UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA IAI

Facultatea de Economie i Administrarea Afacerilor

TEM REFERAT:
ANALIZA MEDIULUI AFACERILOR INTERNAIONALE
N ROMNIA perspectiv comparativ

Mediul afacerilor n Romnia n comparaie cu cel din Polonia

Disciplina:
MANAGEMENTUL AFACERILOR INTERNAIONALE
Student: Afrsnei Dorinela Claudia (grupa 6)

An universitar: 2016-2017

1
 Comparaie ntre mediul afacerilor internaionale n
Romnia i cel din Polonia, plecnd de la perspectiva
macroeconomic ( rata de cretere, rata inflaiei, evoluia
cursului de schimb) i factorii structurali (reflectai de gradul
de libertate economic, nivelul corupiei, gradul de libertate
politic, indicele globalizrii)
Romnia
Suprafata: 237.500Km.2
Populatia: 22.760.449 locuitori
Densitatea populatiei: 96 locuitori\Km.2
Capitala si orasul cel mai mare: Bucuresti, ( 2.064.474 locuitori )
Limba oficiala : Romana
Produse importate Masini, titei, cocs, : minereuri
feroase, vehicole, fier.
Moneda nationala: Leu
Produs intern brut ( PIB ): 22.759 mil. dolari americani
Forma de stat: Republica

Polonia

2
 Romnia-Mediul de afaceri din perspectiva indicatorilor
macroeconomici i factorilor structurali
Grevarea cu sarcini a ntreprinderilor Mediul de afaceri din Romnia este nesatisfctor i
nregistreaz puine mbuntiri. Romnia se situeaz abia pe locul 48 n ceea ce privete indicele
Doing Business 2015 al Bncii Mondiale (Graficul 2.2.6). Romnia se situeaz pe ultimul loc ntre
rile UE n ceea ce privete o serie de elemente-cheie pentru investiii, cum ar fi abordarea
insolvenelor, autorizaiile de construcie, nregistrarea proprietilor sau obinerea de energie electric,
precum i comerul transfrontalier (Graficul 2.2.6). n plus, decalajul dintre media din UE i Romnia
a crescut n perioada 2008-2013, deoarece mbuntirile din Romnia nu au inut pasul cu reformele
ntreprinse de partenerii si europeni. Cu toate acestea, exist unele excepii: Romnia a fost
identificat de Banca Mondial ca economia care s-a mbuntit cel mai mult n 2013-2014 n ceea ce
privete uurina cu care se pltesc taxele i impozitele.

Antreprenoriatul este afectat de un cadru de reglementare instabil. Lipsa de transparen i de

previzibilitate a cadrului de reglementare continu s reprezinte o povar pentru ntreprinderi. IMM-
urile i ntreprinderile nou-nfiinate sunt ndeosebi afectate de aceste elemente. Dei consultarea
prilor interesate este obligatorie n Romnia, nu exist o abordare consecvent n ceea ce privete
consultrile dintre ministere, iar procedurile sunt adesea ineficiente i opace. Evalurile impactului
sunt prezentate mai degrab ca note explicative dect ca o analiz detaliat. Pentru a adopta legislaie,
guvernul recurge n mod excesiv la proceduri de urgen, eludnd astfel procedurile legislative
obinuite. Exist, de asemenea, ngrijorri cu privire la faptul c unele legi existente nu sunt
consolidate i c nu se efectueaz evaluri sistematice pentru a se asigura c reglementrile sunt n
continuare adecvate scopului. Dac este pus n aplicare n mod eficace, strategia pentru o mai bun
reglementare, adoptat n decembrie 2014, poate contribui la sporirea calitii reglementrii. Noua
strategie privind mediul de afaceri pentru IMM-uri este, de asemenea, un pas n direcia cea bun. Cu
toate acestea, elaborarea unei metodologii comune pentru evalurile impactului a fost amnat pn n

3
septembrie 2015 i instituirea unor date comune de intrare n vigoare pentru legislaia care afecteaz
ntreprinderile nu este pus n practic.
Nivelul corupiei
Ineficienele din administraia public i corupia reprezint o povar suplimentar pentru
ntreprinderi. Romnia se situeaz pe ultimul loc n UE din punctul de vedere al eficacitii
autoritilor publice i printre ultimele trei state membre n ceea ce privete calitatea cadrului de
reglementare i controlul asupra corupiei [Banca Mondial, Indicatorii de guvernan la nivel mondial
(Worldwide Governance Indicators), 2013]. Corupia i birocraia asociat unor autoriti publice
ineficiente reprezint obstacole majore n calea competitivitii Romniei, astfel cum au fost
identificate de Forumul Economic Mondial (Raportul privind competitivitatea global 2015). n cazul
n care Strategia pentru consolidarea administraiei publice, aprobat n octombrie 2014, este pus n
aplicare n mod eficace, se poate preconiza c vor exista mbuntiri n administraia public. Pe lng
faptul c serviciile administrative sunt ineficiente, se constat c n Romnia cetenii recurg n mic
msur la e-Guvernare. Conform Tabloului de bord al eGuvernrii pe 2014, ntocmit de Comisie, mai
puin de dou cincimi din ceteni utilizeaz serviciile de e-Guvernare. Rata de interaciune ntre
ntreprinderile mici i autoritile publice este de 59 %, cifr care arat c Romnia este n urma altor
state din UE (situndu-se cu 18 puncte procentuale sub penultimul stat membru, conform Tabloului de
bord al e-Guvernrii pe 2014 ntocmit de Comisia European). Potrivit Tabloului de bord al Agendei
digitale, gradul de axare pe utilizator a serviciilor de e-Guvernare pentru activitile economice
obinuite este cel mai sczut din UE, iar gradul de transparen a administraiei publice este al doilea
cel mai sczut.
Rata de cretere

Creterea economic i potenialul de cretere nainte de criz, Romnia nregistra rate ridicate de
cretere a PIB, care s-au dovedit a fi nesustenabile avnd n vedere dezechilibrele aprute. Rata anual
de cretere a PIB real a fost, n medie, de 6,5 % n perioada 2001-2008 (graficul 1.1), n principal ca
urmare a cererii interne puternice. Au crescut att consumul, ct i investiiile private, iniial pe baza

4
dezvoltrii financiare i a unui boom al creditelor. n plus, o politic bugetar expansionist prociclic
a susinut creterea. Nivelurile n cretere ale importurilor au generat dezechilibre externe
semnificative (a se vedea seciunea urmtoare), care au fost finanate prin intrri de capital volatile.
Odat cu declanarea crizei, intrrile de capital privat strin au sczut brusc. Aceast scdere a reflectat
att aversiunea sporit fa de risc a pieelor financiare, ct i vulnerabilitile Romniei. Scderea n
cauz a condus la un deficit de finanare extern care a fost, n cele din urm, acoperit prin
mprumuturi n cadrul unui program de asisten financiar comun UE/FMI/Banca Mondial.
Reducerea intrrilor de capital strin i msurile corective adoptate n cadrul programului au avut ca
rezultat ajustarea imediat, dar limitat a cererii interne, precum i redresarea rapid a creterii
economice, dup ce, n perioada 2009-2010, s-a nregistrat o scdere cumulat a activitii economice
de aproape 8 %.

Creterea economic a revenit la valori pozitive ncepnd din 2011 i se preconizeaz c va

continua s fie robust n perioada 2015-2016. De la nceperea crizei, creterea PIB a fost determinat
de redresarea treptat a cererii interne i de exporturi puternice. n ciuda unei accelerri recente a
creterii economice, PIB se afl nc sub nivelul nregistrat nainte de criz (graficul 1.2, exprimat n
preurile din 2010). Se estimeaz c ritmul de cretere a PIB real a ncetinit de la 3,5 % n 2013 la 3 %
n 2014, n principal din cauza unei scderi semnificative a investiiilor. Se preconizeaz c, n 2015 i
n 2016, creterea economic a Romniei va continua s fie robust, n principal pe baza cererii
interne, i c aceasta va fi nsoit de o pia stabil a forei de munc. Se preconizeaz, pe baza
previziunilor Comisiei din iarna 2015, c creterea PIB se va menine peste creterea potenial i c
va fi n continuare robust, situndu-se la 2,7 % n 2015 i la 2,9 % n 2016.
Rata inflaiei
n Romnia, inflaia a nregistrat n mod constant niveluri ridicate, ns cunoate o tendin de
scdere abrupt. Inflaia nu a revenit, odat cu criza din 2009, la nivelurile ridicate nregistrate nainte
de criz. ocurile create de creterea succesiv a preurilor au condus la niveluri ale inflaiei cu mult
peste cele din UE. Dup o scdere brusc n timpul crizei din 20082009, preurile au nregistrat creteri

5
puternice. n 2011, creteri semnificative n ceea ce privete impozitarea indirect au condus la o
valoare de vrf a inflaiei de 8,5 % (graficul 1.5). Scderea temporar nregistrat la nceputul anului
2012 s-a inversat rapid ca urmare a presiunii exercitate de creterea preurilor la alimente n a doua
jumtate a anului i a eliminrii treptate a preurilor administrative n 2013.
Dup o scdere brusc n 2014, se preconizeaz c inflaia se va menine la un nivel moderat n
perioada 2015-2016. Dup ce a atins un minim istoric de 0,9 % n iunie 2014, inflaia IAPC a crescut
uor n ultimele luni. Rata medie anual a inflaiei a sczut de la 3,2 % n 2013 la 1,4 % n 2014,
reflectnd n principal reducerea TVA pentru pine, o recolt bun i o scdere a preurilor energiei la
nivel mondial. Se estimeaz c inflaia va rmne la niveluri moderate i c va atinge o medie anual
de 1,2 % n 2015, n principal ca urmare a scderii semnificative a preurilor energiei, a unei rate
sczute a inflaiei n UE i a ateptrilor inflaioniste mai mici. Se previzioneaz c inflaia va crete la
2,5 % n 2016, pe msur ce continu relansarea cererii interne.

6
Rata omajului
omajul s-a situat la un nivel relativ stabil, chiar i n timpul crizei. n Romnia, rata omajului a
oscilat n jurul valorii de 7 % pentru o lung perioad de timp, inclusiv pe parcursul crizei. Aceast
valoare este mai mic dect media grupului de ri cu caracteristici similare i a UE (graficul 1.6), ns
Romnia nregistreaz i o rat de activitate mai sczut. Rata omajului a crescut la 7,3 % n 2013,
dar a sczut din nou la 6,7 % n 2014 i se preconizeaz c aceasta va nregistra o oarecare scdere i
n 2015 i 2016.

Gradul de libertate politic

Raportul de ar evideniaz urmtoarele provocri n materie de politic, rezultate n urma analizei
dezechilibrelor macroeconomice. Exist n continuare riscuri la adresa meninerii politicii bugetare i a
stabilitii sectorului financiar, ns acestea pot fi atenuate prin punerea n aplicare pe deplin a
acordurilor convenite n cadrul programului pentru balana de pli i prin asigurarea unei treceri n
bune condiii la supravegherea post-program, inclusiv consolidarea ancorelor bugetare naionale.
Principalele provocri rmase se refer la: accelerarea ritmului reformelor structurale n vederea
mbuntirii competitivitii i a extinderii creterii; dezvoltarea capacitilor de cercetare publice n
scopul dezvoltrii unor noi surse de cretere prin cercetare i inovare pe termen mediu; utilizarea
optim a fondurilor structurale ale UE n vederea creterii investiiilor, a inovrii i a ocuprii forei de
munc.

7
Administraia public
n Romnia, capacitatea administrativ este mic, fragmentat, iar delegarea responsabilitilor este
neclar. Instituiile publice sunt percepute ca favoriznd birocraia i excesul de reglementare, fiind n
acelai timp caracterizate de o transparen limitat, ceea ce afecteaz competitivitatea economiei.
Lipsa de ncredere ntre diversele niveluri politice i administrative nu este de natur s contribuie la
un transfer real de autoritate ctre funcionarii publici profesioniti, ceea ce conduce la un nivel sczut
de asumare a deciziilor i a politicilor . Performanele Romniei sunt inferioare mediei regionale n
multe domenii-cheie care in de guvernan Percepiile privind calitatea serviciilor publice, funcia
public, elaborarea i punerea n aplicare a politicilor, precum i privind credibilitatea angajrii
guvernului n politici, care sunt reflectate n indicatorul privind eficacitatea autoritilor publice, se
situeaz cu mult sub media UE . Romnia nregistreaz de asemenea rezultate slabe la ali indicatori
relevani, inclusiv responsabilizarea, calitatea cadrului de reglementare, stabilitatea politic, statul de
drept i controlul corupiei.

8
Indicatori macroeconomici

9
Indicatori ai pieei financiare

10
Indicatori ai pieei de impozitare

11
Indicatori ai pieei muncii i indicatori sociali

Indicatori ai pieei de performan i indicatori de politic ai pieei produselor

12
 Polonia- Mediul de afaceri din perspectiva
indicatorilor macroeconomici i factorilor structurali
Cadrul legal

Cadrul legal al desfasurarii activitatii economice in Polonia este asigurat de Codul

Civil Polonez, Codul Polonez al Societatilor Comerciale si Legea privind activitatea
comerciala.
Codul Civil defineste drepturile de proprietate, tipul de contracte in domeniul
economic si comercial, drepturile efective intre parti.
Codul Societatilor Comerciale, din 15.09.2000, stabileste reglementarile legale
privind infiintarea, organizarea, procedurile, dizolvarea, divizarea si transformarea
societatilor comerciale.

13
 Legea privind activitatea comerciala, in vigoare de la 02.07.2004, asigura libertatea
de a desfasura activitati economice si garanteaza conditii egale pentru toate entitatile
economice. Un intreprinzator trebuie sa respecte principiile unei competitivitati
corecte, traditiile si interesele consumatorilor. Legea pretinde tuturor autoritatilor
guvernamentale si locale sa sprijine activitatea antreprenoriala. De asemenea, in
mod particular, autoritatile locale au ca sarcina promovarea antreprenoriatului in
regiune, activitati de informare, organizarea de cursuri de specializare, cooperarea cu
autoritatile guvernamentale si asociatiile patronale.
Reeaua Centrelor de Sprijin a Investitorilor i Exportatorilor (The Network of
Investors and Exporters Service Centres (COIE) este un proiect sistemic realizat de
ctre Ministerul Economiei. Proiectul are ca scop creterea gradului de
internaionalizare a companiilor poloneze prin facilitarea accesului antreprenorilor i
asociaiilor acestora la informaii gratuite, complexe, de nalt calitate, care sunt
eseniale pentru planificarea, organizarea i realizarea activitii de export i/sau
demararea unor investiii n strintate.
Un alt obiectiv este acela de a crete nivelul investiiilor strine n Polonia, prin
facilitarea accesului potenialilor investitori strini la informaii cu privire la
reglementrile privind demararea unei afaceri n Polonia i instrumente de sprijin
pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, inclusiv stimulente pentru investiii.
Suportul substanial din partea COIE este furnizat prin intermediul Seciilor de
Promovare a Comerului i a Investiiilor din Ambasadele i Consulatele Republicii
Polone, care dein o palet larg de cunotine i informaii la zi cu privire la barierele
/ obstacolele ntmpinate n iniierea unei afaceri i condiiile de desfurare a
afacerilor pe piee externe specifice.
Proiectul Reeaua Centrelor de Sprijin a Investitorilor i Exportatorilor (The Network
of Investors and Exporters Service Centres (COIE) este co-finanat din Fondul
European de Dezvoltare Regional, Programul Operaional Economia Inovatoare,
2007-2013.

14
Dupa aderare la uniunea europeana din 2004 ,economia polac a cunoscut o faz de cretere
susinut,multumit creterii exporturilor ,a produciei industriale i a cererii interne.Pib-ul polonez a
marcat o puternic cretere ,cu rate de cretere de peste 6% n 2006-2007 i meninanduse cu indicatori
pozitivi chiar i n anii de marea criza global (4,3% n 2011), unica din arile UE.
Recenta criz economic a afectat de asemenea ,economia polonez ,care cu toate acestea ,a crescut
cu 2,0% n 2012 i 1,6% n 2013 ,ca urmare a unei cereri tot mai slabe ,atat pe plan intern ,ct i extern
i a incertitudinii crizei euro.
Din 2014 creterea sa intors sustinuta.Conform datelor publicate de institutul de statistic polonez
GUS ,n 2015 Polonia a nregistrat o cretere de 3,6 din PIB comparativ cu 2014,n cazul n care
economia naionala a crescut cu 3,3%, pe o baza anual confirmanduse una dintre arile UE cu cele
mai mari rate de cretere.Previziunile rmnand pozitive pentru urmatorul an.

n 2015, cheltuielile de consum au crescut pe ansamblu cu 3,2%, i a implicat aproape ntregul co de

mrfuri, cu cote nalte n sectorul automobilelor (+ 19,3%) i mbrcminte (+ 13,9%).Tendinta de a
consuma, de asemenea, a fost alimentat de ateptrile cele mai optimiste ,venituri naintate de

15
Guvern, care a preluat mandatul n noiembrie anul trecut, cum ar fi bonusul de 500+ cd pentru
familiile cu copii.
Investiiile fixe au crescut cu 6,1%-in special in proiecte de constructie si de infrastructura,care sunt
sprijinite in principal de fonduri europene,si a raportului de investitii in PIB care a crescut la 20,2 % de
la 19,6 % in 2014
Chiar i cu o inciden mai mic dect celelalte componente, este pozitiv, contribuia exporturilor
nete la PIB. Excedentul nregistrat n balana comercial (3,678 milioane de euro) marcheaz o
schimbare de direcie prin oprirea n fapt, seria istoric a soldurilor negative nregistrate de la aderarea
Poloniei la UE.
Trendul economic general i vivacitatea produciei industriale s-au reflectat pe frontul ocuprii
forei de munc n 2015 care au artat semne pozitive, cu o scdere constant a ratei omajului (de la
11,9% n luna ianuarie pn la 9,8% n decembrie). Procesul de deflaie a fost consolidat i mai mult n
anul 2015 - n principal din cauza scderii costului petrolului brut importat - nregistrnd un indice
negativ al preurilor (- 0,6%).
Stuaia economic favorabil a coninut o invoire a deficitului public n cretere se va situa la 2,8% n
2015 (anterior, Polonia a depit n mod regulat pragul de 3% din Pactul de cretere si stabilitate), ia
procurat o uoar cretere a datoriei publice la 51,8% din PIB (fa de 50,1% n 2014).
Economia Poloniei este o economie de pia, cu venituri mari, fiind cea de a asea cea mai mare
economie n UE cu una din cele mai mari creteri din Europa, care nainte de Criza economic
mondial din 20082012 avea o rat de cretere de peste 3,0% Este singura ar membr a Uniunii
Europene, care a evitat un declin al PIB-ului, ceea ce nseamn c n 2009, Polonia a creat cea mai
mare cretere a PIB din UE.
Din decembrie 2009, economia polonez nu a intrat n recesiune, nici nu s-a contractat. Potrivit
Biroului Central de Statistic al Poloniei, n 2010 rata de cretere economic polonez a fost de 3,9%,
care a fost unul dintre cele mai bune rezultate n Europa

Permise si licente pentru activitatea economica

In Polonia sunt supuse regimului obtinerii de permise, din partea autoritatilor de

resort, pentru a activa pe piata, operatorii care desfasoara urmatoarele activitati:
comertul cu bauturi alcoolice, productia de alcool, tigari, productia si vanzarea de
substante toxice, productia si vanzarea de materiale radioactive, managementul
aeroportuar, productia si comertul de produse farmaceutice, operatiunile de casino,
operatiunile bancare, de asigurari si brokeraj, de schimburi valutare, servicii de
telecomunicatii, transportul rutier, agentii vamale, comertul cu ingrasaminte chimice
si pesticide.
Sunt supuse licentierii activitati specifice, cum sunt serviciile de detectivi, transport
terestru si pe calea ferata, intermedieri imobiliare. De asemenea, pentru importul si
comercializarea anumitor produse se cer certificate speciale sau licente, cum sunt activitatile privind
cosmeticele, unele bunuri destinate folosirii de catre copii.
Este interzis importul anumitor bunuri care afecteaza mediul inconjurator. Este
restrictionat sau supus licentelor exportul de obiecte ce fac parte din patrimonial
cultural si istoric national, iar Ministerul Economiei poate impune licente la export si
import in conditiile prevazute de legislatia interna si internationala.

16
Impozite si taxe

In conformitate cu prevederile Constitutiei Poloniei, introducerea de impozite si taxe

publice nu se poate realiza decat prin adoptarea de acte legislative de catre
Parlament. Sistemul fiscal polonez se imparte, la fel ca in majoritatea tarilor
europene, in impozite directe, cele care nu pot fi suportate de terte persoane
(impozitele asupra veniturilor persoanelor fizice, juridice, asupra donatiilor si
mostenirilor, asupra activitatilor agricole, forestiere, imobiliare, asupra mijloacelor de
transport) si impozite indirecte, care pot fi atribuite tertilor (impozitul asupra marfurilor
si serviciilor, accize sau taxe asupra jocurilor de noroc).
Principalele impozite si taxe care au impact deosebit asupra activitatii economice in
Polonia:
Impozit pe venitul persoanelor fizice
Conform Legii impozitului asupra veniturilor persoanelor fizice, impozitul se
calculeaza la venitul obtinut de persoana fizica. In prezent exista 2 praguri de
impozitare: 18% si 32%.
Impozit pe venit aplicat persoanelor juridice
Contribuabilii persoane juridice care au sediul social sau isi gestioneaza afacerea de
pe teritoriul Poloniei sunt supusi impozitarii pe venitul societatii/impozitul pe profit al
companiei (Corporate income tax). Nivelul impozitului este de 19%.
Impozit pe dividende
n contracte sunt adoptate diferite cote de impozitare, care limiteaz valoarea
impozitului care ar putea fi impus de ctre ara de origine. Unele acorduri prevd o
cot unic, de exemplu de 5%, 10% sau 15%. Cu toate aceste marea majoritate a
10
contractelor prevd dou cote, n timp ce pentru dividendele pltite persoanelor fizice
se aplic o cot mai mare.
. Impozit pe terenuri agricole
Reglementat de Legea impozitelor pe terenuri agricole, acesta se refer la persoanele
juridice i fizice. Se calculeaz n funcie de suprafaa terenului i categoria
pmntului.
Impozit pe proprieti imobiliare
Este o tax local i variaz n funcie de hotrrile autoritilor locale, conform Legii
impozitelor i taxelor locale.
Baza legal: Legea din data de 12 ianuarie 1991 privind impozitele i taxele locale
(Dz.U. [M.Of. din Polonia] din 2010, nr 95, poz. 613 cu modificri).
Plafonul maxim al acestor tarife este determinat anual de ctre Ministerul Finanelor,
iar fiecare zon decide dac acestea vor crete i cu ct vor crete n fiecare an.
Baza pentru stabilirea acestora este indicatorul de cretere al preurilor de vnzare al
produselor cu amnuntul i a serviciilor legate de consum n primele patru trimestre
ale anului n care tarifele se afl n cretere, n raport cu aceeai period a anului
anterior.

Taxa pe valoarea adaugata TVA (VAT)

17
 ncepnd cu anul 2011, au aprut modificri la nivelulul taxei TVA. Noile taxe, mai
ridicate, au fost stabilite la nivelul de 5%, 8% i 23%. Cota de 5% se aplica la
produsele alimentare, cri i reviste de specialitate.
Anterior acestei date (01.01.2011), cotele de TVA au fost 3%, 5% si 22%.
Accize
n afar de TVA, unele bunuri sunt supuse accizelor. Reglementarile privind accizele
au fost armonizate cu legislatia Uniunii Europene. Exist peste 100 de produse la
care se aplic accizele, ntre ele se afl combustibili pentru motoare si componente
ale acestora, alcool si bauturi, autoturisme, parfumuri si cosmetice, arme de foc
pentru vntoare.
Din considerente legate de criza economic mondial, accizele ar putea suferi
modificri.

Investiii Strine n Polonia

Regimul investiiilor strine

De la 1 ianuarie 2001, activitile economice desfurate de nerezideni n Polonia

sunt supuse Legii Activitii Comerciale i Codului Societilor Comerciale. Societile
i persoanele fizice strine pot opera n Polonia n conformitate cu principiile
generale ce se aplic investitorilor autohtoni.
O societate cu capital strain nregistrat n Polonia dobndete personalitate juridic
dup ce este nscris n Registrul Naional Juridic care, printre altele, indeplineste si
functia de Registru al Comerului.
Investitorii strini pot s desfoare activitate economica sub urmtoarele forme
legale:
- Societate cu rspundere limitat (spolka z ograniczona odpowiedzialnoscia
- Sp. z o.o.)
- Societate pe aciuni (spolka akcyjna S.A.)
- Societate n comandit simpla (spolka komandytowa)
- Entitatile economice straine pot infiinta in Polonia birouri sau oficii de
reprezentare.
Persoanele straine pot dobandi si valorifica pe piata interna actiuni la companii
poloneze, inclusiv prin intermediul Bursei de Valori.
Pentru anumite domenii cum sunt: exploatarea de minereuri, transportul aerian,
comerul cu arme i explozibili etc. activitatea economic poate fi desfurat numai
dac se obin licenele corespunztoare. De asemenea, pentru desfurarea
activitii n alte domenii specifice este necesar obinerea unei aprobri n baza altor
reglementri legale.
Societile cu capital strain, ca si cele autohtone, pot angaja orice persoana care are
drept de munca, inclusiv persoane strine (cu condiia obinerii unui permis de
munc), cu respectarea tuturor conditiilor pe care legea le prevede pentru salariati si
plata muncii la nivelul salariului minim pe economie. Angajaii strini au dreptul s
cumpere valut strin n contul zloilor pe care i ctig n Polonia i s transfere
valuta n strintate. Ca alternativ, angajatorul poate transfera salariul net dup
impozitare direct n conturile angajailor la bnci strine. Bncile pot totui solicita
dovada plii oricrui impozit datorat.

18
Interesele i drepturile investitorilor strini ct i proprietile lor sunt protejate de
lege. Polonia a semnat acorduri bilaterale privind protecia i promovarea investiiilor
strine cu multe state printre care i Romnia (semnat n 23.06.1994 i intrat n
vigoare de la 30.12.1994). Investitorilor strini le este garantat compensarea n
cazul naionalizrii sau exproprierii proprietilor lor.

Proceduri pentru constituirea unei societati cu capital strain

Potrivit Codului Polonez al Societilor Comerciale, capitalul minim de nfiinare a

unei:
Societi cu rspundere limitat - 5.000 PLN. Forma contractului unei
SRL (n polon Sp. z o.o.) este un act notarial (act constitutiv).
Fondatorii unei S.R.L. pot fi att persoane fizice ct i persoane juridice.
Condiiile necesare Societatea rspunde pentru obligaii cu tot
patrimoniul social, fr limite. Asociaii unei societi rspund n limita
aportului lor. Autoritatea suprem ntr-o societate cu rspundere limitat
este format din adunarea asociatilor. Societatea este reprezentat de
consiliul de conducere (care este constituit din cel puin o persoan) n
condiiile prevzute n statut contractul societii. ntr-o SRL se poate
nfiina consiliul de supraveghere sau Comisia de revizie sau ambele
organe.
Societi pe aciuni - 100.000 PLN. Valoarea minima a unei actiuni este
de 0,01 PLN (1 grosz, subdiviziunea PLN). Fondatorii societii pot fi
att persoane fizice ct i persoane juridice. Condiia absolut necesar
este ca aportul de capital social vrsat s fie de minimum 100.000 z.
Entitatea responsabil pentru obligaiile societii, ca o regul, este n
funcie de aportul de capital social. Autoritatea suprem este
reprezentat de Adunarea Acionarilor. Societatea este reprezentat de
Consiliul de Conducere (care este constituit din cel puin un membru) n
condiiile prevzute n statut. ntr-o Societate pe Aciuni trebuie s fie
stabilit i Consiliul de Supraveghere.

Nivelul de corupie

Exista statistici ce indica efectul fraudei si al coruptiei asupra afacerilor din Polonia. Aceste statistici
se bazeaza pe o serie de presupuneri cat se poate de rezonabile, insa nu pot fi sprijinite cu dovezi.
Inseamna, prin urmare, ca in Polonia controalele interne se realizeaza la un standard scazut sau ca
exista alti factori care in-curajeaza frauda si coruptia.
Statisticile indica faptul ca Polonia este una dintre cele mai corupte tari din UE.

Economia subterana

In Polonia economia subterana are o pondere de peste 24 la suta, fiind a doua cea mai saraca tara din
UE, din punctul de vedere al produsului intern brut pe cap de locuitor. Dintre cele 250 de regiuni ale
UE, cele 16 ale Poloniei includ sase din zece cele mai sarace regiuni. Astfel, venitul castigat in multe
zone ale Poloniei se afla la nivelul minim de 850 zloti pe luna (aprox. 200 euro) sau 5 zloti pe ora, din
care se scad taxele aferente. Din acest motiv, multe persoane fac tot ce le sta in putinta pentru a evita

19
platirea taxelor pe venitul personal. Pentru aceasta clasa sociala saraca nu exista multe optiuni:
oamenii au de ales intre a-si hrani familiile si a-si plati taxele.
Pentru solutionarea acestei probleme este esential ca cea mai saraca clasa sociala sa fie eliminata din
sistemul impozitelor. In al doilea rand, ar trebui realizat un sistem pentru introducerea treptata a taxelor
pe masura ce venitul creste. Actualul sistem este defectuos, neluand in calcul ca un parinte se va gandi
intotdeauna mai intai la copilul sau si abia apoi la taxe.
Cu toate ca este imposibil ca economia subterana sa fie complet eliminata, lucrurile pot fi schimbate
prin adoptarea unei serii de masuri. Guvernele tind sa considere ca cea mai buna modalitate de a lupta
impotriva coruptiei este adoptarea unei atitudini dure, insa aceasta nu este suficienta. Un sistem care
incurajeaza oamenii sa comita fraude trebuie sa fie schimbat. Intrucat cei mai multi oameni sunt sinceri
din fire, sistemul ar trebui sa-i incurajeze sa munceasca oficial, aratandu-le ca evaziunea fiscala nu este
o alternativa viabila din punct de vedere economic.

Nedeclararea veniturilor

Cea mai mare parte a economiei poloneze functioneaza pe baza afacerilor mici si mijlocii, care ar
trebui sa fie incurajate sa se extinda si sa angajeze cat mai multi oameni. Sistemul impozitelor face
destul de putine insa in directia incurajarii acestor afaceri de a se inregistra si de a prospera. Din cauza
nivelului costurilor deductibile din afacerile de mici dimensiuni acestea pot suferi pierderi, trebuind in
continuare sa plateasca impozite. Intrucat investirea in astfel de afaceri nu poate fi profitabila,
nedeclararea veniturilor tinde sa fie mai curand o regula decat o exceptie. Aceasta nedeclarare a
venitului permite lichiditatilor necesare sa fie generate pentru investirea in afaceri. Solutia consta in
adaptarea sistemului de impozitare astfel incat sa se poata realiza investitii la nivelul afacerilor mici si
mijlocii, precum si o introducere treptata a impozitelor.

Probleme in sectorul de stat

Se pare ca frauda apare mai des in companiile aflate in proprietatea guvernului sau controlate de
acesta decat in sectorul privat. Cea mai eficienta modalitate de a reduce nivelul fraudelor si de a
descuraja coruptia este ca guvernul sa se implice cat mai putin posibil in afaceri, fiind astfel necesara
privatizarea companiilor intr-o masura cat mai mare. Implicarea guvernului a condus la crearea a
nenumarate reguli si legi ce au crescut nivelul birocratiei, ducand astfel mai curand la sporirea
cazurilor de coruptie decat la scaderea acestora.
Aceasta birocratie suplimentara, care incetineste investitiile din Polonia, are un efect opus celui
scontat, ducand la o crestere a coruptiei din cauza mizei foarte mari puse in joc. A devenit profitabil
pentru un functionar guvernamental sa riste realizarea unei tranzactii majore in speranta ca nu va fi
prins. Astfel, masurile menite sa descurajeze actele de coruptie au avut efectul de a transforma coruptia
intr-un act viabil din punct de vedere economic.

BIBLIOGRAFIE:
20
1) Ghica, Luciana-Alexandra, Enciclopedia Uniunii Europene, Bucureti,
Editura Meronia, 2006
2) Luca, Gabriela, Statele lumii- antologie, Editura Steaua Nordului, 2009
3) Andrei, Liviu, Economie European, Editura Economic, 2009
4) http://www.strategiimanageriale.ro/images/images_site/articole/article_
ebf7723ef082d675bf5a768a2968d9ba.pdf
(www.strategiimanageriale.ro)
5) http://www.referat.ro/referate_despre/mediul_de_afaceri_referat.html
( www.referat.ro)
6) http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/csr2015/cr2015_romania_ro.pdf
(www.europa.eu)
7) http://dce.gov.ro/Indrumar_afaceri/Indrumar_afaceri_Polonia.pdf

21