CARPAII

Studiu de caz al unei regiuni geografice

Poziia geografic
Fac parte din lanul Alpino Carpato - Himalaian
Lanul traverseaz Europa Central i de Est
Situat ntre Bazinul Vienei i Valea Timokului
Caracteristici
Are o lungime de 1300 km (III n Europa) 2/3 pe teritoriul rii noastre (910 km)
Sunt mrginii spre exterior de podiuri hercinice(Boemiei, Lysa Gora, Podolic, Dobrogei) i
arii mai coborte(Depresiunea Panonic & Cmpia Romn)
Se extind pe teritoriul a 7 state(Slovacia-28%; Polonia-2%, Ucraina-7%, Ungaria-4%, Romnia
-55%, Serbia-2%, cehia-2%
Au un traseu sinuos cu o dubl arcuire, cel mai lung lan vulcanic din Europa i cu frecvente cutremure
Masivitatea redus datorit mulimi depresiunilor, culoarelor de vale i trectorilor
Altitudinea medie redus de 950m , din care 90% sub 1500m
Altitudinea maxim 2655m n munii Tatra-GerlaKovska i 2544 n Carpaii Meridionali-
Moldoveanu
Prezena suprafee(platformelor) de nivelare(netezire)
Rol de barier orografic pentru masele de aer
Sub aspect climatic, hidrografic, i biogeografic, au caracteristici comune pe ntreaga ntindere
Resursele naturaleactviti economice(metalurgia feroas i neferoas, economia forestier)
Subdiviziuni - Se prezint sub form de sectoare nalte i joase care se succed astfel
1. Carpaii de Nord - Vest (Occidentali) sector nalt 2655m
Sunt situai pe teritoriul Sovaciei, Poloniei, Ungariei, i Cehiei ntre bazinul Vienei i pasul
Dukla(Dunre i Biala afluent al Dunajecului), cu o orientare general vest-est i altitudini ce scad treptat
spre Cmpia Panonic
Substratul este din isturi cristaline care dau altitudinile de peste 2000m unde sau instalat ghearii
Graviteaz economic n jurul oraelor Ostrava & Cracovia, Bratislava & Kosice, Budapesta & Miskolc
Carpaii de nord-vest sunt structurai astfel
a. Munii Tatra-sunt cei mai nali, un nod orohidrografic, , prezena
depresiunilor(Liptov, Nowy Targ, Hron);
b. Tatra mic(joas): altitudini mai mici(2043m vf. Dumbier), relief periglaciar i glaciar-urme,
fragmentat tectonic-horsturi, roci dure acoperite de sedimente groase
c. Munii Beskizii-altitudini reduse, fli n cute solzi, 1725 alt max n vf Babia Gora,
d. Carpaii mici
e. M Metaliferi ai Slovaciei-formai prin erupii vulcanice cu vi n canion.
f. Munii Matra-Bukk-au aspect insular, 1014matra-roci vulcanice, 959bukk
g. Depresiunea Bratislavei-100-160m, relief neted, arie de discontinuitate, Dunrea se
desface n dou brae
2. Carpaii de Mijloc (Carpaii Pduroi)sector jos
Situai pe teritoriul Ucrainei, formai din fii paralele, nconjurat spre exterior de cursul Nistrului, fli,
Se desfoar ntre Biala i Culoarul Rika-Svica, cu altitudini cerar depesc 700-800m(2058m vf Hovarla din
masivul Cernohora)
Graviteaz economic n jurul oraelor Lvov & cernui
3. Carpaii de Sud Est (Carpaii Romneti)
Situai ntre culoarele Rika-Svica i Timokului
 Carpaii Orientali cu sectoare nalte i joase Vedeti relieful Carpatilor !!!!!!!
Carpaii Meridionali sector nalt
Carpaii Occidentali sector jos
Activitatile agricole sunt centrate in special pe cresterea animalelor,in principal ovine si
bovine, dar si pe unele culturi.Activitatile legate de exploatarea padurilor reprezinta, de
asemenea , un sector traditional si important al economiei: taierea lemnului, productia de
cherestea, industria mobilei si a hartiei etc.
Se adauga potentialul hidroenergetic, in parte valorificat in Slovaciei, Polonia si Romania,
precum si expoatarea metalelor feroase si neferoase si industriile aferente.
Peisaje Carpati:

-peisajul crestelor si varfurilor din etajul alpin: circuri glaciare, versanti cu panta mare; vegetatie
de licheni, muschi, ierburi;avalanse; spatiu de pastorit; practicarea turismului.
-peisajul subalpin: culmi, vai si platouri acoperite de arbusti ( ienupar, jneapan, afin, merisor) si
ierburi;relief glaciar; spatiu de pastorit si turism;
-peisajul forestier montan: padurile, in pofida defrisarilor impuse de valorificarea masei
lemnoase, de extinderea pasunilor, fanetelor si asezarilor, au ramas componenta esentiala; se
diferentiaza, in functie de altitudine, subtipuri de peisaj: al padurilor de gorun si fag, ca in
Europa Centrala, al celor de brad, molid, iar local, de zada, zambru ca in Europa Nordica;
-peisajul depresiunilor si peisajul culoarelor de vale : le sunt specifice sesurile, luncile,terasele
raurilor, contavtul cu versantii marcat de glacisuri si piemonturi,vegetatia a fost limitata ca
intindere in favoarea unor culturi agricole( cartofi, sfecla de zahar, livezi de pomi fructiferi, pruni
etc.) si a asezarilor ; retea densa de comunicatie si o economie diversificata si activitati turistice
insemnate.
- peisajele cu caracter local : cheile si defilee; pesterile si alte forme de relief carstic; varfuri;
cratere si platouri vulcanice; relief de turnuri, babe,sfincsi, abrupturi; lacurile glaciare, de baraj
natural sau antropic etc.