai pentru
acsta Matheid-Vodd, spre a nu da de dal unit
essemplu,. de i religiosii One' la suffletd, insd, pa-
triad Oa la estremitate, de indatd,' ce 1u dom-
nia cu sabia, vclndii urgia ce venia assupra ter-
ref, prin inculbarea chlogerilord straini, prin cu-
tropirea stdruit6re i primejdisa a monastirilorti
de catre Greet, adund, soborulii trrei compusil din
dud, din boeri mart i mici, sfetnici, dregatori, ju-
decdtort i a tit& meseria tocmitori," 61" gelii ar-
bitrii ai acellorti (Sment strini terrel, nu cu lege
santd., ci cu neamuld , cu limba i cu moravurile
celle relic, adica Greci, care dupe ce se indurard,,
nici se lenevird,' in vie-0, biniintei a izmeni i pu-
ne pe obiceiurile celle bune i bOtrne alle terra..
indrasnird, a aka, i obiceiurile monastirtlord, i

www.dacoromanica.ro
92

pravila etitorilorg, Domnilort Mani ce ati fosta


legiuita. . . . etc.(1)
Si spre ce-1 convoca ellg?
Spre a sap terra de pagani i de robia.
tt cum, in arclnda Inca i asta'cll cestiune a monas-
&Holt clisse inchinate, marele Domnul Matheig Bassa-
rab nu pregeta, Inca cu 215 mill' in urma, a se pro-
nuncia scurtil i botarltorg : Cu suffietulg i cu
voia a totg soborului, ca acelle sante lavre dom-
neseI care le ati inchinatii acei domni i vladicI stra-
inI, pentru mita, Ma de voia i fArA, de scirea nea-
mului le at suppusti metce dajnice altorti monastirl
din terra greased i aiurea; scriemg ca tote sa fie
)) in pace de calughgrii straini, chrora li s'ad fostii
datg pentru mitele lorg, i sa aibe a fi acelle mo-
nastirIpe sma ferreti, precum aii fostii din veacii.
Acesta era Matheig-Voda, ca administratort, ea
patriotg. SA-1g vedemg ce fact' ca cresting, ca fi-
lantropg : in scle , a pututti sa-hi intrca Vasile-
Voda, dre' in monastirI, ba. In cursulli domniel
selle, a prefacutt din temelia monastirea lui Radu-
Negru de la Campu-lungil. A %tutu ua biserica
la Pitesci. A facutd monastirea santilorg Archan-
gen' la Slobozia. A facutil u biserica la Podula
CA'Iugherenilorg. Alta la Gherghita. A facutg mo-
nastirea Sadova de peste Oltg ; monastirea Mo-
tru de la gura Motrului; monastirea dinteunti Lemnii
la VOlcea; monastirea Arnota; biserica Domnsch' la
(1) A Ted4 Chrisovuhl luf Mateiil-Voda, din 27 Noernbre 1640, in
Cartea d-lui Bolliac : Monastirile isse inchinate .

www.dacoromanica.ro
93

Craiova; ug, biserica la Caracalti; monastirea Bran-


covenii ; monastirea Negoescii ; monastirea Platare-
scii; monastirea Brebu; monastirea Caldaruanii; mo-
nastirea Tiroru; u biserica la Ploesci; monasti-
rea Macsinenii, pe Siretit; biserica Episcopiel Bu-
zeului, monastirea Sarandaru din Bucuresci i alte
moriastiri i biserice in numeril de 39(1). Deos-
sebitil, a reparatti din temelia cetatea cungiurat-
re capitalei Tergovistea. Sunteti p6te, unit' de idea
c. isvodula bisericelora i anti monastiriloril, este
pr6 lung' i ca ar fi meritorit a escita admiratiu-
nea numai a unui calughern, bigotz i acella, del
astadi 6ni1 calugheril nu mai facil biserice ski
sc6le, ci palate somptuoase pe podulti Calitii, bM
etc, etc, etc?
Nu frati lectori : isvodulti 0, nu vi se par& lunga
cndti v.6 vett' inchipui impreuna cu noT, ca, pe a-
tunce, a face u6, biserica s6i1 ua monastire, era a
radica unti museii nationale de arte, sub tote rap-
porturile. Architectura, pictura, sculptura, desemnii,
cusatura, Ossatura : totulli in fine, tOta civilisa-
tiunea epocei, era represintata, era p6strata, era urn-
brit i patronata in biserica, i numai in biserica.
Timpurile erati nestatornice. Ntiveirile dumane,
clilnice. Viota nesigura. Averea in pericult. Struc-

nilorti,-
tura caselorti,afara de palatele boierilorg i Dom-
efemera. Ce remanea, ce era mai sigurit,
(1) Constantin Capitanul. Magasinnlii Istoricti tom. I, pag. 293.
Dionisie Fotino lstoria Dacia, torn. U, pag. 101 incai, Chronica
Romtiniloril, tom, III, pag. 62.

www.dacoromanica.ro
94

mai tare, mai apttl a resiste, chiar la ghiulelele tur-


cesci, cozacesci i lesesci, precum resista 'Arta
Trei-Erarchilort, din lassy, lui 'Sobiescki cella ma-
re, de cAtil muril colosali de petra, de catd use-
le de ferrii alle biserice'ora si monastirilOrti?
Acolo dere, si name acolo, Dorhnii, D6mnele,
Boerii, Jupinesele, apitanii si Mosnenii, depuneati,
ddruial, totti ce aveaii mai scumpti, mai frumosil,
mai sacra, ca unti prinosit pe altarulti lul Dum-
necleil si Ott Patriesi.
Acella ce se induoesce inca, mergA, si mergg cu
ul oil mai 'nainte, la museulti nationale din Bu-
curesci, sectiunea eclesiastid. Acolo va vede re-
m'asita, slaba rem4itei a boghtielorti de arte na-
tionale cu care betrinil nostri scial inclestra O. bi-
seric& dndti o faceat.
Astcli, audit nu mai facemil biserice si monas-
tie, nu mai avemal n arte nationale!
Pe candti faceamil la biserice si monastiri, a-
veamti i arte nationale!
AllAturea cu devotamentulti pentru Patril, crescea
acellA pentru biseric, cu alte cuvinte, pentru ar-
chitecturA, sculpturg, picturl, desemnti si artea de-
coratia D6mng, a trrei, Y Oda c6da din
rapt, o fAcea canaftl, anina de verfula fie-edrui firil
de peril, unti meirghdritarii i depunea scula aces-
ta la monastirea Bisericanii.
Astasli inca esi taie, unele din femeele nOstre,
perulil din capti, ins5, nu spre a-lii darui bisericei

www.dacoromanica.ro
95

ingreuiatil de margharitare, ci vaT! spre a-ld vinds


perucheruluT veneticii I
Ce deosebire uria1 intre trecutd i presinte!!!
Matheigi Yasile! v cunnscell voT urmaii prin-
tre noi?!
Nu'l de creclutg.
In egg despre cetatea ce prefacg Matheiii-Vo-
da la Trgoviste, este de prisosg, credemg, a maT
affirma cl, a zidi u cetate mai multd inteua Or-
r necontenitg rivnita de litfele straine, este, chiar
i. astacli, a da acei fgrre ung suffietii mai mult9.7.
U cetate maT pucing, este ua mama maT pucing.
Lipsa totale de cetatT, este lipsa totale de mem-
bre : este ung trunchiti fail mane i fr piciOre.
Naciuni de talia nstra, all intellessil lucrulg a-
cesta de multg.
Belgii ag Anvers. Ungurii Comornii. Piemonte-
sif ave-til Alessandria, Serbil Belgradulii. Igno-
ramti pe Francia cu Scherbargulii eT; pe Anglia cu
Gibraltarulii eT, etc. etc. etc.
Ce s'ar cuveni sa faca ung ape'ratorg allil na-
cionalit4il Romane?" clice d: Edgard Quinet, in
scrierea sa : Romna, i anume in capitululg despre
uci ape'rare militarici a Rominiei-Unite. Ar tre-
bui sg, faca uui cetate puternica, in care s'ar pu-
t aclua in siguranca ellg 1 tote resursele Sta-
tului, indestulii de indelungg, pne ce ai1iaiI seg.
protectoriT sei s'arii put declara. Ape,' aceea ce
s'ati facutti in Belgia, uncle s'a constituitg .ua na-
liune, in mecliuld a trei sed patru altele, care

www.dacoromanica.ro
96

o pretindea , ar lumina , aceea ce s'ar pa-


t6 mai degraba practica in Romania. Belgia, (16-
ca ar fi attacata, nu s'ar aventura a se ape'ra in
esulti deschisfi. Ea ar p5rasi essurile sale ne-
amicului i oraele slle ne 'ntarite i s'ar inchi-
de cu tt armia in Anvers, de unde ar chiama
nadjutorulti alliatilorli sei carii i ar remine cre-
ndincio1, pentru ea aril' aye interessil ca sa 0 a-
pere. Aa d6r6 ar trebui a se construi ut Anver-
sit lionand. Asta cetate, cu pucina che1tu611, s'ar
incinge cu tarie avansate, de adjunsii de numer6-
nse spre a assigura, precum totti-d'a una se p6te
face, ?a ap6rare de mai multe lune. Ore n'amii
vqutii noi Silistra impedicdndii marfulg Ruhi-
ucT intr6gei campanid? In asta Anversa Ro-
fl m6'14 care nesmintitii cei ar trebui a fie afeclatei
in apropiarea Dundrii, de nu chiar pe ripa a-
cestui rill, in modti de a intinde maim apusului,
s'ar refugi guvernulti, i armia; totil ce ar repro-
sinta nationalitatea s'ar concentra in acestii punctil.
ilfa dre; ,fiaraura totii ar remand iniatata : Eu-
ropa, dca in adevrti plecarea ei este, ar aye
ntimpti sa allerge la resunetulfi tunului de alarma.
Mare este spectacululg unei natiuni care se luptii
pentru essistinta ei! Tn asta impregiurare interessulti
nar mai spori, pentru ca se attinge de ua natiune,
care, abia mantuita, ar fi amenintata a se cufunda
nin prapastia. Nuatatea acestei situatiuni, apropie-
rea crisei, ar electrisa spiritele celle mai rele; i
rar fi nit tma de a se espune la ua assemene in-

www.dacoromanica.ro
97

veluire. In oil- ce casa s'ar sci c nuoula Stata


Romani'', nu se pte rapi, i'nghiti d'ua-data, in-
CAVA s'ar i sili ala respecta : Ambitiunile ara fl
retinute de temeri reciproce.
Unde ascepta Stefan cella mare pre neamicii nti-
valitori in trra? La cetatea Sucevei, spre a veni
ei, obositi de una lunga mara, a-la attaca, fr
nici ua speranta, de resultata pentru dnii.
Tote resbellele fericite sti nefericite, alle Ro-
manilort, din timpuld indepenclintel lora, se purtaa
mai cu sma pe linga cetatile Ackerman i Kilia.
Pe acolo s'ait inceputa tote attacurile.Canda Mol-
dovenii perdura aceste cetati, lark' speranta de re-
capatare, natiunea nu mai &c nici ua opintla de
radicare. Bassarabia era robita de Tatarii Bugea-
cului.
Deosebirea cea mare dintre epoca 1111 Stefan cella
mare i Michaia Viteazula, este ca cella Antia pos-
seda acelle positiuni intarite, pe canda acesta din
urma le perda. De acolo a i urmata Ca, cu tOte
necontenitele selle minuni, Michaia, a avu.ta de a
purure pe dujmana in spinare, i cutitula .in OBI.
In timpii fericiti ai independintel selle, Romania
era incungiurata cu unit lanttt de cetati.
Muntenia avea : Giurgiu, Braila, oraulti de Floci,
Trgovistea, Bucurescii, Cetatea-Negru-Voda, Poe-
nub', Domaica, Teleafla i Craciuna.
Moldova avea : Hotinula, Soroca i Tighina, des-
pre Poloni;--Neamtula i Smeradova, despre Tran-
silvania;Renii, Cartala, Smil i Kilia pe Dunare;
9

www.dacoromanica.ro
98

Cetatea-Alba pe Marea Mgr& Sucva, forma cen-


trula si era forte intarita(1).
De murii acestora cetati stete 1egat i indepen-
dinta trrei. Care fa sOrtea lora?
La 1544, Turcii copprinsera BriIa, Tnrnu si Giur-
giu, pe care le tinura p'ne' la 1830. La 1659,
George Ghica din porunca Sultanulza, de'rsOma,
tote cetktile Muntenesci.
Acesta sacrilegiti, nu se putt]. face CAA till Ma-
theiti-Iroda, ci adveni la patru anni dupe mrtea sa.
In Moldova Alessandru-Voda Lapusneanulri , la
1564, de'rOma cetatile din intruhl Verrei. Elle se
rezidira pe urma ca sa fi.e de're'mate de Dumitrascu
Cantacuzino in 1684, din porunca Sultanului. La
1714, Turcii rezidesol Hotinulti si-la poprescii pe
seama lora.
Ceea ce mai scapasse de Turd', i chiar cetatea
Neamtula, nu scapa de fanarioti. EI le umple cu lemne
si le da focti(2).
Inca-la-data : de murii cetatilorti nOstre a statil
tintuita libertatea Romania
Resumannl : Candi' vedenni pe aceliti Matheiti Bas-
sarab Voevoda prefchnda din temelia cetatea Tergo-
(1) Enghel5, t. I, facia 154. Leatopisitulil Mold oval : 1359
1599, f. 1.38. Ureche. Miron Costin.Cantemir part'. 2. Cart. 4
N. Baleesco : Paterea armat i artea militar5 la Munteni,pag. 59;
la Moldoveni (Mag. Ist. t. II.) paginea 59 0 64.
(2i Vedi chrisovulii lui Mihaiui Racovigt voevod din Deeembre 7225
(1717) publIcatii in almanahulii D. Georgie Asaky pe annul5 1852
pagina 70.
qi am risipit fi zidurile, dice Domnul fanariol5, cu porunca stiipf-
niloru adicA a Turcilor. Miserabiluld! destula" trb5. facn

www.dacoromanica.ro
99

vistii, judecmil cu acsta cumpenti, in mnb," : cu


cumpena independintei; der ast(ti, pike, dupe unii,
alth fain se macinii in lume si singura cetate po-
sibile la romanii moderni, ar mai fi : cetatea vie,
murulii de pepturi a poporului armatii, armatil ,
armatil ! ! !
O Matheiti Bassarab!esclama d. Odobesco, in
facia meritului constante i nerecusabile allfi ma-
relui voevodii, ce adfincti respectii datorez1
tie natia romanl pe care acli, din negura annilorri,
,,tu inc. ai sci s'o inveti a'sl apera si a redob6n-
di drepturile selle rdpite! Numele ttl gloriosti, ca-
relit infelnimti in fruntea ori-carei prop`asiri ha-
tionale, ar trebui s insufle u veneratie religisa
poporului pentru care ai jertfitii, in munc i su-
don', ul vitA de aproape opt-cleci de anni! In
chipttlit tt,,u smeadii i costelivii, ineungiuratg de
ua barbei albei si rarei, in buzele'fi sub,tir i zim-
bitre, in fruntea ta latei i 'naltei, in ochii, tri
mid i viz affundati sub sprMcene negre i stu-
Nese, emi place adesse a descoperi dt`a, finete, d-
tti, intellepciune si cat5, energiA trebuescii spre a
forma caracteriulii unui mare Domnitorii! mi
pare d, te v1tl, diplomatii iscusitti, riIndil inghe-
suitti in barba-ti caruntl, cndit, cu unti cussurii
subtire, T bAtusi jocii de Agaoa Turceascl ce ye-
nia spre a te mazili ocolisi pe dealulti VA-
drescilort, de ua, gardig, de onoare, care cu fi-
ntilulii la pusce lh oprea s intre in Bucuresei!
Apoi te Mrescii Domnitorii cuviosil i plinii de

www.dacoromanica.ro
100

doruld trrel", isgoninclii, in micllocuili Adunarii ob-


scescI din re'rgovistea, precupet I straini ce in-
trasse in locaele sante, i poruncindil a se indlta
spre podba trrel, patrulleci de temple nuoe.
apoi re" te vdii colo, unchiati ghirbovit, dre'
cu ochiulti plind de foal, dandti pinteni caluluT tat,
sub viford i sub pluciid, pe cdmpia de la Finta,
indemnandu i imbarbatandil, cu glasuld 1 cu ges-
tuhi viteaza ta ostire, ca s nu'I dea miclloculd
i sd, resbscd tad cu u nuod agerime, ordiele
simbriate de rivaluld tti Vasile, i pilcurile zd-
pdcite alle Kazacescului Hatman Timus(1)
Ett6 portretuld roarelui i venerabilelui Matbehl
Bassarab voevod. depinsfi de u'a pennd mdiastra,
de 0, pnna ca care pucine pene scritt la noi, de
n pnn d. ca care ud alta, nu va putd descri pe vi-
teazuld Domnd, veil-cad s'ar cdzni.

XII
Apart promisii cd vomit revenila codicele lui Ma-
theiti-Vodd. Ett ca ne tinemti cuvntuld. Preste unit
actil de ud, aa mare importantd, din vita unuf a-
a mare Domnii, nu se trece cu atata uurintd. Nu
nu se sare ca preste unit pirlazd din u'a trrind pustid.
Pravila cea Mare, cad aa'i este titlu princi-
pale, este intrupatd din 820 pagine folio. XXV
nepaginate. 795 paginate in urma.
Titlulii ei, cititti intend, limbd ronanescd popu-
(1) Revista RomAn, vol. 2., pag. 389-390.

www.dacoromanica.ro
101

laria, din timpulti nostru, ar fi : Indreptare a Le-


gg lui Dumnecleti, copprinclndd Vita judecata mi-
rensca i bisericsca; Pravila santilord Apostoll;
celle spte sobre , etc; scrisse mai mreiti, i in-
tocmite din mandaciunea si inveldtura bine- credin-
ciosului Imperatore Domnd Ioan Comnenn, de cu-
vOntatoruld diacond anil marii biserice a MI Dum-
necled si pazitorii de pravile Domnultis Alexie A-
ristin. Erse acum antOia1 data tradussa, de pre e-
linesce pre romnesce cu silinta i tta cheltula
pr santitului si de Christos iubitorului Domnulu
Stefan, cu mila Jul Dumnecled Mitropolitt TOrgo-
vistei, Exarchd plaiurilord 1 a tta Ungro-Vlachia
in Tergovistea , in tipografia pro luminatului med.
Demnd Ica Matheid Voevod Bassarab, din Santa
Mitropolia , annuld 1652.
Intr'alte cuvinte acestd codice este ua traducti-
une a Basilicalelord si a legilord canonice a lui A-
ristin. IJa," seama de invOtati ati privitd lucrarea a-
csta, ca u legislatiune trassa din dreptuld Iust-
nianeti, r altil ca u versiune a Basilicalelord. In
tad casubl, acestil codice , duprecum chiar du-
pe titlu se vede , este unit corpii de legi mai
multi" canonice, de catfl laice.
Alp elld mai cunnoscd sub denumirea de Co-
dex Bassaraba. In that casulii, acestd codice ne
arrOtta c, btranil nostri erad mai romani de catii
noi, One i in facere de leg!.
Prefacia Pravilei mari, se compune din ud enciclica
a mitropolitului Stefan ate archiepiscopi, mitro-

www.dacoromanica.ro
102

politY, episcopi, egumeni si preoti, arretthtre mo-


dulul confaceril cedicelut De acolea se vede, c pe-
n6 a veni la originaluld dupe care s'a fdcutfl traducti-
unea, on prepunerea, cum se esprime titluld.s'a Idcutti
multe i intinse allegeri, din multe i bogate pravile;
cad i Matheit-Vodii i mitropolituld Stefan, se fe-
riad a utilisa, h lucrarea lord, cArtile tipdrite, fi--
indu-le tma, c de cndg agincdputg ctirtile pra-
voslavid ia manct ereticilorg , at n'ag lipsitg ann
baga cede ceva zizanie. Ci legiuitorii nostri, chtad,
originale ne molipsite de veninuld eresurilord In1
Calvin si Luter, s1 do dogiele bisericei apusu-
lul.Spre acestti scopd, n'ati lipsitd ei a rescoli totd
loculti crestind din Ouiente, punendu-se in relatiu-
ne cu Patriarculd contimpurand Old Constanti-
nopolei. In fine, ad aflatti partea ce le trebuia des-
pre dreptuld canonicit la und George Caridi din
Trikia, ce a fostii la no)." mare logofetd. Manus-
criptuld dupe cattle probabile, este de'naintea inveniu-
niT imprimeriel, dr insocitd de tote nsusirile au-
tenticitlitii, care le-a garantatil ct acelld manus-
criptit fussese intocmitd din orlinuld imperatorului
Ioan Comnenn, cu mare i multd socotintd, de A-
lexie Rodeanulg. (Aristin). Ast-felid, s'a semi din
intunericg la lumina, clice mitropolituld Stefan, a-
celld manuscriptii, cu bund voia i cu totg sfatulg
mdriei sale Domnului loan Matheid Voevod, ca
sd ie de folosii totora, ca ?t grddinci plind de
flori mirositre, sti ca unit vistierg aUti bisericei.
Acestd codice, are putere de dreptg canonicg

www.dacoromanica.ro
103

pAn6 in cliva de astch, in Moldova, si sta pe ms-


sa totorti dicasterielortl, ca busola indreptatOre, in
procesele rnatrimoniali si bisericesci. Elli fit tra-
dussti latinesce. Ins'a nu essista de catti unti sin-
guru essemplariti, manuscripttipn6 pe la 1782; (1)
cu acesta titlu : Regula legis voluntati divinae
accommodata, continens jam canonica et impera-
toria pro causis Status tam ecclesiastici quam se-
cularis, ad mandatum Imp. Ionnis Comneni a Ven.
Magnae Dei Ecclesiae Diacono et legum conserva-
tore, Domino Alexeo Aristino conseripta, ex Gene-
co idiomate in Valachicum industria et scumptibus
Scenctissimi Domini Stephani Dei gratia Metro-
politae Tergovistensis et Exarchi con finiorton Co-
gro-Vlachiae translata, etc.
Acsta este originea codicelni Mathei Bassaiab.
NoT, precumti facuram pentru codicele Yasde Lu-
pul, damti si din acestti codice, cati-va articuli spe-
cimeni.
Noi credemil c Rom'anii cci buff volt ceti cu
dragti aceste articole, ce parvenira 1)0116 la uol in a-
cella limbagiti santti in care Matheiti-Voda coman-
da ostile slle, pronuncia hotaririie sti scriea chri-
svele slle, i vorbia dujmanilora terrei, tare si fal-
Met, ca unti romanti i ne'nfricatii.
Cade-se judecatoriului, adica Arhiereului, sa fie
asmene judecatoriului celui dnpt i marelui Ar-
hierea Domnului nostril Isus Hristos , sa fie tutu-
ror milosarda, ne aducatoriti aminte de rti, ne ma-
(1) Sulzer : Istoria Daciei Transalpine, pag. 70.

www.dacoromanica.ro
104

niost, ne fatarnich, neluotoriil de mitt, dreptti, st nu


crcl lesne si fre de intrebare prepunerile, si pi-
rale, si bAnuialele. CA de va asculta si va crde,
adict cle ce stall inpotriva celort bune, nu ste
dreptt. Pentru et multi de multe on i. se pedepse-
set fere dreptate, ace nu caun judecttoriult vina.
Grtsce si dumnedeescul Zlataustit : Nu se ca-
de se crecli pre nimenea fre de iscodire.
Judecttoriului ise cade sesi aduct aminte de c-
ste trel lucrure Anteia ct e pre Mge inceptoriti; a-
doa, et pre ()rani obladusce; a treea, ct in vecie
nu e incepetoriti : ce si eld ca unit onia va se moil.
Dreptatea ste una lucru mai adevratt de tate,
-carea da. fiest cui dreptate. Adeverinta dreptttii ste,
se locuesct nestine frumost si drepta, ca se nu vinu-
esca preinmenea. Inteleptia dreptatii ste, se vadt
lucrurile dumnedeesti si omenesti, adict dreptatea
si nedreptatea.
Carele nare dreptate zhcatOre intru sufletult lui,
ce este stricatu se it galbeni, ori pentru vreo pri-
etenie, ori pentru vrajba, si ostndsce pre cel ce e
drepta den, da omului nedreptt, si nu vde drep-
tatea, acela farte va se fie muncit de Dumnecleti.
,Dp tie voea st judeci judecttile drepta, ca de-
tise st nu cunosti prenice unult de in ceea ce ja-
deci, ce st clice se nu fattresti, adic se nu nu jai
mitt de la cineva, nice sett' fie priten, sati de va
fi si boiariti st nuti fie rusine de ela; acstt aratt
st nu le cunosti ce numai se cauti dreptatea, si eine
are dreptate aceluia se io dal'.

www.dacoromanica.ro
105

Care judecatoria face dreptate, acela este jude-


catoria drepta la Dumnecleti, iara, carele nu face,
dreptate, acela indraznla la Dumneclea nare.
Ganda face judecatoriula dreptate, faceiseva i
de dnsula mila, dreptula i adeveratul judecato-
WI Hs Dumnecleti la grznica cli a judecatii. C.
Dumneclea de alta DUI pare bine ca de drei)-
tate, nice de posta, nice de purtari smerite, adica
sa p6rte netine haine prOste : ca de cela ce face
dreptate cuma clice proorocula Isaia.
Graete 1 Domnula nostru Iis. Hs. la dumne-
clesca 1 sfinta evangelie : Nu judecareti fatarnices-
ce, ce pe dreptate i cu ce mesura yeti msura me-
suraseva v6e. i ferice de cei goniti pentru drep-
tate, ca acelora este imperatia ceriurilora.
Graete i cuviosula cMugera Antiohl Pandec-
ta : Ceia ce vora sa judece drepta, anal sa ceara
de la Dumneclea sa, le dea inteleptie, i pricepere;
0, cunOsca dreptatea i nedreptatea, s judece drep-
ta, sa, nu osandesca pre nimenea.
Porunceste i dumnecleesca scriptura, judecato-
rut' sa nu faca strambatate la judecata lora. i de
saraca sa nut' fie mita de ela la judecata, cum am
Oice, de va avea nedreptate, sa nul indrepteze pen-
tru saracia luf. Atha' sa nut' caute dee e saraca,
ce sal judece pe dreptate.
Graete aretatoriula de ceriure, marele Vasilie :
Judecatoriula sa nu se nalte tali sa se tie mare
pentru cinstea ce are, ca sa nu cap, de in fericita
cucerie.

www.dacoromanica.ro
106

Mare le Vasilie, grdste intro epistolie ce ail tri-


mis ctre Diodor, de obiciul cel nescris, adica o-
biciul legii are put&e, pentru cd tocmirile adica,
lgea, sead dat noao de la Omeni sfinti.
Unde nu e lge scris, acolo trebuste sd pd-
zim obidiula locului, iard de nu va fi nice obiceia,
trebuste se' urmAin intrebdrii de acel lucru, iar de
nu vom afla nici cu intrebarea de acel lucru, a-
tunce trebuste sd socotsca beIrdnii cum vor pu-
tea tocmi.
i atunce ne trebue obiciul cetatilorii, sail al
eparhielorii, candd ail venit la judecat obicia ca
acesta si sealt adevhat; dreptd aceea si cle toc-
mle carele cu indelungat obicia seat' ispititd si
seat"' pazitd, multd vrme, stinta de trba,, iard nu-
mai pucind, ce ca si invtturele si lgea ce e
scrisd.
Graste si Armenopul, ea obiceiuld vechiii in
loca, de lge se socotste si se tine.
Episcopuld ste si se chiamd, ve'cltoria .si pur-
tatoria de grija tuturoril chrestinilor, calif santd in
eparhia lui, avnda" voie deplin : adica ca un Ar-
hieria sd facd preoti, diacon, ipodiaconi, citeti, can-
tdreti si calugheri. i s fie colnica preste tote lucru-
rile besericesti, cd dca vrme ce al luat in chi-
zdsie sufletele Omenilor, cu cat mai mult Inca sa,
naiba voie si putOre pre Besrici si pre lucrurile
lora, si pre tote indreptdrile besericesti. i cu voia
MI sa, faca pentru preotii si pentru diaconi, milos-
tenie saracilora, si sd aiba de la dOnsii si Arhiereul

www.dacoromanica.ro
107

chte-ceva ca sal fie de petrecanie i de trba lui.


dcia va acesta canon al sfintilorit Apostoll, Arhi-
ereul sa fie iubitorit de straini, iubitorit de saraci,
de miseI, cuma scrie dumnedOescul Pavel catra Ti-
motheii.
Dcia di va avea rudenie de pre sangele luI si
vor fi saracI, sa nu iea ce va avea beserica s dea
lor si sa lase beserica gla : ce sa le dea sI mi-
lase& cum milueste si pre mi6i.
Canonula a al sOborului dela Neocesaria porun-
ceste, vreuna om ce nu se va insura, i se va face
preota de june, kirk' apol dupe preotie va vrea sit
se Ins6re, unuld ca acela i s iea preotia de tota,
itara de la beserica nu se gonete. Iara de va fi
alta preota siI va muri preotsa; si va rmanea ye-
duv, (Meta va vrea s iea alta muire : iaise si lui
preotia , iara de la beserica nice acela nu se go-
neste.
Asijderea si preotsa cariea I va muri popa, de
nu va putea sa se tie in curatia el, de va vrea sa
se marite : neaprata s fie.
Care sa insOra dea doa ra , acela nu p6te fi
adica mirenula carele va lua a doa femee ,
i au fon', clirica, dcia nu mai pte ti cliricl.
Canonula nd, ala sfintilora Apostoll graste, care
clirica se' va arta ca merge la carciuma sa ma-
Dance i sa bea acolo : acela sa se afurisscd.
De' s va tmpla preotulnI a fi cltori, i nu
va avea unde manea fara la carciuma, i d ne-

www.dacoromanica.ro
108

voie intraltg loc nare unde se' odihni : atunce is6


iarta se' Inge acolo, i nemicA sh.' nu se pedepsesca.
8i .cliricula s naibe prAvalie de venclare de
vied, carea s chiama prsta, Garciuma. CI de vre-
me ce eI s'e oprte sh' nu mrg1 la dnsa, darg,
ince s'a, aibe praslia ca acea s slujascd altord
meni; csaruia slujbai ste numai s slujascd impe-
ratului i marelui Arhieret, Domnului nostru Is. Hs.
insa sag se' se parAssca de acsta, sad sg, ise iea
darul, iara' pravAlia ac6ea ce are de o va da al-
tuia cu chirie, este iertat'd i nu se' pedepste.
Lgea carea tae ca i cunia' arA taia scerea
(i acesta nume ce clice Falkidios este cuvinta' Ro-
mante, adica Latinte), i este legea carea sc6-
te de la ispravnici sag dela datornici a treia par-
te de avutia parintsca, i se socot6te cu con6-
terea i algerea feciorilorl ca mai antei sg, aibe
pace monnil ceT adeverati. i ste aa. e se va
te'mpla s aib tatald a fedora', sag b, sag g, p1-
n6, in patru. atunce Antel scot'a datoriile, i chel-
tulele ingruparii lui, i clea ce s vord da pen-
tru sufletula lui. Inca, 1 plata slugilorg sag a ar-
gatilorg, atunce dcia iatl i copiii sat fecioni par-
tea cea adeverata' a treia a tatIneseg. iara de va
avea tathI E copii, atunce iag i mai multh, adi-
cd jumtate da intra ta'aneteil, lard cea1a1t1 o 111-
fazte tafal undei ste voia, sag unuia de in fe-
ciorii luL sag a striina', sag undei va fi voia, i de
va vrea tatall se le arunce 141 mare nare nimenea
trba all opri, sag sai ia seama, pentru ca clice

www.dacoromanica.ro
109

pravila tocmlele i lgea, adicd tocmlele 1u clea


ce las& d pomn safl pentru suflet ispravnicii,
aclea poruncimd se" fie cumd scrie mai susd.
Acincea ving, pentru carea s indmnd jude-
cdtoriul h, mai miciora certarea celui vinovat : s-
te acsta, adica cand nu e omuld cu ttd, mintea,
ce s6 dice eitd de in firesd, nebund, de vrme ce
invatd i pravila: omuld ce va fi den afard de min-
te, acela mdcard ce gresald ard face nu se va certa.
Nebunuld 1 cel din afard de minte, acela de
se va intelepti, cndva, atunce nu s va certa pen-
tru gresale ce ail fdcutti la nebunia WT.
Cela ce ste cAndd i cdndd nebund, iard nu
in tote Ii1e1e, cuma seard vice, patru luni ste ne-
bunk, i cinci sse luni ste inlleptd, acela fliU
de va face vre o gresall in vrmea nebunii lui, a-
tunce nu se va certa, iard de va gre0 la vrmea
care ste inteleptd. Atunci se va certa tocma du-
pe cum scrie pravila ca si fie cine, iard de va fi
lucruld impdrechiatd Ore nebund ati fostd all ba canda
all fcutd acea gresald : atunce st a. acesta lucru in
mintea judicdtoriului, sit cunscd de pre lucrurile
ce vorti fi fostd pre imprejuruld acei gresale.
Cela ce va fi cu minte, i va face vre o gre-
ala, si pentracea gresald se va pirea la judicd-
torifi, i grdind mdrturiele, iard eld intraceld ce-
asd va nebuni, atunce judecdtoriuld va certa cu
bani sat" cu dobitocti. iard de va nebuni ell dOca
va ispravi judecatoriuld pira, 1 va vrea se'i dea
i vre o certare pe trupd., atunce de vrme ce pre

www.dacoromanica.ro
110

nebunula nul pot certa trupete, le va chimba cer-


tarea lui pre bad. i acsta se va face cAndk nu
va mai fi nice o ngdejde dea sg mai inteleptirea
cal& nebung, iarg pe va fi ndjdese se inteleptescl :
atunce judecatoriulg va pune la pazg, ping se va
intelepti gig crte. Nebunula de arg ucide i pre
latasil, totg nu se va certa nice cumg.
Se sta. ch unii de in Episcopi seaii fgcut mi
tropoliti, adicg de la Coiintha de in Episcopi seat.
fitcutg Mitropolii, Argun', i Navplia, i Monemva-
sia s chiarag ca i a, ExarM a tot& Peloponisulg
tiindg i locull al Sidil . . . Deaciea apoi seaii fg-
cutd la uggrovlahia, adicg, interra muntenscg duoi
Mitrepolitl. i insg unull tne locull al Ankirii, i
se chiam exarhg a tag ungurimea i al plaiului.
Iarl altulg s chiamg Mitropolitg Laturii terrei Mun-
teneti severing, .1 loculd tiindg al Amasii iarg a-
cum nu se' chiamd acela mitropolitg ce Episcopg.
Caci c'd OJAI, b Episcopii -supt Mitropolitula terra
Munteneti, adicl : Rtimnicull 1 Buzulg. ROmni-
cula mai mare, iarg Buaull mai mica, Iarg Mi-
tropolitul are blagoslovenie de hirotonete ela, i
pre Episcopii trii Ardlului de in tara unguresca.
aijderea i pre acei de loca al WT. Iarg in Mavro
Vlahia a1T dol. i in Galatzi, carea este laturea des-
pre Rusia cea mica.... Afigse scrisa in pravila a lui
Mathei Vlastari, alma i Moldovlahia ail fosta su-
pusg Ochridenilora. iarg acama nice Ochridenilorg
se pled nice Tzarigradnului, i nu tim de unde
all luatg acesta putre:

www.dacoromanica.ro
111

,Pentru care Mitropoliti tina i au pind in diva


de do64 supt mana lord Episcopi... Munte"nnla, tine
.

acgta a 116mnicului i a Buzthilui. Moldovnulk


tine acstea: Radautul, i a Romani lin', i Huii
Pentru Mitropoliti , cari s 1ic preacinstiti' i
exarhi Uggrovlahula. preacinstista i Exarh a
tt ungurimea i al plaiului. Moldoveanulk al Su-
ciavei i a OM Moldovlahia.
Cocond ste omuld dca nate, pind la d ani.
copild s chiama de la patru ant, pine' la patru-
spredece. catriga ste de in ei ani , ping, in doa-
deci i doi. voinic adicd, june ste , de in doadeci
i trei, ping, in mb barbata ste de in 9nb de ani,
pina in nz. lard' btrand ste de la nz, pita la 79
iar matord ste de la o de ani, pina la opta deci
dcia mai multd neputintd i dureri i bole.
Vin la oma multe vise, caci cd, tine intru min-
tea lui. acela lucru ce iubete sd cdtige i se do-
bndsc tOt diva. dcia nOptea le vde in vis. vi-
nd visele 1 peste draci, vin i de la stomah candy,
prea mananca omula mult i se imbata. vint i de
la Dumnedii, ca de multe on dumne16etii Angell
cu visure ingrozesca i par& pri noi. i de multe
oni i sufietuld, ca und cuvintatorit i ganditorid
ce ste : cunte mainainte i arata omului nite
lucrure. Anse drept acea cate vise va vedea omu-
pentru indreptarea, i intOrcerea d in rt la
bine : aclea se' le i iubsca.
Pentru vi se spuna i inteleptii cei de afara :
adicd Catena, Elica. . . adica cate are omuld in-

www.dacoromanica.ro
112

tni mintea lui, canda ste desteptata., iara" dca a-


drme acleasi vede i In visa."

XIII.

Precum Vasile Lupulti in Moldova, de assemene


Matbeiti Bassarab in Valachia, infiinta tipografia
romanesca in Trgoviste, i in aceea ordona s'a,' se
tiparesca codicele sett de legi.
Introducerea artil tipografice dincce de Milcovti,
este strinsti legata de numele marelui Domnti. Una
din causele ce Pal determinata multti la acsta, a
fostti i emulatiunea zedarita prin infiintarea tipo-
grafielorti romAnesci din Ardealti de George Ra-
coti principele Transilvaniei. Dr fi uLt emulati-
une ascutita nu numal de spiritulti intrecerii ci si
de allti nevoiei. In adevrti, cartile romne ce ve-
piail tipArite de preste munti, erati mai multti set"'
mai pucinti ammestecate cu dogmele Calvinilorti i
Luteraniloril. Pericululti eresiei, nu s'ar fi pututii
dre", inlatura, de cat' cu carple tiparite in trit,
cu carti dupe cannele dreptti credinchisei nstre
biserice.Intreprinderea o incept'. Matheiti cu unii
calughera tipograffi , Melletie Makedonianuld , pe
care l'a addussti din Macedonia, si l'a numitti , la
annuhl 1634, egumenti monastirii Govora, unde a
i statornicitti d'a-cam-data tipografia sa, provi-
soriti.
Catti timpti a statti tipografia lui Matheiii-Vocla
la Govorci, nu vomti put sufleti.

www.dacoromanica.ro
113

Dere", este forte positiv ca pe la annuli' 1652,


s'a Oat(' in Trgoviste, cad: din acesta annti, i din
acestii orai dateza tiparirea codicelta lui Matheiii..
Acestd tipografia fit imbogatita, mal pe urma, si
cu littere grecesci, precum attesta ca,rtile ce s'au ti-
With acole.
De urmele tipografiei lui Matheiii-Vodd, ne pa-
temii tine One' la annulii 1716, data mortiT lul Ste-
fan-Voda Cantacuzino, urmasiulti bietului Constan-
tin Brancovanu Voevod, and caruia jalnicit sfersitii
en Schutt cu top. . . .
Cartile ce se cunnoscii, pene acum, ca a eitii
din ace tipografia, fie romanesci, fie grecesci, sunt
aceste :

Pravila, in Tergoviste 1652(1).


Octoichg acum anteiu tiiAmcitti pe limba roma.-
nesc i tiparitil la cd de anni a inaltatel domnie
Ion Constantin B. Bassaraba Voevod, cu tea chel-
tula mitropolitului anti Ungrovlachiei Kyr Antim
Ivirianulu in s. mitropolia a Tergovistei. a ip vi. Da
Georgie Radovici.
Liturgie. 1713.
Molitvenicit. 1713.
Pdde philosophesei de pe limba greased, talma-
cite romanesce, care cu cucerie s'an inchmatit prea-
luminatulul obladuitoriti terrei-Romandsci Ion Cons-
tantin Basarab Voevocl, flind mitropolitii Kyr
(1) Pray Dissert. hist. crit. vet. Hunnor. Dies. 7. 3. pag. 139.
Sulzer Geschichte des transalpinischen Daciens, Ill-ter. Baud,. Seite
70, unde pop si ve0 titula Carp latinesce, care atia se insepe : Re-
64a legie volunaati diville etc.
10

www.dacoromanica.ro
114

Antim Ivirianuln, de Kyr Manulti allti lui Apostol,


cu a cdruia cheltuld acum nntelti s'ati typdritti in
Thrgovete. La leatult zsca.-1713.
Catavasier, de Georgie Radovia In Trgovete.
1714.
Ceaslov, acum ant6in typritti in limba romns-
ca, cu cheltula lul Antim Ivirianulti, mitropolitti in
rergovet O. 1715. -

13,(31cov Evietvcrwv vvancarav EXAECrta6771X711) (XXOlOratal,


Itserixao-av. 1808. Ev Tn Mrr eo2tal277 EP TEM61500(1.)
EIM911.1778 Zsyaava Hvconita. 1710(2). XmravOlvrov Ma-
xaenorrecrov Hrtzeccier col) npocrol.vitcov 17vvrayttomov gsel
Tse7oP;vv nig Ovmoielaxiceg
20.711 wpwixo3v. Ev 777 Ram 70
aytozarn Ma,00noln . 1715. (3).

XIV.

ReapticAmd firulit naratiunii, de acolo unde l'amn


fostii prdsita.
Onrea cea peste messurd, avutia i fetele selle,
muitli necazn a causatt Jul Lupuld-Vodd,. fItte" a-
dev'eratulti isvorti aliti marilord nefericiri ce a ve-
nitn de la unit timpn assupra easel. lut Vasile-Vodd.
In adeverfi, sev6rindu-se din vitd Dmna, Antea
lui socid, care era fiica luT Buciocti Vorniculti, Dom-
nula a trAmisti pe boerulu sti credinciosil, Catar-
(1) 'Apia ostendicuil. Vratislaviae 1752. pag. 115.
(2).Le Quien oriens christ. tom. 1, pag. 149, care spune crt a-
csta carte Wall typritd eu cheltuiala lui Atanasie, mitropolitubl
Vallaszky, op. cit. pag. 431.
(3) Cartea mai sus numit Lapis ostencliculi, pag. 147.

www.dacoromanica.ro
115

giult, in Circasia, de i-a addusst fta until Mirzac


cu care s'a cununatti si a triad One' la finele vi-
eei selle. Adica s ne intellegemt : One ce sr-
tea' arunch de pe tronti in robia, unulti la unti ca-
ptt de lume i altult. de alai captri. Frumuse-
Iele acestei musulmane erat rare. Numai elle at
pututt indupleca pe tint Domnti piosti ca Vasile Lu-
pull'', a calca in picire prejuditiele populare tarl,
fort): pe atunci, si in ttii puterea lort ; ,numal a-
csta ra facutt, a infrunta sfiirea pe care o insu-
fla, o dicta chiar, prescripOunile religiunii.
Istoria(1) spune cit acestti Doranti a ziditti mona-
stirea Trei-Erarchi , ca a facutti cu dnsa atatea
jertfe numai spre spOlarea i rescumperarea Occa-
telort insuratOril cu na, necrestina. Mstele santei
Parascheve, tat. spre acsta spgare le a rescum-
pe'ratti de la Turd, platinda 260 de bani cu care
Patriarchia din Tarigradti era datte la Turd', Greci
Jidovi. Assemene a mai numeratti 300 pungi Sul-
tanului, pentru ca a ingaduitt transportarea trupu-
luT sante]: la lassy. Legea musulmana nu permite
a ge purta und cadavru din loct in loci", der6 Va-
sile capt acesta dreptti cu greutatea aurului. i
ce nu se capela cu aurt in . . . Oriente?

Din acsta aduoa insocire s'ati nascutti duo fiice :


Maria si Rucsanda. Gratiele i frumusetele lora se
respandisse pn prin .errele celle mai departate.
Relqiunile ml Vasile-Voda cu top' principii i su-
veranii -vecinT i contimpurani, erati fOrte strinse,
(1) sines!, chronica, anntail 1639 i 1653.

www.dacoromanica.ro
116

forte desse, forte intinse. Romania occupa,, atunci unit


allessit locti in Andulti popOrelord marl i resboi-
nice. Spada ei, cu tOte desbinarile nauntrice, alle
Domnilorq 1 alle boerilor, otarea multe cause, mill-
te certe, multe sorti. De aceea, sa nu ne =Amt.*
dca vedemii ca p6n6 i prin timpula lui Vasile Lu-
pulii, titlul Domnilorii Moldovei, datii chiar de strA-
inl, era de Craiii(1) de craiori.Tit lulti 'erre in
documentele diplomatice internationali, era de Reg-
num. Ere alit" Domnilorti se scria ast-feliti :
lo Romani-1, cu mila lu Dumnecleg Voevod mare
singurg Domnitorg trrei Moldova de la pla-
iur plot la marea, etc. etc. etc.(2) SA nu ni se para
deairtatii, dca maim fiicelorU Domnului Moldovei,
era peOta de cei mai marl* regi i principi al Eu-
ropa At dra pe fiica marelui Stefan n'a tinufo
fiiulil Czarului Russiei ? Au dra Alessandru-Voda
cella bunIt n'a fostii cumnatulti Regelui Poloniel?
Ati chlea dinastia Domnilorii Moldovel n'a fostii in-
rudita cu dinastia Paleologilort?
Despre trptaierarchica pe care sta Moldova in-
tre Statele libere, despre term6nii respectuoi i cur-
tenitori c intrebuinta Ansai Republica Polond,ta-
re, mare i ingamfata pe atunci,in correspundin-
tele selle cu Moldova, ne va da ua idea urmatOrea
scrissre a seniorului Matheig Liubensky Archiepisco-

(I) Grondzki (Samne in Me. Elencho ad hann. citatit de Sincai la


inardn chronicei 1663.
(2) AsRaky (Georgie): Tablou sinoplye alb-4 istoriei Moldovei limy,
1842. folio.

www.dacoromanica.ro
117

pulti de Gneznen din Varovia de la 3 Mitt 1648 eh,-


tre Vasile Lupulti Voevothi, Suveranubi Moldovei.

Pr luminate milostive Domnule Voevodule


alliT Moldovei.

Precum milostivirea sa, fericitulil intru pomeni-


are, nu de multii, reposatulil regele Vladislav IV,
milostivulti nostru Domnti, i Republica, p6n6 as-
t1c11, s'ati folositti de bunei plecarea i bunif-voirea
milostivira vstre a milostivului nostru domni :
de assemene i in orfania acsta de facia a nOs-
,,tra, noT tare ne dadIjduimil in bunl-plecarea v6s-
tra. Pentru aceea tilmitendil la Prta Otomanl
pre domnulti Jebrovski, secretariulti milostiviriTselle,
fericitulti intru pomenire rege, tare 've rugebnii pr
milostivirea v6stra, milostivulti nostru Domnl, s1-1
invoiti sloboda mergere prin Statulti vostru(1) i
intru tote sd-T dap' adjutorill i sd-111 satuitT, maT
allessd s confaptuici spre eliberarea domnilord
Iletmani de servia necredincioilorti, in care ei din
nenorocirea nOstra ail dclutti, audit cu occasiu-
nea buutului Cosacilorti, 6stea Ilanului Tataricti
na.vlindu assupra territorielora corOneT, lard nicl
unit feliti de causl din partea nOstra., ail abritti
assupra Hetmanilorti i a ostirii n6stre. Assupra
,;acesteia not' ne i jluiinil prin scrissOrea de faciti,
(1) Undo mat era pe atunee pretensiunile do suzeranitate a!Polo-
niel d'asupra Moldovei? Biqa LeT Ei perdusse muhaertdd so.Cotole-
loril euMoldova...

www.dacoromanica.ro
118

la Vizirulii. Ve mai rughmii inca-uA-dath pr mi-


lstivirea vstrit, milostivulg nostru Donin, ca
acestti soig, tramisti de la senatulti Republicei, s.
se folosescI intru t6te de mila vOstrl, ori in ce
va aye trebuintd. Ere milostivirea vOstra, milo-
,,stivulu no,stru Dornni, yeti cunnOsce la tt oc-
casiunea bunt plecare din partea Republicei, pre
care arretandu-ti-o in timpulti de facia, ne lsandil
nadajduiti la bund-plecarea milostivira vOstre, mi-
rlostivula nostru Domnii."(1)

XV

Pe la sferitulti annului 1643 se infAcisar la cur-


tea Moldovei tramisii principelui Transilvaniei. ce-
rendti, in numele Ducelui Radzivil, principe de Li-
tuania, mare maresalti alit' CorOnei Polone,mtma
Domnitei Maria, fiica cea mai mare a lui Vasile
Lupulti. Petirea acesta a pusti pe Domnti in una
din positiunile celle mai grele. A priimi cererea, era
a se pune bine cu Polonia, dOre a da cuvinte de
banuelg, Turciel, care era in adjunulti rumperii re-
latiunilorti arnicali cu republica lea& Unti resbellti
s&ntii, u cruciatain contra necredincioilorti, se ur-
clia de mai multil timpti in tOt Europa, sub aus-
piciele Papei de Roma. Principii RomAni erau in-
vitatl, cu struintd, a lua parte la acesth cruciatd.=.
A refusa cererea, era a se pune r cu Polonia,
Statti cu care Moldova era in strinse relatiuni de
(1) Uricarig. Tom. III pag 87.

www.dacoromanica.ro
119

vecin6tate , de amicitia, i chiar de inrudire. Pre


d'assupra .totorti acestora consideratiuni de Statti,
venia gelosia altorti principi ce rivalisati iii petirea
domnitei. Ca suplimenta se arr6taa prejuditiele cle-
rului si a nobilimii nationale predispuse rti ?n pri-
virea acestei casatorie. Causa era religiunea luteran&
a Ducelui Radzivil. Domnitoriulti DIY crecla a put
da consimtimntula sea mai inainte de a consulta
parerea boerilorti, a episcopilorti i a trrei. Muitti
timpti s'a framntata acesta lucru in sfatulti dom-
r. esca. Cati-va dirt boeri, mai cu deosebire Toma
Vorniculti si Iodachi Visternicula, Oman: cu mare
trecere, cu mare vacla in rra, se impotriviati la ce-
rerea Ducelui, din tote puterile lora. Ei. cuvntati pu-
anda inainte pretexte de religiune i banula Tur-
cilorti. Logoftulti Todirascti i Vorniculti UrechiA
fura de idea ca nunta se p6te face, dupe ce se va
cere i vointa Turcilorti. Acesta vointa s'a cerutti,
sti (ficendti mai bine, s'a dobOndita en bani, mehen-
ghia cu care ciue-va dobndia de la Turd ori-ce
voia, i pe atuncl, i nunta s'a facutti in Iassy cu
tOta, pompa unei curti regesci.
Mare gresdla, mare v'eccatti ati facutti DomniT nos-
tri cei vechi inadinda pe Turd in trebele din na--
untru terrei, preste drepturile ce le daft capitulatiu-
nile. Astfelia, dca lucrulti adjunsesse ca, unti Domini
nu'si putea marita feta fail consimtim'entulti Sulta-
nului, vina nu era de cAtii a n6sta care'l intrebama.
i 'n trecuta, i 'n presinte, Turd n'aveati, nu au
altti drepta. assupra terrei, de catti a cere tributula

www.dacoromanica.ro
120

annuale si a ascepta s li se annuncie din tail al-


legerea Domnului cellni nuott, Cana vacanta s'a fd-
cud'. Rtt tad dreptuld ce imp1ic suzeranitatea.
Mai multi"' unti tenchiti de 'i arrgd, Turcia .este
vina, 'este crima nstr a. ca s o ingdduimii.
Si a sh ne chimd ud-datd de peccatulti acesta; d-
1.6 va fi pr tarcliit!
Fost'a la acstd, mdrtd serbare trAmi1 din par-
tea totord trrelorti vecine, solii din partea Craiu-
lui PolOniei i mai multi seniori marl poloni in per-
sn, cu curtile lord. Venit'a i Petru Moghild, Ar-
chiepiscopuld i Mitropolituld Chievului, omti band
i forte blandd, dupe spusa contimpuranilorti, carele
a cititti cununiele in limba romAnd, spre nespusa
bucurid a Moldovenilorti, cad de trei seculi aprOpe
nu mai aldisse serviciulti divind de catit slavones-
ce sett grecesce. Radzivil na s'a opusd la a-
csta , de i era luterant. Peste tad din Polonia
erati peste 2000 cavaleri strAlucitil imbracati. Din
partea Jul Matheiti Bassarab , Domnulti Munte-
nescd, venisse Ansui Stefan Mitropolituld trrei, Ra-
du LogofAtulti ,i Diculd Spatariulti , ca daruri de
mare pretti. Er din partea Principelui Transil-
vaniei , ad fostil trmi1 Kemeni Ianoi, Acatie
Barcioi i Stelan Mariad, urmati de ud, suitd al-
1ssd de una-sutd, voinici luptAtori imbracati in pei
de lupti(1).
Domnuld a eitti intru .intinipinarea -nuntailorti
Ca la clumtate mi1, afar% din Iassy. Ellil merse
(1) Kemeni lance, citatti de Sincai la annulti 16.43.

www.dacoromanica.ro
121

callare pe unti asturcang forte Scumpti, impodobith


cu tartamuri intraurite i lintuite cu petre scumpe.
Scarele ellei i sabia cu care era incinsti, erati ba-
tute in aurt i petre scumpe. Ellti purta u gugiu-
manA cu un mare surguciti prinsA in ua," agrag, de
cinci diamante enorme. U dulam genuchierk de
uft stofd albti-purpurik -preseratg cu albine de aura
i tivit de giurti impregiuril cu capete de bout,
in aurti i petre- scumpe. In spinare avea 115, man-
ti a1b imprejmuitk susil cu unti gulerti de samurti
siberianti ce cu bogalia se pogora pe umerii. lui.
Pretulti podbeloril domnesci 1 a callului precum
i a petrel* nelului ce strAlucia pe degitulti su,
sunt evaluate de unti marturil ocularikcitatti de
incai Ianoti, solulti Transilvaniei , la
40,000 taleri. Dupe ellti ce mai venia?
Butcele cu DOmnele,
Gradina cu florile,
nuntaii .cei fruntai
Top a11e1 din abdrai.
i pleca pe la SAn-Metru
i-adjungea pe la S'an- Petru,
4 pe locd cum adjungea
MndrA, nunt c fticea
CAM nu se mai pomenea! (1).
Serbarea s'a. petrecuta in vechita palatti allti Su-
veranilorti Moldovei, care s'a impodobita pentru a.
cst4, occasiune pre cAtil a fostii in putinla" 1 pe
dal erta sirnplicLatea moravurilorti strbunilorti
(1) Ibidem.

www.dacoromanica.ro
122

nostri. Sala cea mare numit ,Spataria, avea cu to-


tul u alta infaciare de ce avea sala tronului sub
Domnii fanarioti i chiar sub al reglementari. Fo-
culti care a mistuitti de mai multe on, palatuld dom-
nescti din Jassy, abia a mai' lassatti sa se zlresca,
pe'ne" pe la 1841, cate-va remaite din vechiele pic-
ture, pe paretif Spatariei cei mari; atata este toff'
ce vi1it generatiunea moderna, despre podbele
palatului domnescu din Iassy : In timpulti Domnu-
luT Vasile Lupulti, sala acsta era de WA intindere
forte mare i lungreta; in fie-care parte avea ate
esse ferestre ce da, la drpta in curtea caselort,
la stnga assupra unui iril de arbori ce garnisiati,
ca ua guirlanda verde, terrata despre Bahluiu ce
ca und uriati sprijine 1 astadi temeliele carpi.
Plafondulti in lemnii- de stejarn inuegritti de seculi,
caci partea acsta remasesse neattinsa de maim veu-
nui novatorti ignorente, precum nu scapara Trel-
Erarchii, pe care bine ar fi al restaureze guver,
nulti. Acestti plafondti era increstatti cu ion i a-
rabesce d'aurite._ Ellti umbria 4 pareti maninT, va-
ruiti- in albti Ore- audit, dre" sclipitori de vechi-
me. Patru sobe de olane colorate, rou,' galbenti
i verde, era prin celle patru colturi alle saki. Co-
losale candela de aurti -era acatata de midloculti ta-
banului. 1.1a hora de bouri in argintti suflatti cu a-
, o imprejmuiati. Intre ferestrecari erati fara
podba moderna: perdele,se vedeati formate tro-
fee de differite arme : carabine, senetie lungi, sa,-
bie turcesci intOrse in forma de semi-cerca, lance,

www.dacoromanica.ro
123

pumnare cercasiane, venetiane si genovese; pistle


ammestecate cu tuiuri, codi de cal-, cu stindarde
turcesci, polone, maghiare, cruciate, tatare etc. sim-
bola alit" viteziei Romani loll" si a biruintei ce re-
purtasera . In giurulil appartamentului se lungia unU
divanti de postavii rosu, garnisita cu bogati ciucuri
de firth
Funduli" ce facea oppositulfi iutrarii stralucia de
u enorm i aurita icna a santei Parascheva, al-
le careia relique, le rescumphasse Domnulti si le a-
seclasse in monastirea Ttei-Erarchi; ua ail& icna
a santului George, a patromild trrei, totil asa de
bogatil imbracata, sta allature. In drpta sta tronuld
domnescil cu trei trepte, imprejmuitu de ul mica me-
suta de ul marime pe care abia inch'pea sabia, bus-
duganulti, until arca si ua tolba cu sagette. Acest
emblema a suveranitatil Moldovei este incungiurat
de trofee, de steaguri, ce amintesca biruintele cas-
tigate de Moldoveni assupra Turcilora, Tatarilorri
Polonilorit, Maghiarilorti, Cosacilork, Cavalerilorti
Teutoni i altort popre-her4se i resboinice. In
stanga scaunuln Dranei cu duo trepte, de na for-
ma mai mica si mai modesta. Sub ic6ne sta ua
mssa coperita cu postavil rosu, purtanda uit cruce
mare de aura i ua evangelia bogatu legata. D'as-
supra icOnelorii se vedea sapat in ptra numele lui
Dragos-Vodit intemeiatoruln Statului Moldovei, an-
nuli" de la Adam 6860 (1350); numele ml Ales-
sandru cent Bunt, 6910; aliti lui Roman-Voda, ailt
lui Stefan celli" Mare, alit lui Bogdan fliuli set; alit

www.dacoromanica.ro
124

luI Petru Rare era -cella mai dupe urnfa, ca do-


vd c seria Dragoilorti se incheie. Restulti sa-
lei era copprinsti de acelle 24 'scaune ce ocupa I-
naltult clerti i acei MAMA consilierI al Domnului,
la serbatori marl i la judecatile ce se tine ati sub pre-
edinta Domnului. In afara totulti arrtta, totulti vor-
bia despre serbare i bucuria. Floe, fruncliari in-
fipte pretutindene. Mil de masalale pregatite as-
cepta sosirea noptil spre a fi intrebuintate i spre
a lumina ca unU altu sOTe. Pivnitele domnesd se
deschisse spre a mite sutele. de poloblice de yin-
strevechiti; vinti de Odobesci i de Nicoresti i de
la via Grecilorii, alle careia vite, le addussesse 'OnsuI
Stefan cellti Mare din Ungaria, i le plantasse a-
colo, cu pamAntulti lora natale. Tamaslicuri de Ia-
lovitie se addusse spre & fi taiate in trebuinta nun-
jiT. Inltimile de la Galata i Cetatuia erati tepuite
de tunnel marl de schija ngr, te'rrte acolo spre
a detuna i annuncia prin urletele lorti nunta dom-
ne.sca.
Frumosti 1 scumpti eratt imbracati i strainii ce
venisse la serbare, dr6 pre curtenii lui Vasile Lu-
pulti nimene n'a fostO in stare a-I intrece. Wm-
na purta unti mica gugiumanti de jderti, pe care
strMucia ua, diadema regale de diamantti. Rochia
ei de stofl alba, cu pole lunge, pepti scurtl i
manice strimte, se prindeati la cingatOre prin nisce
paftale de rubinti; d'assupra era aruncata. ua man-
tia de stofa verde preserata de aurite la bine, cu
manicele lunge, captuite cu stofa muhoria i gar-

www.dacoromanica.ro
125

nisit cu soboli;mantia se coborea One' mai josti


de genuchi. Ua% salbl de mrggritare, invristata de
petre scumpe de cea mai allss frumusete erpuia
in giurulti ghtului ei albti ca de lebe'da. Degitele el e-
mit incarcate de Allele pe cari brillantele, safirulti
i smaragdulti eraii turnate cu imbeliugarea cea mI
Mare. Costumurile boerilorti erati totti aa de scum-
pe i luxOse : blnurile de soboli, samuri, raT,
alurile" de India i Persia, ,armele de Damascti,
aurultl, petrele pretise, panel esite, preati adduse
de apa cea mai furisa". In adevrti strainif ce ve-
nisse la acsta nunta, se sperid de atdta bog d'tid
ce veclusse la Moldoveni.
Hainele de Ursinic i. matasei erati nutnai pe
la Omenil de rOndti. Bucatele de pe tote mesele e-
re"' drese de bucAtari addul din strlinetate, dupe
gustuli leesci. Blidele, talerile, ulcirele, lingurele
i cutitele de pre messele celle lunge 1 late eratl de
argintil masivit, inbourate cu marca Moldova i in
mare multime, ci dc prisosii pretutindene. Musice-
cele nationali,-1Autarii,aedate in cerdaculti de
pOtr1,ce pn e. pe la 1844 se mai vedea st'andti
tare ca timpulti de assupra stravechiel port'. dom-
nesci, din capu'it ulitei mari,essecutati arie natio-
nail roma.ne i strine. La mssa cea mare, in loculti
cellti mai de frunte s'a pusti pe solulti Poloniel i
totti pe rndulil acella mai Antiti a edutti Dom-
nulti ; dupe dnsulii top magnatii leesci. De ceea
lature a solului leescti ati edutti mirele Radzivil,
dupe dnsulti mitropolitulti Petru Moglaa impreu-

www.dacoromanica.ro
126

n cu preotil cei mai de frunte, cari, dice acellail


marturti oculariii, citatti de Since, atectii de procop-
siti eraii ctitg n'amg creclutii, mai 'nainte, sti se
afie in rndulii acella 6meni attri, de invepti.
La acsta mssl, dupe obiceiuhl de atunci allil ter-
ra nu s'aii aflath nic u femel, nici utt ftd,
nici chiar mirsa. D6mna cu t6te jupainesele,
dmnele straine, fetele i mirsa s'ati ospetatii in
giniceiul i ossebitele ei appartamente: jo-culti s'a
fAcuti" in pita cea mare, care de pre atunci
incungiura curtea. Inca de 'naintea mesel null
prinsti, in herd veua 60 pgxechie de coc6ne. Bar-
batii afl privitti numai, fall a se ammesteca in-
tre elle. Der6 inaintea lord juca i saria catil pu-
tea, numai stolmculd cent' Mare, in calitate de Vor-
nicelti Old nunii, spre care sfe'ritti i se i legasse
la bastonulti s'ed de alunt" u frum6sI naframa de
matase altd, cusuta cu betld. Ospeculii a fosta ye-
iosU, dre' cumpelati. Nimene n'a &cuff" nici unit
escesti, s'ati inchinati pachare in san6t4ile totora.
Fie-care a Until catil a voittl. Dupe prnditi so-
lull"'regelui Poloniel , mirele i cu cei-1-a1t1 Po-
loni, s'ati dussil la gazdele lor. Domnultt rati pe-
trecutt" p6n6' la scara cea mare ; apoi ere' s'a in-
tors(' la mssa uncle a petrecutti cu solif Transilva-
niei i ai cellorti alte trre p6n6 forte trIiti, den-
du-le tOta, onOrea 1 silindu-se din Anima a-I mul-
Omi pre top.
Veseliele aceste at duratil mai multe septemne;
dupe care Ducele Radzivil.a purcesti in Polonia ducnda.

www.dacoromanica.ro
127

cu sine una din celle mai frumse femee a epocei 1,


pre fl'assupra, una din celle mai bogate clestri ce
s'a veclutti veri-uh'-dati.

XVI
N'apucasse a trece unti annti de la legarea aces-
tei cisatorie, i tt6 ci, Radzivil vine la Sucva,
unde se afla atunci Vasile-Vocli, i-I propone a
intra in coalitiunea ce zemisliati majoritatea pute-
rilorti crestine in contra Turcilorti. In adevrti Pa-
pa Rome!, era atOtorulti i patronulti acestei nuoe
cruciate. Vladisl iv allii IV, regele Poloniei, avuses-
se acuma ni intelnire cu Ferdinand III, imperato-
rele Germaniei, la Nichelsburg, in Moravia. Acolo
s'aii fostti pusu la calle despre planulti campaniei
i basile uriari aliante ce se urzia; Vladislav a-
vea a fi Duce le totorti ostilorg; avea a adduce in
resbellti tti armata polona. Papa se obliga a in-
tretine, cn a sa cheltula, cite 12,000 ostai, in
tota cursulU resbellului. Venetianii tramiteati flota
lorti. Regele Spaniel da ban!, regele Svediei se o-
bligasse a da 6000 soldati. Imperatore le Moscvel
20,000. Mai remisesse princii romani, al' Moldo-
vei, Valachiei i Transilvaniei. Cita despre Dorn-
nulti Moldovei, dca consimti, fit cu mare greutate.
Causa era nestatornicia ce vedea ca domnesce in
relatiunile principilorti crestini; nestatornicia care
de n'ar fi essistatti din capulti-locului, Turcii de
multii erati isgonitl din Europa. Si apoi mai erail

www.dacoromanica.ro
128

legamintele de tributarifi ce-lii stringea dtre impe-


riulti Padi4ahi1orti. D'ua-cam-data Radzivil intimpina
n improtivire incle'rtnica. Domnula venisse pn
la otarirea aceea de a desparti .pe fiica sa de prin-
cipele polonti, dre' n'a voitti fta, respundnda ta-
tane-ski : ca sd se fi gdnditil la aasta p6n6 a -nu
o cununa. Era de prev'edutti c ast-feliti urma sa
fie respunsula . . . In celle depe urma, Vasile-Voda
torturata de familia si gineri-s6a, ceda. Spre a in-
cepe dusmaniele, dedesse ordine ca s se. si poprsca,
tributula annuale catre P6rta, intoranda pre turculti
tramisti, dupe obiceit, cu desertti. Pretestula fa ca nu
s'ati adunata banii din terra pentru saracia menilora.
Dfe, cugetanda mai pre urma assupra greutatii pa-
sului ce facusse, s'a citii ca s'a pr6 grbitii, si
indata a adunata sfatula boerilora. Spunti ana-
listii c sa fi Iissti, la acst occasiune, Petrascu
Arorniculti de trra de susA, boat pe care toti
llti tineati de cella mai prostaticti in sfatti : Eu
afil dice sd nu oprimil noi biruN 2301'16 nu vomii
ved6 ca trecii LeI Dundrea. . . Cuvintele aceste
ati fostti ca ul lumina cersca pentru Domnitoria.
Ella cunnosca ca, cella pucinti , acsta era callea
cea mai intellpta pe care trebuia sa purcda, d-
ca era in plecare sa se allieze en principii crestini.
Ette' catti de pretiosti hicru este libertatea espri-
maril opiniunilorti fie-caruia, in marile cestiuni na-
tionali; esprimare, -ce negresitti intellegema, cl tre7
bue sa se faca de individi in marginile bunei-cu-
viinte.

www.dacoromanica.ro
129

In multimea sfaturilorii std mdntuirea, qiceat


btranii. i, intemeiAndu-ne pe inalta lora esperi-
enth", nu putemil dice de catil c cqa este.
Uit opiniune iolat, a unui biettt prostaticg este
in stare, dte-uA-datA, a resolva una din celle -mai
impletecite cestiuni, in facia dreia s'ar muia vinele
pn i acellui mai ispititii diplomata. i eine dstig de
aice ? De bunk sma d binele publicii, moia cea mare:
Patria! InsI mai inainte de tote guvernele bu-
ne sunt datre a garanta libera esprimare a totorii
ideeloril; ca din tOte, si din celle bune, si din cel-
le rele, s pOt spicui spuma intellepciunii. Cad,
creda ori-cine, ca : unil omii, de ar fi eliti unii Nu-
ma chiar, tau n'ar put despica si respica eel
de facutii i 'n catro'l de apucatii la ua," atare ne-
voiA. Numa, i toff"' ail cerutii, Iilnicti,. consiliele
Egeriel. Despotil Asiei i Africei, si tau alt unii
Divanti consultativii. Er6 fetfaua Muftiului, este unit
veto, preste care nu indrsnescil sh" calce nici ti-
ranii eel mai aprigi. Rite' pentru ce i Vasile-Vo-
dg, a rapeditii cu cal de olacii, pe unii armpit',
dupe Aga turcii i l'a opritil la Galati 0116 a g-
titti banii tributului; i numai asa la lassatil sh" s-
sg, cu plinti din trra. Alga terescii pre Domnifi
terrele vor6va cu sfatulg, clice Micon Costin Chro-
nicariulii; ca pentru aceea a datii Dumnefleii impe"-
rcqii", crai li domni, dirmuitora tgrrelord, sd aibe
sfatnici pe lingel sine cu carfi vorbinclg,udtrbd
se treivAntd cu vorva luerabd; qi unuli una, unuN
alta respuncladii, se ldmuresce lucruli care'i ma
11
www.dacoromanica.ro
130

spre ind'engina. Era ce facil domnii singurl din


gdndurile sale, sac' din sopte, rani lucru este de
folosil; ca incd in lame n'a nascut`U onzii pgndas-
teku ca acella sa nuji trebu6sca vorva cu sfatil.
ca de fi gacesce carmuitoriulii cdte u trail, in-
ea toti sa nu se incrgcla a a gacitil pne" nu se
intfirese piirerea ml ci vorva i altor pareri.(1),
Ette unti consiliti practicabile pentru top timpiT,
pentru tote tArrele si pentru top' principiI. . . Ett
unti consiliii pe care sfetnicil scaunului era bine
s'a-111 fi datit si Domnilorti Grigorie Ghica Voda,
de fericia adducere aminte,--si Barbu tirbey-Aro-
dg, in 1853. Bite c atuncl acesti Domni nu nth
fi aruncatii erbesce in bracele Russiei! 'Ate cg, ar
fi preintimpinatti pasiI dusmnesc1 cAtre MU, aT
acei puteri. Pote ca eT s'arii fi retrassil peste Du-
i-tare cu ostirea multa pucin, csta avea, cu archi-
vele trrel. Pote ca, trecuti ul-data peste DunAre,
amil fi luatti, vrnchl ne vrndii, parte activa la res-
bellulil Orientelui. i de aid amii fi trassii i noT
folOse de natura acellord pe cari le trasse Piemon-
tele din participarea sa la acellii resbellii, adjutindit
numal cu 15,000 &tient* armata aliata". . .
De urmamti ast-felitl, astcli ifatuti fi censetoritil
drepturile nOstre, ci-ni-le-amti fi luati. S messu-
ram dimengunile. Unde-T miculti de u'd diniOrk
numai ctttti noi,Piemonte, si unde suntemii noi?!
Nu! nu. Inteul affacere, unde fie-care pune la micl-
locti capitalulil sa, fie in WA fie in sange, ni-
(1) Letopisilie, tom: 1, pag. 285.

www.dacoromanica.ro
131

mine nu sti afarA, la uA, ca cAinile Fide le, cndli


vine ora prandului i a impArtelei, ci fie cine
iea loculA care i-a astigatti in sudrea frung,
la mssa communA. Insii de prisosii sunt declama-
tiunile de vitezil dupe ce pacea s'a facutti; i noi
cei ce n'amt sciutil a ne" prinde ursitele la 1854,
sa ne intOrcemti la faptele cellorti de cu duoi se-
cull' in urmd, sl revenimti la solia principelui Radsivil.
Acesta dupe ce a petrecutd mai multe sep-
Online in Sucva la socruld sea, a trAmisil pe dom-
nita Maria in Po Ionia pe la Sniatintl, r ellii a ple-
catti in Ardealti spre urmArirea acelliai missiuni cu
care Nenisse in Moldova : propagarea resbellului in
contra Turciei. Ned acestri resbellti nu a avutti
locti, parte din causa neconsimtirii Senatului Polo-
niei, parte din causa mortii craiului Vladislav allA
IV-le regele Poloniei ; i parte din nestatornicia
i nesinceritatea ce se incuibasse intre Principii cre-
stint Este mill adevrti cA, pe cAndti acesti dom-
nitori intetiti de Papa Romei cAtati a se intellege
in contra inamicilorti communi ai crestin'ethtii pe
de altA parte se siliat a se sfe'ia ei in-de ei. Ast-
fen era goina de m6rte ce se radicasse intre Geor-
ge I. Racoti principele Transilvaniel i Ferdinand
allu imperatorele Germaniel etc.

XVII.

Inca de pre cAndii tramisesse soli spre a assista


la nunta lui Radzivil cu Domnita Maria , George

www.dacoromanica.ro
132

Racoti insarcinasse pre acesti tramii ca sa ingageze


pe Domnulti Moldovei a inchigia ua alliant offen-
siv i defensivg, cu Principe le Transilvaniei , in
prevederea unui resbellti dintre Racoti i casa Au-
stria Tratamentele incepura la trei dille dupe nun-
ta lui Radzivil. (1)
Vasile Lupulti, se apOra catti putA de a subscrie
veri-unti tratatg, insa fagadul a intari relatiunile sel-
le de buna-vecingtate i amicitia cu principele Tran-
silvaniel. Cu acestti resultatti s'ad intorsti tramiii
lui Racoti in patria lora. De bung, sma buna-vo-
inta ce arrelta Vasile Lupulti easel de Austria l'a
impedicath a inchigia ua allianta cu inamicii el. Ellti
a lucratti ast-feliti pe linga 'Arta Otomang, in CAM
acsta a poruncitti lui Racoti ca sa se impace cu
imperatulti Ferdinand, cad altmintrile sa nu mai
spereze nici, de la Prta, nici de le Chanulh Tag-
rsch veri-unti adjutoriti. (2) Sirmane Vasile-Vodti!
Pte eh' lucrandti ast-feliti, credeal cit semeM plan-
ta recunnoscintei, alle cArei fructe le vornti cullege
not strenepotii tei? Amara, amarti te al inplatti! S-
lit din secularulti tti mormentti, 1 vecli sOrtea Bu-
covina Vecli pajerile germane inaintandu'se, rotlendu
in anima terrel tll li pe cli mai multi'. Vecli si-
ruri intrege de munti cutropiti. Cata Mehadia, pe
care o aT Watt' sub steagii romanescti, i acum
(1) Dupe trel ple de ospert, ne-emil apucatil de lucru pentre
care amil fostil trmis, clice Kemeni Ianosi, citatii de lincai, in cron
nice, tom. III, peg. 44.
(2) Kazig, Hist. Regni Hung. seculi XVII, p. 119. cit. incal
om. III, pag. 44.

www.dacoromanica.ro
133

cutropit este! In fine, vecli cei u sutl campi de


bdtaid, pe care sangele nobile i ferbltorti aIl ro-
manuluT din Ardealh, s'a vrsatti aprndh u cau-
s1 ce nu era a luT; i totuI astdcli, dreprii recuunos-
cinta, i se arrtta. juguli maghiarii; i se face in-
trebare, cum vrea sg, mra? Germani ati Maghiari ?
0! cum ai sA mai tremurl dreptate omenscI
Candi va veni ul-dat6, dreptatea c cersd!..(3)('
In annulii 1647, a scrissti Vasile Lupulu 1 IA
scrissre principelui de Pansilvania, esplicAndfi chi-
pull de vedere alit ski, in acesth obiectii, i cerndii
a-i trAmite pe Kemeni Iano pentru a vorbi des-
pre nisce lucruri carT nici solului sa nu le 'Ate in-
credinta. ScrissOrea acsta este in limba latinl i
attesa ina-ua-dat ca' Vasile Lupulh, pe ling& alte
cunnoscinte, era forte iu limba latiuL ScrissOrea la
destinarea ei fit dussil, de George Stefan Logoftulii
cellii mare 0 insocita de daruri pretise. Ea gl'asuia:
Generosnle domnule Kemeni, pretene bine-voi-
toriule ! Cu milostivl nim amti prlimit respun-
suit]. domnieT telle, care mi l'ai trAmisti prin ta-
belariulti uostru; cunnoscti, c ar fi trebuitil sg, trl-
mith la pr luminatulfi Princifi, pentru v6rsarea A-
nimei melle 1 inthrirea preteuguluT, pre unulti
dintre prietenii mei; dr greut4ile celle marl,
7,care' de la POrta Otomanicsc1 nu numai ne ye-
)) nia IAA acutha, ci mai ne i assupria, m'au im-
pedicatil din i in li de la implinirea vointel melle,
(3) Boliacii.

www.dacoromanica.ro
134

Dreptg aceea capetandil acuma mai bung prilejg,


a de face acellea cari le aveamil in gndfl, cu
deadinsubl trAmitii pe generosuld domnulil Geor-
ge Stolnicul seg Dapificuld cellg maT mare la pre
luminatuli1 Princig, ca sa-1 spung cugetele celle a-
dverate alle Animei melle, i sg-I fact inchingciunile
celle cuviinciese, descoperindu-T si pofta mea cu
gura so; carea ca ssa o i dobendescil prin micl-
locirea domniei telle, cu deadinsulg me rogg, ca
0, tinil in curtea mea pe pedestrasil aceia, pre
carii 61- poftescil de la pr luminatulti Princig, me
stramurg osArdia pedestrasilord acellora, pe care
AI hanescii esttimpt. Dreptil aceea de vei lucra
domnia ta ca s potil clpeta pedestrasil aceia, eli
incg me voiii nevoi in tag timpulti a p resplati
Jacerea de bine; acum eti trAmitil ung frill bine
gAtitti la old, midi, dere e - din cea mai a-
&lug dragoste data. Intr'aceea eti poftescii dom-
nieT telle ca sg traesci santosti i fericitit Din
Iassy, in 30 Lung 1647, allg generesei domniel
tlle prieting, Vasilie din mila lui Dumnecleil prin-
ciulg trrei Moldovei cu mAna me. (1)
Ianos Kemeni fit trAmisti la Iassy dupe cerere.
Domnulg a data ordine ca indatg ce solulil tran-
silvand va esi din strimterea Trotusului, sg fie prii-
min cu mare onere. TJnil boerii de frunte cu maT
multi curteni fit trAmisii spre a-111 intimpina i a-Itt
adduce One in Iassy. In apropierea capitalei i all
eitfl inainte ensusi Domnulil, cu redvanulfi cellg ma!
(1) Vincal, tool. III, pag. 46.

www.dacoromanica.ro
135

allessti i cu mndre osti, petrecndu-la p6n6 la


gazda sa, care, scrie Kemeni in rapportulii st, ca
era in nisce case forte impodobite cu armariuri,
cu teiare, scafe, blide de argintii, i alte unelte.
Mergerea la audien i ospeturi s'a facuta cu ma-
re pomp; 61.6 cAndii a vorbitti Domnulti cu trami-
sula principelui de Transilvania, nici pre dragoma-
nula lui Racoti, carele venisse cu Kemeni, nici" pre
Oa ski propria nu l'a priimita a sta facia. (Jon-
vorbirea a urmata in romeinesce.(1) Remanndii in-
tre patru ochi, domnulti Moldovel descoperi solu-
luI transilvanti, c Polonii ar voi sa le. fie Geor-
ge Racoti rege, i ca spre acsta yard chiAme la
seimula ce se va tine pentru allegerea Crain lui.
Domnuld Moldova i fgaduia ca in tOte i va fi spre
adjutoriii, numai viitoru1 rege 0,-1 fie amicil i sa,
se intellga cu dnsulti. Dupe mai multe vorbe
solulti transilvanti propusse urmatrele conditiuni :
1) C. de s'ar intempla ca Domnulii ski sa mdr-
ga cu osti in Polonia , acellora SI le fie libera a
trece prin Moldova;
2) Ca de ar voi acellasi sa adune ostiri in Mol-
dova, sa fie liberti,
3) Ca de va cere bani imprumutil sa I dea p6n6
la 10,000 galbeni;
4) Sa se nevosca- din WA Anima a adjuta pe
stapnula ski pe linga POrta Otomana.
5) Ca de i ar i porunci POrta Otomana, lui Lu-
(1) Ibidem, pag. 48.

www.dacoromanica.ro
136

pulti, sl fie dujmanh 1u1 Racoti i caseI lul, ella sa


nu fie.
La tote aceste conditiunI Vasile Lupulti s'a prinsl
bucurosti, si-1 spusse i pe patronil seI de la POrta,
pe care solulti 'I i a insemnath pe mssa domn-
sca' cu condeiulti ;Si cheirtia ce i s' datii(1). In
definitivii a remast ca agini amhnduorti threloril
de pe lingh Prt sh, lucreze in communil spre a
cAstiga regatulti Poloniel pentru George Racoti,
Dupe acst audient 'si a luatil diva-bung, Ke-
meni de la Domnti, care l'a d'aruith cu lucrurI de
mare pretti, si apoi a apucatti calea patriel selle;
drh, inch, pe drumt fiindh, ellh a afiatti a George
I. Racoti murisse; si indat'A a scrissti DomnuluI Mol-
doveI, ca tote eke aseclasse impreung, sh, le tin6.
cu Georgie II Racoti, drh acesta i a respunsti:
,Murina Princiulu, ingrOpe-se tote cede ama
fosta aseciatii ."
Nu'si dedeati nici betrAnil nostri, cu una, cu duo,
midloculti, in trebile diplomatice. . . i 'Ate cft d-
eh' Dumnedeti ar fi voitti ca Romnil s fi &Alta u-
nitl top' inteunti singurh Stath, independintit astall
diplomatia eng1es1 si nemtsch, ar fi avutti de fur-
ch, tpthrti cu haiducii din luncele Dunarii.

XVIII.

De la insocirea domnitel Maria cu Principele Rad-


zivilg, parintele el Domnulti Moldovei, remase- in
(1) Ibideni.

www.dacoromanica.ro
137

mare prepusti la POrta Otomana ca ar fi devo-


tatti cu trupti i sufletti intereselorti polone. Spre
a inlatura urgia ce era gata a se descarca assupra
terrei slle, Domnulti fusese silitti a tramite am a-
netti la Constantinopole pre "ensasi aduoa sa fiica,
domnita Ruxandra, care era inca in la virsta fOrte
frageda. Frumusetile si calitatile acestei principese,
cresceatt in proportiune cu virsta et. Faima grati-
elora selle, se respandisse pretutindene. Pre atata
crescea i numerulti petitorilorti ci. Malta sa
era petita, acum d'uadata, si in acellasti timpti,
nu mai pucinti de catii de cinci regi i principi
straini. Insa parintele ei nu se putea indupleca a
o da, nici unuia din acesti aspiranti, din causa gre-
utatilorti politice ce prevedea ca au, sa se nasca din
acesta casatoria Totusi, spre a put face ua, alle-
gere catii s'ar fi pututti mai fericita, mai compati-
bile cu interessele familiei i alle terrei selle, ella
addusse pe principesa acasa, pun marT sacrificie ba-
nesci.
Se introdussesse de na bucata de timpti obiceiula d'a
Lisa Domnii romani otagiti la Constantinopole, spre
garantarea credintei lor. Aceste otage se compu-
neati, sii din fii si rude mai de aprOpe alle Dom-
nilorfi, sti din boerii cei mai influenti si iubiti de
trra. Acestii obiceiti a dthratti pnd la 1828.
Domnii romani d'inaintea regulamentului, Ionita
Sturza i Grigore Ghica, ati aVutti amanetti in Stam-
bula pre fiii lora, beizadelele Nicolae i Costache.
Acestii din urma principe, viza inca printre noi, i
12
www.dacoromanica.ro
138

fi la 1827, obiectulti unorit vine desbateri intre


ambassada russdsca din Constantinopole, Consul(' ge-
nerale din Bocuresci i Domnuili Grigorie Ghica
Voevo d(1).
Apropierea i inriurirea Poloniei, relatiunile ce
intretinea ambele State, induplecara pre Domml a
promite pe flica sa cellui nia bravii si stralucial
dintre cavalerii poloni : Principe le Coribut. Acesta,
abia in virsta de 22 anni, desvelisse up(' caracteriii
statornicia, oh' bravura eroica ce umplussese Orien-
tele de scomotuld maretilorii slle fapte de arme.
Cu tott prestigiul, acsta domnitia Ruxandra, ti-
n6ndu-se de obiceiulii terrei, nu vol a consimti la
acsta insocire mai inainte de a connsce persona-
le pe logodnicuiri ce i se propunea. Deci dill fi
poftitti a veni in Moldova.
In miciloculli acestorii traganari, Timus , fliulil
renumitului Bogdan Hinelnitki , hatmanula Cosa-
cilorti de la Borysten, auclisse i cliii despre fru-
musetea Domnitei romA,ne si se m'agull , spera do-
Vendirea manei slle.
Impinsii de u5, arclatre patima, ella proiecta a ve-
ni tiptili in Moldova spre a vedd cu ochii s61 a-

celiti obiecta tainicn, necunnoscutti, attriigatorii, ca-


re-i insuflasse on( morti attar' de neinvinsit Dit-
pe traditiune, eliti se stravesti in n,.,gutatoriti, tre-
cti stepele, Nistruni si Proton.", adjunse in Iassy si

(1) Vecli c,.stiunea acesta tratati in opera nOstriti : Evenimentele de


la 1621, imprimatil in Revista Ronlna. Vccli anume paginile 571 i
579 din Volum Ill.

www.dacoromanica.ro
139

afia occasiune a se incredinca c realitatea era mai


pre susa de faima.
Era in septemAna patimelora. Familia domnsca
asculta santula sers icni in biserica Trei-Erarchilora.
Timus, profita de acesta momenta solemna, se am-
mesteca in mulcime i presinta principesel nit stM-
pare , in care, clomp*, inturnandu-se acas, a-
fib, billetula urmatoria : Acella caruia cerula te
menesce, hzfelcilsezet &irnboiuli amorului, sea, i
Jura a te aye de socid, ori a muri(1). Apoi fr
a porde timpt esse din biserica, incalica cabila pi
apuca cu rapechunea fulgerului calea Borystenulni.
Tote cautarile ce s'ati facuta apoi, spre descoperi-
rea cuteclatoruluI straina a r6masti desarte. Cata
despre principesa,, ea nu puta Onsusi u assemene
apucatura de &tit polonesului Coribut , despre care
se spunea n multime de aventure romantice, si
a earth' spirita intreprinclatoria a fosta addussa la
captti lucrurile celle inaI surprinclatre. Ea crep
a fi recunnoscuta in persona negutatoriulul stra-
vestitti, pe acesta amante frumosa i indrasnep,
i-I accord& dragostea pe care i a fosta refusata-o
cu cuteclant, chiar in facia staruinteloru parinte-
luI eI.
A iubi, cddi ordond timpulii, este pentru ud
dn'mci castd, Wiz ce imayinatiunea pote clesina
despre jelicitateu cerurilorg. Timus, intorcndu-se
(1) Asaky Racsanda Doamizn, in Sdieuitorul Moldo-roman, fasehira
pe Ianuari i Februarid 1841, pag. 54.Contessa Dash. Mihael Can-
temir Moldoveanut tradue tiunea d. T. Codreseu pag. 161.

www.dacoromanica.ro
140

acasal descoperl parintelui sti patima ce-1U tur-


menta, aventnra cc avusesse i nestramutata ota-
rire ce pusesse de a cdpeta cu ori-ce pre,tii maim
Ruxandrei. Dr6 starea cea critica a tArrei selle,
vis-a-vis de Po Ionia, de care atrna pe atunci, nu
invoia lui Bogdan a se occupa de aces-al interessti
all fiiului ski, de si simp. tta insemnatatea po-
litica a lucrului, si nemarginitele fohise ce arti de-
curge pentru patria i familia sa, din ua alianta.
cu puternica familia dommtre a Moldova
Ira mica pausa, nit scurta ochire assupra stril
politice a Cosa cilorri si a rolului ce juca ei pe
scena contimpurana, este neapOratd, cu atatti inai
multU, cu catti este de nevoia in illustrarea obiec-
tului nostru.

XIX.

Fatalitatea a voitti ca Romania sa suffere mai


multe occupatiuni muscMesci, chiar iti dillele ns-
tre. S'ar put dice Ere', c Romnii cunnoscti in-
destul pe Cosaci din la trista esperiinta. Totusi
ceea ce sciti el, nu'i nimica. Cosacii de astadi nu
sunt Cosacii din timpulti lui Vasile Lupuln si Ma-
thein Bassarab, pe candti popoarele pribegiati d'inain-
tea lorti in gloate ma ilretidere mai ru, mai spariati de
chat inaintea Tatarilorti! Bellicsa natiune a Cosa-
cilor s'a impucinatti si se irnpucinza din qi in di.
Ea va dispar currndti dupe facia pamntului, pre-
cum ail peritti alte atate ginti pe cari a picatti bru-

www.dacoromanica.ro
141

ma rece a sgriptorului russescii. Originea Cosacilord


Inca nu'i indestulii de lmurit, dupe multe opini-
uni; insfi ea nu pare a fi identia cu a poporului
russfi.Autorii se unescti a constata pogorirea Co-
sacilord dinteud ammesteatur de Slavi i Tfitari,
i a pune prima ivire a acestui poporfi, in istorifi.
pe la clumetatea secu1u1u alIfl XV. Dupe acesti
autori Cosacil sunt remditele ammestecate i intro-
locate alle populatiunilorii cari occupasse, alte-dati,
intinsele Orre situate intre Wolga, Tanaesi, Marea
Ngr i Borystenulfi ; populatiuni cunnoscute in
annalele moscovite sub numele de Khosari i Pas-
tinaci, (khosares et Petschenegues) inamici eterni
aT vechilorfi marl principi al Kiowiel 1 de origine
slavon. Regele Poloniei Stefan Batory, scusAndu-
se, la 1576, Noembre 31 , prin ambasadoruld sea
Andrei Taranowski, inaintea Hanului Tatdresdi D e-
vlet-Ghirai, cum cfi, nu 'Ate infrena invasiunile in
Crimfi din partea Cosacilord Zaporojeni, afirm5, cd,
el suet ud anlinesteceiturd desperata' de hoti Mus-
knit Afolcloveni si Foloni(1).
Batti-Khan i Mongolii sei 61 sfiirimarl in tre-
cerea lort, care miclloculfi secululuI allfi XIII. Sub
ilomnia Tfitarilorti remfiitele acestorfi deosebite po-
pOre se ammesteed i impa'rtaescti srtea Ruilord
strivitl, juguiti, erbitl de aceiaI cucerifori One' la
finele seculului alit" XV. De atunci Cosacii, intruniti
in corpurl diverse, formara pentru Europa unit cor-
(i) Vecli interessantele doeurrentii publicatil in Archiva Istoricd a
R omdniei de D. B. Hejdeii. partea 2-a pag. 8, No. 281.

www.dacoromanica.ro
142

dond militard intre 'Mari si Turd. Negresitti el


in acsta lung& i crud& epoca ati deprinsti Cosacil
limba ruso-slavona, pe'stranthi totus I, multe cuvinte
din primitiva lord idiomd. Dupe respingerea Mon-
golilort, de la earl Cosacil luara multe deprinderi,
el remaserd in nemarginitele lord deserte si formara
nnit felt de republica militaiiti, i democratic& care
infiinta uIt barrier& intre Rusi si Tatarii Nogai. In
urma deveniudd puternid, ba chiar periculosi pen-
tru vecinii lord , Khanii Crimeei, Czarii Moscoviei,
Turcil i Polonii, concurara pe rndd pentru a-I
nimici, catandd in fine a i-i atasa. Din nenoro-
cire pentru Cosaci, nodult care unia deosebitele
lord triburi se slain pe nesimVte si ambitiunea ca-
tord-va familie le nirnici cu desev'ersire. Despre asta
insa ei nu ad incetatd a se privi ca unuld si a-
cellasi popord, si a se tratta ca frati.
Catre inceputuld seculului alit XVII, Cosacil U-
crainieni recunnoscurd suveranitatea Polonid, rt
Cosacii de Dont set Tanais, precum si acei ce lo-
cuiad ripa stanga a Borysteniei se suppunt Russia,
reservAndu-si vechiuld lord regimd si nit parte din
independinta lord_ Acei de la Volga Iaik remasserd
inca liberi. In acesta epoca cei mai hotdriti si mai
gelosi de intrega libertate se retragt in locurile
mlastinse, nenumOratele i neapropiate insule de din
colo de cataractele Borystenului, alle caruia gure
mai apoi 'si le apropriara, impreun cu cello alle
Bugului si threle riverane. Acolo se forma, pucind
ate pucind, acea curisa, acea strania republica

www.dacoromanica.ro
143

in care nici ua femea nu era priimita ; care cur-


rnda degener intr'ua associatiune de brigancli i
pirap, si care ail fan-tit multi vueta sub numele
de birlogulti, Secea, Cosacilorti Zaporojeni, ast-
feliti numiti de la propositiunea za, preste,i cu-
vntula porogi, cataracte.Birlogulti, principale lo-
cuinta i reedinta a capului lora militar i poli-
ticti, fliuda surprinsa idere'mata de Muscall in 1775,
Zaporojenil s'aa risipitii. Unii ati fostti intrebuintati
cu succesti pe Marea-Ngra i in armie. Alta' ail
trecutti la Turd.
Cosacii n'ati, cella pucinti, n'aveati, nimicti de corn-
muna cu RuiT, afar& de religiunea resaritna i
unu limbagiti corrupta. Moravurile lorb, usurile lora,
feliula lora d'a trai, armele lorti 1 chipulti lora d'a
se lupta totula e alt-feliti, esceptandti conformitatile
generali, cari se afla intre poprele limitrofe, sa
apropiete .prin legature politice i religiOse.
In genere. Cosacii, sunt mai frumoi, mai nalti,
mai activi, mai ageri, mai dibaci i, personalmente,
mai bravi de can Ruii : sunt mai pucinti deprin1
la servitute i mai fraud, mai mOndri, i vorbesca
cu mai multa cuteclanta. Fisionomia lora e mhi
pucinti monotona , re' semnele ce esprima sclava-
giult, pucinti '1 au reformatii i slutita. Cosacii sunt
nomacli, pastori, resboinici. jafuitori : Ruii sunt a-
gricoh, uegutatori i sedentari; naturalmeute, el sunt
pucina resboinici i prd fricqi in commercia. Cosa-
cif callawreca i se lupta d'apururea cala'resce. Ru-
ii mergti pe josti sea ir. trasure. El suut minunaci

www.dacoromanica.ro
144

infanteristi; cavaleria lort1 e cea maT rea din Eu-


ropa. Cosaculti e crudii i sngerosti in apprinde-
rea luptei. Russulii e fierosti i neinduratti din firea
lul, pi cu sange rece.
Cum ati dus'o Cosacii sub dorninatiunea polonA,
vomit vedd in capitululti viitor, earl a anticipa ai-
ce nu putemil, fiindit evenimentele vietei lorti straits('
ammestecate cu fapte din istoria nestrti.
Cosacii nemuttimiti de Polon'', se suppusera in
parte Rusilorti 1654 1647. Trista imparti-
re a PolonieI, addusse dupe sine suppunerea, dt-
tre Russia, a totorti populatinnilort" cosacesci de la
est.
Insg, Cosacii aft perdutti, pucinti cate pucinti, in-
dependinta i libertatile ce'si ati fostti reservatti la
unirea cu Rusi1.Acesti cuceritori aft incetath a-1
mai neneli, indatA ce au creclutti c'a potti lucra ast-
feliti nepedepsiti. Insurrectiunea celebrulni lora Hat-
manU Mazeppa, provocard de relele tratari, addusse
inceputulli maltratarilorti fort", inch' de sub domnia lui
Petru I. Acestti imperatore, le rAdica, anticulii dreptti
d'a-si allege capulti lorti. Ellti fftc recruthri arbi-
trarie in terra lorti i hottiri ca contingentele lorti,
din timpurarie i periodice, sft renan'a permaninti.
Interritatil de defectiunea lorti in faverea luI Ca-
rol XII, ellti assuprl triburile Cosacilorti i risipl
resboinicil lorti pre MO, facia intinsului imperitt alit"
Czarilorti. UrmAtorii 110 Petru, ati mai respectatti
ina pre indestulti ultimele lora institutiuni civill i
militare, pentru a nu I impinge in bracele Turcilorti,

www.dacoromanica.ro
145

Polonilorll .seti Ttarilorii de Crimea. Insa, pe data


ce acesti tra vecini, all incetatil d'a mai fi infri-
eoati pentru Russia, Cosacii devenirei sclavi a co-
rona : precum populza Polonii astadi campiele
Siberia, i precum maine, potti s fie ster1 de
pe facia pamentului Romanii din Bassarabia. . . .
Oh! Russia, oil mai bine dicenda, guvernuld ei,
sistema ei cea cinovnicarsc biurocratica, sunt null
mormnta care a inghititti i va inghiti multe ginti,
multe rasse, multe popere nobili, numai de nu va
pune Europa unU capett acestei barbare autropo-
fagie politice, care dureza pr de multti, care 'i a
facuta veaculii pr de multa.
Vechia republica a Cosacilora, nu mai essista 1
egalitatea au disparuta din midlocula lora. Li s'ati
data nobili.Cu mare greutate, lima, se inalta una
cosacil in grada.
Cana mai erati liberi, nascerea nu contribuia in-
tru nimic-a la allegerea capilora lora i a Hatma-
nului lora. Putcrea acestui Hatmana, era forte mar-
ginita in timpil de pace. Ella era i judecatoruld
suprema, capula justitiei, alle careia forme trebu-
iall A. fie ferte simple la 'ma popula semi-nomadti.
Puterea legislativa era numai a natiunii, i fie-ca-
re stanifel, (Wei), avea unulti sea mai multi sot-
nia, (centirioni), care judecat neintellegerile parti-
cularie, mantineati politia i preedeail la esserciti-
ele militarie alle cellorti ce aveati a merge in res-
bella. Mai multe centurii intrunite, formai lint polk
(Regimenta), commandatil de unt polkovnik. Totfl

www.dacoromanica.ro
146

cosaculti era soldatil nascutil, insa Statulti, neavendil


nici venituri, Bid finance, soldatula nu era pltitti
si trebuia sa," se ingrijsca singurti de arme si cat.
Fiindh-ch natiunea acsta nu facea de catil resbel-
le de incursiuu i pracli; prda, jafulti, tinea loc
de solda si resplatire. Tine-te de acole Nal Orra-
Romanesca, i pltesce cu jafulti lefele unui milli-
onil de derbedei.
Niel-nit-dither/I, Cosacii, nu s'aii occupatti multti
cu agricultura. Terra loll"' neformandti de Wit O.
nemarginita i grasa pasciune. Turmele celle nenu-
merate, a facutal in totti-d'a-una bogatia lorti.
Amu clissti cit unirea Cosacilotti cu Ruil a fostil
voluntaria i conditionale. Pamnturile lorti, pa-
menturi a carora intindere d'abia adjungea spre
pasiunea ratecindelorti turme alle unei populatiunt
numenise alte-dati,erati proprietatea communa a
intregei natiuni. NicI unti strainti, fie i assil chiar,
nu se putea statornici in rra, fart consimtimen-
tulti generale. Republica apra cu curagiii hotare-
le slle in contra indicant vecinilort sT. -- A-
cestil felin de dispute erati desse, hist nu se tim-
plait nici-ut-data intre indivich si natiune pentru
ca proprietati individuali, erau fOrte pucine. Fie-
eine, destelina i cultiva pamntulti care i se pa-
rea mai bunt"' si care putea mai lesne. Totusi, d-
ca nit c6ta, unu neamii seti tit familia, destelina
MI parte de pamntti, ea remanea proprietara et,
pre atatti catti o locuia i o cultiva, dOr nu pu-
tea dispune de dOnsa in favOrea unui strainti, cu

www.dacoromanica.ro
147

atata mai pucina putea a o vinde. Numai pescui-


tulti 1 pasunatula ati pututti s causeze une-ori
certe intre trgurile vecine ; insa aceste certe se
terminal , tota-d'a-una, amicalmente in acestti po-
pulii de fratil
Acsta a fostti din vechiti i stravechiti starea
Cosacilorti; stare fericit'd. dca comparamti intrga
lora independint cu deplina sclavid sub care '1
ati suppusti Rush'. i, totusi, stapnii lora, eraii p-
no mai erl socii lora de sclavid.
De la Mazeppa, Cosacii nu mai avura Hatmana
trassa i radicata din natiunea lora. Acesta demnitate
fa desfiintatrt, si titlulti n'a mai servita de CAM spre
decorarea veri-unui favorita alla imperatorilorti Rus-
siel, ca Potemkin si altii. Alte-dati Cosacii, mai
multa alliati de att.' suppusi, nu platiati Russiei
nicl una tributti. El singuri fixaa numerula citilitri-
loril ce trebuia sa dea in armata. Alla lora era si drep-
tula d'a numi capula acellui contingenta. Dupe fie-
care campanid, parte din ei reveniati pe acasa pentru
inspecta turmele si casele, pentru a-si reved fe-
meele i copiil, pentru repara anuele i schim-
ba cail. Pucina Cate pucinti, i aa suppusa la ca-
pitatiune ca pe sclavi; el nu IIMT avura dreptulIi
numi official-A lora, furd tramisi arbitraria-
mente la casapie , pe Duntire, in Persia , in Po-
Ionia,in Finlanda. Timpulti serviciului lora fit
nemarginitti i solda nimicita. Inaintea luT Potem-
kin, Cosacii adjunsesse Ia una asa despre0 in ar-
mia russesca, citi unti polkovnik, sea capti de bri-

www.dacoromanica.ro
148

gada, era suppusa i priimia ordinile cellui din ur-


ma sub-locoteninte rust. Potemkin, avenda scopurile
selle particulare, a favorata Cosacil i I a radicatti
prin t6te chipurile, a facuta sa inceteze acesta u-
milire absurda i nepolitica, danda officiArilorti co-
sad rangti egale cu a11ii Ruilort. Imperatorele Paul
urma aceeasi politica.
Dupe neobosite incercAri acute d'a conto.pi na-
tiunea cosacsca cu poporulii russa, Muscahl ail in-
chiaiata prin a le sdrurnica , forfeca, terra i a o
incorpora in invecinatele provincie, mai cu sema cu
intinsa gubernia de .Ekaterinoslaw. Acesta farami-
tare arbitraria, dede ultima lovitura independin-
tei Cosacilora. Din accella momenta, el rema-
sera assimilati sclavilora rui , i incetara d'a mai
forma unit corpti de natiune. Cndfl impintineza
despotismula preste dreptula popOrelora, ella nu se
mai pOte popri. Cea maimica pausa llti paraliseza.
Pentru a se sustine, trebue sa mergh, pn ce pica,
in Buhl ce'si a deschisii singura , sea pea ce se
sfarima in contra pedicelord ce a grarnadita On-
sui.
Ap'essarea plodesce nemultamiri, care , currndil
sea mai tarclia, se prefaca in resistinte i iiisurrec-
tiuliL Fi-va aa i cu Cosacii?
Slabiciurea Russia va sta canda-va si'n nemul-
tamirea Cosacilora, alla chrora simta patriotica jace
ea scanteia in spuza, One' la timpi mai buni; 0)16
ce vOntula libertatii va sufla 1 va preface scanteia
in fiacara. Deja mai multe crisi all i fosta, der6

www.dacoromanica.ro
149

elle remaserii, innlbusite in sange i fapte neornemise,


cad acsta este sertea ori-ce intreprindere genersa.
ce se ivesce in Russia.
Inca sub imperatia lui Paul, Cosacil ati inceputil
a se agita i sbate sub picirele colussului ce'i te-
scuia infricosatti. Natiunea cosacesca a produssti
deja pe uu Yermak, pe Pugacefil, barbati cari,
catii p'aci erat sa restrne imperiulti. In sinulti a-
cestel natiuni turbulente i pururea cerbicsa , se
formza din timpti in timpti factiuni. Pentru aceea
gi junimea cosaca este necontenitti suppusa la re-
quisitiuni ostasesci, i risipith pe la tOte otarele im-
periuluT, Aid, la resritti, spas% mOda-di, i meda-
Lpte; parte din ei sunt manati atatii de departe, si
tinuti atat de multi acolo, c nu'si mai revklii
in vita casa i terra ce, prin urmare, remane
suppusa pradii i arbitrariului Muskaliloril. Guyer-
nulli russescii, pururea prepuelnicti, pururea allar-
matn, pentru di d'a pururea numai apssa, n'a ga-
situ cuviinciosii a se margini la aceste precautiuni,
in contra unel natiuni alle card sufferinte strighl-
tore la certi sunt atatii de multiplicate; nu s'a multa-
ran d'a o lipsi de resbelluitorii ei, i d'a-I fararni-
ta territoriulti incorporandu-lft in vechiele provincie
russes0; ci ellt1 a ispravith si demembrarea chiar
a natiunii.
Mai multe triburi ati fosth radicate cu putere gi
manate assupra nesanetOselorti terrenuri alle Cri-
mea, seti pe sterpele plaiuri alle Kubanului, pentru
a reimpopula deserturile earl' aii lassata dupe sine

www.dacoromanica.ro
150

armiele moscovite. Aceste colonie a peritti de bole


rniserM, ati peritil de ferrulii munteniloril din Ca-
ucasil si dia piicina desertiunilorii. Donut(' fa des-
popffiatti de locuitorii sei pitrn'enteni, Kubanulti i
Crimeea n'ail pOstratii de catil intinsele lord mor-
menturi. In &pan trLniteati acesti nenorociti, de
putatil la imp6rati, pentru a-I ruga sii, nu deserte
terra de locuitolif sei, sit nu rapscil unti populil
intregii sinului patriei selle ! Pace sam'etate ! nime
nu'i audia. G-lasuli" lora era vox clamantis in de-
sert. i se perdea dussti pe aripele vnturilorii in pus-
tiele Tartariei, Gog si Magog alle Bibliel . . . Unii
din capil lora full cumpe'rati; trupe fur/ trdmise
in contra triburilorii cart' mal faceaii ore-care resis-
terms, si rdic cu turmele pe acesti nefericitl car!
se refugiail in cAminurile lord i imbracisa pamn-
tulii lord natale, spre a nu-lii mai reved de cAtti
din ceriti, de Wit dupe ce volt lua haina martiriu-
Ett6 cum facii Rusii lucrurile !
In 1792, candil Rusii erail gata a navgli assu-
pra PoloniT, generarii armatei, priirnirg, ordine a
radica cu dnsii ate familiele terrAuescr pe car!
le vord put6 priude, i a le trAmite in deserturile
Ecaterinoslawului i Uciakovului. Dupe unit mo-
deratii calculi' anti generarului W . . . . numerulii
acestorb familie rapite din Volhynia si Podolia, tre-
ce de 20,000.
Infricosatu era spectacululti transportulul acestord
nefericite victime. Acum vedeal uA t urinA de co-
pil ai carorii parinti, fugisse, ori fussesSe mb,c616.-

www.dacoromanica.ro
151

riti; acum parinti si mume, alle carora copii a fosta


perita in flacare, oil se ratecisse in tumultula ve"ndo-
lelei, on fussesse rapiti de brigandi particulari.
Acum vecleal: socie si fete devenite prda feluriti-
lorti rapitori i desprVe de sod i frati pentru
eternitate. Top' favoritii, ati priimita in dart, miT
de suflete, din acst infama prda; mai toti pro-
prietarii ati cump'eratii sute de familie cosacesci,
spre a'i colonisa in necultivatele lora pamnturi. Ge-
nerariulti Kakowski, tramisse cate-va mil' in Cri-
mea, insa pucini adjunse la adevrata lora desti-
natiune; cea mai mire parte per in cale, prin ste-
pe, pentru ca nu erati ingrijil en nici de unele. To-
tusi, pamnturile favoritilorti curtii parura pr strim-
te, pentru a put priimi marele nume'rti de colonisti
ce le veni in parte.
Ei cereaa antia meni pentru cultura deserte-
lora. Currndti mai cerura nuoe pamnturi, pentru a
ave uncle intrebuinta prisosula menilora.
Toti si aruncara atunci ochiiassupra pamnturi-
lora trrei cosacesci de la Dont. Favoritulti Zubov
sciii sii represinte lucrurile sub unti punctti de ye-
dere gala de favorabile, cit imparatsa Ecaterina,
fart alta essament i ca amict declarata a impoir-
teleloril, ordona i trasse pe na, carta planulti a-
cestei desmadulari disentate. Acsta trasura de pe-
nt, radica Cosacilora ua mare parte din proprieta-
tile lona, celle mai bune cam* de pasciune, cel-
le mai multe terguri, pe care ei le locuiati de
secuh. Ail doart nu tad pe ua assemene charta

www.dacoromanica.ro
152

trasse si Austria planuld micului petecutti de pd-


mentti ce reclamd, la 1774 din trupulti Moldovei
ca u indreptare de hotarti? i cAndti la applicatik
se reslui a 4-a parte din terra, se Id, Bucovi-
na.? Triburile desmostenite athtti de nedreptd. cute-
1ar a murmura; 'elle furd isgonite din proprietgile
lord, obligate a pdrdsi seurnpil lord term aiDonului
si Donetului si de a prdsi cutropitorilord ocel le ce
imprejmuiad turmele lord, colibele ce ad fostd pro-
tegiatd pre pdrintii i familie'e lord in contra in-
riuririlord si a asprimii timptIuY, cdmpiele, ogrele
rourate cu suderea lord, mormintele phrintilord lord.
Aprpe de clece mil de acesti nefericiti, furd tran-
sportati: in muntii Kubanului, pentru a inlocui po-
pulatiunile indigene sterpite de Rusi, sd care 60'
prdsisse terra la apropierea cutropitorilorti. Acesti
nenorociti de Cosaci, ad fostii destinati a servi de
stavild in contra incursiunilorti ferosilord munteni,
a fi adicd, copiii perduti ai Russiei. Mare parte din
femee i copii penrd pe drunit; brbatii se revoltard :
Rusii mdceldrescti uti multirne; remdsita f risipitd
in pustiiurile Kubanului.
Vechia energid a Cosacilord a dispdrutd, prin a-
ceste persecutiuni, mai cu totulti. Spirituld martia-
le, in mare parte, stinsti intre dniT. Acsta adve-
ni, cu deosebire, de candil eternii lord neamici, TA-
taril i Turcii, nu mai suntti -vecinii lord; de cndti
nu se mai luptd in corpti de natiune; de dad sunt
risipiti in armiele Kamceatcai, pe hotarele imperiu-
lui, de la China One' pe termurii Vistulei; de cndii

www.dacoromanica.ro
153

s'ati lanai incercAxi a'i inregimenta i a'i suppune la


ua alt disciplinA de dtti la acea a p'arintilorti lord, de
candti, cu tote nemarginitele lorti servicie, el totusl
sunt trattati ca galerieni 6r6 nu. ca soldati.
Cosacil n'ati nici u6, sold, chiar in timpti de res-
bellti. El 60 procurl singuri cal, arthe i vestminte.
Nu li se lii de chtti greuntea i frtinii. De multe
ori abia li se dk unti miserabile posmacti negru ca
pamntulti, i tare ca ferrulti : suchariii. Ette" cau-
sa trentelorti si a shraciei de care'f acoperit d'a
pururea acOstd parte a armiel russesci in timpti de
pace, adicA andti. n'ati de unde preda, timpti care
le da" aerulti de cersalori si brigancli. De acolo
neregula armelorti lora 0 reua stare a cailorti lorti;
de acolo oworurile, furturele, focurile si rapirile
carT brilzclz pretutindene trecerea lord, 1 earl,
nu remhne induoOl ca arti fi mai rare, dca unti
guvernti mai liberale la mAnd, precum nu'I in prin-
cipie, mai pucinti crudti, arti ingriji de 5.nteiele lorti
trebuinte.
Amti observatti, amil studiatti multti pe Cosaci,
in nefasta invasiune din 1852; i celle ce spunemti,
le spunemti basati a-WU pe marturiele Omenilorti ce
a caruntitti in Russia i'n serviciulti guvernului
russescti(1), ctri i pe propria misted esperiintd.
Cosacil sunt armatl de la lanci lunga de opt-
spre-clece picire, pe care o tintl verticalmente, spri-
(1) Memoires secrets sur la Russie. Peg i : Memoires inedits de
l'amiral Tchitchakoff, sur la campagne de 1812.Berlin 1858, pag.
86-87.
13

www.dacoromanica.ro
154

jinita pe scara pici rulul drepta i pe care o plcl


in momentulti attaculul. El se serva, cu mare di-
baci de acesta lancia pentru a sari dupe calla, sl
pe callit Cu mama sthnga apnea cOma, si indata, ce
aflattinsa cu piciorula de pamntt , departe d'a
pune mana pe sea, se sprijine numal in sulita. De
acole, re's1 cu aceeasl rndula, se arunca, si'nteua
clipa de ochia llti vecli Ore' incalecatti. Cosacil n'ail
pintenl; loculti lora este tinuta de nal bicia tpnii,
spe"ncluratil de pumnulti manei stange Cua curelu-
sa. Mara de acesta, lancia , ordinariamente el mai
au ua sabil rea en care Mei le place, nici scia a se
servi pr multh , mai au cate unulil sg duo pistOle
in stare rea de care Ore'si a-rare-orl fact' intrebuintare.
Caii lora sunt mici, ososi , virtosl, pucinti capa-
bill de ua mare sforta, ins neobositi. Crescuti in
deserturl, fii ai pustiului, ei sunt nesimtitorl la ne-
statorniciele timpului; deprinsi a rabda setea si f-
mea, el sunt indestulti de assemenati stapnilorti lord.
Rart cutcla una cosacii sa se comprornita cu un
Tura. seti Ttarii, alle carora adressa si vigOre, 01
lipsesce in de communti. Insa, de si calulti sOti nu'l
nicl at'atil de sprintenti, iiicl athtn de iute, nici a-
Wu de signal , ind6r0tnicia lui cea inversuna-
ta va obosi One' si pe cavalerulti cella mai a-
ged', va harati pe cursierulti cella mai de frunte,
cu deosebire, canal acsta se va intmpla inteunti
psi' mare si dupe la desfacere. Nu toti Cosacil
sunt rOti armati i rOti incalecatI. Multi pOstreza ar-
mele i cail cuceriti in campania ; dOr0 in genere,

www.dacoromanica.ro
1 55

el vendil prclile pe...te miri ce, i prefab', rebdatorii


lora bidivii i usOrele lora sulite. CAM despre o-
ficiarii lorri, mai top'. stint bine equipati, avndii,
multi dintre dnii, arme bune si strelucite, intoc-
mai ca alle Turcilorii i Polonilorti de alte dAti.
Cosacii nu se batii in lini,. Commandiril i ri-
sipescii in mice pelotne, in capulii, in cOstele si in
urma armiei ; ate-IA-data , in distante considera-
bili. El serva de avan-posturi, de vigle, de patrule.
De necredutti este activitatea i preveghiarea lord.
ET se strecrd si se via pretutindene cu lid cute-
c1 ant6 pe care nu'si-o pte cine-va inchipui, inainte
d'a o ved. Numersele lor roiuri formzI unit felii
de atrnosfera in giurulii cmpului si a armiei ce se al%
in marsin, pe care o ape'rri de ori-ce surprindere, de ort-
ce attacii nepreve4utti. Nimica nu scapa de strelcdtg-
trea i essercitata lora vedere : eT ghicescti, ca pria
locurile bune pentru pnda. E citesol pe
rba calcata numerulti meniloril si alla cailorti
ce au trecutu p'acolo : si se intemeiazit pe urmele
mai multti sii mai pucinu prOspete. Unit' copoiii,
nu urmaresce mai bine vnatulti de dal cosaculii
pre neamicii.
Cosaculii pribgo., nu se ratcesce- nici-ua-data,
in nemarginitele sesuri, de la Azow penu la. Du.-
nUre, in acelle singuratftti monotone accoperite de
balarie tufse i framntate, Ca talazurile unei maxi,
unde ochiuld nu intalnesce nici unit arbore, nici unit
obiectii care ar put s6-lii chlauzesca, si a drora
tristti uniformitate nu'i intrerupta de Mtn' fOrte rapt,

www.dacoromanica.ro
156

prin locuri infecte, prin ripi, scursori imprejnmite


pe Marie si de singuratece movile, antice morminte
alle generatiunilorti necunnoscute. Nptea cosa-
cult eV indrpt psii sei dupe stelle, dca ceruld
e sening. Prin multa deprindere si essercitare in
intunericti a vederilord slle, cosaculti descopere er-
burile i plantele ce crescti cu preferintd pe costa
despre nordulti sti sudulti movilei. Ellfl repetd a-
cestil essamenti, ven l. de chte on i se presintd oc-
casiunea, si prin acestti metodti, afid seti urmAres-
ce directiunea ce trebue sd iea pentru a reintra in
cAmpuld, trupa, locuinta sti in veri-care altd loc
uncle voesce a se duce. piva, &Vele '1 Calduza sa
cea mai sigurd. Suflarea vntului, alle cdrui perio-
dice cursuri le cunnOsce in destuld de regulatti,
in prtile acelle, 61 serv i de bussold, spre a se
orienta. Cosaculti, ca unti nuoti Augurti, intrebd vo-
lost' sburtOrele cerului; numeruhl, specia, sborulti,
cronchitulti sti ciripitulti loril, 01 arrOtta, 01 precli-
ce , apropierea unui isvorti, a unui pirti , a unul
lacti, a unei locuinte, a unei turme, sti a unei ar-
mie.
Nourii de Cosaci carI incungiurd armiele russesci
pentru sigtiranta castrelorti sell a cldtoriei lorti,
nu sunt mai pucinti infricosate pentru neamicii.
Preveghiarea lord cea pururea frdmentatd, curio-
sitatea lee*" cea indrsnetd, attacurile lord celle
ntiprasnice, 011ti allarmezd, Cllti hartuescti 'Ara in-
cetare i necontenitti, 01 amdrescil statuld seti mis-
carile. Inteud luptd generale Cosacil, de ordinarid

www.dacoromanica.ro
157

stati la ug parte, i, ca privitori aT luptel, ascptg


sfrsitulti pentrua o rupe de fub ag sti a se pune pe
urmrirea invinsulul, druia AI facti atunce ug mare
stricdciune cu lungele lorti lance.
Aceste reall avantagie, ce tragii armiele russesci
de la Ostea usrg a Cosacilorri, sunt ins rescum-
ije'rate prin multe necuviinte.
Cosaculti este jgfuitorti din natura liii. Ellti es-
te geniulti pustiirii; i chiar de n'ar ave acestti ca-
racterti, totusi ar fi Mita a allerga la jafti pentru
a trgi , cacl nu i se dg nimica. Aceste hor-
de desbrgdtre, deprinse numai a strica, a nimic-
nici ceea ce flu potti lua cu dnsele, nici a mistui,
nu lass de CAM spuzg si ruing spre mostenirea
armiel russesci ce-I urmzg. D'ud-dat cu mate-
ria, d'ug-dat cu nutrimentulti vegetale, Cosacii 61
furg, 61" stirpescti tote midlcele de ahmentare pe
earl "ensusi i le procurasse. Essemple d'aceste s'ati
ve'clutii in resbellulti de spte anni, ctindfi armie-
le russescl, a duoa cli dupe victorie semnificati-
ye , erati silite a se retrage si ipargsi avanta
giele dolAndite. Assemene s'a intimplatti in res-
bellele cu Turcil, cu Svedil, cu Polonif i Per-
sil. Asta ati facutti pe multi sti clicg , c Rusia
nu face de catti resbelle de pustiire chiar si'n r-
rele pe earl voesce sg, le crute, sg le p6streze: Tru-
cidare rapere falsis nominibus imperium, atque
ubi solitudinem aciunt, pacem appellant . . .
(Tacit. in Agric).
Furia Cosacilorti , e asa de Orbg, asa de inver-

www.dacoromanica.ro
158

sunata, ca de celle mai multe on fiamanclescil 1


dual cea mai mare lipsa 61100: el , in niiclloeulti
eel mai marl imbelsugAri. PAte chipulti lorti de a-
puctitura, din seculi si pne in cliulita de astdcli : In
data ce n parte din trensii intra intr'unti sattl, u-
ele incuete sant siluite, sferrnate, locuitorii ce vo-
escii a se oppune jafului, sunt macelariti ; casele,
pivnitele, granarele sunt desertate cu n necrecluta
rapecliune. Tdta prda cea mai de frunte este gra-
mdita, una peste alta, MIA allegere, in curte seri
in gradina. CandU 'l-aa mantuitti acsta lucrare de
prima trebuinta si datoria, Cosacil impartu dobn -
do, (sea pleanut, pe limba'sbaranilorti nostri), in-
tre densii cu indestula just* i cu mare scrupulti.
De la sine ,se intellege ea official-WU are partea cea
mai band. Ere ceea ce li se pare nefolositorii, lu-
crurile a calora intrebuinIare le este necunnoscuta,
obiectele ce nu potu duce cu denii, Kurt(' : too ce nu
le place pentru momentti, este sferamati sti sterpitti pe
loci". El esi facti ua petrecere din sferam area mobili-
loll', din aruncarea in venal a penelorti de prin ascer-
nuturi, din vrsarea in tina a granelora si Mina ce gd-
sescil prin celaruri i din punerea cailoril sa calce
cu picirele fiiul i paile ce n'ati putuai con-
summa. Adesse off , sfersesdi prin a-le da foci'
si prin apprinder( a casselorti inaintea carora ati in-
cercatil cea mai mica impotrivire. Cosacil, si astacli
ca i cu duol secull in urma, pleaca din yen' ce
locti insociti de gemetele i blestemele nenoroci-
Word pe carel ati desbracatti, precum am arrettatti,

www.dacoromanica.ro
159

si se ducti s reinuosca acellsi grozilvie in pri-


multi loctl impopulatti care le va esi inainte. Wee
totti acesti Cosaci, earl' astAcli ti-ati arsti casa, nitIl-
ne, gasindu-te in nevoie, ti vorti da adjutorulti lord
i vorti impArti cu tine pucinulti ce voril ave.
Russulti, e muitti mai pucinti primitorti d'aceste
frumese simtimente de indurare care e uti cuali-
tate particularA a poperelorti ce ati avutil uti vita
patriarcale.
Dupe cateva chile aceiasi Cosaci, vorti fi siliti
a retrece, pete prin locurile ce ensisi vorii fi pus-
tuta. Ei bine, ei se vorti socoti pr fericiti a put
cullege remsitele risipite, i pe cluma'tate putrede
a grnelorti si furagelorti ce ati calcath iu picire.
FOmea, seceta cea mai crudil i ati pedepsitti, i at1
certatti de celle mai multe ori, insa, nu'i au pu-
tutu imbunittati de locti. Indat ce se vdd in
belsugti, uitU lipsele i femea trecutA.
UrmAtorulti &cal, ce ne privesce chiar pe noi
Romnii, va caracteriza cu deplinetate pe Cosacti
in particulariti. Unti singurti rebel1ti, fii destulti
pentru a reduce in frnete si a despopula mai cu
deseversire Bassarabia, aceea intinsg, bogata" si fru-
rns6, teirrA dintre Mare, Nistru si Prutti. care era
IAA in annuli" fatale,-1812,cea mai frumesI
ptrA din corena Daciel lui Traian, care era locu-
itl, odinidra de cea mai vitezti i rou,nesd po-
pulatiune;alle careia riuri erati populate de marl
i frumOse sate si orase romanesci ! Singurd Bas-
sarabia, avea in 1768, peste 200,000 locuitori nu-

www.dacoromanica.ro
160

mai de sexulil barbatescti, afarA de copii femel


etc. Ei ine, venira resbellele russo-turcesci dintre
datele estreme, 1769 si 1774, si tte" ca in .1791, din
cei 200 mil barbati nu mai remasesse de cat 10 mii(1)
si de la Benderti 1)0116 la Ismail, adica pe ua, in-
tindere de 60 leghe, nu se mai zaria ua singura
locuinta; ci d'abia se intelnia urmele si ruinele cel-
lora ce fussesse.
Flagelulti ml Dumnecleil,Cosaculti ali an cu. nu-
oulti Athila : Muscalulti.trecusse pe suprafacia pa-
mntului romanescii allA Bassarabiei; pentru ca
sa nu mai vorbiinti de celle-1 alte parti ! geniulti ! !

pustiirii mistuisse in patru anni , ceea ce geniulti


creaOunii edificase in seculi intregi !
Dupe batalia de la Hotinti, Septembre 1789 ,
ua parte din armia russsca se inainta assupru Pa-
lancei i Ackermanului, restuld forma bloculti Ben-
derului, unde se refugisse toti locuitorii ce putuse
scapa de lancia cosksca. In cursulti incungiura-
rii, care dura, cinci septemane, Hotinulti si tote satele
de prin pregiuru, !lira esterminate cu deseverire si ar-
se de Cosaci si grenadirii d'EcaterinoslaW. Cateva lu-
ne mai inainte 6nsusi generarulti Kamensky,, a fosti:
apprinsti si arsti tOte satele de pe apa Botna. Erna ye-
ni, annulti acella, mai currndti de catil alte dap"; cap
ua multime de nOua, insocita de furtune cu atatti mai
infricosate, cu chat nemarginiVi campi aT Bassarabiei
sunt deschii totorti vOnturilorti i lipsici de veri-ce
(1) emoires secrets sur la RuSsie III p. 142, Paris annul repub 1.
802

www.dacoromanica.ro
161

adumbrire. Trebal a se gandi la cuartirele de ernd.


Cuartirmaistrulti armatei, generariuln Pistor, fit in-
sarcinatti cu trebuitrele preparative. Esperiiata do-
vecli ina Cit acestti vechiti professore allti univer-
sitatil de Giessen, ce se ocupa fdra incetare ,
connoscea multti mai bine .carta cerului de atti a
threi unde se facea resbellulti. In fine Benderuln
si Ackermanuln capitulard i, prin dolAndirea a -
cestorti duo cethti,Bassarabia era assiguratd. Cam-
pania viitOre ave a se deschide prin incungiu-
rarea Kiliei sit a Ismailului, singurele fortarete cc
mai remassese in stOpkirea Turcilorti intre Marea
NgrA i Pratt. Ina dupe regulele resbellului,
trebuia, ca, predtti sta in putintd, armia a fie
cantonata in giurulti acestorti ceati, si acolo se
gitndI si Pistor. Care 15 Noembre , t6te trupele
se pusera, in marsti pentru a trece stepele si a in-
tra in cuartirele lorti de hat. Soldatii supportard
cu resignatiune f6mea, frigult , ostenelele de totti
feliuln , a acestui marsin obositorti prin locuri de-
serte, prin munti de Bla turnati de venturi i non-
ru preste messurg , in Vita intinderea cii
lord. Toti se mAngaiati cu speranta until lungti si
ticnitti repaint'. Singurii cari murmuran, erat cd-
te-va regimente ce fusese marturi destrugerii lo-
curilorti unde acum le trAmitea in cuartirti, 1 care,
prin urmare, sciati anticipando binele, odihna, ce'i
ascepta acolo. Veri-cine pOte inchipui dal de
mare fit desperarea armiei intrege candit, in locii de

www.dacoromanica.ro
162

locuinte ce ii s'at fostii pusti in perspectiva, soldatil


nu gasira de alit suri deserte si nine!
In adevrti, generaruld Pistor,, neconsultandil de
ctii carta dirssa de Bauer in resbellulti trecutti,
'i a fostit inchipuitti ca dca numele fiintati pe
earth,' , locurile inca trebuiati sa essiste in natura.
Avndti multa indulginta wite s erte cine-va 1-ui
Bauer acsta inselaciune, (Mee cum sa-Ri scuseze
cine-va pentru ca a insemnatti ca essistinti, tr-
gun a carora prspeta risipa si pustiire se effec-
tuase , pte chiar sub ochil sei? i de eine! de
Cosaci! ! !
Aici, si nu airea este loculti s applicamti Co-
sacilorti preceptulti biblicil : pe'catulii vechig, ad-
duce csinda nuod. Robia in care jacti el a stacli ,
este, negresitti, resplatirea relelorti ce a facutti po-
prelorti vecine, cu deosebire Romanilorti.
Acestia sunt Cosacii cu earl avura a face stra-
bunii nostri in Lirnpuh ml Vasile-Voda si Matheiti
Bassarab. Acum Cana 61 scimli i'n bunurile i'n
relele lorti , sa facemti politicel acellorti duoi buni
Domni, partea de dreptate ce i se cuvine; i apoi
s flu ne miramti dca vechil Romani fugeati d'in-
aintea Cosacilorti mai spairantati de cad de in-
aintea ratarilorti, strigandii, la cea mai mica larma,
Cosacil ne cola! Cosacii ne prda! . .

XX

Nu vomit put spune, cu totti din adinsulti, an-

www.dacoromanica.ro
163

nulit luna si dima in care ail venitti Romanil in con-


tact-it cu Cosacit Toth ce se pOte sustine i proba
este a prin timpulit lui Stefan cella mare, e1 fa-
cusse cunnoscinta cu spada nstra si ca acestit gnat
eroti le trassesse unit frecua minunatii.
In adevOrii, marele Stefan, abia castigase nemu-
ritrea intre batalie, batalia de la Racova, un-
de cu 40,000 MoldoyenI, repusse uii armia de
120,000 Eniceri.-100,000 paginl i patru Pasl,
remasesse pe campub1 luptel. Totg crestinatatea tre-
s6ria de bucuria i recunnoscinta pentru eroil de
la Dunare. Papa seiba in tOte bisericele Romel bu
ruinta acsta, rugandu-se pentru Stefan ca pentri-
aperatorula crescinatatil. Invingatorulii se repausa
de obosla luptei in Yaslui. CAndti d'ua-data prii-
mi insciintare prin olacariii de la Soroca, ca, Hat-
manii CozacescI : Loboda si 1a1ivaica, ati intratil
in terra si incept a preda. Domnulli Stefan sbora la.
otare in contra agressorilorii si luandu'I inteua mipte
fang, de yeste, la Grumadescr, 6i lovesce, T inyinge,
iea de goanti i minandu-1 in fuga cu lancea in
cOsta, 61 silesce a cata scaparea la Nistru , pe la
locul ce se numesce 1)6116 astaclI vadul Iorei, du-
pe nuraele until mare capitana anti lora lora, ce
s'a innecatit acolo impreuna ca uii multime de 2,1 lta.
Hatmanulti Loboda fit prinsii viii, i fact' parte diu-
tre prinsii ce impodobirg triumfulit eroului, la in-
trarea in Suceava(1)..
Stefan descaleca in Iassy, si dreptii recunnos-
(1) Miron Costin.iucai, annuli' 1475 allii Cr.

www.dacoromanica.ro
164

cinta catre acell ce i a datti cununa biruintei, ince-


pit a zidi biserica sAntului Nicolae celld Mare,
cu trei oltare, biserich" ce stl 1 pn astAcii ta-
re ca tunulti, ca unti modelfi de architecturd ve -
chin, ca nal documentii vit allti viteziei i pieta-
tii strebunilort, carora nu sciti cleti! de merita Mir-
midonii de astacli a le fi strenepotii.
Summa.
Ronfanii s'ati luptatti in contra Cosaciloin in pa-
tru-spre-clece b6tAlie regulate: anume : Moldovenii
in 8 resbie marl; i Muntenii in sse resbie
mari(1).

XXI.

Reviindfi la evenimentele contimpurane lui Vasile


Lupulit afihnati pe Cosaci ct1uI subil domnire Po-
loniei, unde trhiati ascultndti de Regi i scutiti ori
de ce prestatiuni, afarA de datoriele unoril osta1
liberi. StapAniau locurile de pre termuriiNiprului p6n6
la cataractele acestui rIli. Principalea lord occupati-
une era 'Astoria i v'endtoria. August, regele Po-
Ionia i Mai s parssa vita nomad& i-i orga-
nish pe Capitanaturi , ast-felifi in catii s fie ca uit
avangara, a Poloniei in contra navalirii Ttari-
lora. Regele Stefan Batore le hargzi drepturi i
mai mail, organisandu-I intermit chip sistematictl.
(2) N. 131ficescu : Puterea armatet ei artea mi1iarit la Moldoveni :
Mag. istoric6 torn. 11, pag. 64; la Mtn:tent : operasa assupra aces-
tei materie impres5, la Iassy, in 1844. Cant. fo &testi, paginea 61

www.dacoromanica.ro
165

Le dede Hatmant,..stgurl, tobe, trmbite. Hatma-


nuln era capulti lorn supremn i ii s'a invoitt a-lii
allege densii. Li s'a mai invoitfi a aye ud flotild
commerciale i mi1itari pe marea Ngrd si u ar-
math' permaninte de 40,000 ()meta. Resedinta Hat-
manilorii se fix& in Tractimirov,un, insuld a Ni-
prului.
Din timpti in timpii Cosacil incepurd a nu tine
semd de ordinile republicel Po lone. El sup6ra prin
incursiunile lorti tOte tOrrele invecinate cu pdmentu-
rile lort. Turcia , Anatolia, Sinope, Trapezunda ,
Varna, Misirulti, Moldova, Valachia, TranSilva.nia i
totn litoralul math' Negre p'en6 sub muril Constan-
tinopolel, suferiat cumplita de prclele 1orI, TAnguirile
venindb din tile prtile, regii Poloniei, luard o-
tdrirea de a restringe liberatile de earl se bucu-
rati CosaciT. Mai AntOiii an inceputil a-i opri de
la navigatiunea Mari): Negre. Acsta, occupatitme
militard i mercantild totii-d'ud-dat adjunsese a
fi pentru Cosaci mitt isvorn nesecatti de bogatie.
Din chstigurile ce scoteati zidiati biserice, monastiri
de petr si alte lucruri. Inca pe.n6 astadi stn, in
Chiev un," mare monastire fadicatd de densii in o-
nOrea santilorn Archangeli, acoperitd cu table de a-
ramd poleita. Poprirea acsta fit pentru Cosaci ua
loviturd de mrte. El se revoltard de mai multe
ori, dere' purure au fostii infrenati i libertatile lord
purure ciuntite, purure restrinse; si ce pOte ascepta
alta u natiune care e venita in positiune a cerse-
tori liberta'tile, viOta si institutiunile el de la stra-

www.dacoromanica.ro
166

in! sett cuceritori ? In celle de pe urma s'atl radi-


catti Cosacilorti i singurulti drepta ce le mai remit-
sese: dreptulti de a ave Hatmanii; si in locti li se
tramitea de la Varsava ate duo! commisari cari-I
guverna i ju leca.
Ast-feliti era starea Cosacilorti sub Vladislav
anti IV, carele emit vedutti Cl plasmuia unti res-
bellll universale, sAntil, contra Turcilorti. Ins6, a
intreprinde unU resbellti atatti de uriasti Med
consursulU Cosacilorti era peste ttl putinta. A-i
interessa la causa acestui resbella, gra, a-le resti-
tui vechiele drepturi si immunitati era la munc6 r6si.
peste putinta. Consideratiunile aceste precumpenin-
du-le in mintea sa Vladislav alit" IV , chilmti. la
sine pe duo! dintre Cosacil eel mai cu influinta. Ef
se numiati Bogdan Hinelnitki i Barabasiii. Ace-
stora le incredint'a regele in secretti, scopurile slle.
Nunn pe Hinelnitki cancelarti ostirii Cosacesci; numl
pe Barabasiii Hatmand dupe vechiuld obiceiti, rein-
torcndu-i tote drepturile si prerogativele. Le mai
dede ul insemnAtre summa de bani, spre a con-
strui vasele ce le era necessarie de transportti
pe marea Ngrl. Cu aceste daruri, cu aceste spe-
rante, cu aceste 145,duinte i mitIlOce , maugAeti,
Cosacii, s'art intorsti a-casa i s'ati apucatu barbd-
tesce de Meru si preggtire pentru resbellti si de
duratil flotila marii Negre.
Dr amil ve'clutti el Seimulti republicei polone
nici a volt() sI aucll de resbellii. AcOsta adunare
declara Regelui, ca ea nu vede nici unti casus bel-

www.dacoromanica.ro
167

li, in contra Turciel. PI amintl tristulli sferitii ailti


strAmoului sell sub murii Varna'.
Eliti invinovatl pentru ch a bagatil osti strAine
in trl Th,r scirea i incuviintarea Seimului. Pi a-
dusse aminte ch, strainii pe cari contzei, i volt da
adjutoriulil promisil numai d'ua,-data; de're" mai a-
poi" volt prasi tt greutatea resbellului assupra
luI.
Regele hemeitti, certi s6, i se invosca, mAcarti a
purta resbellti cu propria luT cheltula i cu osti
straine; dre" senatuld replica, in unanimitate cei
catzsi va trece otarulii vorli ra'clica altit rege. Nu pu-
cinti a contribuitti la cAderea acestei intreprinderi,
care de se fatea cu ttt sinceritatea, cu tcit'a" bar-
batia, ar fi fostii mantuitre pentru crestinnate,
mrtea marelui" Marealti allis ostirilorti polone,
Koneti-Polski. Evenimentulti acesta se intmpla toc-
mai pe atunci.
Ast-felia cliclura tote planurile liii Vladislav ailti
IV, Ast-felia sh," dovedi prin fapte &Ed de intel-
leptii fusesse sfatulti ce da Petriceicu Vorniculfi,
luT Vasile Vodl, ca s'a, iiu oprsa birulil pn'e' n'or
trece Leqii Dunarea. lush' trecufati? Nici-de-cumO
Vladislav a cedatii; dre", s'a juratti sd-I resbune
amarii assupra ensai patrid slle, Miserabile, de-
testabile juramntii. Dere" mai miserabile, dr6 mai
detestabile e acella ce tine, ce essecuta, unfi asseme-
ne jurilmatil. A jura vendicta," in contra unul indi-
via, este de intellessu 1 fate consecinte, dupe
natura cea vindicativa,, slaba, Occa,ts'a a omului;

www.dacoromanica.ro
168

Dre' a'si resbuna in contra patrieT slle este ud


monstruositate demnd numai de acelle animali t-
ritre ce sfasie, ce consumd pantecele ce le ad pur-
tatt si tatele ce le at allaptatd. U assemene trista
privelisce d EuropeT, acuma mai bine de dui anni
ex-regele Neapolei Francisc II, infectndd Italia cu
brigandii se. 8i pentru Ce? Pentru c Unitat8a I-
talie., nu mai este compatibile cu essistinta a dece
casse domnitre, a dece liste civili, a dece minis-
terie, a dece sisteme de legislatiuni.
Isbuti-va acestd tigru a desparti ceea ce Dumne-
deli a impreunatt? S finit siguri eh' nu. Oil cum
regele polont, indemna pe Cosaci s se rescOle in
contra patriei se le, in contra Poloniei. Cronicarulti
nostru Miron Costin , mrturesce cd se afla la
Bard, uncle umbla la scaci, candd a vclutd pre
emisarii regelui intetindt pe sib mama, acstd res-
culare. Dre pe facia se dede ordine peste ordi-
ne, sd se desarmeze i sl se astimpere top'. A-
cstd lasitate si altele de sma ei, sunt causele cd-
deriT Poloniei. 8i vord peri tote trrele acelle un-
de, la care se va applica preceptuld eclesiastului:
Cassa imparechetd se va risipi.
Cosacii itis intetiti de Hinelnitki se stamjinescd
a desarma. Atunci Hatmanii Leesci, Potovski i
Calmoski, tramitt si le ardii -Vote vasele ce emu
mai gata de dolt pe- apd.
Regii, daruise luT Hmelnitki, lngd Cehrint, und loct
de odaie (vdcarie). Acolo ellt 'i acusse ud bise-
rica, 's1 formasse unit feat de colonie, cu Omeni ad-

www.dacoromanica.ro
169

dump de prin pregiura &Piet pusesse numele So-


botai . Acsta colonia, orl slobodie pe slovenesce,
s'ati attacata i predatti de Hatmanil lesescl pen-
tru cuvntti c un mojidi n'are void sd tind tr-
guri. Hmelnitki s'ati inchisti i abia a scapatti cu
vi0. Femeea i fiul lui a fostu maltrataV.
Indignatti One' la sufletil de aceste crude de-
faime i nedreptati, Hmelnitki 1u trestia in mana,--
semnii caracteristica all demnit4if slle MBA-
nesci,--si fac unti appellti la Cosacl, ce erail in-
destulti de nemultmiti prin alte assupriri. Asseme-
ne al erga la TatarI caril asceptati ocasiuni de a-
ceste. La glasulii lui s'a rdicatll intrga popula-
tiune a Cosacilorti, turban de manie i ard'endil de
dorinVa a-1" resbuna. In curndti Hmelnitki se ar-
rtta in fruntea und armie de 300,000 de meni",
Cosaci i TatarI critnleni. Nobletea Polona, care
cuteqase a se avntura inaintea acestuf rebellti, fa
sdrumecata, fa Banta in mil de bucati. Currndil
se suppusse ascultarii lul Bogdanfi Hmelnitki, Po-
donia, Ucraina, Mica-Russia. Hordele selbatice de
chrestini i paganI ce compuneah armata lul Hmel-
nitki pussesse Polonial la duo degete de peirea
el.; ail pustiitti totti ce ati intalnitil in calea lorti;
ail sterpitti pre nobili; an snail pre calugherI si
ca1ugheri0 a se casatori uniI cu alp% NicT rna
mortilora n'a remasti neventurata i nemaltrata.
Infricosata legiune pentru puterile-i ce silescil pop-
rele a versa bonsuld cu hufte cu tad, cum dice ro-
14

www.dacoromanica.ro
170

mnulti ; i a veni la desperatiune . . . . a es-


clama:
Essa uncle a qi !

XXII.

Vladislav IV se seversisse din vita, dupe ce


pusesse foal din patru pa'rti templulut patriet slle.
Urmatoriulii sen, Cardinalulfi loan Cazirnir, lepada
purpura romana pentru curna Polon.ei. Cumnata-
sa, vduva reposatului sti frate, deveni socia sa.
Cazimir era departe de a fi omuld ce putea da
facia grelelorii vMmasele in miclloculii carora se
suisse pe trout. Spre a infre'na infricosatele str-
pint alle Cosacilorti i Tatarilorti, ellil ordona ca
40,000 de Poloni sa lovesca pe rebel! In cam-
piele Pillavitiului. Dere Polonil sunt copprin0 d'ug-
data, de ua spaima panica. EI o ruppfi de fuga,
se imprascie in tote partite si parasescti in manele
Cosaciloril republica, care, acum era lipsita de ge-
neralif set, si de concursulii cel mai mare OM a
noblqii care gemea in captivitate. In la posiOune
atAtii de grea, Regele nu vedir aitti chipil de man-
tuire, de Mir a trata cu neamicii set. Principele
Coribut,pre care ori-ce nefericire, nu era in stare
a-la descuragia,revoltatfi de slabiciunea regelui,
de a negotia cu nisce rebelt, a otaxitfi a face terte
chipurile spre a impiedica la pace rusinOsa. Dec!,
in cursulit armistitiet, pe candii conferincele 'cl'
urmaii cursulti lorti , eliti se pune in capulti tine-

www.dacoromanica.ro
171

rimil polone, incungiura cAmpuld insurgintilorti care


se afia fr aparare ; face intre Cosaci ua mace-
laria cump1it i silesce pe Hmelnitki a se retrage
in Ucrania indignatti si din nuod intaritatti spre doruld
resbunaril. Totusi Regele se grabi a reinnoda rup,
tuld fird alld negotiatiunilord, silindu-se a se des-
vinovati despre frangerea armistarii. Ddee info-
rktoruld Hatmand, pune de ferestuesce in duo pe
cei none' soli al. Regelui, care'l adducti vorbele a-
ceste. Repressalie de aceste, dovedescd Polonilord
ce ad de asceptatil; le arrtta ca pentru dnsii nu
mai este alta ma'ntuire de catti in resbelld, in
vita sti in ua mrte onoranta.
Polonii facti ua riuo i uItirn si1in. Tta na-
tiunea : betrani i tineri, in stare a purta armele
in mani, este chiamata sub steaguri, i intrunin-
du-se cu fhirea maguai1or,.compunftu armid, inca
destuld de numersa'.
Regina, cu intrga ei curte, vine in castre, spre
a insufleti ostenii prin presinta ei. Femeea acsta
incoronata, T cunnoscea, pre catti se vede, bine
chiamarea i puterea in societate... Elena Dmna,
Muma Marelui Stefan, refusandd fiiului sed, invinsii
de Turd', intrarea in cetatea Neamtului, scapa o-
mirea IV1oldovei, scapa srtea crestinatatii.
Ah! caci astadi, femeea romana nu mai face de
aceste fapte! Ce departe and fi !...
Nu pte fi : familiit, societate, natiune mai feri-
cita decatii familia, societatea i natiunea unde fe-
meea s1 cunmisce roluld i puterea, unde ea scie

www.dacoromanica.ro
172

a se pune la inEtimea eel a differitti natura, ca


partii eel mai nobile a genului omenescii.
Ar fi bine, ca guvernele s '0 dea mai multd os-
teneall pentru crescerea femeii, facnd-o aptA de
inalta ei chiamare.
In America, problema acsta pare a se fi des:-
legatii bine.
In suita Reginei se afia .1 pagiulit Mazeppa cv-
noscutil pe attunci, mai multil prin aventurele selle
amorse, de chtii prin faptele selle de arme. Mai
arcliti in resbellulii dintre Petru I i. Carol XL(
allti Svediei, acestii gingasii pagiii era destinatii a
deveni capulti 6nsui allfl acellorfl Cosaci in contra
chrora combAtea acuma.
Coribut, nerebd6torti de a face eliti celle utiui
isprave, urmatti de inflAdrata tinerime polona, se
aruncl inaintea dujmanului la Visnovitz, proprietate
a sa. Hmelnitki isbutisse a intruni din nuoti sub
steagurile selle Ucrania, Mica-Russia i pre Hanulu
Tatarilorti. Hordele selle nenumerate i selbatice,
nu intArcliara% a incungiura mica trupa, pe care o
assediazA, o incadreaz in tab6ra sa. Cosaculii bi-
ruitorti, propusse libertate tutoril cellorii-lalti a-
farl de Coribut, pe care-16 cerea viu. La aflarea
acestei nuoe nefericiri, regele purcesse cu greulti
armiei slle spre a cerca scaparea nobilimii asse-
diate in campulti lul Coribut. Dre" Hmeluitki Ifls-
sndti acstA incungiurare pe sma Hanului Tata-
idler% e1. intru intimpinarea Suveranului polonii.
Dupe la lupta" de duoe clue, armata polona, fd.

www.dacoromanica.ro
173

sparcuita i imprasciata. Numai curagiulti i pre-


sinta de spiritrl a june1u Ioan Sobietky, putit sa
mai retina, pentru unti momentt, armata sub stin-
dardele regesci, dere' tote minunele selle de bar-
batia i devotamenta remasse sterpe. Polonii Mug
i incungiurati din numi, sunt rai. pui in posi-
tiune a peri IAA la unula su a se preda. loan
Cazimirb, tine mid consiliii de resbella, de cedare,
i recunnsce nevoia de a cere pacea. Btrnuli
Cosact dovedl, i la acsta impregiurare, ca dese
ori, in anime selbatice, do si inacrite, obrintite de
lovirile, multil mai barbare, alle civilisatiunii, se
pte intIni ua dosa multi]." mai mare de simtimente
umane, de generositate crestina, de compatimire la
sortea cellui cadutii.
Ella respunse ca este gata a consimti la cererea
regelui, dca i acesta, ca n garantia pentru ye-
nitorib, va incuviinta urmatOrele conditiuni :
1. Autorisatiunea de a put tine ud armata de
40,000 Omeni;
2. Isgonirea Jidovilori i a Iesuitilord din Po-
lonia(1).
3. Estradarea tinerului principe Coribut, cella
mai aprigu neamic allui Cosacilori, .1 care mai

(1) Spaima deduse in popoare crepe atunci! Ce s mai dicemkdes-


pre timpii in cad trilim? Mita Poloniei, fie-ne eseinplu. Chcl clack'
polonii, seia ma Mesuri din timpil, el n'ar jd.cea astAdi in mormne
(kg elementulil jidovesca nu s'ar fi substituitil celui national() spr-
desevergit a. stingere a independiulei terra, in cAtii del:11)re jesuifi
numaI unit jesuit 1-ar putea ap&a.

www.dacoromanica.ro
1 74

0.114 putea s le devina unit adversarifi 1 mai


infricoatii.
Acestfi june osteanti, vrit s crute pe suveranuld
seil de umilirea aceea de a fi datil nsui, regele,
in mnele neamicilord sei, pe unulfi din vitezil
ostiril selle, sell a fi cerutti ertarea sa. In acsta
alternativl, ellil iea otruirea de a se sustrage attil
de sub autoritatea regelui ctil i de sub resbunarea
antagonistilorii sei.
Ast-felid Coribut folosindu-se de u5, Oda, grsl,
ce invelia amnduo taberele, i pe dna ambele-
parti luptatre se afla in tratatiune, insocitd numai
de ati-va alareti, purcede cu iutla fulgerului, in
spre partea oppusa a taberilorti, i-1 deschide calea
printre dujmani, cu sabia in mAna. Apoi infun-
dandu-se in codrimeret, in potecele celle mai mis-
terise, adjunse in currndfi in Carpatii Moldovel.

XXIII.

urt mai indelungA petrecere a lui Coribut in Po-


Ionia devenisse cu totulti neputincisl, nesufferibile.
liranindu in sine mii de proiecte de resbunare, eat
se otgrise a ascepta in strain6tate ua," occasiune mai
favorabile pentru a-I servi terra. Sperantele slle
de aliantg, cu familia domnitre a Moldovel, giuruiafi
planurilorfi slle unit resultatfi magulitoiiii. Dre'
in positiunea unde se afla ellil acum nu creclit intel-
leptii a compromite pe Vasile-VocIA, alliatulit cre-
dinciosil anti Poloniei. Pentru aceea, intr in Mol-

www.dacoromanica.ro
175

(lova sub mail nume strAing. Moldova 0 Po Ionia


se afiati pe atunci in cea mai depling, intellegere
din causa periculului communti, ce de a potrivA
le ameninta: despre Turd, Cosaci si TAtarl. Ulti-
mete intemplari alle Poloniel au silitit pe regele Ioan
Cazimir a cAuta amid nuoi, si a se assigura
despre cel vechi.
Mai inainte de a se fi respAnditti pe deplint fa-
ma cellei din urmA invingeri a slle, Cazimir a trA-
misti pe Hatmanulti sti, Kalinovsky, pentru a res-
tringe legaturele amicall cu Domnitoriulti Moldova
Ert spre dovda unel sincere aliante '1 trAmise de-
cretulil de ceicitiang all Republica polone.(1)
Coribut se folosi de venirea acestei ambassade
in Moldova si incredintA secretulil sit Jul Kali-
nosky, care-ifact unU locil in suita s sub impru-
mutatulti nume de Arghyr.
Ambassada fit priimitA la curtea Iassylorti in chi-
pult cella mai amicale. In currndti Coribut, prin
plAcutele slle cualitAti, deveni aice obiectulii unui
generale interesti,---cAci asa este fAcutti romAnuld a
deschide bracele strAinului, fie ell(' ori-cine, fie
ellti recunnoscatorri, fie si ne, ecuanoscAtoril. Cu tote
aceste presinta lul Coribut la curte devenl din ce
in ce mai grea si inveluia proiectulti insociril slle
cu domnita Rucsandra. AcstO, principesa, de si sim-
pats& in adevrti pentru Timu lu dreptti Cori-
but 0-0 indrepta tt ura sufletului el assupra
(1) Decretulli Craiului IoanII Cazimir despre indigenatulil acc-a
ta '111 pop cid in Doghie1; incal a. 1650

www.dacoromanica.ro
176

adeveratului ei favorith. Aice era u5, preschim-


bare fantasmagoria de persOne. Ea inviti, dese-
on', pe pseudonimul Arghyr, a-1 istorisi faptele prin-
cipelui polonti. Coribut, neputndti mtellege loculn,
timpult i modulIi apprinderil unei patime atath de
infocate, orl eatil de mAgulitre i se 'Area, nu cu-
tecla MCI a impucina dragostea ce credea ch, a in-
suflath Rucsandrei, numai prin reputatiunea sa, nici
a se compromite descoperindu-se.
Scirile ce primia pe sub matia din patria sal
adaugea neastimprulii. Struncinata ml s`dhetate,
ostenelele resbellului, llfl faceah sa," suffere din ce
in ce mai multil. Acosta stare a scusatti, cath-va,
in ochii Moldovenilorti rem Anerea lui in Iassy, dupe
plecarea ambassadei polone. Kalinovsky plecandd a
recomandath pe compatriotuld sufferindti, bunei-vo-
inte a Domnului Vasile, Domnulii s'a bucurath multh
despre dob'Ondirea acestui barbatti inclestratti cu
adind cunnoscintA despre ambele terre, Coribut fh
priimith intre curteni(1).
Nu tirclih resbiri i in Moldova insciinthri mai
amenunte despre inte'mplarile din Polonia i pribe-
girea lui Coribut. Si pe atunci Ronahnii aveati marl
simpatie pentru Poloni, cu totti reului ce le faceah,
veil de ate ori puteat,ca pentru uit natiune ce
deapurure a fostti intre soldatii civilisatiunii; ca pen-
tru unt poporti bravti, ce in tote resbellele cu Tur-
cii a fostti intre cei antih, aporAndil crucea i pro-
Airea neamului omenesch. De assemene acum
(1) Asaky : Rucsanda Dmna, in op. citatil.

www.dacoromanica.ro
177

Moldovenii tInguia pretutindene nefericirile acestei


natiunl." cavaleresci i admiraa viteziele lui Coribut.
Caci stg in firea romanului s iubsc, sa% same pre
orl-ce
Viteaza mare,
Ce pe lume
Sm'ena. n'are."
Acsta stim, acstA iubire si face pe rornana a
se inrola indatI sub stgurile marilora capitani str-
ini, precum Carol XII regele Svediel. Petra I.
allfl Russiel, Prideric cella Mare alla Prusiel, etc.
etc. etc., unde Romanil se deosebiaa prin bravura',
adres i disciplind(1),de-'ndat ce luceferula gb-
neT apuse la no).",
Srtea lui Coribut era necunuoscutl in partile
nstre. Unif cliceaa c vrnda sti si deschida calea
printre nouril de Cosaci si Tatari, ar fi perita im-
preung, cu bravii lul companioni. Altif pretindeaa
c:1 rag prinsa ranita i Pail esilata pe termuril
Donuldf. Si una i alta, din aceste versiuni, era
inspaime"ntatrie, sfasietOte pentru Anima lui Vasile
Vodd i a fikei selle, care incepusse a se ingriji
de micllcele mantuirii viitorului eT socia. Aceste
vuete pareaa a favora planurile lui Coribut, dr6
pe de alta parte i starniati si greutati.
Introdussa in favorula si intimitatea curtii mol-
dovene, era neincetatri intrebata despre Coribut.
Une-ori era silita a face portretula celebrulub sd
compatriotii; alte-dati Arebuia a depinge caracte-
(t) Balceseo, puterea armata ri arta militarci la romni.
15

www.dacoromanica.ro
178

riulti i asesi faptele selle.Reserva cu care se


acuitA de acstti sarcina placutd de almintrele, d-
r6 periculsh totti-uti-datd, 6i atrdgea, dese ori, im-
putarea de recld i lipsd de entusiasmd pentru a-
cestii erob. Sirmanult Coribut, presimtia lovirea mor-
tale cdtre care-lu ducea ud patimd ce nu era scrissti
a ave nici unfi resunetd in Anima aceleia pe care
ellit o iubia, frit a-i put descoperi misteruld
Animei selle. i lovirea finale urma a fi cu atAtti
mai crudd, cu cAtil adversariult Timus dobndia
fa-wit-ea sub manta numclui lul Coribut,
Coribut simtia u neinvinsA dorinta a cunn6sce lira-
ba cea arm onis a amantei selle. El lfi voia a-I descope-
ri secretuln ce sta ingropatd in Anima sa, in idioma
vorbitd de dnsa. Nu se bizuia a-ld increde nimenui
altuia. Insd vai ! simpatia lipsia tocmai de acolo, unde,
dca essista, este capabile a face minuni. Ea lipsia
in Anima femeei. i cAndU simpatia lipsesce din
Anima femeei, fie pentru am antulu ei legitimt, fie
pentru sociulti el, fie pentru Patria sa, atuncea nu
se face nimicii nici in familie, nici in societate,
Did iii trrd. Rucsandra inbia pe Timus, rivalul
lui Coribut. Ea nu putea sit simtd 6re-care af-
fectiuni pentru adversarult cellii mai crudti alld
mist4riosului ei amantti. Totusi ea urma linia de
purtare ce-i prescrisse familia i politica pdrintelui
el-, in privirea acelluf principe care robise t6te A-
nimelc, prin rentrinele su, prin talentele selle i
chiar prin frumusetea sa corporale. Vorbimil de
Coributt. Palida lui facia invoiosata de duol ochi al-

www.dacoromanica.ro
179

bastri, lunga lui cmA blonda", talia lui nalth, ra-


dicath inch mai multti prin eleganta costumului cir-
casianti, pe care unii din curtenii lui Vasile-Vodh
ellti adoptase, in onOrea DOmnei, ce erh Circasia-
n de origine; tote aceste da figurei lui Coribut.
ui grati nespus, int:Anti-A(1re.
Dr6 pe cnd Coribut sta in nelucrarea cea mai
profundh, Bogdan Hinelnitki sbura din triumfit in
triumfh. Ellfl othrisse acum a dolAndi simana Ruc-
sandrei pentru fiiulti s. Resultatulti acesta, de-ltl
va dolAndi, i se phrea cu athtti mai mbiretti cu
Mit fiiulti ski avea de rivaTh, intre mai multi' prin.-
cipi, si pe Coribut, in contra chruia Cosaculti nu-
tria utt urh neimphcath. Intreprinderea insh neph-
rndu-i-se usOrh, ellti 6iphstra, plcerea de a da lo-
vitura intr'unti timpii audit glasulti st s pOth
precurnp'eni pe alle totorti cellorti-l-alg pretendinti.
Inainte de ori-ce pasi, Bogdan lua, assupra'si, ro-
lulti unui ambassadorti inshrcinatit a negotia cu Mol-
dova inchihiarea unui tratatti de aliant. Planul
acesta fit communicatti lui Vasile Lupulti prin scris-
sori autografe.
NuoOtatea acsta neasceptata, a umpluth de
spaimh pe curteni. Ei se temeati de amicitia Co-
sacilorit pre chtti se spriati i de dujmania lort.
Coribut dupe ce a intiirith pe Domnit in credinta
sa dare Polonin, a pusti cu dinsulti la calle mes-
surele ce aril fi de luatil inteuh impregiurara a-
ttar]. de grea. Apoi, bannindd in incercanle Jul Hmel-

www.dacoromanica.ro
180

nitki, veri-ua" cursti iudreptata lui, s'a intorsti, duO-


cam-data, in munti.
Hmelnitki, dupe ce a aeclata pe Nistru una corpu
de Cosaci, a sosita la Sucva cu Ut suita numer-
sa. Bogatia trrei, stralucirea curtii domnitre, fru
musetea cea rail a Principesei, atitara i mai
multa dorinta triumfuhii. Cosaculd se nevol a de-
mustra lti Volt folsele unei aliante politice, pe
care uniformitatea religiunii ambelorti popre, o fa-
cea i mai naturale, inteunti timpii unde desbina-
rile religise despiirtiaa neamula ornenesca in mai
mult de duo tabere nearnice. Pagadul in numele natiunil
cosacesci, restituirea bucatii de loca ce stilpnia Mel-
dova odinira din Nistru pne in Serafinetia. Ar-
relth CAtfl de pucina pte ascepta Moldova de la
ua a1iant6, cu Polonia devenita aa de slaba i is-
tovita prin sfierile nauntrice i resbellele din a-
funk,. Insa tote opintrile WI remand sterpe. Vasile
Lupula declara neteda : ca voesce a reman credin-
ciosa legamintelorn sale cu acsta republica, i ste-
te nemiscata, cn sttinca, la fagaduinte, ca i la a-
menintftri. Apoi, spre a castiga timpii, dci scia bi-
ne ca Cosacil nu se volt margini intru atata, ada-
usse ca lucrulti acesta n'ar atrna numai de la sim-
pla lui vointa ci i de la consimtimntula Portii 0-
tomane.
Induoita jignitil de acestti refusil, care resturna
planurile slle i. immultia sti intaria numerula ne-
amicilort sei, Hmelnitki purcede furiosa din Suc-
va, cu otarlre de a sustine protensiunile sale ast-

www.dacoromanica.ro
181

fella ca sti nu ma pt fi refusate : de a le read-


duce in virfula sabiei.
A flisit fi a fdcutil
XXIV
Trra mistrri, prin positiunea el geografica, prin
consideratiuni de vecintitate, prin avantagiele si des-
avantagiele e fisice i etnografice, a fosta din timpti
unti ecoti resunatoria anti totoril eveuimentelorii de
trecute in terrele vecine. Nici una act'', fie mare
fie mica, fie in bine fie in rti, nu se petrecea la
Turd, la Poloni, la Lingua la Germani i Muscall.
fr ca se gasscit ua contra-lovire in Romania
Si precum eco respunde la cea mai mica miscare,
ce se face in locurile singuratice i padurse, de as -
semene panintulii romnescii resuna, la cea mai mi-
ca clocnire de pe de laturi. Buretele absrbe ugos
clla cu care vine in contacta. Valle attragti ne-
gurile cerului. Apele ademenesca pre tintarii. se-
surilora. Sirenele incantatre farmed, cu dragos-
tea i frumusetea pre calatoril marilora. Miragiula
deserturilora, inchipuinda riuri de apa limpede si
imbilsugata, atrage in spre sine pasii drumasula
obosita i insetata.
El bine, assemine fli i este inca Romania, pen-
tru straini i revnitorii ei vecini.
Acst mirsh ginga i placuta, pe care top
o volt i o iubescu, drti care pre top nu-i vrea
i'l urasce, acsta vale a plangeril, a absorbitii

www.dacoromanica.ro
182

si absrbe finnulti ce s'a r,i1icath,


i se rdich mal
depe top cmpiI vecini de bAtilie, orl care aril fl
caracterulfi loriL
Este cu neputinla, dice d-na Dora d'Istria (Au-
relia Ghica), vorbindii de newrginitele cmpie-alle
RcinAniei,este cu neputint ca aceste esuri ne-
mrginite pe care lenevirea, nepAssarea omulta, le
OrAsesce iii voia inte"mplarii, sk nu fie teatrulil u-
nuia din acelle jocurI alle prol'edintol: care schimbI
destinurile na iuniIoni. Neterminabilea cestiune a
Orientelui, pOte cii se va deslega pe aceste marl
chmpurii de biitaii. care pentru a produce, n'asceptl
de citil a fi insuflqite punt sangele omenescil, in-
graetorulti -trrinell i allii cugettiril (1)."
Evenimentele petrecute i gata a se petrece la
Dunare, dati uml acceutil de prorocia refleqiuni-
lora classicului autore all Romnilorti : autoreluf de
unit renume europnii, deja.
Sii cugetamil bine assupra acestul subiectfi : as-
supra positiunii, assupra sortii nstre.
Putemq dice, filed greli, ca la DunAre s'ati otg-
ritil i se volt otArl sortile Europe)", sortile civi-
lisatiunil. $i noi RomaniI Onemii in nAna chiiiele
acestui fluvifi, rege intre fluvie.
Uft privire retrospectivk ua recunnscere n'ar
strica.
Nu ne vomil sui cu descriptiunea 0116 la acel
timpi fericit,I i de drgglaii adducere aminte, pe
Candi inriurirea maritiml a Rom'anilorti era at'til
(1) La Valachie moderne, Paris, 1850.

www.dacoromanica.ro
183

de mare, in cata Domnil Mohlovei, in titlurile lora,


se numiail stcpn a Meirii Negre. i de si vomit
trece pe acole, vomit fi forte seurti. Inainte de an-
unlit 1475, si inainte de a pica Caffa , porta ge-
novest , in mnele Otomanilorit, acesta orasti alla
Crimeel, era ca i all Moldovel , fiinda pi0a de
capetenia a negotului Moldovenilora i Genovesi-
lora. Chiar de la fundarea Principatelora, dice d.
Cogalnianu, Genovesii, staphi ai Caffel, simtira c.
nu se vora put tine multi', vreme in Crimeea din
causa poprelora barbare ce'l incungiurait. El
dere' cautara a se imprieteni cu Moldovenii, nati-
unea cea mai puternica si policiata din veciata-
tea lora. Alessandru cella buna , fit cella anteia
Domnii carele se uni cu Genovesii intermit scopa
commerciale, infiintanda u. flota de mare. Moldo-
venii, earl din timpil eel mai vechl se indeletni-
cea cu navigatiunea pe riurile plutitre alle prin-
cipatului, pe Dunare, pe Nistru, privinda bunaatea
trmurilorit ce aye pe Marea Negra, incepura adura
corabie , de'ntela pentru siguranta porturilora , pe
urma pentru unit negotii intinst. Asa (161.6, prin
allianta lora cu Genovesil, Moldovenil , in pucina
timpa, avura uit iota destula de mare si puternica
ca sa se pta intari in Marea Ngra. Caffa, deve-
nis,se cu deosebire, intrepositula commerciului resa-
ritului ce se facet. atunci numal de Genovesi
Moldoveni(1).
Impaltsa Ecaterina II-a, cera, si fa convinsa
(1) M. Cogalniuenu: Bitglia de la Resboeni i eausele el.

www.dacoromanica.ro
184

despre adevArulti cellorti ce relatarama mai susii ,


de catre contele Feldmarsal Romanzoff, care pri-
mise ordine a cerceta drepturile Moldovei assupra
Bassarabiei si a Mari): Negre. Ell proba cum Ste-
fan cella mare a simtith ca, ua marina rnilitar, tre-
buia sa aib6 dreptii base n marina negutatorsca.
Imbelsugarea munitiunilorti slle navali, volumulti
si calitatea productelora slle, invitati pe Moldova
la ua navigatiune mai viva si mai intinsa. Stefan
cunnoscii marsa naturale a lucrurilorii. EH 60
inturnk primele slle priviri la navigatiuni lucrati-
ve, care a formatti ua armada, a mantinutti commer-
ciult i immultitt escadre earl nu puteall fi lipsite
Mei de instructiune, nici de esperiinta. Ett6 cum
Moldoyenii remasera stapni aT Mara' Negre pen'e
la Mama Constantinopolei de catre Sultanula Mo-
hamet 2-1e, carele nvli, currndil dupe aceea, as-
supra Crimeei, allunga pe Genovesi din Caffa, pusse
sub sabid pre toti negutatorii Moldoveni aflati in
orasii si incep resbellulti in contra Moldovei(1).
Dr scopult nostru fiind4 a vorbi mai in spe-
tiale i mai in detaila despre Dunare sa ne mar-
ginimil diul-cam-datfi cu Marea Ngra aci.

(I) VedI : Fragmente assupra starii Mo.lclovef de la desmembrarea


ei din imperivlit romang, pgne dupe domnia lu Stefan cella Mare,
mnJi Domnii independinte raiz Moldovet, scriss in limbs, fran-
ees'a de d. de Balsid. Mimuscriptil citatil de d. CogAlnicenu, in e-
laboratuld Mal susd numit.

www.dacoromanica.ro
185

Insernatatea geografid 1 istorica ce occup6 Du-


nrea in ochii strinilorti, trebue s'A aib6, in ochil
Rominflorti, uh" greutate, und meritti induoitil. In
adeve'rli, dca Rornhnii mai sunt chimati asap' la
uh. vitd politic i nationale, acsta o datoresd mai
ntifl valorii eel* nerepuse i mostenite a gintii la-
tine, din care se tragti, i anti duoile ace5tui flu-
via uria, bine-adtoruld lorti fisidi , patronulii
lorii morale.
Numai pronunciarea numelui acestui rege classid
alba riurilora Europei, trebue s trezsd in nol
celle mai inalte 1 falnice sentimente de patriotismil,
celle mai antice suvenire istorice. Unti publicistu,
vrndii a combate pretensiunea de paternitate a
Germaniloril preste Dumire, numai pentru d se
nasce in rra lorii, le applica proverbulli : Patria
non ubi natus, sed ubi educatus, i dovedesce cu
rationamente puternice, c DunArea adjunge la cul-
mea puterii i a frumusetii selle toemai dna tre-
ce prin threle romnesci; dci, munch' nostri prin
immiitele lora ramure i isvre, o crescii i o
nutrescil. Deci, cu dreptil cuvntti , Dundrea , in
partea ei de josti, trebue s fie numitti fluviti ro-
mnescit Nimicii mai umoristicti de cat* a amp
pe d. Michelet, fdandti descriptiunea sorgintii Du-
Domnia-sa se afla pe termurii su in apro-
pierea Dunu%rii, descindea inEtimele paduril Negre

www.dacoromanica.ro
186

si intra in Svabia. Voesci s veh, 61 disse Ore


eine, isvorulti Dunarii?" i fd dussti la ua mica
gradinita a unui ex-principe germand. Acolo i se
arrtt unti basinti de ptra. ,,Cat in fundd . . .
ttse-lti." Stralucituld visitatorti, d'abia zari ug mica
miscare care'l arrtt punctuld de unde incepe a
curge acsta mare putere, acestti uriasil anti fluvie-
lorti, care prin u lungime de spte sute leghe , se
duce sa verse in Marea Ngr i srata ud mare
de apa dulce.
Trista origine! I disse atunci d. Michelet sclavil
,la originea ta unui Principatii ['dreg suppuisi , te
rostogolesci din pedica in pedica, din tiranti in
tiranti(1)." Dr s vorbimil seriosti , respicatti,
romanesce.
Mare este insemnOtatea istorica a Dunarii, mai
cu deosebire pentru noi Romanii. Incepndti de la
Vienna, unde i astacli podisulti de linga palatuld
imp6rAteseti Serbrun , 'Arta numire de redid mol-
dovenescti : Moldauer-kkeltzel, unde aa tabaritti 6-
stea moldovensca, cndfi sub Duca-Voda, alia-
multi Turcilorti, 1683, au luatti parte la asediuld
Vienei, incephdd, *emu .din acelld punctd si
One' in Marea Negra, termuril Dunarei sunt plini
deuvenirile celle mai intressanV pentru noi. Fie-ce
pasti, fie-ce stanca, fie-ce atornii, ne va vorbi des-
pre IA fapta care mdresce pre strabuni i incura-
gza pre stranepoti.
Nu indesertii numi Napoleon cella mare acestil
(1) Miehelet : Lgendes democratiques du Nord.

www.dacoromanica.ro
187

rit : impe'ratulti thwielorti. ImpAratesci lucruri si


lupte s'aii urmatti pe termurii WY, din cea mai b-
ritn vechime, pene in dillele nstre!
Cuceritoril i resbelluitorii cei mai celebri al ve-
chimil : Sezostris, Lissimach, Darie, Alessandru anti
Macedoniei, aii data renumitele lorll bth1ie pe ter-
muril Dundrii. In timpii mai nuoi, Cingis-han, ne-
muritoruld nostru imperatort Trajan, Napoleon
celill mare, cAstiga celle mai frumse lance pe ma-
lurile Dunrii. Emigratiunea popOrelord celloril ne-
numerate, care ail preflicutti facia Europei in secu-
multi de midlocu, si care s'ali strecuratil prin ter-
rile inistre, ca prin u6, ptirfa, all avutil de hula con-
ducatre, Dunarea : Istoria mitologica sustine ca cea
anteiti parte care s'ati descoperitt din Dunrea, fll par-
tea din josti : gurele ei.
Acolo deschisera operatiunile lorti de commercili
mai anteiii Argonautii, i apoi MilisieniL De buna
semd, civilisatiunea, commerciuld i u," bun stare ma-
teriale all infloritti la gurele riului in timpil an-
tici. Ceea ce ne autorisza a dice acsta, este
aglomeratiunea de popre ce s'ail veduth Ia gura
Dunrii in timpii cei mai stravechi. Din partile a-
ceste aft esitti Celtii, Carlovingienii. Mai apoi Cru-
ciatii .totti pe calea acsta strabatu in Grecia i li-
toralubl dupe termurii ManY Negre. Candii a totii
puternicia romana fit in culme, tta lumea cunnos-
cut , trebui salt' plece capulti sub jugulti Cesari-
lorti. Atunci Dunarea inca deveni unit rift romanii.
Biruitorii lumil, all fostii singurii cad s'ail invred-

www.dacoromanica.ro
188

nicitti, call se potti mndri, c ati stgpOnitti clas-


sicult Danubius, de la obIrsia lui, pne'n marea.
EI air fcutti dinteksulg mArginile imperiului
lorg. Si ce clicemti nol? El ati fostg fgcutil din Du-
ngre bulevardulg cellti mai puternicg imp6rr4iel lora
eel gigantice i glorise. Tote poprele, dupe am-
bele termurl alle fluviului, ascultati de legile lora,
de nu erag de la ug-laltg, dintr'ai lorti. Remgsiti vine
alle acestei strlucite, alle acestei unice in feliult ei,
domnie, suntemg noi Romhnii ; sunt drurnurile gi
monumentele de carire preseratg Dacia. Ensisi secolil,
6nsusi Saturn pare a fi respectatti, pare a res-
pecta incg majestatea populului romantr, in splen-
dOrea urmelorti domnirii salle. In adevrg, inscrip-
tiunea cea inimortale a lui Trajan, de pe table de
lingg Orsova vechig, este unulti din documentele celle
mai puternice a latinitatii populului nostru. Tim-
pulti ti fumulti focului ce facti pescarii sub acsta
stincg, au addussil marl daune inscriptiunii latine.
Totusi, cuvintele :
Imp. Caes D. Nervae. Filivs. Nerva Trajauvs
Germ. Pont. Max. . . .
ce se potti ceti incg, smng a fi puse acolo,
de Roma ca u viglg, ca unt descepatorii eternt
pentru Romani; smng, a le clice, cu austeritatea
bArbItiei antice, retgcitg in corrupta lume moderng,
smn a le clice, orT-de-cate-ort trece unit dandi
romng pe acolo :
Romhnl, dragi vlastari ai eroilort ce va infiptfl
aid ca pe ug iscdg inaintat a imprgtiei lorti ,

www.dacoromanica.ro
189

mai sunteti voi acei pe care'i sciamfl re-candti?


Curagiti copii ! luati essemplu de la not' : apa, foculti,
elementele, secolii, n'ati pututa sa ne strga urma
de pe acesti termuri cari inflorira, ua-dinira, sub
neperitoril vulturi ce ne aii p1antatt aid. Curagiti!
Sperati! Lucrati! . . .
Areni insa tura tirnpii calla dominatiunea ro-
maul caclir din vilfa ei; caci nimicii nu'i stabilir sub
Ore. Dunarea atunci trebui sa devina calea de ca-
petenia a ernigratrunil poprelorti, barbare ce se stre-
cure"' prin frumsele nstre trre, spre a lua parte
la ddrsapanarea i jefuirea colosului romanti. In a-
devrti pentru barbari se 'Area a adduce ua mare
jertfa, lul D-ded, prin tt ptra ce derape'na din
malulfl eternei cetati. Sosise pentru popululti ro-
manii crisa preclissa de Christos ucenicilorii sei,
prin acestti aforismii nedesmintitti : qi va veni tim-
pulii in care toti cellti ce va uccide pre unulli
din voi , i se va pare cd adduce servicid. lu
Dumnedeii.
Atunci patria 'Astra, acsta colonia romana' , se
preface in teatrulti cruntatti uncle srtea imperiului
avea a se otari de catre barbari. La Dunare ffi
lupta intre barbarie i civi1isaiune. Alani, Avari,
Gepizi, Goti, Huni, Lombar4 Bulgari, pre toti a-
cestia 61 vedemti treandti i retrecnda ca prin ua
panorama prin trrele nstre, sfsiandti una dupe
alta provinciele ce constituiati, ua' dinir, imperia

www.dacoromanica.ro
190

Cesarilorti, risipind'o in urmh de ton i prefh-


chndU, in sfersitO, facia Europei(1).
In celle dupe urmh Dunhrea veclii facia cea ma-
reap a lui Carol Magna care venl in partile aces-
te spre nimicirea Avarilorti i apOrarea crestianis-
mului.
Influinta germanh incepude aci in colo a se sim-
ti pe termuril fluviului. Defileulti popOrelorii, tinii in
phrtile nstre, mai multti de chtti ori-unde; uh undh,
unti valti barbaril abia trecea, i altulti 61 lua lo-
cult. Maghiarii, Pacinatii, Comanii, urmarh, in cu-
rndit cellort de mai 'nainte. Dunhrea fu calea pe
care se indreptati cruciadele occidentali chtre ori-
ente, pentru mAntuirea mormntului lui Christos,
din mama pAghnilorti. Pe aid ati trecutii ul mare
parte din entusiastele armie a lui Petru Ermitul, a
lui Godefredo de Builon, a ml Conrad, Friderik
Barb-roi i altorti atAtorti capi cruciati.

XXVI

Pe chndti schimbulti productiunilorti Indiilorii, a


Egipetului . a Levantului, 1uar u intindere mai
mare in Nordulti Europei, Dunhrea deveni unul
din celle hnteiti canaluri de commerciU. Ausburgulti
Ratisbona, Vienna si alte orase inflorirh pe termu-
ril el cei roditori. Sub domniele romhnesci, depe
la inceputulti seculului allif XV. cum merciulti Dunh-
rii era puternicti. Currendil insh unU nuoti popuiri
(1) D. Cogrilnicianu : cuve'ntil introriuctivit Ia istoria RomAnilorti

www.dacoromanica.ro
191

barbara, i multa mai fanatica, multa mai fierosa,


se ivesce in partile aceste; erati Turcii! terrele cres-
tine cada sub juguld lora una dupe alta. Negro -
pontula, Grecia, Serbia, Bulgaria, Romania, Unga-
ria, parte din Germania, tote cadti in sclavia in-
chinatoriului Coranului. Furia vincitOre a otoma-
nului se ostoesce abia sub murii Viennei. Inaintea
unui popula militarti, crunta, neobositti, ori-ce in-
stitutt civilisatora era de prisosil, n'avea nici ua
ratiune de a fi. Lui 61' trebuia sa,uge. Era firescii
lucru ca commerciulu ce . se face pe Dunare sub
bite auspiciele si sub tote inicllOcele, sa se ni-
micOsca, sa, se strice cu totulti. Atunci Dunrea se
inchise pentru civilisatiunea ce-1 suridea cu frage-
dime, valurile el' nu mai purtaa cu usiurinta barcele
fragede alle pacii, luntrele i ghimiele pacinicilora
negutatori ce colportati, din orasia in orasiii, producte-
le industriei si a manufacturei popOrelorti departa-
te; elle erati cruntate de sange i transportail ca,
tre mare nenumeratele leiuri alle victimelora ca,-
clute in ap6rerea patriei, a libertatii si a cresci-
natatil.
De alta parte, descoperirea Americei si a ca-
nalului Bunei sperante, contribuira simtitoriii la schim-
barea cailora de commuuic,itiune, i dedera corner-
ciului orientale cu totala ua, alta directiune. Res-
bellult de trei-deci anni, qice nal publicista ro-
mnti, faca in trrele germane de pe Duna're, mai
totft aceeasi pustiire, pe c i i Turcii in terrele
Dunarii de josa, in dal prin secolula alla 17 tote

www.dacoromanica.ro
192

trrele laturase acestui fluviti, de la isvorti One' la


mare, craft cu desevrsire nimicite sti redusse la
cella dupe urma gradti de vassalitate; trgurile Ger-
maniei sracite, satele pustiite, Vienna amenintata.
Ungaria sfesiata; unti Pap, tared in Buda. Serbi,
Bulgari, Romani, maltratati, sprcuiti, storsi. Ast-
fella era starea trreloril Duna'rene .in apogeulli im-
paratiei Ottomane. Din acestii timpti terrele roma-
nesci, ne infacisra acea privelisce pe care ni o
infAcisa in timpil antici : elle deveniati teatrulii
luptelorti cellorti mai crancene; popOrele otarascti
aid processele lord celle mai nedeslegate. In acestti
valmasagti de pulbere, sangesi fumti, Romanii stint
representati prin figurele marete i valorse alle lui
Stefan cella mare si Mihaifl Vitzulti. Unguri, Po-
loni, Cosaci, Turd', Tatari, toti navalescti aid, dar
aid sunt infransi, toti sunt bdtuti, top' sunt fuga-
ri(1, insa, mai apoi ei revinti, i 'i daft' aid res-
belele celle mai grznice. Putemti lice, el nimeni
n'ati asistatti la duelulti cruntti allti poprelorti ca
Romanii de la Dunare. Sobiescki allti Poloniei, s1
castiga gloria militara sub murii unei cetati romk
nesci, Hotinuk acstdi aduce tronulti lagelonilorti.
Impetialistii, mostenitori ai Ungurilorti, la Dunare
infrangti cerbicea turcsea. Cu inceputulti seculului
allti XVIII se arrettti in terrele nstre Petru cent!
mare allti Russiel, Carol alla Svediei, rege care a-
It ut vieta asa de tragicii, ua srte asa de tris-
ta! se mai ivesee Eugen de Sovoe. De atunci mai
tOte biruintele ce ati illustratti armatele rusesei i

www.dacoromanica.ro
193

austriace in resbiele cu Turcii, 1)&0; numirea u-


noril locuri romanesci. (1)
Assediulii Vienef de cfttre sectatorii lui Mohamede
a fostit trezitii pe Europa din letargia in care se
afla. Crestinrdatea se allarmit. Ape'rtorii crucii u-
nit! une-ori, desbinati alte-oiL, incepil a impinge pe
aprigula osmanliu din culmea gloriel si A puterii
undelti suisse fanatismulit i hangerulii sett. Turcii
sunt goniti mai itinteiii din Pesta, apoi din Bol-
gradii i asa mai departe. Aceste infrangeri daii
occasiune rdic6rii unel nuoe Flied cuceritOre la
DunA'rea de josu : Austria. Ceea ce perdea Tur-
cia, hrapea Austria, si mai tardiii Russia. Ast-
feliii, Croatia, Slavonia, Iliria, Dalmatia, Transil-
vania, devinii terre suppuse elementului germanii; ast-
fenti, Bassarabia si gurele Dunaril devind terre
suppuse elementului slay.

XXVI
FolOsele celle mai marl, din decadinta Turcii
le ail trassii, de ua-cam-daa, mimai locuitorii
termureni ai Dunrii germane. In adevrii, Iosif
aliti II incuragia inuitti agricultura si commerciulii;
introdusse industria si manufacturele in Austria, si
acolo unde odinir nu se infkisa ochiului de call
urmele bosturarilorii turcesci, civilisatiunea intinse
falnicti aripile slle; germanismulii tramise colonii
sei. Viirtembergulii, Bavaria si Austria 61 daii con-
(1) CoggInfcnu, in loc.
16
www.dacoromanica.ro
1,94

eurinta cea mai activt; ejie 61 disputt dafinil pa-


cii; drumurile de conununicatiune, incepndil din a-
nima Germaniei, attingt cu eapelulti termurii aces-
tui fluvit. Acestti progressh devine si mai inflori-
torti 1 mai simtitti eu inchiMerea p'dcii de Vienna.
Pesta iea unti aspeetti europnti, se maresce ye-
dAndti cu ochii; Vienna se infrumusetza i-i im-
patresce numerulti locuitorilorti set"; Passel, Lint,
Ratisbona, Ulm, Ausburgti 6i recapetti splendoa-
rea tort) cea vechia.
Mai multe HMI de chi ferrate mai multecompa-
nie de navigatiune cu vapre, unesch inteo strinse
legature Anima Germanic)" cu termurii DunArii.
gra scrist in cartea sortii, ea prosperitatea,
eivilisatiunea, s nu inflorscg, inteunti chipti egalti
preste tote terrele rourate de Dun6re. Ast-feliti, pe
candh partite de la obiria ei se bucurati de u'd
buna" stare morale i materiale, perfectI, se bucu-
rat de bine-facerile pkii; terrele de la gura lui,
strse, sarticite, sfeiate, gemt sub apCsatOrea ti-
ranie a Sultanilort i sunt, neiucetatti teatrult lup-
telorti cellord mai crunte intre Turci Muscali.
Ori-ce relatiune comerciate, ori-ce frueth allti pi-
cii este curmatii aid. Nefericitii locuitori ai aces
to-th termuri sterpite, retacesct din locti in loch, din
munte'n munte, cu pucinulti lord avutti in spinare; re-
titcescii 1 fugti d'inaintea hordelort csitcesci i ieni
ceresci, cu stremoii tort d'inaintea hordelorti bar-
bare, emigrande prin aceste prti, in s-ccolult de
micllocA. Aid nu vorbimti numai de Romani, ci de

www.dacoromanica.ro
1'65

tote nationalitdtile card at impartusitt SOrtea lord:


Serbi, Bulgari, top' smith redusi la acelasi' gradt
de tichlosid; toti suntti vrednici de plnst, cad tOti
at sufferitt i toY suntu fapturele mnelorti lui
Dumnezet, toti vrednicesct n srte mai bund.
Ceea ce all contribuitii la adducerea acestei de-
plorabile sari de lucruri, pe linga pustiirele res-,
bOielort secolului alill 1S-le, ft marca gresld ce
fdct Europa, in congresult din Yiedna, ldsdndt pe
Turcia gall din concertult puterilord Europene;
asta fit a o pdrdsi in gratia neamicel s011e de
mrte, in mAnele Russia
Gresla acsta o recunnosct mai tarclit nssi
Europa, si nu'si o rescump6ra, de chtt cu jertfe u-
riese. Cad urnArile acestel nesocotite esclusiuni,
k all sufferitt nu numai locuitorii terrelort de la
Dundre, ci ttd Europa economicd, industriale si
cOmmerciale, care avea nIl calle de communicatiu-
ne pe aid, dca nu i mit centru de negott. Rusia stl-
pana Dundrii patru cleci si patru de anni, dede legi
Europa Nue' intr'atttta s'at adeveritt ca cella
ce possede Dundrea, este dictatorult a duod-sute
cinci-deci milliOne de Europei.
Cu tote aceste, Europa se trezi din buimdceala
sa totma chndii era aprOpe a se indbusi 6110.0 ea.
Romanii ragusise acuma strigandt alarma, fara ca
nimeni s vascd a-i mica Russia, orbitd de
usurinta cu care sburPi, din triumfd ifl triumft, nu
se mai multtunia cu Bassarabia, cu Dundrea, cli Ma-
rta Negra, ci se inainta assupra Constantinopolef,

www.dacoromanica.ro
196

visandd monarchil universale : n turma"


pastorg.
Ette statiunea din urma unde se popresce testa-
mentulti lui Petru cellti mare! Trebui ca sa se in-
chiaie formidabililea alianta din 1854, trebui s ving
unit resbell ca cent' allu orientelui, pentru a libe-
ra Dunarea din catuelle domniei russesci, intorcn-
d'o commerciului liber i civilisatiunul, intorcnd'o
acellord cleitati drora ea nu mai sacrifica acuma de
clumelate secolti. Cu acsta occasiune, Romania
hid, ii sustrassa de sub protectoratulti esclusivg and
Russia i pusa sub garantia tutorti puterilorri sem-
natre trattatului de Parisi" RomAnii se simtira mn-
dri candil lumea victorisa 61 reintegra in vechiultilorti
mandattl, de a fi depositarii, gurelorii unui Ail, pen-
tru a ceirnia colonisare ,si cucerire, chiar qi fusese
adduei ei din Italia de celtre nemuritorulg, impera-
tore Trajan. Iu opera sa regeneratrice, Europa creck
a fi gasitti in Romani unU populti demnti de inalte
destinuri, demml de increderea sa, demur' d'a fi sen-
tinella inaintata a civilisatiunii in facia barbariei
Altmintrelea, din culmea biruintei slle, Europa ar
fi pututi incredinta acsta mareta misiune , veri-
cut' altuia, si nu Romanilorti.
Ce facemil noi spre a respunde la nisce ascep-
Carl atatti de generlise ?
'Emit de acei ce pretindu ca motivele celle mai
puternice alle resbelului de Oriente, at fostti man-
tuirea Turciei 1 substituirea influintel francese sett
englese, in loculti cellei muscalesci. Amara inela-

www.dacoromanica.ro
197

ciune! Boldula cella adevratli alIii acestui resbella


f Emanciparea Dundrii, departarea influintel ru-
sescl dupe termurii DunariT i neutralisarea maril
Negre. SA Inane" sma binisora, i voma ved cl
aice nu sunt de cata iinpulsiiinile unul interessii ge-
nerale, bine simtita, bine pronunciata, brava ape"-
rata.
Deci este probata c destinurile RomniC, sunt
strinsa legate de destinurile Dunarii.

XXVII

Stremutarea cursului Dunarii, facut in moda fi-


resell sea artificiale, ar fi fostii pentru noi Romanic,
sea ori-care popula era in locula nostru, IA con-
ditiune de vieta, sea merte. Fara, Dunare, noi p
te ca," nici ama fi in partile aceste ; frti Dnnare,
errniI stepaniti astaclI de elementula romnt, slava
sea germana, arti fi remasii unt eternil, nemarginita
necultivata pustiii; horde de beduini nomacll s'ar
rostogoli i pe aice ca prin desertele nemargini-
te alle Africei, si Romania ar fi IA a duoa Sa-
hara; fara Dunare, Europa n'ar fi cugetata a pune
ul stavila cuceririlora Russiei in Oriente, dca n'ar
fi fosta acesta fluvil
Dunarea este pentru peninsula Balcaniloril, pen-
tru partea orientale a Europei, i chiar pentru ter-
rele germane rourate de densa, ceea ce este marea
artera pentru corpula omenesca. In genere, riurile,
lacurile, marile navigahilY, sunt assemine luminel in

www.dacoromanica.ro
98

giurulii driea, e grupzd tote. Elle sunt pre atte


Fentruri, pre atAte punete de attractiune in giur41a
drora, vieta, commerciulti, industria i civilisatiu-
nea se grupzh. S nu uitamti ctL navigatiu-
nea este una din acelle deitti, care predomind se-
culula nostru. Sirma electrid, vaporuld, pressa, fo-
tografia, associatiunile, sunt surorile eT iubite. SO
Jan. uitdmit, cd prejmetele unortl fiuvie ea Rinulti,
ea Dundrea, un potil pica intend servitute perpetta.
Currndii soil mai tdrditi aceste prejmete, vord fi
reintOrse vietel je, libertatii, poprelorit ce le
au mostenita. Cu eau Duiratea va deveni mai li-
bed pentru toti populii lumii, tu atata independinta
poprelora mrginase este assiguratd. DOr6 eu ataa
vord cresce si datoriele lora.
Aid este vorba despre ud adeve'ratd, ug, reale re-
ciprocitate de relatiuni, de schimburi, de intre-
posite, de v'enclari i cumpdfari. Aid se ma-
nifesta joeuld vietei omenesci in totd plenitu-
dinea lui, Se intrOb a. numai ddea veri- care din po,
pOrele termurene, are in d'ensuld indestuld pute-
re de viOtd, dOca voesce a trdi, dca si cunnsce
misiunea, positiunea geografid, si dOca seie respun=
de la cerintele timpului, manifestate prin servicie-
le ce este chiamata a face lumii in schimbulti altora
de assemene servicie ce priimesce, in schimbula drep-
lulul de a tri in concertuld si sub garantia eel-
lorg-l-alte popre. Astacli natiunile, ca i indivihI
ni occupd una loc sub sOre de cita pri,n suclrea
(rAntii lori:6? In societatea cellord yii, nimica ni

www.dacoromanica.ro
199

ise capt gratisg. Tote a unil pret, fie end na-


Iturale, fie morale. Ceva mai rnultii,
Pentru ca sh" pop' trece Sticsalg, adica Milcovuld
despartitorti lumil viue de cea mrta, tart trebue sa
platesci lui Charon in a chruia luntre ne imbar-
camd pentru acea calliterie fad de finita, ... Am
pusti mai susti nisce intrebari la a carora deslega-
re nol Romanii, din nefericire, pucinti ne gandimU.
Ar fi bine, ca sa incepernfi, i individti i Statti
a mai gandi i noi prin noi i pentru nol, 61.6 nu
prin a1ii i pentru altil.
Inca ua mica observatiune.
Sil aruncilmti ochil pentru unn nionientti, spre
Polonia, acea strevechia vtril, a cavalerismuhil i
a libertatil. Ati dri crederati DOI Romanii a ave
mai multe drepturi la simpatiele Europel decatii
mobilea natiune poling.? Ail dr amii datii din ye-
-chili seti acuma, mal multe semne de viOta i pa-
triotism4 ? All dOri natiunea polonil este mai pu-
cinti vitza decatu acea roma* mal pucinti nume-
rsil2 All (Val Polonia este incungiurata de pu-
tell mai pucinti marl i -amenintatre de catti
este Romania ? El bine, care sg. fie causa de Eu-
ropa privi cu indiferintA la celle trei impar(iri con-
-secutive alle martirisatel Polonie, la muncele i su-
-feintele el de pte-deci de anni, Mr& ca sa", st
fi gnditii, macar, a face ceea 6e s'aii facutU pen,-
tru Dunare, prin urmare pentru noi?
Posifiunea geografied, liberarea DuneireY, neu-
tralisarea andrii Negre, commereiulii brientelui

www.dacoromanica.ro
200

tt6 pivoted pe care redima ieslegarea intregel


probleme. Po Ionia nu este rourata din capti in eapit
de ua Dunare; ttO pentru ce puciai pssa Euro-
pei ca in midloculfi el, ca in midloculti seculului.
Oft XIX, seculit dissil alltt lurninelorti i anti r'en-
vierii nationalitgdorti, unit populfi de 15 milline,
este torturatii, martirisatii ca in timpii cei mai bar-
bari ai omenirii. Ett pentru ce Polouia se sbate
taiga in bucati, ca partile desmadnlate alle until
si acellasi corpii ce se incrca a se reintregi. Dati
Poloniei u Dunare, unfi Rinfi, si Europa se va res-
vrati, se va scula ca unti singurti mai la strigarea
ei, i Polonia va fi mantuita inteua clipa de ochiti!
Cu tote aceAe, este de doritil ca favOrea posi-
iunii geografice se nu fie pentru Romani cea ce
fii pentru navigatorii antici canteculd sugubetii anti
Sirenei care-i attragea spre a-i uccide: SA ne pu-
nemii pe lucru ! si sa ne punemfi seriosti ! cad Eu-
ropa, numai pe increderea ca in noi mai curge stin-
gele urmasilorii marilord capitani romani ce au il-
lustratti nqiunea romini in seculii 15, 16 i 17,
ne-ati incredutfi, in 1856, unti mandatti de care
s'ar fli Eroa-Eroilorii, iusa de va val intre noi
numai inertia, numai sfe'siari, numal decadinta, Eu-
ropa nu va scapa occasiuni de a'i manifesta ne-
multamirile slle, cainta sa. Vinti timpi, in cari po-
pOrele, ca i slugele celle relle, sunt delaturate, in-
andali-se talentulti, intocmai ca slugei cei relle 1
netrebnica din Evangelia. Acellhl timpti sa nu itt
dorimti pentru noi. Sa ne silimii alit inlatura.

www.dacoromanica.ro
210

XXVIII
Din celle disse 1)60 aci, lectorele a pututii sa
se accomodeze cu regula dupe care in annulti 1650,
vAlmselele dintre Po loin', Casaci i Mari, aii a-
Tun unti resunetti, unti effectil cumplitti assupra
Romania Felice de noi dca in nisce atarT tinapT
de cumpAn se afld in capulii trrel verT-unulti din
acei barbati, rani, calif sciti trage folosti din impre-
giurdal, calif sciti feri vasulti StatuluT de sancele
catre earl ld rrana torrentuhl intemprarilorti in-
mesci sal cariT sciti trage spada la timpil, precum
sail Piemonte le a o trage in 1854... Mica i ne-
insemnatii punctii pe chart'd era craia MT Victor
Emmanuel la arrelatulti annii ! dre* mare si men-
dru este astAdT Regatulti Italia i te voiu lace din
.Puriee Movilet, disse Marele Stefan AproduluT de
la Skeie. Si puricele piemontesii inc5, a devenitti u.
falnic Movila italiana pentru cd a sciulli lovi cu
sabia numai u6,-data,, insti bine.
De arg sci imita Romanii acestii e%semplu alM
fratiloril lorti, macar in viitorii! Causa lora ton
s'ar put apOra. De la 1854 pene acurna amti mai
crescutii cu 11 annT. Mintea s'a maT coplii.
Avemti inaintea misted, chronica luT Miron Cos-
tin. Ett6 prOpriele cuvinte prin care esprina elM
in limba timpuluT, effectele ce semnalaramil :
S'ati cutremuratii tote Orrele prin prejurti de
nAprasnica tulburare CraieT lesescI. Ce terra nos-

www.dacoromanica.ro
202

tra, cu noroculti cu canna i vellwa vestiteI dom-


nie a lui Vasile-Voda, catT-va anni i dupe ce se
radicasse ilmilti, au statuta neclintita de nimica
p6n6la annula 7157. Inteacesta alma incepatorili
opre marea seciAre a rdrrei, etc.
Staa lui Vasile Voda adjunse inteadevrti la cul-
mea et Gloria lul venisse in Alva. Timpula pci
trecuse; acella alla tulburarilorii, alla resvratirilora
i allii restristil sosise. Liii inca-I lipsI, in acesta
momenta cumpOna dreptei judecatY a lucrurilora,
de care dedesse dovecll in toth cursula trecuta ailti
domniei
In acesta anna 1640, ua tramba de Tatari Bu-
geceni i CrimlenY, inturnandu-se din Polonia,
uncle fussesse spre adjutoriula lui Bogdan llmeh
nitki i unde predase Podolia,incarcati de pre41
i robi, au poposita iit. n6pte i ati facuta Ore-ca)-
re stricaciuni locuitorilorti de pe Pruta, Dacia. i
alte locuri. Acestia ati venita cu tanguire la Domna.
Inteuna din 1iI1e, aflandu-se Vasile la mssa,
vesela, Iice., Chronicarula in pitorsca lui espressi-
nre, i viinda nou6 tanguiri de la Pruteni, c II se
stria Oriole, a chiamata pe capitanil ostif, porun-
cindu-le s purcda de indata cu slujitorii, cu situ-
gele boeiescr i cu cati: tergoveg volt voi s.
mrga in dobenda s. lovsca, pe TLtari. Capitanil,
de cuvnta, n'ascpta aliti duoile ordiuti, n'aa ceva
maI bine de facutt de cata a essecuta mandaciu&
rea domnsca la minuta. Dupe &DOT s'aa inhai-
tata ua multime de slugd boeresci i t6rgovet;

www.dacoromanica.ro
2Q3

impini de latomia averiT, ce bine Sciat c vorh


_gasi,la Tdtad. lth ail staff' de tapulti Dont-
nului boeril mil se aflail la acea mss, i !mai
cu deosebire Catargiult, sit' nu se facd acea eSpe-
ditiune cu pripa, i sub inriurirea veselie'l de la ms-
.sa., dre n'ati fosth ascultati.. Destuth de nth
Horda Ward era deschlicatd, mai cu temeit, la
satulti Bratulenii de pe Resina, cu tote paple si
prinii el, nici gandindu-se la unit' attach. Moldove-
nil' ndvdlesch in 'Mari cu sdbiele gle i fact' ster.-
pin infricosate ; uccidh chiar pe feciorulti Chanu-
lul si le ieati ate prdele; liberezd pe top' priniT
i punh pe 'Mari in fugd, spre Bugeagil. ViteziT
La,puneni inca le ah tinutil calea, all facutil in el'
nuoe uccideri, i le ail luath i ceea ce le mai re-
mdsesse.
Lesne i pla,cuth le venia pe atunci Romamilorti
a merge la gOnd de 'fatal-I :
Hai la chord de mueri
kw la gOnd de neferi...
spune traditiunea ca, ante' strdbunii nostri, i
candil se duceah la chord, i dada allergail la M-
aw,. Poth clice in consciiqd, c. Romdnii cei vechl
mergeah mai voiosi la lupta cu Tlltanii, cu TurciT,
cu TJngurii, cu Leii seri Cosacii, de chm nu mer-
gemii noi astdcli la vOnatti de epuri. Sireacei if!
prin fella de a se bate, vera i Orna, 1i 1 nOpte,
pe josil i calare, satin i fldmancli, cu crestini 1
pagami, el*, se deprinsese cu foculh luptel multh mai
bine de cum ne amti deprinsh noi cu. apa, cu pacea

www.dacoromanica.ro
204

liniscea vieteI de Sibearki care ne a degeneratii.


In privirea luptelorti cu TAtaril, traditiunea popu-
larA, ne pAstra, utt baladA.
Vocea generatiunilorti trecute, care ne vorbesce
prin acstA baladA, atAtti, de bine restaurath 1i
transmisA viitorului, in scrierile poetuluI nostru po-
Maud, domnuluT Alessandri, glasul trecutulul spune
ca pe cAndu nv1ia TAtarii in trrl, Rom Anil le
ante', de pe astA parte a NistruluT, ast-feliii :

I.

MM TAtare tine-ti calult !


MAY TAtare, stringe-I &kill :
MAI Ttare, lasA malulti,
Nu cerca a trece riulii;
CA pe crucea sAnteI lege !
De voi duoi peste hotare
Nimicii clef' ! nu s'a allege,
MAT TAtare, mAT TAtare ! . . .

Veca TAtariI erau meni de cuvntii i se in-


torceati inapoi, Romani): i lssa in pace; r6 de nu,
apoI strArnoif nostri le vorbia inca uA-datA cu bi-
nele, i le cliceati :

MU TAtare da-ne pace !


MAI Mare, sal' nu trece !

www.dacoromanica.ro
205

MAI 'Mare, nu me face


SA-ti fe'rmil capula in clece.
Ca de susti de pe movila,
D'oiti svrli ghiOga cea mare :
Singurti cf-oi prange de mil
MAI 'Mare, mM ratare I
Dupe asta, dca4fl impingea Occatulti pe duj-
manti sa trc in terra nOstra, apol lIu vedea
Dumnedeil ! Romanulti perdea rabdarea, radica ghi-
6ga , turtea pe Ttarti la pamntii ; Mill da
la corbi; pe urnfa, 'Id prohodia ast feliti :

MM Ttare, und 'ti '1 pala?


ME Ttare, und 'ti '1 calulti?
Nu-ti amil spusti sg, nu treci malulti?
Nu scial tu, mM vecine,
Ce-I Romnulti in turbare?
Corbulii musc' acum din tine,
MM ratare, mai Mare ?(1)
Aa le volt fi cantatii Romnii lui Vasile-Voda
gi ntarilorti de la BratulenI, dupe desfacen a ace-
stora. Insa, ce ! Ttrimea era hidra cu mi
hone de capete, drora nimine nu le mai put veni
de hact ; ua hidra care-0 resbunk asta-una-data,
in contra Romniloril, amarti, i de trei on amarii!

(1) B. Alexandri : Repertoriult% dramatia.

www.dacoromanica.ro
206

XXIX.

Aflanda Chanula despre acsta desfacere a ()me-


nilora si, s'ati nmpluta de dud/ iinpreuna cu toti.
mrzacil Crimului, i ternda dreptate de la Va-
sile-Voda , dre" necap6tanda , ati incepatti a lucra
pentru resbunare. Cella antia pasfi fa de a piri
pe Vasi1e-Vod i pe Moldoveni, in genere, de re-J
bell. Turcii, invidiat firesce aceste terre, earl li Se
pita Inca pr in putere, i gasiati binevenita tOta
occasiunea slabanogirii si a derap6taril lora. Deci
Chanula Crimeei a capaatti invoire a prdda Mol-
dova in naodii legale.
Vasile-Voda avnda consciinta greselei ce facuse,
se pazia Cu mare grij i despre Thtarl. Scrissese
la ambele curti, dfe de amnduo a fosta inse-
latti. Respunsurile ce priimi, 0 de la una, si de
la alta, fura pentru dnsulti aceea ce gte tautAtura
Vasiliscului audit ametesce prda pe care are a
o uccide. Cartile si a unora si a altora , eraa in
termini blanch , in catti nil si erta Domnula a
cugeta la ua navalire, la na prda. Si cu tote ace-
ste resbunarea paganului , avea a fi din celle mai
cumplite ! Eta a fi ast-feliti ca sa nu o uite dece
generatiuni. Surprindere pentru surprindere, osa pen-
tru osti, dinte pentru dinte. Ostenil Moldoveni ati fostti
surprinsti pe Tatatari la Bratuleni. Tatarii se ga-
tiati a usa de dreptulti represalielora : a surprinde
pre Moldoveni in lass/.

www.dacoromanica.ro
207

in primbera annului 1651, a purcesA trarir


mea din Crimil, catrl, frunz i rb sub pretextil
a se duce s attace pe Xuscatl, Hmelnitki ina
a fostu insciintatit a fie gata cu Cosacii lui. Am-
bele ostiri a pumii in cella' mai mare secretil
spre Nistru. Sosindii acollo s'ail impArtitn in duo
tabere : u parte a luat calea de la oroca dreptii
spre Sucva; ere' a1t1 parte spre Orheid, La"pusna
pena", One in Prutg. Domnuld nu scia nimict
si,.
despre acsta. Abia 8e desmeti Cana incepur4' a
veni olacari peste olacarX spre a-I vesti, unil dupe
navala dujmanilorti. Procitea, Vod, artile
ce priimise de la Constantinopole si din Crimeea,
le- confrunta cu faptele ce i se spunea i nn-I vi-
nia sit crclg a este inselatil.
Trimba de osti ce apucase drumulit Sucevei a
copprinst, tinutulii Sorocajinutulti Iassylorti On'in
Orel, Hotinulti, Dorohoiult Harlauld 8i Cernautii
p6n'in cetatea Sucever. 1r6 aripele acestul nuoril
de barbari, e intindea c ut negurl One in
munti. In cetatea Sucva n'aU pututa intra pentru
a se inchissese acolo Logoftuln Gavrilas cu alI
boerinasi i klmeni de terra", apUrAndu-se voinicesce
pn'la unii timpti ; vclendii insh a nu este chipti
de mhntuire, ati data Cosacilorti i TAtarilorii u5,
summit de bani i asa au scapatt. Nu totii astfeliui
de fericiti ail fostU i locuitorii de la anvil. Toti
Omenil se afiati pe la casele kat cu averile i mul-
timea, de vite de care gemea terra.
'Math i Cosacii, in prda acsta, ii robitti peste

www.dacoromanica.ro
208

17000 Omeni, atAth din classea de josil cdtii si din case


boeresci. Din locuitoril Iassylorh s'ail robitti mai
multh de clurnetate ; mai cu deosebire, jelescii ana-
lele, ca s'a luath pre jup6nsa Stolnicului Miron
Ciugolea, cu u Mt . a ei, care n'a mai scdpath din
robia nici-ub."-data. Atunci a peritA la Cernauti si
Stefan Murgulgt unulti din cei Antehl patrioti.
Assemene s'ati robith si intrga casd a Visternicu-
lui Sturza. Despre ceea-l-altd multime nici se mai
pomenesce, fiindtt fdra numerti!
Aduoa. trambd de Tatari i. Cosaci, a lovitti ju-
detele Orcheiuln, Lpusna, Flciulti, Vasluiulh, Bfir-
Muhl, Tecuciu, Gralatii, Foxanii i Agiudu. Orasele,
tirgurile, satele, terinele, pdurile si ori-ce altd a-
edare, ori-ce vegetatiune, ori-ce plantatiune, tote, in
fine, ah fosth prefacute in cenusa. Omenil eraii u-
ciI si predati. Femeele maltratate. Vitele luate cu
nimica n'ati fostii crutatti , nimica respec-
tall. Nimine n'a fostii scutith de acest calami-
tate afard de Codrenit Thigheceni , cari '11-at gd-
sitti asilti in codrii lort.
rn adevrt , cu Tighecenii, nu era de glumith.
Ette in ce termini, falnici pentru ei, se esprima,' Prin-
cipele istoricii Di mitrie Cantemir.
, A treile repub1ici(1) este Tigheciulti , in ti
nutuld FalciilorL adica unti codru ce este despre
(1) Ant:61a Republica' in vechinlil Statii Ohl Moldovel, era, pang
pe la 1828,Campulti-lungii. in judqulii &rays; a duos era Vrancea
in judetulii Putna.
Inea ui-datS cu venires, cu impirnerea regulamentului, s'stil to-
pitii pi aceste repnblice, remaile ultirne alle strevechei volnicil a

www.dacoromanica.ro
209

ahotarula Tatarilora de Bugeaga i este peptulic


,,Moldove cel1i mai tare, intre Pruta i intre
Bassarabia. Locuitorif plAtesca la domnil pre tota
,,annul ul dajda mica i sunt, toti anti; la
nurnerg optic mii de rneni... i intrecii in vitezia
pe tori cel-l-alti Moldoveni, in cata se obicinuesce
a se clice pentru dnil acesta proverba: cinci Td-
tari de Crindi pldtescii mai multi de cectii (left
de Bugeac, 6re cinci Moldoveni ,batg dece Ritari
de Crimg. i cinci Codreni , adicei Tigheceni,
biruescii pre dece Moldoveni(1).
Chanula TAtarilora i Hmelnitki i-aa aeclata
castrele la Tiurora. Tatarif aa remasa acolo, re"
Cosacil s'ad inaintata spre Vlamnica. Era in sep-
femana patimelora. Vasile-VodA i ostenii de pe
lingd dnsula se occupat cu celle alle religiunii, i
depussese armele. In celle din urral, Oclenda mA-
rimea periculului, Cad tAtArimea adjunssese pn
pe sub WA i luarA pn 1 hergbeliele cailora
domnesci i ai slujitorilora, Domnula se otAri a se
trage in laturi. A fi remasa in Iassy era peste ttA
putinta. De aceea a trAmisa pe Dmna impreunA
cu casele boerilora cap se aflaa in capitald, prin
codrii i cAl pucina cunnoscute, spre cetatea Nmtu;

communeloril roniane. Ii astiicli fit-care vranceanii, arnpu-lungeanti


seil tigheceanit p6te cants chiar pe conta sa jalnica doinii :
Ed aveama u-datii drept avutia".
, Turme numerOse, casse pi utopia,
Dere' Regularnentulil tote le a stricatil.
Astaldi plangil en lacrirni tirnpulii incetatil"
(1) Cantetnir Scrisdrea Moldovei, parte polit. Cap. 2C7f.
17

www.dacoromanica.ro
210

apoi hisusi Domnulti, peste cate-va cline a parasitil


scaunulti i s'a mutatti in ug poiana din codru Car-
ligOlarct, cu tth curtea lui. De acolo chihma la
sine pe top parcalabii i capitanii din terra de susti,
earl stringndu-se la HilbAsesci, de acolo ai ple-
catti inaintea barbarilorti de-i propir de la n mai
departe prda. Multi osteni si boerinasi ail peritil
in lupta ce s'a datti, dre" i multi s'ati deosebitti
in batae pentru santa lege, cruce i patrie.
Ah ! si inch' era, pe atunci, timpulil candil :
. . . ne'nvinsti era pAstorulti Moldovnti
terra 'i appra ca unil vitzti ostnti(1)."
In Iassy n'a lasatti de cat" cati-va spre ap6ra-
rea curtii, dr i acestia, spimntati de numrult1
cove'ritorit a1It Tatarilorti si Cosacilora, earl*
ca n apg, in crescere, sporiati neincetatti,ati 0-
rsitti peste nOpte curtea si au eitti din orasii.
Uncle si unde, re'milsese cate u biath," dughenitA. Cur-
tea domnsca, casele boeresci, strade, nimica n'ati
fostti crutatti, afarl de monastiri, carT ati fostti scu-
tite din ordinulti lui Hmelnitki. Tatarii le art fi
arsii i predatti bucurosu si pre aceste, dca n'arti
fi fostti ap6rate prin sen6tarii inchisi in intru. Nu
mai monastirea Trei-erarchilorii s'a apprinsti de pa-
ra focului ce mistuia locuintele de prin pregiurti.
Omenii privati si armasii ce se inchissese in intru,
ne mai putndti sufferl arita focului, ati fostit si-
litT sh. ss prin ua" portita ce i astilcli se vede in
1atufea zidului despre Bahluil Parte din acesti ne-
w G. Asaky, in balad" : Stefan inaintea cetql.Neamplii.

www.dacoromanica.ro
211

norociti ail fostil prinsi de Mart( ce-T Ondiail,


dusi in robia , re" cei mai multi , de grza, sail
innecatii in helesteulil Bahluiului.
Intre aceste Domnulti Vasile-Lupu, ascpta in-
desertil adjutorulil ce i fagaduisse Polonia prin mid-
locirea lui Potoschi. A se increde in adjutre
straine, candu cine-va nu pte face, nu vrea s fa-
d, nimica , singurii , pentru sine, este a uita in
modil temerarill elementarinlil, dre' nestramutatulil
adevrti eclesiasticulii :

Nu a incredeti spre boeri, spre Pit dmestilorit,


intru curl nu este meintuire! . . .
Asa dre", Vasile-Voda , ca multi altii, fi silitti
a inv6ta asta'-data, cu propria lui perdere, c nu
ar put pune captri aprigeloril nenbrociri de cari
amaril era bantuita Ora, de Wit imbunndii pe
Tatari i Cosaci. Spre aceea a tramisil in tabra
lord pe Vorniculil trrel de jost, Ghica, i pe Spa--
tariulii Ciogole. Pentru ce ore, in locil de vorbe
dulci, nu le tramise eliti glnte din sin*, caci
Ong, era trra de vitezi, ca brazil din munte?
0 Stefane Mare si sante! o Bulrcele allil bala-
del! tu care erg pusii sa preveghezi de pe Mo
vila, i :

Tataril de'I vedea,


Sa strigi catil ce'l put :
Sal Stefane la hotare
C'a intratil sabie 'n *IV

www.dacoromanica.ro
212

Uncle suntetl, unde erati vol in timpula unoril


assemeni pacAtoie? Unde era, mare eroa, tu, care
respundeal vitzulul t pndaria :
C'atuncl ea te-ol audi,
Ca una zmeti m'oid rApecli,
Bi nici urma-a remAnea
De TAtara in trra mea!"
Unde era Mihaia Viteazula ???
Rtt6 pentru ce i Hmelnitki allesse acesta mo-
menta favorabile intru a impune Domnului Rom Ana
conditiunile umilitre alle unel resbunArf pr de
multa nutria. CAta despre Poloni, el eraa occu-
patI cu repararea perderilora incercate in cella din
urmA resbellfi. El nu aveati nici timpa, nici micllo-
ce a adjuta pe aliatula lora. i pareni-se ca, nici
pr voiat . . . Respunsula ce-I addusea Domnulul
trAmiiI in tabra ataro-cosaca, a fosta unit trat-
tata forte laconica scrissa i compusa de 6nsuI
Bogdan Hmelnitki in limba 1atin. Prin en' se as-
sigua lui Vasile Lupula domnia Moldovel 1 se
hotAri conditiunile cAsAtoriel ml Timu cu Dom-
nita Rucsandra, a careia clestre se fixA la summA
de nuoei milline id. UA aitti, summA de qesse sute-
mi taleri, se cereati a se numera Cosacilord i
TAtarilora, spre a renuncia la prdI i punea inda-
torire a nu adjuta pe Poloni nicl u-dinirA(1)." CA-
(1) Princeps MoIdoviae. Moldoviam pleno jure obtineto. II Fi-
Ens ehmelnicii principis Moldovitte gener esto. III Tartaris Ca-

www.dacoromanica.ro
213

tre aceste, Hmelnitki tramisse Domnului i unii fir-


manti aIl Sultanului, prin care invoia i poruncia
lur Vasile-VodA a da pe fiie-sa. dupe Timu. Fir-
manulti acesta se liberase dupe stiruintele lid Bog-
dan, spre a astupa gura lui Vasi1e-Vod6. Selma a
ellti, intre alte cuvinte de improtivire, punea i pe
acella cl nu se 'Ate uni la acestii mritiiI1 fArg,
consimtimentultiPortei Otomane. Acum i acestti pre-
text5 era inlAturatil. Peste tote aceste &ail indatoritil
Moldova a plAti chanilora tAtari, in ne-care aunt", ate
ug, summh de bani, sub nume de Bagi-Beslicii.
Darea acsta a purtat'o terra lulu timp indelun-
gatil; si de si urrntorii lui Vasile Lupu Voevod,
s'aii incercatil a se improtivi une-ori, sub pretextii
c6, 114 summg," data la timpii de nevoig nu se putea
s6coti dreptii datorig, insa nu s'a pututti cotorosi
de dnsa si a trebuitti a da banii in top annii cu
aceeasi essactitate cu care se plAtia tributulii Porta
Era cu neputintl a respinge conditiunile, cu tea
greutatea lorti. Vasile-Vodl le subscrisse cu U.
singura esceptiune : c nunta s'a se faca dupe tre-
cere de duoi anni. Avea incredere di, mai tar-
dill, se va cot6rosi de aceste indatoriri.
Vasile-Voda cunnoscea pe degete autorii classici
ai anticitatii. Ellil citise in Epictet c. : a sci sa
cedezi necessitetgi , este a fi fostii introdussn- in
sfatulii
Ett6 pretulii cu care s'aii induplecatii a esi din
sacisgue mine sexcenta millia thelerorum numerato. IV Polonis
degnagnam faveto. (TextulA tratatului, dupe spicuit r omdrni 63)

www.dacoromanica.ro
214

trrA Ttarii i Cosacii, lasandti in urma lora IDA,


gle de ceuu i ruine, riuri de s'ange. Scumpu
prep! POte ca nu pucinti a contribuitti la retrage-
rea lui Hmelnitki i u scriss6re ce priimi de la
Vizirulii Azzem Mohamet Pap. Ella 61 scria:
Alessului Domini in legea lul Isus, cellui mai
de frunte, in legea lui Mesia, istetului intre Na-
zarei, Hatmanului ostii de Nipru, prietenului nostru
lui Bogdan Hmelnitki, inchin'aciune. Voi v'aV datti
marelui nostru imperata in suppunere cu totulti
a vOstra" bunaate i drasoste cftre legea nOstra
catre Omenii nostri cel de unti neamti, ni s'ati
fcuta cunnoscutti despre acsta : rd acum d-vO-
str, prietenulti nostru, v'ati fcutti servti credin-
ciosti inaltului pragil alliu marelui nostru imperatti,
bine norocitului i pr marelui vitzului si vrednicu-
lui de tOt lauda, asa precum i Voevodulti de la Mol-
dova s'a pusti, si bine norocitului puternicului no-
stru impe'ratit v'atl facutti servii sub Malta lui ma-
. Tramis'ai tu pe fliulti tea cu cati-va Omeni de
Oste in locurile Litvane, si poi auclindti ne amt.' bu-
curatti,- re' trra Moldovei i cea Muntnh sunt mo-
sie a imperatului nostru, i totu feliulti de venituri
se kali din elle in toth annuli", i acelle ptimn-
turf sunt a Omenilorti lucrtori i neguptori, s nu
fie strimptorare i allungare i perdere de dtre
Omenil osteni, indurAtOrea nimA a marelui nostru
imp6ratti nu este plecat. spre nal asa lucru, si
tu dupe dregAtoria ta i dape dreptate, s iei la
sine Omeni de Oste i pe fliulit veil din acelle lo-

www.dacoromanica.ro
215

curl' alle nOstre, pe lime sa" nu Iasi acolo; prin a-


csta v'ati arre'tta drpta vOstrA slujba; r6 catre
Voevoclii Munteniei si a Moldovei s'a trmisti po-
runcl de la marele nostru impratti, i el de acum
vorri face intru sine dupre tractatuld lord i dupre
porunca impratului nostru; i s'a poruncitil s'a nu
mai fie intre ei nici u crtA i bAtalid; r6 fiiului
tti s'a scrissti de la not -Ea de assemene scriss6re
tu, prietenuld nostril , dupe acsta" scrissOre a
nOstrA din dragoste, neintdrclindii, indat s ei la
sine pe fiiulti tri cu Omenil cei de Oste, he' la a-
csta' a nOstrh" scrissOre din dragoste, s ne fad
respunsti noA, prietenulti tti, fad, intArcliere, in cur-
rndii.(1)"
Esit'ati apol i Domnulti din codru. TJmilitti trebue sd
fi fostii pasulil s i umi1it urindza s fi fostti in-
trarea sa in Iassul, rsti, predatti sit pustiitti . . . .
In adevrti, unde era acum u mama ea Elena
DOmna, mama marelui, i s'antului Stefan, care la
aucluld biruintei Moldovenilorri, la Resboeni, a.-
tastrofl ce prevestia robia patriei, se inarmza cu
unti curagin mai pre susti de sexulii el, inchide por-
tile ceatii, in care invinsulti Domnii cAta scsaparea,
infkisindu-se pe ziduri 6i clice aceste neperitOre cu-
vinte : Ce! trebue sa", te vclti astAcli intorsti de la
resboiii fr s fii intoverAsitti de biruinth? Pentru
Antiasi data, fiiule, rai-ai ine11atti nAdejdile ! Ui-
tat'ai Ore ca, porti nume de vitzti? Fugi departe
d'inaintea mea si srt nu te intorci de &LI birui-
(1) A consulta Uricarulii ton. Ill, pag. 95.

www.dacoromanica.ro
216

thrill Mal bine sa te scia mortti de mana dujnia-


nului de cart sa vcla c. i se imputa, drepta de-
faimare ca uci femed trait' scdpatii viga(1)." Cea
antia trba a lui Vasile-Voda, urcandu-se in sca-
una, fa, nu de a se reintrce la lupta desperarii,
cu remailele armatei, cum fact' marele Stefan, ci
de a scrie solului sea de la Constantinopole des-
pre tote celle ce s'ati petrecuta in trra cu prda
Mari lora i Cosacilorti.
Ette" domnsca re14une : Noi Vasile Vv. Boji
milosti gospodar zemli Moldy. Scriem Domnia
mea la cinst. si de mare, credinta Boeriul nostru
solul nostru de la Tzarigrad, durn. Andreica Sion,
vel Pah. Facem stire durn. ca adica Maria Sa
Hanul de la Krim, trimisa Tatari asta tOmna pe
obicia lora in terra Lesasca de preda i robi tta
Podolia, si la intorsu lor pia tara mistra trecu, si
in pristanistea Hotinului te'mplasa se culcc o noa-
pte, i acoloi lovi nOptea accea nite voinic1, i
at batu de tot, rasichii in tote 041 lua le totit
chelsuga seapa si totI roghll si ucisera si pe Sul-
tan Musa, ficiorul Hanului, care pacosce o chiti
Hann ca are hi de la Moldoveni. i ne scrisa se
luam de sargu sama, se oblicim pe acer talhar
si sei facem isbanda cu nusii. Noi scrisam Mara
Sale ca nu scirem nemica, i nu cu stirea nOstra se
facu cea pacoste, i Moldoveni nu 'Rite hire, ce
(1) Canternir, historie de l'Empire Otornan tom. I, pag. 138, 139.
Carra hist. de la Mold. pag, 37, 38. Cogalniednu, Arh. Roman.
tom. I. pag. 111.

www.dacoromanica.ro
217

niscariva Lei dacha' din urmA; da noi tot vom lua


sama, i hiind Moldova a notri, faceivom isbAn-
dA cu nuii cum ia hi placu. i multu luAm sama
cu top' boerii notri, i nu putum oblici se hire
fost moldoveni, ii fAcurAm tire MArii Sale cha-
nului, i MAria Sa se fAcurA creclare a da 1 tAcu.
,,i tocmai acum in varea svintelorri patemi chi-
Era vreme dindmAnA, hiind ca top.' boerii i voi-
nicii de oaste a notri, pe obicia legil grijscuse
, de sufleta i's fdra de arme, talharete nAbui In
tara noastra multA multime de pogheazuri tAtarlti
cu Geantemir Sultan, i chiar in cliva de pati cur-
sa pin la EI, la Hui, la Vasluiii, la Brlad, la
Galati, la Tecuciii, la Foceni, i la Agiud, toate
tergurile arsA cu focti i satile pustie, tAerA, u-
cisA i robi tot omu ce naintea gAsi. Multi Boeri
i giupAnese i coma, i multi voinici, Dumnecleii
pomenescbi, muri cu sabia in mAnA, moia i vi-
eata aperAndui, qi multi cAclu in robiA cu mult
norod, i ham acum tire de la Cadet' Hotnogu,
ce scapA de cindea Nistrulul' din mama Tatarilor
peste eptespreclece mii suflete duse cu nuii in
robie. Noi cu citi Boeri i voinici de oaste tim-
plarenem in EI cu greu mare putum scApa noa-
ptea in spre PatI din tirgii, i ne acioam la co-
drii Carligaturii i deacolo dedim tire Boerilor, pdr-
calabilor i cApitanilor de tra de sus i betranu-
lui Sion Vornicu, parintea d tale, ce fusa dus cu
,giupAneasa dumitaIe , de cele marT chile la sfAnta
monastire Bistrita, i se' strnsA cu top' la nol

www.dacoromanica.ro
218

la Elaba'ssti, si desargu cursa deacolo toti in mul-


te pr inaintea Tatarilor s popreasdi, din cal-
carea i tara de sus, cum se si popri, i ei pobea-
de dei fransa pe nusii, si la btUiile ce se' facii
multi Boeri i voinici sO rani i multi muri, Dum-
necrea porneneascai. SO rani tare parintea Dum.
Sion Vornicu, si aduseram la noi plinti de rani,
mangaetulam i'l ca,taram cu multi vraci si cu er-
buri, ci nut' putum agiuta, Ca tot rti mai multi'
adevesa, sisi lull sarsitul din ceasta lume, i Dum-
necreii pomeneascal, s multa cu top parentif lui,
mosii si aramosil, cari tau asa sfOrsitii avura in
fesboiti pentru mosia lor, DumneclOti pomeneascal
la odihna veciei. Sil astrucarOm, Dumneclea p0-
meneascd-1, In gropnita nstra din sfinta noastra
monastire Tresfetitele altaeri in 2 a lunei, i cu
mare cinste cum datina vechia i obicia Ore in-
',vat& pentru om mare i voinic barbat ca nusuld.
Muri i a1Y Boeri i coconi in batalia asta, ca-
rei aratam in izvod ce trimitem, Dumneclea po-
menescai. IT trimesam izvod si de top Boerii, co-
coni si giupanesele, capitanii, hotnogii, i vonicil
ce caclu in robie. Pentru ce facuram arzu la im-
peratia de la noi i de la toti Boerii cu multa
obida, i plansoare pentru grozliva asta pustiire
si maceluire, ce facu Tatariife'r6 direptate. Si du-
p6 de sirgu ce ta veni la mama si arzurile numa
i s'e le dal la Maria Sa Vizirul, si cumulta plan-
soare sOl rogi so arate impOratiei, sO fad, direp-
tate sO ne scoata tot norodul din robia Tatari-

www.dacoromanica.ro
219

lor, si pe toti Boerii si toate avutiile ce 1u, ca


se' nu remae tara impOratiel pustia si saraca, c.
noi si toata tara la mila impOratiei avem na'dej-
de, ca de aceea si senchina la impOratia ea so
apere. Si Dumneata numa so pui tta silinta, os-
teninta, si mentea si vrataciunea pentru mosie si
rodu Dum., i s dvoresti phi la obirsa a trimite
npaslusnici impOratesti cu ferman la Hanu s'e de
intrurma pe toti Boeril si tot norodu eel robi cu
ntOte avuii1e, i sO chizaslueasca impOrtia pe Ha-
nu sO mai nu bOntueza tara imperatiei. Iti mai
dam stire Dum. ca si curtea Dum. de la Cosasti
ncu toate avutiele si seulele sitoate uricile i dre-
nsale le arsa si le preda, ba si biserica de acolo
cea facuta de Drago Vornicu stramo Dum., da-
e oblici ca Dragos Vornicu fu acel Demir Sul-
ntan, ficior Hanului de Krim ce se boteza in di-
nlele betranului Stefan VV. o rOsipi pan in pamnt
se'I pOrda pomentea lui, Dumnedeii pomeneascal,
nsi tot satul pustii, numai ce Scapa Mihoce Hot-
nog, cel lasa parintea Dam. sO iae sama casOI, si
noi daca audim ca sO cherdu uricile, cerumizvod
dO la parintea Dumitale Sion Vornicul, Dumne-
EO pomeneascal, de toate ocinile i igauil, si po-
nroneim credincios Boeriului nostru Made Logo-
fatu, seti Lea pe toate ocinite si pe top tiganil
urice alte. Numai ce nu putu parintea Dum. de
nmare durere si o 1icuia1 sO ne bine spui care
ocines rOmasO de la Dragos Vornicu Demir Sul
tan, ce lemparti Ionasco Pah. cel bOtran cu fra-

www.dacoromanica.ro
220

teseil Avram Visternicu, ficioriY In! Dumitracu


Prcalab, nepotil lul Drago Vornicul, i caris ce-
le curnperate de Ionaco Pah., Coescu cel Oiler
tat/ parinte Dumitale ce se dice i Resboianti pe
numele tatiniseti Resboian Stol., i pentru aceas-
ta avend D-ta tire buna s ne faci tire. Giu-
paneasa Darn. sAnatoasa este aa i coconil, i cum
astrucam pe socruseti, Dumnedeii pomeneascal, se
duse cu fratiseil Istrat Pah Dabija la masa se
ada acolo, ca la CoescI hiind numa jritea i
de tot pustil nu 'Ate i de. D ta pane osteninta
cum scriem Dumitale, ca se trirnata de la Impe-
ratia ferman cu ceaud imperatesdi la Hanu, i
numa cea veni ace gatire, facevom a trimiterea
iubituluI nostru flu tefani0 Beizade in locul Du-
mitale la Tarigrad, i venivel atunce Dumneata
aice la moia Dumitale ca set1 socotetI de casa,
i s6 hii Dumneata santitos i Durnnedeti tenta-
reasca, nu te griji de giupaneasa i de coconi ca
nol luam sama de toate. (1)
Iassy veleatil 71 . . . . Iun. 5.
(L. P.)
Passulti acesta n'avit nici unt resultatii, precum
n'a avutti i nu vorii ave tote passurile acellor ce,
putendii sh se apere, putendti sa lovesa, se r6gcl.
Terra a remasti bine predata; ere stricaciunile el,
ere ranele el, le ail reparatti i vindecatii numal time
pule, numal bunulti Dumnedeti, dupe cumplite 1 lU-
(1) Archiva Albiner Romanesci, Iassy 1845.

www.dacoromanica.ro
221

delunge sufferinte. Acsta este sOrtea acellorti ce


calca legile eterne i nestramutate alle adevAru-
lui i alle dreptAii ; alle acellorti ce neincredin-
landu-se in puterile ce le a data DumneOeti loru
proprin, ascpta adjutoriil sea mantuire de la strelia.
Din nenorocire , 1 nu trebue s ne roiniti a o
spune, Romanii de la Cantemir incOce, ati picatu
pr desti in pe'catula acesta : Ali creduta in straini;
ati asceptath totulti de la straini. N'ati profitata ins&
de esperia%a ca strainula totti strainti remane !
i de ty va da ceva, insa va da ceea eel va trece pri-
ntre degete.
Positiunea geografica, bogatia cea firsca a tAr-
rei nstre, urma sa tie arrdtte din timpa, ca stra-
inii, mai cu deosebire vecinii, nu ne potti voi bi-
nele ce ni ill vomit voi noi &sine ? ! Numai de candti
a-u fosta parasitti Romanii politica lora fir6sca, na-
tionale, aceste adevAruri pipaite nu se mai price-
peaa i remeisesse unti apocalipsti.

XXIX

Polonia pricepAndti, f6rte bine, insemnatatea i


greutatea inte'mplarilorti ce aveail a apsa assupra
a ensui venitoriului ei, din essecutarea tratatului
inchiaiatti de Vasile-Voda cu Hmelnitki, al16rga la
tote micllOcele spre a nimicnici allianta aasta. Ma-
realulti Radzivil, ginerile cella mai mare and lui Va-
sile-Voda se silia prin tOte chipurile a impedica in-
socirea lui Timu cu domn4a Rucsandra, mai b,n-

www.dacoromanica.ro
222

tiii ca desonorante familiei selle, apoi ca vAtmA-


tore interesselorA Poloniei. Dre' unde era ea, candti
una sut mu Cosaci i pre atAtia Ttarl, ne con-
stringeaA, prin focti 1 sabiA, la inchiAiarea acestui
tratatti ? Leslie este a intriga spre neapplicarea u-
nuT tratatti, dr6 vine greti, forte greti ! a da ma-
n de adjutorti armatti spre a face faciA eventua-
litAtilord ce de a purure pr'naintzA unti tratatA.
Domnulti, din fire, simpaticti republicei Iagheloni-
lorti, lesne se lAssa a fi attrasti. Hmelnitki incre-
clndu-se in cuscria legatI prin tratatti, incepuse a-vi
trAmite chArtiele slle la 'Arta OtomanA prin in-
tremidlocirea Domnului Moldovei. Dr6 acesta le
trAmitea pe tote senatului lesesct1(1)
Aceste jocuri,pucinti scusabili de legile legalith-
tiT i alle nobletei care obliet pre tail aceilti ce'si
dA cuvntulti, pucinti ertate until Domnii mare ca
Vasile Lupulti, pucinti ertate de buna cuviint si
dreptulti gintilorti,a sporitti multti povOra din cum-
pha relelorti threi.
Rucsandra, ca tote femeele ce sunt multti mai
simtitre, multd mai prev61atOre de cAtti noi bar-
batii, era pfeda aellei mai vine dureri. Causa, in-
nocinte, a periculelorti la care era espusA patria
el, domnita Se credfi amenintata cu perderea sod-
uluT pe care lA alessese printele ei, i catre care
legasse srtea lui de la misteriOsa lui appartiune
in biserica Trei-Erarchi. Ideea ca ava a deveni
socia apAsAtoriului patriel i a familiel s51Ie, era la
(i) tinca.r, Tom. III, pag. 51.

www.dacoromanica.ro
323

monstruositate care o tortura cumplitti.Srmtindu-


se in deseversith neputintA, a inriuri assupra unoril
asa evenimente sti d'alle domina, Rucsandra cu-
ta in religiune mtineiere i adjutoril la durerile de
earl suferia.
Anima ce are sinitimntulg intim allil nevino-
veiliei sale e departe- a crede in reutile rne-
nilorti. Ea se resignii.
Ast-feliti Mai domnita Rucsandra.
De ar fi fostti anti birbatti, ea ar fi judecatti lu-
crulti dupe principie; insa ea era femeg, i. ast-fe-
liti hotarl dupe amrea sa.
Amrea in vie'ta bcirbatului e episodg, dice Dni-
na Stael; gr pentru feme4 e istoria vietei sale.
Aice se intmplA asa fella c. circumstarile pa-
triel, dictara acesteI mgrininnise fernee amorulti el.
Femeele inalte sunt inteul positiune esceptionale.
Coribut trala retrassa in muntiI MoldoveI pen-
tru a se feri de urm'aririle luT Hmelnitki. Ellt1 pro-
&A de acstA impregiurare, pentru a studia limba,
datinele, moravurile i rra acestul poport, pe ca-
re Polonesil 6114 numiati sila numescii Italiani,
(Wolochi), pe andti Italianiloril propril le call
Plead. Ella admira, cum acestti neamu resboinicti,
pAstora i agricolti in acellasl tirnpti, aruncatti de
ug, multime de seculi la u asa depIrtare de la
Roma, in miclloculti unul eceanti de barbari, ati sciutti
sI-s1 pAstreze essistinta, limba, deprinddrile si a -
cea ealdursa iubire pentru lucrarea plimntuldi i
resboili : calitatI carT erati isvorulti principale allti

www.dacoromanica.ro
224

virtutii strlbunilorii sei. Numal acestora providen-


fall insuirL attribuia junele polonti strecurarea
Romne, prin atAtea vijelie in care s'ail per-
dutti multe alte popOre -i natiuni.
cum n'ar fi rdicatt agricultura i resbeluliti
pe Romani, dna sciutii este ca munca, i mai cu
sml munca pdm'dntului, in care jacii eisde stre-
bunilora, innobilzA pre omil. Ere u pichtura de
sange vrsatti pentru apUrarea acestul sAntti te-
saurti, rodesce at'atiti de imbelpgatil ea in loculii u-
nui vitzil picatti, resard clece. i ast-feliti urmaplii
neamicului de astIcli, impingndulti pUccatulti a cal-
ca pe urmele tata-ne-ski, va afla inaintea lui, nu
unulti, ci flece luptititori odiasliti din una i aceeai
picatura de sAnge.
Coribut I indrept cercethrile mai ntiiti ctre
obkia riului Moldova. Visita, la Corlibaba, Mile
de argintii precum i acelle de auru de la Bistrita.
ciganii aurari scoteau pe atunci lig mare catime
de aunt in fire mice; el' faceat din acsta' ocupa-
tiune unti commerciii insemnatii i-I plMiaii capi-
tatiunea lora cAtre Staff' totii de acolo. Petrecii
catIi va timpii la cetatea Bala, locuita de ug colo-
nia de Sa1 transilvani, addu1 in Moldova de mai
multi seculi spre lucrarea minelorti de amt. Ail'a
ul pldeere nespusa a petrece intre plaieii Muntelui a-
cesti fii bravi i pururea nobili al Carpatulul Romanil
carT, asseMene barcliloriti celti, facti sa resune start-
cele de doinele ihorile nationali, er6 aerulii de lo-
virile armelorii, ce nici-ut data facii greiii. Re-

www.dacoromanica.ro
225

trass.i in una din celle maT pise sAhlstriI, ce im-


frumuse0z6 pitorescele cdste alle Carpatilord, in
midloculti occupArilorti selle eellorti variate, Cori-
but ammonia, cate-ug-dat a. sup6rArile suffletuluI
ski cellui arclAtoriii i neastimp6ratit. En fit sur-
prinsil de ul bl'a care, pucinti de nu l'a dussil in
mormAntil. Pribolirea sa fil anevois1; pentru ace-
sta ell nici putii ft folositoria Moldovenilort , in
ton cursulti evenimentelorti petrecute, nici cu fip-
ta, nici cu vorbe. Ellti a priimitti nuatatea nefe-
ricirilorti ce lovisse pe Yasile-Voda, ua-data en unit
trmissit allti lui Radzivil, carele dandu-i sciri din
patri, l'a mai inviosatti i i a improspelatti pute-
rile morali de cart.' avea mare trebuin i tarit de
call nu with intreprinde nimica. Coributa a flatn
eu entusiasmti marele preggtiri ce faceati Polonii spre
resbunarea rusinei sufferit in cea din urmI desfacere.
Se grAbi dr6 a respunde la chiamarea ce-I facea
Maresalulti : a se intOrce in patri, spre a 'Mica prin
presinca sa curagiulti armiei, spre a infricosa pre
neamicit. De indat ce-si recApela puterile perdu-
te, se puse in calle pentru a regula impreunA cu
Irasile-Voda messurele ce avea a lua Moldova de-
a-valma cu Polonia, in contra lin' Bogdan Hmel
nitki.

XXX

Domnul4 se afla atunei la Soroca, pe OrmuriI


Nistrului, pentru a observa mai de oprOpe cursulti
18
www.dacoromanica.ro
226

int6mp1ari1orti ce ere' gata a se desNiura. Spera


ca-I vorii fi macar atata .de favorabile, in catg va
put scutura lanturile unei aliante ce, pentru den-
sulii ere' unti juga nesufferitii. Coribut calatoria
callare, insocitti numai de unii singurii Comiiela.
Dupe ce a eitti din muntii cei grei, a sositti in spre
gra pe rmuri riului Sucva, acolo unde acestii nuil
da in Siretri. Trecir apoi am6nduo apele, i mai ina
inte de a-si urma calltoria, sa puse sa se repau-
seze sub tint stejara seculariti. De ua-data la a
pe'satOre greutate la pepta 1ft descepta din visari-
le selle. Se scOla cauta impregiurulti lui i yede
orisonult intr'ua stare estraordinaria. Celle din ur-
ma rack alle srelui, aurial inca, culmele munti-
lord, alle carora gene se depingeati pe orisonti ca
brazda pe tint campti purpuriti; stelele sglobi i
scanteitre incepeat a se arrtta pe id 1 cole. A.-
diera cea de sra a vntului, ciripirea neliniscit a
paserilorii de npte, ce'i cautaii cu nelinisce cul -
murmurulii cella intrritatii allIi frunclelorti,
precliceati u catastrofa in natura. Era una din a-
celle nelinisci ce se assmna cu calmula marii, in
adjunulti uneia din celle mai cumplite vijelie.
i in adevArti, nu trecii ua r i unit mugetu
surdti, um1 gm6til ce 'Area a ei din maruntaile
monstruse alle unui urieva, isbucni de a lungulfi
Siretului, ca semnalulti premergatoriti all unel a-
propiete revolutiuni in elemente. Currnda, cursulii
cell leniscitt i normale allIi riului incepii a se
umfla cu furia. Undele vinit spumeganda i spo-

www.dacoromanica.ro
227

rite de ruptura nuorilorti i intrunirea apelorli aflu-


intl. in Sireti. Pucinti incd, i Siretulti isbucni peste
modestuld ski pati i se respndesce pe intinsele
essuri. Luciulti se ldtia cu nemrginire i adjunse
a fi inspimnta,toril pentru vedere. Nu treed multi
si incepe a pluti pe undele , neindurAtOre, arborT
desrAddcinati, case terrdnesci, morY, coiurf i tad
feliulti de cladirl. omenescl i plantatiuni. In ate-
va minute geniulli pustierif plana peste Mt/ intin-
derea ambelorti trmi al Siretului. Celle maI de -
partate estremita,ti alle revrsarii erau preserate de
plagii, de plute sfrgmate i mdlite, de lemne pen-
tru trba, risipite, de ape de prin aeclarile termine.
Multi locuitori al satelorii vecine , spre a scdpa,
macar cu vita, se suiati prin podurile caselorti,
prin vrfurile arborilorti, dere' mOrtea-1 gasia i a-
colo. Apele se suiaii cu u aa rApecliune in cAtti nu
s'a pututd da nimenu nic unti adjutorti. Unlit ad
periti sub nruiturile murilort daremati de unde;
altiI de Ernie prin arbori. Alp, in fine, an muritti prin
scruntare, incungiurag de ape, dupe lunge 1 chi-
nuitre sufferinte Culmile dealurilorti ere" prese-
rate de barbati i femee cu copiii in bracie , in-
carcati cu ce aveat mai scumpii in casa lor, cA-
tandii scapare la locuri 'nalte. Animalile impinse
de instinctula conservarii, allergaii din tote prtile,
mugindii, bondindii i clutndt1 scapare in socie-
tatea raenilorti. Tabloulii era inspahdenttort.
Acstd, scen de grzA i pustiire, agravata, pen-
tr'untl moment'', de intunericulti sporindu anti nop-

www.dacoromanica.ro
228

lit, incept' a se lumina, de la una timpti, de pri-


mele rap a luneI rsarinde. Luna mijind6, prin-
tre arbori, Ora atunci, luT Coribut, unit genii" si-
nistru, carele adjutata de IA lampl infernale, ve-
nia s contmple teatrula bosturarelora fkute de
furiele selle.
Incremenitil , in contmplarea acesteT privelisce
de desperare, Coribut aude nisce strigate 'Arun
clAtrie. Ellit alrga in spre malula riulul pre a-
tAta cAtil reversarea apelora Lisa sg. se apropie, i
zAresce de ceea parte duo persne earl nu se pu-
tusse m'antui prin fugA, i carl incungiurate de ape,
inspimntate, desperate, cereal]. adjutoria.
Fkg, a perde timp, Caribut se arunc pe caltisi, ur-
matt de comielulii sit, ngvalesce in undele spu-
mse alle Sucevel, indestula de uniTate prin unirea
lora cu unt. myna allil Siretuluf. Sosinda la locula
de unde veniati acelle bocite, viteazula notAtora in-
trevcla ul femeg, invalit i leinata".; langg, dansa
sta ingenucihiata unit betrAna sahastru carele, spe-
Hata, 60' facea celle din urml ruge. Tabloula era,
patetica i pitorescil totti.uA-data.
Acesti nenorociti, surprin1 de teribilea catastro.
fa se credeaa aprpe de peire, cad' incungiuratl de
apele crescnde alle Siretuluiul i alle Sucevei, pe-
ste cate-va minute aveat a fi prda lora. Timpil
nu era de perduta. Coribut, vitzit in resbella ca
si in pericule, radica, in braciele selle pe femea le-
sinat6 si se arund, cu ea pe calla. Comielula sd
face de assemene cu belrnula sahatru, i, asa, a

www.dacoromanica.ro
22")

mnduol se arund rsi in undele apelorti, cart


acuma se intrunisse si adrora furia era indoitti de
puternid. Valurile mugitre se lupth intre elle ca
intrUI mare muncith de cea mai cumplith tempe-
state.
Din memorabilea di in care Coribut cu arma in
mAna I deschisese u calle printre cetele selba-
tice de Cosaci si de Tatari, eat n'a fostii incer-
catil unti mai mare pericull Dr6 asta- data, da-
torl vita sa, 1 a victimei ce scapasse, numal blr-
Vatiei si intellepciunii instinctive a calului set.
Dupe silinte neaudite, Coribut, adjutatti de norocti
i curagiulti sti, isbuti a trece innotti apele reve'r-
sate, si a adjunge la panintil uscatii; acolo ati de-
pusti sarcinele lora.
Allergandii la strigatulti de adjutoriti, Coribut
n'avea altii scopti de catii a mantui din periculii
flintele scapate. Periculula pe care-hi incercasse en-
susi cliii l'a impedicatil paitru momenta de a cu-
geta la cunmiscerea femeei ce a fostil mntuitil
i care in cursulii cellii rapede i struncinAtoriti aili
innotarii se desceptasse din lesinti. Vestimentele cu
call era invelita 'hi indatoria s'a judece ca ea era
ua persna de nal rangii mai inaltti. Dr6 mare
fti surririndOrea sa, cndti, radicana velulti ce aco-
perea facia misterisei necunnoscute, descoporl in
ea pe Domnita Rucsandra. Sarbkla si mai mrta
de grzg. i obosla, ea se mai insufleti, in aceliii
momentii de simtimntulti recunnoscintel i indrepth
assupra mantuitoriului ei acelle priviri pe care end

www.dacoromanica.ro
230

de multti nu le conteniplasse dere a chrora castn,


putere o incercasse inteatatea rnduri.
Currendn, suvenirulti causelord ce an fostil ad-
dussn acest1 neasceptat intelnire , accoperl figura
domni0i de simptomele intristAril cei mai profunde.
Strinsele legature ce fiintan intre printele ei i
pseudonimuln Arghir, erat bine cunnoscute Rucsan-
drel. Ea nu se induoia c intre acestn june po-
lonti, i faimosuln sell compatriotn, Coribut, pe ca-
re ealti credea departe , sub figura MI Timu, tre-
buia s fie la amicitia forte string. Ast-felin, ce-
dndii i la impulsiunile nimei slle, i la staru-
intele aa creclutului Arghir, i impArt1 impregiurg-
rile ce o addusesse la halulii de faca.
Aeclandu-se cu betrAnuln ei clust, ling& fo-
cult ce apprinsesse comielu1tl lui Coribut, Rucsan-
dra, dupe cate-va momente de repausti, istorl lul
Coribut cu amenuntulii intemplArile ce s'an fostni
petrecutii la curtea Mbldovei, dupe departarea lui :
Cunnosci, clisse ea fatalile propuneri de a.-
lia* i maritagiii ce ne fact barbarult venitn
din fundulu deerturilorn Donului. Nu te vel fi
induoindu despre energia cu care s'a improtivitit
parintele met, totorn propunerilorn, 8demenirilorfl
i amenintarilorn Cosacului furiost, interritatt mai
multi de refusuln men de a impodobi ann. OA
ntriumfn incruntatn i a me imprti de viitrele
lui ursite. Nu vei fi uitatlt nenorocitele urmrT
alle acestui refusii i alle perfidiei pretendintelui
mnei melle : ne putendil invinge inclartnicia mea

www.dacoromanica.ro
231

a indreptatil assupra patriel melle tote furiele u-


nui resbelill barbarti i sterpitoriti. PArintele mee,
surprinsti fr nici u pregatire de aperare, i
necapetnda adjutorulii fagaduitil de Poloni, con-
n simti, in fine, pentru a cruta terra de nisce ne-
n norociri i mai marl, a subscrie conditiunile im-
puse de biruitoriti. Dupe ce am perdutil ori-ce
"speranta, am fostti luatt hotrirea de a me sus-
trage de sub puterea sortil prin u mOrte de bung,-
voia, dre cugetaudil la pecatulti mai Dumnecleti i
ponincele moralei, m'amti dumeritti c perderea
mea ar fi addussti dupe sine perderea intregei
melle famillie i ar fi attrassii assupra trrei, din
nuoti, ordele de Cosaci i Turd, care n'artt fi lip-.
sitti a inuoi grozh"viele de carl all impovratti nu
numai pre Moldova, dre i pre Po Ionia. Aceste
impregiurari amare, nu numai ch m'ati nevoitu a
, cAlca juramntulti ce amil fostii fAcutti a deveni
socia omului pe care cerulti semena a mild sorti,
dre m'a impedicatil a versa lacrimele ce dato-
reset nenorocirilorti lui Coribut. Otarit a 97/6
sacrifica pentru meintuirea patriel melle, simtiiti
n nevoia de a cauta, in religiune, mengaiarea de ca-
"re aveamil trebuinta spre purtarea infricoatei mel-
le posiciurii. Amu latutii, dere, juruintl, votti, a
"face unit peregrinagiti pedestru, din Sucva la Iassy
pentru a me inchina msteloru sntei Paraskeva
patrna oraplui i a farnillid nstre. Aceste
sante reliquie, sunt rescumperate de Domnulti pe..-
rintele meg de la Sultanulti Murad allti II pen-

www.dacoromanica.ro
232

tru summa de trel-sute mil lel. Santa s'a pas-


, cutil si a patimita la satula Epivate in Bulgaria.
,Mi amti implinita acsta dorinta a animei, dupe ce
mai anteiti am impartasit'O marturitorulti met.
Ella incuviinta hotarirea mea i cu tta vrista
lui cea pr inaintata, mi propusse a me insoci in
acsta calletoria. AEA spelatti cu lacrimele melle
,,tre Iil1e i trei nopti, picirele altariului Santel.
, Am rugat'o pentru terra, familia si persOna mea.
Acuma faca-se voia lul Dumnedea. In religiune
amti aflatu puterea de care aveama nevoia pentru
a sustine sarcina nenorocirilora melle si speranta
unui viitora mai bunt. Me apropiama acum de
capetulti calletoriei melle; in duo dille de cale pe-
destra trebuia sa me aflu in sinulti familliel dom-
nesci, arida fuiti surprinsa de catastrofa anti ca-
reia marturti al fostil, si din care m'al scapatti,
cu periculula dillelora ,domniel tlle, dobendinda
eterne drepturi la recunnoscinta mea(1)".
Catre acestil dialog' in care simtimentula no-
bile allti bunulul, allti amorului, aliti pietatii aliti
patriel, abunda si constitue deosebitele parti alle
unuia si aceluiasi totti, rornanula modernt nu pte
adauge, aka de cata ceea ce esclama si venerabi-
lele d. G. Asaki, cu unii patrara de seculii in
urma :

(1) G. Asaky. Ves11 Buesancla Minzna in Spica torulil MoldoRomein.

www.dacoromanica.ro
233

In timpura celU cumpliti ung suffietii Mol-


dovnii
,A2,1 fostii ;si la femei, ca la beirbari: de os-
teanti(1)

X X XI

Naratiunea acsta era intrerupta, adese-ori de


lacrime i suspine carl induioiat anima lui Cori-
but 1 intrritad mai puternicti sentimentele lui de
resbunare in contra rivalului Timu. De i ivirea
lui Coribut la curtea moldava era secreta, de O.
ellfl, fr sa scie, imprumuta numele sit, gloria lui,
tin uT rivala mai norocitil de cat(' dnsulti, tottii, in
cursulti naratiunii era gata de ua miia de oil a se
arunca la picirele Domnitel spre a-I marturi cum-
plita patima ce i a fostii insuflatil mai multil de
nobilitatea sentimentelorti ei , animei ei, de catti
frumusetile celle trecatOrie. -Una om vulgarti,
un omti de ul stofa ordinaria, ar fi pusu interes-
suld WI personale, fericirea sa momentana, mai
pre susti de binele patriei, ar fi sfarmatti tote pe-
dicele ce'lii despartia de principsa spre a triumfa
assupra unel slabe fiinte.
Dr6 unti suffletti mare, una suffletti generosn,
nu este deprinsti a sacrifica binele comma', bine-
le rrel, interessului mesching MI6 individului, allti
atomului ne insemnatorig. Cu cat(' Coribut punea
culmea fericirii selle in unirea sa cu cea mai fru-
(2 ) Balada Stefan inaintea cetl NeamfnIul
19
www.dacoromanica.ro
234

mcisd i perfecta din femeele contimpurane, cu a-


tith sinitia el lid descoperire fail timpii, nu pu-
tea de cdth sa jignscd interessele selle in parti-
cularit, i alle patrief in genere. Cugeta cd des-
coperindu-se Rucsandrei, simtimntele lora recipro-
ce putea sd se adauge, i sd producd inveluiri nu-
oe, earl l'arii impedica a adduce la indeplinire pla-
nurile de la car): atrna mdntuirea patriei selle, li-
bertateai gloria sa personale.Ellii insd a pre-
feria' pseudonimult. i nu se pte dice, ch, sub
ispita unorh impregiurari atAtti de defavorabill, pseu-
donimulti nu RI ud, virtute din partea lilt' Cor.but.
Omulti trebue, une-ori, sd scie a repurta biruintd
chiar assupra sa asusi. Coribut pte cd voia a se
descoperi domnitei in diva in care desccperirea a-
csta nu ar fi fostii suppusd la nici unil periculii,
insocirea loril la nici ud, pedicd.
De indatd ce principesa fa push', in sigurantd des-
pre ori-ce periculti anti apelorh, Coribut *se dede
de aprdtoriuld ef, i annuncid cd diva drepatii a
sosith; cd, principele Coribut va renasce din cenu-
a sa; CA Polonia, pentru a resbuna propriele sel-
le umiliri, va mntui pe Rucsandra de unil jugh a-
tatii de uriciosti; virtu-tile ei, pietatea i innocinta
ei, i pregAtiaii lint venitorili fericith. Cu aceste
cuvinte, 'i Ind diva bung i apucd callea Sucevei.
Coribut callOtori cu atAta rapediune, in Wit ad-
junse, lingd Domnulli Moldovei, multi' mai inainte
de ce Rucsandra sail fi terminath peregrinagiulii

www.dacoromanica.ro
235

eY cella pedestru. Ast-feliti prescriati datinele tim-


pului, a se face nisce earl cM16torie.
La Suceava, Coribut depusse intre manele Dom-
nitoriului, u scrissre autografg a regelui, i-I im-
pArt10 copprinderea messagiului lui Radzivil, ca-
re-lii informa despre mAretele preghtirI de resboiii
alle luI Ioan Casimir. Afarg de una-sut5, mil de
gentilomi, cMlarI, ce i aft votatt dieta, clisse elle,
regele a adausii armia sa cu 50,000 veterani ger-
mans, deprinI la resbellti sub drapelurile 1u Wal-
lestein i Monte-cucule. Pentru a insuffieti pe Po-
loin' de una zeln religiosil, Papa Inncentid a fostal
tramisa, cu mare pompA, u ambassad la Warp-
va spre a presinta regelui ug, spada i Thati Cain
sIntitti; 'reginel u mg' de aura. Domnulti Moldo-
.vei ind fi inclemnatti a-0 immulti stea pentru a
isgoni pe TatarI din Bugeagii, i a ave cu ce sta-
rama ape'satrele legAture ce fusesse silitti a sub-
scri prin tratatula impusti de Bogdan. Dupe aceste
messure, Mate in communI intellegere, Coribut Wa-
sl Moldova, pe la Hotint, 0 nu tarclit al:dill in
pninturik selle, panienturl a drora devastare
jefuire adausse furia 1u, in contra Cosacilorti(1)

XXXII
Din parte-I, Bogdan Hmelnitki, desvell ua po-
liticghibace i nu mai pucirdi energica de MA i-
namicil ser. NemultAmitil a chiama servil la fiber-
(1) G. AsAi, loc. cit.

www.dacoromanica.ro
236

tate i a imprstia averi intre cel grad, proiect&


n nuog, cruciata a bisericel ortodoxe in contra cel-
lei apusene. Spre acsta cliii se adress'a catre Di-
vanult i Patriarculti din Constantinopole.
Mahomed IV, multAmitil a ved intorcndu-se
dtre dnsulti min Rmil de meni, pe dre in de-
ertii s'a fostti silitti a-lit adduce sub ascultarea sa,
se grahl a da Cosacului titlu de Principe all
1 crainei. Patriarculii de Constantinopole, in ca-
litate de capii anti bisericel ortodoxe, vediu in a-
cestli passti, uL mid cucerire pentru biserica reg.
ritului, u siantitre perdere pentru aceea a apu-
sului.
Cosacil arrOtasse One atunci marl pledri spre
catolicismt. Deci le trmisse i eliti n sabi san-
prin midlocirea unel ambassade, compusl din
episcopulti Corintului, i mai multi monachi de la
Muntele Atosti. Unulil din acestia devenl minis-
trulti Jul Bogdan. Aa dre, tt, i ua parte i
alta, servindu-se de acelli arme, allergandil la a-
celll midloce estreme : fanatismulii re1igiosi. Cru-
cifixulti catolicului se rdid amenintaltorni in fa-
cia intreitului semmi ailui mAntuirii, inaltatti cu fain.
de ortodoxulti rsAriteanii.
Dumnedd este printele commurni anti totorti
ennenilorti, er6 credincioii se sfdie pare ca s'ar in-
china la duoi deosel4 Dumnedei. Ast-felni, pre duff"
despre ua parte sosirea adjutoriului atita religio-
sitatda i invapaiarea ortodoxiloril, despre alt par-
te presinta lui Coribut a implutti Animele Poloni-
.

www.dacoromanica.ro
237

lord de unil nuoti entusiasmti; entusiasnril cn atatti


maT legitimii c patriotii luT, creclendu-hi de mortii,
vedeal in aparitia lui u nuoa minune, uci a duoa
inviere.
Regele loan Casimir, si toti magnatif Orrel l im-
povrara' de semnele dragostei loril. Ell percur-
ge trra in lungd i in lath, insufla pretutindenea
increderea si grithesce preghtirile militare. Trom-
bele resbellului resunara de la Ormurii Donului
pne' in plele Carpatilorl Para sinistra si sange-
ratia a faclelord lui' Ianus, 1umin acestt intinsil
te'rrenil. Feluritele popre cari locuiati aceste terre,
au luatil armele in nah'mA. Cerchesii, si alte po-
pore caucasiane, a mrit irurile Cosacilort. pte-
cleci.' mil de 'Mari Cramleni si Dobrogeni, au ye-
nitti in adjutoruld lui Bogdan. Regele Poloniei esl
inaintea inamicilord sei, la tArgusorulti Berestiocho,
calle de trei chile in susil de Camenita, cu
40,000 de Omeni. In acsta espeditiune polona
s'a atlatti si a luatti parte, analistulti nostru Miron
Costin, dupe nsusi marturirea sa.(1) In memora-
bilea Ei de 30 Iunih 1651, se aflara facia' ambele
armie, ambele popOre, clicnchi mai bine. Acuma
era pentru Polonia vorba : a fi sii a nu fi.
Coribut fit cell anthili care se arunca in con-
tra inamicilorti cu spada in mama,. Lovirea la cum-
plita. Victoria lung,' timpa disputatA si ne ofa-
rita. In fine irurile Tatarilorti fura sparte de ata-
curile celle rapecli alle citlrimii polone; ei o rupb.
(1) Letopisite, torn I pag. 295

www.dacoromanica.ro
238

de fugi i se imprastie in tote partile, farb," a da


cea mai mica ascultare silintel lui Bogdan, care
cauta a-i intrce i a-i pune in ordine. Nu numal ca.
nu se'ntorca, dra, in fuga lora, thrresca i pre Bog-
dan, care este dussa de catre Chanula prisonieria
in Crimeea. CAW despre Cosaci, ei dupe ce al fa-
cuff' minuni de bravura, cea mai mare parte ail
muritti audit resbellii barbatesce, ra remaita a
scapata peste Dona. Coribut voia sa urmaresca pe
fugari 'Ana in vtra lora i acollo sa stinga p'ena,
i celle de pe urma remaite alle rebeliunii, dfe
Polonii, dupe acsta isbnda se separa cu ua grab&
mai mare de CAW aceea cu care s'aii adunata, aa
incatii castrele lora infacia aceemi confusiume, a-
ceeai neregula pe care o arrata i castrele nea-
micilorti, batuti i desfacuti. Biruitorii s'ati topitt,
prin biruinta, precum s'ati risipitti i biruitii prin
desfacere. Dupe tote probabilitgile resbellula se pa-
rea terminatt.
Domnula Moldovei priml scirea acOsta imbucu-
ratre prin Iondcuta Parchlabula de Hotinti pe care,
de mare bucuria, l'a impovarata de daruri i l'a
imbracatii cu haina de soboti. Vasile Lupulii, se
crecla deslegatti de tote legaturele ce-i impunea
pactula inchiaiata cu Cosacii. Captivitatea lui Bog-
dan i fuga 1111 Thimu, liberaii i mana Rucsan-
drei de giuruinta maritagiului. Nuoatatea reivirii
lui Coribut, chruia se 6nsuia tail meritula biru-
intei, addusse increderea in animele partisanilora
Polono-fili diu Moldova. Acsta era pentru domnita

www.dacoromanica.ro
239

Rucsandra efectuld unel rninuni ceresci, fdcuti in


respltirea suferintelord si a piosulul e devota-
mental.
Dupe ce a indeplinita duo din celle mai marl
dorinte alle Animel selle, adia : dupe ce 'i-a res-
bunatil patria si dupe ce a srerdmattl legturele
Rucsandrei, Coribut se grbl a intrelega, sub ade
v6ratu1d ski nume., vechiele selle relatiuni cu Dom-
nulti Moldovel. Amintindu-i propositiunile de mal
inainte cerh cu solemnitate, i intermit chipii for-
male, maim Domnitel Rucsandra. In pdruta lui fe-
ricire, eat voia sd-1 fah surprisa unui desnodd-
mntit pre catiz fericita pe atatti si estraordinariii,
fixandit primdvra viitoriului aunt, 1652, pentru
epoca in care avea s vina eat in Moldova, pen-
tru celebrarea nuntei selle.
Preste rna, Polonii se dedait ia desbated nd-
untrice, la certe politice, i cate- ud-datd, la ser-
bn strlucite, fructit alld securithtii publice i
ailti laurilorti pe care repauszd unit poporit, dupe
victorie castigate prin athtea sacrificie. Se pare
cd, crescerea politica, a acestel natiuni, ad avutil
de scopil, dca nu si de resultatii, a face pe Po-
lon! sd se sfdsie intre sine de aduoa-cli dupe ce
armele lord se incununa de ita mare glorid. : a se
slasia pn Candi", aceste sfdsieri adduceaft rsi
ud mare nenorocire u calamitate assupra patriel
commune. Atunci numal caudit Anibale era ante
portas, ingropat certele lorti i acsta, One' cdtil
tine% ora periculului. Acestui caracteril versatilii,

www.dacoromanica.ro
240

i nu altorti fatalithti, trebue a nsusi, in cea mai


mare ,parte, impartirea Polonia Desbinarea patri-
otilorii a addussa robirea territoriului, caderea na-
tionale. Barbhtia , prudinta , concordia ce predo-
mina, insa, astacli in cmpulti conducatorilorti luptel
de emancipare a Poloniei, ne dovedesce, forte vede-
ratfl c acestil poporti a facutti lid mare esperienta
prin martiragiula lul; ch a suferitil i s'a ispitita;
a a invOtati1 cu propria lui paguba, sada care ni
se pare a fi cea mai practica, chnda fatalitatea vo
iesce a ne duce pe acole. Dumneclea s le adjute!
voturile totora. Romnilorti sunt cu dniL
In totu casula , srtea trista, amara, sngernda
a Poloniei , fie unit essemplu palpabile pentru na-
tiunile ce ati mai pastratti n scantee de vita po-
litica, o palma din sacrula territorit nationale; pen-
tru natiunile imperechete, unde rniselitatea si or-
birea partidelart, pune in risca IAA i esistinta
politica a patriei. Val de acei ce nu vora trage in-
vtaminte din acsta cruda pilda, data de prove-
dinta poprelorti a chrora intellepciune a slabitti, a
chrora credinta a imbaranitill

Niel mrtea, nici desgustula, nici plansulti unei mume,


Nici ura, necredint, Did lanturi, nici venina,
Nimicti nu I trista ca terra ce perde allil sea nume,
,Ca populula ce cade, ca ultimu-i suspinti!

Aceste strofe clasice, isbucnite din tnara i ge-


nersa Anima a poetului nostru, G. Cretnu, in

www.dacoromanica.ro
241

tristele i primitivile momente alle invasiunii mus-


diesel din 1848 , sunt indestule a ne arrelta ce
trebue sa indure Anima populului polont, pe totri
momentulU.Dumneclet sn scape pre dnsulii! D-cleu
g ne fersch' pre nor, prin noi!
SA nu ne depArtAmii ing de subiectulii ordinarti
si
.)
sA venimii la Vasile-VodA.
Ce face ellii , pre cAndti aliantii lui serbg in-
cununati de laure? Domnulil Moldova* se occupl cu
pregAtirile nuntei, alle acei nunte, a cAreia magnifi-
cent i WA, aveat a fi, pte, maltg mai strlucite
de dal a Principelui Radzivil. Vail nu scia ellii
CAW venial avea a mai inghiti p6n6 in cliva cAndil
fiica sa va fi pututil qice : sum fericitd ! . .

m111
Thimu, carele prin cunnoscuta, nuoA, catastrofA,
perdea in acellai timpii, i amantA 1 cariera sa
politick', se grAbi a rescumpUra, cu greutatea aura-
lui, din robiA, pre pArintele su, care alergh din fund
durile Crimeiei spre a aduna i reculege remaitel-
armiel selle. Fit atAtu de dibace a face pe Cosaci
s crclA cA nefericirea lora nu dveni din alta de
cati din causa perfidiei TAtarilort; ca", rasa cosacA
va fi esterminatI, farA, greiii, de Poloni, dca va
curma lupta prin depunerea armelorii, etc.. Aceste
cuvinte reaprinse curagiulii i speranta, sting a Co-
sacilorit, i in curt-611U, Bogdan se vOit in capulit
unei armate nuoe i forte numersA. Cu tote ace-

www.dacoromanica.ro
242

ste, inspiratu de nuoele simtimnte mai pacinice,


Hmelnitki adresA, Hegelui InnA Casimir, ud scris-
sore in terminil cei mai imp6cAtori.
Timpulti se strecura in miclloculii negotiatiunilora
nefolositOrie i a unorii lupte partiali din ambe
prti.
Ne statornicia acsta a sortii , care 'Area a'
face unti jocii din aceste trei popre, a accufun
data pe Moldoveni in nuoe ingrijiri. Domnita Ruc-
sandra a inceputii a crede, insd, in stua WI Co
ribut, i nimicti nu put sh." mai tulbure de acuma
increderea ce punea in venitOrea el fericire. In a-
deverii, acestii tn6rti eroti intellesesse de multi cl
era de neapratil a smulge pe Rucsandra, cAtii s'ar
put mai rApede, din ud atare positiune falsd; ellfl
se cercA a tAia lul Thimu ori-ce sperantd, i a-
csta in interessulti communti anti patriel sale, alle
seti personale, allti onorei slle.
Sosirea primAverel adduce $i termenulii care tre-
buia se otdrascA despre sOrtea acestei principese
turmentatd p6n atunci, de patimele politice alle
trrel, de strania positiune in care personale se
afla.
Dupe trdmiterea darurilorri de nuntA, care mArtu-
riati despre magnificenta principelui polonil avea
sA urmeze sosirea lui. Din nefericire tocmai, atunci
se impliniad i acei duoi anni. othriti prin tracta-
tulti inchidiatd de Vasile Vodd cu Bogdan, i care
da dreptii lui Thimu a conduce pe logodnica sa
la pOlele altarului.

www.dacoromanica.ro
243

In adevrti, acestil din urm 6. petitorii, a i tra-


mish sh" crA pe logodnica so, i s ameninte pe
tatlti el, in casti de opunere, di de nu o va da,
lli va cerca acasii cu una-suta-mii de Cosaci.(1)
Acst g. nuatate intrit tote furiele liii Coribut.
In nerabdarea sa de all resbuna, in contra auda-
del acestul antagonistii, deapururea renIscoudit din
causa sa, Coribut nu ascepta stringerea intregel
armate polone dupe ordinile ce dedesse, ci se pu-
ne. in copula a 40,000 nobill i cOrca a inchide
calea lui Thimu. Ambil neamici se intimping, la
BAtauti, pe malulii Dnistrului.
Lovirea nu mai sem'ena, nu mai flu u6, luptO re-
gulat, commandata de General!, ci u lupt de
vi i mOrte , u lupta de fiare selbetice, intre
duoi inimicl otOriti bea sangele unult1 altuia.
Carnosala Iii cumplit. Nimene n'aq scOpatti dintre
Polonesi. tnsu1 fratele luT Ioanii Sobiescki, 6nsu1
Hatmanulti Calinoscki, 'I all gisitll sfe'ritulti aco-
lo, impreunA cu uniculti seti fill. Infanteria polone-
sh" a fostii esterminatti cu deseverire. Cavaleria
polota, compusd din 12,000 Omen!, s'a topitil a-
celo cu totulti. N'a scdpatti nimene, pentru cd. Co-
sacii, sustineall resbellulil, r Tatarii, tepuisse i
incungiurasse, cu cu tint to/Tit, tau cOmpulti lup-
tel, i ucidea pe ori ce fugariti Polonti le pica in
mana. Aa eraii ordinile lui Hmelnitki i a Ha-
nului TOTOrescu, ca top: sub sabi sa se pung.
(1) incai tom. 11I,pag. 52, basatil pe : Allgem. Weltgechichte, B.
48. S. 168.

www.dacoromanica.ro
244

pentru ca sei se impucineze 6menii de 6ste din


trra lesca.,--i dupe nor, ar fi trebuitli se ada-
uge, ca : s se imputineze i aperglorii. credincil
luf Cristos, ap6ratorii
Ochiulti cellil prevclatori4 aIl 1111 Coribut, pre-
cumpni de ug,-dOtO i mrimea periculului, i per-
clgtrele efecte ce va avea. Cell pucinti othri ad
fad u si1in supreml. Cellil pucint oari a'it
sAtura turbarea in sAngele rivalului si. Ella llfl
provocg, la luptg, personale. DOM in momenta in
care se rOpede assupra lul, u sgth" sbra din ar-
culti until Tatarii, mistuitit printre grmeclele de
mori i rriii, i-lti lovesce de mOrte. Suffletulii
sti animzO, sustine vigurosuln. sell corpt. Si cu
tt perderea cea slotOs a sAngelui seri, Coribut
repede caluld prin vAlmagii, Y deschide ug. cale
printre cetele luptatre. Insg, , storsO de remOIca
acellord puteri cu care credea ch. va da mrte ne-
amicului seri , Coribut cade ma inainte de a ad-
junge pe Thimu !
Stua lul Coribut apusse. Lucfe'rulil Cosaculul
se urea i strlucia susil i tare.
Momentuld acesta otAri srtea domnilei Rucsan-
drei, srtea intregei familie a Domnitoriului Mol-
doveY.
Acestti evenimentii, respandi consternarea gene-
rale in tta Polonia i Moldova.
Thimu nu pregetaj totuY, a face cavalerescului
sfl rivalli, tote onoturile cuvenite rangulul i. cu-
ragiulul sCil. Ellti immormntas, cu. ug, stralucita

www.dacoromanica.ro
245

pomp ini1itr. U movill colossale ralicatI assu-


pra mormentului seu, arrettA viitorimil unde jams"
ssele acellui bArbatti care fit admirarea timpului
seti; sprijinulti patriei selle ; care fa bravura, on-
rea, lealitatea polona, personificatl.
Pentru 6meni de ceditura acsta, ensuff neami-
culic afia" uei lacrimei de varsatti, uei flOre de pre-
seiratg pe inormOntii . . .

xxXIV
i cu tote aceste desavantage, cu tote aceste des-
faceri alle a11iaiIoril sei, Vasile Lupulil Vodl, bi-
zuindu-se in adjutoriulti Polonilort, totil nu se pu-
tea otri a face nenorocirea fiicei selle i persist&
in refusulti de a se tine de leglmintele inchiliate cu
Bogdan. Acesta principe, nici uita nici invqa ni-
midi din alianta sa cu Polonii. Esperfinta n'avea
pentru densulti nici unit effect:1. Bi cu tOte aceste
Polonii nu faceati de dal a-lii esploata. DOre tOtS
boerimea Molovei, spriath de isbendele celle ne-
asceptate alle Cosacilorti i temendu-se despre ur-
marile celle relle ce arti pute veni assupra terra
din ul mai indelungat improtivire a familiei dom-
nitOre, all conjurat'o, all constrins'o chiar, de a nu
mai cerca sOrtea armelorti i a se invoi la cds-
toria invingetorului lui Thimu.(1) Pentru moments"
i dupe turnura ce luase lucrurile, interesulii cella

(1) qincaI, la locnlil eitat&

www.dacoromanica.ro
246

mai bine allest allt terra era a ceda : i pdrin-


tele i fiica at cedatd.
Acsta nobile jertfd, s'a fticutt cunnoscutd lui
Thimu, carele prin und Herault de arme anuncid,
lui Vasile-Vocld sosirea sa pe otarele Moldovei.
Toth-lid-data a cerutti ca, spre IA mai deplind, si-
guranth a Cosacilord ce volt insoci pe Thimu in
Iassy, O. se trdmith ostatici 1 din partea Moldo-
venilord. S'aii trmisti in adevArd, pre nepotii Dom-
nului, pe fecioril lui Gaviil Hatmanuld i al lui
George Hatmanult, precum i fecioril lig Nicolae
Buhu i Ioan Prajescu, Toti acestia ad statti in
Cihrimt, /Ant la intrcerea lui Thimu cu al sel.
Cdtti despre Timu, elld dupe ce 'i a aeclatti &-
tea pe Dnistru, intrd in Principatd in capuld a n
mild de cavaleri allei de ai natiunil selle i se
indrepth spre Iassy, unde trebuia s se fat/ nunta.
Nu mai sunt acestia Cosacii cei selbatici, call
respndiad i lsail alte dap: spaima , foculd i sa-
bia inaintea i in urma lord; ci, asth-datd, sunt lid
trupd, de cavaleri plcuti cari fact' s resune ae-
ruld de voisele lord cAntari, i a chrora galanta-
rie insufla incredere locuitorilort. Nuatatea mor-
tii lui Coributd i a aproprieril lui Thimu, a fostii
ingrozitre pentru Rucsandra care se pregdtea, a-
cuma, a incerca pdtimirile unui martini, a da peste
capd ud, cup/ de venial.
Era inca in septdmana patimelort. Ceremoniele
religise induioiati i mai multd Anima el*, adati-
gead i mai multd desperatiunea ei. Veclncro ci-

www.dacoromanica.ro
247

ne-va ar fi cregutti a este ug, victim cell' as-


cpt ora sacrificArii selle. Principesa a petrecutil
in rugIciunl i lacrime, tot rstimpulii ce o des-
partia de giva fatale, de giva cununiei, cu nea-
micul mortale all patriei selle.
Sacrificiulti acesta ne adduce aminte scena lot
.Racine din Britanzcus ; acolo unde Imperatorele
Claudia, fortzI senatuld Rome! s. dea uI lege prin
care ellU, unchiulti, i'n vitord toti unchii, sl pt
lua de nevasta pe nept ei-se Agripina, fijca lui Ger-
manicus

Le senat fu seduit; une loi mans severe


Mit Claude dans monlit et Rome a, mes genoux.
Tirant, senatii, lege, victimI,.nimicii nu lipsi nici
in subiectulti nostru.
Duo ore departe de Iassy, pe ripa drptI a Pru-
tului, se afla argatil loculil numittl Tutora, cunnos-
cut din mai multe invelmlele, din mai multe af-
faced de arme ce aii urmata aid intre MolbvenT,
Ttari i alte popre nordice. Acole a megatil Thi-
mu cImpulti miculd! ski despIrtmntri de ul mill
omen!, in ajunulti gillei in care se pregItia a intra
in Capitala Moldovel. De abia celle Intlli rage
alle sreluf mijiati pe orisonte, d'aurindd supra-fa-
cia pamntului umedI de lacrimele rottei , canal,
Domnulii Moldovel, insocitii de fiica sa Domnita
Rucsandra, 1 de uI suita stralucit, se 1 afla la
biserica Tref-Erarchilorti. De ul-data se arretta

www.dacoromanica.ro
248

un.a fell de rediii miscatorti, care se inainta spre


oraii, d'a lungufil riului Bahluiii. Apropiarea urma
cu rapecliune. Nu trecii multt i curtea bisericei
se umplii de acellii reliti umbrosti de pini cu ra-
mure lunge i inverclite, purtate de ua sutime d
cavaleri indositl in frundiplii acellora curmature
de arbori. Thimu, cella mai frumosti din mei res-
belnici , investitii de ul armatur stralucitre ,
se inainteza din miclloculti trupel cu unii pasii
sigur i maretil. In locii de arma, ellu are
in mn u ramura verde cu care infra in bi-
serica unde este priimitii de Mitropolitii 1 Dom-
nulfl Vasile Lupulti, care tine de mng pre Dorn-
nita Rucsandra, frumsa , suav, ca geniulii cella
bunii, de alte-dati alI Romania Momentulii era
solemnti, i demnii de penelulii cellui nal mare pic-
torti. Adjungndti inaintea familiei domnithre, acestil
invingatorti falnicii i neinduplecatii, ingrozitora in
pace ca i in resbellii , ingenuchia, inaintea unei
femee, inaintea acei femee pentru care a luptatii i a cas-
cigata atatea triumfuri El 61 presinta ell ramura
simbolica ce tinea in mna, i-I clice : Acella cd-
ruia ceruli te a menial,' depune astelpli mina i
gloria sa(1). Intriga era desnodatl!
Rucsandra, desceptata ca din -anti adtincii soma',
recunnoscii in omulti ce-I adressa aceste cuvinte,
trasturele acelluia pe care n* simpatia' adiinca i l'a
fostii sapatil in Anima; ea recunmisce sunetulii acei
Tod' eare'l resuna de apururea in miclloculii curn-
(1) Asaky. Contessa Ditch.

www.dacoromanica.ro
249

plitelorti e suferinte. Statornicia el era incununatl


acuma prin unti desnoddmentti miraculosti aflil unui
irti de intrige i mai miraculese. i Timu devenl
acuma adeventulti Coribut. Dere nici ea, nici fami-
lia ei nu putea strdbate misteriul ce inca plutia
assupra dramel acesteia. Deslegarea a venial din
partea acelluia care jucasse rola cea mai strdlucitg,
i totri-u-datd mai sinistrd, intre personagie.
Credinciosulti comissti anti lui Coribut, pe carele
in cliva cea fatale, murindulti sett domnii, 'lli insAr-
cinasse a duce Rucsandre ailti sett din urmd adio,
afig, micilece a strAbate One' la domnita , chiar in
cliva cununiel, sA remit& vlulti pe care domnulti
seri, l'a fostA luath de la dnsa, dreptti suvenirti i
semnA allti simtimentelorti sale , in cliva cnclit a
fostA scapat-o din apele celle furiese alle Siretulul
i Sucevel. Atunel cta a cgclutii dupe ochil el i
numal ast-felg a priceputil ceea ce pentru dnsa a fostii
unti secretg, adicA : cd eroulti Coribut a fostii pe-
trecutii in Moldova tau timpulti essiliului ski, sub
numele lui Arghirit Insd , se intreba ea : de ar fi
VARA Coribut, i ard fi statA , ellil, in loculti lui
Thimu, la ceremonia actuale, ar fi fostil mai fe-
ricitd, ea? mai fericitil eat? Anima i consciinta
spunea cd nu. Sub numele lui Coribut ea simpa-
tisa cu persona mill Thimu. Ea nu putii dere de
catti a versa lacrime, lacrime caste de amicitil i
de profundA, de cresting, compAtimire, assupra mor-
iI cel prea timpurid a mArinimosului Coribut.
Nimica mai multil.
20
www.dacoromanica.ro
250

Sunt impregiurari in vita , unde n Anima, fie


cata de marinimOsa, fie catil degenersa, nu pte da
mai multi"' de cat, unt duiosti suspinti de adducere
aminte! Vai de cei ce morfl. i morrii mergg lute,
dice balada germana. Val de cel ce iubesdi din
tta virtutea sufletului lora, fara a fi iubip . . .
Vae soli! Vae victis!
Mrtea a crutatil pe generosulti Coribut de IA
lovire multi' mai puternica, multti mai amara de
can* a mortii, aceea de a ved pe altulit preferitii
inaintea sa. Ori-cum Rucsandra, la rndula el, n'a
pregetatil a consanti mantuitoriului vietel selle, a-
mintirea ce-i era datre, mai inainte de a se deda
la bucuria nuntii selle. Nunta s'ati celebratil cu u
fasta regsca, in diva de 25 Iuniti 1652. Veseli-
ele ati duratti trei dille. Intre alte privelisti si jocuri
ce ail urmatti, sail data lupte simulate pe apa si
uscatti, intre Cosaci i vifezii Codreni, celebri mi-
Mari moldoveni, a carora spada o incercasse stra-
inulti de multe ori. Aceste lupte nautice 1 de forta
s'afi urmatti in vase pe riulil Bahluiului, i pe in-
tinsulti sesii allti Frumsel. Aces-0," monastire se
slice ca 'i a imprumutatti pronumele de la Suve-
nirala domnitel Rucsandra, a careia rara frumuse-
le, a fostii 4itatti resbelln Intre cel mai marl erol
al timpulul seu, a addussti assupra patriel slle
atatea ca1amit4i $ a facutti a se repeta in timpil
moderni, in Romania, acellii facal alit anticitkp
Eline : unit resbellil esterminatrice pentru dobendi-
rea unel femee . . . . factu care constitue subiec-

www.dacoromanica.ro
251

tulti cella mai celebre poeme epice a vechimel : Iliada


omeriana(1).

xxxV.
Precum muntil cei inalti i malurile mile inal-
te canal se naruescii de veua, parte, pe catti sunt
mai inalti, pe atta i dur6tti facti mai mare candi:i
se pornescti, i copacii eel mai inalti mai mare
sunetti fact' caiidti se obra. Aa i casele celle
inalte i intemeiate, cu indelungate vremi, cu ma-
re risiph purcedil la adere, dna Cada. Cu acstg,
poetica comparatiune d, Miron Costin chronicarulti,
semnalulti caderii easel lui Vasile-Voda.
In adevrtl, la mare prepusti a incdputii ellt ina-
intea Turcilorti prin maritarea domnitei Rucsandra
dupe cosaculti Thinau. Inamicii lui eel de mOrte,
Matheiil Bassarab i Racoti allil Transilvaniei inca
se sfiia de acsta unire, in care vedeaii intarirea
lui Lupalti 1 urmarirea unorti planuri ambitise.
Mai cumplitti s'a intrritath Racoti cAndti Vasile
i a tramish solti pe Georgie StefaniO logoftalti (2)
poruncindu- sY f6c-Pd mulcurni, acoti, va
(1) Vreti ins .unil interesd de romanil, varietate de intimplari
episoduri patetice, tragedie earl sava scdtil lacrimi din ochr, groza-
vie cari ed vd rdice peruld pe capd, apol nu void aye trebuintia
de chtil all vll povestescd cruclimile i vieta aventuriera a lul Vlad
Tepee; mdrtea vrodnica de und principe a lei Despot Eracliduld,
Doinnia luT Alessandru Lapueneanuld , intrarea Cosacilord sub
Thaelmtki in Moldova care singura este uci poemd intrega. Coggin-
ceanu Cuventd introductivil la pursulii deIst. nat. 1843).
(2) Din familia Ceauril.(Vorniculd loan Niculcea chronicaruld).

www.dacoromanica.ro
252

face sit verse nisce galbeni Tatarilorg i la ce


va veni lucrulu, ellui va vedg. Sirmanulti Vasile!
ellii nu scia c`d omulti prin care ameninta ast-felit
pe rivalii sel, era tocmal acellii omil prin care se
va vinde e11i1; era omalti care se muncea sur-
pe!... Era mai bine de trel anni de Candi1 intras-
se in capulii. Logoftului gftclunii domniel. El a-
batusse sh,' se. fad Domnii. Pentru.aceea veil de d-
te ori era tramisil cu solie in Transilvania, in 16r-
ra MuntenOsca, sO5 prin alte terre vecine, 015, in
loch de a lucra cu credint la trba Domnulul sea,
se punea la cale cu Principil strini cum s-fil
surpe(l). Stefan Georgie, occupa la Curtea Moldovel
postula de Logoftti mare allii dreptAtil, dupe m6r-
tea lui Toderascu Logoftulii. Era unubi din cel
mai bogati proprietari al trrei, cu ocini, sate 1
curT u6, multime. Dupe ce s'ati pusti la cale cu
Racoti i Matheiii Voda ca s, trAmitA ostile lorii
in Moldova (Ca la 30,000 Omeni) i ellii punn
du-se in capulii lorti, va isgoni pe dujmanulti com-
munti, apol s'aii inellessil i cu U seniii de boerl,
precum erail Ciogolescii, Stefan Sardariulii i altil,
pe calif sub juramCntii i all legatii sh, tina secretti.
Cam oblicisse Vasile-Vodg despre aceste tripotari
de la unii Turctt traitoriti in Foxani. Din Bucu-
resci ind i all scristi cineva, deed, ellti, avndii mare
credintt in ministruld ski Georgie Stefan, druia
Nouse atcita bine, 0 care era depositariulii to-
(1) Vinuinclu-lii, cci ai umblatii cu jupandsa lui." Cronica Id Con-
stantin Capitanulit Magas. Ist. tomulii I. pag, 299.

www.dacoromanica.ro
253

torn secreteloril selle, nu voia se crcla celle ce i


se reportal pima n'avlirii ostilorti Ardelenesci i
muntenesci era fixatA tocmai pentru cliva de Pasci.
De altil, parte, ellti cerc a attrage in parte-i i
pe ch'peteniele arrniei Moldovene, indemnandu-le sb;
pun'd mana pe Vasile in Duminica Pascelorti, du-
pe altii in Duminica Florilorti, pe care Domnuld
obicinuia a o serba in monastirea Trei Ierarchil,
in veselie i festivitate, sA-lii vire inteuh" chilia seli,
pivnitrl a monastiril Trei-Erarchi unde sh"-lti om6-
re. Ins'a" acesta planil nu i se nimeri. Cu tote a
ceste armia era forte redusei i nu putea da mari
sperante de improtivire. Logofetuln Stefan, avusse
grip.' a indupleca pe Domati, sg licentieze ostile strl-
ine, alatuite din Greci,. Serbi, Bulgari i alte na-
tiuni, pe care Domnula le tinea pe cheltula sa de
cati-va anni. Logoftulti puse inainte ca", Domnulii
nu mai are dujrnani acuma improtiva cttrOra sN.
aib6 trebuinth" de ap6rare. Ast-feliii, in tote dumine-
cele postului mare, profltandil de banii ce-i da in
manN" Domnulii, libera, ate n cta", din acelle trupe
pn'e le at imprAsciatii pe tote. Ostile pamntesci
ind, nu prO preati credinciOse.
Aflandu-se in asceptarea sosirii adjutoriului td-
gdduitti, logoftulti Stefan era f6rte neliniscith, fOrte
misteriosti. Uadata" a fostii ectendii in divanti cu
toiagulti la gurd; Or% Iordaki Cantacuzino b6tra.-
null" visterniculii, 61111 intreba : Cc, clici in fluerii
dumnOta logofete?" Ellii respunse : picii in .fluerii
sec' mi se cobOre caprele de la munte."

www.dacoromanica.ro
254

Lamotte, despretuesce duo felurI de 6meni, de


.

ug, potriva : pe omula secreti i pe omula tanfa-


ronli. i in a devara ca* acella feliii de capre , pe
care logoatuld le ascepta, erati pe cale de a se
pogori:Respunsula era semnificativii. Pretendin-
tele sI tramissese , din timpti , jupansa la trra,
sub cuvnttt ca o tramite pentru intereSsele easel;
ra ellil, tocma in cliva Candi' se data in biserica,
c anonula santuluI Andreia de la Crita, se mnea
si yeni la curte sa-si iea voia i cliva buna de la Va-
sile-Voda, cci plgca la grrl pentru cad: venise
olticari ciz trage jupcinsa de nzrte.
Era opta ore din npte. Domnula se gatia de
biserica. Nimeue din boeri nu venisse la curte. Dom-;
nula aucli canda intra in spatarie, i intreba pe
postelnica : Cine din boeri este afara?
Logoftula. cella mare respunsera postelniceR, ca-
re starue sg-sI iea cliva buna, cad i a venita sci-
re despre grua bla a jupaneseI slle.
Ce ontii feud cale logoftuli sciindup jupeings.
oleacei i a nu o tinere atci cu sine. Sci intrea
Faciarnicula intr. smeritt, garbovitti, i prefa-
cuta. Era adincii mahnita. Lacrima.
Ce este logofete, llti intrebft Domnula, cum
lIti vecla. AI primita cirtI de acasa? Vii jupan-
sa boleaca?
Asa este, Maria ta. 'MI kat' voia sa merga
spre casa-mI.
AflA lucrulti pre voia ta, logofete.
Ati eitit Era scrisa ca Domnula si ministruld

www.dacoromanica.ro
255

set, sg, nu se mni revecIA ca. suverant i servitore,


ci ca duoi antagonisti de mrte, pe eampult in7
crtintatil alit luptel, ca duoi vercolaci in goana pe
orisontele skigerandii alit Romniei.
Umilitl era desp'artirea pentru inferiore, deed fal-
nica era sa fie reivirea lui pe scenl. S'a dust slu-
g 1 a venial Dom* s'a dus mielt i a venitt let.
Dupe ce e1 din curtea donanescd, omult nostru,
nu mai lacrima, cad' dupe Apollonius, nimicii nu
se usucei mai lesne de cdtg, uei lacrime ; numai
chic& total aa de incett, nu era tat aa de sme-
ritt ca inaintea lui Vodd. Acuma nu-i zareg
Allerga in fuga mare. Acasa., olacult It as-
cepta. Se sul inteensulti, i pen' in seed adjunse
la satulii set , Bogdina de sub munte. In aceeaI
cli, i ostile Ardelenesci cu Kemeni Iano1, erat prin
potece; r`d stea muntenescd la Rimna, cu Dicult
spatarult. Numerult lora era intellest, amt sA
fie One' la 30 mil%
Pe Vasile-Vodl, de abia in bisericI rat lovitii
ganduri despre purcederea cea aprasnica a logo-
fetului. Chiar a duoa IA dupe purcesuld lui, all i
inceputt a suna vorba despre Unguri i Munteni
Ciogolescii, i cei-1 a1T conspiratori , sparindu-se
at venitt la cdinta, mai allesti Ciogolea spatarult,
carele fact ta scrissoire anonima i o incredinta, sub
juilmentd, c nu-lt va vedi, lui Josef egumenult
de la Aront vodl. iI1it insArcinA s arette scristi-
rea visternicului Iordaki, apoi lui Voda. CAlughe -
ruin pat de mirare, s'a dusst Anteit la betrinult

www.dacoromanica.ro
256

visternicfi; acesta s'a lep'adatil de ravasti, si a in-


demnatti pe purtAtoruld laY sa-la dud la Domnil.
Asa a i fticut. Scrissrea acsta era sigilatA fin
crh," verde. Unti strfivechiti obiceiti nu permitea u-
sulti cerei rqie de chtti Domnului terrei. Ceilui ce
euteda sa se serve de colrea rosiA, la cr, era
suppusii la gra' periculfi. (1) Etta ce copprindea
scrissrea :
Milostive Dinne !
Efi unulti din slujitorii Mariei Tlle, cei strAini,
,,mfincAndfi pAnea i sarea Mfiriei Tlle, de atatia
anni, ferindu-m de osnd s nu'mi vie assupra
pentru pAnea si sarea Milriel Tlle!, care o
Mined dinteatatia anni, Ott* &di scire Mriei Tl-
le, pentru Stefan Georgie logoretulii cella mare,
cd-ti este adevOratti hicleanti i s'a acljunsil cu
Racoti i cu Domnulti Muntenesefi i sunt gata
ostile, si a lui Racoti si a lui Matheiti-Vodfi, sa
vind assupra Mfiriei Tlle, de care lucru adev-
rati1 , adeve'ratfi s crei Maria Ta, cg, nu este
intealtii chipil".(2)
LsAndti la uh parte acestii indioifl, Vasile-Vodd
de ar fi fostit lugtoriti in smfi , ar Ii descoperitfi
complotult multti mai inainte, multi] mai writ.
Acesta Ciogolea Spatariulii , era dominatil de pa-
tima betiei. tnsusi logoftului Georgie Stefan, 'i
pfirea 1.611, in celle dupe urinfi, cg, l'a introdussa
in secretele intreprinderii selle , cad , la cate-va
(1) Paul d'Allepo, cdlatoria prin Moldova fi prra-Romandsca.
(2) Letopieite, torn. I, pag. 298.

www.dacoromanica.ro
257

messe, beatil fiindti, mai vOdisse lucrulti, (Med lipsia unu


ochiti pelrundAtoriti , n urechil iscoditre, care 0,
adune, care sd pund in ordine , care s'a, utiliseze
beguelele lui.
Nu toti 6zni aiT intellepciunea ve'rpelu'i, de
pi eis sunt 1lnli ca porumbita.
Nu toff. Domnii sunt Lapuneni sti Tepee. Na
top' suveranii au ud urechiei ca a Jul Dionisie de
Siracusa . . .
OrI-cum , pacostea era facutd, i Domnulti ce-
Una' scrissrea, v6dit mrimea periculului. A ce-
rutil atunci cu mare stdruintd, de la egumenti,
spund pe autorele scrissorii. Acesta resista 1 la
fagaduinte i la ameninthri de mrte. Era mArturi-
toriti (duhovnict) :i nu putea desveli adevrulti
fr deslegarea Mitropolituld Varlaam. Addussti in-
ainte acestil Stefan Sdrdarulti , descoperi totulti ,
drd Ciogolescii protestard despre credinta lorti oi
cerurd ca s'a trmith pre unulti dintr'aii spre a
adduce de grumazit pre Stefan Logoftulti. Insd
iau pusti la inchissre; rd dupe Logoftulti, care
acuma era pr departe, a rdpeOtti pr trditi, pe Sculi
i pre Iacomi Vatafulti de aproct i pre Alessandru
Costin.Stefan Sardarulti, intrebattifiindit, tagddul cu
mare jurdmntti amesteculti ski in complotii tli-
cepa : Dinne ! eine a Joitit mai credinciosii la
Ma'ria Ta qi cinstitii ca mine, i m'ai scosii diu
obiale, vi din scireicid a imbogei
ai MO"
Respunsu-i-a Domnulti : Asa isiS fi eg. "

www.dacoromanica.ro
258

In fine lucrulti s'a descoperitil. Conspiratoril 'i


all data la ochi unulti altuia.
Intre aceste sosl 1 Alessandru Costin cu scire
despre ucciderea lui Iacomi Vatafultl, de care stra-
jile unguresd, i despre adjungerea Ungurilorti IAA
la Foxanl. Atunci a data Vasile-Vod pe inchi-
ii boeri" sA-1" taie nptea d'inaintea jitnitei(1).
A cruta pe treidittoriii , este a se suppune la
tra'dare, 1ice Pimento.
Insd-in momente d'aceste, ore numal unti capti
seu duo are de faiatti unti suveranti adjunst pe pea.-
pastia pe care adjunsesse Vasile Lu.pu?
LasAi-ne a crede ca.: tote aceste conspiratiunl,
inchideri , trdal i descapainrT , se puteati inl-
tura, de Vasile-Vodg, prin u5, bung, prin ug loiala,
prin 0, drptd, fie i call de severh, administra-
iune; tradarea qi dreptatea, nu potii aye aceeaei
patrie, . . . n'ati avutti, de candu'i lumea, acellaI
cuibti. Uncle domnesce dreptatea, nu.cresce tradarea!
Cumpena era mare; nu scia Vasile-Vodd ce sa,
facI, unde sit ndsuscl : la Turd? se temea de pi-
rele terra cart ploua dupe caderea verf-creia
domnie, i de caracteruth cella nestatornicti ailti
lora; la Cosaci? nu voia pentru c5, atunci se stri-
ca cu Turcif ; a sta inaintea ostilorti ce venial?
(1) Eram eu . pururea in caeili la Iordache visternicitl, iadormise
f6rte tare de mare scfirb5, ce avert; candd an fostir pre la miag-
npte s'ail desceptatil dndu-1 scire de la Curte de perirea Ciogo-
lescilorh ai a Serdarului. i deco, isail spusil ad suspinatil de gra',
icndll : ad periti boeri t? i cleat all sciutil de perirea boerilorii
a dissil : oh ce s'ag fdcutiil (Miron Costin. Letopisile, torn. I, pag.
300.)

www.dacoromanica.ro
259

era &AO peste totg, putinta, neflindii pregatitil. S.


appeleze la terr52 de assemene nu Osi cu cale, sci-
indt nemultbimirea ce se radicase in contra hi.
Causa era Ca cam protegesI pe unii-altii. Apoi ut,
altg, causg, a urei generale, era unti nepoth anti lui
Vasi1e-Vo4 care, c1ic5 cronicaril , bizuindu-se in
pr puternicia rude! selle , pe lingA alte reutati,
nvelisse in casele emenilord i desonorasse u mul-
time de fete. Aceste i alte pOccate, predispusese 1.65,
i impinser in partida Logoftului rebehl, mai pe
tea terra, i inai cu deosebise pre Ofcheeni, ves-
titi resboinici ai Moldovei de susti. In celle din ur-
m5, cugetulil cainiduill Domati, cIii u toff' dina-
dinsul de adpostire assupra Hotinului.
Acolo ail i nazuitil.
Mai inainte insa .de a pleca din .fassy, se inchi-
se in curte, i-I strinse tOUt averea i visteria sa.
Apol rapecli la Hmelnitki pe duoi boeri, pentru a-I
da de scire despre celle intemplate.
Era ostile Unguresci, cu Kemeny Ianoi i res-
vratitorulii Stefan Georgie Logoletult, la Romantl,
cndii i Vasile-Voda cu tta casa, curtea i boerii
a purcesti din Iassy, spre Hotintl, in Jouea septe-
mane mart De nu tramitea pe nepotulii sell, Ste-
fani Pacharniculti, cu este s strice podulti cellti
mare, Ce era in calea dujmanilor5 , ei totti Mil a-
pacati in Iassy.
TradiOunea spune ca:: trecendil Georgie Stefan
Logoletulti cu &tea prin Romanil, i a Ot ivainte
unil bivolarii. belrnti, de casa, ce se afla in IA

www.dacoromanica.ro
260

crAcimd , fiindti beatil , i a inceputil a ride i a


bate in palme clicAndti :
Dragulti badei Stefan -Vodd ! mai bine-ti, 6de
in Domnid de cdtiC iit boerid. *a sd mi te porri!"
Stefan:Vail l'a intrebatil ce voesce? Bivolariula
respunse : UA bute de vial am negociatil, D6m-
"ne, i nu am bani sd, o platescg, sd beg pentru
sdn'etatesa Mdrief Telle i a ostil Mdriei Telle."
Atunci nuoulti Stefan-Yodd a zimbitti a ride i a
clissit, art-610,11dg la oltusulti(1):passii sei ti-o pldtescd.
Mare fit spaima i gr6za locuitorilord Iassylord
dupe fuga Domnitoriului. Populatiunea proletard se
prefdcit in potlogari i Wharf. NegutdtoriT i ord.-
anii eel met insemnati, adunndu-se intfunti corpti,
61." stringeati averile prin monastiri i se inariati
in elle, punndu-I carrele i trsurele in portY i in
giurulti murilorti. Serviciulti diving incetasse cu de-
severire. Bisericele i altarele erati pline, de susti
pn'e josti, cu merinde i alte lucruri. Top: Grecii,
mireni i calugheri, inspdimntatl, 'e ascepta, pe
tail minutulti, mrtea. In cliva de Floral a intratil
i logoftulti in Iassy, cu numer6sa lui 6ste, i a
trassit la casa WT. Allergat'a rnultd lume, de prin
trrd, in capitard, ca sd vdA pe nuoulti Domnti, i
glotindu-se la unti locti, striga : SA ne fie Domng
Stefan George Logoftulti !
Inampldrile facii pe poprele nestator rice, a se
(1) Primarulii oraplal. Se ins61g, amard acel ce credit cg. institu-
tiunea Communole, este la nol crealiune nuo. Sunt documente cari
proMia cg. ea a essistatil la noi odini6rul multd mai infloritord de cum
este astql.

www.dacoromanica.ro
261

pleca cum plcet vntulit trestia, (Goldoni); ,si tori


menii aitjostui, sunt i vorg fi conduei de intm-
pldri, adausse Voltaire.
Luni diminta merse earl la curte de se sul pe
trond in sunetulii totord clopotelora, senetelorti, i a
tunurilorb. De acelo la biserica sntulul Nicolae cu to-
n multimea. Ghedeon episcopula HuOlora, in lipsa
mitropolitului Varlaam, care era eitti la munte, cetl
molitfa de Domnia. Tunurile i clopotele totord
bisericelorti capitald MoPlovei, urletele poporului ,
annunciara suirea pe tronulti Molclovni a lui loan
George Stefan-Voevod.
XXXVI.
Tocmai pe atunci se afla in Iassy, Patriarcula
arabii Macarie, in calletoria ce facea de la Allepa
la Moscva. AtAtu eliti, dta i 6menii ha, all dussa
mare grza din causa acestora ammestedri. Le era
frica ca vora impartai s6rtea cellord-alp Gred
din monastirea TreT-Erarchilorii, unde eraa in gas-
da. Dra nuoulli Domni, cuunoscenda pe acesta cal-
retoriti de mai 'nainte, cum se sul pe tronti, '1
tramise merinde cerndu-I rugaciunile Patriarcu-
lui i fagaduindu-I tota adjutorula.
Sa lamurima modula aflAxil acestuT personagiti
in Moldova. Visita unui Patriarca pe acelle tim-
puri nu era gluma. Patriarcula Nifon inca a vi-
sitata Romania, 1 Romanif nu'la uita pea astacli.
Cronicele vorbescil i locuitorii tergovisteni, p6n6
astacli, arretta clltoru1uI strainti, c'und fear de

www.dacoromanica.ro
,262

mendra religiositate, casa, din monastirea Stele, un-


cle a geisduitii Patriarculg Nifan Si nuculg ce a
crescutii in etaculii in care a dormitii ellu. Macarie
Patriarcula plecasse din eparchia sa pentru a adu-
na mill, de pe ii crestini, spre a aye cu ce plati
&rile i datoriele bisericel patriarcale din Antio-
chia. Era insocitti de unti Archidiaconti numal,
care iniI jurnalti in totti cursulti cIltoriel lord, in-
semnandti in ellti orl-ce vIti mal de insemnatti.
In urmare scrisse i ce yedil in RomAnia. El so-
sirA in Iassy pe la 26. Ianuariti 1653, unde zi-
boyirlt optti lune. U asa indelungh petrecere in
acestti orati dede timpti Archidiaconulul a se oc-
cupa i de obiectele mirienescl. Elhl studia locuinta,
imbrkamintea i obiceiurile Moldoyenilord , i cu
naiyitate se mirg, de el, mai allesti de casele lora,
la care, clice, accoperisurile flu sunt late, ci-sti as-
cutite ca grebitinulii camilel," etc. etc. etc.

XXXVII

Indatit ce Patriarculti puse piciorulti pe pAmn-


tulti Moldovel, la Galati,. unti callArasti fi trAmisti
la Domnti spre a-I da de scire. Magistratii, clerulti
i tergoyetil ati esitti intru intimpinarea sa, ducen-
dulti in procesinne la mareta bisericA a santului
Dimitrie, pe care Domnulti Vasile Lupulti o zidisse
din nuoti si o dedesse PatriarculuI Atanasie alhl
Constantinopolel, insA cu ducerea acestuia la Con-
stantinopole , allegndu-se eliti, pentru a duoa rd,

www.dacoromanica.ro
263

Patriardi, Domnulti se 'nfuritt in contai i 'nchind


biserica la calugheril S'antului-Munte. Vela trbd
mare 1 de pricopsld n'a facut. Unde'l s6,-1 vcl
effectele! La intrarea Patriarcului in bisericd, s'ati
trassit clopotele. Acsta l'a spdriatti grozavii. Ensufi
Dumnecldi s' ar put sparia prin sgomotsa pla
are a unorg ast-feliii de sunete! scrie archidiaco-
nuld Patriarcului. Asta nu putea veni din altd,
caus, de dal cd, in *tile turcesci , tirannuia os-
manliilorii, nu permitea usulh clopotelorti. Poporuld
allerga in glte s sdrute mama Patriarcului, 1 sd
priimscd bine-cuv'enttirile lui, care le dedea in ua
bisericel. Galata avea pe atund optii biserice,
celle mai multe de ptrd. Cea mai superbd era
aceea inchinatd Maied Domnului , ineungiurat'd cu
murI 1 canoniere de resbellt. Dovdd despre spi-
rituld resbellicd alii poporului.
Patriar cult'. pled din Galati spre Iassy, in cdrrute
trasse de cal al oraului. Bagagiulii i servitorii,
fussesse espediati de marnainte in carre trase de
boui. PArdlabulti de Galati, magistratii i toti eel
mai mari al oraului, el petrecurd IAA afard din
Trdssura i cail se schimba din distanta in
distantd, din orad in orah, prin ordinile odrmuirii,
Analistulti cl1torieI Patriarculul, este unit addu-
ct observatorti aliul totorti obiectelorii ce cadd sub
vederile selle. Tote casele, clice elI, sunt de lemml
i velatud, cu accopereminte inalte i oblice ca spa-
t& carnilei, in catii ninsOrea nu se pcite tinepe elle
In intru lavitele sunt aectate in giurd i ati sot

www.dacoromanica.ro
264

mssh in miclloculti lorh ca in casele francesilorii.


Paturile sunt pline de ascernuturi, phsle scrte,
rdicate clAdite, in capetulti despre zidti allh pa-
tuluL In fie-care cash, i pe atunci, ca i a-
cuma, era chte unti cuptorti sh sobh cu vtrh i
hornti, sea co$ti, de chramicle roie $i yerc11,la po-
pululti de josti;rh la nobilY, sobele erah lustru-
ite, sprijinite pe duoi stilpi i avendti astuphtrea
in virfti.
Portulti femeeloril, ghsesce arabulti, eh se asse
mhna cu allil femeelorti francese : In adevAril p--
rulti se intorcea in giurulti capulul ca uL inv6rtith,
apoi se punea unit stergarti albh de inti sett burun-
giuk; la celle avute bonetta era de catifea, colrea
ro04.Cucne1e i negustoresele arunca pe spinare
unit lungh $alti de Alleph, cobirea azuri, altele, din
celle mai de frunte, unit . $alti de Barsalti de
mtase ngrh. Cucnele, numai, purta calpace
de catifea ro$ig, cu samurti. Fetele de as-
semene 'i purta pruld impletith i infhpratti in
giurulti capulut Elle se deosebiati de femee prin
aceea, ca nu inveliati capulti cu nimicti. Pruncii e-
raft imbracati i'n fie-ce diminth erati splati cu
aph caldh. In timpli de rnei *hi*: a teivilliati
przn ornet. Vkluvele in doliti purtati haine negfe.
La Vasluiti adjungndh, dede Patriarculti pres-
te aburil neevaporati inch, ai trecutel glorie a a-
cellui oratl, ce servl de re$edinth shaltului nostru
eroti Stefan cellti mare. Palatele, biIe, biserica,
locurile de plAcere alle Domnulul, steteati inch in

www.dacoromanica.ro
265

picire. Armenii aveat pe atunci ui. biserica a


lora propria in Vas Init.AAA 11 nici urmele el nu
mai sunta. Impartela bisericelord, era, pe timpula
acella, mai cum este astadi : Prima desphrtire, Hu-
gh' ua, era deschisa i destinata, pentru femee; a
duoa despartire, era pentru poporula de josii, a
treia era destinata pentru Domna i curtea sa. Corula
cu strane, aedata sub arcuri, se'ntindea in forma
de semicerca de la norda spre suda.
In apropiere de Iassy, na, carretta regale, tras-
sa de sse caY albi, condussa de Slugiarula Ioan
1 osteni, primi pe Patriarcula. Mitropolitula cubo-
erii i ostile, venir s intimpine pe ospetii trrei.
Domnula lipsia la Suceava, totu1 eliti ordonasse ca
sa se adune cu totii i s intimpine in mare numera
pe Patriarca. In adevrti, i eira cel antea bo-
wl in redvanele lora. Treanda pe linga Galata,
clopotele s'ad trassii; assemene se facea la tote mo-
nastirile pe la earl trecea.Ostile defilara din 'na-
intea Patriarcului araba.
Biserica santului Sawa i a facutil mare placere,
i face marl laude artistului care a construit'o. Ella
se numia Enake arcbitecta de curte alla Domniloril
Moldovei, i dupe mOrte fa ingropata in partea su-
died a paretelui bisericei. Mormntula fii ingradita
cu gratie, zugravitti, i ui candela votivh fa push
de asuprl'i, spre a arde in totil-d'a-una-- Clopo-
tula cella mai mare, din celle cinci alle bisericei
fa turnatii in Danimarca.
Intrarea in Iassy se facii in sunetula totorii do-
21

www.dacoromanica.ro
266

potelorh de la celle trei-cleci de biserice ce se af-


fla atunci in Iassy. Acsta ffi intend Duminica. De
cu sera Domnulti trarnissesse pane la Patriarcula
spre a o santi pentru messa de a duoa-cli. Than
Slugiarulti i toti magnatii terrei, end intimpinara,
insociti de 50 soldati de gardd, imbreicari inrop.
Cu densii veni u carretta regale, trassa de ssse
cai suri, in care s'a asedatti Patriarcubl, investmn-
tatti in mantia sa, ra istoriculii, i totii-ua-data, ar-
chidiaconula seii, se puse la up. tinndti crucea in
mana. Soldatii mersera inainte duoi cate duol, p
n la intrarea palatului, alle caruia scare le suird
el, trecendii prin siruri de soldati. T6ta boerimea
esi la capulti scarei spre a-la priimi si conduce in
spatari. Domnulti veni apoi, si'i saruta mama. Pa-
triarculti ellii saruta, pe frunte i 'I dede bine-cu-
ventarea sa; apoi se aseclar- Se clice c. Domnulti,
de multa iubire i amicie, lacrima de mai multe ori.
Toti cei-l-alti a salutatii pe Domnti, srutandu-1
main drpta i pe cea stanga, atatti la intrare catti
i la esire. Remanendti singurti la vorba cu Patti-
arculti, Domnuth Vasile , di arre'tta simtimentele
selle de veneratiune i amorti. Convorbirea dura
aprpe de na ora. Apoi Patriarculti esi lua liva
buna si se intrse acasa cu aceeasi rtinduela cu ca-
re venisse. Duo dille mai tardi, Marti dimineta,
servitorii Patriarcului aS Inersti la palatti spre a
offeri Domnului darurile addusse pentru ehhi. T6te
fur puse in tipsia accoperite cu naframe in frangiuri,
dupe obiceiulti Verret La intrare in spaciosulti sa-

www.dacoromanica.ro
267

lonfi anti palatului, marele Slugiarll veni cu unii


gamhtich, pentru a inregistra, unulti dupe altulti,
tote darurile. Aceste darurl se compuneah : din ul
parechil fecie de perin6, brodate ; u bucath de
stofh, chintzu, colrea rosi; duo zacharnite de lemnil
de palmierii, u cutig, en shpunti de moscti, duo
cutie cu s6pune aromatice; spunil de Allepti; duo
borcane cu scortisr pstrath; uh," cutid cu fructe
uscate de Italia, until de-migdale, zarzare, fistici
shrati si nesgrati, etc. Domnuld se sculA de la lo-
cunt sea Candi' i se presintarh aceste daruri, din
respectii care Patriarcti. Presintndu-le, gramati-
imlg clisse : Pr Inhltate Domne ! Patriarculti de
Antiochia inchinh Marie): Telle aceste daruri! A-.
poi Slugiaruhl enumeramdti pe rndii fie-care obiectii,
Domnulti multrtmia pentru fie-care in parte.
Assemeni daruri furh, dusse atAth Jul Stefanit
Aroda, flinill Domnului, care priirul nsusi pe Omenii
Patriarcului inteung deosebitti appartamentit
cad i Dmnei. Ea sedea inteunii jetti, avndd ca-
pulg accoperith cu uh." bonetth, de catifea roi, bl-
nit cu samurd. Inainte de a intra, tramisii Patri-
arcului furh annunciati de la juphns a Dmnel.
Dmna se arrOttA fOrte multAmita i se scula, de
pe scaunt la intrarea trmii1orui. Dupe vechiulh
obieeffi allll terrei, Vasile-Vodd, orOndul Patriarcu-
lui unU merticii pentru fie-care cli; anurne : patru
pani albe de faina picluith, duo negre; patru oca
de ving bunti; uii oca de until; ui oca de fhinh; duo
oca de carne; una oca luminari de crh.; una de seu;

www.dacoromanica.ro
268

pe fie-care septemand, Cate duo carre cu lemne, i


bani pentru cheltuela clilnica. De avead cal, ii s'ar
fi ordnduitd orcld 1 fend.In chile de postd, Stu-
giaruld 61 adducea, pe spinarea soldatilord, u bu-
lerca cu untd-de-lemnii, una cu zeama de alamaid,
unti sacii de orezil, unuld de harpacat, linte, faso-
le, meiti, etc. cu sacullOssebitti de acestea, a-
vea totti feliuld de legume, precum: sfecle, usturotti,
cepa, teling, etc. producte de care Moldova era f6r-
te imbelugata i pe atunci, i cari se pe'stra in
beciurile sell pivnitele celle profunde i intinse al-
le monastirilord ski caselord boeresci.
Mania se adducea de negutatori rumelioti, pre-
cum i pepenii, alamaile, harpaca1 etc. Ud oca de
until-de-lemu se vindea cu 1/2 led; de masline 1/4;
pepeni 1 1/2; ua oca de mazare mica costa 1/4 de
dolarti, cad pe atunci acesta legume nu se culti-
va i o manca numal cel avuti. Una oca de rodie
costa 1/4 led, i erad forte rani.
Intr'una din chile, Domnuld insciinta, pe Patriar-
cult c doresce a aye ua intelnire cu ellui, i
ca sa fie gata. Ceva mai 'nainte de amecla, marele
Slugiard veni cu ud sanid,caci ninsesse multd in
pia aceea, 1 luA, pe doyanesculii 6spe la palatu.
Soldati precessera ecuipagiuld ca in totti-d'a-una.
Nu se scie deca Christos, domnuld i temelia bise-
ricel nostre, s'ar fi ganditii veuddiniOra la ast-fe-
lit de alaie, ori de s'ar fi ingamfatil end' de den-
sele; insit Patriarculul nostru el placea escorta de
soldati, i nici lumii assupra nOstra, ca la ua dic

www.dacoromanica.ro
269

ar fi Eiss11 armai1or, ca Isus apostolului, vird sa-


bia ta in Mai... Ella gsl pe Domnil in appartamen-
tula sui. Patriarculti r presintA scrissorile din par-
tea lui Paisie anti Constantinopolei, din partea des-
tituitului Patriarcii Ivanichie i a Patriarcului de E-
rusalimti.
SA vin logoftulti allfi treile ! striga Domnulti,
batndii in palme.
Logoftulti intr, inchinandu-se p6n6 la pmentA.
La vechia curte a Domniloril Moldovei, logoftulti
all treile, era secretariultidomnescil, pecetluia scris-
sorile cu pecetea cea mica, le scria i le da la Domnil
ca s le iscalsca. Ella era mai mare preste ca-
mara, (archiva) i preste uricari, curma procesele
rnonastitiloril i introducea la Domna pe Mitropo-
aura, Episcopi i celle-l-alte fecie bisericesci. Candii
venia soli de pe la alte curti, ellti avea purtare de grija
pentru dnii, facndu-le ceremoniele dupe obiceiulA
curtii. Ella purta la OW, cu lanii de aura, pe-
cetia cu eare sigila anaforalele i hotgririle judeca-
flora, pe care le subsemna nsui Logoftulii cellA
mare(1).
Logoftului anti treilea, dede acuma Vasile-VodA,
scrissorile ce priimisse din mana Patriarcului, ca sa
i le citsca.. De-cate-ori logoftulti termina de
citita u scrissre, Domnulti se scula in picire ai-
'si radica gugiumana. Apoi Patriarculti 61 darul re-
liquie : falca de josii a st. Vasile cella mare 1 alte
reliquie de alle Domnului Christos, nit bucatl din
(1) Descrierea Moklovei de principele Cantemir Ed. II pag. 163.

www.dacoromanica.ro
270

capulti st. Dimitrie, sange de allti st. George, pr


de allti s-tel' Anastasia; unti degitti allti s-tuluI Eus-
tatie, cate-va bucatI ptra din st. morm'entti cu sange
de allti mantuitorului; cte-va bucati din santa cruce,
ua sticluta cu mir. T6te aceste erali puse intr'ua
cutia de fabrica iudiant sculptata cu multa arte, ai
aseclate in bumbacti i accoperite cu U bucata de
stofl de marimea cutiel; r 'a. cutia ensas1 era tin-
tuita inteunti saculetti colOrea rosia i cu baieri de
matase albastra.
Domnulti fit rApitti de admiratiune i bucuria,
candti Patriarculii lisse : Aceste suntql pentru
cva sI v feresc4 de totii, rul?-4.
Domnulti nu scapa occasiunea d'a arrta Patriar-
cului despre acei ce venisera inainte de ea. i
WA de multti ei mahnisera suffletultt prin purtarea
lorti. Uncle esci, o ! Vasile Voevodti, sa le vech o-
menia i recunnoscinta acumal.. Apo): trecura in
divanti, unde sta iatins u mssa cu adeve'ratri.
domnesca, cu talere, lingure, furculite de arginta
auril.
Orndula messelorti vechiei curti domnesci a
Moldova era cu totulti particulara, pitoresca
demna de studiulti generatiunif nOstre eel ratecite
i bastarde.
La cline marl, mssa se punea in divanulti ceii
mica. Sunetulti tobelorti, a trmbitelorti si a tu-
nurilorti, da semnti pentru darea bucatelort , pe
care le adduceati Stolniceii cu vatafulti lorti in frunte.
Stolniculti cella mare le priimia 1 le punea pe

www.dacoromanica.ro
271

mssa. Mitropolituld clicea rugAciunea obicinuita. Me-


delniceruld celld mare da de spalatii. Fie-care oc-
cupa Ind dupe ranguld set. Boeril cel de starea
I stad impregiurulti lord si servia. Stolniculd
celld mare incredea anteid bucatele, prin gustare.
audit Domnuld facea prima imbucatura, musicele
data i tunurile bubuiad. Ceilti antkid pachard
se da Domnului de catre pacharniculd cella mare
cu und pachard micii ce se chiama in limba tOrreI
credintei. Candi" eliti bea, toV cel de la mssd se
scula in picire i 61 urra. Boerif eel pad
stall la mss One la pacharniculd alld treilea, dupe
care venia rnduld cellord de starea a duoa. In ve-
selia sa, Domnuld, nu uita si pre boerii eel mid',
carora le da, la fie-care, Cate und blidd cu bucate
de pe mssa in semnuld milei slle. EY, sarutandu'l
mana, lua blidulti i1u depuneati in odaia cea mai
apropiata, unde se punea ua ossebita mssa pentru
chiar in timpuld messeY domnesci.
Candil capetele incepead a se inferbinta, canal
pacharele facead hora in giurulti messei de cate-va
orb, boeril mai beat inca date und pachard mare
de vinii in sd,atatea Domnului i und altuld in a
impe'ratilord crestini. La sfe'rsituld messeI, totY se
puling Ondii in miclloculd divanulut Mitropolituld
bine cuvnta pre Domnil, carele, punncld pacharuld
la gurd, tOte tunurile se slobocliad i meterhanelele
Cant& Dupe Domnd, Mitropolituld bea und pachard
ca de 100 de dramuri. Boeril lla imita duol cate
duoi, sarutandu mana Domnulut Venia apoi ron-

www.dacoromanica.ro
272

duld inchinaciunilord in sin6tatea Dmnei, a Bei-


zadelort, a Domnitelord 1 a multorii altora. Mssa
nu se ridica mai 'nainte de apprinsuld luminarilorti
pe care le adducea Medelniceruld celld mare. Atunci
Domnuld se scula, punea ervetuld pe mss6 i a-
cesta era semnulii cii osptuld s'a sevlitd. Pos-
telniculd celld' mare lovia in 'Amelia' cu toiaguld
s6ti de argintd i indatii toti se scula dig se mal
putectii tine pe picire. Era ace'l carii suntii a-
teitii de beri,. dice Cantemir, de nu se potil sluji
cu picirele lorii, ea- reidiea alta; ducg de
aeollo".
Spilatuld mAnelord domnesci dupe mssd era una
din operatiunite celle mai indispensabili, ca i inaintea
messei. In fine, Domnuld multamia ospetilort, des-
coperindu-se inaintea lord 1 luandu'i sra bung,.
N'apuca eat a se retrage bine, i slugele curtif
tdbdread pe mssd de apucatt fie-care ce putead; cad
se socotia drept urt mare onre de a manca cineva
ceva de pe mssa domnescd.
Musica petrecea pe boeri pAn6 la casele lord.
A duoa 1i, top' messenii de ell mergead la Domml,
61 multimiad pentru onrea ce le ficusse i se ru-
gad de ertare la greelele ce ard fi facutil in betia.
Ast-felid se urma ospetele domnesci, mcii pOne'
i in timpuld lul Cantemir. Noi insg, sii ne intr-
cemit la Vasile Lupuld.
Domnuld Vasile se pusse in capuld messei pe
until jetii imbricatti cu catifea, tintuitti cu cuie de
argintd aurite; la drpta ml fit pusd und altti je-

www.dacoromanica.ro
273

tu pentru Patriarct, carele, inainte d'a se pune,


bine-cuve'nt a. mssa si pre Domnti. Apol luanda uA
larara`d de pane si muindu in bucate , recita ul
rugAciune, pre daft' Domnulti si top boerii ste-
teat in picire. Tote talerele erati accoperite cu
altele assemenT 136136 in timpulti mancaril; asa era
obiceiulti.
Stolniculti cellti mare priimindil bucatele, de la
velafulti le presinta Antelti 1n VodA, radicandii ac-
coperisulti; dca felulti de bucate plAcea Domnulul,
Old scotea din vasti i ma'nca; de nu, talerulti trecea
mainte la cel-1a1t1 &pep'. DuoT servitorT, frumosti im-
bracall, se occupa numai de pusulti i luatulti ta-
lerelorti lul Voila; Spdtarulti cella mare, stetea totti
timpulti d'a drpta DomnuluT, tinndti uI cor6nel Cu
petre scumpe i sal3ie, &A in mana unit sceptru re-
gale. Linga' dnsulti sta, nemiscatT, Pacharniculu cellu
mare, Pacharnicul allti 2-le si alcf servitor!. Unti vasti,
cu trei picire, de lemna, phut cu apd, sta susil
de 'naintea DomnuluT, pentru punerea deosebiteloril
sticle cu beuture spirtse, vinuri i bere. Cam la
indemana DomnuluT, maT era unti scaunti accoperitil
cu aibti, pe care sta ma! multe siruri de cupe de
stica i pachitrute de argintti i porcelantilPachar-
niculti cellti mare, turna vint DomnuluT i Patriar-
culla' in cupe egalT i, de-cate-orT beau ei, tot! se
scula in picire. CeT-1-a1ti messenT bear din alt-fe-
liti de cupe i altu-felia de vinurl. Stolniculti cent
mare, sti pacharniculti cella mare, presintandu unti
felitt de bucate sti ul cup5, DomnuluT, antiti gu-

www.dacoromanica.ro
274

sta ei Ansii i apoi le da luI Voda dupe cum ni


se pare ca. amti mai gliss'o. Acsta se chiama in limba
i obiceiulti de atunci allil curtii Moldova : a in-
crede bucatele sg vinu10,prin gustare. (1) In
totIi timpuld osptului, boeril i diregatoril cei marl,
asceptail poruncele Domnului, Ora uerii, cu bas-
tnele kat de argintil, steteati forte aprpe. La
fie-care trei sal patru pachare cu vinti, Domnuld
mai lua i eke unulti cu bere, fiindU rece i reco-
ritOre. Dupe ce bea, punea pacharulti in apa or!
cerea unti altulti. Mandel prspete inlocuiati
pre celle servite. Candi' se adducea bucatele de la
cuhnii, bateau dobele, sunati fluere i trmbite. Mu-
sica turcsca nu inceta, d'a canta pn sra, adica
catti tinea i mssa, Candi"' toti s'au sculatil pentru
a multami lui Dumnecleti, Ora Patriarculti, bine-
cuv'entandt. mssa i pre messeni, 61 1u conceditt
i se intOrse la quartira sa, in carretta domnsca.
Omenii Patriarculul, fura ospetati: de all 2-le
postelnicii in sofrageria.
Monastirea Trei-Erarchilort, de curndil zidita,
a attrassti bagarea de sma a ,Patriarcului i a ar-
chidiaconului Pavel. Monastirea era cu deosebire
frumsa i 'Area a fi unU castelt, fiindu pe atund
incungiurata, din tote partile, cu murI de ptra. 0-
rologiulti oraului, era deassupra clopotnitei ce se
vede i astacli. Mainttria era de ferrfi i umplea
ua clumUtate camara. La ua mica distanta de la
(1) Principele Dimitrie Caritemir, in Descrierea Moldovel, ed. 11,
pag. 158 qi 169.

www.dacoromanica.ro
275

Monastire linga WI, pe malulti Bahluiului, era mag-


nificulti collegiti zidittk, de Vasile-Voda, Baile zidite
de Vasile-Voda, erati dupe planulti bielorti tur-
cesci , cu cupole, i cabine de marmura,' in bilpgti.
Baia turcsca, ce sta in picire si astacli in dosulti
palatului lui Michait Sturza, in Iassy, este acea WA,
pe care o v6clura, la 1650, Patriarculti i Archidiaco-
nula sa. Ha alt superba baia, alle carei urme
nu se mai cunnoscti, pusesse Yasile-Voda, a se
zidi in unulti diu palaturile selle, pe linga appar-
tamentele Dmnei, pentru propriulti usti alit' familiel
domnesci, cu unii pavimentti de marmura si mai
multe fontane in cari apa venia din Bahluiti.
In lunea purificatiunii diminl,a, scrie archidia-
conulti Pavel , merseramil a ved pe capitanulil
de Darabani, carele ave halebarda i toiagti pen-
tru a inflige loviture acellora ce arfi umbla beti
in publicti sti aril commite veri-unti scandalfi; tad
ellii cantaresce dupe taxe tote lucrurile de mancare
call in aceste 'rre se vndti de precupeti.
TOte ca tote, dra patura de josii a poporului
moldovnil nu MI6 gratia inaintea Ospetilorti nostri.
In adevrfi, dupe dn,5ii, postulti cella mare era
forte pazitti de cake curte si classile de susii, insa
poporulti de josil nu pazia niei und postii, nu
fdcea nici Wei rugdciune pentru a nu tine nici ud
religiune. Preoth le dedea si pe atunci, rele essemple,
petrecendfi nopci intrege indesfrnari. De aice ce urma?
poporulti moldovnti era dupe &pep nostri cent' mai
viciosfi dintre popre care top' erat uccigai i

www.dacoromanica.ro
276

furl : dupe noT, nu mai multii de catil veri-care din


vecinil lora. Registrulti de judecati, ar fi constatatti
prin timpulti acella eh', in eel 23 de anni aY dom-
niei lui Vasile-VodI, fur pedepsiti cu mOrte peste
40,000 de hop', 1 cu tote aceste (de i Domnulti
pentru prima lira nu omorea, ci pedepsia cu bdtaid,
torture, i punere 1astiipi, de i pentru a duoa
crimg, tdia uh" urechid, pentru a treea, pe cea-1-
alt, i abia pentru a patra punea la mrte, chiar
i pe preofi) totui rgulii nu se mai indreptd.
Femeele i fetele, mai cu deosebire fAceati minuni.
Elle erafi lipsite de ori-ce modestil i cuviint de 0
Pomnulu le tdia nasurile, le punea la stilpg
adesse le inneca.
Aceste rutAti,prute sen reali,siliati pe Va-
sile-Vodn a tine Divanti de judecat'a in tote pla-
lele, i Stimbata numai pentru judecati criminal!,
os'endindii pre vinovati, ski liberandd pre cei nevi-
novati. In Sambnta septdmAnei albe, era obiceiii a
se da drumulti la tot! cei inchii, cAci in Antela,
Vinere a postului mare se inchideati tote tribuna-
lile i judecatile i Domnubi nu se mai arrtta de
cAtti in biseridi necontenitil in postu i 'n rugl-
ciuni cu toti boierii i curtenii lui.
In CAW pentru femee i fete, elle suntti indes-
tulii de satisfAcute i ap6rate chiar de acusatorii
lorfi, prin moduli"' de attacil, care nu face nici ug,
esceptiune. El bine! 0, reguld ce n'admite escep-
tiune nici merit5, a fi luatg, in seriost, ca totti
ce este absolutti. Aid pe pnmentu nimicti nu pOte

www.dacoromanica.ro
277
fi absolutu i neschimbatti decAta Dumnecleil, de
cth eternitatea. De assemene i in ceea ce se re-
prt la poporult de josti, se pare c5, 6spetii nostri,
rad cunnoscutti pre Twilit, rat observatti de la
n ivaltime pr6 mare, pr superficiale. El au urn-
blatti numal in carrete i redvane; ail mesitti pre pe
la ospete domnescl, boeresci i egumenesci, ati vi-
sitatti pr multi logofeti marl i Cdpitani de Dei-
rtibani, pentru ca sti fi avutil timpti a se pune in
contacti, in relatiune direct i cu poporalli de
just, pentru ca studieze cu aceeasi ptrun
dere cu care au strebltutti palaturile Domnilorti 1
alle boerilorti. Christos intra cu aceea I dragoste
in bordeiuld saracului, ca i 'n seraiulti bogatului.
Dr a. nu top mutt Christosil Mull chiarnati, pucini
a1e1. i apol ce ail ve'cluth el ? TJ capitalk unit
orati de emeni stricati, corrupti, perdutil Este
sciutti c orasele marl, c capitalele, suntii cen
trulti de adunAturd, nu numal a toth ce are ug, na-
tiune mai pUternicti, mai avutti, mai luminatii i in-
telliginte , ci si a totti ce este mal perversti , mai
stricatii, mai criminale. Immultirea relatiunilorti, a-
glomerarea 6menilorti, a interreselorti i a avatie-
lord, adduce ispita i face mai lesniciOs 'crima, eti-
derea, ca si radicarea. El bine, dupe capitalg tre-
buia s conchiclk s judece cineva u natiune, mai
cu deosebire pe la 1650? P6te (Mr% cineva, lundii
acestil punctii de purcedere, s Oka' a n'a: natiune
se compune numal din filosofi si criminal! ? Dena
unde all lipsitti yeti' ul-diniOrA patura a 3-a, po

www.dacoromanica.ro
278

porulti campeanh, negutatorimea masa cea adev6rata a


natianii ?
Visitat'ail arabii acestia verl nal satil, (si care
este acella, cad' nu ni nurnesch,) ca sit aib6
drith a dice : Dumneflezi a WA puterniculii n'a
creatii pe facia pcimntului unit alti poporg mai
viciosii de catii Ilioldovenii ?
8i apoi cine pete garanta cit acelle 40,000 de
Minna, pedepsiti cu merte in timpulti laY Vasile-
Voda, all fostii compuse numal din Romani ? Air
dera terra nu gemea si pe atunci de vagaboncli stra-
ini, cum geme si astacli ? Ore rnultimea aceia de
emeni cu nasurile i. urechile Mate, ciunti de ma-
ne 1 picire; cari, lor, ii s'a spush ca sunt talhari,
sa nu fi fostii veterani ciuntiti in batalie, in lup-
tele sante sustinute pe atunce, atatik de desh, de
care romni, pentru aperarea patriei lorti?Scimll
epoca aceea cata de tulburata era, i catti de sven-
turatil a fosth totfl trecutulh nostru istorich. De
aceea sa judecamti lucrurile punndu-ne din punc-
tulti de vedere respective.
Cati din acei dung, ologi, schiopi, carni, desu-
rechti, i alti atatia milogi, de care gemil ulfiele
Tassyloril,de i ar fi intrebatii arabulti caletorh si
ospetit allii Moldovel, in limba romana, cap din aces-
tia, n'ar fi pututh respuncle cu Burcel din ballada
NIA a n'ajunge talhar,
Avinh falnicti armasar,
'o ghioaga nestrujitii
,Cu chirne tintuita

www.dacoromanica.ro
279
Care cndu o invirteamil,
,,P'in dusmani prsch fceam,
Me optu pe locti turteam!
Ale lei! pe candt eram
Om intregti de me luptamil
Multi dusmani am mai stricath !
Multe capete am sfrmatti!
De 'Mari si de Litfeni
Si de falnici Ungurea
Ear in foci' la Resboieni,
Mi-ati *luta ghitiga din mana"
Sub ut sabie p'agdutt;
Dr n'ati cdcluth numai ea,
Sirel cAclutii i milna "ilea
Cu pghnu alaturea,
,,De atunci n'am ce s mai facti
C'am remasti unit bietti sracti.
N'am nici cas, n'am nici pluoi
Nici giuncani ca se'l ingiugh(1)
In adevrii, din mare esperintia a vorbith Antioch Cante-
mirn, canal, in satira Can- mintea sa, scrise cele ce urmzd;
De vrel s fii Episcoph, c'o mantie vargath
Infsurh'ti trufia, iti pune unti lantti de aura,
Sub mitr strAlucit, ascundg capulh seal,
Si sub uii barbA lungd stomachulti imbuibatti.
Diaconulti s' mrga cu chrja inainte;
Te 'ntinde inteuh carrett , i tag blagoslovesce
In drpta si in sth'ilga, calla esti plinti de venial
Din aste te't cunmisce cd esti Archiphstor,
toti cu humi1intii. ti-or clice Preasfintite".
Patriarculii a fa'cutil serviciulii diving in mai
multe biserice. La tote aceste assista Vasile-Voda,
Dmna i fiulu lord Stefdnit5, Yoda. CAnthrile
(1) B. Allessandri Balade, part. II. gosil Frp. B. Romaus 1853.

www.dacoromanica.ro
280

se faceati inch de pe atuncl grecesce la strana


stand,. Corn lii era in totil-d'a-una compusti din
Udell chntareV de al. casei Domnului. Dupe fie-
care hturgi, Domnulti i Patriarculu intra in ap-
partamentii unde convorbiaU p6nh se gaia pran-
clubl. Mssa era de a purure imbelugath i ser-
vita cu U. aa galantomih, incAtti vinulti i man-
dine ar fi adjunsil pentru a stura uh mie de 6-
meal. Ast-feliti erau t6te messele lui Vasile Voda.
Fructele Carl se puneati pe mssa la inchihiarea
pranzului erati mere domnescl, conservate in paie,
in beciurile domnesci. i erati ast-felin de bine
phstrate ct dura pn la qirea merelord nuoe. De
assemene se puneati persice, prune galbene i ce-
ree p6strate in zahard, cad era rna, i pe ca-
re le- ai fi creclutil chiar acum cullese, aa erati de
prspete i gustse, spune Pavel de Allepo.
Domnulti venia la biserica, sti in carretta, sa
chllare pe unti frumosti i mare armasarti turcesch,
impodobith cu ug, mulpme de gal6ne i petre scum-
pe. i dna venia i &AA pleca, clopotele su-
na pn ce se perde a din vedere.
CAM stete in Iassy, Patriarculti assista la mai
multe ceremonie funebre.
Inteuna din cline, uh pershnh se infaciA la pa-
triarcil i-i clisse : Tatabi meti lassh cu limba de
mrte, ca la trei anni dupe mrtea sa, sh fie des-
gropatii i unti Patriarcil seu Archiereti, de se va
ghsi veri-unulti, sa fie rugatti a ceti molitfele de
ertare."

www.dacoromanica.ro
281

Patriarculti merse la mormath precedatti de tor-


te. IJA thy& mare plinA cu totti felulti de bucate
de carne i vinti se addusse. La top' cei de faciA

ciunile,-
se dede cAte uAluminare grOs. TerminAndu-se rugA-
cari se cliserA de Patriarcti in grecesce,
luminArile furA stinse i mAncArile se'impAilirA la top.
Dupe cind, fiulti mortului impartl milosteni lasAraci.
Candi muria cineva se trgea clopotulti mare
de la biserica enoriei mortului, ski de la acea
monastire unde doria eine va sala ingrpe. A-
cesta era semnii ca sl se adune preqii trgului
la ceremonil. Asta o faceatt menii avup srl a -
ristocratii. Sdraculti totti sAracti! Ellti se ingrp
si fArA trassulti clopoteloril, nemai bAtndu-si ni-
mene capulti cu ellti...
La cellti Antal semnale ailti clopotului, ssse pre-
aff imbracaci in felcine i duoi diaconi cu cddel-
nitele, se arrtta la casa mortului pentru all du-
ce la grpA, insA dupe, obiceiulti trrei nu mai de
grabA decAtti peste duo sti trei 'pule dupe mrte.
Immormntarea se Ikea fi sicriti i cu facia des-.
coperitl. Preveghiarea se facea cu fAclie apprinse
in giuruhl cadavrului, cli i npte, i ori-ce preotil
voia atunci intra si cetia Evangeliele (stilpii) de
la inceputti One' la sfe'rsitti. CAte-ul-datd, spune
archidiaconulti Pavel, se intirnpla cAte cinci-cleci de
preoV sti diaconi cari se grAmAdiati la inmormn-
tare, pentruldcomia darurilorii ce li se piceaii.
Ett unti obiceiti, care cleti ! n'a cdclutti, di totti mer-
ge cresandill One' unde ? nu scimti.
22

www.dacoromanica.ro
282

Persona la allti chrui servicia funebru assist& qi


offlcia Patriarcula, r nal bOtthna originaria din
Ionia , fla i nepota de Eniceria. Ellil nsusi fuse
enicera, dal viinda in Moldova, imbralcisa, christi-
anismula, se boteza si se ca'satori.Hatmanula Ge-
orge, fratele lui Vasile-Vodi, i a fostti nasa. Pie-
tatea acestui neofita fusesse essemplarie. In mo-
mentula mortil selle, ella datoria bani la nisce ne-
gutatori turd. Hatmanula tramisse pe data, si-1 si-
qil luerurile, luandu-se numai veua," 20 de gal-
beni, pentru ceremonia ingrophrii. Mostenirea re-
name prin testamenta la clironomi, insa, dupe ce se
volt fi platita datoriele.Invitatiuni fura, trmisse
pe la top: negutatoriI orasului sa se adune i s
assiste la ingropaciune; mai cu sma" pentru a
infrunta pe turcii negutatori cc se aflati atunci in
Iassy. In adevra mergnda cu caclavrula pe stra-
da, pre inaitata de preoti si torte, convoiula fu-
neraria se popria de naintea totorti locuintelora
turcesci, puneau josti naselia i faceaa rugaciuni.
In biserica, Patriarculti se puse la copula cadavru-
lui, a chrui facia" era descoperifa, ra pe pepta sta
pusa, nfl icena. Ganda se citia Evangelia, era o-
biceia ca vduva, copiii i neamurile reposatului,
sit stea in genuchi sub chartia Evangeliei , in
timpulti cetirii. Apoi se shuta icna de pe
peptulti mortului incepnclii de la Patriarca p'e-
n la cella de pe urma, diacont. Duol din amicil
mortului sii din neamurile lui, steteaa la duo la-
ture alle bisericei impaxtinda s'aracilora bani inve-

www.dacoromanica.ro
283

VII in cheirtia", on in basmale cu frangiuri. La fi-


nele serviciului veniati cati-va boieri sett cetAteni
duoi ale duel, dupe trpta boeriei seil a negu-
-tatoriei, luati trupulti si-li depunea in grpA afara
din monastire. Cleruill remanea in biserid, dupe
obiceiulti ce era. Dca reposatulti era forte bogatti,
atunci rudele luati pe toti eel presinti la mssa ce
se da" in cassa lui, apoi se adducea tilt mare tip-
siA cu coliva si se impartiaa fAclie.
Se mini muitli Patriarcalti i archidiaconulti seri
dna veclurA adducndii in cliva de pasce la bise-
rica mai multe tipsie pline cu ouit i zugrivite cu
differite figure si vopsele, purcei fripT, came de porcti,
pane, slinini, erbe dulci, etc.
Monastirile i palatele nstre de prin secululti
XVII erati incungiurate de marl i frumOse gridi-
ne. Intr'aceste se mentionzi gridina monastirii
Galata care era plind de zarziri, migdali, ciresi,
pruni de Damascii, prsicY, pruni ordinari, rose,
garfe, javnta, crini, i totti felulu de floe. Cri-
nulti galbenti era paste messued de multti pretu-
tindene. De assemene amisonulti. Gridina domns-
d era plini de mure, zarziri i migdati. Rodiele
i Mtn-dile se cultivati aice in 011e.(1)
XXXVIII.
George Stefan Voevedti, indati dupe suirea sa
in scaunulti Domniei tint" unit consiliii de resbellti
(1) Pavel de Allepo. Veql Archiva Istorica a Romthi:ei: tom. 1
part. II.

www.dacoromanica.ro
284

la care Ma parte Kemeni Ianol i Diculfl SpAta-


ruin muntenescii, assupra messurel ce ar fi de luatil
in privirea lui Vasile Lupulti. Socotinta care e1
fi ca sA se trmitb," in gna lui unti despArtimntil
de munteni i unguri i u summA dmeni de &ref:
(moldoveni) , cu Hatmanulti Ptrascu Moreanulti.
Vasile scia de tOte aeeste, insl asceptAndA adjutorti
de la Cosaci i Poloni , i acestil adjutoriti intAr-
cliandii a veni, ttA sosi scire lui Vasile-VodA, cA-
lti cala ostile lui George Stefan. Acuma nu scia
ce s facl, sh" stea la resbellti cu cap' Omeni avea,
sOil s trOcA NistrulA. Inca avea cu sine pre top
boerii de scaung cu glOtele lorti : pe Boj Capita-
nulli de Lefegii, pe Cara Capitanulti de Dorobani;
avea veri-ua 60 Seimeni ; veri-ua suta de Nemti.
SA se batA nu cutecla veclnclii recOla stinjinitOre
a totorti cApitanilorti i slujitorilorti pe carii comp-
tasse fOrte multit pentru binele ce le fA'cusse mai
inainte. SA nu se bat 1 sl trca peste Nistru, nu se
indura, cad parasia aice tOta averea lul, Anima
lig, care era ascunsa in cetatea NOmtului, 1 pe ca-
re tramisesse sA o adduca nepotulti ski Stefanita
Paharnieulti. Tocma candti se affla Vasile-Voda in
incurcala cea mare sosi la Hotintt StefanitA cu tota
avutia moItiluI sOil deplina. Despre acOsta aflandil
nefericitulti Domnii s'a bucuratti i a clissii : de a-
cum inainte pene' la ceimqdmi voig da fi nu vorii
ride neprietenii. .Apol ati trecutti Nistrulti cu parte
din boeri, era parte cu Oste i.tunurile s'ati in torsi'
la Iassy, spre a se inchina nuoului s;.re allti pia

www.dacoromanica.ro
285

Ast-feld este obiceiulti fdtarnicilorti i anti linguitori-


brit Ei, in tocmai calanus, aii duo fecie: cu una zimbescd
viclen6sce cellui care stdpe'nesce; cu alta suridu,
dart arvond, cellui care are sd, stdpnscd; i ast-
felitl n perdii partida din nici ud parte. Insd bine
ar fi fostii ca Vasile-Vodd sd le fi ciissti din timpg:
nu'mI trebue fdtarnici; nu'mi trebue adulatorii; totil
ce rvnescii, este iubirea poporulza meil iubirea sd-
racului, a vduvel, a cellur ce insetozd dupe
drep tate, i o afld in mine. Si pte c acestri mare
Domnil ar fi clissu acestti cuvntti acuma, la strim-
torarea in care se afla; drd era pr tardiii; CACI
terra era departe; nulti mai auclia; pentru cd in-
tre dnsulll i poporii, inamicii lui si ai poporului
sdpase ud prapasti fEiri fundti ! 0 ! cAndti lucrulli
n'ar fi fostil ast-felii, Vasile-Vodd n'ar fi
trebuintd a appela la nisce Omeni DA de Animl,
ci ca'teva cuvinte alle slle, ar fi pusii trra in-
trga, in ferb ere i nv1itorii arti fi fostii sdrobiti
de la otare. Drd glasulii sCll, acuma ar fi fostti
vox clamantis in deserto anti lui Ion Evange-
listulti.
Nu fled mare pericula si pagubd s'a deplinitti
trecerea peste Nistru a pribegei case domnesci.
Trgovetii de Hotinii, veOndtl spaima si graba
trecerii, ati ndvalitii in remdsita carrelorii si ati a-
pucatii multe haine scumpe i arginta'rie, in catil
multi au remash de atunci buni pentru tOtd vita lora.
Apucase ostile luT Stefan-Voda pre ud sma de
Nemti netrecuti i all omoritil cati-va dintr'nii.

www.dacoromanica.ro
286

I ar fi omoritti pre top dca n'ar fi (lath seimenir


lui Vasile-Voda de peste Nistru de nu se put a-
propia nimene pe lnga vada.
In midlocula acestorii valmsele Vasile-Voda se-
dea in ceia parte de Nistru, pe unIi scaunasig. S.
nu fi disst, ore atunci, i ellil impreuna cu anti-
cult : sic transit gloria mundi ? Domnia cea dulce
a Moldovel, dusa era pentru tota-d'a-una din mama
lui! . . .
Paharnicula MogMdea, avndti pisma pe dnsulti,
cfici, banuindii credinta lui, Pad fosta addusil le-
gatt la Tunuri, slobodi unii sacalusiii, a caruia
glontii cli fOrte aprOpe de Vasile Lupulti. Pu-
cint de nu l'a lovitti. In adevrti c, acsta era
lovitura magarului, in contra leului cadutii. Dirt,
pacatosule de archon Pacharnice, sa fi jovial pre
stap'enulii tea facii, francti, loial calla era in
-OVA virtutea puterii sale deed credee ca al drep-
ate; era nu miselesce dupe ce l'ai vedutii doboritii.
Insi asa este legea voistra : sa ling* meina ce
nu putefi: musca, i apoi muscati din acell ce nu
mai are sa vi dea de lins. . . .

Dete stabile lege! Detestabile profesiune!


Cronicariulti nostru, Miron Costin, fcea parte
din aceste impregiurari. Juca ua rola ore-care. De
abia esitti din scOla, se afla pe linga Visterniculii
Iordache Cantacuzin, ca sub povOtuirile acestui is-
pititil boerti, dupe obiceiulii ce era, sa, se formze
la trebele Statului. In acesta retragere, Vasile-Voda,
fiindil la Hotinii, tramisse pe Miron Costin in solid,

www.dacoromanica.ro
287

dtre Petra Potoski, starostele de Camenita, spre


a-I adduce aminte cd nu de multti 111 rescumpe'ras-
se cu banii sel din robia Tatariloril; cd acum ye-
nisse timpuld ca s-i resp1tsc
i ellil acelld bine ad -
jutdndu-lii assupra rivalulul ce-I rdpia sceptrulti.
Cu mergerea sa in acstd solid , Costin putd sap
averea Visternicului Cantacuzino, incredintandu-o
unui arnica alld -Mane-ski, unui numitd Michaid
Stegariuld din Camenita. Potoski era calle de trei
Oille mai susd de Camenita la mosiele selle; indata
insd ce afl do pericululfi bine-fdcdtoriului seU, a
prAsitu trebele selle; i adunandU cap limeui de
arme avea pe ling d. sine, pled spre.a, merge acollo
unde-i dicta datoriele recunnoscintei si a recipro-
citdtii. POO a sosi ins , amtt ve'clutti ceea ce sill
pe nefericitulli Domnii a nu mai ascepta acestti ad-
jutoril Intrd in Cameninta cndd sosl i Miron
Costin cu scire cd, Potoski 61111 urma cu und corp
de ostire. Aid proba este palpabile : cainiculd
pribguld de Vasile-Vodd, a ailatti mai multi" re-
sunetU compdtimitord in Anima unui strdint, decti
in a lord sei. . . i pentru ce? pentru c la unti
timpil de nevoid, el Meuse bine. Apoi, cu chtd Vasile-
Vodd n'ar fi fostil mai tare si sigurd, candii d'as-
semene bine, ar fi continuatti a face poporului mol-
doveant, la sfersitulti ca i la inceputulU domniei
lui? Acuma, la greil, n'ar fi avutii nevoid a allerga
la adjutord straing care, MCI 61 lat fi folositord, ne-
sosindd la timpti, ci s'ar fi bizuitd in propriele tuI
puteri : in iubirea si arma poporului.

www.dacoromanica.ro
2 88

Ca cunnosc6torii drx, 1 marturti oculariil, Mi-


ron Costin gsesce a Vasile-Vodd a avutti uh i-
deh pr 11011 despre tAria cetatii HotinuluI si eh
ast-felit, s'a pr pripitti a trece inainte si a nu
o lssa in mana dujmanilorti , decatil dupe treca-
tOre.
S'ah chduth sh puna Omni" senetiari, clice iscu-
situln analistii; i ce Omni : treilleci de Nemti sa
fi putt sg, o tiuti despre stea Moldovei i despre
Unguri cu annit Ati n'ah fostil hran'a2 Panea unul
satii de Hotimi o ar fl pututii tine unti anno; sal
Wti era numai in tergu, i acea cetate orl-cine va
vr sti socotsea va afla ch" a fostii a risipei easel"
lul Vasile-Vodh" pricira Cum ar fl lAtutti
Stefan-Voda cetatea Hotinului si Hmil era la Hu-
setint, calle de u'a Ii de la Hotina i dom-
nia totti neclintithA sta la prtk p6116 tArcliti dupe
luarea cetatii Sucevei de ctre Stefan-Voda(1). A-
ceste cuvinte esite din judicisa pnn6 a lui Miron
Costin, ne dovedescii trei lucruri : tAria locului ,
valrea menilorti ce avea la dispositiune Vasile-
Vod'a si murimea greselei ce a acuttl , neusndil
de aceste midlOce.
Ins.... Dumnecieil cndi vrea s per fle pre ung
on2.9i i iea mintile. picemil cti de ar fl cutare
cutare, ar fl intealth chipti; era nu sunt vremile
sub drma omuhiY, ci bietulti omit sub vremi(2)."

(1) Letopisip", I, 304.


(2) Miron Costin analistulii, toomal acolo.

www.dacoromanica.ro
289

XXXIX.
Nu multil a asceptatti Vasile-Vocld, in Camenita
i a i priimitti scire eh' Thimu, ginerile Sell, cu
8000 Cosaci allei, trece Nistrulti pre la Soroca.
Thimu cum a trecutti Nistrulti n'a mai asceptatti
sd, se mai introlce cu socrulti set', ci de la Soro-
ca all trassii cu 6stea intinsti la Caiceni i acolo a
trecutti Prutulti. De acolo a purcesti la Jijia spre
Popricani cu tabera legatd. Stefan-Vodd aflandil el
Cosacii vind intinsti assupra Iassylorti, se gala sa
intimpine pe dujmanti cu ostile selle. Diiculd Spa-
taruld muntenescti , se intorsesse acasd dupe ordi-
null Domnului sed. Kemeni Iano1, temndu-se de
vr'ud cursd, seti avndti alte planuri, a pornitti a
casd ttti pedestrimea nemtscd i tunurile ce a-
vea cu sine, pe la codrulti Capotestilord dreptd la
poteca Oituzului, i de acolo acas. Numai ellti sin-
guru, cu cdlldrimea, remsesse, dupe multele rugd,-
minti alle mi Stefan-Vodd. Pe liuga aceste, Ste-
fan, mai adund 6ste de trrd ca vr'ud 12000 de
Omeni. Adunatu-s'ati pe lingti, dnsulti mai multi
mercenari : Unguri, Nemti, Munteni i Serbi. Cu
acestia a eitti de assupra Popricanilorli.
Rolulti intrigante ce juca," Kemeni Ianoi in am-
mestecarea acsta, se trada din ud, scrissre a lui
George Racoti, cu data de la 30 Martiti. 1654 i
pe care o a publicatti jurnalulti russesck: Citenia
pri Moseovkomei universitetea, in 1847 ; rd in
romdnesce s'a publicatil la annuld 1853, reprodu-

www.dacoromanica.ro
290

cndu- se in partea III-a a interessantei publicati-


uni istorice ce essecuta pe atunci in Jassy, d. Teo-
dor Codrescu. De acolo amil imprumutatd i noi
scrissrea acsta.
tttd, copprinderea ei :
Nobilule Dmne, scurnpulti nostru prietenti! Scris-
srea Mdriei-VOstre, scriss la 20 Februarit, o amil
priimitd cii Animd amicale, Ord aceea ci solulti vos-
tru, trdmisti la noi in vera trecutd, cu tovaro s'a
sloboclitti de la noi mai trclid de char nddejduiai,
mud arr6ttatti Md. riei-Ardstre, inainte de acsta,
adevratele cause; care solid ce a fostti a fiiului
nobletel vOstre i a ostil zaporojene in credintatd
lui, de i intru tote se vedea a fi protivnicd intre sine,
precum s'a vederatil prin tramisulti de la noi, unulti din
tovareii solilord, care dupe cererea lord, s'a trdmisil
la fiiulti vostru, i a juratti cd a trebuitii sd, se re-
intrcd la tovareti, 1 nu s'a intorsti, 1 din alte
adevrate fapte a fostil mare contrarietate in solid;
cu tote aceste, parte, avndti in vedere vrednicia
nstrd de princit, parte indemnati de mill assupra
a On &tea zaporojan, de i intfund timpti de
insd cu cuviincis cinste i amd priimit
i amil voitd a4 slobocli, cu dragoste i fr sup6-
rare. Erd, cum Ca nu ati cugetatti nimica despre
resbellti in contra 'Astra i despre v6rsarea sauge-
lui crestinescti, acsta intellegemti din scrissrea
Mdriei-Telle; rd de i este pArerea din partea ns-
tr anfendurora despre turburarea prieteniei dintre
noi, i noi acea o lassamil judecgil liii Dumneftu

www.dacoromanica.ro
291

1 a tta lumea ca, nici-u5,-data Ostea nstra, nu aft


intratil in terra Cosacilorti Zaporojeni, ci mai ver-
tosti eT ne incepndu altele in stapOnirea imp6ra-
tului turcescti, a venial assupra Voevodului Mun-
tenescil si assupra ostii nstre, eel date lort, i
pn candti ef n'ati venitti assupra nstra cu res-
belil dechiaratti, moderatii Voevocli i noi, n'amti
avutti nici u parere despre &tea Zaporojana, pen-
tru c. no): inch' inainte de acellti planli de adju-
torn Moldovenilorti, facutt assupra lui Vasile-Voe-
vodu in prietensa si statornica vstra voire de bi-
ne, am fostti incredintati prin solii nostri trtimisT
la vol : aca ca i in tote lucrarile ne nadajduimit
a ave ua buna concordi i gata adjutoriu in con-
tra a totu inamicnlii, la care tOte aceste in urnag,
s'ati arrOttattl u vederata contrarietate, pentru
ct Ducele de capitenia a ostii nOstre, la ince-
putulti resbellului Moldovenescti, ati tra,misit cu
scrissorile nstre pe unil omti allii sti la no-
bletea ta, dupe porunca nstr i acellti tramisti
unde este ? i ce s'a facutti cu ellti in terra vOs-
trh," ? pn acum noi nu scimti. DOA, mai v6r-
tosti candti fliuBi Mariel Tlle venisse la Munteni,
la riulti Sicea si mai sust clissulii Duce alit ostii
m5stre slobodindti mai inainte pe cei mai buni (5-
meni, Ora catre sine lassandu puciull impreuna cu
Stefan-Voevodti, candti s'a dust"' mai cu sma, pen-
tru acedarea unui lucru prietenescti, de dal pen-
tru lupta in contra fdului testi cu &tea ce o avea
cu sine, ci pentru severcirea poruncei ci a pleni-

www.dacoromanica.ro
292

potentei incredintatA lig de care nor, candil vechia


rondu616, a ostailorti crestini, prin trombitaI ail
chimatti la midlocti spre convorbire pe fliulti no-
bletei tlle i intru acsta cu dispretuire i s'a re-
fusatii, i dupe ce a urmatti acsta, ne avndii de
la noi putere incredintatA 1111 nici a- se osti nici a
se ammesteca in resbellii cu 6stea zaporojanl, lAs-
sandu dorinta de a se ved6 cu niuld Ott i cu 6-
stea nobletil tlle, s'a retrassti i s'a reintorsti in
provincia mistrA, precum arrttA actele acellui timpti
ca acsta all fostfl aa. Dupe aceea acellai flirt
anti nobletei tlle, nemultamindu-se cu intrcerea
lul Vasile-Voevodif, in ce chipti a venitti assupra
impAcatilorti Aroevocli i assupra pucinilorti nostri
6meni incredintati lorll, ail arrttatu cd a fostti a-
dev6rati, pronia a lui Dumnedeu, carele totti-d'a-una
isbandesce causa cea drpa, i acsta este causa
pentru care noi mad fosta nevoiti a radica ostile
nstre spre ap6rare; insti acstti vorbire de prisosti
lasandu- o, ca unti lucru ce a trecutti i s'a jude-
catti cu judecata lui Dumnedeti, Candi intellegemti
1 dorinta Mriel Tlle de innuoirea amicitiei de mai
inainte, precum nu mil data causA spre stricarea
placutei mistre amicitie aa 1 de acum nu ne vomii
feri de a tine intru t6te adeve'rata amicitia, cea con-
cord cu apropietatea crestina, dna vomit intel-
lege la mai pe largl incunnosciintare a nobletil
tlle in articule spre p6strarea amicitiei i a bu-
nei vecinItati prin trAmiii ti cAtre noi, drd IAA
inca nu se vord preface &duffle despre nimicirea

www.dacoromanica.ro
293

fricei ce este assupra nstra i a trrelora megi-


ee cu nol, fagaduima c sell can'. vora veni verl
ua-data in provincia 'Astra i vomit priimi cu cu-
venita cinste, i fara, intarcliere i vomii slobocli cu
ttL liniscea la nobletea ta i a locuitorilora Mun-
teni, cunnoscnda u parere de rti priitre, dorima
mai la urma noblecii tlle norocita sev6rire in
tote intreprinderile. S'a datii in cetatea /Astra Gor-
ghen, Mart. 30 1654.
A. nobilii domniei-vstre doritoriti amict i ga-
ta spre serviciaGeorge Racoti."
XL
Domnula e1 din Iassy, Mercuri, in a duoa sep-
temana dupe Pasce, i se aecl de assupra Popri-
caniloril, cum clisseramii. Toti negutatorii Greci fu-
r silip a merge cu eliti la resbellii.
Trecusse n summa din ostenii lui Stefan peste
Jijia ca s ina harp'. Se pogorisse nsui ella cu
Darabanii la vadula ape, ins& i ati impinsti indata
callarimea cosacsca. Printre Cosaci se zaria leT
1 colea i Cate unti Moldovnti, partisan de al
vechiului Domnti. Ast-felia se vedea pe un-
g Stefanita Pacharnicula , boeri din Ilancesci ,
cati-va Cerchezesci i aIil. Respingndti stre-
jele lui Stefanii Voda, Cosacil ati navalita or-
besce la vada sa-la trca. IJnii aa data pre poda,
aIO prin apa, ca, era Jijia mica. Apol s'ag inta-
ritti. El I all facuta tabara din carre i arabale de

www.dacoromanica.ro
294

totti feliulti. In centrulti positinnii, erail Cosacii


cii caii lora, observandti cea mai mare linisce i
Were; Nu se vedea tipenie de omit Parea cLt
erati morti. Plinti de mirare i sperantl, Stefan
tamitte unit despArtimntil de optd-sute de DdrA-
bani spre recunutiscere. CAndti acestia incepurI
foculti din senetie i Stefan din ssse tunuri alle
slle, Cosacil inteuh' clip s'ati sculatti, at deschisti
focti din unti-spre-clece tunuri i au nAvalitti en
sabiele sctise in DrAbani. Intre aceste, artileria
grea facea pustieri infricosate intre Moldoveni. IDe
aceste spAriandu-se Drbanii, a rupt'o de fuga
spre unU redi. Ostea cea-1-alt1 sta pe culmea
unui dlt, nedndu-le nici unti adjutorid, rsa pe
dnii i-ati adjunsil callh'rimea lui Thimu conduss&
- de ellil ensusi, pe cOsta Popricanilorti, si ati Menai
in el' mare omorti. Numai acei ce isbutisse a intra
in pddure ati scdpatd cu vita. Dupe luptu erati
cmpii pres6rati de leurile bietilorti d6rdbani. Erg
pucinti animosulti Stefan- VodA i Kemeni Ianosi, in
loci' de a I fi, sustinutii cu centrulti armiei, s'ati trassti
mai spre Iassy. Au aseatti call'arirnea de ambele
parti alle drumului ce ducea la capitala. De i a-
year.' One la 24,000, meni, cu calif arti fi pututil
sustine n luptA rigurOsA, desperara, in contra u-
nui inamicii de duo oft mai slabti. Peste mipte
multi din ostenii mai -Stefan Vodu Pau pArAsitii i
s'ati intorsii acas. Desertiunea urma in bande
ate de 10 20 i 50 timeni. Neregula era in cul-
me : arme, munitiuni, stindarde jacea aruncate in

www.dacoromanica.ro
295

tote pdrtile. Acsta a descuragiatd si mai tare pe


Stefan-Ai-odd, in catti a duoa Ei, in locti de a include
callea lui Thimu in spre Iassy, in locil de a-I -Cala
communicatiunile de hrand i sili la retragere,
all urmdritu pe dujmand One' intre vil, rd de a-
colo ad luatd callea Bahluiului cu tta casa i bo-
erii luT.
Infrngerea lui George Stefan-Vodd, ffi incun-
nosciintata Capitalei Moldovei prin proclamatiuni
cetite de crainici publici.
Thimus int& n Iassy, trecndu prin SAntu-Sawa,
ci intrarea sa fit precedata de bdtaia tobelorti si
sunetuld trombitelorti.
Patriarculd Macarie, care se afla atunci in mo-
nast. st. Sawa, 'elld intimpind in 'Arta Monastirii,
in feloane sacerdotall i cu crucea in mttnd. Mille
de soldatl ce-ld insociati pe Timus, se indessaii pen-
tru a priimi bine-cuvntarea patriarcale, ingenu--
chindd de 'nainte'I si sdrutandil crucea. Dell des-
pre aceea ndravulti totil nu sill ldsati, de si se
artad buni crestini. In adevrd Timus descaleca
in curtile domnesci. Ostirea all socotitd s'o till
gramada inaintea curtii si prin pregiurii, pne" la
intrcerea socrului sell. Drd pne" sosl acesta, Co-
sacii all (lath in prdd orasuld si tad intinderea
locului din codrii Iassylord, drumula Cdpotesciloril
pife aprpe de Husi. Turcii, Jidovii erati yid-0' de
Cosaci prin turnuri si'i chinuiad nopti intrege,
pentru ca sd'i facd sit spunit averile lord ; si
chiar RomAnii ere' uccisi sell schingiuiti de Co-

www.dacoromanica.ro
296

sad Oa ce-i areetta averea i aceste schingiurl


sub cuvnta ca erati partidanil luf G. Stefan-VodA.
Ufa ca sa scape, mergeati sa se inchine lui Ste-
fanita Pacharniculti carele se lipisse de Thimu ,
Gra ere' intimpinati de Cosaci i omorip. Ast-felia
pal Tautu lti armaulti Era ua adeve'rata prada in.
Jassy. Clopotele se trageati pe la biserice. Cosacil
allergati pe tote stradele incarcap de prech. Rapisse
unti nenumeratti carda de vite de prin sate; dra
cum a sositti Vasile-Vocla , a rescump6ratti vitele
ate remassese ne mancate, platinda die unti sloth
Cosacilora, i intorcndu-le Omenilorti.
Partidanii lift George Stefan Vocla fugira in tote
partile. Ensui Domnulti fusesse silitti a lassa, Cur-
tea plina cu tOte alle selle i cu tau ce apucase a
hrApi in acele putine dille de pe la boieri i negu-
tAtorl, cadnda totula in.manele lui Timu. Ilaram
vine, haram se duce, dice turculti. Pentru aperarea
monastiriT Trei-Erarchilor, Timu tramise unti sot-
pica cu ua compania de soldati, Gra acestia nu
putura face nimicti One' ce nu radicaraunti stdagti
cu semnula crucii in pOrta.Turcii allergati la pro-
tectiunea patriarcului Macarie, care 'T ascundea in
apartamentele sle, standti nsuT afara NumaT
unulti din ei 601 perch averea, trdatti fiinda de
unti sclavil allti ski ce era cozaca. Jefuitorif desco-
perindul averea, au luata totti NOptea s'a trassu
tote clopotele i prin. fie-care monastire s'a facuta
preveghere pentru limelnitcki i fiiulti ski Timo-
teiti, la care a assistatti i patriarculti Macarie.

www.dacoromanica.ro
297

Timu obicinuia a merge la bisericd si a se pune in


strana donneascei, iflCflS cu sabia de care nu se
despdrtia nici-ud datd.CAndii patriarculii esia din
bisericd Timus 61 tinea poala ; rd la suirea pe
calfl 61 tinea scarile pne" la esire din monastire.
Scirea despre isbnda lul Thirnu l'a intimpinatil
pe domnil la Zbancea. Grigorie Comisulti. i o dusse;
dreptit multdmire fit imbrdcatit cu haind de sobolii
si indatd a trecutii Nistruhl pe la Zbancea.
T 'ergovetii de Hotinii cu parcdlabulit Hjdfl, nici
in ruptulit capului alai" vratil s deie cetatea, de
i Vasile-Vodd o cart cu marl jurdmnturi si de
mai multe ori Ori e ati vrut asa de credinciosi
sd, fie 1u Stefan -Vodd, dice Miron Costin, in chro-
nica, care lucru, Wail da sd fie intre ai nostri.
pea intr'atata nevointa pentru singura credinta,,
Intrndit Vasile-Vodd in Iassy, ginerile ski s'a mu-
tatU cu tabdra la Galata, rd eliti a inceputil a se
gAti de mare resbellii assupra lui Matteift Bassa-
rabal Voia sd dea luptei acestia unit caracteriii
skrai, uationale, voia sh-si resbune amarii assu-
pra domnului Muntenescii i assupra lui Racoti.
Spre acsta slat data ordine ca sit incalece tutu
omula ce 'Rite purta nit arma. A data ua am-
nistid generale totora i despre tote, si aU poron-
citit pe la tote bisericele i monastirile ca sd se
faca rugdciuni pentlu succesuld espeditiunii ce intre-
prindea sub nisce pronostice asa de frumOse dupe idea
lui, dent ghat de fatali natiunii romftne in genere.
In att. despre Stefan-Vodd prebegitii la rndulii
23

www.dacoromanica.ro
298

sad, ellti a mersti cu Kemeni Tanoi 0116 la Trotusti;


rd de acolo s'a despartitil Antal pentru Ca spera
mai multi in adjutorulti lui Matheiti Bassarab ce-hi
chiama in terra muntenescd, sfersitil pentru care a
si luatti calea Foxanilorti, de la Trotusii, trecefidil
Milcovulti. Apoi, i era si tema a se tine de Kemeni
si ai lui, audindd de patima lui Moreanulti Hat-
manulti seti, ucisti de terranime, precum si de os-
tenii luT Kemeni ce luase drumuld patriei lora prin
vama Oituzului. In adevrti satigaii de la ocna ati
tinutu calea Nemtilord i na'valindti in ei cu cOsele
cu toporele cello lunge ce ahi numal ei, ati facutti
mare ornorti intre densit.lad silitti pene la aceea
de a-si parasi tunurile i munitiunile in manele lord;
humai asa all pututti halAdui de acei lei ai Carpa-
Wort". romani , calif atata de vitezesce ati izgonitti
odiniera cu rusine pe Mathias Corvin i alti Bee
aT Ungaxiei din pamentulti romAnescti, i tocmai
grin acelle strimtori.
Alessandru Costin, povetuitorulti ce se dedese a-
cestei ostiri la plecarea din Iassy, a sedutti unit annti
in obedi, in temnita Fagarasului, pentru resbunarea
lui Racoti, Principele Transilvaniei.
Cu bite aceste, ceea ce castiga Vasile-Voda, in
putere i simpatiU, strica ginerile sell Thimus, ca-
rele in cuibulti sett de la Galata, devenisse unit
adevratti ursti selbaticti, uccidendti pre cei as-
supra carora avea pizma". Astfeliti ati ucisti chiar in
casa la sine, cu cosacii lui pe Cotnarschi, secreta-
riulti de taina anti lig Irasile-Voda, sub pretestti ca

www.dacoromanica.ro
299

acesta popria ore audit pe Vasile-Yoda sa dea pe


domnita Rucsanda dupe densulii. Totil pentruaceste
cuVinte voia sa uccida i pe Vorniculd Toma i
Visterniculit Iordake. ce umbla i el cu dilele a
mana, i s'ail ceriutii la Vasile-Yoda sit e lasse
7)
mrga la trra" dice Miron Costin Chronicarulii,
,,ci Vasile-Voda nu-i lasa, 1 au poruncititla gine-
rile set, ca mai bine moral sa hie, decatit s6, hie
boerii cari-i are chit la anima sa; cu tt credinta,
,la atata grip, set cu ce anima volt veni cei-alti.
boeri de la trra la densulit ? Deci l'a mai mu-
tatU de la gandulii mut' insa acesti duol boeri, totil
cu fereal timbla i totU pre ascunsit nOptea pre
prta despre casele "Minuet' venia la curte la Va-
,, sile-Voda, de care Vasile-Vocla cu greii suspina 011
frangea manele de ginere ca acesta
Violinta acsta o intrebuinta Thimu i catre al
sei. La unii consiliit ce slat tinutil la podulit inaltii,
de pe Brlad, unde Vasile-VodA a impartitit lefi
ostilorit Cosacesci, unit Colonelit numitit Bohulli a
cutedatit s'a dica unit cuvntit. Thimu a scosit sa-
bia i l'a lovitit in umeril facendu-1 u rana de care
a sufferitii in tota campania aceea. Pre can, se vede,
acuma i lui Vasile-Voda i Cosaci,lorit le era de ua-
scapare de ginere i conducatoriii ca acela!
Adunarea i alianta cu ornulli inreutdtitii, stri-
catit, corruptii, e mat' periculscidecdtg infcic4area
tigrului in pustiii.

www.dacoromanica.ro
300

XLI.
Durer6sI este impressiunea ce face, i astatli,
assupra romanului moderna, furia barbara cu care
a intratti Vasile-Vodl in hotarele Terrei munte-
nesci. i indignarea este cu atata mai villa, cu
cata eliui, acum, nu mai era ma'nata de ap6rarea
bunului sui dreptil, s6a de scopula politica Olt u-
pe care pre bine ve'clusse c. nu'lii p6te ad-
junge ellii; ci manatu era de demonulti fatale allti
resbunArii. . . . Pentru aceea, i sAngele fratesca,
ce a cursti ir6ie, a picata assupra capului sa i
alit easel selle. Patriotil intellepti , de pe atunci ,
el dedeati sfatula , nu de a intreprinde unti res-
bella offensivii, ci dupe isbnda d'drerdig, sei fi in-
torsii pe ginere-sii inapoi qi a se fi alsedatii
cu pact trebelorii la imp& inteirindu-se cu
slujitori. . . . cum avea avutid; nime nu ar hi
rnaz venitit assuprd-i. Ci in nadejde neinduoitsa ce
avea Vasile-Voda pre esti cozacesci sh'i rescum-
pere strambatatea despre Matheia-Voda Tntii, i
despre Racoti mai in urmei, cum 61. dicea Timu
a din terra Muntensca prin Ardealii se va in-
trce; a biruitil sfatult numal s mrga assupra
lul Matheia-Voda. Erei nu onaulg ci Dumne-
cleg sfdramd resbbiele; Vice Scriptura(1)".
Din Jassy, a purcesii Vasile-Voda' in diva de 15
Maui",annuli" 1653, cu 8000 Cozad i venial
8000 6ste de terra. Ella mergea in fruntea Ostif
(1) Miron Costin, Letop. I, 307.

www.dacoromanica.ro
301

liii cdllare i incungiuratd de curtenii lui, calif for-


mafl statuld sfl majord.
Orndula in care se punea acstd, espeditiune
fatale in miscare, era cea urmtre i in totuld
conformd magnificei pompe ce se observa la curtea
Moldovei, ori-de-cdte-ori eia Domnuld afard din
orad ca sd, mrgd la veri-ud, bisericd, monastire,
sd la resbelld.
Inainte mergeati cdte-va iscde in calitate de
conducdtori, allei din corpuld allergatorilorA. Dupe
acestia (Irma cllarimea cu stguld i cdpitanii ce-
telord in frunte. Intre fie-care MI se ldssasse und
spacid deertd, ca sd, se OM deosebi una de alta.
De anAnduo prtile stgului mergead cdpitanii ce-
telord, ludndu aminte ca sd, mrgh" toti ostaii cu
rnduld i in Iini drptd. Venia apoi cor-
pull.' Cealciralsilorti de GalaV i Constantinopolea,
and umblettorilorii de Hotinfi cu vataii lord; dupe
dnii caii domnesci, precedati de duo tuiuri tux-
cesci , date Domnului de la POrta Ottomand ;
apoi fiii Domnului. Ceva mai departiiorti venia en-
su1 Domnulti, dreptii in midloculd liniei, incongiu-
ratfi, de amnduo prtile, de Paici, corgi' de
guardd, incin1 cu brne de argintd, cu shbie
i land, alle chrora mdnunchie i vrfuri erail le-
gate cu argintd 1 suflate cu amt. Ceva mai in
urma, despre partea drptd, urmail com4ii i vd-
taii slugiloril de curte; rd de a stanga, Postel-
niculd cella mare cu cei alti postelnicei.
In linia a treia dupe Domnil, veniat optil cd-

www.dacoromanica.ro
302

pitani al polkurilorii, patru pe la parte si path/


pe alta; insg, cel mai vechi, mal apr6pe de Domini,
Dupe dnii, Seimenil format' unti spalirn pe am-
bele lature alle drumului, sub preveghiarea cd-
useilorii, caril ingrijiati ca linia sd fie dreptd i
passulti s'a fie potrivitti. In urmA venia Spdtaruln,
care ducea armele domnesci; apol boeril, 1ii cei
din netuntru, adicg, Vistiernicil, Pacharnicil, Cioho-
darulti, Medelnicerii; apoi vatafulii de copii cu slu-
gele, Pachtirniceit si Stolniceii.
La urma totord acestora, mergea, falnicti, Ste-
garulii domnescii, ducndn stegulii cellg mare de
mhtase rosa, pe care era desinat, cu aura, marca
Moldovei; alte duo stguri mice, priimite de Doninti
de la POrt5,. Indatj, dupe stgurl venia musica ,
apol armasil, in duo siruri; apol boerii eel marl ,
boeril de starea a Il-a, si boeril de starea a 11I-a
in trel cete; in fine, boeril Mil de funqiuni, fie-
care dupe starea si boeria sa, unuln dupe altuln.
Tnnurile veniati care sfrsitil, sub purtarea de
grip, a marelui Satrarti si apitanulti de Deireibani
cu tunaril, cu tote cello trebuincise taberei, pre-
cum prodncte, etc.
Sf6rsitu1ti totord cetelorti era IA grAmAdire am-
mestecatA de sluge boeresci , de orasani , negqa-
tori, etc.(1).
Pre cat' de marl, umflate si furiOse ere"' apele Sire-
tului, care impedicarg, vr'ul cateva chile trecerea
ostiloril, pre atb,ta i mai cumplitii crescea furia.
(1) Cantemir, Deserierea Moldovei".

www.dacoromanica.ro
303

lui Vasile-Voda i a totora emenilora si. In a-


devrti de cum a resbita pe la Foxani in Terra
Muntenesca, fara de mi1 a datti foal i orase-
lora, si satelora, si la tota ce intnnia. On pe unde
adjungeati Cosacil, fumegaii locasurile bietilora lo-
cuitorf nevinovati. Numai sangele, ruina si spuza
arrttaii urma lorii. Matheiii-Voda, luanda scire
despre acesta navala , tramissesse pre Diiculii
Spatarula s stringa teed &tea de pre marginea
tare, i sa stea la hotara impreuna cu Stefan-
Voda, carele inch' avea veua 300 emeni callareti
i cati-va feciori de hoer): cu sine. Anteia strja a
stil muntenesci, o intlnisse Vasile-Voda inch, de
pe la gura Berheciului, ut posta din susti de Te-
cuciii. Grosula armiei , commandata de Diiculii
Spatarulii, stetesse riu departe de Foxani, la Milcovulii-
Mare. Pe ripele acestui Orin 60' intocmisse ellii
talYera. Formasse in facia lui Vasile una frontii de
9000 emeni, compui din Lefegiii lui Matheiii si
teta, soldatimea de terra, cata era din Bucuresci
pale in Milcovt. Acolo era si Stefan Voda cu
cel 300 de MoldovenT. Anteiii ii s'ati arretatil
JAM, -
Vasile-Voda, cu Moldovenif sei. Cosacii veniati ta-
dupe usula lorii,in urma. Muntenii ati
statii loculul pn au trecuta Moldovenii apa si;
ati inceputt harta; apol", dupe ua mica lupta cu
callarimea 1111 Vasile, compusa din Nemti i omen
de terra, aii inceputil a se retrage. Vasile 1-aii go-
nitii 1)&16 la ROmnicii.. De acolo, aa luata callea

www.dacoromanica.ro
304

Tergovistei, tot5 gonindu'l, striCand5 si arclndii totti


ee le esia inainte.
Matheiti-Voc15, le esi inainte lingI satulti Finta,
intend poianA, avAndii de u5, parte apa Ialomitei
i de alta nnfl Orli"' forte tinos si r'eti de trecut5.
In fine, dupe mai multe harte nehothritre, am-
bele armie se aflar5,faciA in facia. Drd din causa des-
biiriI ce na'scusse intre Vasile-Voda" si ginerile
st Tirnu, carele sciljuia de mana pe Moldoveni
ca se ludati c ei ati fticutil isbnda de la Foxani
si Telejna, n'ati yenitti d'ua-dat5, Moldovenii si Co-
sacii. In frunte mergea Ostea moldovenosca, con-
dussA de Vasile-Voda, apoi 61 urma tabe'ra costi-
cOsc5, cu mare greutate, din causa locurilorti cel-
lorfl strimte si tinOse. Pe priulti Finta de abia
era unti podetti mic, slabii si periculosti de tre-
cutii. Moldovenii, trecndti apa i intrandii in poianl,
ati luatti aripa in stanga si s'ati insiratti in facia
aripei drepte a Ostei muntenesci; centrulti si aripa
droptti ati occupat'-o Cosacii, handti positiuni vis-
-vis de centru si aripa st'angd a lui Matheiti-Voa
Allaturea cu &tea moldovenosa n'a vrutti Timus
sa, se asecle, cliandti : lassti vitezi Moldoveni ;
voril bate ei pre Munteni i tetra' de noi. Matel
inasi asec15, &tea afarbt din anturi, pe care le
trasse din apa Ialomitei si prin pregiurti; din drpta
a pusti curtea soli Rosiorii, carii faceati guarda
domnoscii, Seimenii si alta, Oste de terra. Centrulti
l'a occupath ensusi Matheiti-Irodh cu Levintii, en
nal corpti de Darnani, cu altulti de Seimeni si

www.dacoromanica.ro
305

cu artileria pedestrimii. Aripa stAngl, ce venia in


facia Cosaciorti , a compus'o din mercenari, Lesi,
Unguri si alte trupe stfaine.
In momentulil de a se incepe lupta, Matheiil a-
dun& in giurulii ski pe beriI i capitanii ostiril
selle si le pnii urmtrea allocutiune :
0, vitezii mei ostasi! Rugap pe Dumnelpti sI
ve. intardscl in bath:Ha acsta, ca in atatea altele
de mai 'nainte; rugap-v, cad : ccA dujmanulii !
Ve" rogti ins`a, , s nu care-cum-va din voi sl se
afle cu hotarire i cugetti induoitll, ci top intend
77credinp, inteunil cugetti, intend hota'rire, intr'uI
singura dragoste care Domnulii nostru Isus Cristos,
catre terra cea multll iubitI i catre mine, Domnulil
nvostru, sa stati cu armele in manAinaintea dujmanfloril,
cu statornici si cu curagiti, precum aI stet' ade-
sea-ori i voi, si pArinpi vostri. Luati sma sI nu im-
mormentati pe Onintulti acesta marirea cea strlu-
cita a numelui vostru CACI atunci totulti vom perde .(1)
Trecusse acum cate-va ore de candir se facusse
(AO,. Ambele armie, arangiate de Domnii adversari3
ardean de nefericitulii dora d'a veni peptii in peptir,
Matheiii ascepta, ldssI pe Moldoveni s'd incpa
attaculii. Vasile ascepta pe Cosaci sI se appropie
cat(' si densulti de adversariii in linia bthieY. Trl-
missesse in mai multe rnduri la Timus sl se a-
propie, dr elhi n'a voitti, respunclembi incep'ci Dom-
nialorg p1 veal veni i eI. Aceste
cuvinte arrttA inderatnicia omului. Bietulti Vasile-
(1) Dionisie Fotino, II, 96.

www.dacoromanica.ro
306

Vodd oftd, i dede semnalult 1upte, punendti foal


la und tunti. Harta s'ail inceputd de Moldoveni.
Seimenil lui Matheiii o sprijind cu foculti flinteloril
lord. CAlldrimea 1VIoldovei face ud nvald; una-sutd,
ve'ndtori nemti priimescii ordind s o sustind EI
se acquith fOrte bArbdtesce de sarcina lor, incdr-
cndti i desciircandil armele de ud-datd. Acsta
incuragezd pe Moldoveni, 1 mai multii de clumaa-
tea Ostii lord, face u'd cumplith ndvald cu stguri
assupra Muntenilorti, in catd spargd aripa dreptd
a lui Matheid i o punt' in fuga; unii trecti Ia lo-
mita de a dreptulti, Mil a mat allege vadulti; Ord
gonaii adjungu pea in corturile lui Matheiti. Lo-
virea ar fi fostd hotaritOre, bdtaia ch'stigatd pentru
Vasile, dea, in acellai timpt, ar fi attacatii i Ti-
mu cu Cosacil lui centruld i stAnga lul Matheid
Vodd. Dr MatJaei, vedendil ct attaculu nu este
generale, s'a mutatti cu ttd greutatea armiel, a
artileriel i a senetiarilord lul, in partea aceea
unde armia lui era infrntd de Moldoveni. Ochiulti
lui cella agerd n'a scdpatti din vedere insphimen-
tarea ostirii i dossirea unul corp. End allerga
indatd prin tote irurile, imbarbtezd i clice solda-
tilord sei : Vitezil mei osta1! fiti cu Anima, cad
vedii cd daruld lui Dumnecled este d'assupra dos-
trd. Am statornicd credintd, cd, a sd invingemil
currendil si a sd, goninili pe dujmani cu ruine".(1)
Cuvintele Domnului ati insufletitu pe soldati. El
se readunti, stringi irurile lord i, mai furioi de
(1) Iludemii.

www.dacoromanica.ro
307

dal totti-d'a-una, asvrlti senetele i lncile, scotti


sAbiele, se aruncti assupra dujmaniloril i se batti
peptti 1. peptti. CallArimea mo1dovn1 este res-
pinsA. Pedestennea lorti spulberaa i sdrumicatI
de care tunurile 1u Matheiti, care vOrsti 1 intre-
tint unti foa. necurmatti i bine nutritti. Ast-
feliti ecuilibrulii s'a restatornicitt], i Timus cu Co-
sacii lui, venindti in lupta, inclestarea adjunsesse a
fi generale. Se luptat cu mare entusiasmti boeril
cei mai marl al Valachiei, cu flu lorti, cu omenii i
cu servitoril lora, aruncandu-se orbesce in centrula
dujmanului, tindu-lti cu sAbiele gOle i gonindu-lti
pretutindeni. Matheiti nu lipsia a. le da celle
mai frumOse essemple, v6rindu-se in valmAagulii
cellti mai mare allti luptel i espunndu-se la peri-
culele celle mai iminintl. Remsese nurnal atatil locii
Ebert], intre ambele osti, in can numai bine se ad-
jungeati cu glontele unii pe altii; i cu tote acestea
tunurile i senetele lucre"' amarnicti de ambe par-
tile. Acsta ne d idea despre mcelria ce va fi
fosta. Pedestrimea Cosacilort], cu Cate-va tunuri,
incepti de la unti timpti a se apropia, pe furiti, de
stea muntensc. Loculti fiindii forte spinosti 61
favora. Cana da tunurile muntenesci intr'nii,
ei se tupilaii la panintti i glOntele treceati pe
d'assupra lord. Cndti ati fosta destulti de inain-
tati in ampie i desbirnati de .centruld taberel lorti
cel marl, atunci ch'llArimea lesch", a lig Matheiti, a
nalvlitu assupra lorti cu sabiele gOle i a fh'cutti
in el uh' cumplia macelAril N'avusesse tiMpti Co-

www.dacoromanica.ro
308

sacil de cata ua singurd data a'si descarca sene-


tile i aa i inceputa cail a-I calca in picire A-
tunci a nimerita unit glonta din senta pe Matheia
Voda, aprpe de inchietura genuchiului, drd ella nu
dede nici una semna de durere, ci urma lupta in-
ainte cu ua bdrbtia demnd de una oma tenera i
brava. Una Peica a zdrita sangele ml galgainda
si a allergata la scara Domnului sa-la sprijine sa
nu cum-va s. cap', drd Matheia l'a gonita cu
injurature, nevoinda s arette durerea sa ca sa nu
se descuragieze ai sei si s se animeze neamiculit
Lupta, inceputa de diminetd, pe la cinci ore de
sera inch, nu era terminat. Victoria nu se scia
a cui este. Timus veclendu-si Cosacii frantil. esi
perdusse cumpetula cu deseversire si nu scia ce sa
faca. Cosacii, spircuiti din t6te prtile, pus): a se bate
in campa libera, dupe und sistema ce le era stra-
inn, strigaii :piceti-ne in vr'ztei parte, ori sci
mergendi, ori sei ne arunednrg in qanfur`i, dupe o-
bicei,dii nostru". Nu era nici sfata, nici or-endu-
ed' dice Miron Costin. Tocmai in acesta momenta
de demoralisare, se starni si ua furtuna din celle
mai cumplite, cu grindind, care veni sa lovesca es-
tea lui Vasile-Voda dreptil in facia. Pcirea, dicti cro-
nicele, cei era urgia lui Du9nnecle21 sositd assupra
stii lu Vasile-Vodci. Grza, vuetula i ucciderea
le adaugeaa tunurile i senetele lui Matheid. Tres-
netula babuia assupra capeteloril lora, focula el uc-
cidea, apa 61 inneca, fumula si prafula kiorisse :
omit cu Oma nu se mai vedea; call se spariase, yen-

www.dacoromanica.ro
309

tulil da omulii la panintti; desordinea era infrico-


sat. In clipa ochiului, tabgra Jul Vasile-Lupu se
prefacil inteunti nemh'rginitti elesteti de noroiti in
care soldatii abia steteati in picire, fail a se pu-
tea misca sti manevra. In desertti s'a muncitti Ti-
mus a intreloca rsi pe Cosacii si, cad, care cum
putea inchleca, o i rupea d'a fuga. Semnulti retra-
gerii llti dede aripa aceea unde commanda Vasi-
le-VodA. Assemenea a fcutii i Vasile-VodA, cu
nAtangulii ski ginere, parlsindti tt tabera, baga-
gie, artilerid, steguri si pedestrimea, in mnele vin-
gtorilorii; r ei ail apucatii campii si locurile ne
umblate, pe la Gradiste, trecendti Siretulii la Va-
deni, si all sositti cu mare greti in Iassy, forte
mahnitI, Marti, a noua IA dupe Inaltare.
Desfacerea fit complecta. Vestea despre ansa adjun-
se la Iassy in trei ille, de si deOrtarea intre capitala
Moldovel i theatruhl luptel era de 10 cline, dupe
caile i miclkicele contimpurane de communicatiune.
Matheit nu lipsl a infAcisa Ostii selle, care fit cru-
at de inundare, acestii evenimentii ca pe u6, mi-
nune cerscd; soldatii insuffletindu-se, au n'avlitil
din nuoll assupra unorti dujmani ce nu mai can-
tall deckti1 a'si scdpa vita, favorati de intuneri-
culii noptii. Totusi, Muntenii a Pacutil u5, multi-
me de prisonieri i ail uccisti nenumerati: fugari.
Preste trei-mii de Moldoveni, pre atatia Munteni,
si mai multii de ssse-mii Cosaci, au remasti mort1
pe campulii MtaJjeT. Mel inch' avemit ua probA, ca",
romanulii munteanti, multii mai voiosii a uccist la

www.dacoromanica.ro
310

Cosaci decatti la Moldoveni, fratil sel. Matheiti or-


dna', ca trupurile Moldovenilorti sa se puna intend
singura grpa colossale, d'assupra cariea a %mat
u movi1 eu u cruce de ptra, carea se mai ve-
dea p6n6" prin 1i11e1e lui Dionisie Fotino, istoricula,
1Ing satulill Finta. Era pe alle Cosacilorti le a
arum:alai in alta grpa i a radicatti ua alta movild
din susd de Tergoviste, in drumulti mare. In fine,
pe top.' prinsii in bataia adunandu-i la unit locfl, i-au
scosti gall din Tergoviste, si, taindu-le capetele,
la unit loci! ce se numesce Fntana iigarului, i aft
ingropatti sqb ud a treia movila. 136ccatii cd acesta
mare Domnii 'i a pelatti viitorulti cu unti assemenea
actil negenerosti i reprobatti de dreptulti gin tilorti.
Perit'ati in acestti resbellti mai insemnatil dintre
boerii moldoveni : Bucium Stolniculti, lovitfl de tuna,
i Hristodulti Caminarulti; mai multi slujitori, multi
pedestrasi Cosaci i lumtate din ostirea nemts-
ca ce o avea Vasile-Voda in solda sa. In tail ca-
sulti, unlit sa multamimti lui Dumnecleti ca lefa-
ii, ca mercenarii strain!, ati fostti mai espusi si ail
muritti in num'eril induoith de alhi Romanilorti.
Nu putema applica la nimine mai nemeritU de
catil in privirea lui Matheiti, marele adevrti ros-
tita de Bonaparte :
Omul superiore e nepe'scitorg din natura sa.
Fie ellg Mudatii s6i defarnatg, pacing p6ssei.
Elli consciinta ascultd.
Drd sa nu uitamti i dreptatea cause'l.
Ast-feliti se termind acesta lupta fratricidd.

www.dacoromanica.ro
311

Vasile Lupu facii marea gresla de a o incepe, ne


tinndfi sma de consiliele amicllorti Or, careld sfa-
tuia ca s stea pe defensiva, sa se intarsca in in-
tru salt repareze relatiunile cu- Prta Ottomana .i
s lasse rollulg de agressore lul Matheifi, lul tefan-
Voda i ori-cui altuia.Dra u-datti" lupta incepu-
ta, era mare sans de cascigatil, d6, macar Ti-
mus ar fi tinutti sema de consiliele i esperiinta so-
ennui ski. Cu totulli din contra, acestfi omil vio-
linte, fiorosfi i selbaticfi nu Se occupa dectitti
,,

de prcli, de invidie, de ucciderf de resbu-


.,

nail. Nu avea nicI u consideratiune pentru lo-


cotenintii si; lid tia mila pentru thnenif se-1.
Pi purta septemtine intrege peste campie merei,
necunnoscuti, fara a le da uti, singurti Ii de re-
paosti, cum a Menai chiar in ajjunulti bttiliei a-
cesteia, calla a viritii in focii. u .ostire obosita
prin unfi marsfi de clece Ei1Ie, ut ostire de nicl
ult trba. Acsta a facutu ct Cosacii, cu tta
artea resbellului ce le era fOrte familiarit, nat pu-
tutu tine inaintea unui inamicti condusti de unti
capti ce lucra CU sange rece, cu maturitate, cu
circumspectiune. Cu mare dreptate conclude dra
analistulti Miron Costin despre causa perderif a-
cestul resbellii, clicndfi : Ei, ce este clespre partea
mea tOt4 isbnda acsta a la Matheiii Voclei de
la Hinta allegndit deosebi voia ci or6ncluaa
lui Dumnecleii, numai pre socotaa omenescd grei-

www.dacoromanica.ro
312
escii, este din ngunia lu Tirnu nteAii i din
beirbeilia lu Matheiii-Vodd a duoa(1)
Lupta acsta regretabile s'a urmatU Marci in
ajjunulu Inlri, annulli 1653.
Nu sacrifica onrea pentru a adjunge la onre,
este, de Candi' lumea, unit invUtamentii elementard,
dra santosil. Vasile-Vodg, null ascultA. Ellil sa-
crifica, onrea sa de DomMi Moldovei spre a ad-
junge cu desonore la domnia Valachiei, inst nu'i a
mersii bine, ci a perdutil i pe una i pe alta.

XLII.

Vasile Lupuld i girlerile seq. Timus salt intrunatA


in Iassy pe cfti la"turalnice. Cosacil mai edur6,
trel dille in acesta oraif i apoi s'ati intorsii in
Irra loft. El erau constrin1 a pleca, prin marea
scumpete ce se incepuse, cad panea ce li se da,
costa cate unti leit. Timuiurma,. Ella era ffuriosaruil
assupra tatalui stt ca nu-I mai tramite adjutorii.
Vasile remasse singura, sfdramatii de scarbg. i far&
nici u'a" speranta. N' avea pe nimene lingI sine, chiar
din familia la Vorba mergea c neamicii sosescii
pentru surprinde nptea. Spaima 'Iti muncia
grznicif. Durerile selle ins6 abia eraii incepute!
Nu trecii multh i, in adevrti, se audi eh' Stefan-
Vodu a venial cu osti straine, lingtt hotarulti ungu-
'reset 1 se indeletnicesce a scrie proclamAiuni care
poporii, care, in laturea aceea, era plecatil cu to-
m. Letopisiple, tom. 1, 311.

www.dacoromanica.ro
313

Will in partea MY. Este adeVeratil cg, Matheiti de-


desse lui Stefan-Vodl 20,000 galbeni pentru chel-
tula investiture, i unti corpti de 400 Seimenl
DAribanI 1 Levinti, cu caril acesta a reintratti in
trrA i s'a aeclatti la RacaciunI moia liii, ascep
nada adjutorti i de la Racoti allti Transilvanie.
De aid' Stefan-Voda dede uL proclamatiune c-
tre locuitoril Moldove, annuncilindu-le venirea sa
i chiinfandu-I in giurulti luT cu credinta in animl
i armele in mana spre isgonirea dugmanului corn-
munit.
Acuma ghicl, lectorule, care era neamiculil mut-
munii pentru trra cea adeve'ratd, care vedea focil
inainte parjolti inapoi ?
Cu anevoiii se tocmesca duoi Domni infruci
terra', credeat be"tranii.
La auclulti acestel nuoe naviliri, precliatre de
nuoe nefericiri, turburarile in Iassy rgI incepuri.
Domnulti Vasile avea ostire pro pucina. Celli ad-
jutorii de la 'Mari; el refusarl. In desperare cliii
incep a strange meni de ste de prin trguri i
sate; a numi cgpitani, juruindu-le averi i left u
rime. Cu mare gra putt] aduna verl-ua optti-sute
de meni alle1 dintre Orcheiani i LApuneni, pe
caril, puindu-I sub commanda nepotulul s'eti Ste-
fini Pacharniculti, 61 tramisse in contra lui Ste-
fan-Voda, dOri furi pui in fugii, de trupele aces-
tuia, linga Faraoni; Ora pe trranimea ce se in-
h&Itase dupe deniI, parte o a omoritti Stefan Vod'a
ra altora le a tiiatti urechile. Dupe acsta" is-
24
www.dacoromanica.ro
314

bnda, i-a impinsti strejele mai in susti de Ro-


mani', la Sabaoni, rd ellti s'a mutatil la Bacal,
unde l'a adjunst" i adjutorulti de la Racoti. Ostea
lui se addugea din Ii in cu prin menil ce venial
din terra de sust" 1 cea de jost".
Vasile-Vodd se vecla din nuot" pusti in grea
curnpend. Credinta trrei era din celle mai in-
duoise. Dmna i tOtt averea liii, cu multe man-
can i lAuture era inchisa la Sucva. Cetatea
Hotinului declarata pe facid in contrd'i i trecutd
sub ascultarea Jul Stefan-Vodd. Unde s ndzuscd
n'avea. Cosacii nu mai veniaii. Timu batutt i
infruntatti in terra muntenscd. Duoi dujmani marl
si tari in timpii aceia, Matheiti i Racoti, in-
furiati i pui in prignd. Se mird ce va face. Mai
avusese nepriceperea sa strice monastirea Putna,
ziditd de santult" nostru era" Stefan cellU Mare,
presuppunndii cti va gdsi bani in temeliele el; drd
ne gasindii, se apucase s o refacd la loci" erdi
pe temeliele i stylulti vechiti, insd n'a apucatt a
o zidi de cat" pea la ferestre i a 'Reath din
domnid. Atd,ta a ispravitti, c plumbulti cu care a
tostii acoperitd monastirea, rail luatti CosaciI lui
Timu i l'ati dusU la Suceva ca sd, fad, bombe
pentru aperarea cetatii. Srtea a fosti" pstratti an-
tagonistului lui Vasile-Vodd, successorelui sti, o-
mirea de a termina restabilirea templului profa-
natt. Acestd sacrilegiti, acsta, profanare a mor-
mntului 1111 Stefan, instraina de catre Vasile Lu-
puld i pucinele cugete care'l mai remasesse cre-

www.dacoromanica.ro
315

dincise. Niminea dintre contipuranii lui n'arti fi


pututti ascepta acsta de la dnsulti. Ha natiune
suffere multe, afar& de frustarea sinatimntelora eT
religise pentru eroii e, pentru mormintele in cart
jaca Ossele lorti.
Parasitti dra de toti vechil sl amid, cetateni
i curteni, prigonitti de pretutindene nul remanea de
CAM ua singura calle pentru scaparea criticei sele po-
sitiuni : aVi face datoria pene' in ora de pe urnici;
a faci ultima si1in. Trista datoria! Trista silin
Ast-feliti hotaritti strangea mere] la mercenari, tra-
sesse in partea sa, inca-ua-data pe Orcheiani 1
Lapuneni. Mai avea veal 200 Cosaci lssati de
Timu 8ub commanda unui colonela; acestora
le distribul bani, haine, mancari i bkture, inquarti-
randul in giurulti oraului. R5pecli i la Hmelnitki
sal dea adjutortt. In scurtti strinse peste totti veua
4000 straini i 17,000 Moldoveni. Deacte con-
vulsiuni. Pe i tocmai in aceste momente POrtal
tramise ua nuoa confirmatiune, prin Kadiri Aga anti
Vistieriei i kaftan de domnia. Sentinta unei Porti
mai inalte, a provedintei, era pronunciard.
Cu acst armata el ellti din Iassy, Marti in 5 lull('
1653, Cu dnsulti eira, top' negutatorii greci ce
se aflaa in Iassy, cad llu iubiati forte multii pen-
tru dreptatea. MI in judicati. Noptile din urma
email totti tunete i fulgere. Torrentele de pluia
i ptra nu se curmati. TrOsnetulti cii1tt pe tur-
Lula monastirii Santei Paraschiva si'T arunca vr-
fall jog', infigndti crucea adtincil in pamntil.

www.dacoromanica.ro
316

Unit altii trOsnetti cacla pe intinsele grajduri dom-


nesci. IJ multime de case furl arse.Fulge-
rele bilsdati firmamentula in forma, de sable, nuoril
se vedeati pe cera in forma de cetali 1 batalie.
Poporulti lua tote acestea dreptil auguri rel pen-
tru Vasile-Veda (1)
Iscdele ce sosira addusse scirea ca dujmanulti n'are
de Wit duo sari trei mil' de Omeni. Vasile Lupulti l'a-
scepta la Sirca, lngl Trgulti-Frumosti. Acole s'ati
intmpinatti amnduo ostile. Din aprinderea cu care
s'ati luptatti in acstl occasiune Vasile Lupulii, aflan-
du-se pururea in fruntea Ostii slle, invtandti singurti,
mutanda stegurile i indemnandti pe osteni, pe canda
Stefan-Voda sta de &A parte in dosulti Ostii slle,
se ved8 desperaA a lui. Ella ch'uta a cumti sea bi-
ruinta deplina, sei ul mrte onorabile. Nil in de-
ertti! lui nu'i era scrissa sa mra pe campulti de
onre, in lupta vitezCsca.Ellti cauta mrtea, i.
dnsa fugea de ella. In adevrti ea' avea i mai
multa pedestrime i mai numersa calarime de
catti adversafiulti seti, drl induoisa era credinca
ei ! Stefan avea 1,000 Unguri callari; pe atatia i
Moldoveni; 500 infanteristi Munteni i alte stransure.
Vasile copprinse drumulti care vine de la Trgula
Frumosti peste Sirca; 6nsl Baroti lane comman-
dantele Ardelenilorti, oblicinda el pe la podu este
loci" ripest'', a lassatti drumulti i a luatti in susti
spre costiil cu Ungurii sei, allaturea cu p'eriula
i in prjma lut Vasile- Voda. Acesta inca a apu-
(1) Pavel deAllepo.

www.dacoromanica.ro
317

can directiunea aceea II; aft i inceputa hartiula.


IJnguri i Moldovenii lui Stefan tredfl priuld
si Vasile tat marea gresla de a sta pe loca, a'i
privi cum treca si a nu'i attaca in desordiuea tre-
cerii. Din acela momenta chiar, sOrtea luptei era
hotarita.
Anteid fit attacata ellfi de Moldovenii MT Ste-
fan, apoi de TJnguri. Attaculii fit viguros. Stgurile
lui Vasile in loci' de a-Iti sprijini, all plecata d'a
fuga lnapoi fard nici-ua rnduial. Care cum a pu-
tutu.
Oeloril, nu otenilord sem6natre ste clice Mi-
ron Costin, vorbinda de acsta bataia. In realitate,
lucrula era ua adevrata tradare. Inarnicil lui Va-
sile-Vodd, clice una altil analista contipurant,
Archidiaconula Pavel, eraii anti de pucini, in
cata ostile lui Vasile iar fi pututa bate cu be:
tele, nu cu sabiele; -dra dujmanula se tinea men-
dru, cad' se intellesesse de mai 'nainte cu tradatoril
Moldoveni, carii pe data all plecatii stindardele lora
i au trecuta la noula Domna, parasindit si vi-
cleninda pe Vasile. Atunci unindu-se cu Ungurii
Muntenii si cei-alti Moldoveni aT noului Domna, ail
cachrta cu totil assupra Cosacilora i Grecilora re-
masi cu Vasile calif fiinda pr pUcinT, pe data fug,
infrauti i sabiati."
Fuga fit asa de naprasnica, ca pedestrimea n'a
apucata nici focula cella d'anteiti sa slobcla de-
plina i in clipla ochiului, s'a insirata calarimea
lui Vasile Lupu pre Bahluiii in josii cu fuga. A-

www.dacoromanica.ro
318

tuna i pedestrimea a apucatil peste Bahluetd, la


Carligatura. Cosacil dupe ce ai perdutti cati-va
6meni ati nazuitii pre la Braniste dreptii la Nistru,
insa nu fr marl perderl sufferite apoi, chiar din
partea Moldovenilord lui Vasile earn', precum dupe
prima invingere in Valachia, de asemenea i acum,
ad uccisd pe forte multi din ei sub pretestil cdi
opera. In tOte bataliele acestea, multdmita Prove-
dintei, Romani'orti, si de ua parte si de alta a
Milcovului, le ati placuttl mai bine a versa sange
strainti de cad fralescii.
Seingele apd nu se face.
Vasile Lupuld, plangendii risipa Ostii slle, a las-
satil corturile cu tta pojijia si a scapatd, cu cal
de olacd urrnatd i aperatti de forte pucini cre-
dinciosi ai sei, si a trecutd Nistruld la Rascovit
In CAW pentru Grecii caul ad mai scdpatti din apart-
torit lui Vasile-Voda, srtea lord fit sikmai trist. El,
si ati-va Cosaci se aruncara, in desperarea lord,
intr'unt immensd land de grad. PiciOrele cailord
se cuffundad in noreiti si nu puteati inainta de
loot. Dujmanuld 61 urmaresce i intr cu sabiele
si lancile in ei. Carnagluld fit cumplitti. Grecil
luase cu densii tOte averile lord, ins& at caclutti
prda inamicului. Acufundati i immormentati in
noroid strigad :
Cine va veni f i va avea mild de noi ca sa ne
taie capetele, eliberandd sufletele i curmandu du-
rerile mistre?Chimirele mistre suntd pline de aurti!"
S'aa deosebith in aperarea persOnei lui Vasile-

www.dacoromanica.ro
319

Vodl, luandulti nitre dni i ocrotindu-Iti, Han-


cescii, Nicita Vamesuli si Ion Clucerulli, cdcluti, gi
George Hatmanulti, fratele lui Vasile-Vodd, rdnith,
fil prinsh viii de Unguri din causa poticnirii calu-
lui sti.
La vreme ca aceea, clice Miron Costin, se stea
la nevoia Domnulni, cu cinste vecinicd Me c druia este.
Fill hatmanului Stefni i tovardsil lora, scd-
part numai prin iutla cailorh allergandii pre d
luri. Ei dederd preste unil WI care, trecndu-hi
in notii, T deschisserd calle liberd si scdpard in
terra Cosacilorti. Gonith-aii gonasii pe fugariulti
Domnil 0116 aprpe de Pruth, si Pah toth ape'ratil
acei caril erati pe lenga, dnsuli1 precum clisserdnah.
Trecndii Nistrulh la Rascovii, Vasile-Vodd a statii
acolo cateva Ii11e, i apoi s'a mutath la orasulii co-
sdcesch Bolodijinii. De acolo a trdmisii pe Iordaki
Vistierul sollila Hmelnitchi, cerendt adjutOre.
TAnguindu acesta din nuou Were, analistutii
Miron Costin scrie despre aT nostril numal aceste
multil coprincldtre cuvinte : firea n6rnului, lacoma
de innol,iture. cu i bine clice intend privire: Vasile
Lupulti domnia mai bine de 22 anni. Moldovenii se
sdturaserd, de dnsulti. Le trebuia stdpnti nuoti, 1i
rah avutti. Insd schimbarea Domnilori, bucuria
nebunilorg.
De la Bogdan Kiorulti, rarti Domnti a muritil in
scaunulii sfi. De aceea, sd, nu ne induoimh ca ne-
fericirile trecute alle sirmanel nstre patril au ye-
nitti multti i din dsa schimbare a Domnilorl Nu

www.dacoromanica.ro
320

slicemil c n'ati fostti i multi dintre dnsiT r6I


derrt, pentru thapii aceia nestAtoi nici, mai bunti era
unit WI sciutti, de CAM anti rti nesciutti. Patriar-
culti Macarie de Antiochia i Archidiaconulti arabti,
Pavel, despre carii amti vorbitti mai susti, se scAr-
besct i el de s6rtea lui Vasile Ansti, sub unit
punctti de vedere particulariti allil lora : AI clicti
ed presentile care'l dedesse si care se suiati la vela
cateva sute de lei, remtineati acum aruncate farl
nici ung folosti. Vasile fagaduisse sl," le p1at6sca da-
toriele i cheltuelele. Ella le dasse voig, a callAtori
la Noriti i voia s trAmitt cu dnsii pre solulti
sil la Czarulti Moskvei; voia s'i inlesnesd, cu tote
celle trebuitOre de drumil : trtsure, cal i altele.
Ei priimisse parola lui in publica si in particubriti.
Asceptati Ana summe insemnAtOre si de la boeri.
Died. cu tulburarile contimpurane , t6te calculele,
tote sperantele rai perdute(1). Pen'6 unde
mergea si pe atunci ipocrisia calugarOsc I Bani
I

si r, bani !!! TOte pentru bani ! Falcti de shun...


aromate, lacrime... rage, smirn, tamaid si multe
prefdatorie le vindeati pentru bani i OrA pentru
bani ! Evangda cu preceptele lui Christos, cu toi -
aguld, cu sandalii, cu sArAcia christian, erati puse
ad- acta.
Bine cugetl acelltt Papa, cunnoscutti ailti Romei,
cl de cAndit servitorg altarulni s' a ii imbog
biserica nu mai face minuni....

(1) Textuld dupe Pavel d'Allepo.

www.dacoromanica.ro
321

apoi, mai cli c avea ori n'avea dreptate prin-


cipele Antioch Cantemir, cndti scria :
Accufundatti in &dull smeritulti Varlaam,
Candi"' intrh intend, cash se 'nchinh p6n6 josh,
Pre toti salutdza i 'ntr'unn unghierh se pune,
P1ecandu's1 in josh ochil, graindti din v'erfulti limbel
M taniele trage, pasesce 'ncetinelt.
Infricqatulti nume all Domnului Christosh
La tta vorba '10 pune. Plecare multti are'th
Sa fach paradise, si luminari sti dud..
Ne incetath faiesce p'al1e01 credinciosl
Ce-a ntelorti locase marire o latesch,
Si radicandti biserici, cu-averi le inclestr6za.
Ferice d'a lord suffletti ! Cersca desfatare
Pre dnsii 61 as, pt lorU ra ul deschisti.
Nu fiti la induola cti vorbele '1 privesch,
Spre a spori, de pte, a clerului veniturl;
Acd ce la bisericI ah danuitil averea
Din care end se'ngrasii, suntii forte laudati.
Nimica alai nu place atatti lui Dumnepi,
Si numa1 prin acsta la raiti desch derail calle.
Ellti came nu iea 'n gura la me 'sele straine,
Niel vinti nu vrea st guste dOr' nu e de miratti;
Una gra-ti caplonti acasa intregh Ilti ospeta
Spalandulti c'uh bn etc& de vinii ungurescii dulce,
P e cei suppus1 la poft- trupesci 61 tringuesce,
De si ellti pe sub gene cu ochi scanteitori
La t-inulti albh i gingash se uit pe furish;
Eti insti'ml ;-.punti pccatula, nu'ufi ash lssa navasta
cuviosti ea Wensult sa fach cunnoscinta.
E Iii d ce : de mania, -a fugi, si te feresd,
Sa nu th minte r6ulh dr' singurti este rki.
P allu s'eti vraj wash in sine ar vrea sala prapadsch,
i cu necontenire de mti prigonesce.
25
www.dacoromanica.ro
322

Gandesce, ticAlosuld c 'Rite insela


Pre cela ce cunnsce p'al lumil ri i bunt 1(1)

XL III.

Nuould Domnti intrA in Iassy i &de in prda


ostilorti selle casele si averile partisanilorti lui Va-
sile Lupulti, i mai cu temeiti alle negutiatorilorti.
grecl, caril se rddicasse irnpreuna cu dnsulti.
Deca (mit' foiletaistoria zelzdui, impreun cu Addi-
son, de la Ceanii pnd in clillele nstre, n'am afla in-
tr':ensa de MU-4 oinorur i rnYceliirie.
Unguril predail totil ce le stete in calle, afara de mo-
nastiri. Grza era aa de mare cti, chiar diva locui-
torii se ascundeati prin turuurile monastirilorti. Grecii
ere/ redui la cea mai miser% stare. El erati insultatf,
pumnuiti pe strade i drumuri. Unora li se tail
urechiele, altil fura biciuiti in publicti prin
Turcii i Ebreil 4'mb1ati farA nici u frica sal IA-
nulh, r Grecii nu cutesati a se misca din casele
lorti pentru causa maril dujmAnie a Moldovenilorti.
Acestia '1 pismuiati pentrs c el, G-recii, intrebuintati
midlocele pentru a indeparta din ginrulti Domnului
pe RomAni, i reduceati pe acestia la cea mai de
josu trptg, a miseriel, aa iii CAM, chiar de pe
timpulu lul Vasile -Voda,, se vedea unit din cei mai
nobill romani, imbracati in strente de sucmanti.
Grecit pareati a fi juratti u 1ig cu Turcil in con-
tra Romnilorti. Acuma ce trebuia sti fi fostti in
.

(1) Satire catre Theofan. Arehipiseopuld Novogordului.

www.dacoromanica.ro
323

.Eeculula Fanariotilorti! De aceea i. Moldovenii, c


cndti presimtiati lucrulti, 60' bdteati jocti de dnsi
sub George Stefan-Yea, ducendul la sphclurdtre
si injurandu'l, dupe ce mai hnteifi, conformd obi-
ceiului consacrdtii, armasulii i caliii 61 conduceal
la n bisericd, unde unti preotil i marturia si l
impdrtasa ! Astfeliti se urma cu top' cei osdn-
dip' la m6rte. Ne siguranta adjunsesse a fi forte
mare. Prin asprimea pedepselorti selle, Vasile Lu-
. pulti isbutisse a adduce in r u asa sigurant,-
ca femeele dmblati pretutindeni cu salbe de lefti
si podbe de aura pe dnsele, i mblati pe unde
le placti, pe candd acuma, chiar in miIIocul o-
rasului, se vedeati scene de terrre i spaimd. Ca-
ravane intrege erati attacate, predate si uccise,
Terrrea si spaima, clice archidiacpuuld Pavel ,ace-
lord ce vedOinti cu ochil nostril in tote Ii11e1e, e-
rad de naturd a chrunti pruld copiiloru, Ord nod
necausard grele bOle si friguri cu paroxismti fer-
binti i red, etc."
Larma dura i i nOpte. Poporulti oraselord s;
satelorti, fugea in cotro pute la pustietftti, la munti
unii in spre Galatzi, altii in Polonia, altii in Un-
garia. Celle trebuincise pentru viptuld clilnicti lip-
sia cu deseversire acuma, i Iassyanii emigrati vrndti
ne vrndti. Ensdsl asilurile de prinmonastiri furl pd-
rsite. Cdlugherii i capii monastirilord nu mai cu-
teclati a se inchide in citadelele lur. Domnulfi mani-
Andu-se fOrte maT cu sOind in contra acestoril din
urnid, espedid ordine la hotare ca sid ingaduscai

www.dacoromanica.ro
324

trecerea numaI a Patriarchului de Antiochia cu al


sel, dOca va veni acolo, si sn-i facti, tote inlesni-
rile pentru calOtoria sa, dOra sn respinga pe top
cei-alti call Vora fi intovnritti
Nou la Domna, George Stefan, schimbn intrOga
magistratura a terrei, care dupe obiceiti se dede la
celle mai amari resbunari; numl caimacamil in lo-
cula lui i purcese intru incungiurarea Sucevei, unde
era inchis familia MI Vasile cu t6te averile lui.
Unit tramisii ailti Portii o,informa despre totti ce
se petrecea aid.
Garnisona cetatii se compunea din 80 Seimeni,
60 NemV i a1i Lefeci. Cetatea era apCrata de
tunurile eL Vasile dedese ordine acestei garnisOne,
commandat de Thoma Vorniculn, sa, se apere cu
indaratnicia, One' ce va veni ellil cu adjutOre in -
semntOre.
Sosindii inaintea Sucevei, Stefan a descalecatil
la satuhi Scheia, in casele logoftului Toderascu.
Seimenii i ua suma, de Unguri facura anturi im-
pregiurulii cetacii i incepura a o bate cu tunurile
de la Hotinti st Iassy. Peste cateva chile veni scire
ca Timu cu 9000 Cosaci si 20 tunuri intra,' pe la
Soroca in erra,.
Este unti adev Ora ca Vasile Lupulii, dupe trecerea
Nistrului, nu ecluse cu manele in slut. Ella statu niult
la Cigrini; de acolo lucra se pentrunuoele adjutOre caret
veniaa. Stefan Voda inca capCta se 4,000 secui de la Ra-
o:4i, sub co mmanda lui Petcu Istvann, si 1000 a-
lai. Le1 sub colonelula Condratzki de la Regele

www.dacoromanica.ro
325

Po Ionia In totula avea ca la 40,000 rneni. La


apropierea Cosacilora, Stefan s'a trassti ceva ina-
poi; essecutAnda planurile lui de intrunire cu au-
xiliarii si. Cosacil la unil locti cu cel din cetate
numeraa 14,000. Timu cum a sosita la cetate s'a
apucata de jaluitti monastirile de care este popu-
lata frumOsa Bucovina. Antiti all mersa cu tunu-
rile assupra Dragomirnel, aa batut-o i ati silitt pe
ceT din intru a se preda; apoi all predata t6te o-
dOrele i vestmintele. Ail predattl pe tog negutatoril
i boeril ce erati inchii acolo. Cosacii lui ati deso-
norata femee i fete Pe urma s'ati inturnatti la
monastirea ArmenOsca din Suceava, aft uccisti pe tog
preotil, monachil i armenii calif cautassera scapare
acolo, 1 el ere' multi 1 forte bogati. Ati pusti sta-
Venire pe averea i odrele lord. Numai de aura a-
umplutti duo balerci. Astfeliti inaugura Timu nuoue
le s011e operatiuni de adjutoria socrului sat. Chres-
tint' i alliata anti unui Domna chrestina, ellti se
purta mai barbarti, mai crudti de chta paginii, de
Wit Turcii i Tuitaril, lassAnda in Animele Moldove
nilora suveniri nesterse de grOza i pustiire. Ella nu
simtia ca prin aceste crudimi, causa .socrului sea,
in locti de a castiga , iierdea , i tronulti lui se
prebuia pe fie ce cli mai multi. 1i uccidea pu-
terea morale, care este mai pre susti de puterea
physica, i adhugea cu glOtele la partisanil lui Ste-
fan Voda. Necumptarea lig Timu fit i va fi uS
lectiune pentru acel ce creda c strilinulg, de fi

www.dacoromanica.ro
326

rudita sed aliatii cu noz, pte fi buni pentru nor.


Amagire! amard amdgire !...
La Grigoresci, pe Siretii, a urmatil sfat intre
Stefan-Yodd i auxiliarii lui assupra planulur cam-
panier. Cu tolii inteunii g1asl, all concedatil Onrea
commander supreme Colonelului Condratzki, ca u-
nulil ce cunnoscea mai bine obiceiurile cosdcesci.
Condratzki a multdmitii 1i a datil opiniunea: ca sl
mrgd sd, atace pe Cosaci chiar de a duoalcli sub
Suceava, insd cu mare iutld i p6n6 n'a pucd a se
ingropa in santiuri, care este tdria 1oril,i apoi in
deertii va fi ttIt munca."
Insd, ce folosii ! cd attaculd l'a essecutatti numar
Lesii, fard a fi urmali de Moldoveni si Unguri. Drept
aceea, si Condratzki, dupe o Ii de asceptare desrtd,
a ldssatti campulti luptei ce incepusse, s'a trasii
inapoi pe dupe casele Ttdrasilrrii si pe dupe bi-
serica ce era acolo, i prin nisce pomisi, s'a mu-
tatii in prjma cetatir despre Ipotescr, peste unti
dambil, la ud bdtaid de tunti. Apoi ad venitil si cei-
alp"; drd era prd trIill, cher Cosacii, cum ail sim-
titil ca, suntir Lesii, air inceputil a sdpa santurile
in giurulti taberei lorii; unir se aperati 1 alp a-
pat, asa cd, in cdte-va 'ore, erail pui la umbra
ori-cdrui periculil, i Rid cd, mar era iertatil cur
va sd-i attace cu intdriturele ce ail mai fdcutti peste
npte. Aitti nimicil nu mai era de facutil decatii a
incungiura 1 cetatea i tab6ra Cosaciloril de-na-
data. Rae' la unt -Unapt, Cosacii, avndil mai multe
porp, fAceati mai multe harte, mai mune eiri. Ti-

www.dacoromanica.ro
327

mu eia din cetate in, tote il1e1e i fcea ,in asse-


iliatori ua multime de morti. Nimene nu putea sa'i
se impotrivosca. In adevera, ella era cella mai vi-
tdzii contimpurana din natiunea sa. Esia din cetate
pe calula sea cella alba, urmatil de pucinI arma1
allesi; rania si omora gramede de dujmani, i apol
se inturna la fuga. Ella impusca cu pistlele de la
eoburii, anteia cu mama dropta, apoi cu mama stan-
ga; taia si impungea cu sabia, apoi osi descarca
seneta si arculii. Intr'ung cuvnta , facea usil de
unt arsenalii de arme, de care pururea era impo-
veratia si cu care se essercita chiar sub pantecele
calului. ,Venissera atuncI in tabora mY Stefan-VodI
unil Kapedji Bap si unit Aga alla thesaurului im-
periale din Constantinopole, pentru ca s plece tre-
bele in partea Sultanului, i sa se tina pe MO nu-
cult Domni1.
Marturi atatorii vitezie se minunaa muitti i
Turcii de iscusintia caldritului si a manuirii arme-
lora 1111 Timus. Nimene nu-la pate ochi sea nimeri
cu senetia sOt. cu alta arma caci se resucia cu
tea fulgerului pe sub panticele calului. Acesta Ka-
pedgi Basa obicinuia a-lii numi Welichs-baba. In
fie-care li se adduceati in lassy, la spitale i Pro-
nastiri, multe carre pline cu mil de raniti. Era in giu-
rula cetatil, pamontula se inaltasse de cadavrele
cellora uccii. Tunurile forteretei din susa si anti-
leria Cosacilora din josa, curatiati una mare nu-
mera din armata de assedit, respingendu-I i im-
prastiandu-i necontenita.

www.dacoromanica.ro
328

Cu tote acestea, positiunea Cosacilora nu intar-


Oil a deveni forte critica. Tatarii 61 parasisse e-
incla din tabere. Mai multe cete de Cosaci carii,
dupe essemplula lul Timus, se inhaitaii dupe pre-
datula monastirilora, fussese ste'rpite de Ostea Mol-
dova Aceste calamitati, descrtatiunile i fOmea, a
redusa numerula Cosacilora la 2000 Omeni. Cazi-
mir, regele Po Ionia se pogora cu 40,000 Omenl
assupra tOrrel lora, si dedesse i lul Stefan-Voda
until mot adjutora de 600 Nemti cu patru tunurl
i u piva. Racoti mai tramisse 6000 Unguri sub
6ns'esi Hatmanula Kern eni Ianos. Tunurile venite
s'air puSil in dealti, d'assupra cetatii, preste dru-
multi ce vine din terga pre sub cetate, i incepura
a bate dreptii de assupra taberel, fa,cOnda marl
stricaciuni Cosacilora cad, de si facusse gaure in
pamnta si se vrisse acolo, dr i acolo 'I ni-
meria bombele. Strimptoriti din tote partile, nu mai
aveati acum nici cu ce se hrani; frigeati peile de pe
caii mortl si le mancaa. Mancaa opiuce, mance"
radecine de erburi. Preveghiarile i lupta cea ne'n-
cetata de di si nOpte, 61 obosisse fOrte. In desertil
scria Timu tatana-sa s vin spre a-la scapa.
Ora lui sunasse. Duoi polonl scapati din robia Co-
sacilora arrelara 10' Visnoski bordeiula laY Timus.
Arma fatale eV facu tfOba el.
Inteuna din dille, ua bomba indreptata de una
tunara nOrata, nimerl drepta in cortula unde sedea
Timus bnda vinti, si'I lua unfi piciorti. Lovirea fit
atata de puternica, el piciorula cangrena i pacien-

www.dacoromanica.ro
329

tele, peste trei sn patru chile, a i muritn. Acsta


fit culmea nefericirii Cosacilorii. Nu multu inaintea
mortil lul, devenisse pdrinte; femeea lul, dreia
murindn, dedid ultimuld sell suspint, Domnita Rux-
andra, nnscusse duoi MeV gemeni : end nu im-
plinisse inca nici unit annfl de cnsatorin. Meirtea
hi nu cans& intre Moldoveni, darn, de familia ch,"-
clutului Domnii, nici uti parere de r61. Din contra,
chronicarii moldoveni o privescn ca pe unti dreptil
judetin alln lui Dumnetpii,pentru preVa c6 a ICI-
cuta bissericelorli. Cu atatn a fostri mai mare du-
rerea in tabnra Cosacilorn i mai cu sma in fa-
milia lai Timu. aimnita Ruxandra i top' cei de
prin giuruld eT cadean din scarbti, in- scarba , ye-
clndil Cl ii s'an dusti tan sprijinuld i mAngniarea.
Cadavruln mortului, balsamatii, fit pusii inteund
sicrin imbracatti pe din intru i pe din afait cu
catifea. In loculn lul Timu, Cosacii all allesU pe
Theodorovici. Acosta, ve'clnda starea cea miserl a
Cosacilorn i frica de care ere' copprini, (Cad
intr'una din nopti flandu-i spaimI, all nivtilitti
ca oele la poduld cetntii, i acolo imbulzindu ceT
de pe arra, pe eel d'inainte, all ciclutti in anturi
i all peritu tin multime); all capitulatil cu condi-
Pune ca sti dea cetatea Sucva cu tta familia i
averea lui Vasile-Voda i a lui Timu pe sdina Id
tefan-Vodd, i ei sn, fie liberi a se duce in cotro
vorn put. *tefan WA' a priimitfi conditiunile cu
solemnitatea jurlmntului. Cosacii remaindu gat
cal, an cump6ratii ul multime de la Unguri, de- la

www.dacoromanica.ro
330

Lel i de la al nostril, i, in Oiva de 9 Octobre


1653, dupe un assediti de trel lune, au apucata
callea spre Siretti, petrecutl cu dmeni de al lul
Stefan-Voda, a sa nu fie suprati la trecerea prin
trra. Cu sine duceati i trupulti mortulul lort
commandante, pe care, adjungndti acasa, Pat in-
gropatti la Cigrinti, cu mare pomp, chiar in bi-
serica zidita de Bogdan Hmelnitcki.

XLIV.
Tocmal in IiI1elein care Cosacil predati cetatea Su-
cv*a pe manele lul Stefanti-Voda, Vasile Lupulti isbu-
tisse a capaa ur, horda de 28,000 Ttarl cu a-
nulii din sultanil lorti, Vizir Alhan, Serif Bey cum-
Datil alti 1111 Vasile, cad linea pe n surora a
Dninel 1111 Vasile-Voda, ra1 circasiana; spre
a desrobi cu adjutorulti lorti cetatea i familia dom-
nsca. In acela1 timpti, Vasile contractasse ul
nuel allianta i cu Hmelniteki. Ius intranda in
trra, abia adjunsesse pn la Stefanesci pe Prutti,
i acolo a inVelnitil pe Cozacl inturnandu-se. A-
cestia 61 spusera despre mOrtea lul Timu, despre
luarea cetatiI i despre robirea familiel selle. Teta
atunci, fatalitatea vol ca sa se declare resbellti
intre Chanulti i regele Pnloniel, i horda data lul
Vasile fit rechiamata.
Vasile-Vod a. ne ati chiamat cu fagaduinte ca s ne
nplatsca, (*eau Mama inturnandu-se, Gra averile
lui suntil luate; aa dra, ce 'Ate sa ne mal debr

www.dacoromanica.ro
331

Aa drA, ultima sperantA era dusl !


Destulti de tell dr& adjunge cineva la acsta;
i mai rti Anc . dada nu se rzimA cineva decAtd
in bani i in straini, Banii suntti unil lull la
care strAinil s adunti ca brscele. Mudd lipsesce
lacula, banii, pace de adjutorulA strAinului, pace
de brsce. ,

Stefan-VodA luandd in captivitatea sa pe Dmna


antagonistului WI, familia i averile lui, le-ati in-
chist in satulti sfi Buciulescil, pre Bistrita; Ord
eliti s'a *clad la Romand in episcopiA, unde a
cerutti de 'I a venitti 1 investitura Sultanului. Aid
allndu-se, aduna, elm din tote pailile avere de
a lui Vasile-VodA. Si in adevrti, c descoperia o-
&Ire, bani i alte lucruri scumpe, tupilate pe la
mai multe locuri. Intre altele, a descoperitd i unA
surguciti domnescti la unii boernati anume GAtoia.
cestuia I-a tdiutA capulti, sub cuvntd cl a popritti
pe sma sa lucru ce se cuvine numcd, Domnilorii
sci prte.
Antiulti lucru la care se dede nuoulA DomnA
dupe isbndele selle, fit, dupe obiceiti, persecutarea
familiei i a partisanilord predecessorelui seri; in
contra jurAmntului ce le a data de a nu le face
nimica. Aia a tliatd pe StefAnitl Pacharniculti, la
Sucva, pe Alessandru Pacharnicula i IonitA, Co-
misulA, nepotil lui Vasile-VodA, cu marl munce
omoritA, in Buciulesci. De DUmna nefericitului Va-
sile-VodO, Iicti chronicarii in epigramatica lorti limbA,
a vrutti sereql ria... Ci Dmna l'a probozitt i

www.dacoromanica.ro
332

a inceputii a-ld blstema, clicAndul: dulil jrci de


obrazii care nu se teme de Durnnecleii cd-i a
fostti bomnulii se`ii sttiptinii gri a mancatii pite(1).
Numai ala a Ithladuitti acstg, nefericit'a Dmng,,
suita asa de susd pe aripele noroculni, 1 chclutA
atatti de jost. DesbrIcata de totil ce a avutil la
sufletulti ei, smulsa din sanulti dulce anti familieL
lipsit de libertate, inchis in ghevghirurile curti-
lord din Buciulescii, ea se putu mAngdia, in &Ade-
rea ei, macar cu onrea, cu castitatea ce-Vremas-
sesa nepangIritg. Ontirea este singura avere ce
pte rema'nea impilatulul, t cu deosebire femed
in orele durerilorii supreme. Pe fratif Cantacuzi-
nesci, Vorniculii Thoma i Vistierniculn Iordaki,
princindu-I cu amagele, i-a facutti s'a vie singurl
la junghinre ca nisce mid, ii i-a inchisti ton
la Bucinlesd, i acolo multn ingroza. Pi purta
nptea cu luntre pe Bistrita, speriandu-I a a sa-1
innece. Prin aceste manevre le an' storst tot(' ce
(I) Piccatulii vechig adduce osendi 'nuoil% Etta ce dice Miron
Costin analistuld, despre Ore-cari slabiciuni neertabili alle lifi.Vasile-
Voda : fii Onsusi Demmild Vasile-Voevod cu ells a cateva case
de boeri luandti-le fetele peste voia parintilord, la pitori; drii. 6-
menit de casa lui, nepotii lui Vasile-Voda, mare sila facea, Inane].
bagii Omeniloril in sil la curvia, care tdte faptele mai pe urmi
Wait aretatil cu mare ()sandal assupra casei lui Vasile-Voda (Leto-
pisitiele, t. I. p. 284.)"
Asa ddra, bine s'ail disii, c aici este fapta, aid este si resplata.
Aici raiul, aid 0 iaduld. pied. unii sa se fi culcatii Stefan-Vodi
cn DOmna lui Vasile, 86,1 intdrca aceea co facusse Vasile Voda,
de se culcase cu japinefssa lui in boeria." (Canstantin Capitanuld,
chronicariuld. Magaz. istoricd, I, 303). Ddca faptele relatate de
istorici vorii fi ass, atunci nn nisi remane inducadla c consciiqia
public a. n'a avutil de catil a se revolta si a se instraina cu totul
de catre Vasile-Vocla, de si eld avea marl calitatil

www.dacoromanica.ro
333

au avutti : haine, scule, ban): gata, 90,000 galbeni


unguresci, in aura. Tramissese, in celle de pe urmA,
pe Hatmanulti cent mare, Habasescu, sA-1" omere,
ci du nu s'a pr grh'bitti a pune in lucrare po-
runca. Domnulti repeth de a duoa r ordinuld o-
moririi; aceeasi ainfinare. In fine dna era gata a
recurge la tta strajnicia puterii selle domnesci,
interritatti assemenea unui lett ce face sg," resune
desertulti de mugetele sane, Candti se ghtisse
cArtile de merte i steteati pe mess, sosi unti o-
lacariti diu Terra Muntenesca, anume Badea Con-
tesifi Balficenu, cu cartY de la Constantin 17-oda
Basarabit, prin care, indemnatfi de stfiruintele vene-
rabilelin: Postelnisfi Constantin Cantacuzinti, fratele
inchisilora Cantacuzini, ruga i Domnia sa pe Ste-
fan-V-oda sa nu omere pe acel duoi boeri, era de i va
omori, chat chronicele ca sa fi scristi, sa" fie gata
qtetan-Vodd de resboili. Domnulti priimindti cartile
a chirtmatti pe Armasulfi i l'a intrebatit : traiescti bo-
eri seLl onioritti 'T-ati? i respunclendti armasiulfi ca,
nu i a omoritti, i a hberatti pentru voia lul Con-
stantin-Vol:RI(1).
Din aceste micllociri a vcl.utfi Stefan-Yodb," ca
alliatulti sefi de la Munteni murisse; boerii furl
erta41. Mosiele le full inapoiate deed nu li se ina-
poi& i cea alta" avere misc,tere precufn ban)", giuvae-
ruri blane, etc., etc., etc. Rra currierulfi ce venise cu
cartile nunictiintr'ud di i u npte(2) din Bacuresci
(1) Constantin, CApitanulti Magaz. ist. I. 307
(2) Idem.

www.dacoromanica.ro
334

IAA in Iassy, i-ati pusti Muntenii numele Ure-


luli i multi bine a avutti apol ellu de la Canta-
cuzinesci .
Cap despre Vasile Lupu, dupe ce se v6c1il des-
brAcatti de domniA, pribgfi, sAracti, parAsitti de toV,
despallitti de Wilma sa, de copil i de avere, du-
pe ce desperA de a mai ascepta ceva de la amici-
tia Cosacilora, sti a veri-cArui strAinfi, s'a dust' de
buna-voiti la Chanulti Crimeei. Chanulti l'a priimitu
cu blAndqea datorita unui Mare Caclutti. I a rAn-
duitii sederea si merticulti, pentru cAte-va lune, in
cetatea GhioslAal. Apol, dupe ordinulti Sultanului,
l'a trAmisti la Constantinopolea, unde inchisil in
Edicule. Votulti sortii s'a ... Sic transit
gloria mundis.
Averile ce se gasird in Suceva de alle ml Vasi-
le-VodA nit fostti necalculabili ! GrAmmede de auril
si de argintti, armure, garderbe, giuvaere, blane
de samurti, perle si alte lucruri pretse, mai
multii de cum ar put6 aye ung imp&-ati; sti rege,
dice Pavelti de Allepo. La primulti transport" allt
averii lui Vasile-Voda de la Hotinii la Camenica,
de pe mal, lucrurile Turd incircate in ud sutei de
carre, trasii fie-care de ate 8, 10 si 12 cal', t6te
pline de aurii, argintti si raritAti. Vasile-VodA aye
unit 'lumen'," ere thesaure pe sub pAmntti, vechi de
cAte 20 de anni; pe acestea acum le scosesse la
lurninA. Era, intro altele, 35 blane de samuril.
Una din acestea era facutA pentru serbftrea Pas-
celorti, cusuta tita in aura, impodobia cu perle

www.dacoromanica.ro
335

petre de mare pretil, costandti in totubi 35,000


galbeni. Afara de acsta, Vasile-Voda mai posseda
marl averi inPolonia, G-ermania, Venetia i aiurea(1).
Aceste averi, de nu cum-va erati proprietate alle
coremei, apoi de sigurii eh' Vasilie, nu le a pututti
aglomera amblandil cu crucea in sinti; de sigurti,
ca pe calla chamara se'ngraa, trra:plangeali slabia.
Cu ua assemene bogatia," stralacita, d'abia se 'mite
assemna alta la Romani, decatti averea .ce s'ati ga-
situ in camarile domnesci alle laY Constantin Bran-
covanu, Domnulil tOrrei-Romnesci, taiatti de Turd
la inceputulti seculului allll XVIII(2).
Se clice ca, de la inceputulti evenimentelorri ce
percurseramil One' aid, i pOn6 la tragica lord in-
chiaiare, all peritti din ambe partile la 100,000 Omeni.
XLV
Pe candii fiiulti lul Hmelnitcki, faimosulti Timu
ginerile Jul Vasilie-Voda, peria sub muria Sucevel
(1) Archidiaconuld Pavel in chronica sa : Veft Archiva istorscd a
Romaniei, to-n. I, part. II, pag. 85.
(2) Cogilluic6nu : Histoire de la Valachie. Berlin, 1854, pag. 364:
Dupe inventariuld facutd de imbrohoruld care a prepclitti Ia desti-
tuirea lui Brancovanu i robirea casoi sle, s'ati Ositil in chtunera
Vistieriei und serviciii de aurd in pretti de mai multe mil de gal-
beni. Vechia cor6m1 a Domnilord, prquitd dreptil 300 mil taleri.
Und. coland domnescii cu petre scumpe, 200 mii thaleri, LTA guir-
landd pentru ungere, ea la 100 mil thaleri. 2000 monette de a-
nrii, de cdte 10 galbeni, cu marca Domuului. 80,000 g lbeni de
Cremnip. 70,000 galbeni, 30,000 monette de differite State.
100,000 thaleri de 011anda. 40 oca de mArghritarid. --- 460 oea
de argintdrie. 12 arsale de fird impestritate cu diamante. 36
arple de argintd. Inteund cuventd, so credo a tOtrt averea Dom-
nului pretuia la 30 milli6ne thaleri. Ensue Sultanuld s'a mutat-
natd vdndd atfttea averi.

www.dacoromanica.ro
336

bndit vinit i bere de Miletii, Patriarculd Macarie


de .Antiochia i Archidiaconuld sed Pave HI se bol-
navira, la Iassy de la lungOre cumplita,. Inca in
celle de pe urma dille alle apuitrei domnie a lui
Vasile, Patriarchuld 61 cerusse voia a-si urma 616-
tria spre North". Mahnicisa stare a Domnului nu .1
dede twit sa-I respunda. Macarie reinnuoi cererea
la nuoult Domn, dera i acesta ei respunse ca
nu pike libera pe S. S. a se duce din Capitala in-
&unit timpit asa de turbure, caci pte fi supratit
la margine de Unguri, Cozaci i Tatari. Patriar-
chuld cerit ape.' sa-lii las.$e sa mrga in Valachia.
George Stefan-Voda AI replica rasi : sa rabde O-
a la ul intelnire personale si s servsca ua, ii-
turgia pentru ellfi, aclaugendu-i : Vol' a te slobozi
in modd cuviinciosti pentru santia Ta, i cu voia
Jul Dumneded ti void face tote cate asceptai din
manele lui Vasile. In celle de pe urina, permis-
siunea de plecare i se dede, cu mare greutate in-
scrisd. Canthi totd-ua-data. Domnulii, a mai tra-
mist si u scrisOre la Math eid and Valachiei pe
care-lit numia tatel alliT seg. Spessele de drumit fu-
tit de unit quantit ce nu multami de locit lacomia
calugarilord arabi : Donmulg era sgoircitg.
Chiria arabalelord si a carntelord de posta se scum-
pisse. Era de unuld .sed duoi lei pentru ua statitme, in-
catd drfimuld pOn la Galati, aye a tine pe Patri-
archd 25 lei; pe Cana mai inainte era 3 sett 4
lei. Cu mare gred gasira ei veua trei sti pa-
tru trasure de inchiriatd, i plecara. Acesta para-

www.dacoromanica.ro
337

graft' singurii ne d idea despre mesura in care se


suisse si se scumpisse totuld in Moldova pe tim-
puld resclelord acelora. Incatti despre inclre'ptni-
cia Domnului de a libera pe patriarchd, asta pte
fi cd. oppunerea Domnulni urma cu premeditare,
Candi" Patriarculd voia a se duce in Russia, unde
aye a trece prin trra Cozacilorti i polonilord. Pi
era tm c Patriarchuld va divulga secretele Mol-
dove): i va da inamicilord, Donmului, de peste Nits-
tru, relatiuni despre preparativele, slabiciunea sCd
tdria 1111. Nu fa asa de ind6r6ptinicii candd fit vor-
ba de a merge in Valachia.
Patriarchuld Macarie, pled din lassy Juoi la 13
Octobre 1654. Adjtmgdndd la Foxani, dupe optti dille
cu multil gred, cu mare pericold din causa nesi-
gurdntei ch'ilord, fit silitd a zdbovi acolo 31 de dille
adicii mai totti postuld cracinnului, causa email or-
dinile ce dedese Domnuld sd' nu lasse pe nimene
a esi din On/. Apoi patriarchuld era urmatd de ud,
gltii de strAini. Ast-feliti, pentru a dobadi
acuma altd void, a trecerii peste margine, dupe ce
ud-dattl adjunsesseh margine, Patriarchuld fit nevoitd
a pelegrina pnd la Romandorasid care atunci ser-
vea i ellt de revedintci domn6sea" i insemnatil
prin episcopia de acolo, care 'Astra hied, vestmin-
tuld Shntuld Rind Chrissostomuld, tramisd in dart
Jul Stefan ceU mare de und patriarcht1 alld Con-
stantinopolei. Asta era sa fie negresitd magnetuld
ceild mai atractivd pentru patriarchuhl Macarie.
Domnuld, tocmai se afla la Romand. Patriarchuld
26
www.dacoromanica.ro
338

Ai flea allhl patrulea rnda de daruri. Elle constail


din unti rndii de haine de Satin, unit vast] cu
mirti i duo feluri de slpunti. Voivodulti priimI
darurile i dedu voia ceruta. Pre catti se .vede
M unuia si altuia le era d'a scapare cu tote dam-
tile t i curtenirile reciproce. Visita asta' laugh"- tre-
buia sa,' se precurme ca sa', nu adjunga la resulta-
tele visite patriarchului Nifon. Patriarchil sunt
cam fatali pdmntului rom6nescti TotuSI
patriarchulti Macarie, inainte d'a pleca, nu pregeta
a cerceta despre tutu ce privia la ierarchia bise-
ricsch" a Moldova Curiositatea-i ffi satisfatufd, pre
catti se vede din cliarulti tinutii de archidiaconulti
seti Pavel. Moldova avea, pe atunci, unti Mitropo-
Eta cu Are cpiscopi local, Romanti, Husi si Rn-
dauti. Mitropolitulti mai avea sub sine alti duoi epis-
copy in lerra Ungurscii. AcestorD Episcopi erara. sup-
pusi 800 de preoti. Mitropolitulti contipurani era
Varlaam, cellhl atati1 de bine cunnoscutii in istoria
literature nOstre. Moldova avea u circunfe-
rint de 8.00 mile, adicd, dupe patriarchulti Maca-
rie, cap preoti, atittea iniluri. Semna rii ! Popula-
tiunea era necalculabile, de si Tatarii nu contena
cu prclile si robiele. Numal in timpulti lui Vasile
Lupulti, robisse el 75,000 sufflete

XLVI
Muimea esia de pretutindene intru intimpinarea
Patriarchului, de cum puse end piclorulti pe Omen-

www.dacoromanica.ro
339

tulti trrei-Romlnesci, ca sd primscd bine cuve'n


thrile lui; apoi llti rugaii s mrgd la prndurile
eel gdtiserd. Terra i se Ora forte populat 1 fie-
care statiune era mare cdtti unti satti i i indestratd
cu inlesniri pentru calldtori. Muntenif iii genere se
artar mal religiosi de Can Moldovenii. La 29 No-
embre cU1torii. adjunserd la Tergovisfea. Acstd
caPitald era privitd, pe atunce, ca resedinta de rnd
ti Domuilorti. lVlitropolitul Ignatie, unti b'etrAnti ye-
nerabile, familiarti cu Iimbele tired, persiand, greed
i rornand (limba lui), esi intru intimpinarea Patri-
archulri, Acesta se sul in frumse carrettd Metro-
politand 1 amOnduoi intrard in orati, care era
incungiuratti cu mud. de letnnti, radicati de Matheiti-
Vodd-
Orasuld era fOrte intinsti si spdlatti de numerese
periurf. Macarie trasse la lid mare monastire de
ptrd incungiuratd cu muri, ziditd de Vasile-Todd
alI Moldovel, ca u probd a amicitiei ce legase
la ud impdcdciune cu Matheiti Bassarab. Astd. bi-
sericd era Stelea. Se dice ch., nurnat poleirea cru-
cilorti de pe turnurl, an fi costatd pe Vasile Yob;
700 galbenf venetiar.T; timpla, era de arte russd.
De a duoa 1i chiar, incepurd visitele pe la bi-
serice, lyturgiele, mesele la Domnil i boeri, de
unde Patriarchulti se intorcea de a purure in car-
retth' dornnescd i incarcata de daruri. De cum
intrd in capitald, Domnulti Matheiti le'orndul cdte
duoi guardisti, de rangulti sergentilorti, pe sep-
temnd. EI erati imbreicati in, roiY. Veniati Luni

www.dacoromanica.ro
340

dimineta; Ude" lemne, faceati focti, adduceaii por-


liunile de mAncare i beuturd. SambtO sra se
duceati, daruiti de Patriarchulii cu u dulceta. Altit
veniati in loculti lorti, schimbatori.
Tocmai prin Eil1e1e acelle, Domnulti Matheik Ba-
sarab, dedese ordine pentru a se organisa ui uriasti
vnatre domnscl, la a careia plecare assist& si
Patriarculti Macarie.
In adevrti, vnatulti, era privitti, in vechime, ca
unulii din obiceiurile, din serbarile celle mai indis-
pensabili alle curiT Dorniiilorii nostri; una din
occupgiunile lora celle mai falnice, dupe desele
resbOie ce purtaii. i acsta, dice Cantemir, in
Scrissrea Moldova, nu pentru CA Romanilorti, ca
poporti aplecatti la arme, le placea mai multil ye-
natulo, de cad celle-lalte deprinderi trupesci, ci
numai pentru adducerea aminte c venatulii iced
datg .occasiune de uflatii patria
luat'o raqi in sapaire.
Nu este locula aice a analisa fabula sub a careia
egida pune principele-istorica essistinIa acestei da-
tine. Fabula remane problematich ca tote fabulele.
Dell in realitate, faptulti essistA i l unit timpti,
uncle Domnii abusa peste messura de acestil obiceiti,
in Mu te'rranii de prin campie i prejma padurilord,
de abia nia aveatioatata timpti, cata macar sal):
agonissca hrana dilnica.
PAM pentru ce, de multe oni, &at stOrnitii si res-
ale. Spre a nu suferi nici trebele trrei, care, in
timpulti Domnilorii cellorii dedaci cu totulti la Oa-

www.dacoromanica.ro
341

cerile veUatului, remAnea pe manele ministrilorti,


spre a mai usura pe locuitort, i spre a nu priva,
pe Domni cu totulti de acstA pldcere desMthitre,
s'a destinatii pentru venatulti curii, dillele apro-
piate de celle patru posturi. Atunci se aduna tote
breslele, boeril, ostasil, mazilii, negutnorii si yea,
cate-va mil de tot-rani din satele de prin pregiurti,
cart intra, prin codri si gonescq hiarele. Marginile
..despre campti se prindead, pinzh ventitorii cu cant
si curse. Ast-feliti, fara muIt ostenela prindeati.
multime de animali isgonite de haitai cu chiote i su-
uete. Pentru a descepta sirguinta Domnil, dupe tim-
purl, pussese taxe pe capulU fie-caret hiare venate.
Asa, cella ce vena unti epure, lua 25 aspri, pen-
tru u vulpe 60 aspri; pentru unit rimatorii sel-
bated' unti talerti; pentru unU ursti unti galbenti; pen-
tru uti ciutA 80 de aspri, etc.
Productulti se facea in trei. IJA parte se da la
culmia domnsch",,; uh," alta se impArtia pe la bout
si mai marii ostii. Restulti precum vulpi, lupi, ursi,
pisice selbatice i alte selbAtkiunt de cart vermu-
jail Odurile terrei, le luau Paicilslugile domnesci.
Deosebitti de aceste patru marl venaturi Domnulti
Ikea venatii cu adjutorulti curtenilorti si a osteni-
loll", oil de cate-Ori voia.(1)
Ne adducemti aminte ca" diva intraril Patriarcului
in Tergoviste fti. 29 Noembre. Cana Domnulti
Matheiti, dede ordinulti pregatiril de vhatii, nu mai
remasese decatti cateva dille pen6 in CrAciunii. So-
(1) Cantemir scrisdrea Moldova.

www.dacoromanica.ro
41
sisse ora vnatului de rnA. In adevrti in ajunuld
CrAciunului trupele ce erati cantonate in capitalA i.
prin pregiurti se "rddicard, la semnalulii tobei ce
s'a bAtutti prin tote lAturele Tergovistei. Fie-care
ct s'a adunatti in giurulti palatului cu stgurile
selle. Dornnulti le fAcii revisiune, in carretA. Ostile'lii
priinir ceintadii din instrumentele cellO mark cu
tobe, cu flaute ;si fluere. De la palatti ail plecatti cu
totii la vnatti. Num6rulti ostirilorii ce insociati pe
Domnti in cliva aceea, ca suitA militarA, era peste
10,000 Omeni toti allesi din tinerimea cea mai e-
roicA i brava' a RomAniei, Serbiei, Bulgaria Gre-
cia Ungariel, Turciei. Fericitti timp, cAndti RomA"-
nia era adeve'rata sclA militaril a Orientelli ! Se-
ra, Matheiti-VodA, se intrse, urmatti, la uh. rnic
depArtare, de ua multime de carre pline de porci
selbateci, epuri, vulpi, ursi, cocre, becati, turturele,
etc.Era obiceiti pe timpUlti acella, la RornAni, fd-
rd, deosebire de provinci, a se gag fArA gresti in
cassa fie-cArui archiereti sett boierti, mai multi ursi

Maria, ,
gi 'alte animali domestice, spre petrecere.
La CrAciunti, la Pasce; la SAnt-Petru si Santa-
dupe traditiune, mssa domnscA na
Put fi servitA flecatti cu bucate provenite din pro-
priulii v&atii Pcutiti de Domnii.
Pe cAndil Domnulti se desfAta la vnatti, Patri-
arculti Macarie, avea u desfatare si mai plAcutA,
privindit sal stud-nimbi obiceiurile nstre, cOntim-
puraue, de fa Craciunt. Preotil de pe la tote bisO-
ricele insociV de sirmani, cantarep gi MeV, um-

www.dacoromanica.ro
343

blati, in bande i cu icne, din cassa in cassa, -t-


incepndil de la curtea domOsca, cantandu Nas-
cerea lui Hristosii. Fie-care omii saruta icna si
le da ceva. Abia esial unii dinteua cass,i intrail.
alcil. Acsta visitatiune se prelungea tt nptea,
spre Craciunii, pne' la reve'rsatulg Ii11ei. Ton as-
semene faceati Itiutaril, tobosariT, fiflutasii i fluera-
ii, colindanda, in bande, tta nptea despre nas-
cere i nptea urrnatOre, cu -. fanare, pe la cassele
boerilora, a archiereilorti, etc.; -= multi dintre mu-
sicanfi eraii din trra Tarcscai
Curtea domnsca din Prgovistea era mare si
incungiurata de tint muru de ptra. In miclloculti
ogracliT, sta u magnifica biserica impartita in trel
divisiuni. In apropiare era unii turnii colosale de
ptra forte inalth, servindti de fanalg, de orologiq7
orasului si de observatorii pentru Domnii in timpu
d batalie. Astacli, ruinele sante si glorise alle
acestui turnt se numescii de trgovisteni Chindia.
Gardele de soldati erau numerOse in giuruld si na-
untruld palatului. SOra se batea toba spre a popri
umblarile nocturne! Nimene nu cutecla a se misca
pe strade, in catti timpti urdea. unci fanard mare,
anume destinath. Dimin4a rtiI bateau tobele
i, stingOndu-se fanarulit, se da din tunuri Ca s au-
su top, ca circulatiunea'T libel* De se gasia yen
unulti pe strade nOptea, garble de sigurti 611d
uccidea. Din acsta rigiditate barbara. archidia-
connlii Pavel , iea motivit pentru a rumpe u6
lancia cu concetatenii sel din Oriente, spunndu le ca

www.dacoromanica.ro
344
e neadev8r4 ceea ce se clice la dgimii cum cc`i
creqtinii de aici (Romeinii) nu sciii a se cdrmui
fi nu clic' politie regulatd.
Tronulu domnesca din bisericd era naltii i po-
leitti cu aura. In dosulti lui, erg sari ce conduceati
la unti locti sec retti, nude sta Druna urmatd de
servitrele selle invelite. De aice era ud trectitre
la camera consiliului doinnescti. Alte rna multe su-
iri si pogoriri Y avead punctuld de plecare om in
bisericd. De la loculd unde stati mormintele Dom-
nilora , de assernene era unU passagiti condua-
torti in palatti. Tote aceste sari si trecdtori stad
in fiint i astddi in biserica doinnscd, cu deose-
bire c usa prin care se trecea din ctifasuld bise-
ricer in palatulti Donmilorti, e ziditt, fiindti si pa-
latulti in mind. De assupra palatului era lulu bal-
Conti, ce servia de observatoriti, Ord in serbatorile
celle mart i alte parade, Dorntiulti obicinuia a se
uita in josd assupra ostii i assupra poporului sdracti,
caruia-i arunca bani, ridOndii de bdtdile i trOnte-
lele cessi dedeati grAmddindu-se la moneta.
Ori-de-cdte-ori venia Domnuld la bisericd, gar-
dele stetead la usd cu arme, i afard de boerit
set, nimene nu putea intra seri sta pe aprOpe de
dOnsulti. In adevrti Onsisi not vedurdmti cti bise-
rica domnsa din Tergoviste, de si pre frumsd,
ins este forte mia, iuctti, astddi ne inchipuimti
cA abia incdpea pre Domnti i numerOsa lui suitd.
In spre btrnetile selle, Matheiti-Arodd n'avea
putere sa" stea de la in ceputuld lyturgiei 0116 la fine.

www.dacoromanica.ro
345

Ci obicinuia a se pogori in biserica la Axion pre


inaintatil de postelnicula Celli' mare cu toiagulti de.
argintil. Din napola tron 'ul stetea Spatarulti ti-
nndti inteua rnana buzduganulti si in alta gugiu-
mana Domnulul.
Regula era ca, dupe biserica, la serbalorile cel-
le marl, clerulti inaltti sa se suie in appartamen-
tele domnesci, spre a lua parte la mdssa domnsca :
cu acsta occasiune obiceiulti curil cerea ca boeril
cel marl sa se imbrace in bogatele lora vestu.inte
de onre; apol steteati si serviati la mssa de la
inceputti pne" la fine. A duoa cli el pranclian cu
Domnulti i a1ii serviati dupe regula de peste amid.
De-cate-orl se adducea una servicin en bucate de
la cuhnie batean' tobele, sunan trOmbitele si se
aucjia ascqitulti. ipetti aliti fluerelorti. De-cate-orl
bea Domnula, sunat rasl trmbitele si se descarcati
trel tunurl. Asa mergea lucrulti 0116 sra. Dom-
nulti sedea cu capula golti, i inchina adese-ori cu
pachare Cate de ua oca de vinti. Mai anted se
inchina trei cupe in onrea serbatoril; apoi alte
trel in onrea osptului. straina ce era la mssa,
pe tirma ra si era in numele Domnului. Nimene
nu era scutita de a bea, sub nici unti curntii. Top.'
cel adunaV la mssa doamsca erati depripsl cu
obiceiuln butuluI, de la lungele messe alle betra-
tilorti. nostri Domnl i boor. In adevrtl, banche-
tula dura pna sra. Aprinsulti luminarilorti era
semnaluln de radicare i plecare. Dra in nainte
d'a se duce, fie-care pe acasa, Pomnuld imprtia

www.dacoromanica.ro
346

vestminte de onre, la capii clerului i boerii prin.


cipali. Patriarcului Macarie, i se dale la una din
aceste serbari, un vestmnta de catifea. Asmene
si Mitropolitului .locale. Egumenii priimiati haine
de satinii. Preotilorii de r6ndti i diaconilorti, li se
dedea vetminte de matase de Scio. Pentru restulA
clerului, calugheri de r6ndil, i. saraci, se punea
n intinsa mssa a parte, pe. la finelb osptului
domnescii; li se distribuiall bani de argintii, legaI
in colturile basmalelorii. Ast-fela se urma la
tote serbatorile marl'. Era de rigre ca Mitropoli-
tula sa 6da, la mssa domnsca, nesmintith ! caci
nimene altul, afara de ell, nu bine-cuve'nta bu-
catele domnesci.
Patriarculti Macarie, care assista la dteva din
aceste banchete, la Craciunti, Bobotza, etc. se in-
torcea sera acasa, incarcatti de daruri, in carretta
.domnsca, cu un irii de seimeni i darabani in-
ainte i'n urma, armati cu land, OMR, etc. In
giurulti trasurei mergea pionerii domnesci, canta-
nth' domnesci, cu elevii lorti, copiii de cassa, cu
musica lorti, ce canta i suua 1)&16 la gazda Patri-
arculul. Acolo Seimenii T descarcaii muschetele,
primira cu totii unti baqi0t1 i se retrasera.
In adjunulli annulu uoi, atata in Moldova catt i
in Terra, Muntenesca, functionarii de t6te gradele in-
cepnda de la cella mai midi Oa la cea mai inalta
dregatoria, se presintail in.spataria domnsca, i'i de-
punea semnele dregatoriei lora, adica care ua" spada,
care unU buzduganti, care unti toiagti deargintil, unit

www.dacoromanica.ro
347

hangerii de arginta sea veri-ce alta arma si se retra-


gea. Acuma, fie-cine 'Ate face idea, despre tripod,-
rile si intrigele ce trebue sa se fi pusa in miscare
la curte pentrrt perderea, capatarea sett recapatarea
acestorti dregatorie! In adevera in neptea spre una Ianu-
aria, cu trei sea patru ore inainte de reversatul child,
repetamti, se. Adana la curte toti boerii, athta cei ce
erati in functii, cAtti i cei fra de functii i mer-
geati cu Domnulti la biserica, MIA de nici unti sernmi
deosebitora , ca i cnda ar fi fosta pusi: in dis-
ponibilitate. Seversindu-se utrenia se intorceati
r4i la curte. Domnula se asecla in trona. Boerii
remana si stati afara in divanulti cella mica; era
Domnulti, prin camarasula cella de taina, chilma
la sine pre vechii sei ministri i dregatori, ince-
'Arida de la marele Postelnicii (Ministru din afara),
dca voia sa-I mai lase in functiune. Insa dca voia
st,-T schimbe, atunci chi:a:ma in nauntru pre nuoulti
favorita, pre nuoulti candidata, si I tine 1 unti dis-
cursti, amintindu-I serviciile facute terra de 'ellt1
ensusi sett parintii MY, areandu-1 causa pentru care
voesce salt' puie in .dregatorie, sea sa-lti inno-
sca; ella consilia se fie Cu credinta; 61 promitea
sprijinti i protectiune; 61 da cuvenitele instructiuni;
inchidea immanandul una toiagti de aur sett ar-
gintii, pe care functionarulti luau du-la saruta maim,
Domnului i pela hainel lui. Camarasulti cella mare
11ti imbrgca cu caftan.
Ast-felti se urma re'ntarirea in functiuni la in-

www.dacoromanica.ro
348

ceputulil annului, de la ministru, phe' la cellti maI


de josil dregatora.
Cel remasi in disponibilitate, nu primia hid und
semn de la Domn, cu dovada, despre disgraparea lora.
Terminandu,se cerernonia investiturilort",Domnulti
gi cu top' nuoii boeri, se re'ntorct" la lyturgia in
biserica, uncle nuoii di egatori, occupa locurile de o-
nre alle cellora veclii; ra acestia steteati acuma
numai in tinda bisencel.
Dupe lyturgia, Boerii urati pe Dornnti, dormdu'i
anti fericittl; ellti chidma la mssa pe care voia
din boeri. Catre s6rd,' tramitea daruri fie-carui con-
siliard i boerti de starea I, eke duo pa/tare de
argintit in greutate de duo orci; cellorti de stare
II unt" pahar; cellorti de starea III altula mai mica.
DOmna inch' facea presenturi de aceste cucnelorti
gi fetelora de boeri, care i aduceat" daruri desdimi-
ntd, insa de ud calitate mai pucina costisitre(1).
In that cursulti annului, nu se mai Ikea, nici
inaintari, nici scteri, nici pogorire.
Nu trecea spte liu1e, i venia Bobotzd, uh' ser-
bare, care din seculi at" avutti la Romani unt" in-
duoitti caracterti, politica si religiosti, del' in Ohm
aceea nu puma"' apele, nu numai ostile si stgurile
se stropiati cu aghiasma bine cuv'entata, (lend si
Doinnula, suveranula tkrei, standil pe trona, ra -
dica unt" toasta, in sdnetatea i trYinicia rerrei.
Boeril, neguptorii, clunk", capii ostii i top eel
(1) Cantemir, Descrierea Mol cloveI ed. II pag. 238-240, De as-
semine Pavel d'Aleppo.

www.dacoromanica.ro
349

de facia, erati einstifi cu vutc i cofeturi, chiar


in sala tronului. Acestfi frumosfi i patriarcale
obiceiti, s'a pstratil in Moldova One' la 6 Ianuariti
1862, Cana s'a facuttl, cea din urma bobotza
domnsca, in fosta Capital& a Moldovei, cancla s'a
fdcuffi, Unirea, sAnta Unire, spaima neamici-
lora Romania; crucea care va uccide pre dia-
volii dit nduntru si afard. De ce a incetatti astil
obiceita Ati dra credit uni Ca Unirea este ea chia-
math a stinge cu deseversire remasita stravechie-
lord obiceiuri, care vorbiati presintilorti despre pie-
attea i vitezia cellord trecuti? Se inseala. Noi credemd
ca tronmile mareluf Stefan si bravului Michaid se
potti unifica, statornicindu-se in Bucuresci pentru
eternitate, insa, cu aureola lord cea anticd, de datine
i obiceiuri, ce vorbescti despre trecuta gloria a threlf
i incuragiaza pentru viitord, amintindu-ne recun-
noscinta ce suntemit datori belranilorti carl ne au
lassatd ua trra i unti nume intre neamuri.
Dupe stravechiuld obiceid, Domnulti inchina unti
pachard in sanOtatea trrei : in a Osseo: qi a an-
nului nuoii, la Bobotza, candti se santescti apele.
Dupe nuoa regula coustitutionale Domnuld vorbesce
cu trra uit data, intr'und annti : in dnte,ia Duminica
a lul Deceinbre candu se deschidil camerele. Ore,
de ce nu s'ar tesse batatura vechilt cu fire nuoe?
De ce suveica presintelui, n'ar fi unti micllocti de
intrelegare intre trecuta i viitora, ra nu na spada
simcebisa care tale firuld vieti nationale? Resboiula"
regenerarii este in tta miscarea, statevile bath,

www.dacoromanica.ro
350

dra grindeiulti trebue sa se inve'rtsca pe nestra-


mutatii stilpi ai romanismului, acum i in vecii
vecilort. Nu! frumosulti aiceiti de la Bobotza., in
tth plenitudinea IA era una din acelle mil de
forme sub care se manifesta pitorescult, poeticuld
nostru trecutt. S nu-111 immorm6nthmt, sa-lti re-
'nvititunti, se/ ne tineina de trecutula nostru cella
precuin se tine celli car e aprpe a se
inneca de pirghia ce i e arunca spre sapare.
Pe timpulti lui Matheiti-Voda, h imposantea ser-
bare a bobotezei, se adunati in Tergoviste din tote
partile Terrei-Romnesci, i cbiar. din trrele ye-
eine, mil' de egumeni, preoti, calugberi, diaconi,.
cu Mitropolitulti de Tirnova i alti mitropo1ii, ce
nn lipsiat nici-ua-data, atrai de. galantomia lui
Matheiti-Voda, ce-i faceat a se abate pe aice in
toti annii.
In ajunti, clericii i umpleati urcirele i cb15.-
ruele cu apa santita i imbracandu-se in felne,
lua crucile in mana i mergeati mai antelti la pa-
latula domnesct, pe care-la stropescti, fie care pe
randt, i primia de la Domini cate unti presentil.
Apoi mcrgea la Mitropolitulti i pe la casele totorti
dregatorilort cellorti mai avuti, pentru a-i stropi.
Darurile li se arunca in vasele .cu apa, ca i'n
slina de astacli. Bande de musicanti, cu tobe, flu-
ere i torte aprinse, caci colindatulti se prelun-
gea pat fOrte tarclit nOptea. cutrierati. oraulti
facndti serenade pe la casele boeresci. Multimea
i bucuria glOtelorti in terra-Romeinescei, la Bo-

www.dacoromanica.ro
351

botk, scrie unti martura occularil, Archiclia-


conult Pavel, intrece totii ce se petrece la cur-
file cellorii mai mari principi a crestincitatii,ju-
decndti dupe celle ce amfl veduti i ama au-
cutti.0
In adevrii, des dimintA, ostile eraii insirate pe
strade, in duo siruri, de la mitropolid, pn la pa-
latfl si chiar in palatii; st6guri1e, celle cu cruci,
flfdiati. Numerulii trupelord ce se concentrasse
in annuli' 1654, in Tergoviste, pentru serbarea Bo-
botezel, fit, dupe probaluirea acelluiasi m.arturti la
100,000 ostasi. Pornnulii muntenesca, scrie Pa-
vel d'Allepo, tine in solda sa, la 150.000; popu-
nlatiunea acestel trre fiindit nemeirginitd, i top
,,fugarii din Turcia, refugindu-se aice, unde lesne
,se ceisciga multi bani."
Patriarculti Macarie, Mitropolitulti Gavril allil
Serbiei, oficiarA in cliva de bobotza, pe lingti thal
tul cleat pitmntnit.
Ganda se termintt lyturgia i fit assupra Iorda-
nului, fie-care din cleat lua eke ut cruce invelitA
in nAnd, i. sa asedarA pe scaune in midloculli bi-
sericei.
Poporului i se impdrti. lumingri. In midloculii bi-
sericei se puse ut msg, mare, acoperitN, cu stofA
de firit, greg cusuki. Mari si naulte vase de argintil
sitflate cu aura se puserd pe mssti. De assemene
se pusse uti cuta cu moaste de alle santilorti. In-
tre altele .mna drpta a sntului Michaiti Episco-
pulti Sonodiei si a Santei Marine, incadraa in .aurii

www.dacoromanica.ro
352

curatti. Aceste le spunemir dupe scrissele martu-


rilorti occulari.
In acestti momentti intr i Matheiti-Voevodti in
biserica.
Ett'a rndula ceremoniale, circumstanciatd, cu ca-
re mergea i assista, Domnii nostri cel vechi i marl
la biserica, in dillele solemne, ca acelle ce des-
crimti:
Inainte mergea cAti-va poiquitori, apol thiS-
rimea pre inaintata de stgulii el si capitanii cete-
lorti; apol caldrasii i umblatoril cu vtaiT lort,
call domnescl;fiii Domnului; apol Dom nulti dreptil
in midloculti liniei, incungiuratti de gardii sl, in
ame'nduo prtile. Mai departe ceva urma : comisil
si vtaii slugelorti de curte, Postelniculti cellti ma-
re cu postelniceii; apoi Seimenii, lefegii, causeii;
SpA'tarulti cellti mare, care duce arrnele domnesci;
Ministrii, stgulti cellti mare allti terrei cu alte duo
stgurl mai mice; musica turcsca; boeril eei marl
de starea 2-a si a 3-a, boerii mazili dupe rangti.
Tunurile venia de apurure in urma, cu talAra
provisiuni. Inchiaiarea cortegiului o famea uh" grd-
madire confus de sluge boerescl oraseni, servitori
d'ai militarilorti, etc.
Acljungndti la biseridi, ctilArimea remnea tta la
1)&0, inchina armele i stgurile inaintea Dom-
nulul candti trecea ellti; ra pedestrimea, cflta in-
capea in curte, intra, 1 se tocmea in skull. La sca-
ra bisericel, Domnulti deschleca, ra ostirea-I striga
sei trei6scci multi anni! Mitropolitulii i clerulti

www.dacoromanica.ro
353

eiat inainte, cu crucea i evangelia. Domnulti sl-


ruta aceste embleme majestse alle religiunil si in-
tra in bisericg. Dupe inchinaciunile de rigre, se
suia in tromilil s'eu sulutandii, prin plecarea ca-
pului, 1ntill pe Mitropolituld, i apoi pe boerl.
Tronuld domnescii era pusii la stlpuld din drp-
ta, a despArtiril de lingd altarii. Ellil avea trel scArl,
era sApatii i auritii; amenduoi ramp impodobig
cu sterna domnsca, de assupra n cornO poleit;
sub coroinA at6rnat a. icna samtulul acelluia, pe ca-
re-la are doninulti paitorii. La stlpulii din stanga
era altd strand pentru fill pomuiloril de n construe-
thine egale cei domnesci, insA numal cu duo scar!.
Da drpta, 1ing6 Domini , sta SpOtaruld cu spada
domnsei pe umerti l cu topusulti in mama; de a
stAnga Postelniculu cella mare si unit Ondil de pos-
stolnicel, pn5 la stilpuld stangii, cu toege in ma-
nO. Inapoia acestora, stei celle-l-alte sluge alle cur-
tit. Apol in strenile din drpta i stOnga cellorti dom-
nesci, se aseclei Mitropolitul, EpiscopI, eginnenl,
boeriT, capitanil 6stii, dupe regula erarchica a vir-
stel si a functiunil lora.
Juphnesele boeriloril star' in urma strenil doin-
nescl fie-care in dreptulti bdrbatulul el.
La stelpulti de pe urind din drepta bisericel, era
strana IDinnei, assemine cu trel scarl; domnitele stall
intre Donna si jupOnesele boerilorti. Aceste din
urmA observe' aceea-sI regula erarchicI, iri strI-
nele lora, ca i barbatii.
Nimine nu cutecla sa' sda pe scaunele din' Arline,
27
www.dacoromanica.ro
354

de cttl la vecernie. Nimine nu eutecla s I cu


capulg accoperitt, de WA numaI Domnulg, eare'1
lua gugiumana numaI la part& celle mal marl alle
lyturgid.
Finalisdndu-se serviciulg divin, mitropolitulii d
naford Domnului, DOmnei i principilorg domnesci,
domnitelort i tutorg dregtitorilord mad; insd a-
cestora o d ellii seclendg in strand. 1VIal pe ur-
ma, le WA logofetulg anti treile priu6sele preotilorii ea
s guste din densele. La esire, mergg boeril inaintea
Domnului, i inciuicndii pe cail lorg de inaintea
biseried, se intoemescri in rOndg si stag cu cape-
tele Ode pene ce trecea Domnulg, apol ellg urma
la curte in aceasT rgnduiald cu care venise. La
scara din atard, descalecd ; cad nimine nu cutecla
se mrg6, Ware One la scara cea din nduntru;
se intoemescg rendii, josg; asceptandg pe Domnil
One trece. Acesta dupe ce suie sed.rele, se intOrce
Care densii si le multdmesce cu capulhi golg.
Fie-care se duce apoi la alle slle. (1)
In cliva de 6 Ianuarig 1654, Matheiti-Vodd Bas-
sarab , cu acestd rndueld venl la biserica. De
cum adjunse lingd tronuld domnescg, Spgtarulti Mud
trel" facile mari, suflate en aura si le puse in trel
sfesnice de amenduo phrtile meseT din rnidloculd
bisericei. Domnil, clad, poporg, esird apol din bi-
seried, spre a se afunda crucea in apa Ialomitel,
ce trecea pe la spatele cugii dornnescr din Tergo-
(1) Cantemir , Descrierea Molclovei, part. polit. chap. VIII.

www.dacoromanica.ro
355

viste, i chiar astacli in:i depArtare de eine! minute,


Processiunea o format de Ant Mu stegariT , duoT
cite duo!, cu insemnele i praporele lort; apoiii ft-
narele; apoT preotil duoT ate duel; in fine Patriar-
cult si Mitropolitult cu crucele in mn. Apa era
inghiecatd, c4cI dr' era gerulil bobotezi. MaT ina-
inte se fIcea Iordanult in curtea palatuluI. Acu-
ma inso Matheit imbelranise i frigult era pr ta-
re; Tordanulti se Meuse in nAuntru bicericel.To-
tui rneni1 sparserI. ghiega dupe Ialomitl i Pa-
triarcult , dupe .sautirea ape! in carte, merse 1
afunda crucea in Ialomita de treT orI. 'NM mul-
timea 'I umplu urcirele din rill, rl preotil cu-
fundara in apA unit nume'rii mare de copii din ca-
rii, spune archidiaconult Pavel marturt oculart,
c6, vr'ud cetti-va arc inghicicatia
'i, Pe no!, cli
ce acellaT, ne durea la auclulii tipetelorii copiilort.
suferinclI din causa ghiecel i a frigului. NoT en-
ine eram ca i orbitl de frigii, stAndil cu capete-
le descoperite, 1 la urml mai multe tlile resim-
tiamil durerT in urechT 0. surclime Inturnandu-se
cu totiT in biserica, Domnulii struta crucea de la
patriarch' si fu stropitt cu aghiasmd. Acsta fu
semnalulti detuntrilort artilerie si a mdschetelorti.
Bubuia aerulli p: pa'mntulg, clice archidiaconult
Pavel, i noi ne temeam sei nu cadd peste noi, bi-
serica. Urechile ne asurdise sh fi veclutt pe beer!
ca nisce florT de primavarA in strelucitele lort haine
i inveliti in blane, cea ce el consider/ ca unit in-
dispensabile semnii de bogatie.

www.dacoromanica.ro
356

Terminandu-se sarutatult crucei in biserick i


stropitult, clerulti i Domnulti Matheiti reeira, afa-
11. Duo scaune se adusera,' pentru Domnti i Patri-
archtf. Preotii se facura,' in duo iruri Apoi se a -
dusera, armsarii din grajdurile domnesci, impodo
biI cu pretise ornamente de stofa, de aura pre-
.serate cu perle i pietre scumpe(1) Patriarcula
61 stropi pe Ana. Eratt 30 de cursieri, fie-ca-
re in pretit de 1000 galbeni. In urm a tutora
veni una comisela alare pe una mica catar i unit altulti
pe unit meigara. Acsta spre a mai distrage pc Domnti
i multimea ce sta seriosti occupata,' de re intregi.
Lumea -I priiml cu unti tunetti de hohote. Gel mai
multi din acei comisei i c1ceri, precum i cei de
pe la boeri erati arabi, mahometani i crestinl.
Boerii obicinuiati a aye u`a, multime de sclavi ne-
gritani pe care-I cumpera cu bani.
Banchetula, veseliele, alegreta urmati nemicllocitti
dupe serbare a bisericsch". Tunulti bubuia, cupa se
deerta, messele se mplea, musica anta, po-
porula era multumitti.
Panem et circenses(2). Eta totti ce cereaa
Romanii de la Cesari. AcCsta da i Matheiti strene-
potilora lora. Deosebirea era numai c Matheiti i
top Domnii nostri cel mari, dedti poporului lora,
u'a pane muiat in sangele vrajmailora terrei, rg,
nu in sangele martirilorti crestintitatii, nici acela aliti
(1) AtestAtil de Pavel de Allepo.
(2) luvenat, satir. X yen; 81.

www.dacoromanica.ro
357

concetatenilorti seT, cum faceafi imperatorif roman!


si alp tiranT mai modern!
Astacil lumea a facutg mill pasti inainte. TM,
arta d'a guverna se reduce la aceea d'a nu lasa el
se apesse,poprele chiar de li s'ar da pane i elreuri.
Sera fie-cine se intorcea la alle slle surdti de
vuetulti tunuriloril i allil muschetelorti cellord 100000
soldap aT garnisoneT Thgovistetorti.
S'o spunemii in trcUti, c. poporulti Terrei- Ro-
nainesci, i mai allessti boerimea, erau f6rte religi-
osT. TOO, vita kali era impartita intre biserica,
tabera i palatii. In tOte diminetele de peste annti
eT se duceali la biserica curtii de asistati la utrenie,
apoT se urcaa la Domnti de foRmati divanulti pen-
tru judecata, i rasi pogorati la lyturgia si nu p-
rsiaii biserica One' la amcla-cli. De la biserica pleca
la mssa.
Am v6c1utA cum se serba Bobotza de roml-
niT muntenT sub Matheia-Voda Bassarab ; st cer-
cetAmti acuma cum o celebrati i romanii Moldo-
veT sub Vasile-Voda. Cu deosebire ne vomti ocu-
pa de Bobotza annuluT 1648, despre care ne a la-
satil u relatiune manuscrissa Marcu Bandin, Ar-
chi episcopulti de la Marcianopole i vicariulii epis-
copale, in Moldova (pe la 1648), tramisa, din Ba-
cki, Patriarcului Roman Inocentiti 10, si care
fit facia la facerea Iordanului.
Asa Gra, dupe acsta relatiune, in ajjunulii Bobo-
tezei, se aduna Mitropolitulti Moldova impreuna cu
eel treT episcopi eparchiop la palatulti domnescu.
Acolo strop. familia domnscl cu apg, santita i-1
www.dacoromanica.ro
358

dede a saruta ic6na botezului; t poftira domnia,


norocsa, anni mulVi i lucruri fericite. Cato Heil in-
ca luara parte la procesiune, dupe maniera lort. Duoi-
spre clece prunci, imbracki in vestminte angelice, all
inchipuittitaina acestei serbrI. Duoi at dust sterna
Domnului i a lrrei. De'ndata ce procesiunea a
adjunsii la treptele tronului, Domnult s'a radicatti
in picire, a priimitt bine-cuv6ntarea episcopului i
preucilorti catolici, a ascultatti rugaciunile lort i
sarutatti crucea, bucurosii. Urma apoi n salutali-
une dissa de mit jesuitd, u cuvntare rostita, de
cei 12 prunci, latinesce i iornlnesce. Aceste ce
remonie furl pr placute boerilorti. Domnulti i all
cinstitti cu Ventura din cupe de aura i le-ad da-
ruitii bani.
In Oua de Bobotza ace116I ceremonie, ace116I
adunari de boeri, poport, 6ste, clerti. D6mna , fiii
s61 i -Loci demnitarii curia all statil facia. Dom-
nuld s'a suitii in tronti. Duoi copii, unulti de 5
i altulti de 7 anni all eclutti de a drpta i
stanga lui in departare de clece paI. D6mna a,
staff' ceva mai in urma cu alti 10 pai. Prin-
cif domnesci sta la micllocti. Pentru santirea a-
pei s'a facutti afara din pOrta curtii nun' larga i
frumosil c;ercti (circulus). Tronurile domnesci erad
departe, de acestii cercil, ca la 80 pai. Despre
nicla-npte i resaritd, facia cu Domnuld, air co-
prinsti bell clerulti i chorult cantaretilorti. De a
drpta Dommilui sta Postethiculti, Spatarult, Lo-
gofkulti, Vorniculti i altI dregkori, dupe rangulit

www.dacoromanica.ro
359

erarchica. Ostea inca era in mare mulVme. Des-


pre apust, intre tronult pomnuluI i alba DmneT,
se vedea una sun', de lanicerf. Dmna era inconju-
rata de femee pomposil imbracate. Miulte mii de os-
tire pedstra era prin pregiura i osebita 10,000
c011ari. In partea despre raga-4i, sta icOnele mai
multoril sant!, i unit alt cora de musica. Populg,
afara de trupe, era peste 20,000; Domnult cauta,
in tote partile, preste acsta mulOme, era mult-
mita, i-T arrelta gratitudinile selle, prin plecarea
eapulul. Pe vestmintii, are nasturi de 100000 g al-
beni. DOmna avea tra podba de 40 000 galb. in
facia case! Domnesci, sedea Mitropolituta Verrei cm
Mitra de aura pe capa, cu scumpa cruce in mama,
cu mare maestria lucrata. In alla duoile 1oc sta
Episcopula de Roman. In alba treile Episcopulti de
Radauti; in alit patrule Ediscopula de MO; in an
cincile locti sta clerula catolica. Dupe acestia ye-
niatt Archiepiscopii straini caril, alungal! de Turd,
aflasse adeposta in Moldova.
Semnula ceremoniel fu data prin apprinderea lu-
minarilora din giurula meselora i a cadelorti cu
apa umplute. Mitropolitula merse i tarnia antOit pe
Domna, Dmna i copiii lora. Assemene urmara i
episcopil threi. Dupe cadire urma facerea Iorda-
nulul. Apa fa santita in una vasti de arginta. Candi'
rcucea fit muiata in apa, tunurile bubuira, armele se
descarcara, musicele cantara. Mitropolitula stropl
pe Domnti., DOmna i copiii ml, apoi urma saruta-
rea crudl i stropirea intregului poporii.

www.dacoromanica.ro
360

IndatI ce se terrain& ceremonia bisericsca, furl


scosi din grajdti 124 telegari cart( treandil prin
tnivIlocula curtii , Mitropolitulii ia stropitti cu apg,
s4ntit.
Totulti se incheia prin untt ospetiii(1).
Asa drh RomAniT eraii unii i aceiasi. fard nici
u deosebire, in Moldova ca si in Muntenia; dati-
nele., moravarile, religiunea, ceremoniele, nu se deo-
sebiat, atu 'I negru sub ungbie.
SA tac drA, calomnia, acolo unde este ea , i
yen unde ar fi, si sh" recunnscd, impreund cu con-
sciinta public& 1 istoria , cit acestii populii de
frati, este facutii a trai unitil, i a aye una si a-
ceeasi srte, precum aii ramurele unuia i acelluiasT
arbore. Cana merge bine seri rat tulpinei Comune.

XLVIII.
Pe la 1654, Te'rgovistea avea peste 80 biserice
monastiri, celle mai multe de ptra. Judechndd
dupe numerulii cent" sporitii aliti templeloril dum-
necleesci , orasuld trebue sg, fi fostri forte mare. *i
era. Asa spunii cel ce l'aii vclutil prin timpulti
a tau puterniciei lui.
Archidiaconuld Pavel el probaluesce cu Alepulti
si Damasculii contimpurant. Matheiii-Voda , repa-
rasse din temelie, la annulii 1634, cetatea din giurulii
orasului, radic&ndii unti nuott murii de lemnn i sa,
(1) CAlatoria lui P. A. Geogo, in Moldova. Cap. despre serleadi.
hstrassii in Fdia pentru minte, anima i literaturd pe aunulti 1839,
No. 42, 43,44, 45 vi 46.

www.dacoromanica.ro
361

panda unu nuoti santa. Acuma despre inrimea


ce va fi avuta- acella santa pe atunci, putema ju-
deca de pe adancimea i largimea de 2 y, stinjeni
moldovenesci ce o are i astAli. Din distanta in
distanta, se vdii i astacli, urmele fortificatiunilora,
tabie; santula de astacli, arrt6 cA eliui 1 ill vechime
incungiura oraula pe din trel parti : a patra parte
o ap6ra unit mura colosale de p6tr'ci i apa Ia-
lomita. Din monastiri mai mare era a Stela, zidita cu
cheltula lul Vasile-Aroda alla Moldova dna se clice,
cg, se impaca cu Matheiti-Voda; ea era cea mai fru-
msI. Acsta, monastire essista i p'en6 astacli.
astacli se mai vede d'assupra uel marca Moldova.
Matheia fa una nobile, unit generosii, nal demna
neamica alla lui Vasile-Voda. Ella nu voia sa re-
mama mai pre josti in nimica. Nu rernasse nici intru
acsta. Matheiti zidi, tab in suvenirea vorbitel
impcari, Monastirea Soveja, din Moldova(1).
Macar de ar fi train, macar de ar trai etermi
intre Romani simtimntulii ce a presidata la edifi-
carea acestora duo temple de pace, de concordia,
de infratire intre duol populi deviitori din aceea1
mural! facuti pentru acellasl presenta, pentru acellai
viitorti!. . . Monastirea Stela din Trgovistea, sta
gi asta0 tare ca tunull Forma el architectonica,
este aceea a Trei-Erarchilora din lassy. Cu singura
deosebire, cit acsta este sapata a fresco, preste
totti, de 'n afara, pe dna aceea este siniple. Branile
de ptra incolacite ce MO de jur imprejurt, 1
(1) Dionisie Fotino, Istoria Daciel II, pag. 93.

www.dacoromanica.ro
362.

pre una si pre alta, sunt identice, ca duo picdturi de


apd, i ne dovedescd, mai pre susd -de veri-ce in
duald, ea ambele biserice ad fostit edificate de unuld
i acelasi architectd. Yell cum, monumentuld este
demnd si astdcli de studiuld Rontnilorti, este vred-
nict a ne inspira, nod contimpuranilorti fii, creature
alle Uniri, inalte, nobile si bArbdtesci idei. Si
chiar le a i insuflath. Eminentele nostru poetti
classicil, d. G. Alecsandrescu, de la monastirea
Ste lea s'a inspiratd, dna a datti litteraturei nationale
una din celle mai frumse budifi cu care, pe
dreptli, se fdlesce. Loculd este pr propire pentru
ca s ne stnjinimd unii singurd momentti d'a nu
repeta aice acelle sublime strofe, de nu spre and
folost, macar spre a mai arreta Romnilord, si in limba
divind a poesiei, CAM de bine i mantuitord este
a trdi fratil impreuna. Lisa tta ce scrie d. Alec-
sandrescu :
Unirea Prindpatelorfi.
Pe entice monumente, am veclutd adesii sculptate
Acvila ce prt crucea, zimbruld terri'nvecinate
Sub u m'ana, u. cornd, intrunite, figural:14
4i in vechia capitald, u mgrtd monastire,
Dupe lupte s'angerse, monumentd de infratire,
D'al Moldovel Domni cldditd, st trecutuld atestandil.
Ce spund aste suvenire? Elle-art ch-altd data,
Inaintea cellord lupte, in vechimea departatd,
Fii al Roma cel eterne acesti populf ati fostd fratl,
C'alle lord restristi cumplite ad isvord in despartire,
Cd la multi ce le-appasd nu pad s'afle lecuire
De catti numal in Unirea care care sunt chiamati;

www.dacoromanica.ro
363
Cgei de alle nstre lupte multa a profitata streinulil
CAA in suflete i'n Animi, ella aa infiltrat veninula
Ce corrumpe, ce innca tota instinctuld !generosii;
CAA slabip prin moliciune. umiliti prin aphsare
In furtune i in intrigi balotati farg-incetare,
Am uitatii nol vechia calle i trecutula gloriosa.

Astatli nu ni se certi lupte, sacrificiuri de sAnge,


Virtug mari de alt data! astacli tinta vomit adjunge
Prin credintd in Unire, prin Unire in dorinti:
Mari puteri ieaa acum parte la destinulg ce ne-ascptg;
Orisonuld se'nsening, calea nstrg este drdpta
si asuprg-ne se'ntinde mgna bunei provedintl.

Romni! Seintd e Uni".ea; ascuhati... glasul resund


De la fiii Romgniel, cere patria commung;
Stdua me-:ge inainte, sirnbola sacru pe pamnta,
Cum in Bethleem odatg, stea din ceru mantuitre,
Conducea pe'ncoronatit cavaleri din departare
De la marginile lumii, care lgnula cella snta.

In tgcutele morminte, Bogdan, Mircea se'ntalnird,


intend lungg imbrAciare, pe Romni II infriitirg,
Imprepurn-le stag desse umbre de mareti erol;
77

Elle astacli sborii 111 aera, gnimele'nflgcgrzg.


Deputati! assupra vstrei ei privirea atintezd;
Fala sli r4inea Terra, ei ascptd de la vol.

Fiii vostri vor ascunde a lora frunte in crrng,


Ddch vol acum veti perde marea causa Romn
77

Prin meschine interese, ce in midi dnimi se nutrescii.


Timpulil trece, omuld piere, dr'a patriel iubire
E averea cea mai rard, cea mai scumpd mostenire
Ce de la pdring de meritd nobilii fii: o prinzesc".

www.dacoromanica.ro
364

Etta impressiunile ce se intiparescii pe animele,


mart, pure , patriote, la contemplarea gloriselortit
monumente nationah, ce vorbesca ochilorti i suf-
fletului romanesca, despre virtutea classica a unora
timpi ce nu mai sunt, dal a carora valre ar fi
lesne s'o reinvivarna, d'am sci gasi, cum clice poetula
vechia calle...
Palatula metropolitant pica pe atunci la unti
capela arta oraului, tocmai linga murulti cetatii.
Era forte manta; ll incongiurail trei pinzi de
clida formanda trei curti. Astadi nici unulii din
acesti muri nu mai essista. fle abia se cunnoscii
temeliele caselora ce se copprindeaa in a treia in-
graditura, adica aceea ce incungiura biserica pro-
pria , amenintata 1 t, vat! de ua imininte da-
rapanare, spre ruinea tutora Romanilorti. Prima
curte era pentru curte communa : pentru cres-
cerea giscelora a ratelorh i gainelora", clice ar-
chidiaconula Pavelti; a duoa pentru grajduri
1 bucatarie; a treia copprindea unti scumpa edificia
intrega de ptra, in care intrat prin porti marl,
in faca carora era marta biserica metropolitana,
ce, scrie archidiaconula Pavela : eus-ei are pcirechici.,
in aceste regiuni, *chi ziditd pe modelul stinta
Sofie : inaltY, vastd, sprijinztd pe mai multe cu-
lone qi fOrte imposante.
Din tta splendrea antica, astAcli n'aii mai re-
masil mitropoliei din Tergoviste de Ma stilula i
plumbula de pe turnuri, caci acella de pe. biseri c.

www.dacoromanica.ro
365

Carl luatfi eteristli la 1821, de ati facutti glOnte,


sti Pat vnduth la Evrei.
Edificiula se impartia in trei sectiuni, in care
intral consecutiva veninda de afara. Cea mai im-
portante era sectiunea a 3-a In adevra acsta era
de vaste dimensiuni, luminata de ua mare cupola,
de micloculti aria sp'enclura odinira unit polican-
dru uriaa. Erati ad trei tabernacule sti capele
forte inalte
Acella din centru era impregiuratti de strane. I-
conostasnla simbolulti i crucile erati fOrte matt
sfenicele de lemur' poleitti se distingti prin ele-
ganta formei. Astacli mai sunt cateva din elle, i
se deosebesca prin desemnula istoricti alit) ctitor-
lorti ce se vede pe elle. Bine ca ati remasti i a-
tata ! Din toporii toporige! . . . NumerOse stint
ferestrele din giura, i tote avea ua data cercevele
lustruite. Strana domnsca era la mana drepta,
cum intraf in coltti; alaturea era strana archiereului
eparchiota. In oppositti, la cellti-l-alth colta era
strana Mitropolitului. Toth giurulti bisericei era cop-
prinstl de strane, ra peretii accoperiti cu vechie pi-
cture. DOnana sta in sectiunea din micllocti avndfi
strane inadinsti pentru dnsa i suita ei.
Totula era incungiuratii de gradina de tranda-
fin i alto frumOse partere de felurite, flori in stra-
turi inguste i accoperite cu sticle. Numerulti cu-
polelora, en marl cu mice, era de 12, cu atatea cruel
poleite. Astacli ati remasti opta. D'in aintea uii era
u frumOsa fontana. Afara din pOrta curtii alta

www.dacoromanica.ro
366

assemene. Appartamentele de locuitii a Mitropolitn


lul erat in partea despre resarita si forte 'nalte.
Te suiai in palata prin u scara lunga rdicata pe
arcuri si cu perspectiva in spre biserica, curte si
intinsa gradina. Toti peretii erati zugraviti cu fapte
din cartea nasceriii (genesea), cu descriptiunea Ieru-
salimului, a muntelui Sinaiti si t6te dependintile:
cu acea a s-tulni munte cu celle 24 monastiri alle
slle tote lamurite si in proportiuni marl. Intelil intrai
in prima camera de primire a Mitropolitului, lunga,
larga si cu ua mssa nema'rginita in miclloca, cu ua
soba de olane Colorate i cu numerOse ferestre go-
tice; (Janda in grading,. Apol daY inteua frum6sa sa-
cristie, forte elegante, de assemene cu u, soba de o -
lane. Acolo ere"' cuiere pentru haine. Interiorele
acellora appartamente, era de currnda zugravite, pe
la 1654, in snsil religiosii. De aicea intrai in
Visteria unde'sl tinea Mitropolitula vestmintele, ra-
sele mitrele, crucile, vasele de arginta etc. Spenclu-
rate stall acolo lampe si candele turnate in aura
i arginta i ornamente cu sirma frne, sabie, bus-
dugane i alte arme. Era obiceia, cnda esia Mi-
.tropolitula in intimpinarea vre-unui straina sti
orail mare, sl-lii incongiure garde si comisei fii din
familiele celle mai allesse alle trrei, imbracati in
frum6se haine cu samuri. Atunci luaa din visteria
Mitropoliel armatura ce le trebuia. Din visterie in-
trai inteul camari, de primire cu ua galeria es-
teriore, urcata d'assupra in gradind. In facia era
ul fontana cu apa curgatOre. Acolo se punea ,imsiga

www.dacoromanica.ro
367

de prindti, vera. I totil de aid to puteai pogort


in gradina cea mare, nemarginita. U multime de
nuci o umbreati. Astadi abia ati mai remasti vr'ul
duol arbori seculari i rade'cinele acelorti arbori pe
cart securea vandalilorti i ati sterpitti, dra care, to-
tusi avura fericirea d'a fi umbritti mulci 6meni marl
ai Romania Dumetate din gradina era plantata cu
vie si tufe de trandafiri, Ora' restuld cu merl, zar-
zarf, gutui, cirei, damaschini, maziri, bobti i alte
legume neap'erate calugherilord.
Consistoriulti era afara din uva bisericel.
In consistoriti se regulati tote trebele bisericesci
Obiceiti, regula plied era ca Mitropolitulti sa mrga,
in carretta, la Domnil in t6te ilele spre aiP lua
parte la divanulti de judecata. Dupe finele sedintel
se pogora josti la biserica pentru a asculta lytur-
gia, apoi &AO se suia susti la mssa. TOte atUrna
de Mitropolith; de era generosti vi liberale, putea
face marl lucruri.
Singura taxi, ce lua Mitropolitulti, era ug, dare
bansca annuale de la clerulti jurisdictiunilselle, pe
linga offertele de la pasce i alte serbatori. Ellti
mai dispunea de movie, vie, pomete, d'alle. bisericel.
Spaciulti de loci' ce occupa mitropolia cu curtea
vi atenantile ei, dupe parerea arcludiaconului Pa-
vel, ar fi fostti indestulatorti pentru unti oravii in-
tregti. Prin timpulti lui Matheiti-Voda, eraii in Ter-
goviste baT calde turcesci frumOse, edificate pe ma-
lulti Ialomitel. Apa era condussa prin u mOra, in
duo despartimente pentru ambe sexele. Desbra-

www.dacoromanica.ro
368
catrea communa era in ua sail din micllocu, i a-
poi intra, in camerele destinate pentru sexe. Di-
rectorele Milord era unh Czarigradend. Proprieta-
rulii lora era biserica St. Nicolae. Urmele acestord
bai se cunnesce i astacli, in ceiruld ce este de-
vale de curtea domnesca.
Vert pe cine am intrebatt despre acelle urme,
'mi a respunsti c sunt alle bailoi ti lui Matheiti-Voda
D'assemene am gasitit in facia mitropoliei ola-
nele prin care s'alimenta faimosulu eleteti de pesce
din gradina Mitropoliei.

XLIX.
Pavel de Allepo f surprinsd de multimea osti-
lora trrei-Romanesci, cari ere' impartite tag in
regimente. Mu de casse erati in terra pentru yen-
care de vial spirtti, bere, i alte beuture militare
.1)
cu tote aceste, clice elli, in aceste patru clia
le, alle Craciunului, n'arrai vecluth intre osta
betie, raniri on uccideri. Din contra, ei se plimbail
trezi, drepti i ca nisce 6mea, in ttei firea." Asta
ne arrta ca vechiele institutiuni ostasesel alle Ro-
manilord, eraii inca in tota firea sub Matheia Bas-
sarab, cui disciplina militaria, essemplaria, la Ro-
mani, era Inca vinjesd, ca strainii nu corrupsesse
cu veninulti lord moravurile celle simpli i umaue
alle popululul romanti. Fanariotii, Mavrocordatil,
inca attinsesse mAna lorti profana de tau ce
-avea Romania mai mendru, mai falnicti, mai santii:

www.dacoromanica.ro
369

organisarca ostdsgscei, institutiunile democratice.


basate pe intinsulti sistenat allti eligibilitatii.
Neuitate, neperitre sa fie pentru noi celle din
urma cuvinte cu earl Balcescu terming, prefacia :
Puterci, armate siartea militarid la Romani: D-
ca Trra-Romanilorti I va lua veua data rangulti
ce i se cuvine intre poprele Europei, acsta o va
fi ea datre mai multti regeneratiuniivechielorii
institutiuni ostc4esci.
Canal veri-ung romanti, Urban sii femea, ye
nia cu judecata assupra cui-va inaintea Domnului,
sti veri-unui archiereti, cadea in genuchl i in a-
csta posiiun Y espunea plangerea.
In totil timpulti sederii Patriarcului in Terra-Ro-
mansca, veri-care venia la elig, nu venia cu maim,
gla, ci I adducea Cate unit' present'i pe ud tipsid
accoperitd cu unit' fervetii: Presentulti consta din
producte d'alle annotimpului : laniie, portocale, me
re, prune, strugnri, smokine, nuce i, neapgratti,
ate ud placintd, sg cozonacti care era darult cella
mai pretiosti ce se putea face pe atunci unui ow&
mare; pesce i ving.(1) Assemene veniati si co-
cnele, ba chiar i miresele i fete mail. Acestea
venial" cu facia descoperitd, urmata de servitre,
in carrette, insocite de ua multime de comisi i ca-
lareti. Elle adduceati d'acellsi daruri, cerndg bine-
cuvntare. Podbele lord de perle, blanele de sa-
murti, celle mai fine si scumpe saluri se deosebiati
(1) LTA oca de -nicdale costa 1 74 piastri. Una oca zachartill po-
lari.
28

www.dacoromanica.ro
370

prin varietatea i scumpetea lorui. Omenii dia


classea de josti, te'rraniI, erati forte religioT; res-
pectuo1, i ferip de fapte rele. Aceste calitati le
aveati in gradd mai mare boerii cei marl, cari a-
aveati drepai u datorid santd a se duce la Patri-
arculti Macarie ca s subscrie i s sigileze, i
documentele ce le dedea Domnulti pentru di-
regdtorii i averT. Ettd ce drepturi essorbitanti scia
salt attragd, pe atunci, unit patriardi constantino-
politant, de indatd ce era primitti a pnne piciorula
pe pdmntulii liberfl all RomnieI. i apoi, ne maT
mirAmti cum de adjunsesse locurile de josu a pos-
sede atAte bunurf in terra nstrd!?
Patriarculd arunca scrissori de afurisanid in ju-
decatl. Era dinar' afurisia pe veri-ung faptuitorA de
rele, addussii inainte-T, atunci poporulti fugea de
fried, socotindil afurisania ca unti foci' arcletorti, i
temndu-se a fi facia, la ua pedpsa atAtti de infri-
coatA.
Mai multi neguldtori, art ceruth i all ,capatatd
carti de pocainta i ertare. Commerciulti era forte
sigurti!, Mae productivii i reclama forte pucine
capitaluri, fOrte pucine risicurT. In adevrti cd are
dupe ce phrea rOil calugherilorii greci.
Celle mai multe nunti se fdceati in CilIegill, ca
1 acum; nptea din ajunulfi nuntel, mirele se primbla
chllare cu amicii sel cu tambure, fiuere i torte, pe
tote stradele orauluT. Mirsa cu fetele, consOcele
s011e de fetid se puneati, in ace1a1 timpt, in tras-
sure, i faceati d'assemene. LdutariT le urma, i se

www.dacoromanica.ro
371

primbla prin foburguri, descoperite, ca t6te femeele


nemaritate. In aceemi 1i se juca hora la casa mi-
resei. Fete le nuntae erati frumosii impodobite cu
ornamente strelucitOre de argintii i aura. Pe linga
rose artificiali de Venetia sal Germania, puneaii
tulipan21, Jasmini etc. Jucati i cantati pn la cu-
nunia. Indata ce cununia era facuta, se punea pe
uvula miresei mill Old alba, spre semnii a a de-
venial nevasta. S6ra se incepeati veseliele i pre-
umblarile in orati in trassura, callari i cu Fantail.
Mire le mergea inainte, mirsa i ce1-1-a1ti nun-
tai veniati dupe dasult. Veselia dura trei
Femeele maritate i fetele erau Depelate in Ro-
mania, ere' forte cu minti in purtarea lora. Oil-
care femea sti fata era doveditti, de rea, era le-
pIdath de barbatuld sal parintii ei, i isgonita la
ocne unde remanea oss6ndita pe vi60.
Medici, spicierie, chirurgi, medicamente, nu se &-
flail inca in Tergoviste pe atunci.

L.
Ett unA modelu de Mil de clestre de pe tim
purile acelea.
Cu mila lui Dumnecleii insemnAmil clestrile fie-
mea Stancal, precum scrie in josti :
1 Sa1bt za ace 20 de ale cinci.
12 Skull de margAritar.
1 Cununa de aunt cu diamanturi i cu rubinuri.
1 Prechia braciari cu diamanturi i cu rubinuri.

www.dacoromanica.ro
372,

1 Parecha brgeari de aurti cu zale.


1 PArechia cercel de atilt ate cu unit piciorn
safirt f cu rubint.
1 Parechig, cercei de aunt ale cu unfit piciorti
de smaraga l i cu rubinti.
1 knelt de aurti cu unt thamantil.
1 Innelil cu esse diamtntele.
I hula cu tint safirti Obit
1 Email rt cu salt.
1 Inne bi en rubinU i cu duo diamtntele.
Rani de capti timint, lunietate po1eiI clumelate
alb!.
1 Ie cu intrgaritarti.
4 Ie cu sirrna.
4 IT cu &U.
12 II cu rattasse.
5 11Iarame cussute CU firtii. cu mtitasse.

1 Maranid cussutt totu cu firU.


DulamA de serassirti cu pacea de samurii cu
nasturil de amt.
1 Du lama de lastra verde cu pacea de samun,
cu nasturil de nitrgtritarti
1 Dulam'a de lasta roa, cu rII, cu nasturii
de mArgritarii J1 cu sirmd,.
1 Ghiordia de hataia verde cu flori de firti,
cu pacea de jderti, cu nasturii de margaritarii z
cu sirmt.
1 Zabunii de sandalii de Venetia cu fecie.
Rocha de serasird cu gurele de firil, cu spon-
cile de argintii cu smantti.

www.dacoromanica.ro
373

1 Rochid de bellaccissa roid cu gurele de frau-


ghid cussutd cu strm cu sponcile de argiuth poleite
1 Rocha' de bellacssd galbend cu flori. de fird
cu gurele de franghid cusute cu find, cu sponcile
de arginth poleite.
1 Rocha' de hataia cu flee de matasse cu gu-
re de franghid, cu spond de argintn'.
1 Rochi atlasn cu florl de md'tasse, cu gure
de franghid, cu sponci de argintd poleite.
1 Brit cu vrgele de firii.
3 Messe allesse cu 3 peskire allesse.
1 Maramd de oglindd, de czarigradh.
1 Maramd de mane allssd amplutd cu fird.
1 Maramd de mane cussutd cu mdtase dmplutd
cu flrh.
4 Oglind.
12 Tipsie de cossitord.
12 Talere de cossitord.
12 Cutite cu prassele de arghrth. i cu 12 fur-
culite de arginth.
12 Lingure de argiuth.
1 Solnitd de argintn.
1 CdtiuTe de arginth mare
1 Bohordart de argintti cu dmpuff. poleith.
1 Cupd de argintu.'
2 Sfenice de aramd cu mucarfle lord.
1 Scatulcd de vutcd.
1 Lighiang cu ibricfl
Ascernutulti cum se cade.
1 Pfloth, de atlash.

www.dacoromanica.ro
374

1 Plapomd de hataia cu foil de firt, cu cear-


aftl cu colti.
1 Cearafti cusutti cu mdtasse i. cu firti.
2 Cearafuri cussute cu mdtasse
1 Cearafti cu impletiture, de tiriplicti.
2 Perne de tulpanti cu flori de tiriplicti, cu rn-
tele de firti.
2 Perne mail i. 4 mice allesse i cu rdtele cu
firti.
4 Pernire mice de Czarigradti, Cussute cu firil.
2 Perne de franghiti.
1 Zdvazti de taftd leascd cu fecie.
1 Covorti mare de path.
1 Covorti seged de mssd.
2 Covre seged de carrett.
Cariettd cu esse telegari.
1. Ca llti de ginere cu podObele lui.
150 0e; 100 oe cu miel, 50 oe sterpe.
12 Epe cu mina
1 Armtisarti.
12 Vacce cu vita
12 Boi.
6 Mad de stupi.
12 PogOne de via la Dobroteni cu totti loculti
nostru.
Mqia Viira cu via, insd catti amti tinuta
noi mai 'nainte.
Moia Cotenita.
Moia Nenciulescii.
400 Stnjeni moia ot Cunesci sud Ialomita.

www.dacoromanica.ro
375

Moia Cioroiulti dupe Hamhradia sud. Do Tit


Moia ot UrichescI.
Via de la Turnicesci, alturI cu via lul Michaiti
Chpitanulti.
8 Sufflete de Cigani.
2 Fete de ciganI in cash.
Acestea de la noi, era de la Dumneded milh i
blagoslveni.
Dositheiti Monaculti
Acsth fah este umI adeveratil inventarlii allii
obiectelorti ce alchtuiaii ghtla unei nobile dame
din timpii trecuti, in terra la noi; unti indice ailti
nemarginitelord boghtie de care dispuneah betrAnii.
Ea este a Stanca, fiica monaculuI Dositheiil Brei-
iloig, a Stancai socia Pacharnicului Obedeanu. Dom-
nulti Odobescu, in neobositele selle investigatiunI
istorice, i archeologice ghsl acesth pretiosh docu-
mentti printre actele de proprietate alle moiei Cu-
nescif alle Snagovului. Inregistrndu-o in delicio-
sulil d-selle articulti : Cate-va ore-la iSnagovii, d. A.
Odobescu dice : Etta', ua bogata fah, de destre fe-
lurite ! Chti prod nu volt fi petitii mna avutei
mirese ! Cap cuconi sprinteni nuI vorti fi incur-
rat"' armasarit pe la oblenele el ! CAI becheri sghr-
citI nu vorti fi linguitti slugresce pe betranulti mo-
nacii(1)".
Peccatii cti feia e aa lunga i vita at'atii de
scurtM Ce bine ar prinde u aa destre,chc1 fe-
(1) Revista Romna II, 380.

www.dacoromanica.ro
376

mea cade in anti nou6le planti,la multi prod i


cuconi din pia de astacli !
0 ! desgratiati strenepoti ai lui Matheiti Bassa-
rab! spuneti rhpede, aid fa facia locului : intre ul
campia, de onre, cal:cea de la CAlugareni si u Elia
de tlestre ca cea de susti, ce ati allege ? Ce ar fi
de allesti.... ?
Afl ddra," este atatti de gra' a respunde si la usg
atare intrebare magulitre ?
Si pe una, si pe alta; insa: mai Antiti ondrea
apoi averea. Intiti Patria, apoi
LI.
Funerariile mortilorti,erati prin timpulti lui Matheiti-
Voda assemeni cu celle din Moldova, relatate in unulti
din capitulile trecute, cu deosebire ca dincce de
Milcovii, sa fdcea u cheltula' infricosata! cu ur-
dia nenumerat de preoti si ctilugheri straini ce
se arruncati i incuiban in trr, i cari se granfa-
deati la scene de aceste : ca corlrii la sarvd, clice po-
porulti, nu scimii apropos de ce... Forma cortegi-
ului s'a pgstratti pea la noi. De aceea ne dispu-
samti a o mai descri.
Era si pe atunci obiceiulti romanti d'a umbla ru-
dele mortului, barbatii cu capulti golti cinel-decl
de clille; ra, femeele i fetele cu prulti despletitti.
Atata numai ca, pe atunce, la boeri nu era nici
unti iptti, nici bocitti. Totulti era liniscitti si mo-
destti. Bocitulti incepea tocmai dupe ce clerlti, nu-
dele j cea-l-alta lume da mortuluI ultima sdrutare.

www.dacoromanica.ro
377

In atreia, a noua i a 40-a i, One' le finea an


nulul, se faceati pomeniri pentru mortulti ; se im-
partiati faclie pe la preot1 1 ceI-1-a1t1 asistintY.
I se da colaci i luminar6.
Una serviciti funebru de aceste costa una seri
duo . sute galbenl.
LII.
Pentru ca s averati IA idea despre forma in care
se faceati actele ultimei vointe, pe la finele secohful
XVII, adica cam pe la epoca unde ne annul cu
scrisult, punemii aid testamentulii lui Nicula, din
1.687 Iuniti 22 prin care imparte averea sa mis-
catere i nemiscatre intre femea sa ancuta , ne-
poVI sei i monastirea Vieroulti :
Sa se scie ce amil lasata eft .Necula la vreme de
slabiciune. Fiindti inca in fire 'ml."-amti socotitti casa
mea, multii pucinti c mad avutil, fiindu-mi i nepoil
de facia i tote rudeniele melle.-
Bucatele, vitele, grAuld, meiulti, i ce s'ara afla,
stupii, rimatoril, sa se -Ica 3 parti. : 0, parte mo-
nastirii, alta parte Ancutei sociel melle, i mie sa
'ml fie de pomana.
Viele, afara dintre alle monastiril care sunt al-
lesse, celle din vallea Popei, 1 din vallea Turcului.
Viele ce sunt in gura vaii sa fie pe clumetate
sociei melle Ancutei cu casa, cu pivnita, cu heles-
tuna, sa fie alle Ancutei, era clumetate de vie sa
remana in partea mea, era in urma se fie ere alle
Ancutei.

www.dacoromanica.ro
378

Er a. viele din Lecrd s fie alle nepotilorti sd le


imparth. Moie1e ate se afl, a fie pe sma ,monas-
Ern tote, insd One va trai sociulti meg Ancuta sl
le pdclesca 1 sd se hrdnescd i ea cu. :densele.
Din delnite partea Ancutd sd fie : ut de1nita cu
vide cari s'ail insemnatil mai susil sd fie pe sma el.
Casa din orati s fie era, Ancutel sociului meu.
Din mori sd fie ud DOB,' monastirii, ud and rtd
s fie Ancutd, alt rtd 0, fie pe sma mea, ere
dupe ce m vont petrece sh" fie a monastiril.
Romanii cap sunt , top sd fie ertati, i s li se
dea i zapie1e de ertdciune.
giganii sa, fie pe sma. Ancutd.
Zapisele de datorie i dichisele easel s fie rd
in trei pdrtl : ua," parte monastirii, and parte, An-
cutei, aka', parte mie.
Scule ce sunt i haine femeesci s fie alle Ancutd.
Viele ce sunt insemnate mai susti sd fie pe
sma mea, s aibe alle tine rA Ancuta,
Dulama cea roid i nal call"' sd se dea Nicolaii
nepotului meu. Conteuld cent" b1dnitti i dulama
cea mohorita i nddragii sd se de lai Dumineca.
nepotult met.
Gheorgkind neptei i Nastasid s li se dea,
stupi (8)
Eli Nicula.
Si am scristi di Stan cupetu1u cu invetatura
dumnealui 1 marturisesct(1).
Mai kt u notitei a unui boerit, 22cunnoscutes.i
1) Archiva Istoricg, a Romniel tom. 1 part. 1 No. 69.

www.dacoromanica.ro
379

despre lucrurile casnice &site la mrtea mumeI


sale i despre cheltuelele ingropril.
Catastihd de unelte si de odrd ce s'aii gdsitti la
mrtea maichii.
1 preche de bracidri de argintil poleite.
1 preche de bracidrI de aurd impletite
3 prechl de sarji de aur.
3 Inele de due".
11 Sponci de argintit
Nisce mrgdritaril.
5 Buchti de sirm.
Fluturi.
2 Pdrechf de nasturi de mdnice.
4 Talere poleite.
14 Ug. cate de (2).
6 Ug. tij.
Fdrtebote(?).
2 Buchti de taftd.
3 MaIrdmi de brdil.
1 Fotd rosi.
2 Peschire.
1 Pdreche de altite cu sirmd.
1 Mash' muntenscd cu sirmd,
1 Isna cu fluturi de cdmese
2 Stanuri de pincld
1 Camsd cu matase mohoritd.
3 Parechie de mdnece necusute.
1 Tacit ferecatd.
2 Prostiri" cu matase.
2 Messe marl.

www.dacoromanica.ro
380

4 Cergi nuoe.
Izvodil de cheltula ce sail cheltuitil
10 lei pe mia.
4 Costande pe scAndurl.
3 Costande pe tamie.
3 oily pe horilca.
2 Oro sofrant.
1 Oral pe smokine.
8 Cost. oreclii.
5 Cost pe piperu.
8 Cost Ulnae.
4 Cost tinte.
5 Cost matasse.
4 Lei 3 orti tij pe mied.
1 Leii pe pesce..
10 Lei s'aii data popei Tomei pe 300 de lyturgil.
1 Let tij.
10 Lei tij de 300 de lyturgil popi din Mihalcea
Ce s'ari datil pentru cetitti preotilora :
2 OrtY. popa Stefan..
1 Ortii popa Gheorghie.
1 Ortii popa Petre.
2 041 popa Toma.
2 OM popa Ionascu.
2 Orti popa Droni.
6 popa Tofli.
4 Cost Andrei.
4 Cost Diaconulii.
6 Cost _Lon&
6 Cost Gheorghie.

www.dacoromanica.ro
381

10 OM pentru prohoda.
2 Tocuri de talgere.
4 Tigaite
4 Udall marl.
5 Caldaruse mice.
1 Frigare.
1 Gratie.
(Isca Ea Nicolae Murguleta martorii : Eu :
.Dumitrascu (pecete)(1).

LIII.
Dar ! Romani): eraa religiosi peste messura. 8i nol
nu trebue s. fima antipatici nicl sinatului lora re-
ligiosu. nici obiectului care-lii attrgea ; nici in
sinata obiectiva nici subiectiva.
Biserica i religiunea, la Romani ere" u bissericl
si uA religiune nationale. Cruee, patrie, stgi, emu a-
dev5rata lora trinitate politice-religisa. Una ca,r5,
alta nu se intellegeaii la vechil romani. Cine vrea
una, vrea i alta. Cine ap'era una, apera si alta. Cine
deserta, cine se lepuda de una, deserta i se lepda de
tote celle-l-alte Pamntula patriei romane a imbed-
cisata si a adapostita in sinula sea, din priimii se-
colt al crescinAtatii, religiunea crestinA. A ospetat'o,
a scapaeo. Din parte-1 biserica se areettg recun-
noscdtre, addpostindaj, scdpanda, identificanclu-se
cu nationalitatea. Santii Gheorghe si Dimitrie
se inscria pe stindardele armiilora romane, spate
(1) 'Pep Archiva Istorica a romniei. t. 1. part. I, No. 71.

www.dacoromanica.ro
382

la spate, umerti la umerti cu marca politick cu


bourii, cu vulturii terrei. Crucea 0 spada sa luptk
devinti ingemanate la Romani. Arai veclutti cum
boerii lui Vasile-Vocla i ai WI Matheiti-Vool 60
petreceati timpulti intre biserieet fi pretorig, intre
altarti 0 judecatorie: Judecanda in Divanulti Dom-
nescil idandk pe data, sma la altarulti Dumnecleesc.
Betranii nostri, intelessesse i practicatide pe atunci,
marile adeveruri, pe care le propagti, in Occidentk
d'abia in secolulil nostru Alexis de Tocqueville, ca
patunci dna nu esissta nici O. autoritate in ma-
teria de religiune precum nici in acea politick 6-
meal. se inspaimenta ensu0, 0 forte curendk la pri-
velistea acestei nemarginite neaternari; ua nesfer-
ita frementare a totorti lucrurilorti, 61 ingrijesce
i-1 obosesce.
Eil unulti me induoescti, clice Tocqueville, di
omulti ar pute sa supperte pentru tota-d'a-una, i
in acellaitimpk ug, complecti neaternare religisa
i ua intrega libertate politica; 0 sum silitil a crede
ek deca omulti n'are credinta, trebue sa servesca ;
era de este liberti, trebue se crecla(1)."
Etta ratiunea acea suprema de StatU, pentru
care vechii romani erati in acella0 timpti liberi i.
religion; buni cetateni 0 buni crestini. Femea ro-
mama, nu remanea, nu se la'ssa mai pe josti de
sociulti ei. Ea'i petrecea timpulti intre celle mai
duiese occupatiuni casnice 0 biserick Cine se
induoesce de aceste, de acestti lucru trecuta in axioma
(1) De la clihnoeratie en Ameripe, III, eh. V.

www.dacoromanica.ro
383

la noT, mrga macar ua-data la museele de anti-


quit* bissericsci. Antia sectiune a museuluT este
in incaperile universitatii din Bucuresci. Acea din
Iassy nu scimil unde se va deschide. Aco lo,
la muse', contemplandii cusaturele, tes6turele
1 broderiele poalelorti, perdelelorii, petrachirelon,
felOnelorii, etc. etc. etc. date de femeele romane
bisericelort, va ved ce serviciii a facutti femee a
romana anteiii patrieT, antiii sciinteT, arta manuale
a Romanilora, i apoT bisericeT. Luamii ua pOla,
unti petrachirt, in mama. Ella este cusutti numaT
in firti, margaritarti si petre scumpe, de propria
maul a cutariT Winne, a cutariT jupanese, a cu-
tariT Capitanese. Ce vedemg depusil pe aceste pre-
tise i sante ornamente ? NumaT santi, calugherl?
Sehivnice?V6 inelatI amarti! Etta ce gtisim :Marca
terreIl Sterna domndsca lucrata in forma imperiale.
Vulturulli cu duo capete, Vultura ordinarti; Bo-.
uri i Vulturi sub una i aceea1 corona; preludie,
propagande alle unirii! Mahe, scene sociall qi re-
ligidse. PeisagiurT. PorturT Domnesci : barbatesct
i femeescI; porturT boerescI. i ostasescT, etc. etc.
etc.Si tote acestea cu atata bogatia, cu atata ar-
te, cu atata accurateta, ca potii servi inca de mo-
delii, ca lucru de maul, la mult1 1 multe. Si tote
aceste cu inscriptiunT, cu date positive de se potri
verifica, de ne potil revela portulti nationale in fie-
care secolt.
Inca ua data, noT nu avemt prevenliune in con-
tra simlimntuluT religiosA allil romanuluT. Ceea

www.dacoromanica.ro
384

.ce ne a stricatti fa el striniT, GreciI fanarioti i Mus -


calif ail esploatatti acestd simIi intr'unn modu ne
dernnti de nisce buni crescini
In septemana alb, scrie Pavel d'Allepo, de di-
mintl, la mnecate, mai multe cucne venirl la
Patriarch s cra, a le ceti molitfa de ertarea p6c-
catelorti, i au ingenuchiatil innaintea lui in ele-
gantile lord haine, 0116 finl ellg rughciunea. D'as-
semene facurd i barbatil lord, One' thrditi sra.
Domnulti 6nsui tramisse pe Mitropolitul sa-I c-
rh ertarea Occatelorti. Dmna Elena, de traia, ar
fi facutti assemene. Insa ea trecusse dintre vii c'unU
ann inainte.
Toti boerii plhtia galantomesce visita lord.
Yeri-ce boerii sea ceatnti mergea la biserica,
tI lua femeea i copiii cu dnsulti.
La Florii biserica impartia credincioilorii rAnm-
rele verIl, adduse din Campu cu flori albe selbatice.
In Moldova le dial i astkli mitisori. Pe airea
palmei sal stitpdri.
Spelarea Picirelorii care este una din celle mal
marl, solemne i semnificative. seri:del alle bisericei cre-
stine, in septemana patimelorti, se fa' in an-
nulti acella cu uA deosebia pomph, in biserica cur-
ff, Se vede ca rolulii Iudef vendatorulti, nu pr
voia multi sa-ha jce pe atund, cad spune Pavel
de Allepo, ca numai seireicia cea estrema i vest&
cea inaintata 111 fcuse pe nal sirmanu mdnact din
metropolia 0111 fcuse s iea assuprall acestii mar-
pvil rold de Iuda, venciatre pentru care fit remu-

www.dacoromanica.ro
385

meratit de Domnfi... . E gura, facia,barba i murda-


c,,manacii ldsatg pe ochi, alungei melancolia
cellorii ce-la priveaii aruncei in veseliei. Metropo-
litulfi allese apostolfi dintre preotii bisericei. Episco -
pulti de Buzfi facea pe Petru. CAntdrqii erati dom-
nescI i functionafi numai in biserica domnscfi, sfi
in Paraclisulti palatuluf. Patriarculfi facea pe Dom-
nulfi nostru Christos. Fcndu-se aghiasma, preo-
tuld de serviciti s'a suitfi susti la Matheifi-VodA, de
afi srutatfi i s'a stropitti impreuna cu Ord curtea
lul. Preotulu de servicig cape't atunce .unti darii
de la Domnfi.
La axionti Domnulfi se pogori in biserica; sru-
t ic6nele i intrci in altarii, .tinutfi de subtiorI de
boerii s 61.
MA'reta i splendidl era serbarea Pascelorfi. Ni-
mene nu dormea spre Inviere. Baietii din fie-
care strada i despartire se adunatt in monastirile
lord i apprindeati focuri in cimitire, facndfi unfi
voiogi tumuitti i judildri castannetele, pne" la ora
6sse, (meclulfi noptii). Atunci ca prig farmed:1, do-
potele de la t6te bisericele beteafi desceptar ea.
Patriarculti fit dussfi in carrea Domnscfi, la bi-
serica curtif. Domnuld se pogori din palatfi i se pu-
se in tronuld sa. Pe esplanada palatului, din facia
bisericel, se puse unfi scaunfi pentru Domnfi, unti
altulfi, la stAnga pentru Patriarcii i incfi, unulti a-
Blur): pentru Mitropolitfi. Totfi clerulfi i boerii du-
pe ranguri, formafi unti mare cercti in pregiurti. In
aceilti momentfi se putea ved6 ua varietate de vest-
29

www.dacoromanica.ro
386

mintele celle mai avute i strMucitre, in colorile


celle, mai vine i cdptuite cu blanele celle mai pre-
tise. Facile marl se impArtird la toti cel presinti.
Marele Spdtar presintd Domnului uk luminare colo-
sale poleitd, i apol o ona tad ellti. Curtea era plink
de trupe armate cu land i senete. Duo coruri de mu-
sick bisericscd, cant& Unuld era grecescti i altulti ro-
mnescd. Uele bisericel erdti incuiate pe din in-
tru. La finea canonului Patriarculd Macarie presin-
td, Evangelia lig Matheiti i srutAndu-lt pe frun-
te, de trei oil 'L clisse: Christos a'nviatit. Domnuld
add in genuchi, sdrutd, Evangelia i md,na drptd a
patriarculul, respuncladd : cu adeveratg a inviatii.
In acellti momentti tote trupele fdcurd foal din
muschetele lord. Esplosiunea era atatti de puterni-
cd, CA pdmntuld se cutremura rd urechile asur-
Oa. Scaunnld patriarchului, dupe terminarea in-
vieril fu pusti la dreapta Domnulul. Ellti se amid
tin 'endil Evangelia in mnd. Mitropolituld veni mal
intkid i seruta invierea dicAndd Patriarcului Chris-
tos1i anest. Apol trecu la Domnd carnia sdrutd cru-
cea de aurd masivil btutk cu petre pretise ce ti-
ne in mhnd, i-I ()Esse i. lin': Christos a inviatg.
Domnuld 611ii sdrutd pe frunte. Era Mitropolitulti
merse de se puse pe scaunuld din stanga Domnu-
lui. Se porni, de aci, cleruld i boenmea de tote
treptele la srutatil invierea. Top trecea pe la Domnd
de'l sdruta crucea i sinuld.
La lyturgid se cetird trei evangelie. Una Gre-
cesce de Patriarcd; alta romanesce de Mitropolitii

www.dacoromanica.ro
387

i a 3-a areibesce de Archidiaconulfi Pavel de Al-


lepo. Dupe biseria mare prinzti la Domnti.
Sera fit unit mare balti i totti orasulti illuminatti.
Tunurile i muschetele bubuira ne'neetatti. Musicele
militare, orale i instrutnentale, masearade chiar, nu
lipsirA. Serbarea se inchei cu impartire de vest-
minte, din partea Domnului.
In totti cursulti septembei luminate nu se vindea
nici se cumpera. Te'rgulti era absolutamente inchisti,
afara, de mdceldrie, i celle-l-alte obiecte neaprate
pentru mancarea poporului.
Juoi dupe Pasci, se th'cu litanie si procesiune
afarA din orasti, mergndti in giurulti murilorti en
stguri i icone, cu Domnii 1 osti.
Vail tOte serbhrile, ceremoniele, datinele acestea,
care varia vita cea barbhtsc5, a strebunilorti, ne
arOttl cAtti de sterpi, cAtii de menotoni sunt tim-
ph' generatiunii nstre. Enssi clima pare a se fi
schimbatti pentru noi. Cine, bunl-rd, ar mai cu.-
teda, in clitia de asta'cli, sit bine-cuvinteze pe unit
sit anti sa, cum bine-cuvnta bittrniI lui Matheiii
i Vasile -Vod, dicndu-i : i sd dea Dainneded, f-
tuli meg! sei-ti fie vera, Vera; i iarna, iarna?
Acuma tote ski schimbatti, s'afi strieatti, ati de-
generatti, inteunti babilonti ce streluce prin ul com-
pactd monotonia.
Da; monotonia furnicelorti ce vermuescil in mu-
suroiului loril. Rtt'd ce se vede candit privimti so-
cietatea romanOsca din uti sfer mai naltd. Acu-
ma mi se mai scie cndit e Pasce, nici cndti e Gra"-

www.dacoromanica.ro
388

ciunk nici anal nuot, nici Bobotza. Adick bine


sa fie intellesti, ca vorbimir de acelle serbari alle
animei, in care se veselesce i sufietulk nu numai
carnea impurk precum se veselea in timpil eel
buni i patriarcali ai strebunilorl Astacli li es-
te ca alta, i totula, pe fie-ce era, se insarcinza a
ne arrtta ca societatea romansca, ameninta a de-
veni, u societate bastarda; ca Romanii calca in
picire limb, moravuri, datine, obiceiuri, credinte,
fie i chiar superstitiunile strebunesci. ET bine, ni-
'One n'ar put tlgadui in acellai timpli, ea u na-
tiune fara acsta avutia morale, nu mai pte (Ace
indelungti: sum.
LIV.
Trecusse acuma cati-va anni de cnda George
Stefan Voevod domnia in pace i nesupe'ratti de ni-
me. ren a nu se face Domnii, linguia poporula
i-i prornitea absoluta scutire de tote darile pentru
trei anni. Ins .de'ndata ce se simti stapenfi i-i sup-
pusse tote cetatile, uita fagaduintele i se grabi a
tramitte dajdieri i bumbairi spre a lua a treia
parte din venitulii Prin acsta rOndula, po-
poruta adjunsesse a suspina dupe Vasile Lupu i
ai sei.
Etta drx ca schimbarea Don2nilorii este bucu-
ria une oni, i anda vechiulti Newt,
fa mai bunt de catii celiti nuou.
DOmna lui Vasile Lupu cu fiiulii ei star) tat in-
chii la Buciulesci. Boeril se sfiaa de acsta, i calla

www.dacoromanica.ro
389

si data tag le era tmA ca acesth principe sh, nu


adjungl la vrednicia domniei in liuIe1e lorti; de a-
ceea, indemnan pe Stefan-VodA sd-ld insemneze la
nash, dupe vechiulfi obicein. Acesth obicein prove-
nia din causA d RomAnii ineaii multi) la frumuse-
tea physid a Domnilorn lorh. Unii omli slutii, ori
slutith de naturA set' semenil sei, nu put6 fi Darnel
Pentru aceea, dada defecte physice lipsiati de la
naturA, se inlocuian prin mic116ce silnice, prin def-
fecte artificial DerA cAndn ffi vorba despre Ste-
fgnitg, n'a consimtith Stefan-Voda, clicendti : Coma
muri Doi phnh atunci, pea va esi mmlti ca aces-
ta la domnia'. Pe atunci Stefdnitl ind era co-
pili michi. Dfa, dupe mazilia acestui Domini i ve-
nirea lul Glika-VodA in scaunt, acesth din urmA,
adduchdu-si aminte de binele, mila i onOrea ce a
avutil de la Vasile VodA, a trAmist la Constanti-
nopole cu onoruln cuvenitn pe D6mna i fiiuln' lui
Vasile-Vodl. Nefericitulti Vasile incl sta inchisti in
Edicule. Turcii dedera voia Dmnei sa mrgA
vclA din cAndd in candh. Pe Stefani th. l'a data sg,
invete carte pe linga nisce amici ai sl. Candil se
fAcii mai mriceln, mergea cu cAte un' scrissre de
la tatalti ski cAtre Viziruli Kipruliulhi cellii belrAnti
Dca l'a vecluth turcult, a clisst jeciorii voinicii a-
re Vasile-Voclei. Dupe cum sunt urele cu usurintA,
de assemenea si fav6rele lesnicise sunt la Turd.
Ast-felin adjunse frti intArcliere i SteranitA la dom-
nia Moldovel; ind in vietA i inchisn fiindti ta-
tAli sea in Edicule. Mutasse Prta pe Ghika, ca

www.dacoromanica.ro
390

pe un omti mai esperimentatd, in terra munte


nesca, pentru a aseda lucrurile acestel trre, adundi
struncinate in urma marilorti resbelle purtate de
Mihnea-Voda.
Totusi Stefamitti-Voda nu realis nici-de-cum
sperantele terrei. Pare ca nici era fiiulti laY Va-
sile-Voda cellO indestratu de natura cu atatea ca-
hap' marl. CrescutO in desfrenarile i desmerda-
rile vietel orientale, vietel de serai2i, ellO privia in
domnia, nu than sacerdotid sacru, ci unfi midlocii de
petrecere cu placere a timpulul. Si in adeverti, nici
versta avea nici esperienta, nici crescere nu luasse
pentru a domni. Se iWlei amaric cei ce credii ca
a domni bine, nu este uci arte ;si inca uci arte din
celle mai grele. Nu! la acsta iva1t trpta flu potil .

nu trebue sa adjunga emenii prin intmplare, prin


capricie viziriali i chiar sultnesci. Patria 'Astra
a facutil esperienta acestul tristO adeveril chiar
si sub domnia lui Steanita-Voda de la 1660-1662.
In desfrnarile 1 desmerdarile lui, facea lucruri,
riebunesci, copilresci; nu cauta de trebele Statului
ci numal de placerile laY fisice i nemorall. Nu
facea allegere de sexii . . . Candi' esia cu boeril
la preumblare srz la venatil. punea boerii pe cal
turcesci i apol poruncea de le lua frenele in catu
apuchndO yenta cail rupea capetele calaretilorti
Era IWO' cassele domnesci unti heleteti mare si
nal foisorti in midlocu, D'acolo punea sa arunce
pe boeri in apa; elUi sta si se veselia de necazula
apol scotendu-I, 61 imbraca cu haine domnesci

www.dacoromanica.ro
391

Voindd ua-dinird s pund darea fumdritului ale


ssse orti de cassd, boeril Cantacuzinesci, Thoma
i. Iordake, atatii de iubiti i respectati de parin-
tele WI, se impotriviad forte si nuld lassara sit
sclitd mai mild de catd unit led de cassa dicn-
dui forte intelleptesce sI TM facci obiceig nuoii eci
nu'i bine. Drd Stefanitd se apprinse de mania, scOse
hangiaruld de la brad si se rapedi sh dea intr'nsii
si ei si-ad scdpatil vita cu fuga. Tote miseliele
acestea le audia bietuld tathld ski de la Constan-
tinopole si i 'Area fOrte rOd. Ei scria de multe
ori sd se lasse, sit se apuce seriosd de cdrmuitil,
sd-si attraga iubirea trrei, sa respecteze pe boerii
cei bOtrani credinciosi i incercati, mit fusesse
stOlpii consilielord terrei sub lunga luT guveruare;
insh nu era ascultatt. De la und timpt 011t des-
pretui c i induoitd nenorocituld acestd pdrinte l'as_-
sandu-ld in voia s rtii, i renuncia de a-i mai da
povtd. Acstd inductiune o facemd din urmat-
rea scriere ce tramisse Vasile din Constantinopo-
le Mitropolitului Moldovei pentru nisce danuirt al-
le slle :
Ed Vasile Vv. PrO santitului i de Dumnedeti
iubitorului alit nostru molevnicd, Kir Sawa archie-
pcscopd Mitropolitd. Sucevei, sdntat,,. Poftimti de
,la milostivuld Dumneded cartea mistrd sit te afle
cu bine. Cartea santiei tlle ce ne at trdmisti,
scrisd, Martie 17 Ole venit-ad la maim, nOstrd,
Aprilie 11 dille ate ne at scrissii intellessd-am,
pentru cinstea care te all miluitd prO iubitll fi-

www.dacoromanica.ro
392

ulti nostru, bine ail facutti. Pentru acestii lucru,


fii Santia ta nevoitord cu ruga si cu alte lucruri,
i trebe precum vei cunndsce ca. este mai bine
spre folosuld fiiului nostril ca und ocArmuitord,
fiindd Santia ta spre partea trupscd, i sufletscii
cu uim curatd Pentru rnduld a nisce sate ce
am fostil datd nol S. monastiri de la cetatea Neam-
tului si cum nu s'aii prilejith s flinti &call i
urich pre acele sate precum am (lath si am mi-
luitii acea sAnta monastire fiindti Antia ta la a-
cea cinste, grdesce pr iubitti fiiului nostru; deci
va face si urice ce va trebui acelord sate chid-
one-se cd este pomana nstr, i sntia ta nevo-
esce pentru trebele s. monastiri spre adjutorh, pre-
cum v, cunnsce. Pentru unti satd ce ariti sg
scriemfl la fiiuld nostru sa mai dea s. monastiri,
cunnscemil c te iubesce fiiul nostru, deci gra,-
esce-I de vre unIi satd sd mai intrescd s. mona-
stiri c acum nol n'am scristi la fiuld nostru, nu-
mai altd ditd vomii scrie. Pentru hotaruld s. m. a-
Colo la multe ce am fosth socotitd sh se hotd-
rased, si am fostii facuth si carte, precum arti
sntia ta, totti inteacellii chipil s grdesci iubitfl
fiiului nostril sd trmitd s a1Ieg hotarulii s. m.
precum yeti socoti ct va fi mai bine stti se scie
p'en. pe unde va fi hotaruld s. m.
Izdravti stues. Byzantia 7168 (1660) Apr. 19
Aanca mdhniciune a pdrintelui resultd vederatii
din acst scrissdre.
La nici un pArinte, la nici ung principe ca la Va-

www.dacoromanica.ro
393

sile i Stefanita-Vodd nu se adeverl maT apriatti


axioma luT Sismondi :
Sainte le regilora spre a impartaqi copiilora
lora sentimente virtuOse, nu pota precumpeni pe a-
celea alle curtisanilora ce voesca a le insufla vi-
ciele celle mai diabolice ! . . .
Vasile-Vodd fit induoitti nenorocitti: nu numaT bo-
era , nu numai creaturele slle drd chiar osula
Iui, fiulti lui insetase asceptaxile slle.
Val' de stpanitoriT aceea ce nu sciti da Orre
und flirt mai imbunatAtitil de cdtti dnsif !
Respunderea lord este induoita : Sunt respuncle-
torT care societate. Sunt respunptorT cdtre Statti.
CAtre societate pentru cd 'T a data un ti. membru
netrebnicd.
Care Statt, pentru ca, in hied de unit principe
bunt, blajin, luminatti, dreptti, a procuratti und nume
maT multi' in synaxaruld tiranilorti : unit' instrument
de casnei iasufle(ita . . .
Bunt omeni ce n'ara fi trebuitis a st nasce nic
ua-datet, fi a4ii cars sa' nu mrd nici-ua- data'.
Stefanita-Voda era unuld, Vasile-Vodd era altnlii.

LV.

Vrsta argintia incununasse de multti cu dalbele


slle caruntece, cinstitele plete alle mareluT i bu-
nuluT Matheid Bassarab Voevod. Elld acum nu maT
domnea de void, ci de nevoid. Era octogenarid, i
Dumnecled inca nu-ld chiama la sine. Se pdrea cd

www.dacoromanica.ro
394

creatoruld esi face n placuta petrecere bine-cuvn-


Candi prelungirea vietl acestui bunt omt pre pa-
mntt, acestui bunt Domnt, carele, dupe cum clicea
poporult, de bunt ce era , numai avea acuma ce
hi bunt'. Ast-felia era Matheia-Voda in btranetile
slle.
Dud sunt greselele ce mai cu temeit se potfi
imputa lui Matheia : I-a. Multimea trupelort straine
ce tinea in subsidiula ski; si alla 2-a. Increderea
ce-si pusse Care captulii domniei salle , in duoi
ministri fatali si de rea credinta : Vistiernicula
Ghinea grecult, pronumitt Olariuli, si Radu Ar-,
masiult, pronumitt Vrclarulii. In catt pentru os-
itile straine, istoricii se silescil a ap6ra pe Matheia
sub pretestulti nevoiei in care se afla de a se a-
pra in contra atatora neamici. Acsta, Oct ei ,
necesita tinerea in t6te tlillele a unei armie con-
siderabile pe piciort de resboia. Cea mai mare
parte din trupele roma:ne, ne fiindti tinute de lege
a sta sub stguri decata in timpula resbellului ,
lipsa lora in timpuld de pace o amplea strainii. Srbi,
Unguri, Levi, compuneaa, in cea mai mare parte,
corpult Seimenilora. Acesti venetici trebuira sa fie
bine platiti pentru a servi cu credinta. Dre" chiar
aceste liberalitati 61 facura mandri, nedisciplinabili ,
ingarnfati. Devenissera, adevratii pretoriani a Terrei-
Roma,nesci.
Pentru a put6 intretine trupele slle pretentiOse,
&re' neaprate, Matheia aye trebuinta de bani, i
de bani multi. Ellti era sititii dfe a inimulti da-

www.dacoromanica.ro
395

rile, i immultirea deirilorii nu era callea cea


mai drpa de a-ei attrage iabirea poporului.
Tocmai in midlocuhl acestei incurdture, se pre-
sint infernalulti Ghinea Olariul sti Cica1a(1),
gred originariii din Rumelia, ointi inclestrath cu
marT talente flnanciarie, intreprincleloriti, dre" am-
btiosa i vicleanti; profitandti de incurdtura in care
se afla Domnulti i exigintele soldatilorti, greculti
cere u audientg in care fitgaduesce a mplea Vis-
tieria trrei cu bani, faicndti lui Matheiti u dom-
niA glorisg pentru totti-d'a-una, dca insg-T va da
Vistieria. Elocinta: grecului f pentru Domnil ochil
Vasilsgulut Matheiti ceda i Ghinea devenl vistiernicti
De a duoa di dupe numirea sa, hiara raparit, gre-
cultl se arrtta in OM lacomia sa. Ellti se servi da
tote midlcele oneste i neoneste pentru a adune
bani. Ori-ce- midlocti , fie CAM de nelegiuit, i se
parea ertatti. ElI incepii a intrce, dice Rada Gre-
cianu, rota guvern'ementului, cum intorcea in tine-
rete Dita olairula Trmisse burnbairi in tOte ju-
(1) Acesta era din Rnmelia oina prosta si neinsemnatti, de me-
seria feraria. Venita de fOrte juue in terrd si facendu-si avere, se
insura la satuld Bratasianii linga Oltetii in judetiulti Romanati. Cn
viclenia sa cea iscusita, adjungenda a se inainta in dregatoriele ci-
vill i apropiandu-se adesea de Donind el diem tota-d'auna saga
faca pe ella Vistiera i.f promit-a ea va ada micllOce sa-i spordsca.
veniturile, in catil sih pdta copprinde si alte tent Matheia-Vodd,
adjungendii la btriinete a se domina de idea inavirtiril i da iu-
birea d arrintil, l'a crecl.utii si t'a facutil Vistiera plenipotentii. A-
cesta indata a lepadata pelea mielulni, i se arret in adevera lu-
pri; tramitea in tote partile i desb:aca Ornenil cu felurite cuvinte;
inventa feluri de dari si de abusuri care adjunseserii a innegri fai-
ma qi nnmele cella gloriosa anti Domnului, tocmai la Pelt? de
betrimele . (Dionisie Fotino, Istoria Daciel, tom, H pag, 98 nota)

www.dacoromanica.ro
396

detele, cu ordine de a aduna note despre venitu-


rile fie-caruia judetil, alle fie-carei plaT i alle fie-
carui sata. IA, data avnda aceste sciinte in stra,
dna ,adause in proportiune cu dnsele i darile.
Mara de acestea , end 'i attrasse ura poporulut
prin impietatea sa. In adevra, pe canda top. mer-
gear' la biserica, ella rernanea acasa i numera gra
medile de bani ce a fosta adunatti in lada Vistie-
falindu-se ca scie pe degete veniturile terrei,
numerulii populatiunil departarile i producte cellui
ma! de pe urma cotunii allU Valachiei. Care be-
tranetele slle, Domnula devenisse avarii i astaat
facea a nu baga in sma ca perdea iubirea poporu-
lui de i Vistieria castiga prin talentele acellui omli
infernale-care storcea gltele spre a suite aura
in locti de sarge.
Rada VOrdarulti, ailti duoilea ministru, era unti
omii rii, avarii, ve'rsatora de sange (1). Avea omen!
pltiT inadinsd, pe carii 61 tramitea de uccidea pe
cc! bogati. Mai multi boeri fura asassinati i in-
gropati in locurile celle mai murdare. Altora li se
1) Acosta era romena din Ploescl, fiiul unni grdinariii carele
cultiva vrda, de aceea 'Id si numirrt Vr1iaruli. Adjungendil dinti-
nerete a inaiuta in dregatoriele civili, se facit i Armasii mare aft
dati en Cicala, candil s'a fcutii Visteril. Indestratii cu nnii suffletti
reuthiciosii si neomenosti, inlat ce a adjunsii la postulii acesta, a
inceputil .a reversa asupra tutora veninule reutetii Belle; mci bo-
era, nici preotii nu selipa nesuparatil i nejefuitil ile puterea lui.
Omora Omenii prin casele lord; punea de 'i ingropa in locuri ne-
curate. Altora le tgla urechiele si nosurile, si-i pnrta ast-feliii pe
sulijo, 5 apol in trAmitea la ocne. In senora.' nu Lassa omii neldfuit
de densulii i neamenintatii in Se-care Ii cu perderea viepsi. (Dio-
aisle Fotino : Iatoria Dacief, tom. II, pag. 99).

www.dacoromanica.ro
397

Oda urechiele, nasurile. Altil emir tramii la mun-


cele publice in ocne. Nemultamirea devenisse ge-
nerale. Top' se vetail, dra niminea nu cuteda a
se rescula. Terre"nimea desperata, prksia trra in
glOte. Era de adjunsti ca s u despre vre-unii
omit avutit, pentru ca siel scornesca de indata vre
ug, crima, inchida si s I secfestreze averea.
In_ fine, Seimenii, ingamfati de triumfarile ce repur-
tasse assupra Moldovenilorti i Cosacilorti, fraterni-
sandii cu Dorobantii, radicara stindardult reyoltel.
Poporulti face causa communa cu dnii. Insolinta
lora merge p6n6 la aceea c palatulti domnescii es-
te Wean; 'ensusi Domnulti insultatti i visteria a-
menintata cu prda. El diceati Domnului ca fiindfi
btranii, s. abdice i sa se dud la mon'astire. In
definitiva, turbati de mania i vinu, inarmati de tu-
nue, iutraii in curtea domnsca si cereal"' cu marl
strigate sa li se dea pe ambil ministrii ai Domnu-
ha, arre'tati mai- susii, pentru a 1 inva, diceati ei,
cum sa fai a Ole i cum sa planteze verde. El
accusal', cu mare cuvntti, pe acestl duol ministril de
anton aI tutorti releloril erra. Totusl Matheifi
refusAndii, eT T sffirarnA usele i rAsbescil pti'd in
iataculti Domnula unde, sub patulii pe care Ma-
theiti jacea bolnavti de ranele capelate in resbeae,
gasescii ascun1 pe amnduoi miuistrii. Pi ieat, 61
desbraca in presinta sa, te'rascii in midloculil ar-
mid si 'I fact" in bucati. Casele lora sunt secate i
pustiite. Dupe acsta grozava resbunare, ghitele a-
lrga la casele ministrilorii i punii mna pe tote

www.dacoromanica.ro
398

bogatiele lona, pe acelle vistierie cu haramii adunate


si mai cu haramil imprastiate. Averile victimelora
furl impartite din man in mama. De acolo, res-
cuIaiT mersera spre a uccide pe clucerula Socol
Cornacnu, carele era bolnavti, i predara casa lui.
In fine; Domnulti, prin dare de bani, isbutesce a
mai ostoi rebelia. In acella timpti murl i Dmna
Elena, nitimula refugia amicale ce 'I mai remasese.
Ellil o planse amarti i o immormenta in biserica
domnsca din Trgoviste.
Matheiti nu Mai nici ua resbunare sangersa as-
supra nimenui. Ella era de principiulti modernului
Jean de Muller : Dupe ud crisd revolNtionarid,
bleindetea i politica sfeituescii de ud potrivd a
amnistia.
In lipsa sa la Argesa , ostirea face a duoa res-
cla. La intrcere in Thgoviste, Matheiti gasesce
portile inchise i tunurile indreptate assupra lui.
Dorobantil i seimenii 61 declare.' .de pe ziduri ca
nu-la mai voiati de Dom-a, i ca sa se duca din
terra, orY sa se calugheresca. Trei cline stete Ma-
theiti cu mita lui afara din orasti, murinda de f-
me si cle sete, i ne putndti capela intrarea chiar
prin dare de bani. In fine, dupe marl fagaduinte,
abia flick si i se deschicla portile. Totusi presin-
ta sa nu stinse rebelliunea. Resculatii , incuragiati
prin timiditatea Domnului, se dedera la tote esces-
surile; allergat pe strade, predati casele , uccideati
boerii, spargeaa pivnitele i faceati totti fellulti de or-
gii cu femeele i copiii lorti. Domnulti Matheia nu

www.dacoromanica.ro
399

se domirea ce este de facutd pentru a adduce ua


vindecare tutort neorenduelelora acestora; caci nu
putea compta acum de data pe credinta unui pre
micti numerii de soldati. De asemene, nu put s
se bizue nici in vechia iubire a poporului; care
acum se prefacusse in ura," din causa reului modu
de administratiune a ministrilorit Intr'unti consiliti
tinuta sub presedinta Domnului, de catre boerii ca-
mai remsesse credincio0', se hotari a chia
ma in primavara viitre 30,000 Tatari i trupele
principelui de Transivania pentru a suppune pe re-
bel Dra nu era datti de susii ml Matheiti a veL-
de rePlisarea planului acestuea. Provedinta bine-vol
a inlatura de la densulti amarulli pachart ce bea
unti bunt patriott Candi"' este snail a chiarna sea
a tolera in trebele terrei slle ammesticulii Manei
strainului (1).
LVI.

In eel dupe urrna duoi armi ai vietei slle, Ma-


theiul devenisse cu totulti nesimtitora i ne pessa-
tore. Trecusse peste versta de. 80 de anni. Iubia
pe Turd si Mari cu ua nespusa affecOune, One
a-si versa tta averea sa pate ei. Ori-ce omti
venia din parte-le , era bine priimitti i resplatita.
Ura din suffl eat pe calugheri si '1 tramitea de la
sine cu mana gla. Ura i despretuia din anima pe
1) M. Coelnieenu. Histoire de la Valaehie, pag. 284. Engels
Gesch. der Wel. peg. 293, cit. Coglnicnu. Dionisie Fotnao: 1st,
Dan. t. II, pag. 88-101.

www.dacoromanica.ro
400

Muscall i Cosaci. Pucinti timpiiinaintea mori1, ye-


nindii unti ambassadorg din partea impe'ratului mos-
kicescii adducndii mart presente, Matheit 61111 res-
pinse immediatii, dicndii : sei nu,2i vechi facia. Candu
venia unit turcii mare, Domnulli esiudu-i intru in-
tnapinare, ordona s se taie inaintea turcului ca-
petele mai multorii cosaci, dicndit ca o face din
ura care persecuthrii lul. Matheiti Bassarab se
sever* din vi0, la 8 Aprilie 1854, dupe ua .dom-
nia de 21 de anni fara 5 lune si 11 chile. Elhl
muri in strigatele rebelilorit si in blastemele popo-
mini sti. La usa mormntului sg, ell nu v'edit
de cat(' nemultamiri, n'audi de dal plangeri. Ella
pitrsl vita pkrunsii de durere ca a vedutil en-
Bust cu ochii set nimiCindu-se binele ce se silisse a
face .terrei slle in curgerea unui patrarit de se-
cult, i c durerile, a carora causa era credulita-
tea sa, nu se sfersiaii pentru terra de uh" data cu
ultima lut resuflare. Acestii principe, dice d. Co-
galnicnu, cAruia prosteritatea mai drpta de eatii
contimpoi anil sei, i-a datii laudele ce merita, pos-
seda bravura si talentele militare alle lut Michaia
22

n II, unite cu iubirea pad: si a bunel stall a sup-

pusilorii set. Ellii a lucratii, si a lucratii puter-


nica, a restitui V alachiei vechia ei strAlucire. In
scurtii timpit, chit multi a facutt; insa numat unii
uria, numai unit DumnE deft putea sa mai fad,
Statulii Valachiei puternicii ca alte dap. Din ne-
,norocire, eliti fit incongiuratit de ministrii ref, etta
pentru ce ua domnid, care fagaduia la inceputii

www.dacoromanica.ro
401

ug stralucitg pagine in istorig, se sfersi prin ug


terribile anarchig si prin sfrgmarea a tag ce e-
ra bung i dreptg. . . . S &nu insg just! : nu
Rorngnii, carii s'ati resculatg, sunt vinovati. Ci
Ghinea, ci greculii, care preggt1 revo lta prin ti-
raniele slle; i apol Serbil i Bulgarii o flcurg
sa sbucnsca. Matheifi-Vodg e vinovatii nutnai
pentru cg s'ag rasatii a se orbi de cgtre minis-
triT sl, 1 pentru cd a comptatil pre multi pe mer-
cenarI, ce n'aveag in Anima lorti simtimentuld bi-
nelaI si allii onrii, ci alI prdclif i all bogg-
tiel (1).
Ast-felig se terming dornnia acellu! principe, a-
cellui omg : omit' fericitii peste tote domniele aces-
te term, ne mndru, blandei, dreptii de trra', har-
nicii la resbOie, alga netnfrantg fineinspciinientatii,
cti poti, assemen`i cu mai-a i vestitii osteni
at lumii (2).
Matheid-Vodd, se espnim i classiculd nostru
poett, d-nu Gr. Alessandrescu, fit unii principe cu
Anima nobile, care sciindg a birui, a preferitg tag
d'a-una bunurile pdcii; care, destoinict a dob'endi nu-
mele de cuceritorg, a allessii pe acellg de legiuitord
si civilisatorg all natiunif slle. Generosg care
vrdjmasii sei i dreptg cg.tre tot!, pOte sg qica
cuI-va c e1tt n'a facutii altd, gresld de CAM a-
, ceea de a fi triitfl pr multii. Retrnetele Id Pail
Thicutit sh cacld sub influenta unorg ministrii n e-
t) Cogalniceno : Histoire de laValachie, pag. 285.
2) Minn Costin, analistulit
80

www.dacoromanica.ro
402

cinsti1 i nevrednici, carii i-au intunecatti glo-


ria 0-1 ali amaritil celle din urrna cline alle vie-

Acsta'l serta tutulorti Domnilorii ci se incredil


in ministri perversi, sperjuri, tradatori de patrie i
culcatori ai justitiei. Faptele celle mai recente,
fie de essempiu ori-cui se cuvine.... ori-cui ar vrea
sA Domnesca prin putere i inselaciune, ere' nu prin
dreptate...
LVII.
De pe patulti sell de merte, Matheiil-Voda a
declarath de mostenitoril allii tutorti bunurilorii
slle pre fiiuhl naturale anti luY erban I. Constan-
tin, pe careli arrta boerilord ca pe cell!' mai
demnii a-I urma in tromi.
Inainte d'a assista la allegerea nuoului Domma, sa
aruncamO uh," ochire assupra Vechiului i romanes-
cului modil de inscaunare a Domnilorti nostri.
In catti timpti tinil ereditatea la tronti mostea-
nulu domniei se stia pne traia tatalil sti frate-
le seu. In casti de vacantia : merte seri abdicare,
n'avea de call a fi proclamatu inaintea poporului.
Stricandu-se apoi rnduela ereditatii i incependu
a se cere allegerea set ]. consimtiruentuhl boerilorli,
s'a introdusti i i nuoe obiceiuri i regule. Ast
la m6rtea lui Roman I, Oil sessele Domml allit
Moldovei, boeril veclendu ca, Alexandra cella bunti
era pre tenerd , pr neesperientir pentru a tine
1) Memorialfi de eAratorie, pag. XLV11.1.

www.dacoromanica.ro
403

peptii vrajmasilora ce invasionase Moldova din tote


partile, socotirI s'a,* allga unit Domini mai harnicii
de cAta mosteanuld firescii i osteana bunt'.
Asth putere electivA treca mai tarifl prin de-
legatiune la cei spte dregatori inali ai Statului
romnti, lara, deosebirea de lature, si anume la Lo-
gofetula cella mare, amendurorii Vornicilora, Hatma-
nulu Postelnicula, marele, Spatara si Paharnicula
cella mare.
Acesti sOpte boeri de scaunil, consiliarii cei mai
intimi si influinti ai tronului, indata ce muria Dorn-
nula se aduna in Divant, i deschidea testamen-
tali" lul. Dca mostnula Domna nu era insemnata,
&la allegea ei Mr anti proclama inca. De era nu-
mitt vre-unula din fiii Domnulul prin testamenta,
erail datori boeril a respecta allegerea testamen-
tarifa, Mra a cutecla s fad, la alta allegere.
Dupe immormatarea reposatului Boma, toti bo-
erii, curtenii i Ostea se intorcea la Curte in hai-
ne de jale, i cu fecele mahnite. Boerii intrail in
Divanula cella mare si se aseda in acellsi scaune
care le occupa IAA ce traia Domnula. Ostirea
se intindea siruri in pica curtii cu puscele i stea-
gurile intrse. TOM lumea ascepta cu neastimp6ra
punerea, proclaraarea nuoului Domna. Acella care
era candidatula, de era thu de Domnii, sta linga
trona in haine de dolia. De era dintre boeri re-
manea nemiscata la vechinla sii loca.
Tacerea era adinca. Mahniciunea intiparita pe
tote feciele. In definitiva, Mitropolitula deschidea

www.dacoromanica.ro
404

sea* domnsa printeunti elogiti alhi reposa-


tulul suveranti, plAngea 1 tnguia perderea in nu-
mele terrel. Apoi Logofetulti cella mare citia cu
glasti tare testamentulti mortului Voevodil. Asta
se facea pentru a se sci publicil ca", de se facea
vre-ul calcare in rindulti primogeniture)", ast-
feat era voia reposatului" Domnti, rg, nu a allega-
torilorii. Terminndu-se cetirea, se. apropia Lo-
gofetulti de nuoulti Domnti, I arreta durerea ce
sim0 ensui pentru perderea incercata" , i-lti ruga
in numele tutorti staxilorti terra sa, bine -voescA
a lua loculti celluT plansil de obscea intrgl, in-
trandti in stApenire CAW de ingrabg, tratAndu pre
bowl ca pre suppuiI i slugele lui celle mai cre-
dinciese.
Nuoulti Domnii trebuia ca sti ste cu capulti golf'
s. respunda in pucine cuvinte; sa", tAnguesch" per-
derea until Domnti atatti de bunt). pentru .terra;
arretta c ellti, de i nu): thdestulti de vrednicti
a purta sarcina terra, ins e gait a se pleca
poruncei tatalui" sett, catii i voiei a tart terra; cg,
va guverna pe suppuiT sel" cu ttA dreptatea, dra-
gostea i mila.
Iudatti se scula tea aduuarea cu Mitropolitulti
iclerulti in frunte, spre a petrece pre DomAii la
Mitropolia, In ua bisericei olii intimpina Kiri-
arcuhl purtandu-I inainte duo fachl"; hl cadea pi'l
intindea crucea i evangelia de o sa"ruta. In bi-
serica" ingenuchia Domnulti la altard in dreptulti
uei imperatesci, reclimenduli capulti de s'anta.msa.

www.dacoromanica.ro
405
Mitropolitula T punea omoforula in capa i-I cetia
rugaciunile incoronariT Impergilora ortodoxi, i-1n
ungea cu santnla mird. Dupe oevrirea acestora
ceremonie se scula Domnula in pici6re, saruta pris-
talula 1 ic6ne1e. In micllocula bisericel 61 punea
Mitropolitula pe capa ua conin g. de aura, impodo-
bita cu multe petre scumpe. CantaretiI intonaa a -
Igo cade-se sei te fericimii.
Mitropolitula "ella lua:de subtira dr6pt5, Postel-
ilicula sub cea stanga ci-la /Mica in strana domnsca,
atuncI tunurile incepean a bubui i musica a canta.
Cu mantia domnsc llti imbraca in pridvorula
biserice; dupe sev6rirea lyturgiei pe data lepad
i boeriI liainele de doliii 1undii altele vesele i
strelucitre.
DomTiuiIi incaleca i se'ntorcea la curte petre-
cuta de Mitropolitula, sfatula boerilort, 6ste si po-
porii. Intranda in sala cea mare se suta in
trona. 136lele mantiei eraii duse de Hatmanula
i Postelnicula cella mare. Fie-cine se aecla la lo-
cult' s6a. Mitropolitula 61 saruta mama cella an-
tia, felicithndu-la i poftindu-i noroca la stapnire,
i adaugea ca ellti nu va inceta a se ruga pentru
Meiria sa, insa se ruga ca sa fie i eliti ap6rata in-
preuna cu tota clerulti bisericesca; apol se intorcea
Kiriarcula ca,tre popora, llti. bine-cuvnta i-la sfa-
tuia sa fie credinciosa Domnului. Dupe Mitropoli-
tulti venia la sarutatubl mAneI archiereii cu cella
laltii dera. ApoI marele Logofetil cu tthl boe-
rimea.

www.dacoromanica.ro
406

In definitivti , se scula i Domnuld din sea-


tint, i cu capulti gold multumia totora pentra
cugetrile celle bune eel" arreta, promitea pa-
trier mild, dreptate 1 apUrare. In acestii momenta
marele Spdtarti ilua corona de pescapti, 6rd Dom-
nulti, dupe ce se retrAgea top" boerii, intra in ca-
binetulii set, in cabinetuli ccll din netuntru.
Aceeai ceremonia se petrecea la DOnana de cd,
tre jupanesele boerilorti fail a se imparth"i de bi-
sericsca taina a incoronaril. In sala Dnanei in-
ca avea jupdnesele boerilortilocuri anume hotdrite
dupe ranguhi barbatilorti lorti. Avea i ea coning
ca a lui Aroda. Asta ni o arrtta vechiele portreturl
alle Domnilorti din biserice i monastirf.
In acestil modu se premenean Domnii pn'e a nu
cade cu desevdrire vechia volnicia strebuna.
Modultl acesta se observa inca la mrtea luf
Mutheiti Bassarab.
Armele pe care le tineati inca Romaini in mand,
deprinderile militare, cetaAile, ataamntulti lorti cellti
caldurosti pentru datinele strabune, ce stetea hied
in picire, faceati, silea pe Turd a ne respecta,
a se tine in reserva chci, respect*" aii fostti
Torii fi toti" 'ee'1" ce all sciutti i vor sci a'I" apera
cu vrednicie drepturile inaintea streinului.
Respectate 6nsui, i vei fi respectatil de a4iI.

LVIII.
Matheiti Bassarab-Voda, se sbatea hied cu mrtea,

www.dacoromanica.ro
407

dedesse suffletulti; i Mitropolitulti Ignatie


cu top boerii se adunarg pe pica palatului, si al-
leserg de Domnii Trrei-Romdnesci pe Constantin
1-id Bassarab Crnulii. Constantin Cgrnulti era pro-
numitii ast-felih, pentru cg Matheiti-Vodg, dupe ye-
chiulti obiceih, llh crestasse la nut ca pe untt fe-
ciorh de Domnil. Dr, cu timpulii, narele se lipirg
la loch, si nasulh se th"mgdui deplinit Apol Mitro-
politulii se sul pe und loch inalth i. clisse popo-
rulul : Domnulii nostru Matheiii a pllitita firi ob-
stesculii tribua Dumnedeii a chieitnatii suffletulii
lu intru imperalia cerurilorti. Pe eine voiti de'rei
si reidicdmii in loculii si spre a ne domni?"
Respunsulh unanimh ailti boerilorh, aliti poporulul.
i ailti armatei fh : Pe nimene altulti nu voimii
afarei de Constantin fliulil luz erban, pentru
Dornn, i se pregatati a .sustine cu putere vor-
bele Inn. Era lucru de minune, scrie unti marturti
occularh, Pavel de .A.lepo, cg din atAtea mil de 6-
meni, toti intr'unti glash ere' multamiti. de ellti, i
nicl unulh nu clicea nu!
Etta, cum unit principe in,telleptil, preveWitoril,
patriotii, pte face ca politica lin' cea bung i na-
tionale sa, nu se itnmormnte d;u1-data cu den-
sulh, ci sg continue in veci. Eta cum vointa dom-
nscl este sustinuta de vointa poporului candii a-
cea voingi scie a gkici adeveratele interesse alle
cu tote aceste , Constantin Bassarab tin scia
nimicti despre celle ce se petrecea in Urgoviste.

www.dacoromanica.ro
408

In adeve'rti, d'ua-cam-data Matheiti nu era de idea


a lasa de urmasti in trong pe Constantin, ci p-e Dii-
cult' Spatarulti, nepotti de sorb,' domnsca. BRA,-
nulti Voevodti, fie din sinceritate, fie in scopti de
stratagem, intrebuintasse totu felulti de viclenie ca
O. mita isbuti; insa nimene nu consimtia, nici din
boeri, nici din te'rrani; caci trranii inca eraii con-
sultati in trebele celle marl' alle trrei. Diicu Spa-
tarulti era unit omit desertti i neiubitti de ni-
mene. Totusi, CAM trai Matheiti -Voda, Diicu Spa-
tarulti se bucura de marl' onori, ca generalissimil
alit totorti ostirilori. Oil de cate-ori venia de
la curte de a casa, scrie Pavel de Allepo, l'am va-
clutti escortatti, inainte si in urma, de mai multti
de cinci sett sesse sute de Comeni; i tad in asa
modu pleca." Constantin Bassarab, servia, catre
captulfi donaniei lul Matheiti Bassarab, sub ordi-
nile lui Diicu Spatarulti.
Era obiceit pe atunce, ea intlnindu-se duoi biped
sti osteni de rang' egale, luau caciulele; dra
dca unulti era mai superiore in demnitate de catti
inferiorele I lua caciula.
Constantin Bassarab , obicinuia a sta inaintea
Diicului Spatarulti, totti-d'a-una cu capulti accope-
ritti. Intr'una din cline, Sptarulti llti probozi cli-
cndu-1 : Pentru ce stai inaintea mea cu caciu-
la pe capt? EU sum din sange domnescii, res-
punse Constantin Bassarab, pe candti d ta, Spa-
tare ! esci unti omit de rOndti ! esci fliulti cutaruia.
Nu'ml ieai eli caciula inaintea d'alde astora...

www.dacoromanica.ro
409

SpItarulfi se infurii, au1ind aceste cuvinte;


infuriatti, merge la Domnti, se fanguesce gi-I aruncl
Spada la picire. Domnulii se informza de cursulti
lucrului i destitue pe Constantin. Acesta se re-
trasse numai de catri la mosiele slle i locul acolo,
pn6 apr6pe de mrtea Domnului. Candi! .Matheiti
cadii greti bolnavfi, Constantin venise in Trgoviste,
fr nici u cunnoscinta despre celle ce se petrecti
in curte, ori despre strlucita sOrte ce lti ascepta,
Diicu Sphtarulti nu era in capitalA ip gravele a-
ceste impregiurari. Fiiulti sri era in agoniele morta-
Ia u mosi:a, dep`artata," de Trgoviste. Ellti se dus-
Besse acolo. Altmintre allegerea antagonistului lui,
nu s'ar fi urmatti cu atAta linisce i popularitate.
Intrigele s'arti fi jucatti rolulti lora in uti ces -
tiune de asa suprema insemnatate. In adevrti era
mare tmA intre cei avutl i negutitori, ca 6stea
sa nu profite de vacantia tronului, spre a jafui o-
rasubl insI:nu se intimpla nimica pentru momentti.
Jafulti vein ce va mai trditi si veni de la merce-
nara streini, nu de la ostasii romni.
In fine, Constantin Bassarab Carnulti, fu allessti.
Crainicii public!, strigara prin tom orasulti. ToI
locuitoril se adunara la curte i priimescti de buna
allegerea lui Constptin Bassarabti. tnsusi ellti se
speria de acstrt noUtate si se ascunse. Ellti scia din
esperiint i chroliice la ce pericolti sunt espusi
candidata de Doninti, p'en'e apnea frnele in mna".
Msg. acuma lucrulti mergea forte linistitti din lipsa

www.dacoromanica.ro
410
de petitori la trona i Constandin fu silitil a ei
inaintea poporului.
Se dussera la biserica, unde lIfl ascepta Mitro-
politul investmntath in haine sacerdotal!. Intra,
de a dreptula in altarti. Ingenuchia i'I rezema
capula de santa msa. Mitropolitul i ceti rugaciu-
nile ungeriL. Eindii, fit desbracatii de hainele lui
i lua altele, domnesci, adicti : ua dulama de stofa
de aurii; ua cabanita de aceea1 stab', blanit cn
samurii; ua gugiumana de samura forte scumpil cu
ut agrafa de hurt batuta in petre scumpe de IA mag-
nificenta regale. De a ci lltt suira in strana dom-
nOsca. Mitropolitulil, clerulii; boeril i top' capii su-
periori al armatei yenira , unul ate unulii, de-1
sarutara mama.
Intronarea se urma in cea antia duminica ce
venl.
Dupre cata spunii contimpuranii , Constantin I,
possedea multa mai intinse midlOce intelectuali de
Cita predecesorele set.. Matheit nu cunnoscea de
cata limba materna, pe candii nuoula Domna vorbea
fOrte bine i grecesce, turcesce i ungurescerin catil
in relatiunile sale cu strainii, nu era nevoia de
tAlmacin.

La.
A duoa 1i, LunT, clerulti boeril i Ostea depu-
ser jurdmentd de credintl nouuluT Domari in bi-
serica curti.T.

www.dacoromanica.ro
411

Se apclar duo messe in miclloculti templului,


fie-care acoperite cu ate u stofd. Pe ambele
messe era ate u evangeliA po1eit i impodo-
bitg, cu u cruce de aunt Ling5, mssa din drpt
sta Patriarculti AntiochieL Lingg, cea din stAnga
Mitropolitulti rrei, Ignatie.
Lingl fie-care messA sta unit grmAticil adju-
tandti pe prelatulti respectivti i Onndii eke IA
charti in mAna. Jurtimntulti se inceptit de la hoe-
nT cel marT. ET puserA mamele pe evangelil gi
cruce, ra" grmlticulti citl ast-feliti : Jurafi pe
acstei santa evangeli i acsta cinstitei cruce cci
yeti fi cu Domnurti Constantin Vodel,
qerban-Vocla, unit, sufletit 0 unit trup, ascultanda-lit
adjutandu-la farei viclenia, atati z. in ivealci, pre-
cum i 'n tainci ; ne ascunclndii de la eliTi nici
unit' lucru ce-i trebuie sc1-1 ,fie cunnoscuttl, in tali
cursulit yield selle fi in totii carsula. yield vstre;
0 nu vecifi tradeitori catre elUi, nici yeti lucra con-
tra lu'i?
La fie-care mat boierii respundeati : Judi)
GrAmaticulti urma :
Erci dcei ye ve areta treideitOri, sal conspi-
ratori, sI nesinceri, sg neamici, veti fi afurisifi
pi depeirtati de la santa treime i celle s6pte sante
sobre si prin gura .Patriarchului kyr Macarie
de Antiochia i aceea ce cap assupra Asiriani-
lorii, 1i assupra Sodomni gI Gomorei, i assupra
lu luda, i assupra lu Arie, va cadd assuprci-

www.dacoromanica.ro
412

va; fi yeti fi prta cu Ana fi cu Caiafa i cu


restignitori lu Christos.
Boeril respundeati : Amin : Amin ! Amin ! la
fie-care puncth anti blestemuluI. Apo' shrutaii ma-
im Patriarculuy si a Mitropolitului; pe urmh se in-
dreptati care Domnil carele sta lingh. tronulti sii;
Ii shrutati mama si pla halm", si se departal
Dupe boerl urmar ce1-1-alti servitor" domnescI
i. de curte, top' copiiI de cash si divant, jurandh
in sirurile lorh, to.c1 intr'unt glash 1 din tth A-
nima Apoi venir oficiaril armatet D'Antiti jura
marele Sphtaril ; dupe ellti capli Seimenilorti, apol
tot" ce1-1-a1t1 ChpitanI, Colonel" si Sutasi. Ostea
juri in irurile eI. Fie-care Chpitanil venia cu
compania sa; fie-care Sutasti cu centuria s. Tql
sarutat mna si pla Domnului.
Operatiunea tint" One' aprpe de mclh-cli, qi
incti nici ud singurd aripd a armatei nu-0 sjerOse
jurdmntuld. Jurhmettulti cei.-1-alte OM, se amanh,
pe a duoa cli i celle urmdtre, cacI tocr erati
sdrobiV de oboslh.
Din momentulil intronhrii slle, Domnulti Con-
stantin Bassarab Carnulti , trhanise ChlitretT prin
tote unghiurile terrei, spre a face cunnoscuth ave-
nementulti slti.
In cursil de 40 cline, necontenith, mil' de OmenI,
soseati in priph la curte : Egumeni, preoci, chlugherf,
episcopi, boerI, mosneni, ostasi veteran'. in retragere;
top allergah spre a felicita pe nuoulii Domnil ailti
Romnief.

www.dacoromanica.ro
413

Ostea continua cu depunerea juramntului, unt


intervalil de mai multe chile. De aci, Domnulti tra-
misse pe Spatarulti cu trupe, pe la oralele jude -
tiane, pentru a suppune juramntului poporulil. 0-
raele judetiane, numerat pe atunci pen6 la 400,000
case:

LX.

Sosi ra immorme'ntaril reposatului Io Matheiti


.

Bassarab Voevodti; ra in care, acellti ce strelu-


cisse, prin viteziele si faptele slle, anti patrarti de
seculti numal pe tronula Terrei-Muntenescf, tre-
buia a peri pentru eternitate d'inaintea ochilorii
corporal! al natiunii selle.
Inca din vechia i stravechia datina, RomAnil
obicinuia a onora pe Domnii eel buni, nu numai in
vieta, ci si dupe mrte. In timpurile batrene, in
timpurile de glorisa adducere aminte, indata ce
muria Domnulii, el balsamati cadavrulti, si se tinea
nemormntatti in palatti pen0 se aduna to ti bo-
erif marl i midi; archiereii, archimandritii, i e-
gumenil tutorti monastirelirti, monachii si preoti
cei mai allesi iu trra prin asceticismulti i curb.-
tenia vietel lora.
In asceptarea acestel intruniri, corpulti era im-
bracatii in haine i giuvaeruri domnesci.
marl si mici, curtenii si toti cei-l-alti star' in giurulti
1ul, cu aceeaI respectii ce-I arretan i in vigta-
Totti poporulti ainbla in oraei cu capetele Ole, in-

www.dacoromanica.ro
414

semnti de jaire, pAn6 dna llti ingrpa. Clopo-


tele se travail cliva 1 nptea, ca ne alta-datI.
Alaiultt immormntarit nu se deosebia intru. nimicti
de acellti ce se facea candti mergea Domnulti unde-
va, in vita fiinda.
Clerulti mergea inainte, ca'ntandti rugaciunile pro-
hodului. Pe amenduo laturele mergeati ostaii cu
puscele i stgurile intrse, jalnici la fecie i im-
bracminte. Ensii caii trebuiati se planga. Lacri -
mele lorti erau provocate prin mustii de cpa(1).
Patulii mortale llti purtati pe umere boeril de
starea antiil schimbandu-se pe rndti de boierit
de starea a 2-a, a 3-a etc.
In urma venia musica ostasca ammestecata Cu
tobe alle carol-VI an-de fiindit slabite lasso a se
aucli unti sunetti jalnica.
In biserica sicriul era pusti jos linga strana domnsca.
Cntaretulti bisericei. set altti curtnil limbuta,
se suia in amvonti 1 facea unit cuvntti(2) pre
largti arretandti faptele i naravurile celle bune al-
le reposatului Domntl, dauna causata trrei prin
perderea lul, apoi mangdia pe ascultatori ca rai
volt afla faptele celle glorificate in thulti sii ur-
matorulti lui.
Terminandu-se cuventulg se procedea la saruta-
rea mallet reposatului. Mitropolitulti da semnalulti
si top'. ceI de facia '1 urmati.
1) Dirnitrie Cantemir, in bescrierea Moldovel.
2) Si spre essemplu vd5. lectorele cuvntulii de ingropare ye-
chiulul Stefan Voevochl Dornnulii Moldovei ce daft nurnitil cellil
Mare etc. Archva Ronfainesc5, torn. I, pag. 37.

www.dacoromanica.ro
415

Dca Dornnulti cerusse a fi ingropatti in orasil.


era dusti la loculti destinatti, cu aceeasi pompa.
Boeril de starea Antiti slobodea in mormentil cu
nAfrAmI de matase. Mitropolitulti arunca cella n-
tiii lamina peste secrin. Tunurile incep6 a bu-
bui, musicele a Canta, clopotete d suna, in catti se
facea unti huetti grozavii ce nu se curma de call
dna grpa era deplinu astupatd.
Dca insd Domnulti ceruse a fi ingropatti la vre
uS monastire afar& din capitald, atuncea se rn-
duia nurnal vre ua cap' va boerI cu curtenil caril
en ua mdrta pompd ducea trupulti acolo. De
avea s trec d. prin vre unti orasti, trupulti era luatti
din carreta i dusti pe umeriiI boerilorti pn la
cea-l-alta margine.
La monastire se facea aceeasi ceremonia.
Sterna domnsca se asecla d'assupra mormntu-
lui augustului reposatti.
In catti pentru immormntarea lui Matheiti Bassa-
rab ttd preparativele i ceremonialulti relatate 1i
garantate de unii marturti ocularti(1).
Unit mare pavilonii fa indltatti pe esplanada cur -
iL Acolo se pusse unU trout"' pentru Domnulti Con-
stantin Voevodti. Alte duo de a drpta si a stall-
ga pentru Mitropolitti si Patriarculti Antiochid
Clericif afiatI facia la prohodti, precum episcopY,
egumeni, cilugheri, preop, diaconi, erati aprpe de
de 1000, BoeriI format' mid nemdrginitti circti im-
pregiurti . Ce11h 1-altti spaciti, era copprinsU de 6ste
1) 135,ve1 d'Allepo.

www.dacoromanica.ro
416
si poporti. Cadavrulti reposatului Domnii era pusti
in sala in care obicinuia ellii a da veseliele si mes-
sele celle marl si scomotse.
Acolo se veselisse. acolo murisse.
Ellii jAcea pe n mssA cu facia neacoperitA,
dupe obiceiti. Era imbrAcatti in haine regali de
scumpA stofA, blanitO cu samurti de mare pretu
si cu nasturi de aura si argintil poleiti. Pe capft
avea u pretisA gugiuman de samurti de la bar-
bA One' la piciOre, era accoperitti cu'n feliti de giul-
giti de satinti alba pe care era desenat u cruce
auritA. In giurti ardea luminri si tote cucnele
si se boceati.
Cadavrulti fit pogoritti in curte, aseclatti in sicriti
i pusti in miloculti pavilionului.
Nuoulti Domnii stete lingl tronulti s. Lumi-
nrI marl de crA furA distribuite la top, p6n6 ce
fumulti se rAdica in nuori din tote pArtile. Cndti
sosi momentulti ultimei sArutOri", dintru si-
ruta cadavrulti, Patriarculti Antioehiei, apoi mi-.
tropolitulti Ignatie. Dupe dOnsulti 6nsusi Domnulti
Constantin, carele versa lacrimi de durere. Dupe
dnsulti urmarA top' eel-l-all, laid i civill, duoi
Cate duoi. In fine cadavrulti flu rdicatti, i pur-
tatil mai Anted in giurulti bisericei, i apoi immor-
mntatti in a duoa despartire a bisericei, alaturi
cu DOmna Elena, ce 'hi precedasse in lumea sufle-
telorii cu unit annti inainte, i cu fiiulti lorti(1).
1) Este frte dilantata lucru a ved6 cum a chronicari i antoril
aunt desbinag assupra loculai in care s'a immormentatii mareIe

www.dacoromanica.ro
417

Tta" lumea se retrasse pe Candi"! era srele la


chindia. Unti mare , unit uriasti pre'ndil in
chi'aik, dupe datink jahiica petrecere a dillei. Mssa
dur One' sra. Nuoul Domnii se arreta cu Anima
deschisa, vesel i concedia pre top', impArtindu-le
haine i galantme daruri Wesel', legate in colta-
rile batistelorti.

LX1.

Dormici in pace, umbre, martirii RomilnieT,


Ce ai ingrsiatii pamntulit cu sange de eroT.
Retrni, carunti cu vd'a, voi Urea tinerimiT
Ce in lupte sngerse cadndti, v'ati rupt de nol"

Domnil Matheia. tinil, precum Pavel d'Allepo, carele a si ofieiata


la immormentarea lui Matheiii-Voda, si Dionisie Fotino lstoria
Daeiei" torn. II, p. 100 ,pretinda c Domnnla Matheia este im-
mromentata in biserica Dorandsca din .Tdrgoviste, in a duoa des-
partire, uncle este irnmorrnrmtata i DOmna Elena". Altii, pre-
curn fralii Tunuslil in Istoria terrei-romanesci", pag. 146 misting
ea Matheill este irnmorrrmntata la monastirea Arnota, zidita de Li-
ensi acella Domnd, spre a-i servi de mausolea. Constantin Capi-
tannin, Chronica Balacenesea, Chronica anonimrt, incai, tacil dea-
pre locula unde jacil dsele lul Matheia Bassarab. Poetulti nos-
trn, G. Alessandresco, se unesce eu acei ce sunt pentru naorrnentulft
de la Arnota. Gandd visita aeesta monastire, vecla acesta rnormrmt
si ne spune ca o candela. arde neincetatil la capateia. Mormentulti
e frarnosa si despilgubesce, en multarnire pe calatoria de ostermla
ee'si da ea sa-la visiteze. Acesta monumenta este de marmura
alba', raclicata de parnenta ea de patru palme i lugd ca de patrn
picidre. Pe drmsula este sapata in reliefd armura Domnuluf si a
lerrei, tumid si slegurf... Batrenula Domnil este zugravita in bin-
seriell, in facia morruentului; ella porta anteriii cu flori; malotea
blanita en risi, si corona. Statnra lui este inalta; parula alba pi
chipula barbitescii" Memoriald de eallatorie, pag. XLVII.
31

www.dacoromanica.ro
418

Plmntulti ne desparte, er' cerulti ne hesce,


In patria cea sAntA, egale pentru toti;
Acolo nedreptatea 1 ura nu resbesce,
Nu cumperi cu vita plmeutuld de trei coti...
Voi v'ati plinitli chiArnarea i santa datorintA,
Cana pentru a patriei bine cu glorie v'atY luptatti,
Pestrandu viitorimii, modelulti de credintA,
,,Ce patria ne cere i popululti amatti
(A . Mure0anu).

LXII.
Poporulti Terrei-RomAnesci priiml bine allege-
rea lui Constantin Bassarab Crnulii. Ori pe unde
trecea ellti, femeele ascernea hainele lorli. Altii llti
semAnaii cu felurite grAunte. CAmAraii stati pe
lingA Domnil de arncati monedA de argintti
hainele asternute inaintea lui. Cel mai multi nu
veniati la densula cu mane, geli. PI presenta spice
uscate de ovesti, mere prune, floe; ramure ver4
lAmAi naramze, oue pesce diferite pAseri mid, cA-
priere. Alta asverlea in ealea lul capete de ber-
bece. Terra era bogata. Venituri erati in deadjunsti
Domnulti avea de unde resplAti cu arnica plod,-
nele ce-T aduceail nuoii lul suppui. Marl de ocne, ca-
re aduceati mti insemnatoril venitti mai era baia
de arami care se esploata inca in timpulii lui
Matheiii Bassarab, bliele de mil i argintu indes-

www.dacoromanica.ro
419

tuld de imbelugate, steteat insa parasite din causa


ldeomiei Turcilorti.
Unu id din veniturile Dmnel era 1000 monete
de aura ce lua in top annii, de la rudaril ce
aduna aura din Ialomita, apd ce curge pe lingd
rergovite.
Obscsca adunare, compusd din tote stdrile ter-
rel, notified, Porta' suzerane allegerea lui Constan-
tin-Vodd printeund actd ce se resuma in aceste
demne cuvinte: dorinvii de stapinitorti pe Constan-
tin fiiula lu erban-Voclet i ni pusa Domni
preste noi. Prta dede investirea pentru sum-
mai de 750,000, osebitil 250,000 lei dap Pail de
Silistra. Gnu capegiti venl pentru a aduna ba-
nil i a felicita pre 'mould Domnd.
Constantin-Vodd avea de unde pldti tote hava-
lele neprevedente de capitulatiunile incheiete de
bdtranii nostri cu Prta. Si in adevArd , bogatiele
remase de la Matheid-Vodd awl forte marl. Elle
se aflad grmdite in nisee case de ptrd peste
totd. Nu mai pueind i eheltuelele erad preste
messurd," de marl pentru timpuld acella. Pavel de
Allepo, le evaluazd la 600,000 galbeni ce se dad
parte la Turd parte la Marl, parte se cheltuiad
pentru intretinerea armatei, daruri etc.

LXICI

Sosi in fine 1 timpuld acella, clam aceea in


care Patriarculd Macarie de Antiochia, sit Ora-

www.dacoromanica.ro
420

ssca Terra Romansca, spre a apuca calea Moskovei.


Ultimula prandli ce-i dede Domnulti Constantin Bas-
sarab, fa din celle mai strelucite. Mssa fit pusa
in sofrageria de vrg, ce da in gradina palatului,
Inteua alta sofragerig, din auntrulti palatulul seda
Dmna cu jupanesele boerilorti. Ostasii si poporulti
de jog,' manca in gilding, pe terate, sub migdari
servinduli-se vinii din buci. Musicanci, fluerasi to-
boseri, cantareti turd si bufoni, mance' sub bal-
dachinuTi sofrageriei, in gradina, asa ca I vedea
Domnult.
Catre sera top', mersera la biserica. Dmna velni
cu cucnele boerilort, ce o insocira in trei carets.
Ganda Macarie de Antiochia, merse sa-si iea
cliva bung' de plecare, Domnulii si Dmna Il pri-
mirginteunti appartament5 intimU. Ellfl bine-cu-
yenta pe ambii, ce sedeati cu facia la pamntii.
Cheltul apprpe de 600 lel, pentru inchiriarea a
21 cal' si cinci trasure, cu hamuri, elle si celle-l-
alte. Carreta pentru persona patriarcului, custa 70
lei, fiindti imbracata, cu postava si accoperitg cu
pele si fiera. Avea Patriarculti cu sine 15 ser-
vitori, cea mai mare parte MoskalI si Cosaci, prinsi
in resbellulii cu Timu si rescumper4 acuma de
Patriarculii.
Poporulti llti petrecii paafara din Trgoviste.
Era Domnulti Constantin Bassarab, in aceeasi di,
Lulli., prima di a postului saqilorti apostoli, ap-
,puca callea .Buccurescilorti, resedinta de Vrg a
Domnilorti, cu u numerosa suita de boerl, i

www.dacoromanica.ro
421

ducOne, i osteni, spre a priimi acollo insemnile


investiturei, tramise de prta.
In trecerea sa, Patriarcula se abatu pe la mosia
Filipestil proprietate a Postelnicului Constantin
cantacuzino, cunnoscuta in istoria prin bunatatea
faptelora si a caracterului sea. Elill ducea acuma
ug vieta retrasa. Avea unti palata princiaria, care
uimi simiri1e calatorilora arabi, si era mai fru-
mosa decata palatele din Capitald. Mai avea ua
delicisa bald calda de marmura la care apa se adducea
pe rote din una riti, ce de assemene servia , prin
nenumerate canaluri pentru rourarea livedelora
si gradinilora. Camerele emu dupe modelula tur-
cesca. in adevgrii, scrie Pavel de Alepo, toti:
aristocratii munteni possedii ville admirabili din
punctulii de vedere alli architecturd. Fic-care
din ei mai are cate ?Ad monastire a sa, bine in-
flestratd. Tog rivaliszet intredndu-se, prin fru-
musetea zidirilori i a stabilimentelorii. Aci se in-
chiie ttei ambiliunea ci meindria lora. Cana se
intcmpld ca vre unulii din ei sei fie destituitii, elli
se retrage la villd, petrecndu-0 restulti vietei in-
tre edificiele sale qi vecincitatea monastirii sale".
Patriarcula reveni la Iassy, unde din nuoa avii
audienla la Domnulii George Stefan. Apol prasi
acestti orasa inlocuita One la Pruta de ua escorta
de onre. TOM partea aceea de loci' purta ur-
Inele pustieri i alle resbellula. Frici de cosa et
era inca atata de mare, in catil, la cea mai mica

www.dacoromanica.ro
422

miscare, locuitorii spitimentati strigati : Cosaciil co-


sacii all venitit sh ne prapadsa !
Trecerea Patriarcului peste Nistru s'aii Mutat,
in aice. Era depling s6n6tosit, tinea intend man&
crucea 1 cu alta bine-cuvnta pe locuitorii Rdsco-
vului, ce allergar intru inte'mpinarea MI la margine.

LXIV
Nu fara ore-care commissiune pled, Patriarculii
Antiochiel din RomAnia. Intelegemti ambele Prin-
cipate. i Constantin-Vod alill Valachiei, si Ste-
fan George anti Moldovel, s temeatt de la nuo6.
n'avalA resbundtOre din partea cosacilorl, cu deo-
sebire dupe mrtea lui Matheiti, ce-I ingrozisse cu de-
sevrsire. Ambii Domni rugaseed pe Patriarcil s.
sondeze simtimentele cosacului Hmelnitki i anti
indupleca s le scrie ut scriss6re cu 6ns61 sem-
uatura sa. Hmelnitki a si Watt intocmal dupe
struinta patriarcului. Ambii Domni priimirA Cate
uft scrissOre de la belranulti Hatmanit cosacti, in-
termit simtii impacatorti, (Med prin care intra in marl
amenuntimi assupra lucrurilorti trecute . . . .
Constantin-Vod llhl mai ins5,rcin-a, sd-T capete,
din visteria Czarului , u sand, de samuri din cei
mai buni si scumpi, frumo, negri precum nici s'arii
fi mai v41utii. Czarulii ordina, s se yap, din vis-
tera cu preculd cu care s'a cumperatit samuril in
Siberia. Samuril acestia ati costatti pe Constantin
Vodi 480 dinari.

www.dacoromanica.ro
423

Macarie de Antiochia, nu putea deplini commissiuni-


le aceste de ChM cu plhcere si bucuri, in recun-
noscinta exemplarei ospitalithti ce gsise,in errele
mistre; ospitalitate care, push de nsui elld in con-
paratiune cu acea ce i se dede in terra Cosaci-
lord 1 in tth Moscovia, se deosebesce ca clitia de
nptea, ca ceruld de pamentii.
In Moldova si Terra-Romanesch clice Pavel
de Alepo, ni se dede in tote Ii11e1e und merticd
de mhucare i. Maturh, drd in tta" Moscovia din
contra nirnene nu act oferitti nici prin orao, nic
prin sate, nici ua buceitic4 de peine, eici nu se
obidnuesce.
De abia peste Nistru a veclutil arabuld eti Ro-
manuld e mare, e generosii, e darnicil; eh roma-
unlit era fhr smh in resboid si in pace. Insh
val! dusu-s'ail acele mqri qualitati impreuna ca tirn-
pii, spre a nu mai fi vNuti de chtre nor, do cad
in sinurile lui Dwnnecled, de cati in chmpii vietei
eel vecinice. . . .

LXV.

Morala crescind, esperiinta poporului romanii,


ne spune c mei ll. fapth nu remhne &fa resplath
in lumea acsta. PeCcatulii vechig adduce osendei
nual, clice ecclesiasticuld. Acestd adevkil nestrl -
mutatil s'a repetatd inch-ta-dath in vita lui Ge-
orge Stefan-Vodh. Pacharuld pe care l'a pre-
gtitti si umplutd elld, ore cndii, peutra stdp6nu1ii

www.dacoromanica.ro
424

sAii de ta-dinicird, pregdtitti i umplutti altit


pentru dnsulti; servindd dreptil instrumentd in ma-
nele lui Dumneded, spre umilirea acelluia ce se
pr ingmfasse; veal ins ud cli unde i acestd
mndru Domini se smell., bd acellasl pahard... ut
di in care Vasilie Lupu, ski umbra lift, putu a-I ap-
plica , cu latinuld , locutiunea proverbiale : Hodie
mihi, cras tibi. Astadi mie, mane tie. Lucru
desdntatti : totl aspirantil la tronuld trrei mistre,
de indatd ce'sl adjungea scopuld, de indatd ce punead
picioruld pe aceliti fatalti jetti, devenia u'd victim&
iucoronatd, und proscristi de mai 'uainte condam.
natd. Acsta e i scirtea tutord Doamilord Moldavid,
de la stingerea familliel Drdgosesci p6n6 in clillele
mistre. Orl-ce Doinnti se pogora de pe scaunti, on
era Matti i jdfuitil de Turd, ori lua callea pri-
begiel i muria pe trmi straini, departe de ud
patrid, pe care nu 'i era permisil a o reved.
Asijderea se intmpld cu George Stefand Voevod.
Silitti a pribegi in Ungaria, dupe ce Prta 61111 ma-
zili, dandd domnia fanariotulu! Gheorghi I Ghika
Capukehaia laY Vasile Lupu, elld ve'clu i carrele
slle cu avere ;Waite la retragere, de catre slujitoril
resculati la Poduld IliY, precurn vdir. Vasile ja-
fuite pe alle slle la Hotinti, de Vergovetii hotinenf.
Lefe ! lefe s ne dea" strigad slujitorii dreptti
multdmita binelui ce avusse de la cadutuld Domnti;
si nu se fi intmplatd pe acollo Grigorasid
Ghika, fecioruld lui Ghica-Vodd certanduse si in-
fruntandu-I, pte c George Stefan-Yob., cu atita

www.dacoromanica.ro
425

n'ard fi scapatd. Causa caderi1 NY ad fostd aceea


care fa 1 a ridicari1 lui : pr marea amicii, pr
stransa legatura dintre densuld cu George Racoti
Domnulti TransilvanieI i, mai apoi, cu Constantin-
Vodd Serban din prra-Romanscd. In adevrd, Carlu
Gustav, regele Svediel; se sculasse pre timpulti acella
cu resbellti assupra lui Ion Casimir, regele Poloniel,
pretendinte allti cordnelpolone. Electorele de Bran-
demburg, inch' era neamicti Poloniet Carlu attrasse
in partea s pre Racoti allti Transilvania, pre Hinel-
nitki Hatmanulti Cosacilorti, pre George Stefan allit
Moldovel, precumi pre Constantin Serban allti Vala-
chief. Cot dreptit amenduoI, acestia 61 datoriaii
lui Racoti adjungerea lord la trond.
Ambii domni, luara parte. in contra vointeY Sul-
tanulul, la nenorocita espeditiune a Poloniei, nitre-
prinsa de Racoti. Acesta fd batutd i constrinsd la
IA pace umilitre cu Polonii. Etta causa care ad
restogolitti de pe tronti, nu numal pe Racoti, dra
i pe aliatii sei, George Stefan si Conitantin Ser-
ban. Si ceea ce contribui multti .1a aceasta, fd a-
micitia dintre 'Arta Otomana i republica Polona.
La 1668, George Ghica occupd, loculti lig George
Stefan in Moldova, si Radu Mihnea lua pe allti luY
Constantin Serban. Ambii Domni mazill se ret
trasera, de ua-carn-data, in Transilvania, la Racoti,
care se maI tinea in domnia cu armele in mina,
sperandil ca cu adjutoruld acestuia sa se LAU res-
tabili i et. 1Ja incercare se i facd de George
Stefan, ngvtilindd in Moldova cu esti de a lui Ra-

www.dacoromanica.ro
426

coti, de la care, clice cronica, avea cartl cu jura,-


mnta sa nu lasse unulfi pre altulti, 1)6'16 nu vora
av ua pane sa; o imparta 1)." Fu insa Mad
la Trgula-frumosa, i de atunci, adaoge acellasi
cronicara, n' a mai veclutii Stefanii. yodel', in t6tei
viqa li Moldova. Dupe duoi anni de trude, Ge-
orge Stefan, v6clnda ca Racoti nici pre sine nu
se mai adjuta, despera de noroca, parasi Sibiuld,
trecii in Ungaria, i lua. nisce sate in arenda de
la contele George Hamonai. Apoi intreprin'se ul
calltoria pre la regii i principii Europeni, cersincla
sea, adjutord ca sa se intrca 61.41 in Moldova,
sa cella pucina, mic115ce spre put sustine
vita. Dintre top.' aceia la earl alerga, elLa, numai
unula nu'lii parasi, p6n6 'n ora ruoriT selle. Acesta
fa eletorele de Brandenburg. Duca' anal mai tar-
cud, acesta nuo Ebrea retacitora, George Stefan,
iutreprinse ua calatoria la Moscva. In Wienna
imprumuta, de la Ebreula Freukel 10 mil de taleri.
In Moskva nu ispravi nimicri. In definitiva. se a-
secla in Stetina, in Pomerania, sub protectiunea re-
gelui Svediei, de la care primea Ina adjutord de
cate 2000 de taleri pe anna. De aice nu se mai
stremuta pn la sfrOtula vietii slle cari se tim -
pla, in micllocula cellora mai amare miserie i boll
pre la intedutula annului 1668 2) Asa dra, Vai
acelluia prin care va veni ispita, vai de cellu
1) Miron Costin.
2) A. Papia ilariana Tesanril de rnonnmente istorice pentrn Ro-
mania.; tom III, peg. 73-75.

www.dacoromanica.ro
427
prin care me' vorii vinde, lise, profetinda, Christos
in ajunula patimii slle.
Ore Stefan-Voda, sa-si fi adussa aminte la Wide
de aceste supreme adeveruri, si de ceea ce Meuse
ella Domnului ski Vasile-Voda' ?
Eara calla umbla eersindii pe la casile strei-
nilora, sa se fi caita de multi ce facuse ella ter-
rei ? SA se fi comvinsa ella ca, unil Domna buna,
dreptii, Inoralii, nu pte nici pribegi, nici parasita
fi si de Irra, veil in care intimplare ? ? ?
In strain6tate, George Stefan, deveni una adeve.-
rata cersetoria de ostiri, spre a ave cu ce veni in
trri si a-s1 recastiga tronula domniel. La usele
cui n'a batutii ? La Muscali a fosta, la Germani
a fosta, la Levi asisjerea, One' srla Svech nu s'a
sfiitil a allerga, de si 0[16 la epoca fatale in ca-
re era sa faca ei cunnoscinca Romanilora, i sa
aibe a face cu dnsii, mai era sa trca ua clum6-
tate secula. Czarului moschicesca, i-a daruita ua
cruce ferecata cu aura si cu petre scumpe, in va-
lore de 400 punge de bani, MIA ca sa-1 dea alta adju-
toriii; msii nu era scrisil ca ella sa mai intre via in
Moldova. Ella muri_starcinda acolo la usa Czarulul.
Osele luT furl adduse mai tarclia in patria t i im-
mormntate la monastirea Casinula de dnsula zi-
dita.
Etta cum descrie Miron Costin pe acesta domna
Oma deplina, cap intrega fire adnea, cat pota
clice cii nasal si'n Moldova Omni. La invqaturile
solielorii, a caqilora la respuusuri, am auclita pe

www.dacoromanica.ro
428

n multimdrturisindd, sd, hi covirsaudd pre Vasile-


Jon.. Mese le i petricaniele acestei domnil abia
la vend domnie s se hie prilegitii nu ma mare
desfrindciuni la lucruri preste mesurd a curviel.
Slujitorii mila i. cinstea care ad avutii la acstd
domnia, n'ail avut nici la lid domnia, rd cum aii.
multenitti luT slujitorii la mazilie, cetivei mai josti
la iutratuld Ghical Vod in rrd, i la eitulti
,luT Stefau-Vodd din trra spre terra ungursc6,.."

LXVI.
Stefdnitd-Vodd thuld nefericitului Vasile
priimindd ordinuld Portei ca sd insocesca pe Cha-
nuld Crimeel i altiPaice1 disputad nisce cetati de
pe lingd Nipra , a plecatii cu unit corpil de ste,
insd la Thighina pe Mc, a cdclutd bolnavti grog de
lingre. Doctorele ski a voita sa-I iea s'ange. Ellil
inddrtnicii fiindu peste messurd, n'a voitii. San-
gele a navalitd la creeri. In cate-va ore a inflebu-
nitil i dupe trel dille de agonie spasmotice i cru-
de a muritd.1)

LXVII-
Vasile Lupu continua a fi inchisii la Constan-
tinopole. Multd a stdruitti la Turd Itacoti alI
TransilvanieT, Matheid Bassarab i Stefan Vodd, ca
sa-14 taie. FIgIcluiad pentru acsta 3000 punge
1 Miron Costin Letopisitele tom. I pag. 354.

www.dacoromanica.ro
429

de bani. Vasile scia despre pretulti ce se pussesse


pe capulti laY, cunnoscea i lacomia Turcilord,
perdusse ori-ce sperant'a de scapare. Dreptii aceea
a adunatti in una din liuIe tote slugele ce avea pe
lIng dnsulti, acWo in Edicule i 1-ad imprtitii
lorti ttA averea ce-I mal remsesse, cliandu-le :
Luati ! De voiii peri, sit' fie tta averea ace's-
ta a vstret; 6rd de nu, sa- sni-o intrunati! 1) Ast-
fella, 'l ascepta numal ra de pe urnA. Mai in-
ainte insa de a lua suprema otdrire , Vizirul con-
voca, unit consiliti de inalci demnitari al Portei, i
puse in desbatere cestiunea uccideril Jul Vasile :
Top' all fostii de opiniune sd-la omOre, malvrtos
pentru eh' se capta, prin acsta, u asa mare su-
ma de banl. Numal unult" dintre Past se improtivi
dicende: MOT ban"' sunt, drd la u'd Impe"-
r4i6, ua lfd nu adjunge bine, si nu sunt multi.
Era acestii omil pte a este trebuitoriii de giu-
ruescii el atatea punge de bani sa 111 omre, a a-
cestif ormi se cunnsce ce-1 harnicil i pte s5 vind
ul vreme sI trebuescA i sI slujsca imp6raliel pen-
tru mai multi" preVi de cat" 3000 punge de banl
pentru inclecitti de calt" giuruescti!!" Aceste euvinte
avurl ace putere asupra consiliulni, el top' s'aii
pronunciath pentru ertarea 1111 Vasile. Sultanulii l'a
liberatil din inchiscire. Currndii insa". dupe aasta ,
ella muri la Constantinopole in slrIcia cea mal
mare 2) refustIndu adjutorulti copiilorti i anti arni-
cilord lui.
1) Mu Niculcea, Letopis4e1e. Tom. II pag. 205.
2) lbidem.

www.dacoromanica.ro
430

Nimene pepeingnal nu scie ce fela de mrte '10


asceptd.1).
Aa se inchilid, acstd, existenta, care fusesse
destinatd pentru ud, carierd variatti cu atdta a-
mred 1 dulcep. ; cu atata gloria i miserid. Casa
lui Vasile-Vodd s'a stinsil cu mare rdpecliune.
Principele Dimitrie Cantemir scria la 1700 : Ne-
amurile boerilord pe care le arrtta dintru in-
ceputil Istoria Moldovenscd, sunt incd i pen6
acum tote, i este de mirare cd nice unii nnad
boerescd din celle vechie, nu s'a stinsti de totd, fa-
ra numai singurd neamuld lui Vasile Albanituld,
Dommild Moldovel, care era mai Multi la numerii
de cdtti t6te celle-alte, rd, acum s'a stinst de totil;
i macar c 6re-care neamuri ad scdpatatd la atita
saracid, incatil din ate cinci naii de case ce avea
mai fie-care sub stap6nire, de abia ati remasii ci-
te cu cinci , insd totd ad remasd macard neamuld" 2)
In buletinuld portretelord Domnilord Orrei-Ro-
manesci i ai Moldovei publicatti de reposatuhl N.
Balcesco, in tomuld 4 alit Magasinului Istorict pen-
tru Dacia, pag. 212 i seqq. ce se afl in cabine-
tuld de stampe de la bibliotheca regale din Paris,
ttd, ce citimd la paghtea 217 :
2. Portretuld lui Vasile W. Domnuld Moldovei,
bine stampatt pe na fOid, in folio. Figura acestuf
Domnti este grOsa i grast; tare 6cheA i multd
pronunciata. In josuld portretulul e scrist :
1) Hervey.
2) Deserierea Moldova". Edit. 2-a pag. 233.

www.dacoromanica.ro
431

Illustrissimus atq. celsissimus Princips ac Domi-


mis Dominus Basilius D. G. Terrarum Moldaviae
princeps etc. 1)4 Mai la vale:
Abraham van Westervelt pinxit. Wilhels Hon-
dins sculp. cum privilegio S.R. Ktis' Gedani MD C. LI 2) cc
Una contimpuranti, care a studiatti multil timp
pe Vasile-Vodl chiar in Iassy,, pe la annuli'
1648, ne spune ctY statura acestul principe, era de
micllocti, facia hit era negricisI i rumenA; nasii a-
gulling; mustata i barba ngra.. D6mna lui era
o femeA, f6rte frumosA ; cu facia paha., ca tote o-
rientalile. 3)
, 3. UrmzA BAlAcescu, este portretulti rivalului
lui Vasile-VodA, allii lui G. Stefan W. Figura uscatI,
6che5., purtandii in capit 1.15, cud, cu pena. In jo-
sulti portretului e scrist : Stefano Georgizza Principe
di Moldavia. A. Bloem. del. Il Bianco sculp.
LXVHI.
Casa Id Bogdan Hmelnitki nu will sf6ritii mai
bunt'. Patina betiei 61.6. predomnia, citre cap'etulti vi-
eteI slle, atAtii de cumplitii in catti, candii veni la
dnsulii cuscrulti seri Vasile-lrod6, in r6ndulti din
urma, spre a-1 cere adjutoria, a trebuitil s ascepte
epte 1iI1e intrege, One' sA-1 gAsscA timpti potri-
1) Adicit: Pr6 inaltatnlii i proS stialucituld Domnii Vasile din ga-
ps lni Dumneded Principe aid Orrelorii Moldavia
2) Abram von Ifistevolt l'a zugrvitii. Wilhelm Hondius l'a seal-
patfi en privilegiuld MajeatOi sale Regale in Danzicii, 1651.
a) Crilitoria lni P. A. Gego in Moldova, 1648. Vedi estracte
p. relatiunile acestel cillitorie in Foia pentra opiate," etc., No. 45,
din annld 1839.

www.dacoromanica.ro
432

vitti spre a-i vorbi ; atatti de intunecatl-i era min-


tea de aburii vinului. In fine gAsindu-lti trzti, in
cepii a i vorbi din durere i a-i arreta t6te neno-
rocirile slle. Bogdan respunse la tote suspinele cus-
crului, prin vorbe de betivil. Apoi dandu I O. cu-)
pa' de vial CI clisse : tme ! bea ! acesta-i aileverat
doctoriA peutru uitarea totorti intristdrilorti i pen-
tru usurarea nenorocirilorti tlle. Bietula Vasile
auliudll acestti limbagiti, remase eh tritisnitil din ceril
i intorcendu-se care Omeni suitel slle clisse :
Credeamil cl, Cosacii erail Omenii i crescuti din O.
meni, acuma ins veIuiti ca-I pr adeveratil ceea
ce se clice printre noi, ca Cosacii sunt sell ursi pre-
facuti in Orneni, seri din 6meni preschimbati in ursi.
nerd acum era pr titriit, Vasile facea esperien-
Va. aliatilor, sel a ginerilorti, a curtenilorti i cuscri -
lorti sei, dupe ce eT fusesserl causa totorti neferici-
lorti teri ei i alle familiei slle.
Bogdan muri in annuli.' 1657.
Cu trei anni mai 'nainte, avea unti tractatti inchi-
Matti cu Russia, prin care Cosacii Ucrainei recunnos-
curt suveranitatea Russiei 1). In loculd. lui, Cosacii
ati allesti Hatmanti pe mai marele sett flit George.
Suitti la acesta inalt1 demnitate, tene'ruld Hnsel-
nitki, dobendl in trei anni de resbelt cu Polonesii
lid mare reputatiune. Obsersrandil hist cit puterile
Cosaciloril scadti din Ii in cli, prin certele naun-
trice si luptele .cu Polonesii, s'a temutti s5, nu pice
jertfa, veri-unei nefericiri, ca i WM set. De aceea
1) Carra, Istoria Moldovei i a Ierrel. romnesel"

www.dacoromanica.ro
433

abdica dupe ssse anni de Hatmania si se otrl


s. mrga, a muri inteua monastire inehinata Maicei
Pomnului. Nu spusesse nimenui despre acestti plane.
Pe cale cum se afla strabAtndii deserturile Uerainel,
intalni u banda de hoti earn' jafuira, dupe ce
rat -Muth eumplitti; dra ua cta de Tatari so-
sesee si-lti scote din mamele hotilorti, nurnai ea
sit-le faca si mai nenorocitti. Acestia l dusera in
terra lorti i.1ii dedera in mane le Chanului Crimea.
Judea ndti dupe frumsa lui in facisare care nu
proba unti omii de Nina, cum voia s trca, Cha-
nute intrebuinta tote mitIlOcele ea sa faca pe George
a imbracisa islamismul, insa fura deserte tote is-
pitele lig. Nu folosira nici maugeri, niei amenin-
WI. Se intmpla c totu atunci sa se afle la curtea
Chanulti unit cosael renegatti, care ssrvise sub
tatalq lui Gheorge i care-lti cunnosel Atestti re-
regatti inaintasse multii la curtea Chanului. Se nu-
mia mai inainte Nicolae, ra acum AU. Prim ea
nu cumva prisonierulU George sa-i iea loculti in a
favrea stapOnului set, care I arretta pr multa
dragoste, tilt facu sa descopere pe straiml Cum
afla Chanulti acesta, tramise pe principele George
la Constantinopole, ca sa dispuna Sultanulti de
dnsulti. Indata ce sosi fii aruncatii in inchisrea
cellorti spte turnuri sub aspra, custoda. Ella pe-
trecii cati-va anni in acsta, urita stare. In una
din chile zarl nisce corabie francese carT aruncase
ancora tocmai sub murii inchisorii slle. Aflandti,
oil mai bine ghieindii, timpula candii aceste vase
32
www.dacoromanica.ro
434

trebuia si plece, otari a se folosi de occasiune


a scapa. Una druga de ferrii ce gasi in curtea in-
chisoril, i servi a rumpe grila ferestrel slle. A.poi
vdnda ca este pr naltfl pentru ca sa se incerce
a sari, taie in uvite lunge covorula cel servia de
ascernuta, le lega una de alta in chipula unel
funie i se 140, in lungula murului. Insa totui,
dilti neputnda me'sura bine inaltimea, Mai mare
sgomota cu caderea lui, inctti descepta pe tem
niceria i se Mai mare larma in tta casa. Cu tote
aceste, George, sciinda ca nu vora pregeta a-la ur-
mri, se sul acatanduse pe murula de din afara,' i
se arunca, in mare. Acsta a duoa Were, fi de
assemine fatale. Se rani rti la cavil lovinduse de
ua stand,. Frica sa crescii i mai muitti prin in -
tunericula nopii, care-la faca sa i prda cumpe'-
tula, i ceea ce mai putfi face ffi de a adjunge duoi
colti de stand, caril se radical" d'assupra apei.
Intre acestea se tupila ellU. Gonail lui 'la aflara
acollo a duoa di mai moral i lii adusera inapoi.
Acola iti batura cu crudime i ran pusa la inchi-
sore grea ferecatil cu lanturi de gata, de mane i
de pici6re. In acOsta stare re'mase 17 anni. Ella
se obicinuise aa de multti cu suferinca, se familia-
risasse atata de tare cu apriga lui srte, in can,
arida vrura a- la face din moti hatmana anti Co-
sacilora, abia hi indupleca sa-i scimbe lanturile
cu mantia de commandante. Ellil priimi onOrea ce
i se facea, dra se mind indeertti spre a attrage
pe Cosaci in partea sa. Cea mai mare parte dintr'-

www.dacoromanica.ro
435

tnii nu ail voitil sa-la aibe de Genera la allit lora, lu


andu-lit drepta unti impostort, rl nu de adev6ratd
flit anti lui Bogdan. Dupe trel anni f tramisa in
Ucraina ca sa apere pe lucratorii ce munceati la
zidirea unei cetatini din gura Niprului. Aid fit si-
litii a se bate cu u summa de Cosaci comman-
dap' de Circo i fit uccisti de acesta capitana. Ast-
feat se stinse i familia lui Bogdan Hmelnitki,
mai tail intermit timpit cu familia cuscrului sea
Vasile Lupula Voevoda(1).

LXIX.
In cata pontru Domnita Rucsandra, ea veda sfa-
ramandu-se sub murii Sucvei, ua data cu mOrtea
acelluia pecare sOrtea i lii dedese se soda, tote vi-
surile castei selle feciorii, tote sperantele venitoriu-
Int el de femea i mamma. Nefericirile ei, pOte c.
n'ara fi fosta atatii de amare , prapastia pike ca,
n'ar fi fostii atatii de adanca, deca ea ar fi pututa
face sa cadd favorile amorului ei peste unit Romani'.
compatriota. Dena amorula, ca i talentulti, ca i
geniula, miseria, fOmea, setea, bogatia sett saracia
este cosmopolitii, este de tote nationalitatile, de tote
sexele.Ellit este orba i interesele de Staff" mai or-
be, mai neinduplecabili. Elle facti din omit unit instru-
mentti. Mrtea lui Thimus a despartita interessele
Moldovenilorti de alle Cosaciloru pentru tot-d'a-una.
Din tote relatiunile acestorti duo pop6re belicOse,
Carra, istoria Moldovel si Terra Romnesei.".

www.dacoromanica.ro
436

nu remase de cart suvenirea netrsI in animele


Romani lora, despre peedile, navOlirile Cosacilora sub
Hmelnitki, nAvala, premerghtrie de marl vijelie po-
htice. Veni unt momenta audit, pentru glte, to-
tula, 'Ate fit uitatit. Balsamula cella puternica alla
timpului tmdui totulii. Este data omenirii a mer-
ge, a clta totil inainte, nu inapoi. Wel aceeal pu
tere care vindecl ranele unui poporit. nu pail in-
chide rana ce lasa in anima unel femee b6mba ce
rtidich vi4a sociului el, sub murii Sucevel. M6rtea
nu sfarm i legaturele moron, de u-datO cu-celle
fisice, dintre duoe suflete ce s'aa deprinst a se iubi
sub impressiunea unora circumstarT atatii de mi-
raculsa, ca acelle ce anti v4ut . . . Rucsandra
contracta pentru tot restula vieii sale, IA a and.
melancolie. Ea se suppuse cn resignatiune unef
srte fatale care o lovi pr6 de timpuria; se ves-
teja incet cu incett, assemene fiorilorit desti-
nate a se desvAli la caldura srelui din Maid, de-
la pe care u6 mama vn6s1 le rumpe le mir6se,
1. apoT le aruncO, ca pe unit ce care nu '1 mal mul-
tOmesce.
i re put-o amii face vinovata de amorula ei,
de grepla eT ? In annil primitivi ai junieT slle,
verginA suavl i plapanda, ea credea ca amorulit
e unit genit cerescit. IJA umbra simpatica, unit
stream's, se arfela; ella 61 clisse : acella ceiruia ce-
rulis te menesce ti del simboluli amorului si ci
jurei de a te eeipta de soca au de a muri A-
ceste cuvinte clisse tocmaT in mitt timpil canda u

www.dacoromanica.ro
437

itaimd. este gata a face romanulii el ,cAcI fie-care


Anima, aid josti, are romantele ei, aU mplutu
desertulti ce sta, gata i le asceptg.
Scull& fd fericirea Rucsandrei, l cu atitt4 ma!
lung' timpulti restristei in care trebui s plAngit
sish" resplatescd, prin mil de suferinte, puciuulti bi-
ne ce gusta. Unit poetti modernii a tradusti in-
chte-va strofe positiunea trista la care sunt con-
damnate suflete de aceste. End disse :
Asta-dI eli suferii frumse plAcere
I

De blnde dorir4e, amorti melodil,


Ca luna balaie ce'n negure piere,
Se'ncA, in imnuri d'amarf armonii."
Va! sd, fi sciutil ore poetulti, pretui tragica vieta a
acestel femee?
CndA Macarie de Antiochia trecu prin (wapiti
-Sobotail, (Terra Cozacilord), unde obicinuia a locui
Timusti, locuitorii end conduserd la marea bisericd,
a St. Mihaiii, unde erad depuse tesaurile biserici-
lord armene, jefuite i derAmate de Timusti in Mol-
dova. Ruesandra era acolo, in palaturile lui Ti-
must" , din care Ilmelnitki facuse unt castelti in-
tritg cu santuri. Ea visit& in mai multe rnduri
pe Macarie. Ea era imbrAcat'a cerchesesce. avendii
pe capti u coifura de stofd blanita cu samur. Era
incungiuratd, de servitere eircasiane i Moldovene ,
imbracate in acelasi modil. Patriarchula servi ug
panachida in fiinta princesei. Cu acesta occasiune
se espuse pe mormentii unU steel uriasa, pe care
era desenatd Timusd &glare, cu sabia in inanb", i

www.dacoromanica.ro
438

cu peisagiulii Moldovei, (in perspectiva,) pe care avea


ao cuceri. Domni0 Rucsandra vorbea forte bine pa-
tru limbe : romanesce, grecesce, turcesce i rusesce.
Ina strainetatea nui pute prii in delungii. Int Ors&
in Irra, dupe ce isvorula lacrimelor slle se usca de
-rourath ua terina ce nu mai put misca cleat la la a
duoa venire, ea refusa mai multe partide puternice
de casatorie, leesci i cosacesci, i se intOrse in
Moldova; acolo deveni unit adevratii obiecta de
veneratiune printre adever4ii Romani. Acesta no-
bile princesa, trail inca pe la capetulti secolului
alla XVII, i era podba cea mai respectabile a
curiIbtrnu1uT Constantin Cantemirti Voda, ruda sa.
In annulu 1687 luna Augusta, urma cunnoscuta
i barbara 'Ayala a Leilorii in Moldova, sub ingam-
fatulti, dra umilitul, in celle dupe urma de catre
roman!, rege, .IOn Sobietckii. Focula i sabia, aretati
urmele pe unde trecuse crestinil lei. Betranula Con-
stantin Cantemir Voda, le e1 inainte cu curtea, cu
boerimea i slujitorii ce avea i le .ati datii resboiA
vitiejosti, ast-felia ca ceea ce nu putusera ,ispravi
nuoril de Turd 1 Mari, ati ispravitii romanil era
leii : indata ati legata tabera i an clatitti ina-
poT dintru acella cesti" clice Nicolae Costin ana-
listulti.(1)
Acest batala. ce s'a data la Boiani, in care
Cantemir-Voda a *sparta i a infrantii rendurile
Polonilorti,este cea din urma bataia generale in
care ligionile Moldovei strelucira cu falA. De
1) Letopisite tom. II pag. 40.

www.dacoromanica.ro
439

atunci artea militart sA perdii la Moldoveni. De


atuncl gloria se avntb, dupe stgurile MI Stefan
cellil mare , luandu-si cliva bun6. 0116 la timpl
mai fericiti . . . (1)
Lesii erati multi forte. Ei coprinser Sucva,
CAmpu-lungu, Hotinul. Cosacii ocupad Soroca. Iassy
fd arst. Trei-erarchi, Mitropolia vechia Monasti-
rea Golia nu fura crutate. Pustiirea , prda si ja-
fuld lesescti, intrecura cu assupra de me'ssura, pre
celld tatrescil i enicerescd. De atuna ail re
masa terra 21fildovei la mare scireicie 1ic cronici-
le, cei mai n'a.1% scdpatii nimene cu
Pre candii Lin Sobietki, isprvise de pustiet tau
loculd din Nistru One' in Falcid. si acum se
intorcea pentru a duoa or catre lassi, spre a mal
jefui i ce mai remassasse. S'aii raschiratt u sena
de LesI, Cosaci si mercenari d'ai lord, Moldoveni,
pribegiti prin terra dupe jafd, si au adjunsii pn
pe sub munte. Acollo aU aflatd in cetatea Niam -
tului, pre domnita Rucsandra, cainica veduva a luf
Timusd. Ea se indosisse aid cu tote averile slle,
de frica predel. Insa de ce'i era frica n'a scapatd;
caci Cosacii i Lesii ai muncit'o cumplitti, ca sa
le sputa bogatiele ce bine sciati ea aye ea. In a-
deverii, dupe ce mai anteiti, pe Jinga alte lucrurf
i scule, a storsd de la Domnit, 19,000 galbeni,
1) Baleeseu, pnterea armatli la Moldoveni. Mag dada II 50- Carra
ist. moldov. 59 i 100 Idem. Nieolae Costin,ga domnia lui Constan-
tinil Cantemir W.

www.dacoromanica.ro
440

apol I ad thiatd eapuld, pe pragd, en to-


poruld1).
Regele Ion Sobietcki, inca nu s'a dusa cu man
gla din tOrra Moldovel. Ella era, prO fflautropa
spre a face una ca acsta. Dupe ce scse din
Archive autografula tratatului incheiata de Bogdan
anti III, cu Sultanula Baezid II, pentru recunnOs-
cerea suveranit4i1Moldovel, oti arse in midlocula
piece apoi lua callea spre Po Ionia duanda cu
sine reliquele st. IOn-nuoula, cu archiva Moldova
i ate othirele Mitropoliei i alle corOnei. Diu pra-
pastia acsta n'a mai scapata nimica..;. i tOte celle
rapite, perdute ati emasa.

LXX.

Acura, ate va vorbe, in parte pentru Tergovistea


theatrula classica, pe care s'aii plinit atate fapte
sublime!... loca santa, plinti de acella fela de ruine,
a carora gloria, ample aerula in sfera ce le impre-
gra ; gloria pe care suiletula o simte din depar-
tare, priti dulcea i fermecatrea agitaliune ce-hl
copprinde, inainte inca d'a pune piciorula in a-
cesta mausolea negligeata, oropsita... alla mtiririi
romanesci.
Pentru prima ora iii vi4a mea, ama intrata nptea
in Tergoviste, pe una din celle mai frumOse sere
do trnna. Si aa sfatuescil pre veri-cine sa faca,
de vrea a sin* i cu sufletula presinta locului
1) 1686-1693, letopisitile Moldovel tom. II pag. 41

www.dacoromanica.ro
441

mAririlorti strebune. Acolo unde ochil corpuluf mai


earl ce ved, acolo unde cineva triesce transpor-
tatil in trecutil pe aripele unorti dulci reverill tre-
bue a lssa actiunea liberl sufletului, imaginatiunii.
sufletult, imaginatiunea, nu potil presimti, nu potil
fi mai vine denatii atunci cAndfi :
Este ra nglucirii I
cum o definz1 forte nemeritti drAgAlasulti nos-
tru poetti G. Alexandresco. Scurtil, ruinele trebue
contemplate , salutate nOptea. Atunci, clice poetulfi:
Este ora naluciril; unit mormntii se desvlesce;
ITA fantomd inarmat5., din ellii o zrescd...
Etta vine intre termuri; st; in prejma el privesce;
Riulli inapol se trage; muntil vIfurl i clitescg.
Ascultati ! Marea fantom face semnl.. da. u poruncd!
Ostiri, taberi lard numerii impregiru-i inviezti
Glasulli el se'ntinde, cresce repetatu din stanan stanch',
Transilvania ell aude, Ungurii se inarmezii.
Studiasemu locurile i monumentele, atAte de bi-
ne in chronice i documente, eh' de si introit' alp-
tea in orasfi, spuseiti tovarAsului mei de cillAto -
MI, numele fie-cArui edificia ce'mi trecea pe dina-
inte, in fuga postiionulul. Ceea ce amti simtitii in
momentele acelle, nu se Vote spune, nu se pte
esplica, dra" se tine minte pentru tt vita. Su-
fletulti meti tresria, se sb6tea ca in ajunulti au-
dientei ce asti fi avutti s6, amii inaintea cellui mai
mare suveranti aliti lumii. Tote simtirile melle
note' inteua langre dulce mistuitre. Lacrimele

www.dacoromanica.ro
442

curgeat. Au fi voitt sa incremeneset ast-felit pen-


tru tott-d'a-una. Ast-felit, i nu alt-mintrele, trebuie
se fie m6rte fericitilort. Dra ea nu este data totora !
0! catti amt fostii et de gelost, in acelle mo-
mente,. de srtea locuitorilort tergovisteni !
Ferice de voi, le cliceamt, carii ye culcati i ye
sculati tt vita v6stra la umbra acestort ruine,
acestort remaite sante alle cellui mai mare tre-
cut"' ailti Romanilort. Ferice de vol, eel ce le pu-
teti saluta la resaritt i apust; in amclacli i in
mecluld noptii; cu sore i luna ; in ora vietei i a
melancoliei eel' mai poetice ! Felice de voi!....
Fericita esci i tu classier' lgant, adaogiiii, 16-
Ont. allt Mircilort, Yladilort, Mihailort i Ma-
theilort; cad de 1 parasita, de i ruinata, indite
poti sa IicI totort orae de capetenia
alle Romaniei: Tat amt perdutt, afara de gloria
d'a fi fostt calif' mai romanescii scaunt, that de
onOrea d'a nu fi veclutt pragult met spurcatt de
piciorult fanariotului ce nu s'a abatutt pe aice.
Ce va fi silitti pe Constantin-Voda Brancova-
Dula, a parasi Tergovistea, loct strategict intarita
de la fire, prin munti i ape, loci' sanetost, poe-
tict, sublimt, pentru a statornici defi itivfl eapitala
in esurile celle mlastinOse alle Dambovitei, in dm-
tele trrei, nu se scie cu hotarire. pia" unii ca sa
fi fostii tint ordint ant Sultanului. Chiar aa de
amt admite, ca fit lucrult, taUt nu putemt clice ea
bine fact Constantin-Voda Brancovanu de a as-
cultatt de unit aa ordint barbart; cad este vede-

www.dacoromanica.ro
443

rata c Turcult l'a data cu scopti reti pentru ro-


mAni : 1 pentru aT sc6te din locurile celle intarite
alle vAiel Ia1om4a ; 2 pentru a le uccide capitala
lora secularA si a imprAstia brava populatiune ce
o Amplea ; 30 pentru a espune u multime de 6
meni la blele i ub", m6rte sigurA, gramh' dindu-I aic6
in Bucuresci ; 40 pentru a lye si capitala si pe
Domna mai la indemAnA , mai aprpe de ceta4i1e
turcesci, precum era Giurgiti, precum era Rus-
ciucula,ca asa sh-I pota prinde, robi, jAfui si uc-
cide, fr fricA de resistentA din partea capitalei,
1 a unel capitale intrite cum era Tergoviste, forte
prin natura si prin arte : dovda ca' pre BrAncovanulti,
nu l'a pututa lua ca din 611A, cAtti a statil in Ter-
goviste. Cum a venitti in Bucuresci, dus a fosta
1 domnia, si averea, i vita lui cu a copiilorti lul.
Pe Matheia-VodA Bassarab, nu-lti puturA insela
Turcii, spre a-la scOte din acella culcusa de lea;
pentru aceea si murl ell in Tergoviste, in pala-
tulti lui, ca una mare, ca unti gloriosa domna anti
RomAnilorti.
Numai acella ce a Melia' calea din Dunre in
Bucuresci, si de aid la Tergoviste, pte simV ma-
rea gres615, ce s'a fAcuta pArAsindu-se uA capi-
tala iutArita, din locuri intarite, fertili i sAnatse,
pentru u climl nesanatsa si unti orasti deschisa,
i mai nesAnatosti.
Inca din 1i11e1e lui MirccaVodA cella batrAnti,
Tergovistea totti capitalA fa. Pe aprpe de Michait-
Voda, cella vitza, crescerea Bucurescilora, i ha-

www.dacoromanica.ro
444
portanta luT commerciale, numaT, fAcusse pe DomnY
a lua obiceiulti d'a petrece IA, parte din rnA in
acestu oralt. Era atuncT Tergovistea unil orasA
forte mare., impodobitil i populath; si se'ntindea
frumosil pe malula dreptii allu IalomiteT, ocolitii, de
multime de grdine, vii i lived)" de pomi roditori 1).
ScriitoriT contimpuranl, de felurite natiuni se mi-
nunzA de frumusetile acestuT orati, declarAndu-Iti
yet' e vrednidi a fi capitala unei terre fi, locuinta
unui, Domnii mare 2). DrA acellil orasti populatii,
ilice N. Balcesco, astOT d'abia e unt orAselii. Zi-
durile luT mar* timpulfi le a ruinatii si le a am-
mestecatti cu pam'entulti. Unti singurti turan, re-
mg,sita din vestita curte ddmn6scci, se inaltb,' tristii
i singuraticti pe d'asupra acellorti grAmede de rui-
ne, intocmai ca acelle marl cruel de ptr infipte
in virfulii unorti plesuve movill, morminte alle vi-
tezilorti cacluti in bltaia. Acestii turnti, ce mus-
chiulti mime, cu verdta sa llti impodobesce, e
scumpti Rominilorg ca unti monumentii care le vor-
besce de timpii lorti de gloria i de mrire.. Ellil
a kostii marturil la atatea triumfurf ! En a vclutti,
unuill dupe altula, pe Mircea cellil b'etranti, Dra-
cula-Vod, Vlad Tepe, Radulti ceilti mare, Radu
de la Afumati, Michalli Vitzulit i Matheiii Bas-
1) Sead-Uddin.
2) Et autem Tergovesta arx Valaehiae munitissima et viro principe
digna, quam Vayvodae olim mansionis come sedem elegerunt. Beyer-
linek, t. I, p. 226 Vecli i Botero, pars, III, p. 94. Montreux,"
Tergovist welches emu sehOne und veste Stadt," Ortelius p, 290 eit
Baleeseo.

www.dacoromanica.ro
445

sarab, tog voevoclii nostri cei marl, i vestig in


pace si resboil Umbrele acestorh eroici lupttorT
pare ci le vecii in6AtAndu-se singuratice si acute
impregiurulti acestorti ruine. Adierea vntului ce
suflA din Carpati uerAndd in tumuli" pustig, ne
pomenesce numele lord 1 undele mArete alle Ia-
lomitei parti a calla necontenith unti cAntich de
mArire, intru gloria hut. Ast-felid i se nAlucesce
ori-drui RomAnti cu Anima simtitre, canal catA
la acsta multi" elocinte mina, i eliti nu se pte
opri d'a simti durere amarA i d'a suspina dupe
timpuld trecutii. DrA nimene n'a simtitfl acsta
mai puternich si n'a esprimath in cuvinte mai fru-
mse simtirea sa ca tine CArlovo ! flOre a poesi-
ei, june cu Anima de foci!. Ca III comea trecAt-
re tu stre1uci's1 unli minuth poste RomAnia uimitA
i incAntaa de lucirea ta. Tja mrte cruda te rapl.
Ma' vreme; dra apucasi a ne lsa u lacrimA fer-
binte pentru gloria trecutA si ul scAnteiA ddatre
de vitl pentru viitor. Cantarea ta sublimA as-
supra ruinelorii Tergovistei, pusse pecetea vecini-
ciei asuprA-le i ni le va 'Astra chiar cAndd pus-
tiirile annilorii le volt sterge cu totuld de pre pl-
menth. 1)
In timpuld gloriselorii resbelle ce pura Mi-
chaiti Vitzulti in contra Turcilord , comman-
dap' de Sinan Paa, Tergovistea avea aceste int-
riture : uA monastire ce era aprpe de curtea dom-
1) N. Balcesco, in Istoria lui Michai Vitznlii," Revista Romani
1861, p. 767.

www.dacoromanica.ro
446

nsca, era prefacuta in cetatuia 1); curtea domns-


ca era atund zidita in forma de und mare casteld,
de putea inca incap inteasa, de la patru la eine!
mit ostai, i era incinsa cu und zidd grosd i. cu
turnuri 2). Sinan Paa mat intarl, dupe fuga lo-
cuitorilorg, i ocuparea oraplui de Turd, i a-
cestil zidti din pregiuruld palatului, de aradnduo
prile cu pamentd i cu und vald de palissade de
copaci ammestecali cu pamntd 3). Orauld era in-
cungiuratd CU und zidd de petre 1 grinde lipite
cu huma i cu pamnta lath de duo-spre-clece pi-
cire 4), i ocolitd cu und antd forte adduct 5) de
duo-spre-clece picre de largii. 6) Cetatea avea pe
atunci numai ua Ora mare, in facia i alta mat
mica in dosii, ambele erad legate cu fent, avndd
in intru trei fOntne din apa Ialomitei. 7)
Insa aceste intariture, parte vechie. parte im -
provisate de Turd', dupe occuparea oraului, spre a
sustine assediult ostilord nstre, fura arse 1 dr-
mate de catre Michaiii Vitzulti spre a suite pre in -
cuibatil pagani dintr'nsele 8). Etta pentru ce Matheid
Bassarab Voda, fd silitd a repara i reconstrui din
1) Carnpana," Historia del Mondo, t. II, p. 901. Herrera, p.
574. De Thou. t. XII, p. 543. Montreux, p. 669.
2) Historia relatio de Statu Valachiae MS. Magasin. ist. pen-
tru Dada, tom. V. pag. b0, 69.
3) Walther.
4) Istvan6, p. 412.
5) Sead-Uddin.
6) Istvanfi, p. 412.
7) Walther, citatii dupe N. Baleeseo : IstorialuI MichaiS Vitzulti
veIi Revista Rorottak" pe 1862, pag. 86.
8) Ibidem Baleesco, acollo. pp. 85-101.

www.dacoromanica.ro
447

nuot murii i santurile cetatil, dupe cum ama


gia, dupe marturiele vcrelorilora oculari 1).
Astacll capula acellui mare eroii, gloria i fala
Romnie i chiar a crestinatatii, repausza in pace
pe dealubl ce umbresce Tergovistea despre Nora,
preveghiza ca ua sentinela ne wlormita, neperitOre,
orasula sett iubitti,ltra sa; Dacia ce abia 611a incapu....;
repausza incununata de laure neperitre dupe ce
a cutrierata Orientele , dupe ce a virita grza in
pagani, dupe ce a data tem): sele 1ibertatea i cea
mai frunisa pagine in istoria. 2) Idea stramutaril
acestel relique na-cionale, de la monastirea DealuluT,
din prejmetele vechiei capitale, in Bucuresci , este
dupe nol ua idea nenorocita. 10 pentru ca se pro -
fanza, pentru a nu clice a se falsifica, istoria care
scie, i spune generatiunilora viitre : duceti-ve' la
monastirea Dealula, acolo veti afla capulii ma
rela Geipitanii nationale i inchinati-a ; 2 .
pentru ca sunt lucruri sante de cari nu trebue a
1) Pavel d'Allepo, in caldtoria sa, vecli Archiva istoricd, a Ro-
mduid," redactatd de D. B. P. Hjddii, t. I, p. II.
2) Inscriptiunea de pe petra ce invell capuld stfalucitaluI erod,
ama copiat'o ensu-mi eu, in monastirea Dealului, uncle acestd pre-
form capii, std espusil inteud cutid de lemnd prostd (ce abia fa-
ce 4 sfan(ichI). Ea gldsuesce ast-felti : Aid jace cinstituld capnlii
,,crestinului Mihaiii, marele veevodil, ce au fostd domnd terrel Ro-
,,mdnesd, Moldova si Ardealului, cinstitulil trupd, jace in cttmpil
,,Turdel qi cludd Pail ucisii nemtii," ad fostd annuld 7190 , in
luna Augusta 8, il1e. Acestd pdtra o all pusiljupandRadn, cu jupa-
,,ndso Preda."
Aid este loculd sr/ intrebArnd : sa. nu meriteMichad vitzuhl skid
athta de la Romanii Bei, ea macard capuld sed, s repauseze intru
n raela, demnd de cunnoscutabogdid a nafunii acestia, demnd de
-neperitrele fapte a acestui end?

www.dacoromanica.ro
448

ne attinge; 30 pentru ca s'ar uccide i mai multa


pucina insemnatate ce se da, prin vecinatatea ca-
puhil lul Michaiii, Tergovistei; 40 pentru ca Bu-
curescii nici summa binelui nationale, n'ar castiga
nimicil mal multil facendu-se acesta stramutare;5
pentru di din contra, in loci' de a concentra tot
in Bucuresci, ar trebui sd lasamd fie-carui locti is-
tOrict, valrea simbolica ce-i dal faptele istorice,
ca aa mai multe puncturi din terra, sa aibe in-
semnatatea lord, ca lumea pelegrinandfi acollo, sa
verse in calea sa bani, i prin urmare sa castige
1 periferiele, nu numai centruhl; 6 'pentru ca nol,
nu numai suntema datori a respecta ederea ca-
pului lui Michaia la Dealt'', clra inca sa facemii
monumente chiar la faciadocului, care sa amintesca,
viitorimii bataliele de la Racova, Calughereni, etc;
ori cella pucing, sa nu fling vgndali, de nu sun-
temil bun! patrioti, i sa nu lasamti a se ruina sub
ochil nostri, unfi monumentil gata ca crucea de la
calughereni; ca alta de la Cerdaculd lul Fereuti,
langa Iassy etc. etc. etc.
lassy, buniera, n'ar castiga nimica, prin stra-
mutarea esselorti MI Stefan cellti mare de la mo -
nastirea Putna, unde jaml de 350 anni, in biserica
S-tului Nicolae set Spiridon. De assemene, orl-ce
amil face noi, generatiunea 'Astra, nu vomii put
desbrica Racova i Resboenii de gloriele classice
ce le incununa ; nu le vomii put stramuta din
locii; elle trebue sa stea acolo unde le a pusti Defl
i timpil; tat ce amt put face mai bine, este ca

www.dacoromanica.ro
449

s. eternishmii ma muitii aceste glorie vulgarign-


du-le in poporii, prin monumente esterne, plastice,
demne de dnsele.
Cella pucind este bine ca u generatiune ce nu
pte face mai bine, sb," nu strice ceea ce n'ad fa-
cuth altele red.
Prin timpulh lui Matheit-Voda, Tergovistea aye
u municipalitate in tth regula, se bucura de drep-
turi communali, destulh de pronunciate, exercitndh
gi chiar notariatulh.
In archiva Statului, se aft unt importantti actt,
cu data de la 29 Iunih, 1636, prin care membrii
acei municipaIiti, intresch banului Hrizea, cum-
parltura unei vii suburbiane, cu preth de 100 gal-
beni unguresci de la Soimarulfi Stanciulh 1).
1) Ettli copprinderea acellui actil : In nnmele tatalui, finial pi
Duhului eftutil, treime eonsabstantiale pi nedespArtita aminii.
Ali eil Tudoran 12 pargari ot Thrgoviste vel Aan eraleveschi,
cum sd se scie cd ail cum/Arabi nd vie de la Stanciulti soimarulii
de Tergnviste, indd viia in facial in dealulil Trgovistei de lati. de
in nica ioz? pene in diaconulii Tudor Mucea i cu pometnlii pi en
totuill loculd catll se va allege impregiuruld pi in lungulii acei vii
dreptil, ug. ri (110) bani gata pi ail cheltuitil la alddmall ug. pi am
fendutil eil Stanciulii de a mea bund-void i cu soiree a tote rude-
niele melle pi en scirea totorti veeiniloril mei pi de in josu pi de in
ansU, apijderea i dumnealui all cumperat'o de e D-lui bung., old qi
ail data al dumnealui drepti bluff gate ce scriii mai Kist, ea sa fie
dumnealni mopa ohavnicd in vecid pi la tocniad, dumnealui cnclit
s'a tocmitil de bund-void , fostaii multi boeri j preoti i bartinil
orasului narturie a name : pdiriutele Vfirlam at Del, pop Tanasie
clisiarch, pop Chir Fote, pop Jane ot. Sveata Petca, pop Ivan, Dia-
conulii Irimie ot sveati Nicolae, pop Vasilie, pop Tatul, pop Du-
mitru, pop Ianache sin pope Tanasie pi Tantha Cdpltanulil, pop
Vlaiculd allii vladical Nicolios? Dobre log. Radul, pach. Nica negn-
fdtorulti pi fratele sell Proca, Parasco negutAtorulii, Dumitru negu-
tdtoruhl, lane Iatro, Ianos cuptulli, Fota vel deapciubi pdrinte Gheorge
33

www.dacoromanica.ro
450

Pe la 1679-1688 Curtea Domnsca, continua


a aye forma mini mare Caste VI, incinsti cu unti murd
1,6p6nt, ce putea servi de ua ap6rare signed 1). i
ce a remas5 din Vita acsta curte , din
ton acestii palatu, din Oa cetatea acsta ? Ruine,
sutterane pe clum6tate naruite, bolte garbovite sub
greutatea timpilorti i a barbariei vandalice a 6-
corid6re baricadate de resipiture...
cu t6te aceste , ruinele Tergovistei afl acelli far-
med.", acea sintenia, cA, vOclndu-le te simti umi-
lit5, transportatii, i impreuna cu poetulti : ep
place a trii, a visa in miclloculii lord, multi mai
bine de atti in palatele cellori vii; le admirezi
mai multil :
De catti zidiri inalte, de catil palatti frumost,
Cu strilucire mult5 dri fall de folosii".
Ruinele au ua elocinta particularia a lord. 0-
raele delasate ati unit limbagifi allti lord propriii;
ud gloria, u frumusete neperitre, pe care cerce-
thtoruni nicl-ua-data se va satura de a le admira.
Ua Palmira va aye de a pururea unil Volney; pre-
cum Trgovistea a avutt pe unti Carlova, precum
Neamtulti a avutti pre Chrisoverghe aili WI, pre-
log. Dumitrasco log. Lazar allii Nedeloe, Dragul post. Fota cel1 mica
Ianup Post. Ghcorge Post. Parvul Gram. Rildici fratele Flotel,
Viadulii sin Efrem, log. Eftimie pi alti multi rneni bunl pi b5trne
m. turie pi s'ail datil banil in casa lui Damitrascu Log. pi pentrn
cretlingt Pam scrisil ell pop Vasilie Drincescul pi mitrtnrisescii pis
mesita ion K. petrovi deang vleat (Archiva istoric5, a Rom5,-
niei" Tom. I. Part. I. No. 16).
1) Raportil istoric despre staraa Offal Romnesci" Magasinulil
storicil, tom. 5 p. 60.

www.dacoromanica.ro
451

cunri Suceava a avutti unft Stamate. Din acestA


puntil de vedere purcedndti, gasimu ca Tergovistea
are pentru Romani, cu tta decadinta el, indestule
lucrftri demne de vclutti. Spre exemplu vrednice
sunt de visitatti :
Ruinele palatului domnescil ce acoper5 unit spaciii
inca inde.stuhl de intinsti. Din tta multimea aceea
de odal, de caserne, de incaperi, d'abia stall astalp
in picire duo odaite despre 'Arta bisericei in cari
Ode preotulti de servicit. Grossimea paretilorti ca-
select domnesci astacli inca este de none' decimetre.
curmecliulti palatului este de 24 pa1. Lungimea
faciadei despre apusii e de 80 pai. Naltimea zi-
durilort1 acestui palatil pre catil a r6masti asap
totti este inca de 6 stanjeni domnesci. Uorii fe-
restrelorti alle carora urme se cnnnoscd. part a nu
fi fostti mai groi, de 5 degite. Lumina ferestre-
lorti fi de uml staff' de omii. Inca exista mai tote
beciurile vechie de sub casa, in stare forte buna,
uscate, i putndti inca semi ca in i1le1e de alte
dap, numai de ar fi ingrijite.
Era acollo ua sutterana a careia intrare fusese
linga peretele Chindiel, i care respundea, pe sub
pamntti tocmai afara din orati, putndii servi spre
scapare la cast de nevoia. Astacli i gura i eirea
sunt astupate, fara ca niminea sa se hasardeze a
intra in luntru. Curtea palatului domnescii este
astacli de n intindere aprOpe de 480 stanjini cua-
drati. BtrniI spunti ca in vechime acsta intin-

www.dacoromanica.ro
462

dere era immensa. Mari irapresurAri s'a facutii de


catre vecini, clice-se, din local(' domnescil.
Turnul numitti Chindia, restauratti i adusti in
starea de facia sub domniia lui George Bibescu
Voevod, la annii 1843-1844, are astacli n inal-
time de 122. trepte. Grosimea lui la bash' este de
44 metri cuadrati sell 48 pa1. Acestii turnti ,
dupe cum me' incredinta unti b6tranti calugherti
octogenart de le monastirea Stelea, fn in stare buna
Oa la annulti 1805. De assupra lni era IAA at-
tunci nut frumosti foiorti de lemnri sprijinitti pe
colonade de ptra. Nisce vnatori vrndti a uccide
Mi. barcla ce'i facusse cuibti pe turnti, dedera cu
pusca 1 in locti de a uccide barza aprinsera ac-
coperemntuln turnului, ceea ce caus ruina, in
care stete pOn6 la annuli' 1843.
Biserica domnesca din curtea palatului, cu mai
pucina deosebire, este aceeai ce era in timpulti lui
Matheiti-Voda, dupe descriptiunea ce:ne-o da Pavel
de Allepo, confruntata cu starea de facia a lucru-
rilorl Singura deosebire este ca, pictura s'a usath,
ca odrele vechie all disparutn mal cu totult. De-
partarea dintre palatti i biserica abia dca va fi
de 3 stanjini. Astacli inca se cunmisce, in advonulti
femeelorti loculti ue1 prin care intra Matheiti-Voda
din apratamentele lui dreptii in biserica. Acesta
biserica fit zidita din temelia de Petru Voevod Cer-
celti, la annii 1583-1585. Constantin Bran-
covnu ati reparat'o i ati infrumusetato multg,
chiar in anteiulti aunt allti domniei slle, 1688.

www.dacoromanica.ro
453

ApoI a fosta putreclitti accoperemntulti de sindrilit


anti biserice i caselora domnesci. La 1735 Gri-
gorie Ghica III, le invll la loci]; sub Constantin
Mavrocordata, 1741, arse biserica de ostile streine,
r1 unti cumplita cutremura , a surpata turnula i
amvonula cella de afara. In a duoa lul domnia,
1748-1752, Grigorie Ghica, a zidita turnula
amvonula zugravindu-le la locti. In una din celle
trel domnie alle sale, Michaiti Sutu voda, 1783,
1791, 1801, a innuoitti si a invelitti biserica 1).
1). Punemil aice, dupe pdrintele Grigorie Musceleanu, aceste trel
inscriptiuni, ce are #i biserica acesta.
Intrarea Td.
Acesta Oka i dumnecleesc biserica din laminate curte Dom-
nesea a Terrei Romanesci din Targoviste, fiindii ziditd de pre indl,
tatuld nostru Domnd Petra Voevodii, #i infrnmusetate de alp pre
inalti Domni i fericiti ctitori ce all tatutu dupe vremi obleduitori
acestel terra, acurn in celle de pe urnia stricandu-se de intempla-
rile vremiloril, i remaindil nu numal desvlite, ci ince gi santuld
shard deslipitti de biserice, qi bolta derepanatd in clad era spre cd-
derea a totel biserice. Dainnecleesca providinta incununandil en
stema domniel pre Maria ad inaltatnlii Domnd Mihail Sutul Voevod,
a nuoitii-o si a invelitd-o, cu bran:Lula afari cum se vede, dimprenni
cu luminata DOmna se Sevasti Kallimaki Vv. prin rugdcianea i
indemnan-a dumnealui Japan Enaki Vecdrescu, vel vistier #i mare
diceofilase anti bisericei.
Pururea dind add,:catord aminte acestel faceri de bine, santia
se cuce niculd eclisiarchil alld acestei sante marl biserice, kir pope
Grigorie Bucuresteanu hartophilahie, i ostenitord pane la sever& e".
Intrarea II-a.
Acesta Banta' #i duninqedsca, bisericd a curtii domnesci din Ter-
goviste, nude hramuld adormirti Stapanei ndstra de Drunnecled ads-
cdtdrii se praznuesce din temelia ei, fecuta este de Patru Vv. Cer-
celd, la annuld 7091, candd domnea terra, si asa de atunci ne mai
cantandu-se i ne TIVIT toemindu-se de nirneue, elan invechitil,
vremile mai vertosil celte resmiriciOse rad o ail stricatii. Ltunina-
tuld deci : Constantin B. Basarab Voevod, allesd spre domnecleea-
cele loca#uri blagocestivd, i ibrte osirdnied fiindd a direge, precnin
mnite, yi prin multe Monti se valid, nu numal direse, ci gi din te-

www.dacoromanica.ro
454
Lucru mai demnii de vOcluth in acsta biserica,
dupe portretele Domnilorti, este mormntulti D6mnei
Elena soda lui Matheiti-Voda Bassarab, ingropata
aici in annulti 1653. InalOmea acestui mormntA
este ca de 4 palme. Lungimea ca de 4 pici6re.
Lespedea de marmur este ornat cu armele Ver-
ret si admirabile de bine lucratti. Pe dnsa s'a
mella, sante bieerice i monastiri all radicatil, si all inframusqatil,
ata i acestal domraSsch biserich ail diresii si all impodobitii cu zu-
grvealhi peste totii, cu pardosdla si cu alte tete trebuintele pentra
nemortulii sea nume, i bung pomenirel in veci.
Isprilvind'o la leat 7207 intealla (lecelca annil allil dornniel pi
obladuiril acestel terre moscene a lui, care cu multi privighere
marl ostenele, alesa prin cumplitele aceste vremi alle ostiriloril, bine
pi crescinesce o chrmuesce si o phzesee"
Intrarea III-a.
Acstd sfitnth i dumnepesch biserich a curpi domnesci, unde se
prhsnuesce hramulil Adormirii Stiipenel nstre de Dumnepeil ns-
catdrii, care din temclia el s'ail zidita de Petra la Cercel, la annii
de la zidirea lumei 7091, candil domnea Orra si de atunci ne mai
chutandu-se s'ail invechita, mai vertosil vremile celle resmiricidse
rail o all stricatil fainda domna terrei reposatula Constantin
Brhricoveanulii Vv. o ad diresso si o ail infrumusetat'o la leatil
7207 in allil I-a annil allil domniei sdlle dupe aceea a fostil pu-
trezitil sindrila bisericel i a caseloril, dal canal a fostil la leatulii
7243 domnia pre inltatula Domna Grigorie Voevod, strdnepotula
reposatului Grigorie Ghica Vv. cella betranil, din rivna dumneflesch
indemnatusa de a inveli biserica qi casele, drd de cata-va vreme
domnea -terra Constantin Nicolae Voevod la leat 7246 ..... in Ori
s'ail area de mai i biserica, east& vreme intemplandu-se mare
cutremuril s'ail surpata si tunics si amvonula cellS, din afarh, dupe
aceea treafindil vreme candi ail fosta cursula annilora 7266 din
mile 1111 Dumnetileil viindil &AO anti 2-a domnil pre infltatuhl qi
prd luminatula Domna Grigorie Ghika Vv. striinepotula repose-
tultii Grigorie Ghika Vv. cella bitranii. Deci fiinda damnealui Gd-
gorie Pazo-vel vornica za Tergoviste, fiula reposatului Dianzandake
vel vistleru, air data in scirea M-sele pentru stricaciune, apol prin
gilina si t6tii cheltuiala Miriel selle Vodh s'aa ziditll tumuli si
amvonula, i l'ail i zugriivitil dupe cum se vede peste totil(1)"
(1) ,,Caleudarula anticil" pe annula 1852.

www.dacoromanica.ro
455

p6stratii, neattinsA , urmhtrea inscriptiune biblicit


sapatrt in limba 1atin. Rttg-o :
Homo natus de muliere
bravi vivens temp ore reple-
tur muftis miseriis qui
quasi fibs egreditur &
conteritur & fugit velut
umbra. lob Cap. 14. 7161 (1653)."
A Y H B.
Vis-a-vis cu acestii :mormentii, adica in partea
wanga" a despArtiriT a duoa a bisericei, se vede in
zidii eitii, ca de duo palme, capulti !miff sarcofagi
de ptrA, prefacutii de preoti in apeducii, pentru
turnarea apei de la botezii, si se pretinde de uniI
a fi mormntulii lui Matheiti-VodA Bassarab. Wr .
acsta, versiune se restrn6 atAtti prin ecuivocitatea
inscriptiunii depe faciada perpendicularl a acestut
sacrofagiii, cktii i print celle ce cliseramti pentru
immormntarea luI Matheiti-Vodl la monastirea
Arnota. Ett i acstA inscriptiune versificat, cu
litterele i metrulii voitil de autorii sei :
Aiue zak eg Malheig in aqestg nItrantil reqe.
nilentro qe ko vol gel vii no notg a netreqe ?
tiela qe .m fostg oare Innd de togi nrea lindatg,
Akotn zakti f.brb sofletg los lot inresoratg.
Nomai vo rogig, grewilolV, togi si nrb eriagI,
licks trvirmih intonehatg 116 rhrea sersessul.
U assemene inscriptiune incoIorl, nu putea sit
fie inscriptiunea de pe mormntulii unuf Domui
mare ca Matheiii-VodA Bassarab.

www.dacoromanica.ro
456

Portretele Domnilord pictoratl in biserica dom-


nese& suntd Matheiti-Vodd Bassarab; Neagoe Bas-
sarab Voevod, Constantin Brancovanu , Petru Voe-
vod, Michaiti Viteazu, *erban Vod Bassarab, Con-
stantin *erban, erban Cantacuzin si Mihnea-
Vodd. Totl acestl suverani prtd hlamidd imperiale
i corne pe capti. Michaid VitOzu i Matheiti
Bassarab ati sceptrulti in m'and. Mihnea i er-
ban-Vodd tinti ate ut cruce dup1ecat5, in m'an'a;
Brancovanu si Petru Voevodil sustinti biserica. Nea-
goe Voevod rsi este inarmatti de ug, cruce. Din-
tre top', Michaid Vitzu, Bra,' ncovauu si erban-Vod,
ati portreturile cu ochil scosl de Turd la annuli"
1821. Numal cndti se afid cineva in facia until
portretil ca and lui Michaid Vitzulti, ca allii ciirun-
tulul si onestulul Matheid Bassarab, ca ailti bietw
lul Constantin- Vodd Brancovanu, i inteund Iced
ca Tergovistea, numal atunci died simte cineva pu-
terea fermecitre i chiar necessitatea el, ca limbagiti
tainicti allti sufletului, a cunnoscutelord versuri eroice
alle poetulul G. Alexandrescu.
Sdrutare umbra veche ! priimesee inchinkiune.
De la flu ai RomAniel care tu o ai cinstitg.
Nol venimg, mirarea nOstrA la mormentu-ti a depune
Veacurile ce'nghitii neamurl; allg tea nume l'ag chrAnit.
Revna-ti fg neobosita, indelunga-a ta sill*.
Pen' la adunci betrAnete pe romAnd imbarbatati;
IrasA val ! n'a ertatg srtea sA'ncunune-a ta dormtd,
'allA teil nume mostemre libertatil 141.

www.dacoromanica.ro
457
Dra cu slabeleti miilce, faptele'p sunt de mirare.
Pricina iar nu miFoculii, laudali a cAscigatii.
IntrdprindereaT fu drpta, a fostil nobile si mare.
De aceea all t nume, va fi scump i nepetatti! ! !
dice poetulti, adresAndu-se la umbra lui Mircea
Voevodii; dr totti acesta se p6te applica pen-
tru toti Domnii nostri cei marl, cad' toti cu mil-
lOce mice, pe unti thtru strimtn, ai sustinutti susii
tare, 1 chiar cu capuln lora, causa cea mare si ge-
ner6s6 a independintei nstre nationale.
Despre monastirea Ste lea credernfi a fi 16mu-
ritti indestula pe lectorti in cursulti lucrAril aces-
teia. De revenimti pentru unit momenta assupra eT,
este numai spre a attrage attentiunea cellorti ce
se induoescu despre nationalitatea ronAn a lui
Vasile-Vod, assupra urrnatorel traductiuni a in-
scriptiunif slavone de d'assupra usei acestei mo-
nastirl; traductiune, care ni s'a garantatti de dare
6meni competinti, intre car! numi-vomil si pre d.
Ion Brezoianu, vechib professore, ca este exata. Et-
ta-o :
Cu voia Tatlui si cu adjutorulu Fiului i cu
seversirea Antulul Duhfi, i cu poftirea si inchi-
narea sAnteI si facAtrei de vit6 Troit, Io Va-
sile Vv. cu mila luT Diamnederi Domnfi anti terrei
Moldovel, acesta sntti hramil Invierea Domnu-
lu Dumne1eulu ;si mcintaitorului nostru Isus
Christos, care'nainte a acne() Stelea Cupetu uncle
jace i trupulg reposatului tateilui meg, marele
logoftg Boulg, aim! fiindii ctirmi-a dAruitil Dum-

www.dacoromanica.ro
458

neclea domnia threi Moldova, aU stricath acstli,


fostA d'inainte biserick 0116 la temeli, i cu
adjutorulti lui Dumneclet am inceputii a o zidi
in 'Allele fratelui nostru To Matheiti Bassarab Vv.
n cu mila lui Dumneclen. Domnu anti trrei Ungro-
Valachiel, i s'a severitti cu voia lui Dumnecleu
in luna ml Septembre 18 cline, la annulu de la
zidirea luMii 7154, ra de la Christos 1646(1):
Din trecuta splenthire a mitropolia an mai re-
maga portretele Domnilorii ctitori, pictorati in hai-
ne regali i osthsescl. Mitropolitii Stefan i An-
tim, sunt in vestminte sacerdotali.
Domnii i ctitorii pictorati, sunt :
Petru-Voda. Ecaterina Dnana, Neagoe-Voda.
Despina Dbmna. Jupn Barbu Ciobanu, vatafti
de aprocli. Enache VaccArescu, vela pacharnicii.
Stanca jupanita cu 6 copiii , (Marina , Linea, BI-
laa, Constantin, Barbu, Stefan). Radii Vodd.
Matheiii Bassarab. Constantin Vv. Bassarab
Vv.Radu Vodl. perban Vv. cantacuzin. Mir-

1) Acnma, unindil, dare ac6sti inscripfmne, cella relatate de nol


la paginele 6 0 7 a acestui opi, precum i incredin)area ce ne di
Miron Costin Anabstuhl, in Letopisitele Moldovel, Tomul I pag. 237,
e in domnia lui Gaspar-Vocli, care este a pc:ea demni inainte de
Vasile-Vocti Lupuld "Vasile-Voda, era vistiernicil mare" resultatupi
ce vomil dobendi va fi ci : Vasile Lupulii, dupe nici uml chipii, nu
a pntutil fi din altb, nationalitate, de catii acea romin6sci. sa
ne mal adducemil aminte de scrissorea ce adresb Vasile-Vorld so-
lului seri de la Constantinopole, boeruld Sion, 0 ne vomU da s6Mit
ci uml assemenea stab, nil assemene verva, u assemenl construcp
une, nu puteail veni de la mail greet, albanezil, serbU s6i1 bulgaril,
ci numal pi numal de la unU rombaii, precum, afirmimil bad', urt-
data, ci era Vaeile Lnpn.

www.dacoromanica.ro
469

cea Vv.Radu Vv.Vlad Vv.Mihaiii Vv.Ale-


sandru Vv.
Celle treT inscriptiunT, de d'assupra ce11ori &el' in-
trrT alle bisericei metropolitane, sunt i istoria eT(1).

1) tta-le, copiate de noi chiar in facia locului.


D'assupra intrgril I.
t In slava inslgsrei tale Msntuitorale Xristoase, ale tale dintris
ale tale adrpse robulii ta Enake Vsksreskuln, Vel 11aanrk, nodoa-
ba din agest8 stint lokamS los zagrsveala , ka nardoseala mi ka fa-
qerea kiliilor, , desnre maims noante , din klonotnigs nins in foimo-
ral kaselor gelorg veki, in zilele nrea hrminatulsi Domnn Io Kon-
stantin Brsnkoveamsln VVd. sure vegnika lai mi a nsrinzilod ml
nomenire. ZSZI.DN.I.
Intrarea a II:
t OYPANOZ HO4YOOT2'HEKKAXIA HEA XONAIIA7VTA2,
OOTATIZTOY24 TaY21112TOYE, EIVILEZ TILTE ZKPAY-
FAZOMEIV,
-OT TOIVOIKO1V ZTEPE SITONYPIE
t A.reasts stints mi DumnezeeasTs Mitronolie, fiind ingenuts mi
rsdikats din temelie de blagovestival mi rsnosatul intru Damnezd
Io Neagoe Basarab Voevod, mi neajungind ss o isnrsveasks de tot,
o a ssvirmit rinosatal intru Dumnezen Io Basarab Voris. Karea
los niumb o a akonerit mi o a zagrsvit de malni anI, nrekum a-
rata nisania bor. Ear ;rerun; gele mkimbsri ale vremilor, intimnlin-
(Is -se de ars nerit tut nlambul de ne biserika mi rsmsind deskone-
rits ksts-va yreme, s'ai; strikat de nlol toats nodoaba zugrsvelef
nins cre o at' akonerit iarsmi Ica ulumb a doa oars, rsnosatul Io
Matel Basarad Vod. Degi, kind a fost akum in zilele nrea Inmina-
tz1i mi inslgatalui Domn lo Konstantin Brankovearos Basarab Vod,
la al 19 an din domnia Msriei Sale, ear sfiingia sa irsrintele kir Teo-
dosie Bind Mitronolit hog VI. mi vszind zugrsveala mestel sfinte
mitronolit invekits mi de tot strikats, n'a mast naafi ka ss lase
ss se strige unmans agelor sus zimi rsnosagi mi veld ktitori,
kind a fost la 39 de ani din vlsdigia sfingiei sale, ka vrerea brc-
nstsgii 11;1 Damnezeii , s'ag indemnat sfingia sa de aS zagrsvit aka
a duos oars, inss biserika yea mare ka altarul II.Ti kg tinda geami-
ks. TIE inks mai fskind sfingia sa nei alte introiri ne din afara bi-
serNei, kare keltsials o an fskut sfingia ea. Ear din venitsrile sfin-
tel Mitronolii ye sint din dsniile ale aqelor de anarurea nomenigi kti-
tori orb kare Drannezd gel ge se nroslavemte intris ageasta stints,
ka 131, ierto mi es'i nomeneasks intrs imui,rsg'm ea, ksria Ininsrsuil

www.dacoromanica.ro
460

Eteristil de la 1821, ad descoperitu mitropolia


de plumbuld ce o invelia. Ast-felit a statd tra
annI pustig, suppus la ruing totale, sigurg. Ve'-
clndti acstg pgrsire necresting, und Alexi sta-
rostele nemtescil , merse la mitropolituld Dionisie
Lupuld, carele se afla pribeagd in Braovii,
iifl numele religiunil, And ruga, sg dea bani spre
accoperirea acestui snt ivechig 1oca. Mitropo-
Multi 611d probozi, i in deridere, dede voig s
accopere biserica cu paie. Insg acestd Alexi staros-
tele, era romnd verde, i bund crestinii, nativd din
Transilvania. Ella de'ndat ce se inteorse inapoi,
mi nesnase bakaril ski falut. mi ne sfinnia sa nmrtam intra verniuile
banitsul; mi s'a3 inframasenat ka toatm noduaba zagriyelei urekain
se vede in anal de faserea lumei.
7216. Sent. 30.
de Kr. t707.
Intrarea a III, in dosulii useI.
Ka bane yrerea tati1e1, mi ka ajatoral zlri mi kg sivinuirea
daxelal sfint, &is smerital robal lisi Kristos, e Neagoe Vod. imurea-
ns ka doamna mea Desuina mi ks del me3 Teodosie Vod, din Dam-
nezeeaska inclemnare, am nofcit de a fage din temelie ameasts sfin-
ts mi mare Mitronolie, mama biseriuilor intra mmrirea uelal ue intris
Slav% s'ag inKhzat Domnal Damneze8 mi M. Nost. Is. Xr. in zilele ar.
xieniskonalal kir Makarie, inss na am ssvmrmit, %A am emit din a-
ueaats lame demartm."
Inscripliunea de pe pdtra mitropolitulni Stefan , cAruia Romlnii
6I aunt datori en recunnoscint, pentru tipArirea cArpf roma:need de
legi, numit5 prayila bisericesca," i altele :
Sub wieasts niatrm odixnesk oasmle nrea sfingitalai kir Stefan Mi-
tronolitalS ifsrei Romsnesqi , find nistoriS in skaanS anI 20, mi
andel vremea mi a dat obmteaska datorie mi s'a8 astrakat aiue in
sfinta Mitronolie yea uia ma. . nsmeatm , In lane lei Amite 25 de
zile, la anal de la faverea lama 7176.
ca singurii monumentti, pe acest mormantil, stapusil criipatulti
clopotii alif lui Mutheid, pe care cetiiit data 1677 si numele propriti :
P et. Mvratori," deosebitii de numele mitropolitului Matheid Mit.
Ung.Vlh.

www.dacoromanica.ro
461

pusse i vndii duo mosie alle mitropoliei, cu pre-


titi de 12,000 lei, cu carii inveli biserica.
Multe necasuri ptiml i ellri in urnia: unti mare
procesii i se intenta; dra n'avura ce-i face; cad,
in celle de pe urma murl, si biserica remase bine
a ccoperita, cum se vede si astacli.
Aceste ni le spuse cu juramentii de credinta pa-
rintele Titu, duhovniculfi santei mitropolie din Ter-
govistea, hirotonisitii preotil la 1803, de Illitro-
politula Grigorie.
Incungiurula trupului bisericei, este de 140 pasi.
Asta ne (la ua idea despre marimea el'. In localuld
mitropoliei fussesse aseclata, odinira, tipografia lust
Matheiti-Aroda Bassarab. Cu adjutorulli si memoria
parintelui Titu, fuia a-tail de fericitii a constata
loculd unde a functionatii acellii sacru si mantui-
torti asedamenti. Casa tipografiei fft in a treia cur-
te a bisericei, pe loculil unde '1 astidi baraca -
potnitei, cum intri pe prta, in partea stanga : sub
nruiturile ce accoperti acestii locii se cunnoscii, i
astadi, cascele in earl' steteati depuse litterele. Din
00, casa abia a remasti uliti singurti parete, in
care stati urmele astupate a ua multime de ferestre.
Saila fusesse, 1)60 la unit fillip, in casa until
Ghita Paladdi, mortil si ingropatii in mitropolia.
Din tote palatele, chiliele, gridinele i atenan-
tele mitropoliei din Tergoviste, n'a mai remasti
nimien, nimicfi, nimicd, decatti trupula bisericei, care,
cotropitti i ellfi de pluoi, negrija i parasire, sta
jalindii in miclloculii ruinelorti, intocmai cum sta

www.dacoromanica.ro
462 -

i plesce7unii b6trnti pArinte, druia i ati murita


top' copiii, tOte rudele i cunnoscutii, i carele, re
masil in valea acsta a plangerii, singurd singu-
reld, n'are de facutti alta di dtti a plnge intro
morminte, IAA ce bunulti Duinnedeil 01111 va chia-
ma la sine.
Mitropolitulii Neofit, stria. la 1847 butea easel
mitropolitane, ce mai remdsesse in piciOre, i do-
dotnita, sub cuvOntil c voia a le preface. Insl
venl revolutiunea din 1848, i nu apud a ispravi
Singura p611 de zid, care a remasti din tru-
pulil biserica catolice, una din celle mai vechie al-
le tOrrei, vorbesce indestulti despre m4'filnea ce tre-
bue sg, fi avutti acestil edificiti. Originile ei sunt
duse, 0110 la Radu-lrodl Negru, carele o i in-
temeik 1300(1). Monastirea fa arg, predata i (16-
eemata de mai multe orL Intre annii 1600-1633,
ea fusesse de'r'emat pentru asea- Ora, prin inva-
siuni i resbelle. Sub Matheiii-VoclA Bassarab. fA
reedificafa, ceea ce se dovedesce prin ut ptrA se -
pulcrale, pc care se dice d, la 1647, Martiti 7,
s'a immorm6ntatti, aice, Sofia Borkiestarzawska, so-
cia lui Ion Oksza Cisarzevoski de Pojana, secre-
taril intimti, mai ntOiti aIItl regelui Poloniei, i. a-
poi anti lui Matheiti Bassarab(2). La 1738 ft' arsI
de Turd pentru a opta Ora, i de aci nu se mai
radid
1) Istoria monastirii catolice din Tergovisce. Vecil Archiva istori-
a a Romaniel" torn I, part. II, pag. 61.
2) Ibidena pag. 64.

www.dacoromanica.ro
463

Scormolindti cineva din ruing 'n ruing, din ptrg


in ptr, adjunge, in curtea acestel .biserice, la ug,
ptr tumularie, pe care trebue sg richgi cu un-
ghiele in terrna ca s'o desnamolesci, i alle c6.7.
reia inscriptiuni, timpultt, naruiturile, loviturile 6-
menilort, copitele vitelorg, le ag stersti in cea mai
mare parte. Datorimil d-lui 1Taillant, p6strarea tex-
tului acestei inscriptiuni, in francesesce. Noi o &mg
dupe d. Vaillant, in romgnesce, caci dupe originalt,
nu va mai fi cu putint, a se recopil de Carl du-
pe ug attentiv restauratiune. Etta o :
D. 0. M. Acsta ptr accopere remgsitele il-
,,lustrului senior de Fontanes, de Constantinopole,
care fiindii mai gnt6iti elocinte interprett, trA-
mist i ministru regelui Francia pe lingg Thirtat
Ottomang, f apoi lovitti de reua srtg, urmg -
rag de invidie, afn indulcirea sortil, ling
Carol IV, imperatorele Romanilorti. Administratore
alit societAlii orientale 0 de commercig, ellti 60
dede cu pietate suffletulti lui Damneder", 18 Au
gustt, 1727, in allg 55-le annti allti v6rstii selle,
lassAndii in doliti i cea mai adancg intristare po
socia sa Francisca de Dandrea.(1)
Mai este de insemnatti biserica st. Constantin,
altg-datA a st. Nicolae, in care la 1598, Iuniti 9
s'a juratg tratatulti inchigiatil de Michaig Vitaulti
cu Rodolf imperatorele Germania, care dechiara pre-
Michaiti allti nostru, de principe ereditarti alili Or-
') La Roumanie." 111 319.

www.dacoromanica.ro
464
rei si-I fkadul 10,000 galbeni, pentru tinerea mi-
litiei.
Santurile cetatii, sunt i astdi de u'a adimcime
de duoi stnjeni, i pe atata de largi. Loculti
tabielorn se cunnoscii din distant in distanta. A-
cesa.]. 001, aceste tabie, incungiurat si ap'erag o-
rasulti pe din trei parti : a patra parte era apera-
t de apa Ialomitei, i unit tpnti zidil de IA-
tr, carele trecea pe la spatele curtii domnesci.
Spre a ne face u5, idea despre ce a fostil a-
ces-tit zidii de acetate, in dillele lorIi celle bune,
vomit spune numai despre p6rta cetatii, ce cade
despre partea Ialomitei, dreptti de vale de altarulti
bisericei s'anta-Vineri, in partea drptl si alle ca,-
reia col6ne i bolte Bunt si astadi de grosimea u-
nui metru, 7 decimetri; inaltimea de 2 1/2 metri;
lungimea pretelui de 8 1/2 pasi. Acuma ce trebue
B. s fi fostd aceste ziduri si porti calla infrun-
tati negurele de dujmani ?
Ori-cum, urmele strelucirii de altA-dat'd. a Ter-
govistei, ne arrta vechia i regulata eT intindere.
Cassele au fostil multe, frum6se i marl. Mahalalele
intinse. thitele lungi i multii mai largi, multil mai
drepte de calf]. alle Bucurescilorii.

LXXL

Romani treatori I Vol earl intrebati despre lo


culil pe care fit odinira. Troia romnsca, versati ug,
lacrima pe acelle sante ruini. Elle nu sunt ruinele

www.dacoromanica.ro
465

Bastilei, elle nu sunt nici alle Arnotel, alle Plum-


buitei, sell a temni0i din santuld Antonie, ci sunt
reliquiele sante alle scheletului gloriosti and tre-
cutului vostru. Este Teba, Palmira, Babilonia, este
capitoliuld vostru; este lganulti adolescintei vstre.
Astadi poporulti numal canta :
FiZt verde flori domnesci,
In orasii Tergovesti,
L'alle casse marl domnesci,
De se vedfi iii Stoenesci...
Astacli aurora nu mai luminza de catd ziduri
accoperite de spini, muschiti, palamida. Cenusa ero-
ilord nici se mai ga'sesce sub movilele de ruine.
sa, vi s'ati 1issii, ca de acolo i-ad luatti Mir-
cea i Michaid sboruld cutezatorti i leganatti ca
allil vulturului de pe stindardele lord. Aici s'ad in-
torsi] eT aquille cu aripele intinse, adducendu-va pri-
nosti preclile a clece popre biruite.
Sa cugetamil cd dca Roma a avutd Nenorii i
Caligulii sei, a avutd insa i Cesarii, Traianil i
Aurelii sel.
Dca Tergovistea a avutd orgiele slle de sange,
de a adapostitti pe und Tepeti, ea a vclutd
figurele celle blande i majestese alle lui Neagoe
Arodd i Matheiti Bassarab.
Cana vntulii de sra adie printre ruine, Candi'
ellil trece i mengaie cu nit sarutare aceste sante
remasiO, elld adduce pe aripele selle acestit glasti
jalnicti i tanguiosti :
Noi, vai ! nu suntemti astacli de cad pulbere; d-
34
www.dacoromanica.ro
466

r5, alte-ati amil fosta fala until orati in care


Romanulti rein tra i se acitta vingAtorti. Amti ye-
,,lutti, arnti fostil podba unei sute de triumfuri. De-
ca tacerea mormntului domnesce asti4i, pe a-
, cesti terMI pusti, ft u cli in care sgomotulti ar-
melorti de parada, allti banchetelorti, allti serbdri-
lorh, alM otilorii l i aiM popOrelorti nu aflati
indestulti eco intre dlurile ce veI colo
COrlova a cOntatti ruinele Trgovistel, cum nu
le-a mai' cOntath Dime. Ellti a facutti unti demnti
epitafti pentru mornfentulti trecutel glorie nationale;
ellti a push pecetea, dupe cum forte bine se espri-
ma Balcesco, pe acestil mormntii, allti carul sin-
guru strejarti, este capulti vitOzuluI Mihaiii. Acestu
admus modernil allh Romanilorti, a fAcutti s. pltLn-
gti ci petrele de pe mormintele eroiloril lui Mircea
i Michaiii. Pare cl-lti vdti meclndu-se in tdcerea
noptiI pe unti colth dOrAmatii alit Chindiel, de pe
care Matheiti-Voda facea revista ostilorti i a po-
prelorti. Liniscea e perfectO. Numal buha o in-
trerupe din cAndii in dna, cu plangerndele el cobiri :
Ca unit globa cie aura luna strelucia
panzatula n6gru, gloria dornzia. . . .
Uh, augusta adunare de umbre coronate se face
in giurulti lul, Ia1omia, alle cAreia valuri furl multh
incruntate de sdgele dujmanti se opresce in lecti
spre a-lii asculta. Av-vomti tdria de AnimA, a nu
assista la acstd intonare, la acestti imnil, la aces-
th, demn tanifiare a trecutulul nostru, ce sa ra-

www.dacoromanica.ro
467

did spre certi, ca u ruglciune pentru sufletele ce-


lod repusl i adormip aice ?
Nu credti.
Si asculamti Gra :
RUINELE TERGOVISTE T.
0 ziduri intristate, o monumentd sldvitti!
In ce mdrire nalt i voi ai stralucitil
Pe chndtt unit sore duke si multi' mai fericitti
EI reversa lumina p'acestti pamentit robitti I
Der' in sfersita Saturn, cum i s'a data de sust,
In negura uitrii 'ndata va suppusit. . .
Ce jale ye copprinde ! cum totulti v'ad peritti !
Sub ossendirea sortii de tail ati innegritti;
Din gloria stramoesca ramicii nu v'a remasii.
OrI-unde nu se vede nici urma unui passti
Pn vreme ce ua-dat ori-care muritord
Privia la voi cu rivn, cu ochiti atintitorti,
Acum de spaim mult se trage inapoi
Indath ce privirea ei cade dreptit pe vol. . . .
Der' inca, zidurI triste, aveti unit ce placutil
Canat ochiulii ye privesce in liniscitti minutti :
De jale ellti petrundep, de mil Iltl uimitl !
Vol inch' in fiinta, dreptit pilda ne
Cum celle mai slvite i cu temeiti de ferrii
A' omeniril fapte, din facia lumil peril,
Cum tote se repune ca urme inderetil
Pe aripele vremii, de nu se mai: arrettti,
Cum omulti, ctttI sa fie in tote seversitti,
Pe negandite cade sea pere in sfersitti. . .
Efi unulii, in credint, mai multd me multamescii
A vOstra dermare pe ganduri sa. privescti,
De Mu zidire 'nalta., de alit palatfi frumosti,
Cu stralucire multd, der' fard de folosti.

www.dacoromanica.ro
468

i 'ntocmai cum pstorula ce ambla pre campil


La adAposta allrga cand vede vijalli;
Aa i ea acuma, in viscola de dureri,
La voi spre liurinta, cu triste vitt pareri.
Niel Muse lora cantare, mci mi1 voia din cera.
Ua patria a plange cu mita jale cert."' !

La voi, la vol nadejde e arna de adjutora.


Vol suntetl de cuvinte i de idei isvora.
canda scomotula de cilua inata peste totti,
Candi) miptea atmosfera intuneca de tota,
Candi) omula de necazuri, de trude ostenita,
In liniscirea noptil se afla addormita,
Ea i atuncl, de ganduri odihna neavenda,
La vol fart sfila via singura, lacrimal)*
$i de vederea vstra cea trista 'nsuffletatil
A ystra negra sOrte descopera ne'ncetatil.
Me Op linga mormentula matirii stramoesci
$i simta ua, tanguire de Jucruri omenesci
$i mi se pare inch', c'aucla unit jalnica glasa
IJicenda aceste vorbe : Ce, val! a mai remasti?
Canda cea mai tare slava ca umbra a trecutti,
Candi) duhula cella mai sloboda cu densa a caclutii!"
. . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . .
Acesta trista g1as, mine ! pre mine m'a petrunsa
$i a huli vita in stare m'a addussil.
.
.
.
.
. .
.
. .
.
.
Decl priimii, mine pin'voil ved6 pamentS),
.

1
.
.
. .
.
........
. . . . . . .

Sa via spre mengaere , sa plitngtt p'acesta mormenta


Uncle tirannula inch% unit past) n'a cuteclatti,
Caci la vederea vstra se simte spaimCntatti!
Carlov a.
Sa spermii, cellil pucia, cit dca viga e unu
mrtea va ft ua' desceptare. . .

www.dacoromanica.ro
469

LXXII.

In evenimentele, de la 1632-1654 ce se des-


faurara inaintea ochilorti nostri, Sucva a jucatti
cea mai mare rola, dupe Iassy i Tergoviste. Amil
vclutti ce fri, ce deveni Tergovistea; scimti ce este
Jassy. Sa cercetama ce a fostd, ce a devenitil Sucva.
Mai multi de duoi seculi, Sucva fa capitala of-
ficiale a trrei, domnsca capital, preferita i
alintata a Moldovei. Canal fa in Urea ei, in punctulti
culminante allii cresceril slle, era impregiurata cu
ziduri forte inalte i anturi; avea, pe zapodia d-
lului, mahalale forte intinse. Ossebitti de curtea
domnsca i alte case marl, Sucva numera 40
biserice de ptra 1 lemnti, 16,000 case, avea sute
de ulite pardosite cu lespedi de ptra i Oa la
100,000 locuitori (1). Pre catti se vedii i astacli,
dupe semnele silistei Jul, thrgulti se intindea pn
pe unde este acum imaulti trgului. Ruinele de
astacli arrtta, ca oraubi era impresurata de boiniti,
tarie, anturi i palance puternice, deosebitti de .

cetatniele zidite in giurula lui spre n sigura ocro-


tire, dca boerii sti ostenii, nemultmiti sti ne-
multamitori Domnului, clice unil turistii, nu vicle-
niati sti nu vindeati cetatea dujmanului, sti dca
dujmanulti mi o gabaia cu jignitele deserte de pane.
Despre resaritula trgului se vede, inca, nruin-
du-se ug cetatuia cu bate i boinite, din alle careia

1) Cantercir, ,,Descrierea Moldovei", ed, II, p. 35.

www.dacoromanica.ro
470

petre i lespede mail, locuitoriI din Sucva , Ar


meni i, Jidanl, aa ziditt dughene i carciume.
Intea1t1 parte de oraa, rti1, se vda anturile
unei cetiltuie de pAm 'en-VI, pe pisculii cella maI inalta
alit dlului, numita de locuitori Zamca. Acsta ce-
facuik este s Apata de Sobietcki cella mare, regele
Poloniel, impregiurula zidurilora monastirii lui Gas-
parVodk clissit ArmMnulii. Ella s'a intrita in
intru cu opta-mil Omenl addu0 in adjutorula
Moldovenilork calla ndvlisse Chiorula Vizirult,
cu 200,000 Turd i Ttar1, de unde se si nu-
mesce acsta cefgui, a IAA Sobietcki. Singuratica
monastire a lui Gaspar, a adjunsa tota in manele
kmenilora. Ling& dnsa strejuesce una armeana
Mama ce de in nisce chimiruri din 'Arta de
par% a cetguieI, d'assupra chreia este unt tura.
vechit. In aceste chimirurl se adgpostea, la vreme de
resboit, Mitropolitult cu tote odrele bisericesci.
Ca la 200 stanjenT de la acea cetguik se mal
Oda, pe zarea dlului, alte nruiture a unei mica
intariture, ce, dupe clissa belranilora era tumult
de straia despre PolonI i Unguri(1).
InsemnAtatea Sucevei ca tArik ca forterete na-
tionale, se vederza i din aceea cA, la annula 1497
ea respinse assediula unei formidabile armie de
80,000 Poloni, condu1 de regele lora Ioan Al-
brecht. Polonii btur g. cetatea trei septemne. Ce-
tatenil se ap6rarl bArbatesce, i, ce strica tunurile
1) Cavalerulti C. Stamati, Sucva". 1 3 allil Almanach R. R.
1854 !any.

www.dacoromanica.ro
471

Polonilorti 1iva, ei astupati neptea cu pamentil, scan-


dure i ptra(1).
Sucva este situata pe podisulti unui dealti mare,
ce se inalta cu rapecliune, din drpta riului Su-
cevel. Pe zarea, sti piscurile acestui death, se vede,
din drpta riului Sucva, drumuli ce merge spre
Ungaria i muntii ei, accoperiti de codri i eterne
omete, si din stnga riului drumulti despre lesasca
care este astacli all Cernauti1orti. Printre aceste
di se desfasura inaintea ochilorti roditorulti si
imbeisugatuth sesti anti riului Sucevei; era pe de
amenduo partile lui, sate si trgusre, printre earl
mareuhi rift incovoindu-se, curge cu lesnire. D'a-
semene se zarescii, prin vagaunele muntilorti, cate-
va monastiri vechie, zidite de care Domni si boeri,
dupe felurite biruinte, dupe felurite casnice impre-
giurari, precum Patna, Dragornirna, So lca, Sucevita-
si altele multe. Dec!, din miclloculti actualilorfi na-
ruiture alle Sucevei, romanulii trecatorti pe audit,
va vede cea mai frumsa, cea mai minunata pa-
norama a terrei selle, si precum bine clice d. C.
Stamate, are s-c't se insufle de nisce eugektri me -
lancolice, ce nurnai lingd maritele neiruiture a
prrei sale i ling mormintele rudelorg, le p6te
simti....
Au avutt dreptate vechii Domni ai Moldovei sa-si
allga scaunulti i culcusulti in unit assemene loch
pitorescti. A avutti dreptate i poporulii romana sa
fl Urechig. Miron Costin. Balcesco, ,,Magas. istorica", 11,
pag. 60.

www.dacoromanica.ro
472

nemursca acsta domnscd cetate prin moduli' cum


o cnt i astacil in poesia sa popularia, dada
tlice :

Stefan, Stefan Domnii cellt mare


La Sucva cuibu-g are.
La Suceva coibuil are,
Si din dig adesti elI sare!
De prisosti, si nici este loculii aice, a arrkta ce
facea Stefan-Voda cella mare, dna saria din cui-
bulti ski.
Racova, Resboienr, Cosminula, Cetatea Alba, in
fine camph cellora 40 de biruiqe castigate de den-
sula assupra Turcilora, Tataribara, Cosacilora, Un
gurilora i Lesilora, vorbesca inimilora romanescl ,
cu ua elocinta, pe care de a ci adjunge nicl este
ertatti cuiva a se gandi. Sucva fti lganula dom-
niel 1u Drago 1, ea vecla figurele celle majes-
tse alle bunului Alexandru i marelui Stefan,
Domni intre Domni. invqatir Dositheia. Tiamblic,
Movilesci si a1i barbati insemnati a istoriel, ati
intarita i ati impodobitil acesta orati.
Dra nicl-ua-dat nu fa ella mai stralucita , "de
cata in clillele lui Alexandru-Voda cella bunt,
Numa aliti Romanilora. Ella infiinta in Sucva sale
de drepta, dupe proba celora din Constantinopole;
mai flea alta scla de limbele grca, latina si
slavona; precum i classl de theologia pentru cleft,
unde 6nsul Mitropolitulti Teoctista, se onora d'a
merge sa talmacsca dogmele bisericei. In Sucva
venira, la 1432, ambassadoril lui Andropic Paleo-

www.dacoromanica.ro
473

logull, imperatorele Bizantiului, spre a adduce Dom-


nului Moldova corona i manta crdscd. La,Sucva
earl petrecutii atdte i atAte facte, una de Cad alta
mai glorise, mai sumete, mai demne de ud na -

tiune vita.
Prin timpult lui Vasile-Vodd Lupulti, Sucva era
incd in putere. i dca nu servia ca reedinta per-
petud a Domnilord , drd era cetatea cea mai al-
lssd intre cetAtile Moldova, valulti, peptulit terra
despre LeVY, TJnguri si Cosaci.:
P6n6 cAndti fit Sucva capitald a Moldovei ?
Acsta gred s'ar put spune cu certitudine. Prin-
cipele Dimitrie Cantemir, pretinde cd Stefan cella
mare, care a domnitii cdtre anii 1458 p6n6 la 1504,
a mutatii scaunulti din Sucva in Iassy(1). Glasuld
poporului, ne spune cd Alexandru-Vorld LApu-
neanulii, fit acelhl ce a mutatii capitala, in a duoa
luf domnid, 1564-1569. D. Bogdan P. Ildjda,
cu multd valre, sustine(2) cit strdmutarea s'a fd-
cutd de Idn-Voda cella cumplitii, la annuld 1572.
Si unulti, i altuld, au dreptate din puncturile lord
de vedere respectivii. Chronicele insA tacti.
Viitoruld va allege care din aceste versiuni are mai
multi! dreptii in partea sa, cad dupe documentele
descoperite, in consciintd tin scie cine-va ce sa dicA.
Dent nici se 'Rite pretinde cu hotArdre, ca domnii, (nu
trra,) ati avutti ut capitald in sensulii modernii ailti
cuvntului. tefan cella mare, 6I avea reedinta, ip
1) Descrierea Moldovei, ed. 2-a, pag. 22.
2) In 7,In-Vothi cellli cumplitil", pag. 32.

www.dacoromanica.ro
474

acelasi timpti, la Iassy 1), Suceava i Irasluiti 2) si


de nu me inselti, amil veclutti i chris6ve date
din Vasluiti.
In totd casulti , ratiunile strdmutdrii, sunt forte
plausibili. Pucinii autori ce ad trattatd despre acestd
subiectd, sunt unanimi assupra punctului c Suceava
se afla aseclata pre aprOpe de mArginile terrei de
sust, i pre plait din centru; cd era pre amenin-
tan, ca capitall, de navalirile polone i unguresci;
in fine, cd operatiunea aperdril venia pr tarp ,
in casd de uh invasiune cosdcescd sea turcescd.
Iassy sta in miclloculd terrel i, prin urmare, avea
cea mai principale din conditiunile capitalei unei
terre continentale.
Asteldi, Suceava, falnicd i dauritd de alte-dati,
cetatea mare a scaunului Moldovei, leagdnuld Dom-
nilord, este unit micti tergusoril allti ducatului Bu-
covina, und trgusorti umilit, sdracti, acdruia trel-
patru ulite si mai shrace, triste i intunecOse , se
intindii pe podisulti unui dealti mare ce se inal-
td pe trmurile dreptd aliti riului Suceava. Trei-
patru mil de locuitori, ce trdescd inteud amr611,
si uriciune nespusd, ellii impopulezd. Pr pucini
sunt romni adeverati; i acestia locuescii prin mai
halalele. Jidovii i Armenii ail stapenitti vtra t8r-
I) Cantemir Descrierea Moldovel, ed. II, pag. 22.
2) Ibidem, pag. 24 : 4i era, Vasluinlil, cte o data scaunii dom-
nesca, unde pi acum Bunt casele de facia."
Pavel de Allepo, in opula ce citaramil. Vecli in poesia popu-
lara, : Movila luI Burcel" uncle si vorbesce despre Vaslui ca re-
pdinta domnesca.

www.dacoromanica.ro
475

gului vechia i aa sferemata multe ziduri monu-


mentall ce era in terga, afara de una turna fOrte
grosa i inalta de 14 stAnjeni, ce st d. inca in micl-
locula trgului din dosula unei crAme, care, dupe
taria constructiunii i a boinitei de pe densula, se
crede a fi fosta turna ostenescil de preveghiare,
unde se suiaa Domnii de observe' miscArile duj-
manilora , Candi' Mee" cetatea, sea a garnisonei
ce o apera. Acesta tura', se clice a fi mai bine
pestrata de cAtii tOte ruinele din Moldova. Din cel-
le patru-cleci i mai bine de biserice, ail mai re-
masa in piciOre , veua pte-optii , earl afara de
Mitropolia vechia, unde se pestrza reliquele san-
tului Ioan cella Nuot , tOte celle-1- alte bisericei
parte se stapenesca de Armeni, parte se resipesca
In biserica DOmnei, vitele locuitorilora se adapos-
tesca de stranitile liu1ei. De acolo, cu durerea in
Anima se intOrce cineva pe uIie1e vechie i pa-
rasite alle mahalalelora , ce ere' odinira, in micl-
locula tergului, i abia afla prin buruene, unde i
unde, ate u lespede din vechia pardosld,.
Acsta fa, acsta este cetatea sea ormulti Sucva
pe alle careia u1ie, odiniOrA, inch' a resunata trem-
bita biruinei, pe alle cAreia pardosele, scapara pot-
cOvele de argintii alle cAilora domnesci, i troncAnea
sAbiele i pintenii vitezilora; rA acum, in naruiturile
ce mai stet in piciOre , se adApostesce liliacula i
cucuvaia. Era pe acolo, unde odiniora osteanula
romana, aperanda cetatea, snopia cu sabia sa pe
neamicti, astacli seceratorula snopesce grault i or-

www.dacoromanica.ro
476

seti se aude tilinca cu jalnidfl suneth a tun.


Oulu,
melorti ce pawl pe ling cetate. Ah! clice d. C.
Stamate, eti amt vclutd pe unfi pAstorti romnti
seclndti pe coltulti turnului ceratuiei, i Mulindu tan-
guiosti din fluerulti sOti, pe acellil tura', unde nu
odat pte, buccinasulii domnescti invita pe Roman-
st apere bine cetatea, i pte tocmai acestti pad
torn, este stranepotulti buccinaslul vechiti."
Suceava, ca i Tergovistea, a avail cantatorulti,
el. Pe candti asta a avutti. unti Car lova, aceea a
avutti unli Stamati. Singura deosebire este, ca u-
ni a cantata in versuri i altulii in pros.
Arai audit(' pe Car lova in sublimile mI versuri.
Sa" ascultamti pe Stamati in melancolica lui prosa,
si sa-la ascultamt cu recunnoscinth, pe acestti bardfi
ultimt allu Bassarabiel, cad este singurtl, singu-
relulli dintre Romani care s'a occupatil de a-
cestii importante odorti allti trecutului nostru; ca-
re a adunatii cu ostenla btrametilorti , dra cu
tenOra animg, de romnti, cate-va note, earl, date
ne a adjutatfi forte multfi la darea de
sema, ce, gasiramil de neap6ratti a face despre Ter-
govistea Moldovel.
Asti fi vrutti, clice d-nu cavalerti Costache
Stamate, sa mai scriti ceva pentru mormnturile
Domnilorti, ce 1idll cfi, ar fi prin unele din biseri-
ce, dupe nisce lespecli marl ce se gasescti inca, dera
slovele stip ate pe dOnsele s'ati stersti si s'ad rosti in
dal nimidll n'am pututil ceti, si dera contenescti
povestirile cliandfi :

www.dacoromanica.ro
477

Nu'ntreb de .domnesci mormnturf unde all tre-


buitti sa fie.
Dca cetatea Suceava unde ati fostii nu se scie.
,Ce insemnzd insd cetatea Moldova sti ora-
ulil scaunului domnescti Suceava, dca puternica
cetate a Rome, oraulti scaunului impe'ratilorti in-
mil ati cdclutti i bite intiensa, zidiri i locuri,
all prefacutti i facia 1 numele; Cad astdcli femeele
romane '11 usucd pe colOnele templulul MI Jupiter
purtdtoriti de trasuete, udele lorti pencleturi, monachele
sAmtului Bruno se'vheset in pace chrestine-
scile rugAciunl in Mile MI Diocletian , inuncito-
riulti crestinilorti; pescarif vndil pescele sub prid-
vOrele de marmurd a Octavid sora Impratului
Augustti, jucduii de pdpuI s'ati aeclatil in ma-
rele monumentti unde s'a ingropatti Augusta Cesa-
rulii. In templu lui Tullius ce a fostti allti VI-ea
craiti anti Romel, pe care eat llti zidise Fortuna
Bdrbatiei, astcli s serbzd Hramulti Maicei Dom-
nului, i numai turmele caprilorti miscd astdcli trna
de sub arculti seri 'Arta de triurnfli a lul Titus,
pe sub care trecea odiniOrd biruitOrele legiOne in-
torcendu- se din Iudeea.
Craft', consulil, imperatii, eroii, ati trecutti ca
nisce umbre. i ce ati rsemast astacli in Roma din
tOte templele, statuele, palaturile, pridvOrele ce im-
podobiafi acstd cetate, vremea -bite le ati invechitfi
i le au risipitfi, i turmele sberd in medianulti nu-
mitil Forula, unde poporulti Romei se aduna de ho-
-Cara sortilo impdratiilorti. Deci viindti pe aceste lo -

www.dacoromanica.ro
478

curl c11l6torulti de astAc1.1, cu istoria Romel in mAnA,


vede naruiturele podului pe care Horatie Codes
sta odinirA. Vede cAmpuld taberel WY Cincinatus ,
afarA de 'Arta ce se numia a poporului; vede zi-
durile din dreptulii Tivolii pe care odinira falfAia
stgurile lig Anibale, sii sta la plele Muntelui
gat unde poporulii Romei eindii la chmpti din
i clicea ori-ce
pricina impilarii patricilord sta
terra unde vom put trAi sioborli, va fi patria
nstra".
Aa dra in Roma i. afarA de zidurile el tote
vorbescil de virtutea cetatenilort" el, tote ne spuuti
de intemplarile marl alle istoriel el. Etta capitolulit
pe care GaliI vechI (francesiI) ati infiptti pestritele
lord stguri. Rtta gradinele cruntulul Neron despre
care m'e intorcti cu grOza; kVA mormntulti eroului
1 bunuluI patriotti Scipion. druia m'e inchin cu
smerenia, tta podult" WI Milvius risipitti, pe care
au trecutti solil vitezilorti Alobrogi (totti Gall), pe
dal'," Roma ingrozitA de Catilina au fostti scapata
de Cicerone. Etta forulii in care aii muritti slobo-
zenia Romel sub geniulii Cesarulul, ddra tta i
frumsa statue a lul Pompeii' la picirele cAruia a
muritti i Cesaruld injunghiatti de Brutus. Aa dra
te urezil cu respectti cetate vechia i sAnta, unde
adducerea aminte de trecuta slava i frumusete p6-
trundil Anima Moldo-romAnuluI 1 o umplu de no-
bill simtirl, cad i el odinirA s'aii numitti ceta-
tenil Romel; cu tote acestea dud(' vede cineva
printre risipitele zidirl a imperatilorti Rome, co

www.dacoromanica.ro
479

cibele pAstorilorti, se uimesce de nestatorniciA 1


de deertAciunea lumii in care vremea, de uA po-
trivA, de'rimA palatulti imOratului si bordeiulti sA-
racu1ui....(1)" .
AstAcli, dca Sucva nu mai este capitala nici
macar a Bucovinei, se multAmesce in decadinta sa,
a servi de resedinta mstelorti antului Ion Nuoulti,
pe care guvernulti Austriel le ati returnatil Buco-
vinenilord, scotin du-le din sclavia Polonilorti gill-
cienY, unde jaceati din timpulti rapirii lorii din Mol-
dova, de Care Sobieteki, sub mitropolitulii Dosofteiti.

LXXIII.
Vasile Lupuill si Matheiti Bassarab aveail bite in-
susirile unui saver anti; ei furA fie-care in parte, unit
Luis XIV ailti Moldovei, i Valachiei; drA se per-
durA prin resbelle pr desse intre dnsii. Acesteres-
belle purtate in contra fratilorti, obosisse i pe boeri
i pe poporti. i unulti si altulti eraii raeni al' pro-
gressulni; si unulti i altulii ail iubitii luminele i
sciintele, i le au introdussti in patria lorti. TOta
deosebire dintre dnsil all statil in aceea, ca, pe
canal Matheid era unit bunt1 Domnti leale, galan-
tomb, viteazti in resbOie, cAndti era provocatic, drA
i mai reservatti; Vasile la mai violinte, mai vi-
cleanti, mai lacomti de avere i gloriA, resboinicti
1) Almanachulil pentru Romani, editatil de d. d. Theodor Codresco
pi D. Gusti, in annult1 1854, Iassy, imprimeria BuchnuluiRomanil,"
p. 116.

www.dacoromanica.ro
480

prin vocatiune , insa mai pucina versata in :artea


resbellului i mai unionistii, pare se, de cata anta-
gonistula sii, sub multe priviri ; dra tota ua-data
1 mai bruscii. i pte ca ella ar fi isbutita, de pe
atunci, a ved planurile unioniste, ce trebue sd'i
ensuimii, realisanduse, dca nu s'ar fi aflata in facia
until adversara atat de mare prin'virtutile slle ad-
ministrative, atata de dibace, precumpnitora i iubita
de poporti; in facia unul Alessanclru celli bunii
allii Muntenilorti. i apoi, da! ce sa clicemti? Note
a idea, de i plantata de Michaiii vitzula, inca
nu era cpta preste fad loculti. Apoi, unt impar-
tale, sa nu uite i relatiunile celle strinse alle luI
Racoti, Domnula Ungurescii alld Transilvaniei, cu
Matheia-Voda. De buna sma Racoti, nu era a-
tata de neprevclatorti, ca s nu fi priceputa, din
timpii, ca unirea Moldovei cu Valachiea, trebuia sa
adduca, currnda sal mai tarclia, unirea i a Tran-
silvaniei. E1 bine, MI nu-i venia inca la socotla,
d'a face acella marinimosti acta de abnegatiune,
(pogorindu-se de pe unit trona, pe care-I placea a
mai ed,) in favrea unui Domnii unitarii , v.eri
care ar fi fosta eliti. Turcil inca mirosia, pe de-
parte, ce putea s sa din unirea terrelora romane.
apol ei nu uitase papara ce mancasse, d'abia cu
ua clumelate seculti in urma, de la Michaia Vitzulti,
rai unt Domnii unionistu. De aceea, i nu de
alta, vecluramti pe Turd', sustinnda, pe sub mai*
intetinda vrajba dintre frati; i procurandil mi4-
Lice de resistenta, ambilora Domni luptatori.

www.dacoromanica.ro
481

De aceea mai ve'cluramil pe Racoti, sustinndii


facifi i cu mare ardre, de uh' parte pe Matheia
Bassarab, de alta pe usurpatorula Logofta Geor-
ge Stefan.
Nu cu una, nu cu clouo, se otaresca mai multi
Domni, a ceda cornele lora, in favrea unuia sin-
gull, fie interessula ce le comanda acesta sacri-
ficia, catii de suprema. Dovda fie-ne Germania
de astacli, unde celle 32 dinastie, Val la dreptu-
rile lora de ereditate i suveranitate, mai multa
de cata la viitorula si unitatea natiunil germane.
Numai uci sabid puternicd, &HI puternical es-
te in stare a face mintorti d'aceste, precum Torte
logica dice reposatula Nicolae Balcescu.
Si, dupe WO, de -la Finta, pe timpula lui Va-
sile si Matheia, acOsta sabid, sta in mana Voevo-
dului munteant, pe care'la i invinovatima ca a
duoa 1i dupe ua asa strelucita gloria, na s'a pro-
clamata de Domna ereditaria alla ambelora tOrre,
punndu-si, scaunula, spre ua mai complecta siguranta,
in Jassy.
Dupe prestigiula de care era incungiurata Ma-
thei-Vodit, dupe despopularizarea laY Vasile-Voda
invinst si isgonita, dupe puterea armata si aliatii
ce dispunea, dupe pacea ce avea despre Turd si
Unguri, lucrula ar fi fosta bine facuta d'atunci, si
factii indeplinitdrenahnea. Din contra iusa, Ma-
theit, s'a marginita (a repeta gresdia facuta de
Stefan-Voda, cu punerea lui Rada pe tronula Vala -
chiei), tramitnda pe Dilculli Spatarult, sa puna in
35
www.dacoromanica.ro
482

scaunulti Moldovei, pe George Stefan-Voevodri,


cu alte cuvinte, nu fact' de dal a prelungi agonia
din ajunulti venirii fanariotilorii; de catft a lasa s.
subsiste relele separatismului, pe candil dupe a-
tatea lupte, sbuciumari si perderi pentru natiune,
s'ar fi cuvenitti a inchiaia cu proclamarea uniril,
Matheiti, dca Vasile n'avu norocti, ori-nu sciu lucra
mai multti in interesti communti, de catti personale.
Nici-ua-data vasulti nu trebue a se perde din
nedibacia carmaciului; ci dca se vede ca aceilti
carmaciti nu-si scie mestesugulti, nu-si intellege chia-
marea, si duce vasuld spre stance, atunci, versi-ca-
re este in dreptii a-i lua carma din Diana i sc-
pa vita totora. T5i missiune sinonima avu Matheiii
insa n'o intellese Victorti-Emanuele a intel-
les'o.
Patriarculti Malasius Uti Constantinopolei, pe
care Vasile-Voda 'fii visita adesse-ori in disgratia
sa, oPcea de acestii infortunatti Vasile, ca era o-
multi celli ma eruditg pe care 1'4 cunnoscutic
veri-ua'-datd printre persnele allesse ce a v6-
(MC chiar in Europa, prin lungele si desele sl-
le calletorie. Din nenorocire ins, ell(' nu sciii sa
puna acstA eruditiune in serviciulti politicei slle.
Mai pucinii omit de spiritii de cdtli de anima', di-
cc d,. Vaillant; pre' francg pentru a fi diplomatic,
pr e. mgndru pentru a inpla mult timpil, totuliz
era la ansulii, spontaneii, i nu-i trebuia de catic
thei sabiei gp6nei pentru a ola intrigelorg sl
unit altic nume 0 a se pune la nivela ambitiu-

www.dacoromanica.ro
483

nii selle; clrei de fi nu in totii-de-una a fostii


norocitil, acsta sabia nu i au lipsitil. Curagiuld
ce arrdta in atate incercari, inaltele selle talente
militare, intinseIe selle cunnoscinte, amrea pro-
gressului i a civilisatiunii, nobilltatea trsurelord
i a manierelord selle, all fdcutd din elld una
din celle mai frumse figure din istoria Molda-
Singura faptd pe care unt critidfl severd n'ar
put, o erta lui Vasile Lupuld, este agressiunea lai in
contra lui Matheiti Bassarab; versarea sangelui frd-
tescri. Mare, neertatd, nescusabile ar trebui sd fie
pata acsta in ochii istoricului, dcd in funduld ln-
crului n'ar sta intentiunea ce imbdtasse pnd i pe
cei mai allei capitani ai neamului nostru. Roma-
nil, de i impartiti de srte, sub trei juguri alle cellora
trei impe'ratie vechi a Europe, totui ei n'au uitata
ch" devind din ud singurd tulpind, din Roma. Ne-
strsd a remasti in hmimele lord traditiunea unui
traid commund i dorinta de a-ld infiinta din nuod.
Nimicil mai firescd, ca veri-care din Voevo0ii a .
cestord trei terre, Moldova, Valachia i Tran-
silvania,sd, simtia in putere, sd,:caute a le uni in-
tr'und singurd Statd, si a st-feliii a reintocmi ve-
chiuld regatd alill Dacia Dca vedemd adsta idea
intrnda adesse in capula Domnilorii Unguresci din
Ardeahl, cu athta mai multi' ea trebuia sa intre
in scopula acellorii marT Voevocli romani can' se
inspirara de sentimentula nationale anti Romhilorti.
Nationalitatea de i nu avea atunci acella caracterii
reflectivii i ideale ce a dob6ndita in iillele mistre,

www.dacoromanica.ro
484
drl era multil mar intinsA i maI puternicA ca
sentimentd. Top' istoricil veacului de midlocil se
mirA de puterea cu care Ronahnil i pAstrarA obi-
ceiurile rornane i sentimentele lorti nationali, trAindil
in midloculii barbarilorti farA a se ammestica cu
dnii. Tinti el, dice Tomasi, autore contimpuranti
all lui Michaiii-VodA, de ocarA numirea de Valachi,
nevrndd a fi chiAmatl alt-felifi de alit Romani,
glorificandu-se a se tragii din Romani(1)".
Mircea cellii bkrAnti, fu cellii d'auteit DomnA
romAnti care se luptA pentru unitatea naponale.
Vrii sit copprinda Transilvania, i atitA unti resbellii
cu Sigismund, regele Ungarief, carele dede pasti Tur-
cilorii a se ammestica, i a sili pe Mircea, la 1 39 3,
d'a se declara vasalti allti lul Baiazet. ALAI Mircea
i intrse armele assupra acestuia, i dupe ce cop-
prinse Moldova i o rapi de la Iuga-VodA, reclamA
moscenirea imperatiel Romano-BulgarA de la Turd,
i-1 intinse stApnirea p6n6 la Balcanti(2). Stefan
cellii mare all Moldovei, chic& pe pasulti lul, cop-
prinse Terra-Romanescl pe care n'o putii pne i
trasse prin acdsta assupra-1 furia Turcilor. Apol
ellti dolAndesce in proprietate, de la invinsula sfl
de la Baia, vestitulii rege romanii all Ungarid,
Matheiti Corvin, cetatea de Balt& 1 Oiceiuld din
1) Tornasi, pag. 74.
-2) Ca dovadg., vomit cita titlul ce p6rt Mircea-Vodii in docu-
mentele remase de la densulti, pi in care slid se pee : Domnii all
ramendurorti laturelorii Dundril, pane' in Marea Mug., Voevoclil
,alei Ungo-Valachiel, dac anti Almapulul pi Figiraplui pi allii ceti-
tip Drestoriulti 4Silistra) stapiinitorii.

www.dacoromanica.ro
485

Transilvania. Acestii darn, mai tarcliti silesce pe


urmaii din osulA 1u, pe Petru Itare, a se ammes-
tica in trebele Transilvaniei i a voi s copprinclA
acOsta. trra, (WA. cade i ellii jertfa cruda am-
MOT nationale. Cu cAtil insg, , acOsta idea dolAndia
martini mai mail, cu atfl ea costa mai multii pe
Romani, cu atatil, dupe caracterulli lora sta'ruitonl,
tineaii ei mai multi1 la dnsa. In 1i11eIe lui Des-
pota-Voda (1572) din Moldova, alle acestui sven-
turaticA de genii' , se licea in poporil , ca trei
Angeri se arretase Domnului in visii, in diminta
Oraciunului , cu corOne de aurii, proorocindil cI
ellil va stapni currndii peste Moldova., Terra Ro-
manOsca, i Transilvanial). Marea idea a unitata
nationale era Gra, pe acelle vremi, unil sentimentil
popularti. In ochii poporului, ea era aceea ce este
astAcli, adica unu drepti si uci datoria, singururii
milloc d'a se meintui de stelpe.nirea strelinilorrt,
de a intra in intregimea drepturilorg selle i a le
pe'stra neveleimate de bantuirea c1ujmanilori. Spre
a o realisa, ce trebuia 6re? Uei sabiel Romein6scel
puternicei. In timpulA ml Michaiti vitzulA , RomAnil
gAsise acOsta. In capulii terrei Romanesci sta unii
Domnt romanii, tnerti, indrAsnetti, ambitiosii, cu
minte inalta, cu Anima apprinsa spre fapte vitezesd,
vestitA i mesterii in resbOie: ellii se inspira de
sentimentulti natiunii, se apprinse de acsta ideie a
regenerarii nationale i , cu puternica Jul vointa ,
hotAri a nu pregeta pOn6 la mOrte intru iudeplinirea
1) Hammer, tom. II, pag. 14.

www.dacoromanica.ro
486

eL Impregiurthile politice 61 full favoritre i des-


chise ung cmpil intinsg ambitiunii lui cellei mull)"
Dca Mircea , Stefan cellii mare, Petru Raresgr
Despota etc. furl mai pucing fericiti in intreprin-
derea unirii; dca Michaiii Vitzulii mai bung la
rang, mai favoratii de &forte veclig realisandu-se,
pentru ung momenth, acestil visa allg gintii latine
de la Dunrea, pentru ce re n'ar fi fostii ertatg
i lui Vasile Lupulii, sg ori drill altg Domnii ro-
innii, sa rdice edifichlg sfarmatii de rua mis-
tra srte, dupe assasinatulg infarnit din Camp
Tordei? La 1600 agresiunea inarmata, or!, mai ne-
meritt,miscarea unionistkpurcesse din Tergoviste spre
Iassy. In in 1645 ea purcese din Jassy spre Ter-
goviste. Acellg care se incerca , s'a, reintemeeze
acuma unirea, se numea Vasile, in locii de Michaig;
el bine, ellii putea forte bine, i ne mirmii de ce
O. nu se fi chimatii i Matheig? Omenii, locurile
1 datele se schimbasse ; idea remAsese aceea1 :
una, singurA i in veci neperitre. Asta nu face
nimica. In acestg puntil, cellii pucinn, totii roma-
nulti bine cugetritorg, la,rii temA de a fi taxatil de
immorale, trebue, datoresce, sa justifice micllOcele
pentru sanctitatea scopului. Epoca in care trAiad
Matheig Bassarabd i Vasile Lupulg, nu era epoca
nstra, cndii unitatea natiunilorg se face pe callea
OA si a liniscii,se face cu 'Ana, ca effectil anti
progressului morale i intelectuale allg omenirii; ca
1) Nicolae Meseta, in Romnil sub Michaiii Vithulti" Nog Re
lista Romang, tom. II1, pag. 381-82.

www.dacoromanica.ro
487

effecta alI triumfului ratiunii assupra brutalitatil;


principiului nationalitatilorfi assupra trunchiarii
i desbinarii lord. Ei traiati in la epoch candti nu-
mai arma, caudd numai forta fisicd, putea s rea-
liseze maritele planuri pe care, totusi, prejuditiele
locali, intrigele strainilord i alte evenimente ne-
faste, le ad amanatd One in dillele nstre.
De aceste consideratiuni tinendu sem& , nu ne
putemil abtine de a nu venera memoria Domnului
Vasile Lupulti, punendu-lti in Oulu cellord mai mail
Domni ai Romanilorti, precum vointi pune pre top'
acel ce volt lucra si se vorti sacrifica pentru sacra
idea, care numai singura ne pte scdpa : unirea.
Unti eminentti publicistil romand , de la 1855,
vorbindti despre aspiratiunile ce se observa, in tad
cursuld istoriei politice i sociale a Roinanilord, as-
supra unirii, scria : In catd timpti Moldova si
Valachia in independinta lorii ad pututii radica ar-
mele, elle ad cdutatti prin sild a adjunge la dorita
unire. Candd Stefan celle mare intra in Bucuresci,
cndii Michaid Vitzulti fugdrea pre Irimia-Voda,
din lassy, nu atdta pofta isbindei ei insufletea, cad
acea lege providentiale care-i impingea de a reuni
duo maduldri alle acelluiasi trupt. Candii Princi-
patele 'si perdura independinta po1itici, candfi tim-
puld luptelord inarmate trecu, i Moldovenii i Mun-
tenil, nu renunciara la aspiratiunile lord seculare,
ei 'i schimbara numai modulti stdruintelord. U
nobile emulatiune se intemeid iutre ambele terre
surorl. Ija idea nationale, genersit, folositrie, nu

www.dacoromanica.ro
488

triumfg, dincolo de Milcova, pentru a dincce de


acesta rid, ce din cli in cli contenesce de a mai
fi otara despkrtitoria, sk nu se adopte -1 s intre
in lumea facturilora. Moldovenii n'aveat de Cita
sk fad, una passti pe callea civilisatiunii pentru ca
Muntenii de indat sk urmeze blind pilde; i din
contra, uk ork, rea nu avea de dal sk, batk pentru
uk terra pentru ca, in ace11a1 tirnpa, s resune i
in cea-1- alb'. terra.
Acesta lege impusk Principatelora de la inte-
meerea lora, o vedema observath fail escepVune,
in OW irula seculilora. trecuti. Neaternarea poli-
tick a unui Stata, a -inuta cita i ne aternarea
cellui-l-alta Staff". Cnda srtea Moldovei era in-
credintata 11.11111 guverna luminatil, Valachia nu se
invoia de a aye unt guverna nepotrivita. Si in bi-
ne i in rea, emulatiunea a existata pururea intre
imbii populf. In secolult alla XVII, Doinnii Ma
theiii Bassarab i Vasile Albanitula, prin urk per-
sonale, erati purure cu arma in mink, unula in
contra altuia. Sabia rominsck, versa singe ro-
minesci). Si cu tote aceste, acesti Domni marl, chiar
in vrkjraaia lora, nu se intreceaa numai pe dmpu-
rile de bitlie. lja emulatiune de progresa ,, rark,
chiar in Europa civilisat, in acelle timpuri, i ca-
re era numal folosa pentru populii, insufletia pe
ambii stkpAnitori. Uk Irra isgoni limba slavonesca
din Steil i biserick : cea-l-alt de indatk, nu mai
scrise i nu se mai inchinLt de cita romnesce.

www.dacoromanica.ro
489

Vasile-VodA nu publicase inca cartea ronzetascei"1)


arida Matheig VodA, se si apucA de Indreptarea
legre2). Una Domnil nu isprAvea incA bine scOle-
le , tipografiele, aseclAmintde de bine-facere, cAndti
cellii-1- altfi 61 esia inainte prin alte asemene insti-
tutiuni mai desvoltate incA. AcstA nobile concurrintl
a tinutti in tali cursulti stApAnirii acestorti Duni.
concuriqA pe care nu scimil in eine se o ad-
mirAmii mai multti, in Matheiti Voevodti, in a cA-
ruia vine curgea vechiulti sAnge romAnescil allti Bas-
sarabilorti, sii in Vasile-ITodA AlbanitulA strAinti
de sAnge, (eine v'a spus'o ? cine va garantat'o?)
dra mai Rom'anti de Anima de chtil multi Domni
pAnAnteni de pe atunci. "3)
De este, ca crestini, se crederaii in judecata lui
Dumnecleti, si de este unt adeve*rd ne strAmutatti
ea i istoria, i cella de susti va cere meullorti
marl, si carii all avutti uA positiune esceptionale,
u, missiune de implinitii intre semeni lor, shag,
de faptele lorti; de este sd se crA socotlA lui Va-
sile Lupulti Voevodti pentru sAngele frAtescti v6r-
satti, ca micllocti de adjungere a unui scopti nobile,
adjunsti de generatiunea nstrA abia dupe suferin-
tele a duoi seculi, atunci sA fimti bine incredintati,
Ca ratiuni de natura cellorA espuse 136116 aci, vorti
pleda puternict causa laY Vasile Lupulti inaintea
judelui supremt, fie ellti orl-cine; vorti arunca uA
1) TRW(' codieel de legi a Ini Vasile Voda".
2) Titluld codicei de legi a lul Matheili Vod.
3) Vecil articolul5 de fondil din No 38 alLil Stelei Dunrei pe an-
nuli-1j 1855.

www.dacoromanica.ro
490
povra, grea in cumpna disculparil acestui suve -
rang, care totu1 merita una apusa mai bunt.

CONCLUS1UNE.
Priviti, Mar+ umbra : Michaid, Stefanii, Corvine,
La natia romand, l'ai vostril strinepoti!
Cu bratele inarmate, cu foculd vostru 'n vine,
Vieia 'n libertate, ori narte, strigd tog! . . . .
Pa voi ye nimicirii a pismel reutate
Orba neunire la Milcovii i Cal patil
Pdtrtingi la sufletu de Anta libertatc, .
Jurfimil c vomii (la mama s fimd pu.urea frati."
(Andreid Mureqdnu).

acuma, Cana ama adjunsa in momentulti d'a


repune la loca ptra ce amil testa radicata de pe
mormntula trecutului nostru politica i sociale
de pe acella mormnta in care repausza faptele
marete a 24 anni din istoria, din vita mistra na-
tionalesa ne intrebaJna : care este, convingerea
care trebue sa fie invtamntula ce tragemfi din
consecintele fatali alle luptelora din acesti 24 anni,
fcnda ton ua-datiti i partea cea bunk emulatiu-
nil intelectuale dintre ambii populi trap?
Convingerea cea mai intins , cea mal nestra-
mutata este, ca Unirea ca dogma de credindpo-
litica fi nationale, a insuflata pe Romani atata in
illele celle bune cata i'n celle rele alle lora. U-
nirea fa una fedi ce ardea, ce mocnea sub spuza,
1 care s'aprindea cu par veil de Cate ori se nas.
cea in ndmulti nostru min omit alle caruia plumni

www.dacoromanica.ro
491

erau atatil de puternicl, a face vntA, a sulfa, a-15


aprinde. Aa fa sub Stefan cern"' mare, aa sub
Michaiii. Aa fit sortitii sa fie i in epoca de la 1859.
Apoi, cella ntii i mai supremil invelamnta
este ea: uii natiune fan unitate, fiiri individualitate
politica, n'are ratiunea d'a tali, nu p6te trai. Mal
'nainte de tote, ua natiune, pentru ca sa duca uii
vita fericita, in conditiunile de proplire . pe ca-
re bunulii creatort le a destinatil , farit allegere ,
tutora Omeniloriii societatilorit, trebue a fi, a-
did, a se inchiega la unit loch, in corpit i suf-
fletti, din tote particelele ce o compuna.
Altmintrelea , acea natiune fiindit trunchiata , va
fi i sclava strainului; i sclavula nu p6te duce de
Ott ua vita de sc1avii.(TJitati-v6 la Polonia.)
Nu toti dintre noi all intellesu i intellegemit
inca acestu mare i nestramutatii adev6rii.
Desbinarile dintre Mircea cent"' betrana i prin-
cipele Transilvaniei , all addusti caderea Munteniel
sub suzeranitatea turcsca. Luptele dintre Stefan
cella mare i DomniI.Munteniel avuri de efectii sla-
birea Moldovel i inchinarea ei ra1 la Turci.
Ticaloia multort Domni de pe ambit trrni ai Mil-
covului;D omni din care unii trageau intend parte i
altiI in alta, re" Rate pucini tinteau la marele scopti ailll
unitatii nationale; Domni cariI n'aveat nici ma-
car calitatea de resbeluitori, spre a impune strap
inilora prin valrea lora personale; nenorocita
revolti a lui Gaspar Vv. resbOiele lui Vasile Lupu
eu Matheiii Bassarab; resbelluli lul civil cu Ge-

www.dacoromanica.ro
492

orge Stefan Voevoclfi, navAlirea ntarilorti si a


Cosacilorti sub Hmelnitcki, ca consecinte alle a-
cestui resbellti civile; vrajbele, clevetirele, spiona-
giele si trAdtirile dintre Dimitrie Cantemir alld
Molclovei si Constantin BrAncoveanu aIlfl Munte-
niei; vrajbe i trAclari ce nu se inchiliar5., nu se
infundara de eatti cu pribegirea cellui Antiti in Rus-
sia, unde s'a i topitri cu toti a lui, si cu robirea
i ucciderea pershel i familiei cestui-altti, in Con-
stantinopolea:
tati ce slei cu totulci puterile threi, si mai cu
deosebire ttA prin ce se distrusse armata si cet6,-
tile trrei, care furli garantia existintei i inde-
pendintei nationale a Romnilorti. Armata, grza
de alte d'ati a paganilorti, fi prima dintre insti-
tutiunile nstre ce veni in decadinta prin fratici-
dele sfsieri, alle Moldovenilorti si Muntenilorti.
P6n6 prin timpulti Movilestilorti, spunti istoricii, tau
se mai put sate inaintea dujrnanului, pn6 la
40,000 Orneni. Aprpe de domnia lui Cantemir,
1700, nu se mai put pune in bataiA de catti
Oa la 6000. Si acsta cu mare greutate (Des-
crierea MoldoveT, 176).
Uft biruinta castigatg, de unti Dome' romnt as-
supra altuT Domnil romnil, fie sb, fi fostti ea ori-
citti de stralucitg, oft catil de artisticti presintatit
si ap6rata, totu-si, nu e mai pucinti aclevrti, cti
era la crtramid'a Baia, mai multti, din temelia e-
dificiulul nationalitAtil romine.

www.dacoromanica.ro
493

Maia de la CAlugherenni, ne a rddicatii. BA-


taia de la Finta pre atitd ne a inunorm6ntatii!..
CAderea arrnatei a trasil dupe sine caderea r-
reT : Ctdere rapide, naprasnict, fatale, care nic'z'
tteidiniOrd, deft nic 2th-diniral ar ft survenitd,
dgca Romanii ar fi fostii desbinari in trei domnii,
i dca Romnulii n'ar fi avuti r6ua s6rte d' a
se bate in contra Roindnului; ci fiindd el rind corpd
communii, ard fi utilisatd puterile lord in contra ne-
amicilord din afart, in toed de a le fi sleitii in in-
tru, intre dnii.
Nici inimicii nostri 1itura1 : Turd, Hunguri, Le1
Cosaci, Germani, Slavi, nu voiat mai multd.
In adevrti ce 6:dad ei, de chid probe ea na-
tiunea romint, prin desbinrile ei, s'a copal numai
bine pentru a i se putea impune, fr tnit de res-
culare, juguld strtinului; ca Rominia pte fi in a-
rend a cellord de alai amt.. Atunci veni acellii secull
grozavd pentru noi, acelld seculd ce se chiamt in is-
torit : robia Phanaruiui; seculd de felt, d e scrA-
mire, de lacrirne .1 singe, in care amd spalatil a-
mart", amarti ! pccatuld slaierilord la care s'ad de-
data Rominii sub und Vasile i unit Matheid-Vodt,
sub und Cantemir i BrAncoveanu....
Tclavi puternicilord din Stambuld, pusera dera
ghiara pe noi i ne constituirt in robii robilorg .
Atunci vdurAmii obiceiurile mistre a se corrumpe
virtutile niilitarie a peri; drA strAinii, ce ut-dinira
tremurad de nor, a se imputernici i a ne rApi,
una dupe alta, provinciele mistre; a ne rdpi i pro-

www.dacoromanica.ro
494

fana, cu calcarea lora ne pedepsita, acelle locuri


mAretie 1 rourate de sAngele eroilorti de alta-data,
a unora eroi ca carif rani natiune a avutti. In
acelle dille triste, dice BAlcescu, vre-ua cate-va
glasuri protestara; cljrci elle strigara in defertii;
cad nici unit' bracig nu se radica ca sa resbune
ca sa apere Romania. Ea perduse marirea sa !.
In acesta timpii de grozavA, de grea, de amara
pocainta i. ispit, conscii* nstra nationale Ora
a se intuneca, i licurea de abia, assemenea unel
paite lipsita de uleulti necessariti. Letargia ne fa-
cusse a deveni neconsecinti cu noi Ansine. Nu ne
mai cunnosceamt noi pe noi. Insa de apururea e-
xistA u'd provide* pentru poprele impilate. Ea
exista si pentru Romani. Ea le procura micllce
de desteptare. Dupe una-suta duo-cleci anni de
somnolinta i recullegere, poporulti roman(' se trez1
plinti de IA vieta nuoa, merse i-I reoccupa locula
ce i se cuvine in linia poprelorti vine.
Annii 1821, 1848 si 1859, ati trecuta peste
noi cu suflarea lora cea datatre de vita si li-
bertate. In fine, eta ne unifi. Terrena lui Mircea,
Stefan, Rarest, Michaia, ati tresaritti in mor-
mintele lora. SA scima, de acum mgcar,, pro-
flta de esperiinta ce amti fAcuta, de exemplele celle
strasnice, ce ne arrtA istoria, cA a facuta Pro-
vediu4a cu noi 6nine. SI fimil resplatiti cu ceea
ce ma patitti. SA sciniti pstra ceea ce amti do-
benditii. SA ne scimti face vrednici de ceva mai
multii!..

www.dacoromanica.ro
495

Inaint? Da. Inapol ? Nici un4 pass5.


pact pentru numele lui Dnmnecleil ! nu inapoi este
viitoruln; nu in stricarea cellorti dolAndite sta, man-
tuirea, nu in desbinare sta. propasirea , ci unirea
face puterea.
Ala vklutil, din nefericire , cati-va printre noi
caril mai cutcla a vocifera in contra Unirii, atri-
buindu-i el tote relele ce ne bntuira cei spte anal
trecuti. Aceia, sea ca sunt smintiI, sa ca sunt in-
strumente strainilorli; sett a nu pricepti, in idiotis-
multi lord, nici atita lucru, ca natiunea roman/ ,
desbinndu-se nu mai are ratiune d'a fi; ca Mol-
dova, si Valachia reslatite rasi, pasalicuri turcesci,
gubernii moskicesci, provincie nemtesci, p0th fi,
dera trre rominesci? nici-ua- data, dra nici-ua-data,
nu mai potti remnea. Relele trecute le datorimil
nu Unirez, ci ticaloiei acellora chiemari a aplica
Unirea
apoi, Rominulti desbinndu-se, nici sa mai
cutecle a-si suite facia in lumea 6menilorii liberi,
in societatea acellorui calif suspina dupe libertate.
Rominula desbinatii, separatistri., sa nu mui in-
drasnsca a radica ochii spre unit italianti, spre una
polonti, spre unii germana, spre unti gredi, top fiii
ai unora natiuni care ail facutil i faca jertfe u-
riase de singe si bani, spre a adjunge unde am
adjunsa noi, fad', a da macar unti pistola, fara a
perde unli omn, i totusi and adjunsa , unil in
totulti i altii de locti.
Astacli pote ca nu suntemt atita de bine cum

www.dacoromanica.ro
496

dorimti cu top'. Despre acsta Unirea nu e de


vind. Mane ne va fi maI bine, de o vomit aye, de
vomit axe individualitatea nOstra politicd i nati-
onale. Ins fara Unire, nu vedemti inainte-ne de
can': chaosti, ctd, robia Babilonului. Unirea na-
tionale e compatibild cu tot ce e juste frumost,
adev6rii, nobile. Ea e necompatibile cu totd ceea ce e
cadere, putrediune, mOrte; cu totti ce e urIt, nedreptd
neadevrd.
Pita summa felicitatii de care este priimitorid
tint populft, nu se pOte dobOndi intr'ud, singura di
*i de ce Ore se intrista neamicii natiunii n6s-
tre de Unirea nOstal, i de ce batd in palme Candd
presuppund, mgcar,, umbra desbinaril ? i desbi-
nrile nOstre in totd- d'a-una, istoria ne arrtd, dart
avutti alte resultate de catii slabiciune in intru de-
cadi* in afard. De ar fi rea unirea poprelord
de cei s'ar pune atatea pedice, precum i se punti
i'n Italia, i'n Germania, i'n Grecia, ba chiar in
Iberia ?
Nita desbinkl, vord adduce nuoe decadinte, nu-
oe Occate ce vord trebui sd, se spele prin ud nu-
o robia, care inch", s ne multmimu de ar fi, D6mne
feresce! a Phanarului i de n'ar fi mai rd : de
n'ar fi jugulti de felt and Nordului. Insa sa rug'amii,
mai bine, pe Dumnecleuld pArintilord notri, a in-
latura de la no! pacharuld acesta.
Unit bung romnii, fiid aliti uneia din provincie-
le nelibere alle Romniel, ailti uneia din acelle pe-
tre scumpe, rapita din corona Moldovel, alld uneia

www.dacoromanica.ro
497

din acelle Orrire sclave, alle cdreia lanturi se lar-


gescil candil mergemil i noi iti de aid bine, i
se restringd, candd pectuimii a merge red; ne scria
mai clillele trecute aceste cuvinte, ce nod ni se
prurd a fi glasuld jalnicu allii unui frate immor-
mentatd de vid, i care incd se sbate :
In starea actuale in care v`d aflati, nu ye tre-
bue alta de cdtd numai putere morale spre a fi,
spre a remne in veci uniti, i numai atunci etl
fi forti ! Nu uitati. fratilord, ch dca , (s nu dea
Dumnecled!) ,veti separa, voi acollo , puterile, a-
tunci vai de noi itl d'aice! ... carora nu ne re-
mane de cdtii sei ne imbreicmii de viz in cal&
pf mortuarid, prdsindii cu totuld vita anormale
i miserabile, care o ducemil mai bine de clumetate
secula desbinati, sub tote privirile , de fratii nostril :
Domnia-vstrd, unindit puterile , ne-atif
inveta a cugeta gi a spera! . . Blitste- .

multi eternd s cacti pe capetele cellord


ra-voitori , deca ne ord injunghia de
viid gi hi pruncia! . . ." .

Garantamd autenticitatea acestord cuvinte.


Etta* convingerea, tta invetilmentuld cu care awl
eitl1 din acestd studid de trei anni, pe careld in-
chidiamd acuma; din acestil studid, unde documen-
tele istorice , unde probele palpabili, a venal"' la
tad pasulii a afirma idea prin fapte. . .

Acuma, dca se gdsesce i intre Romani und alti


Erostratti,carele scim cd 'a fdcutd numele ce-
lebru, in anticitate, prin apprinderea templului de

www.dacoromanica.ro
498

la Ephes, ne fiinda caprbile a se illustra prin ni-


mica altii mai bung, ssa ella la lumina i a-
prinda templula unirii, radicata, p'en la inalOmea
unde'la vedema, cu lacrimele i sttngele a duo-
clecT de generatiuni romanesci; ssa la ivela, ca,
incal, sa-la cunnOsca lumea i sa scie cii una ase-
mene nenorocita, n'a fosta capabile de maI pucina,
de cata a yid cutituta assasinulni in sinula mam-
meT slle.

FIIIN.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro