Sunteți pe pagina 1din 8

Parohia Sfântul Gheorghe Vechi, Protoieria III Capitală

Cuvânt spre folos

Sfântul Gheorghe Vechi, Protoieria III Capitală Cuvânt spre folos Nr. 566 Săptămâna 27 noiembrie - 3

Nr. 566 Săptămâna 27 noiembrie - 3 decembrie 2016

P ROGRAM L ITURGIC Z I C ALENDAR O RELE S FINTE T AINE P

PROGRAM LITURGIC

ZI

CALENDAR

ORELE

SFINTE TAINE

PREOTI

ȘI IERURGII

SLUJITORI

Duminică

Sf. M. Mc. Iacob Persul; Sf. Cuv. Natanail şi Pinufrie

8-12

Utrenia,

Pr. Ionel Durlea Pr. S.-V. Tancău

27.XI

Sfânta Liturghie

Luni

Sf. Sf. Cuv. Ştefan cel Nou; Sf. Mc. Irinarh

     

28.XI

Marţi

Sf. Mc. Paramon şi Filumen; Sf. Cuv. Pitirun

     

29.XI

Miercuri

†) Sf. Ap. Andrei, Ocrotitorul României

8-12

Utrenia,

Pr. Ionel Durlea Pr. S.-V. Tancău

30.XI

Sfânta Liturghie

Joi 1.XII

Sf. Prooroc Naum; Sf. Cuv. Filaret Milostivul

     

Vineri

Sf. Prooroc Avacum; Sf. Mc. Miropa; Sf. Solomon, Arhiep. Efesului

 

Paraclisul Maicii

 

2.XII

18

Domnului

Pr. Ionel Durlea

Sâmbătă

†) Sf. Sf. Cuv. Gheorghe de la Cernica şi Căldaruşani; Sf. Prooroc Sofronie;

     

3.XII

Pomenirea morţilor

Pr. Ionel Durlea

şi Căldaruşani; Sf. Prooroc Sofronie;       3.XII Pomenirea morţilor Pr. Ionel Durlea
Apostolul Duminicii a XXX-a după Rusalii Fraţilor, îmbrăcaţi-vă, dar, ca aleşi ai lui Dumnezeu, sfinţi

Apostolul Duminicii a XXX-a după Rusalii

Fraţilor, îmbrăcaţi-vă, dar, ca aleşi ai lui Dumnezeu, sfinţi şi prea iubiţi, cu milostivirile îndurării, cu bunătate, cu smerenie, cu blândeţe, cu îndelungă-răbdare, îngăduindu-vă unii cu alţii şi iertând unii altora, dacă are cineva vreo plângere împotriva cuiva; după cum şi Hristos v-a iertat vouă, aşa să iertaţi şi voi. Iar peste toate acestea, îmbrăcaţi-vă întru dragoste, care este legătura desăvârşirii. Şi pacea lui Hristos, întru care aţi fost chemaţi, ca să fiţi un singur trup, să stăpânească în inimile voastre; şi fiţi mulţumitori. Cuvântul lui Hristos să locuiască întru voi cu bogăţie. Învăţaţi-vă şi povăţuiţi-vă între voi, cu toată înţelepciunea. Cântaţi în inimile voastre lui Dumnezeu, mulţumindu-I, în psalmi, în laude şi în cântări duhovniceşti. (Coloseni 3, 12-16)

Evanghelia Duminicii a XXX-a după Rusalii

În vremea aceea un om oarecare s-a apropiat de Iisus şi L-a întrebat, zicând:

Învăţătorule bune, ce să fac ca să moştenesc viaţa veşnică? Iar Iisus i-a zis: pentru ce Mă numeşti bun? Nimeni nu este bun, decât numai singur Dumnezeu. Ştii poruncile: să nu faci desfrănare, să nu ucizi, să nu furi, să nu fii mărturie mincinoasă; cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta. Iar el I-a răspuns: toate acestea le-am păzit din tinereţile mele. Auzind acestea, Iisus i-a zis: încă una îţi mai lipseşte: vinde toate câte ai şi le împarte săracilor şi vei avea comoară în ceruri; apoi vino şi urmează Mie. Dar el, auzind acestea, s-a întristat, căci era foarte bogat. Văzându-l că s-a întristat, Iisus a zis: cât de greu vor intra în împărăţia lui Dumnezeu cei ce au averi! Căci mai lesne este pentru cămilă să

4

Cuvânt spre folos

treacă prin urechile acului, decât pentru bogat să intre în împărăţia lui Dumnezeu. Iar cei care au auzit acestea, au zis: atunci cine poate să se mântuiască? Iar Dânsul a răspuns:

cele ce nu sunt cu putinţă la oameni sunt cu putinţă la Dumnezeu. (Luca 18, 18-27)

Troparele Sfântului Andrei

Fiu al Galileei și frate al lui Petru, dintre pescari în soborul Apostolilor întâi ai fost chemat, Andrei cel minunat, iar de la mormântul tău din Patra chemi popoarele la Dumnezeu și atunci ne-ai umplut de bucurie când în România iarași ai venit, unde pe Hristos Domnul L-ai propovăduit. Ca cel dintre Apostoli mai întâi-chemat și lui Petru frate adevărat, stăpânului tuturor, Andreie, roagă-te, pace lumii să dăruiască și sufletelor noastre mare milă.

Comentarii Patristice la Evanghelia despre dregătorul bogat

Că mai lesne este a trece cămila prin urechile acului decât să intre bogatul în împărăţia lui Dumnezeu. Şi L-a întrebat un dregător, zicând: Bunule Învăţător, ce să fac ca să moştenesc viaţa de veci?(Lc. 18, 18) Mulţimile evreiești… cu mai-marii și învăţătorii lor… priveau pe Hristos ca pe un simplu om asemenea nouă și nu ca pe Dumnezeu ce s-a făcut om. Aceștia au venit la Hristos ca să-L ispitească și ca să întindă mrejele înţelepciunii lor… În evanghelia aceasta, cel ce se apropie de Hristos este numit dregător. Credea despre sine că știe Legea și cugeta că îi și învăţase întocmai și pe alţii. Gândea că-L va putea osândi pe Hristos pentru că a adus legi noi, legi ale Sale, și că a nesocotit poruncile date de preaînţeleptul Moise. Iudeii urmăreau cu înverșunare să dovedească că Hristos era împotriva poruncilor celor dintâi și că, prin autoritatea Sa, a așezat noi legi, care se împotrivesc celor ce existau înainte. Purtarea lor viclenească faţă de Hristos era zidită pe o piatră mincinoasă. Dregătorul vine la Hristos și se preface că vorbește cu inimă bună. Îl numește Învăţătorule, spune că este bun și se arată a fi dornic de a-I fi ucenic. Spune, ce să fac ca să moștenesc viaţa veșnică? Bagă de seamă, cum dregătorul amestecă măgulirea cu înșelăciunea

Sâptămânal al Parohiei Sfântul Gheorghe Vechi

5

și viclenia, precum ar amesteca oţetul cu mierea, închipuindu-și că în acest chip ar putea amăgi pe Hristos. (Sfântul Chiril al Alexandriei, Comentariu la Luca, Omilia 122, traducere pentru Doxologia.ro de Lucian Filip) Iar Iisus i-a zis: Pentru ce Mă numeşti bun? Nimeni nu este bun, decât unul Dumnezeu.(Lc. 18, 19) Ce răspunde Cel-a-toate-cunoscător despre care s-a spus că prinde pe înţelepţi în isteţimea lor (Iov. 5, 13)? Răspunde cu o altă întrebare: pentru ce Mă numeşti bun? Nimeni nu este bun, decât unul Dumnezeu. Vezi cum Hristos vădește de-ndată că dregătorul nu era nici înţelept, nici învăţat, deși era mai-marele unei sinagogi iudaice. Hristos îi spune că veșmintele trupului Meu te-au dus pe căi greșite și nu ai crezut că sunt Dumnezeu. De ce m-ai numit cu numele celor mai înalte făpturi dacă tu crezi că sunt un doar simplu om, asemenea ţie, și tăgăduiești că nu sunt mai presus de hotarele naturii umane? Prin firea care transcende totul, numai Dumnezeu este bun prin natura Sa, adică este bine neschimbător … Hristos spune despre Sine: Pentru tine, nu par a fi cu adevărat Dumnezeu. Dar nebunește și fără băgare de seamă, mi-ai atribuit caracterul și virtuţile naturii dumnezeiești. Atunci, de ce-ţi imaginezi că am puterea naturii neschimbătoare, fiind Eu un simplu om, care nu este niciodată învestit cu bunătate, ci o câștigă numai prin învoirea cu voia divină? Acesta a fost înţelesul a ceea ce vorbea Hristos. (Sfântul Chiril al Alexandriei, Comentariu la Luca, 122, traducere pentru Doxologia.ro de Lucian Filip) Iar Iisus i-a zis: Pentru ce Mă numeşti bun? Nimeni nu este bun, decât unul Dumnezeu.(Lc. 18, 19) Tatăl este bun. Fiul este bun. Sfântul Duh este bun. Totuși, nu sunt trei buni, ci numai un singur bun. Hristos spune: Nimeni nu este bun, decât unul Dumnezeu. Domnul Hristos nu a răspuns la întrebarea dregătorului pentru ca acesta, vorbind ca și cu un simplu bărbat prin cuvintele bunule Învăţător, să nu-L considere doar un simplu om. De aceea nu i-a spus: Nimeni nu este bun, decât unul Tatăl, ci Nimeni nu este bun, decât unul Dumnezeu. Doar prin Tatăl, s-ar fi înţeles că doar Tatăl cel ceresc este bun. Dumnezeu,însă,

6

Cuvânt spre folos

include în sine atât pe Hristos, cât și pe Duhul Sfânt, pentru că întreaga Treime este bună. (Fericitul Augustin, Despre Sfânta Treime 8, traducere pentru Doxologia.ro de Lucian Filip) Auzind Iisus i-a zis: Încă una îţi lipseşte: Vinde toate câte ai şi le împarte săracilor şi vei avea comoară în ceruri; şi vino de urmează Mie.(Lc. 18, 22) Tânărul a întrebat pe Domnul cum să moștenească viaţa veșnică și i s-a răspuns că trebuie să vândă toate cele ce le are și să le împartă săracilor și astfel va avea comoară în cer. De ce a plecat de la Domnul mâhnit, decât pentru că, așa cum spune Scriptura, era foarte bogat? Una este a nu dori să aduni cele de trebuinţă și alta să împarţi ceea ce ai agonisit. Primul este ca și cum ai refuza mâncarea, iar al doilea, ca și cum ţi-ai tăia un mădular. (Fericitul Augustin, Scrisoarea 31, traducere pentru Doxologia.ro de Lucian Filip) Că mai lesne este a trece cămila prin urechile acului decât să intre bogatul în împărăţia lui Dumnezeu.(Lc. 18, 25) Dregătorul era prea slab în cugetul său și nu a putut fi convins nici măcar să asculte de sfatul de a-și vinde averea, deși i-ar fi fost mult folositor și plin de răsplată. Domnul vădește boala care și-a aflat casă în cei cu averi, spunând: Cât de greu vor intra cei ce au averi în împărăţia lui Dumnezeu! Că mai lesne este a trece cămila (camela) printre urechile acului, decât să intre bogatul în împărăţia lui Dumnezeu. Prin camilă, Hristos, nu se referă la animalul cu același nume, ci la un o funie groasă. Cei ce se îndeletnicesc cu navigatul pe mare obișnuiesc să numească aceste funii camile. (Sfântul Chiril al Alexandriei, Comentariu la Luca, Omilia 123, traducere pentru Doxologia.ro de Lucian Filip) Că mai lesne este a trece cămila prin urechile acului decât să intre bogatul în împărăţia lui Dumnezeu.(Lc. 18, 25) Ce se spune aici este de o mare putere. O mare greutate se află în cuvintele acestea. Cu ce alte cuvinte ar fi putut Hristos arăta mai cu tărie că cel bogat n-ar trebui să-și pună nădejdea în averile sale, decât prin acestea? … Moral, acestea pot fi aplicate la orice păcătos

Sâptămânal al Parohiei Sfântul Gheorghe Vechi

7

sau orice bogat trufaș. Vameșul, când nu îndrăznea să-și ridice ochii la Dumnezeu, recunoștea povara păcatelor sale și era precum o camilă. Prin mărturisirea păcatelor sale, mai ușor va trece vameșul prin urechile acului, decât va intra fariseul în împărăţia cerurilor. Fariseul era mândru în rugăciune, lăudându-se cu nevinovăţia sa și mult prea încrezător în mărirea sa. El a nesocotit mila, s-a declarat pe sine drept și l-a judecat pe celălalt. Mai degrabă l-ar fi înfruntat pe Domnul, decât să-I ceară mila Sa (Lc.18, 9-41). Dacă cineva se cutremură cugetând la camilă, cu atât mai mult să se înfricoșeze la cel ale cărui fapte sunt mai urâte decât o camilă. (Sfântul Ambrozie al Milanului,Tâlcuire la Evanghelia după Luca 8, 70-72, traducere pentru Doxologia.ro de Lucian Filip) Că mai lesne este a trece cămila prin urechile acului decât să intre bogatul în împărăţia lui Dumnezeu. (Lc. 18, 25) Cât de greu vor intra cei ce au averi în împărăţia lui Dumnezeu! Că mai lesne este a trece cămila printre urechile acului, decât să intre bogatul în împărăţia lui Dumnezeu.Când au auzit porunca aceasta, sfinţii s-au hotărât să fugă de această greutate a bogăţiilor, împărţindu-și averile. Prin această împărţire a averilor către cei săraci, și-au ridicat comori veșnice. Apoi au luat crucea și i-au urmat lui Hristos. Unii i-au urmat și s-au desăvârșit prin mucenicia lor, precum v-am mai spus, în timp ce alţii, prin jertfa lor de sine, nu au fost mai prejos în virtutea adevăratei filozofii. Amintește-ţi că este poruncă a lui Hristos Împăratul nostru și Dumnezeu, care ne duce de la lucrurile vremelnice și ne face părtași la cele veșnice. (Sfântul Ioan Damaschin, Varlaam și Iosif 15.128 – 129, traducere pentru Doxologia.ro de Lucian Filip) Că mai lesne este a trece cămila prin urechile acului decât să intre bogatul în împărăţia lui Dumnezeu. (Lc. 18, 25) Se spune în Evanghelie că: Iată, noi am lăsat toate şi Ţi-am urmat Ţie. Cu noi oare ce va fi? (Mt. 19, 27). Cred că la acesta unii ar răspunde: Ce au lăsat ucenicii? Ei erau oameni care câștigau cele de trebuinţă ale vieţii prin sudoare și munca lor, fiind pescari, care poate aveau sau nu o barcă și niște mreje pe undeva. Nu aveau case bine zidite sau alte averi. Ce au lăsat sau pentru

8

Cuvânt spre folos

ce au cerut o răsplată de la Hristos? Ce răspundem noi la aceasta? Chiar pentru aceasta, au pus întrebarea aceasta mai mult decât necesară. Pentru că nu aveau nimic altceva decât câteva lucruri neînsemnate, au aflat că Domnul va răsplăti și va veseli cu darurile Sale pe cei care la fel au lăsat nu numai puţinul lor pentru împărăţia lui Dumnezeu. Au dorit să fie găsiţi vrednici pentru a intra în împărăţia cerurilor, datorită dragostei pentru El. Cel bogat, ca unul ce a lăsat mult, va aștepta cu încredinţarea unei răsplăţi pe măsură. Cel care are puţin și a lăsat și puţinul său, nu este și el îndreptăţit să întrebe cum i se va răsplăti fapta? Pentru aceasta, și în numele lor și a celorlalţi care au făcut asemenea, lăsând și puţinul lor, spun: Iată noi am lăsat toate şi Ţi-am urmat Ţie. Dar mai trebuie să înţelegem un lucru. Socotită cum se cuvine, durerea suferită la lepădarea de cele lumești este aceeași, fie că este vorba de mult sau puţin. Haideţi să vedem care este adevăratul înţeles al acestei exemplu atât de întâlnit. Să presupunem că doi oameni au trebuit să stea dezbrăcaţi. Unul s-a dezbrăcat de haine scumpe, în timp ce celălalt a trebuit să lepede numai dintre cele ieftine și ușor de găsit. Oare durerea goliciunii nu va fi aceeași în ambele cazuri? Mai rămâne altceva de lămurit? Cât privește ascultarea și dorinţa cea bună, cei ce, deși în situaţii diferite, au arătat totuși aceeași ușurinţă, și dorind, au vândut ceea ce aveau, trebuie așezaţi pe aceeași treaptă cu cei bogaţi. Chiar Pavel cel înţelept scrie: Căci, dacă este bunăvoinţă, bine primit este darul, după cât are cineva, nu după cât nu are (2 Cor. 8, 12). Astfel, întrebarea apostolilor a fost plină de raţiune. (Sfântul Chiril al Alexandriei, Comentariu la Luca, Omilia 124, traducere de Lucian Filip)

Comentariu la Luca, Omilia 124, traducere de Lucian Filip) CUVÂNT SPRE FOLOS Săptămânal al Parohiei Sfântul

CUVÂNT SPRE FOLOS Săptămânal al Parohiei Sfântul Gheorghe Vechi ISSN: 1843 - 8822 RO-030148, Calea Moșilor nr. 36, sector 3, București e-mail: cuvant@sfantulgheorghe.ro

Tel. 021.314.77.89 Cod fiscal nr. 12102616, Cod IBAN: RO79 RNCB 0069 1485 5164 0001, BCR, Sucursala Unirea web: www.sfantulgheorghe.ro