MODERNISMUL INTERBELIC - EUGEN LOVINESCU

Modernismul este opus tradiionalismului i se refer la noutatea poeziei, a prozei,

teatrului i criticii literare, pe care Eugen Lovinescu le propune, prin nfiinarea la Bucureti,
ntre 1919-1922 i 1926-1927, a uneia dintre cele mai importante grupri literare, concentrate n
jurul revistei "Sburatorul".
La baza ideilor promovate se afl teoria imitaiei a lui Gabriel Tarde, un sociolog
francez, care explic viaa social i activitile umane prin faptul c oamenii au tendina de a se
modela i adapta continuu, dup exemplul unor societi mai puternice. Eugen Lovinescu nsui
credea c exist un spirit al veacului, care determin tendina de imitaie. De aici Lovinescu
enun legea interdependenei sau a sincronismului.
Se dorete astfel, sincronizarea literaturii romne cu literatura Europei, prin promovarea
tinerilor scriitori, eliminarea decalajului n cultur prin depirea spiritului provincial, se susine
trecerea de la o literatur cu tematic rural la o literatur de inspira ie urban, evoluia poeziei
de la epic la liric, dezvoltarea romanului psihologic, analitic.
Lovinescu are meritul de a fi adaptat modernismul la specificul culturii i civilizaiei
romneti.
Obiective
1. Promovarea tinerilor scriitori: Ion Barbu, Camil Petrescu, George Clinescu dar i
ncurajarea celor care au debutat deja, precum Liviu Rebreanu.
2. Imprimarea unei tendine moderniste n evoluia literaturii romne:
Eugen Lovinescu propune eliminarea rapid a decalajelor culturale i modernizarea literaturii
romane, deci sincronizarea cu spiritul veacului. nseamn acceptarea schimbului de valori, a
elementelor de noutate i modernitate n fenomenul literar. Prin modernism, Lovinescu nu
nelege opoziie fa de tradiie, ci depirea unui spirit provincial. El apreciaz valoarea
romanului Ion de Liviu Rebreanu, dar propune ca personaje intelectualii, cu frmntrile lor,
iar pe lng lumea satului, s fie prezentat i lumea oraului, cu tentaiile i evoluia fireasc.