FUNDATIA ECOLOGICA GREEN SPECIALIZARE:

ASISTENT MEDICAL GENERALIST

PROIECT DE ABSOLVIRE

Indrumator,
Asistent medical
Cursant,

2010
INGRIJIREA
PACIENTUL
UI CU
GASTRITA
ACUTARGU
MENT
 CUPRINS

Argument

Capitolul I. Anatomia si fiziologia aparatului digestiv

Capitolul II. Gastrita acuta

Definitie

Etiologie

Factori de risc

Etiopatogenie

Tablou clinic

Simpotomatologie

Diagnostic

Evolutie

Profilaxie

Tratament

Capitolul III. Rolul asistentei medicale in examenele clinice si paraclinice

Capitolul IV. Ingrijiri specifice acordate pacientului cu gastrita acuta

Capitolul V. Prezentarea cazurilor

Capitolul VI. Educatie sanitara

Bibliografie
CAP. I Notiuni de anatomie si fiziologie

Anatomia aparatului digesitv

Aparatul digestiv (canalul alimentar sau tractul
gastrointestinal), reprezinta ansamblul de organe cu rol de a
transforma fizic si chimic alimentele, in scopul asimilarii lor si
de a elimina reziduurile ce nu au putut fi digerate.

Aparatul digestiv este alcatuit din :

Tubul digestiv
Glandele anexe

1. Tractul gastrointestinal superior ( tubul digestiv ) este format

din :

- cavitatea bucala - aici alimentele sunt maruntite cu ajutorul

dintilor si limbii si sunt amestecate cu saliva. Cavitatea
bucala este delimitata de 5 pereti: unul anterior buzele,
doi laterali obrajii, unul inferior planseul bucal si unul
superior bolta sau valul palatin;

- faringe ramuri arteriale din faringiana ascedenta , din

palatina ascedenta , sfenopalatina si cidiana;

- esofag - parte a tractului digestiv, esofagul este un tub

musculomucos, lung de 25-30 cm cu funcia de transport a
hranei si care leaga faringele de stomac. Pereii si
musculari produc contracii ondulatorii, care ajut la
transportarea alimentelor.

- stomac- aici hrana este transformata in pasta, cu ajutorul

acizilor existenti la nivelul stomacului

2. Tractul gastrointestinal inferior este format din :

- intestinul subtire - reprezint segmentul aparatului digestiv,

situat ntre stomac i intestinul gros. Aici sunt absorbite
majoritatea lichidelor si mineralelor din mancare. Prezinta o
serie de inflexiuni, numite anse intestinale si este format din
3 parti:
- duoden - segment iniial al intestinului subire cu lungime de
25 30 de cm si forma de potcoava deschisa, ce leaga
stomacul de jejun. Aici incepe procesul de digestie a
mancarii, rolul duodenului fiind acela de de a neutraliza
aciditatea din hrana.

- jejun - partea central a intestinului subire, fiind situat ntre

duoden i ileon. rolul lui este de a absorbi substantele
nutritive

- ileon - ultima parte a intestinului subtire. Aici are loc absorbia

nutrienilor rezultai n urma digestiei.

- intestinul gros - parte a aparatului digestiv, cuprins ntre

intestinul subire i anus. Aici are loc absorbia apei si a
mineralelor neabsorbite. Intestinul gros este format din:

- cecum (cecul) - prima parte a intestinului gros, situat ntre

ileon i colon. De cecum este ataat apendicele. n cecum se
afl flora intestinal.

- colon (colon ascendent, colon transvers, colon descendent,

colon sigmoid) - aici este absorbita apa ramasa in alimente
- rect- canal cu pereti musculosi unde sunt depozitate
materiile fecale
- anus - partea final a rectului, folosit pentru eliminarea
materiilor fecale
3. Organe anexe :

glandele salivare

Glande salivaremici ale mucoasei bucale ( 10 % din

secretie )

Glande salivaremari perechi:

o sublinguale

o submandibulare
 o parotide

ficat - produce bila, neutralizeaza toxinele din organism,

prelucreaza si depoziteaz numeroase vitamine i o
serie de microelemente eseniale;

vezica biliara (colecistul) - rezervor temporar al bilei.

Este unit cu ficatul, de unde primete bila, i cu
duodenul, unde elibereaz bila, necesara digestiei
grasimilor

pancreas - organ care ndeplinete dou funcii majore:

exocrin (produce sucul pancreatic care conine enzime
digestive) i endocrin (produce muli hormoni
importani,incluznd i insulina).

STOMACUL - reprezinta un organ intraperitoneal cu proiectie

abdominala si toracica situat in etajul supramezocolic al cavitatii
peritoneale si deasemenea un organ mobil cavitar in forma de
cimpoi sau litera j , zona cea mai dilatata a tubului digestiv cu
rol de depozitare si digestie a alimentelor

Predigestia bolului alimentar, n special al proteinelor,

care este continuat la nivel intestinal.

In stomac, prin pH-ul acid al sucului gastric are loc

distrugerea majoritatii bacteriilor (cu excepia anumitor
bacterii ca Helicobacter pylori care se dezvolt n
mucoasa gastric fiind n mod frecvent rspunztor de
ulcerul gastric)

Functionare:
Hrana, care n prealabil este faramitata la nivelul gurii cu ajutorul
dinilor, va fi amestecat n interiorul compartimentului gastric cu
sucul gastric (compus din acid clorhidric) i enzime (pepsina) care
descompun moleculele mai mari, n special proteinele.Pentru
digestie este stimulat secretia perstaltismului i a sucului gastric.
Prin masticatie, miros si gust, creste cantitatea de suc gastric de la
la 10 ml/or n stare de repaus stomacal, pn la 1000 ml/or.
Pentru a realiza digestia, hrana este oprit timp de 2-4 orein
stomac, cu ajutorul pilorului - orificiul de continuare a stomacului
cu duodenul.

Dimensiuni

Dimensiunile medii ale unui stomac umplut moderat sunt :

- lungime totala : 25 cm

- latimea de la marginea stanga la cea dreapta, la nivelul corpului

stomacului : 8,5 - 10 cm

- distanta dintre cele doua margini ale canalului piloric : 3 cm

- diametrul anteroposterior: 8 cm
- inaltimea fundului stomacului : 4 cm
- lungimea vestibulului piloric : 7 cm
- lungimea canalului piloric : 3 cm

- capacitatea stomacului: variaza intre 600 2000 ml, in functie

de varsta, sex, regimurile alimentare si starile patologice.

Pozitionare

Stomacul se afla in cavitatea abdominala, in

partea stanga, in loja gastrica, imediat sub
diafragma. La omul viu are pozitia verticala, iar
la cadavru este aproape orizontal.
Stomacul este mentinut in locul sau datorita tubului digestiv,
conexiunilor cu ficatul, intestinul gros, splina si peretelui
posterior al abdomenului

Structura

Prile anatomice ale stomacului

Cardia (orificiu cardiac) este intrarea n stomac din

esofag. Importanta cardiei este data de rolul sau de
sfincter care asigura trecerea bolurilor din esofagul
terminal spre stomac, pe de o parte si impiedicarea
refluxului gastroesofagian, pe de alta parte.

Mica curbura este concava, groasa, cu o lungime

aproximativa de 15 cm. Incepe de la cardia, prezinta o
portiune verticala apoi un unghi
incizura gastrica si devinde orizontala spre pilor.

Marea curbura este convexa, subtire, cu o lungime

aproximativa de 40 cm. Contureaza marginea stanga a
stomacului, formand cu terminarea esofagului un
unghi, numit incizura cardiaca.
 Fundul stomacului (zona fundica) reprezinta partea
cea mai larga si mai inalta a stimacului, stomacului
situat mai sus de cardie, imdeiat sub diafragm. De
obicei este plin cu gaze si aerul inghitit in timpul
deglutitiei. Se mai numeste si camera cu aer a
stomacului.
Corpul gastric - este partea cea mai mare a
stomacului.

Orificiul piloric (pilorul) - orificiu inferior al stomacului,

care face legtura intre corpul gastric si o zon mai
dilatat - antrul piloric, continuat cu o poriune
ngustat - canalul piloric - care se termin
inspre duoden cu un sfincter muscular numit sfincter
piloric.
Din punct de vedere structural, in stomac se pot distinge 4
tunici.
 1. Tunica seroasa - este reprezentata de peritoneul visceral acopera
stomacul aproape in intregime

2. Tunica musculara este formata din fibre musculare

netede, dispuse in 3 straturi concentrice (stratul longitudinal,
stratul circular, fibrele oblice).

3. Tunica submucoasa este formata dintr-un tesut conjuctiv

lax, vase de sange si limfatice si nervi care constituie un plex
secretor pentru glandele mucoase. Rolul ei este de a captusi
musculatura si a ajuta la alunecarea mucoasei.

4. Tunica mucoasa captuseste toata suprafata endogastrica;

find mai mare ca intindere decat aceasta, tunica se cuteaza,
formand o retea de plici mucoase, ceea ce permite stomacului
sa se mareasca la o dimesniue cu pana la 20 de ori mai mare
decat dimensiunea initiala. Tunica mucoasa se continua
superior cu mucoasa esofagului si inferior, la nivelul pilorului,
cu mucoasa duodenala. Mucoasa gastrica este alb-cenusie pe
stomacul gol si roz-rosiatica in timpul digestiei.

Vas cularizat ia si inervatia stom acului - importanta secretiei gastrice si energia

necesara functionarii tunicii musculare explica vascularizatia bogata a

stomacului.

1. Arterele stomacului provin din cele trei ramuri care pornesc din
trunchiul celiac: artera hepatica, artera splenica si artera gastrica stanga.

2. Venele stomacului corespund in general arterelor. Ele se formeaza din

retele capilare situate in submucoasa; strabat grosimea peretilor gastrici,
se aduna sub seroasa si se arunca apoi in trunchiuri colectoare.
 Acestea sunt dispuse de-a lungul celor doua curburi, alaturi de
arcurile arteriale, si se varsa in vena porta.

3.
Nervii stomacului - sunt nervi vegetativi de origine : -simpatica
-parasimpatica

a) s istemul s impatic participa la inervarea stomacului prin intermediul

filetelor nervoase, plecate din plexul celiac, pe calea ramurilor arteriale ;

b) s istemul paras impatic este reprezentat de nervul vag drept si stang.

Fiziologia aparatului digestiv

Tractul gastro-intestinal asigura aportul continuu de apa, electroliti si

substante nutritive necesare organismului. in vederea realizarii
acestor functii, este necesara:

1. deplasarea alimentelor prin tractul alimentar;

2. secreiia sucurilor digestive si digestia alimentelor;

3. absorbtia produsilor de digestie, a apei si a electrolitilor;

4. circulatia sangelui prin segmentele tubului digestiv in

vederea transportului substantelor absorbite;

5. controlul acestor functii prin intermediul sistemului

nervos si endocrin.

Majoritatea substantelor intilnite in alimente au o structura chimica

complexa, diferita de cea a constituientilor organismului, si nu pot fi
preluate ca atare din natura. Ea sufera, in prealabil, transformari mecanice,
fizice si chimice. Totalitatea acestora reprezinsi digestia alimentelor. Prin
digestie, principiile alimentare sunt descompuse in molecule simple, fara
 specificitate biologica, iar acestea pot fi absorbite la nivelul
mucoasei intestinale

Digestia reprezinta decompunerea alimentelor si transformarelor

fizio-chimice in elemente in stare de afi absorbite. Poate fi :

_1 Digestia bucala

a) prelucrarea mecanica prin actul masticatiei cu rol de:

- fragmentarea alimentelor

- facilitarea deglutitiei

- amestecarea alimentelor cu produsul de

secretie al glandelor salivare

- initierea procesului de digestie a amidonului

sub actiunea amilazei salivare

- asigurarea contactului cu receptorii gustative

b) impregnarea alimentelor cu saliva cu rol de :

- pregatirea mecanica a alimentelor

- solvent ( pentru perceptie de catre receptori)

- curatirea mecanica a mucoasei bucale

- digestiv

- in vorbirea articulate

- excretor

- in mentinearea echilibrului hidric

c) deglutitia cuprinde 3 timpi :

 - bucal (in momentul in care alimentele sunt gata pentru a fi
inghitite, ele sunt in mod voluntar impinse in faringe datorita
presiunii pe care o exercita limba prin miscarea ei in sus si
posterior asupra palatului moale. De acum incolo, procesul
deglutitiei devine in intregime, sau aproape, un act automat
si, in mod obisnuit nu mai poate fi oprit) ;

- faringian (la intrarea in faringe sunt stimulate ariile receptoare

de la acest nivel. Impulsurile de la acest nivel ajung la

trunchiul cerebral si initiaza o serie de contractii
faringiene musculare automate ) ;

- esofagian (esofagul are, in principal, rolul de a transporta

alimentele din faringe in stomac, iar miscarile lui sunt

organizate specific in vederea acestei functii. in mod
normal, esofagul prezinta doua tipuri de miscari
peristaltice: peristaltism primar si peristaltism secundar)

_2 Digestia gastrica

a) functia secretorie a stomacului (Secretiile gastrice continus

procesele digestive incepute in cavitatea bucala; cantitatea

secretata zilnic este de aproximativ 2 l)
Fazele secretei gastrice sunt urmatoarele :

faza cefalica ( reflexe neconditionate si conditionate

-declansate de vederea sau mirosirea alimentelor) ;

faza gastrica ( distensia mecanica a stomacului mecanism

ner vos si mecanis m umo ral- gastrina , histamine) ;

faza intestinala ( efecte stimulatoare si inhibitorii la

patrunderea chimului in duoden ) ;

b) functia motorie a stomacului ( mecanism intragastric )

 varsatura = act reflex prin care continutul gastric este evacuat
fortat pe gura ( relaxarea portiunii superioare a corpului si
fundului gastric, a cardiei si esofagului i contractie la nivelul
incizurii angulare a stomacului contractia diafragmului si
musculaturii abdominale anterioareevacuarea continutului
gastric cu epiglota inchisa la sfarsit diafragmul se relaxeaza si
se contracta muculatura expiratorie si bdominala anterioara ,
rezulatand evacuarea continutului restant al esofagului )

_3 Digestia intestinala si functia de absorbtie

a) secretia pancreatica

b ) secretia biliara

o parasimpaticul = excitosecretor si excitomotor

o simpaticul = inhibitor al secretiei si motilitatii

o umoral prin descarcarea de secretina , hepatocrinina ,

glucagon, gastrina

b) secretia intestinala

c) functia motorie a intestinului

miscarile intestinului de amestec ( segmentare , pendulare )

peristaltice
Capitolul II

Gastrita acuta

Gastrita acuta este inflamatia acuta, reversibila a mucoasei gastrice.

Mucoasa gastrica este tumefiata, prin edem si congestie, iar la nivelul
suprafetei mucoasei apar eroziuni hemoragice si chiar ulcere acute.

Gas trita acuta este cauzata frecvent de:

o -ingestia unor medicamente (aspirina, antiinflamatorii - gast

r ita pos tconsum de antiinf lamatoa re nes te r oidiene )

o de abuzul de bauturi alcoolice ( gas t r ita etanolica) meselor

copioase, condimentelor sau alimentelor dificil de digerat.

o In unele cazuri se instaleaza secundar ingestiei de substante

caustice precum acidul sulfuric, clorhidric, acetic, substante care

provoaca rani pe diferite portiuni ale mucoasei gastrice - gastrita
acuta pos tingestionala.

o In alte cazuri poate fi provocata de refluxul bilei din duoden in

stomac, in special dupa anumite interventii chirurgicale la
nivelul stomacului ce favorizeaza refluxul bilios.
Gast r itele acute pot fi clasificate in:

gastrita acuta simpla,

gastrita acuta coroziva

gastrita acuta alergica.

Evolutia gastritei acute poate fi de scurta durata cu tendinta rapida

spre vindecare dupa administrarea tratamentului adecvat sau dupa

 indepartarea cauzelor. Neglijarea gastritei acute poate
duce la cronicizare sau complicatii severe.

Etiologie
- Agentii infectiosi

- Bacterii: Helicobacter pylori (HP) cea nai frecventa cauza;

Streptococ -hemolitic, stafilococ, clostridium welchii; Proteus; E.coli;

Bacilul Koch; Treponema pallidum.
- Virusuri: Citomegalovirus si herpes virus.

- Fungi: Candida, Histoplasma capsulatum, Criptococcus.

- Paraziti si nematode: Strongiloide, Toxoplasma, Critosporidium,

Leishmania etc.
- Cauze autoimune: gastrita atrofica cu anemia Biermer.
- Agentii medicamentosi: antiinflamatoriile nesteroidine, corticosteroidele.

- Agentii fizico-chimici cu potential eroziv (alcool, produse picante etc.).

- Dereglari motorii (n caz de stres si patologii ale organelor

adiacente) manifestate prin reflux duodenal-gastric.

- Stresul (hipovolemic sau hipoxic).

- Hipertensiunea portala ;

-intoxicatii alimentare

Factorii de risc
- alimentarea haotica si irationala;

- vrsta peste 60 ani;

- fumatul;

- consumul necontrolat de medicamente, alcool, agenti chimici;

- factorii profesionali nocivi;

- dereglarile motorii ale tubului digestiv superior;

- hipovolemie;
- hipoxie (n starile de soc, combustii);

- insuficienta renala.

Etiopatogenie

Factorii etiologici variati actioneaza direct asupra mucoasei gastrice

sau indirect, prin scaderea nivelului prostaglandinelor, sau prin
ischemia mucosala. Cele mai frecvente cauze de gastrita acuta sunt
medicamentele (acidul acetilsalicilic si alte AINS), alcoolul, situatiile de
stres si foarte rar de agentii patogeni.

Tabloul clinic

Manifestarile clinice sunt variate n dependenta de factorul etiologic si sunt

reprezentate, n majoritatea cazurilor de sindrom dispeptic (discomfort
abdominal, senzatie de plenititudine postprandiala, senzatie de greata, varsaturi,
balonari abdominale, eructatii, satietate precoce, pirozis, regurgitatii) si de durere
epigastrica acuta (uneori severa); pacienti sunt afebrili.

- hemoragiile digestive n gastrita hemoragica si eroziva;

- Sindrom anemic (anemie megaloblastica) digestiv si neurologic n

gastrita atrofica autoimuna

Simptomatologie
Tranzitul intestinal poate fi nemodificat, dar pot surveni diaree sau
constipatie. Ca semne generale se intalnesc cefaleea, astenia, starea
de indispozitie, inapetenta si chiar repulsia pentru mancare.

Simptomele in gastrita acuta sunt reprezentate de:

stare generala alterata;

dureri epigastrice (in zona dintre plexul solar si ombilic), cu
caracter colicativ;
 senzatia de
plenitudine; greata;
sialoree
varsaturi ( mai intai alimentare, apoi mucoase sau
bilioase) diaree;
tahicardie;
hipotensiune arteriala (mai rar);
in cazurile grave, hemoragii digestive superioare

Diagnostic pozitiv
Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe datele clinice, tinand seama de
aparitia brusca a simptomelor curand dupa cauza provocatoare.

Diagnostic diferential
Diagnosticul diferential se face cu gastritele acute din starile septice sau
din bolile infectioase, cu o colecistopatie acuta, o apendicita acuta, cu
debutul unei hepatite epidemice, cu unele intoxicatii, cu varsaturile de
natura central-nervoasa. Uneori, prima manifestare a ulcerului gastro-
duodenal poate sa imbrace aspectul gastritei acute. De asemenea, sa nu
uitam manifestarile pe care le poate avea sarcina in primele saptamani.

Evolutie
Evolutia gastritei acute simple dureaza 2-5 zile, mergand spre vindecare.

Gastritele acute neglijate sau repetate pot evolua spre cronicizare.

Tratament profilatic
Tratamentul profilactic consta in evitarea cauzelor care provoaca boala.
Tratamentul gastritei acute depinde de cauza sa. Atunci cand simptomele se
manifesta, medicul poate recomanda o dieta lichida pentru o scurta perioada de
timp, urmand ca aceasta sa fie inlocuita rapid de un regim normal cu
trei mese echilibrate pe zi.

Dieta lichida trebuie prescrisa doar de catre medic si nu poate fi

urmata mult timp fara consecinte grave asupra starii generale de nutritie.
Dupa disparitia simptomelor, alimentatia normala poate fi reluata, excluzand
toate alimentele ce pot provoca arsuri la stomac. Unele medicamente -
antiacide - sunt uneori esentiale pentru a reduce intensitatea simptomelor.
Alcoolul si tutunul sunt interzise, iar medicamentele antiinflamatorii trebuie
evitate. n general, gastrita acuta se vindeca cu un tratament adecvat.

Tratament medical
Tratamentul medical in gastrita acuta are la baza, in primul rand,
regimul dietetic; in primele zile se va prescrie un regim hidric cu ceaiuri
de menta, musetel, tei si supe de zarzavat, strecurate. Dupa doua zile se
pot introduce piureuri de legume, gris, orez, paste fainoase, lichide nu
prea dulci, mere rase; ulterior, in functie de evolutie, se vor da lactate,
oua fierte, carne slaba fiarta, perisoare in aburi, budinci.
Tratamentul se poate incepe cu incercarea de a provoca o varsatura
pentru evacuarea stomacului. Durerile vor fi calmate prin aplicarea unor
comprese umede alcoolizate si prin injectii cu papaverina sau atropine; in
caz de deshidratare se recomanda solutie clorurosodica izotonica,
subcutanat, sau solutii clorurate si glucozate in perfuzii intravenoase. La
nevoie, in starile mai grave, cu hipotensiune, se vor administra analeptice.

Tratamentul gastritei acute se va face in functie de etiologia sa. In

cazul unei gastrite acute hiperacide vor fi utilizate pentru tratament
medicamente din clasele:
- antiacide (amestecuri de substante alcaline cu rol in neutralizarea
secretiei acide) : Almagel A , Dicarbocalm , Novalox , Rennie
 - antisecretorii (substante ce au rolul de a inhiba secretia acida
actionind asupra receptorilor histaminici - ranitidina, famotidina, etc. si
asupra pompelor de protoni - omeprazolul) : Scobutil , N-prednison ,
Uscosin , Priamide , Oxifenoniu
- pansamente gastrice (medicamente ce au rolul de a forma la nivelul

mucoasei gastrice un film protector ce va ajuta la refacerea acesteia);

-antispastice (exercita o actiune specifica antispastica, ce se

manifesta asupra musculaturii netede a tractului gastrointestinal,
biliar si urinar) : Buscopan , Ulcogastrin . Digest Duo . No-Spa forte
- antiemetice

- antialgice

Cind se va evidentia existenta germenului Helicobacter pilory in

mucoasa gastrica se va asocia un tratament antibiotic de eradicare a
acestei infectii: amoxicilina asociata cu metronidazol.
Cu toate aceste modalitati terapeutice, se va impune regim
igienodietetic adecvat de eliminarea a factorilor iritanti gastrici
(alcoolul, tutunul, condimentele, etc.).
CAPITOLUL III
Rolul asistentului medical in pregatirea pentru explorari clinice
si paraclinice

Anamneza -este metoda prin care asistentul va obtine date de la

pacient(anturaj sau apartinatori) cu privire la starea de sanatate si
de boala, precum si mediul ambiental in care evolueaza acesta.
Asistenta va permite pacintului sa-si exprime suferintele si il va asculta fara
sa il intrerupa, apoi va pune intrebari(inchise si deschise) si in tot acest timp va
observa pacientul, va afla datele biografice a pacientului( varsta, sexul, locul
nasterii, conditii de viata si munca), motivele inernarii( 2-3 simptome de ordin
general sau local), APF(antecedente personale fiziologice) se face la femei si
se va urmari: menarha, succesiune si durata ciclului menstrual, durata fluxului,
nr. de nasteri si de avorturi, tulburari ale ciclului menstrual si menopauza.

APP(antecedente personale patologice) va urmari: boli infectioase,

BTS si boli organice.
AHD(antecedente heredo-colaterale): boli de care au suferit rude de
gr. I, decesul rudelor la varste tinere, boli ereditatre, boli determinate
de coabitare si ahd semnificative. Iar la final se va incheia cu interbari
legate de conditiile de viata si munca.
Examenul clinic general

Se realizeaza de catre medic, asistentul medical avand rolul sa asigure

foaia de observatie, instrumentrul necesar, rezultatele de la investicatii si
ajuta pacientul sa se dezbrace si asezarea acestuia in pozitiile cerute de
catre medic. Acesta va cuprinde:
- insepectia regiunilor corpului si se termina cu observarea unor miscari
cum ar fi ridicatul din pat si mersul
- palparea ofera informatii despre volumul, suprafata, consistenta, sensibilitatea

si mobilitatea unor organe( piele, strat adipos, muschi, ggl.limfatici, sistem

osteo-articular si organe abdominale) observandu-se mimica pacientului

- percutia anumitor zone obtinandu-se diferite sunete in
functie de intensitate, tonalitate si timbru

- ascultatia inimii si plamanilor

Examene de laborator

Recoltarea sngelui se face dimineaa pe nemncate sau,

cel mult dup un mic dejun care s nu fi cuprins nici o form
de grsime animal sau vegetal (lapte ,unt, ou, ciocolat,
margarin, etc).

De asemenea, cina din seara precedent trebuie s fi fost

lipsit de grsimi.
Asistenta medical pregtete materialele necesare
pentru manevrele medicale, pregtete psihic pacientul,
pregtete locul de elecie, i se explic pacientului tehnica i
necesitatea ei, se recolteaz produsul patologic, se eticheteaz
produsul, se trimite la laborator si se noteaz n foaia de
observaie.

Recoltarea hemoleucogramei, se realizeaza prin punctie

venoasa sau prin inteparea pulpei degetului si sunt necesare
eprubete mov cu dou picturi de anticoagulant cu 0,1 ml
EDTA, recoltndu-se 2-3 ml n funcie de eprubet.
Se poate evidenia hemoglobina, hematocritul, globulele
albe, globulele roii, trombocitele, formula leucocitar i
indicii hematologici (VEM,CHEM). Valori

Hematii= 4,55milioane/mm
Leucocite = 50009000/mm
Trombocite=150.000-300.000/mm

Formula leucocitar
neutrofile =6070%
bazofile =0,51%
eozinofile =14%
 monocite =58%
limfocite =2027%

Hemoglobina se recolteaz 2 ml snge pe citrat de

sodiu sau EDTA Valori : 12 15 % - femei

Glicemia se recolteaz prin puncie venoas aspirnd 2 ml

snge, avnd ca anticoagulant,fluoruradesodiu4mg
Valori: 80120mg/dl

Colesterolul
Valorile normale variaza in functie de virsta,
regim alimentar si zona geografica.

Limita superioara admisa este de 200 mg % ml (Europa)

Utilitatea testului : detectarea tulburarilor lipidelor
plasmatice in vederea evaluarii riscului potential al unor
afectiuni coronariene aterosclerotice.

Fibrinogenul se recolteaz 4,5 ml snge prin puncie

venoas, avnd drept anticoagulant citratul de sodiu3,8%-
0,5ml
Valori :200-400mg/dl
Pentru recoltarea indicilor de coagulare sunt necesare
eprubetele albastre care conin 0,5 ml citrat de sodiu
recoltndu-se 4,5 ml de snge. Se pot evidenia timpul de
protrombin, activitatea de protrombin, aPTT, timpi de
coagulare, INR,fibrinogen.

Valori normale : TS = 2'- 4' TC = 5'- 8'

Pentru recoltarea VSH-ului se folosesc eprubete
negre cu 0,4 ml de anticoagulant citrat de sodiu,
recoltndu-se 1,6 ml se snge.
 Valori normale: 2 13mm/1h
Rolul asistentului medical in examene de laborator

- pregateste materialele necesare: manusi sterile, seruri test,

ace, seringi sterile, tavita renala, lame de sticla, stativ si
pipete, tampoane, garou, solutii dezinfectante alcool 90,
pernite si musama

- pregateste psihic pacientul: ii explica scopul si necesitatea

tehnicii
- pregateste fizic pacientul: se aseaza pacientul in pozitie
confortabila si se examineaza calitatea si starea venelor, se
aseaza bratul pe pernita si musama in aductie si extensie
maxima, dezinfecteaza tegumentele, aplica garoul la o distanta
de 7-8 cm deasupra locului punctiei strangandu-l astfel incat sa
opreasca circulatia venoasa fara a comprima artera si se
recomanda sa stranga pumnul

Executie:
- asistentul se spal pe mini cu ap si spun, mbrac mnuile
sterile;
- se fixeaz vena cu policele mnii stngi la 4-5 cm sub locul
punciei;
- se fixeaz seringa, gradaiile i acul fiind orientate n sus,
n mna dreapta, ntre police i restul degetelor;
- se ptrunde cu acul trversnd, n ordine tegumentul, apoi
peretele venos pn cnd acul nainteaz n gol;
- se schimb direcia acului 1-2 cm n lumenul venei;
- se controleaz patrunderea acului n ven prin aspiraie cu
seringa;
- se continu tehnica de recoltare a sngelui;

- se indeparteaz staza venoas dupa executarea tehnicii prin

desfacerea garoului i a pumnului;

- se aplica tamponul mbibat n soluie dezinfectant la locul

de patrundere a acului i se retrage brusc acul;
- se comprim 1-3 minute, braul fiind n poziie vertical
Ingrijirea ulterioara: se face toaleta local a tegumentului, se
schimb lenjeria dac este murdar, se asigur o poziie
comod n pat, se supravegheaz pacienta.

Pregtitrea produsului recoltat: eprubetele se

eticheteaz, se completeaz formularele de trimitere, se
masoar cantitatea.
Reorganizare : materialele refolosibile se dezinfecteaz, se
spal, se pregatesc pentru o noua sterlizare ; deeurile se
ndeparteaz.
Accidente si interventii
- hematom (prin infiltrarea sngelui n esutul perivenos) /se
retrage acul i se comprim locul punciei 1-3 minute ;
- strpungerea venei (perforarea peretelui opus) /se retage acul
n lumenul venei
- ameeli, paloare, lipotimie /se ntrerupe puncia, pacienta se
aseaz n decubit dorsal fr pern, se anun medicul.
Examene de urin sumar urin

Sumar urin recoltarea se face din prima urina dimineata in

sticlute curate(sterile)

- albumina cu apreciere cantitativ: +, ++, +++

- glucoza

Normal: abumina, glucoza- absent

- sediment urinar: rare leucocite, rare epitelii

Rolul asistentei medicale

 - pregtete materialele necesare: urinar (bazinet), muama,
alez, materiale pentru toaleta organelor genitale externe,
eprubete sterile sau alte recipiente n funcie de examenul
cerut;

- pregtete psihic pacienta: se anun i se instruiete privind

folosirea bazinetului, s foloseasc numai recipientul gol i
curat, s urineze fr defecaie, s verse imediat urina n vasul
colector, s nu urineze n timpul toaletei;

- pregtete fizic pacienta: se protejeaz patul cu muama i

alez, se aseaz bazinetul sub pacient, se face toaleta
organelor genitale externe, se ndeparteaz bazinetul i se
nlocuiete cu altul curat.

Executie:

- recoltarea urinei pentru examen sumar: din urina obinut se

trimite un eantion de 100-150 ml la laborator;

- se recolteaz prima urin de diminea sau dup cel puin

patru ore de la miciunea anterioar;

- recipientul se nchide cu capac ermetic, se eticheteaz i se

trimite ctre laborator n maxim o or de la recoltare.
Examene echografice echografia abdominala

Echografia este o metod de diagnosticare ultrasonografic

prin folosirea ultrasunetelor. Aparatul folosit se numete
echograf. Metoda se bazeaz pe proprietatea diferitelor structuri
de a reflecta ultrasunetelor si formeaz imagini alb-negru pe
ecranului echografului. Echograful asigur o bun evaluare a
strii de sntate a organelor interne.

Echografia abdominal reprezint metoda prin care se permite

examinarea vizual a organelor interne pline.
Rolul asistentei medicale

se pregtete pacientul psihic, i se explic necesitatea tehnicii,

respectarea unor reguli de examinare: s nu mnnce cu 6 ore
naintea examinrii, trebuie s bea 500 ml de lichid neacidulat i
nendulcit, nu trebuie s mearg la toalet cu o or naintea
examinrii, etc..

ENDOSCOPIA DIGESTIVA SUPERIOARA

Endoscopia digestiva superioara este un procedeu de

investigare ce permite medicului sa exploreze interiorul
esofagului, stomacului si a primei parti a intestinului subtire
(duodenul) prin intermediul unui instrument subtire si flexibil,
prevazut cu un aparat optic, ce poarta numele de endoscop.

Cu ajutorul endoscopiei medicul poate vedea ulceratiile,

inflamatiile, tumorile, infectiile sau sangerarile de la nivelul
tractului digestiv superior. Se pot preleva tesutur i (biopsie),
pot fi indepartati polipii si se pot trata hemoragiile de la acest
nivel al tubului digestiv.

Roulul asistentei medicale

Inainte de efectuarea endoscopiei asistenta va intreba
pacinetul daca:

- are alergie la vreun medicament, inclusiv la medicamentele

anestezice
- urmeaza un tratament medicamentos
- are probleme cu sangerarea sau daca urmeaza
un tratament cu anticoagulante

- ar e afectiuni cardiace

- exista posibilitatea unei sarcini

-este diabetic si urmeaza un tratament cu insulina.

- pregateste psihic pacientul si il va anunta sa nu ia

medicamente antiacide sau citoprotectoare, pentru reducerea
riscului de producere a hemoragiei cu cateva
zile inainte de endoscopie va evita mai ales aspirina, dar si medicamentele

antiinflamatoare nesteroidiene iar daca pacientul urmeaza un tratament cu

anticoagulante, oprirea temporara a acestuia inaintea examinarii.

- pregateste fizic pacientul si il anunta ca sa nu manance si sa bea

cu 6-8 ore inainte de investigatie pentru evitarea varsaturilor

- se indeparteaza orice obiecte(ochelari, bijuterii sau paca dentara) si se

imbraca cu un halat si este sfatuit sa urineze inainte de procedeura

-pregateste materialele necesare: lubrefiant, manusi sterile, solultii

sedative, spray anestezic/ lichid anestezic, seringi sterile, endoscop steril,
instrumente chirurgicale sterile in caz de prelevarea de tesut, eprubete.

Executie:

- inaintea examinarii gatul pacientului va fi amortit cu un spray

anestezic, prin administrarea unei pastile sau prin gargara cu un lichid

anestezic, pentru a usura patrunderea endoscopului,
- asistenta va prinde o linie venoasa la nivelul bratului pacientului

- pacientul va fi rugat sa se intinda pe partea stanga, cu capul putin

inclinat spre inainte. O piesa bucala va fi introdusa pentru a proteja

endoscopul de dintii pacientului. Apoi, capatul lubrificat al endoscopului
va fi introdus incet in gura,. Pacientul va fi rugat sa inghita pentru a ajuta
la o mai buna manevrare a endoscopului.
- in momentul in care endoscopul este in esofag pacientul isi va tine
capul drept pentru a usura patrunderea endoscopului prin esofag.
- in timpul examinarii pacientul nu trebuie sa inghita decat atunci cand i se cere.

-asistenta medicala va indeparta saliva cu ajutorul unui aspirator sau pacientului

i se va permite sa saliveze pe laterala gurii.

- dupa finalizare asistenta va duce pacientul la salon si il va supravegea
timp de 24 de ore

CAPITOLUL IV

Ingrijiri specifice acordate pacientului cu gastrita acuta

Internarea
 Internarea in spital se face pe baza documentelor de identitate ale
bolnavului, biletul de trimitere/internare de la medicul de familie, dovada
calitatii de asigurat/neasigurat pe baza carora se intocmeste foaia de
observatie. De la biroul de internari bolnavul este insotit la
garderoba/baie/dus pentru predarea hainelor si pentru imbaiere, apoi se va
schimba in hainele de spital. Dupa prevenirea masurilor specifice pentru
prevenirea infectiilor intraspitalicesti, bolnavul va merge in sectia unde i s-a
facut internarea, insotit de personalul auxiliar si cu foaia de observatie, pe
sectie el va fi primit de asistenta sefa, aceasta il va informa asupra
regulamentului spitalului si ii va da primele elemente de educatie sanitara.

Asigurarea conditiilor de mediu

Saloanule trebuie sa fie luminose si cu o ventilatie ireprosabila, curate si

dotate cu mobilierul stric necesar. Se vor inlatura toti excitantii: auditivi,
vizuali, olfactivi sau gustativi cu efecte negativie asupra sistemului nervos.
Asistenta verifica si explica pacientului cea mai buna pozitie pe care trebuie
sa o adopte in pat, va asigura lenjerie de pat si corp uscata si curata de
cate ori este nevoie si va urmari pacientul sa nu apara complicatii.

Asigurarea igienei

Are scopul de a asigura confortul si igiena pacientului. Aceasta

consta in mentinerea pielii in stare de curatenie perfecta si prevenirea
aparitiei leziunilor cutanate, fiind o conditie esentiala a vindecarii.

Alimentatia bolnavului

Disciplina alimentara nu este o dieta ci un mod de viata sanatos pe care trebuie

sa il insuseasca oricine, de aceea pacientul cu gastrita acuta trebuie sa aiba un

regim alimentar in functie de ceea ce ii permite organismul, dar trebuie
sa tina cont de anumite restrictii pe care asistenta i le va comunica.

Alimente permise
Carne sortimentele de carne slaba sau curatata de grasime, fiarta sau
preparata pe gratar: carne de pasare (fara pielita) si majoritatea tipurilor
de peste proaspat sau la conserva
Oua cu exceptia omletelor si a ochiurilor prajite in ulei
Produse lactate lapte, smantana, iaurt (fara fructe), branza de vaci, cas
(de vaca sau de oaie)
Paine alba de grau sau de secara, eventual veche de o zi
Cereale gris, arpacas, orez, fulgi de ovaz, paste fainoase, biscuiti
Legume de preferinta, fierte sau conservate: sparanghel, morcovi,
ciuperci, spanac, fasole, mazare, cartofi (nu prajiti!)
Fructe fierte sau conservate si banane coapte
Grasimi unt proaspat, ulei (50 60 grame/zi)

Alimente interzise
Majoritatea alimentelor ce pot creste producerea de sucuri gastrice sau
stagneaza in stomac trebuie evitate sau consumate cu moderatie, in
functie de toleranta persoanei:
supele grase, prajelile, carnea grasa, sarata sau afumata

pestele gras, afumat sau marinat

mezelurile

ouale prajite

branzeturile fermentate, sarate, afumate

alimentele bogate in fibre: painea multicereale, leguminoasele si legumele

crude: brocoli, varza, varza de Bruxelles, castravete, porumb, ceapa, praz, nap,
ridichi, gulii, sfecla, conopida, fasole uscata, mazare uscata, linte, vinete, rosii

fructele cu coaja si cele care contin seminte in special strugurii

fructele uscate: smochine, stafide, curmale,

 condimentele: piper, boia, ardei iute, mustar, hrean, otet,
muraturi
grasimi: untura, slanina, maioneza

Administrarea tratamentului

Tratarea gastritei necesit att respectarea unui t r atament

medicametos ct i adoptarea unui regim alimentar
corespunztor. Medicametele care pot fi indicate au ca principal
scop stoparea secreiei acide sau inhibarea acesteia. Din clasa
acestora fac parte antiacidele sau antisecretorii. Foarte des
utilizate sunt i pansamentele gastrice, exista si schema de
antibiotice recunoscuta in toata lumea daca gastrita este
provocata de infectia Helicobacter Pylori.

Asistenta va administra tratamentul numai la cerearea

medicului si numai dupa ce a verificat foaia de observatie,
continutul flacoanelor si termenul de expirare, in tot acest timp
supraveghind pacientul de eventualele reactii adverse.

Prevenirea gastritei

Pentru a preveni mbolnavirea de gastrit va trebui sa se

respecte un regim alimentar sntos i regulat, din care sa se
excluda produsele care pot reprezenta factori de risc (alcool,
aditivi sintetici, condimete, buturi acidulate, tutun, zahr, si
stresul). Totodat, va trebui sa se evite utilizarea n exces a
unor medicamente de tipul aspirinei , analgeticelor sau oricror
altor produse farmaceutice
similare care pot determina iritarea mucoasei gastrice.

CAPITOLUL
V
Prezentarea cazurilor

Cazul 1
 Nume si prenume:
B.M. Vrst: 62 ani
Sexul: Feminin
Stare civil:
cstorit
Religie: ortodox
Naionalitate:
romn
Ocupaia:
pensionar
Greutate: 71 kg
nlime: 1,68 m
Data internrii: 10.03.2010

Diagnostic de trimitere: gastrita acuta

Diagnostic la internare: gastrita acuta neiroziva

Anamneza

Motivele internrii: senzatie de arsura la nivelul stomacului,

dureri in partea superioara a abdomenului, balonare,
greata, varasaturi, inapetenta.
Antecedente heredo-colaterale: mama- H.T.A.
Antecedente personale, fiziologice si patologice:
Menarha: 14 ani, Ultima Menstruatie: 51 ani, Sarcini: 2,
Avorturi: 1
Conditii de viata si munca: locuieste cu sotul intr-un
apartament.
Comportament(fumat, alcool): nu fumeaza si nu consuma
alcool.

- Istoricul bolii: pacienta, in varsta de 62 de ani acuza

debutul insidios al boli, aceasta prezentand senzatie de
arsura la nivelul stomacului, dureri epigastrice,
balonare, greata, varasaturi, si inapetenta.

Examen clinic general

Stare general: relativ
bun, Stare de nutriie:
precar, Tegumente i
mucoase: palide, Facies:
normal

Sistem ganglionar: superficial nepalpabil

Sistem osteo-articular: liber, mobil,

morfofunctional Aparat respirator:
normal

Aparat cardiovascular: cord in limite normale, zgomote

cardiace ritmice, soc apexian in spatiul V intercostal,
TA=150/75 mmHG
Aparat digestiv: sensibilitate dureroasa a abdomenului

Plan cu nevoile fundamentale ale bolnavului dup

conceptul Virginiei Henderson

Nr. Nevoia fundamental Manifestri de

Sursa de
crt. dependen dificultate

1. A respira, a avea o Independenta -

bun circulaie

2. A bea i a mnca Inapeten, Gastrita

greuri,
vrstur
i

3. A elimina Tranzit Balonare

intestina
l
absent
sau ncetinit
A se mica, a avea o
4. bun Ameteli Gastrita
postur

5. A dormi, a se odihni Durere Gastrita

6. A se mbrca, a se Independenta -
dezbrca

7. A menine Independenta -
temperatura
corpului
constant

menin tegument Independent

8. A e ele a -
curate i integre

9. A evita pericolele Anxietate Durerea

A
10. comunica Independenta -

11. A aciona conform Independenta -

propriilor credine i
valori

12. A te realiza Pensionar -

13. A te recrea Oboseala Spitalizarea

14. A nva Independenta -

 PLAN DE INGRIJIRE

Problema Obiective Interventii Evaluare

autonome si
delegate
Inapetenta Stimularea poftei Administrarea de Pacienta a inceput
de mancare medicamente la sa se alimenteze
 cererea medicului
pentru stimularea
poftei de mancare
Greturi, varsaturi Combaterea lor si Regim alimentar Diminuarea
hidratare corespunzator, greturilor si
corespunzatoare varsaturilor cu
administrarea de
stare generala
medicamente la
cererea medicului, relativ buna

hidratare cu ser
fiziologic si ser
glucozat 1500 ml.
Balonare Sa prezinte un Efectuarea de Balonare
tranzit intestinal masaj usor la diminuata, tranzit
normal nivelul intestinal incetinit
abdomenului,
administrea
medicamentelor
prescrise de medic
Ameteli Sa prezinte o buna Repaus la pat cu Pacienta nu mai
postura administrarea ameteste
tratamentului
prescris de medic
Durere Combaterea si Administrarea de Diminuarea
diminuarea ei antalgice la durerii
cererea medicului,
aszarea in pozitie
antalgica pentru
diminuarea durerii

Anxietate Combaterea Asigurarea linistii Pacienta nu mai

acesteia si repausului, prezinta stari
educatie sanitara anxioase cu o
privind boala si stare generala
factorii daunatori buna si valori ale
din viata de zi cu functiilor vitle in
zi limite normale
Dificultate in Facilitarea Asigurarea linistii Pacienta se
recreere mediului in salon, punerea recreeaza si se

spitalicesc la dispozitie de odihneste

carti, radio si tv acceptabil

Cazul 2

Nume si prenume: S. A.
Vrst: 49 ani
Sexul: masculuin
Stare civil: cstorit
 Religie: ortodox
Naionalitate: romn
Ocupaia: salariat
Greutate: 68 kg
nlime: 1,63 m
Data internrii: 19.03.2010
Diagnostic de trimitere: gastrita hemoragica

Diagnostic la internare: gastrita eroziva hemoragica, ciroza

hepatica, sindrom anemic

Anamneza

Motivele internrii: durere in epigastru, hematemeza usoara,

palpitatii, dispnee, anxietate, greta, varasatura in zat de
cafea, paliditate, anemie
Antecedente heredo-colaterale: mama- H.T.A.
tatal- Dz
2008: Ciroza hepatica

Comportament(fumat, alcool): fost fumator( aproximativ

30 tigarete pe zi), consuma alcool doar ocazional
- Istoricul bolii: pacientul in varsta de 49 de ani acuz debutul
insidios al
boli( cu accentuare n ultimile zile) cu durere in epigastru,
hematemeza usoara, palpitatii, dispnee, anxietate, greturi si
varasatura in zat de cafea, paliditate, inapetenta, anemie.

Examen clinic general

Stare general: relativ
bun, Stare de nutriie:
precara Tegumente i
mucoase:palide Facies:
palid

Sistem ganglionar: superficial nepalpabil

Sistem osteo-articular: usor rigid, fara modificari importante
Aparat respirator: pacientul prezinta o usoara jena toracica si
dispnee

Aparat cardiovascular: cord in limite normale, zgomote

cardiace ritmice, soc apexian in spatiul V intercostal,
TA=150/50 mmHG
Aparat digestiv: durere la palparea abdomenului, usoara
hematemeza

Plan cu nevoile fundamentale ale bolnavului dup

conceptul Virginiei Henderson

Nr. Nevoia fundamental Manifestri de Sursa de

crt. dependen dificultate

1. A respira, a avea o Dispnee Durerea

bun circulaie si palpitatii epigastric
a
2. A bea i a mnca Inapetenta, Gastrita
greuri,
vrstur
 i

3. A elimina Hematemeza Gastrita

4. A se mica, a avea o Ameteli Gastrita

bun
postur

5. A dormi, a se odihni Durere Gastrita

6. A se mbrca, a Independenta -
se
dezbrca

7. A menine temperatura Afebril Gastrita

corpului constant

8. A menine Independent -
tegumentele curate i
integre
A evita
9. pericolele Anxietate Durerea
10. A comunica Dificultate Anxietatea
in
comunicare

11. A aciona conform Independenta -

credin
propriilor e
i valori

12. A te realiza Independent -

13. A te recrea Independent -

14. A nva Lipsa Lipsa acesului

de informatii la informatii
legate de
boala
 PLAN DE INGRIJIRE

Problema Obiective Interventii Evaluare

autonome si
delegate
Dispnee Ameliorarea Internare cu Pacientul prezinta
dispneei repaus la pat, o respiratie in
asezarea limite normale
pacientului in poz.
semisezanda
pentru favorizarea
respiratiei,
invatarea
pacientului cum sa
 respire
Palpitaii Sa aiba un ritm Observarea si Puls tahicardic
cardiac in limite masurarea
normale functilor vitale,
administrrea de
medicamente la
indicatia
medicului
Inapetenta Sa aiba pofta de Stimularea poftei Pacientul a
mancare de mancare inceput sa se
alimenteze
Greturi si Combaterea lor si Administrea de Pacientul prezinta
varsaturi hidratare medicamente si o stre genreala
corespunzatoare hidratare relativ buna cu
parenterala cu cu scaderea
ser fiziologic si numarului de
ser glucozat 1500 varsaturi
ml la cererea
medicului, regim
alimentar
Hematemeza Combaterea Administrea de Stare generala
acesteia medicamente la buna fara prezenta
indicatia hematemezei
medicului,
aplicarea de pungi
cu gheta in zona
epigastrica,
aszarea in pozitie
antalgica
Ameteli Combaterea lor Repaus la pat Pacientul nu mai
prezinta ameteli
Durere epigastrica Combaterea Administrarea de Durere diminuata
acesteia antalgice la
cererea medicului
Anxietate Combaterea ei Asigurarea linistii Pacientul nu mai
si repausului, este anxios
educatie sanitara
privind boala si
 factorii daunatori

Cazul 3

Nume si prenume: H. I.
Vrst: 70 ani
Sexul: masculuin
Stare civil: cstorit
Religie: ortodox
Naionalitate: romn
 Ocupaia: pensionar
Greutate: 78 kg
nlime: 1,63 m
Data internrii: 25.03.2010
Diagnostic de trimitere: gastrita
Diagnostic la internare: gastrita acida

Anamneza

Motivele internrii: durere in epigastru, pirozis, greata,

varsaturi, cefalee, inapetenta, constipatie
Antecedente heredo-colaterale: mama- neaga; tatal- neaga

Comportament(fumat, alcool): fumator( aproximativ 30

tigarete pe zi), consuma alcool doar ocazional

- Istoricul bolii: pacientul in varsta de 70 de ani acuz

debutul relativ brusc al bolii, cu durere in epigstru, pirozis,
greata, varsaturi,constipatie, cefalee si inapetenta

Examen clinic general Stare

general: relativ bun, Stare de
nutriie: buna Tegumente i
mucoase: normale Facies:
normal
Sistem ganglionar: superficial nepalpabil
Sistem osteo-articular: usor rigid, fara modificari importante
Aparat respirator: normal

Aparat cardiovascular: cord in limite normale, zgomote

cardiace ritmice, soc apexian in spatiul V intercostal,
TA=140/50 mmHG
Aparat digestiv: durere la palparea abdomenului

Plan cu nevoile fundamentale ale bolnavului dup

conceptul Virginiei Henderson

Nr Nevoia fundamental Manifestri Sursa de

. de dificultat
crt
A respira, a avea o dependen e

1. bun Independent -
circulaie

2. A bea i a mnca Inapetenta Gastrita

, greuri,
vrsturi

3. A elimina Constipatie Gastrita

4. A se mica, a avea o Cefalee Gastrita

bun postur

5. A dormi, a se odihni Durere Gastrita

 Independen
6. A se mbrca, a se t -
dezbrca

Independen
7. A menine t -
temperatura
corpului
constant

tegument Independ
menin
8. A e ele ent -
curate i integre

9. A evita pericolele Anxietate Durerea

10. A comunica Dificultate in Anxietatea

comunicar
e

Independen
11. A aciona conform t -
propriilor credine i
valori

Independe
12. A te realiza nt -

13. A te recrea Dificultate Spitalizarea

in
recreere

14. A nva Lipsa de Lipsa acesului la

informatii informatii
legate de
boala
 PLAN DE INGRIJIRE

Problema Obiective Interventii Evaluare

autonome si
delegate
Inapetenta Sa aiba pofta de Stimularea poftei Pacientul a
mancare de mancare, inceput sa se
administrare de alimenteze
medicamente la
indicatia
medicului
Greturi, varsaturi Combaterea lor Regim alimentar, Pacientul nu mai
administrarea prezinta greturi si
medicamentelor la varsaturi
cererea medicului
si hidratare
parenterala
Constipatie Combaterea ei Masaj abdominal, Stare generala
miscare sub buna cu reluarea
supraveghere si tranzitului
 administrarea de intestinal
laxative la
indicatia
medicului
Cefalee Combaterea ei Administrea Pacientul nu mai
tratamentului acuza cefalee
prescris de medic
Durere epigastrica Diminuarea Asezarea in Pacientul acuza
acesteia pozitie dureri epigastrice
confortabila ce diminuate cu o
diminuiaza stare generala
durerea, buna, afebril
administrarea de
antalgice la
cererea medicului
Anxietate Combaterea ei Administrarea de Anxietate redusa
calmante la
cererea medicului
si evitarea
factorilor excitanti
Dificultate in Sa comunice cu Comunicare cu Pacintul a inceput
comunicare personalul pacientul privind sa comunice
medical boala, incurajarea
pacientului sa
comunice cu
personalul
medical,
explicarea
necesitatii de
comunicare in
buna vindecare a
bolii
Dificultate in Sa se poata Asigurarea linistii Pacientul a
recreere recreea si repausului, inceput sa se
punerea la recreeze
dispozitie a
radioului, tv, carti
Lipsa de Sa aiba cunostinte Educatie sanitara Pacientul a
informatii legata privind boala si dobandit

de boala suficiente legate factorii daunatori, informatii legate

de boala oferirea de pliante de boala
legate de boala

CAPITOLUL VI

Educatia sanitara a pacientului cu gastrita acuta

Asistenta medicala va informa si va educa pacientul cu

gastrita ac uta sa respecte urmatoarele:
- Sa aiba un regim alimentar echilibrat i complet, bogat
n carne, n verdeuri, ou, lactate, fructe;
- Sa evite consumul de alimente ce pot dauna mucoasei
gastrice
- Sa evite administrea de medicamente in surplus
- Sa aiba o igiena orala corecta
- Sa evite stresul si factorii daunatori sistemului nervos
- Regim alimentar complet i bogat, alimentaie variat i
echilibrat, cu mese fracionate, coninnd toate principiile
alimentare;
- Pacientul cu gastrita ac uta va fi dispensarizat,
 urmand tratamentul medicamentos recomandat si
prezentandu-se la controale cli nice si de laborator.
- Repaus la pat in perioadele dur eroase cu
limitarea e forutlui fizic

- Evitarea consumului de bauturi carboga zoase, cafea,

alcool

- Evitarea fumatului si a alimentelor afumate

BIBLIOGRAFIE

1. Albu R.M., Anatomia i fiziologia omului 1987

2. Belacu M., Tratamentul bolilor cronice n medicina
intern, vol. I, Editura Dacia Cluj-Napoca, 1985
3. Berceanu t., Hematologie 1986
4. Borundel C.,Manual de medicin intern, Editura
Medical, Bucureti, 1979

5. Bruckner I., Medicin interna 1980

6. Fodor O., Medicin intern , vol. I, Editura Dacia, Cluj-
Napoca,1974
7. C. Mozes, Anatomia i fiziologia omului , Editura Corint,
Bucureti 2001
8.Titirc L.,Gal G.,Seuchea M.,Ddorobanu E.,Balt
G.,Zamfir M.,Ivan M.,Ardeleanu M.,Pesek M., Tehnici de
evaluare si ngrijiri acordate de asistenii medicali,
Editura Viaa Romneasc,Bucureti, 2001
9.Voiculescu M., Medicin generala 2004

10. Titirca L., Dorobantu E., Gal G., Seuchea M., Udma
F., Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre
asistentii medicali Editura Viaa Romneasc,Bucureti,
2008