Sunteți pe pagina 1din 26

Colectionarul Roman

Numarul 8, Duminica 24.12.2006 Revista editata de Dragos Baldescu si Aldor Balazs

Etimologie Numismatica Opinie


Originea Numelor Monedelor Nationale
Romania este una din
Termenul de numismatica provine de grame) si uncia (27,28 grame) cu
putinele tari care nu
la cuvintul grecesc "nomisma", preluat apoi subdiviziunile lor, apoi in primele secole
ale imperiului au aparut denarii din argint
are nici o revista
de romani sub forma de "nummus", dar
si "nomisma/nomismatis" care inseamna care valorau 10 asi si aureus din aur.
pentru colectionari,
moneda. Numele monedelor nationale provin
nici macar site-uri
Cuvintul moneda provine de la un fie de la denumirea unor monede mai prea bune.
epitet al zeitei supreme romane Junona, vechi care au circulat pe teritoriul respectiv, O asemenea revista
sora si sotia lui Jupiter: Juno Moneta- adica de la greutatea initiala a monedei nu exista si pentru ca
"datatoarea de veste, cea care avertizeaza, respective, de la numele metalului din care multi au asteptat ca
vesteste" ("monere" in latina inseamna "a era confectionata, de la anumite inscrisuri altii sa o faca. Noi ne-
instiinta"). Supranumele a fost adaugat sau simboluri de pe ea fie chiar de la am saturat sa
zeitei datorita faptului ca a salvat Roma denumirea tarii respective ori a unui erou asteptam, asa ca am
de invazia galilor prin alarma pe care au national. facut-o chiar noi.
dat-o faimoaselor gaste de pe capitoliu, Incontinuare, prezentam in ordine Vom incerca sa avem
care-i erau consacrate. Templul ei din alfabetica denumirile monedelor nationale materiale din cat mai
Roma era folosit si ca atelier monetar, aflate in circulatie in decursul secolului multe domenii. De
piesele care se bateau aici erau denumite XX si etimologia lor, iar uneori si a
aceea va rugam pe
monete. In privinta formei corecte a monedei divizionare, fara pretentia de a
epuiza subiectul. De altfel, la unele monede
voi, cititorii acestei
cuvintului (moneta sau moneda) exista
mai multe opinii. Numismatul Octavian nationale nu am putut descoperi originea
reviste, sa ne trimiteti
Iliescu sustine ca forma corecta este cuvintelor alese pentru a denumi respectiva
orice articol despre
moneta deoarece toate derivatele acestui moneda, asa ca nu au mai fost trecute in monede, bancnote,
termen sunt cu t in structura si nu cu d lista. decoratii, medalii,
(monetar, monetarie) si in plus termenul actiuni, jetoane,
moneta a fost reintrodus in limba romana *** insigne, uniforme sau
in secolul XIX prin filiera rusa (pe legendele orice alt domeniu.
rublelor care au circulat in cele doua Afghani - denumirea monedei
principate in prima jumatate a secolului nationale a Afghanistanului deriva chiar
XIX rusii au folosit termenul moneta). Cert din numele tarii. 1 afghan =100 puli (pul
este ca in DEX sunt trecute ambele la singular). Pul este un cuvint persan care
variante ca fiind corecte.
In Grecia antica se utilizau pentru
inseamna bani.
Aksa - a fost moneda nationala a
Numerele mai vechi
monede denumirile folosite pentru greutati, Republicii Populare Tuva, intre 1921 si ale revistei pot fi
gasite la:
deoarece moneda reprezenta o greutate 1944 cind aceasta a fost incorporata fostei
echivalenta in metal pretios. Astfel, se URSS. In tuvaniana si in alte limbi turcice
foloseau obolul (0,728grame), drachma aksa inseamna ban.
de argint (6 oboli), staterul din aur (4 Ariary - Madagascar. Denumirea
drachme), mina (60 drachme) si talantul provine de la o moneda din secolul XVII
(600 de drachme). Mina si talantul erau care valora 720 de variraiventy. In prezent
monede de calcul, corespondenta lor 1 ariary= 5 iraimbilaja.
valorica se realiza in functie de greutatea Auksinas - Lituania, derivat din auksas
metalului ce-l detineau. Primele monede adica aur in lituaniana.
romane (secolul V BC) au fost libra (327,45 Austral - veche moneda nationala a
Pagina 2 Colectionarul Roman
Argentinei intre 1985 si decembrie 1991, cuvint derivat din dar si Centavo (Chile, Columbia, Cuba, Mexic, Ecuador, Salvador,
latinescul "australis" care inseamna sudic. etc) centesimo (Uruguay, Panama), Centimo (Costa Rica,
Baht - Thailanda, unitate de masura a greutatii aurului (1 Paraguai,Venezuela), Centime (Elvetia).
baht=15,244 grame). Baht a devenit moneda nationala in 1940 Cordoba - Nicaragua, sursa de inspiratie a fost numele
fiind introdusa de regele Chulalongkorn. Pina in 1940 moneda exploratorului spaniol Francisco Fernandez Cordoba (1475-
nationala a Thailandei era tical, tot o unitate de greutate. Un 1526) cel care a descoperit pensinsula Yucatan.
baht se divide in 100 satang. Satang este un cuvint compus, Cruzado - a fost moneda nationala a Braziliei intre 1988 si
format din "sata" -care inseamna suta si "anga"-parte, bucatica. 1990 (se diviza in 1000 cruzeiros). Cruzado vine de la verbul
Balboa - Panama, derivat de la numele exploratorului spaniol portughez "cruzar" -a purta/a avea o cruce. Au existat mai multe
Vasco Nunez de Balboa (1475-1517), care a descoperit Oceanul monede portugheze din aur sau argint care au circulat pe teritoriul
Pacific. Braziliei si care aveau pe revers o cruce.
Birr - Etiopia. In limba amharica, o limba semitica vorbita Cruzeiro - Brazilia, provine din cuvintul portughez "cruz"-
de populatia din regiunea central-nordica a Etiopiei, birr cruce.
inseamna "a fi alb", dar si argint. Birr a fost, de asemenea numele Dalasi - Gambia. Se pare ca dalasi este denumirea dollarului
local dat thalerilor Mariei Theresa care au circulat in zona in in limba populatiei mandinka din vestul Africii.
secolele XVIII-XIX. In 1894 Menelek II a emis o moneda de Denar - Macedonia, derivat din "dinar".
argint numita birr care era echivalenta thalerului austriac. Dinar - Moneda nationala a mai multor tari fie din arealul
Bolivar - Venezuela, denumire inspirata de numele fostei Iugoslavii (Bosnia-Hertegovina, Macedonia, Yugoslavia)
revolutionarului Simon Bolivar (1783-1830) cel care a fondat fie tari arabe (Algeria, Libia, Libia, Bahrein, Irak, Iordania, Kuwait).
Bolivia in 1825. Dinar vine de la cuvintul latin "denarius", ce s-ar traduce prin:
"care contine 10" si a fost o moneda romana de argint ce
valora 10 asi. A fost emisa prima data in 211 BC in timpul
Republicii Romane.
Dirham - unitate monetara in Maroc, Emiratele Arabe Unite,
dar si subdiviziune in Qatar si Libia. Dirham este forma araba
a cuvintului grecesc drachma.
Dime - binecunoscuta moneda de 10 centi americani (si
canadieni) isi trage numele de la cuvintul "disme" care in limba
franceza veche insemna a zecea parte dintr-un intreg. Disme
isi are originea in latinul decima-zecime.
Dobra - St. Thomas si Principe, dupa o veche moneda
portugheza din aur, doubloon (care valora pe timpul lui John
V, 2 johannes). Dobra vine din "dobro" care inseamna in limba
portugheza veche-dublu.
Cedi - Ghana, in limba populatiei akan, cedi este denumirea Dollar - moneda nationala a SUA dar si a multor altor tari
data unei specii de scoica (cowrie) asemanatoare ghiocului care si tinuturi autonome (Australia, Bahamas, Barbados, Belize,
a fost folosita pe post de bani. 1 Cedi=100 pesewa. Pesewa Bermuda, Antigua si Barbuda, Canada, Insulele Cayman, Insulele
provine de la pesewabo, cuvint in limba akan care denumeste Cook, Grenada, Dominica, Montserrat, St Vincent si Grenadines,
semintele unei plante autohtone. In trecut era o unitate de St. Kitts si Nevis, St. Lucia, Guyana, Anguilla, Fiji, Hawaii, Hong
greutate pentru cantitati foarte mici de aur. Kong, Jamaica, Liberia, Noua Zeelanda, Panama, Singapore,
Colon - Salvador, Costa Rica -numele vine de la Cristobal Trinidad Tobago, Zimbabwe, Insula Solomon). Totul a plecat
Colon, numele spaniol al lui Christofor Columb (1451-1506), de la thaler, prescurtare la Joachimsthaler o celebra moneda
cel care a descoperit America. de argint batuta incepind cu 1519 in orasul Joachimsthal din
Cent - subdiviziune monetara utilizata in diverse tari si al Boemia Occidentala, (unde existau mai multe mine de argint)
carui nume provine din latinescul "centum" -adica sutime. Cent- si care avea pe ea efigia sfintului Joachim. Joachimsthal inseamna,
ul reprezinta a suta parte dintr-un Euro, sau dintr-un dolar in de fapt valea lui Joachim ("tal" in germana se traduce prin "vale").
SUA, Canada, Australia, Noua Zeelanda, Barbados, Jamaica, Astazi, Joachimsthal, devenit Jachymov, se afla pe teritoriul
Liberia, Singapore, Tivalu, Zimbabwe. Cent-ul este, de asemenea Cehiei.
a suta parte dintr-un shilling in Kenya, Somalia, Tanzania si Dollarul a ajuns in SUA prin filiera spaniola. Monedele peso
Uganda, dar si dintr-un gulden in Suriman si in Olanda (pina (din argint de calitate ca si thalerii) batute de spanioli (peso era
la introducerea euro), sau dintr-o rupee in Mauritius si Sri Lanka. divizat in 8 reali) au circulat atit in coloniile spaniole cit si in
Derivate de la cent si cu acelasi inteles sunt si urmatoarele cele engleze. Englezii au botezat aceasta moneda din argint
subdiviziuni monetare: Sen (Indonezia, Malaezia, Brunei, Japonia, Daler, apoi Dolar, denumire inspirata de talerul care circula in
Cambogia), sene (Samoa de vest), seniti (Tonga) si senti (Estonia) Boemia Occidentala si cu care acestia erau familiarizati.
Pagina 3 Colectionarul Roman
Primii dolari au aparut pe teritoriul viitoarelor SUA in 1775, forint a fost numele monedei care a circulat in Ungaria, parte a
in timpul razboiului de independenta, si au devenit moneda imperiului austro-ungar, si care mai era cunoscut sub denumirea
nationala a SUA in 1792. de gulden austro-ungar sau florin austriac. Forintul a fost reintrodus
Semnul de identificare a dollarului, $, se scria la inceput 8, in circulatie in 1946 dupa perioada de inflatie a pengo. Forintul
amintind ca dolarul spaniol (peso) valora 8 reali (vezi si explicatiile se divide in 100 filler. In limba maghiara filler inseamna o cantitate
de la peso). Cele doua linii verticale din simbol se pare ca semnifica mica de bani.
coloanele lui Hercule care apareau pe dollarul batut in Mexic.
Canada a adoptat dolarul si sistemul zecimal in 1858,
Australia in 1966 iar Noua Zeelanda in 1967.
Alte denominatii derivate din thaler: tolar (Slovenia) talari,
talero, daalder, rijksdaalder, riksdalder, rixdaler.
Dong - Vietnam, ad literram in vietnameza inseamna cupru.

Franc - moneda nationala a Frantei (pina la introducerea


euro, februarie 2002) dar si a altor tari foste colonii franceze sau
nu. Franc deriva de la inscriptia in latina: "Francorum Rex
Johannes Dei Gratia", imprimata pe o moneda de aur batuta
in 1360 de catre regele Jean II cel Bun.
In 1356, in plin razboi (cunoscutul razboi de 100 de ani)
Drachma - De-a lungul istoriei numele de drachma a fost regele Frantei Jean II cel Bun este luat prizonier de catre englezi
purtat de o multitudine de monede emise de diversele la Poitiers. Englezii au stabilit o rascumparare de 3 milioane de
state/orase/colonii grecesti. Drachma a fost emisa pentru prima scuzi de aur. Dupa ce a platit rascumpararea, patru ani mai tirziu,
data in jurul anului 450 BC in Athena si Aegina. Cel mai cunoscut Jean II a putut reveni in tara "franc" de la englezi, adica liber. La
simbol al drachmei grecesti este cu siguranta bufnita (aparuta 6 decembrie 1360, din ordinul regelui se bate primul franc din
prima data pe o tetradrachma aticca ca simbol al zeitei Athena), istoria monedelor franceze, care-l reprezenta pe avers pe rege
a care-i imagine a fost pastrata si pe reversul monedei de 1 euro calare, de aceea moneda s-a mai numit si "franc a cheval". Chiar
grecesc. In Grecia moderna drachma a fost introdusa ca moneda daca piesei i-a ramas numele de franc, a trebuit sa fie asteptata
nationala in 1832 iar 2001 a fost inlocuita de euro. Cuvintul revolutia franceza si imperiul pentru ca francul sa se instaleze
drachma provine de la verbul "dratto" care in limba greaca veche ca moneda forte.
insemna "a insfaca o mana de…". Initial, o drachma desemna Cu toate ca francul francez, asemenea francului belgian si
o mana de 6 ("drax" in limba greaca) oboli/obeloi/obeliskoi, a celui luxemburghez, a fost inlocuit de euro, alti franci au
astfel fiind denumite niste frigarui/sageti din fier utilizate ca supravietuit, ca francul elvetian, francul CFA si francul din Noua
moneda in schimburile comerciale. Mai tirziu o drachma a Caledonie si Polinezia.
devenit o unitate de greutate a argintului (de circa 4,36 grame), Gourdi - Haiti. In 1804 sclavii negri din Haiti s-au rasculat
apoi o moneda de argint care valora 6 oboli. Subdiviziunea impotriva stapinirii franceze. In lipsa unei monede nationale,
drachmei a fost lepton/lepta/lepto iar cuvintul inseamna mic, conducatorul statului eliberat, Henri Cristophe, a introdus
subtire. Lepta a desemnat intotdeauna o moneda cu valoare dovleacul (gourde -in limba vorbita in Haiti) care creste din belsug
mica. in aceasta tara, drept unitate de schimb. Mai tirziu, cind a fost
Dram - Armenia, este derivat din drachma si in limba armeana introdusa moneda s-a pastrat vechea denumire de gourde, care
inseamna bani. amintea de perioada luptelor eroice pentru eliberare.
Euro - Uniunea Europeana, derivat de la Europa, acest nume Guarani - Paraguay, provine de la numele unei populatiei
a fost cistigator al unui concurs organizat in 1996. Termenul a care traieste in Paraguay si Bolivia.
fost inventat de un grup de elevi din Spania. Gulden - Olanda, Surinam, Aruba, Antilele olandeze. In limba
Escudo - Portugalia (pina la introducerea euro), Capul Verde- olandeza gulden inseamna aur.
din latinescul: "scutum"-scut cu blazon. Hryvna -Ucraina. Hryvnia provine de la "grivna" care in rusa
Forint - Ungaria, Forint provine de la numele orasului italian veche insemna "inel de git", confectionat din argint sau aur, cu
Firenze-Florenta, unde in 1252 s-a emis o moneda de aur "fiorino o valoare bine stabilita si care a fost utilizat in schimburile
d'or" numita in Ungaria florentinus si mai tirziu forint. Primul comerciale. Mai tirziu cuvintul a fost utilizat pentru a numi
rege al Ungariei care a batut monede de aur dupa modelul lingourile de aur sau argint de o anumita greutate. In secolul XI
florentin a fost Carol Robert de Anjou in 1325. Intre 1857-1892 hryvna desemna o moneda care circula in zona Rusiei Kievene.
Pagina 4 Colectionarul Roman
Inti - Peru, un regionalism din Quechua, Peru, insemnind Stotinki, subdiviziunea levei isi are originea in cuvintul slav "sto"
soare, zeul suprem in cultura Inca. adica suta si de aici stotinki=sutime.
Kina - Papua Noua Guinee. Este numele in limba papuana
dat unor cochilii de scoici in forma de semicerc care au fost
utilizate ca bani in schimburile comerciale in Noua Guinee. 1
Kina = 100 Toea. Toea erau denumite de bastinasi alte cochilii
de scoici mai mici folosite odinioara ca bani.
Kip - Laos. In limba lao kip inseamna lingou. Kip a fost
introdus ca moneda nationala in 1957 inlocuind piastrul emis
de Indochina franceza. 1 kip este impartit in 100 att. Att deriva
din denumirea unei vechi monede "Thai At" care valora o optime
de fuang, o alta veche moneda. Leu - asa cum se stie denumirea de leu a monedei noastre
Koruna, Krone, Kroon - au aceeasi etimologie, provin din nationale vine de la leul rampant de pe reversul taleriilor de
cuvintul latin "Corona" care inseamna coroana. argint ai Tarilor de Jos care au circulat in tarile romane, in special
Kuna -moneda nationala a Croatiei. Kuna in limba croata intre 1650-1700. Dupa acesta perioada talerii-leu
inseamna jder. Blanurile acestui animal erau folosite ca moneda (leeuwendaalder in limba olandeza, si taleri leonis in latina) au
de schimb in Evul mediu. disparut treptat din circulatie, dar au ramas sub forma de bani
Kurus - subdiviziune a lirei turcesti, provine din cuvintul de calcul, devenind moneda la care se raportau toate celelalte
Groschen. Groschen isi are originea in cuvintul din germana monede care au circulat efectiv pe teritoriul romanesc.
veche "grosse", provenit din expresia latina "denarius grossus"- Subdiviziunea leului, banul este cel mai vechi termen monetar
adica denar gros/greu. Inainte de introducerea euro in Austria, folosit si astazi in limba romana, prima atestare documentara
groschen reprezenta o sutime dintr-un shilling. pare a fi in 1413. Ban isi are originea in numele monedelor
Kyat - Myanmar. Ad literram, in limba burmesa kyat voivodatelor Croatiei si Sloveniei: "dinarii banales", sau simplu
inseamna "rotund" si "plat". Kyat a fost in secolul XIX o unitate bani, care au circulat si in tinuturile locuite de romani incepind
de greutate, avind circa 16,33 grame. cu anul 1270. Aceste piese au fost bine primite in Tara
Kwacha - moneda nationala in Malawi si Zambia. In limba Romaneasca, astfel ca Vladislav I (1364-1377) va emite prima
bemba (vorbita in Zambia) inseamna "zori de zi", "a se crapa moneda romaneasca cunoscuta cu numele de ban. Leva, moneda
de ziua" si isi are originea in sloganul nationalist zambian "New nationala a Bulgariei, are acelasi stramos ca si leul nostru.
dawn of freedom" - adica "noii zori ai libertatii". 1 kwacha Lilangeni - Swaziland. In limba swati langeni inseamna bani.
Malawi =100 Matambala (tambala la singular). In limba indigena Pluralul de la lilangeni este emalangeni.
bantu inseamna "cocosel". 1 kwacha Zambia =100 Ngwee. In Lira - Italia, Turcia, Malta, San Marino- numele isi are originea
limba bantu ngwee inseamna stralucitor. in unitatea de greutate libra/livra.
Kwanza - Angola, provine de la numele riului Kwanza. Iar Lira sterlina (pound sterling) : moneda nationala a Marii
subdiziunea sa lwei, de la un afluent al riului Kwanza. Britanii dar utilizata si in multe alte tari. Denumirea de lira, sau
Lari - moneda nationala a Georgiei care a inlocuit rubla in livra, vine de la greutatea initiala de o livra (pound) a monedei.
1993, cind au aparut cupoanele lari, care au fost retrase in 1995 Pound provine de la cuvintul latin "pondus", trecut prin "pund"
si introdusa moneda lari. Lari este un vechi cuvint georgian in engleza veche. Prima lira a fost batuta de William Cuceritorul,
insemnind o suma de bani adunata, o comoara/avere. 1 lari regele normand care a cucerit Anglia in 1066. Lira initiala a lui
este egal cu 100 tetri. Tetri in georgiana inseamna alb, facind William Cuceritorul era batuta in Turnul Londrei, astfel ca era
referire la culoarea monedelor de argint. denumita si "tower pound" sau "lira din turn" si cintarea o livra
Lat - Letonia, este de fapt denumirea tarii in limba letona, de argint. Lira era de aproape o jumatate de kilogram, si greu
"Latvija". Lati si Latu sunt formele la plural. s-ar fi putut folosi in circulatie astfel ca erau utilizate unitati de
Lempira - Honduras, este numele unui sef indian care s-a greutate mai mica, cea mai utilizata fiind cea care corespundea
opus stapinirii spaniole. la a 240-a parte dintr-o lira, numita penny. Acest sistem propriu
Leone - Sierra Leone, nume derivat din denumirea tarii. de diviziune a lirei in 240 de penny a fost utilizat in Anglia pina
Leka - moneda nationala a Albaniei. Denumirea se pare ca in 1971 cind s-a trecut la sistemul zecimal. Greutatea lirei s-
vine de la o prescurtare a numelui lui Alexandru Macedon - a diminuat treptat de la aparitie si pina azi. De exemplu, in
"Leka i Madh ". Alta ipoteza sustine ca numele monedei nationale perioada reginei Elisabeta I, prin 1602, greutatea lirei corespundea
a Albaniei isi are originea in secolul XV si provine de la numele cu numai 120 de grame argint . Ulterior, lira engleza a fost
unui print albanez, Lek Dukagjini (1410-1481), contemporan definita in aur.
cu Skanderbeg, care a luptat impotriva turcilor si a lasat Completarea de "sterling" adaugata monedei engleze dorea
albanezilor un cod de legi. Quintar/Quindarka, subdiviziunea sa intareasca faptul ca lira cintarea intr-adevar o livra de argint
leka, isi are originea in cuvintul albanez "qind" adica sutime. veritabil. Adaugirea a aparut intr-o perioada cind acuratetea
Leva- Bulgaria, inseamna leu, vezi explicatia de la "leu". sistemelor de masura lasa mult de dorit.
Pagina 5 Colectionarul Roman
Sterling este derivat de la cuvintul din engleza veche "Steorra"- Nepal, Pakistan. Isi are originea in cuvintul sanskrit "padamsah"
adica stea si face referire la o mica stea ce aparea pe primii penny care inseamna sfert. Pina in 1950 in India si Pakistan paisa era
normanzi. Numele subdiviziunii lirei englezesti, penny, penig in egala cu un sfert de anna si 1/64 dintr-o rupee. Dupa trecerea
engleza veche, provine din cuvintul din germana veche pfennig, la sistemul zecimal s-a pastrat denumirea de paisa chiar daca
adica ban/moneda. aceasta insemna sfert si nu mai reflecta oarecum realitatea.
Litas -Lithuania, derivat de la Lietuva, insemnind Lituania Para - Este a suta parte dintr-un dinar in mai multe tari
in limba lituaniana. Litai si litu la plural. desprinse din fosta Iugoslavie (Bosnia- Hertegovina, Croatia,
Loti - Lesotho, este un cuvint in limba sotho si isi are originea Yugoslavia). Cuvintul vine din limba turca (desemnind o moneda
in denumirea lantului muntos Maloti din Lesotho. De altfel, de valoare mica) fiind imprumutat din persana unde insemna
forma la plural este Maloti. fragment sau particica.
Manat - Azerbaidjan, Turkmenistan - isi are originea in Pa'anga - Tonga, in limba tongana insemna un fel de boabe
cuvintul rusesc "manyeta", insemind moneda. de fasole care au fost utilizate cindva ca bani. 1 Pa'anga este
Mark (marca) - moneda nationala a celor doua Germanii egala cu 100 Seniti. Seniti in limba tongana inseamna sutime.
inaintea introducerii euro. Mark a fost o unitate de greutate Pataca, Macao- Numele deriva de la o foarte populara moneda
pentru aur si argint (mentionata inca din secolul VIII) utilizata care a circulat in Asia si anume peso mexican, numit in portugheza
in mai multe tari vest europene si care era egala cu aproximativ pataca mexicana.
8 uncii, sau o jumatate de pound. In secolul XIX marca era o Peseta -Spania inainte de euro. Peseta este diminutivul lui
mica moneda comuna care circula in statele germane si avea peso -greutate. Spania a adoptat prima data denumirea de peseta
valori diferite. In 1873 dupa crearea imperiului german, marca pentru moneda nationala in 1859 si cu exceptia perioadei 1864-
din aur (egala cu 100 pfennig) a fost adoptata ca standard monetar 1868 aceasta denumire s-a pastrat pina la introducerea euro.
si moneda de calcul in intreg imperiul. Cuvintul pfennig provine Peso - moneda nationala in multe tari, in general vorbitoare
din limba germana care se folosea intre anii 750-1050 si inseamna de spaniola (Mexic, Cuba, republica Dominicana, Columbia,
moneda/ban. Pfennig era utilizat pentru a denumi denarii Uruguay, Chile, Guineea Bisau- pina in 1997, Argentina, Philipine.
carolingieni. Pfennig-ul a fost timp de 500 ani singura moneda Peso in spaniola insemna greutate (la cintar), iar originea si-
de circulatie pina la introducerea groschen in 1266. Un groschen o are in cuvintul latin "pensum". Peso a fost introdus in Spania
valora 12 pfennigi. Anii dintre secolele VIII si XIII sunt cunoscuti de regele Ferdinand si regina Isabella, care au reformat sistemul
ca "pfennigzeit", anii de glorie ai pfennigului. Dupa introducerea monetar spaniol in 1497. Peso nu a intrat in folosinta comuna
marcii in 1873 pfennigul a devenit subdiviziune a acesteia, pina in timpul lui Charles I (imparatul Charles V). Initial, peso
valorind o sutime dintr-o marca. se diviza in 8 reales. Submultiplii peso au devenit baza sistemului
Markka - Finlanda, aceeasi etimologie ca si mark. monetar bazat pe argint din timpul imperiului spaniol de dupa
Metical - Mozambic. Cuvint portughez cu origine araba unde reforma monetara din 1772-1786. In America peso era numit
denumea o unitate de greutate pentru aur si alte metale pretioase. "piece of eight" sau "spanish milled dollar". Peso a ramas moneda
Millime - este a mia parte a dinarului tunisian. Originea se principala in cele mai multe colonii spaniole din continentele
gaseste in cuvintul francez "millieme" care inseamna miime. americane si dupa ce acestea si-au obtinut independenta. Cind
Mongo - Mongolia, in limba mongola insemna argint. aceste tari au trecut la sistemul zecimal, in unele peso a fost
Naira - Nigeria, forma modificata provinind de la cuvintul inlocuit cu denumiri locale: sol in Peru, bolivar in Venezuela,
Nigeria. sucre in Ecuador, colon in Salvador si Costa Rica, balboa in
Nakfa - Eritrea. Nak'fa este numele unui oras din Eritrea Panama, lempira in Hoduras, quetzal in Guatemala, cordoba in
situat in muntii Sahel si care a fost cartierul general al EPLF Nicaragua si boliviano in Bolivia. Alte tari au pastrat denumirea
(Frontul popular de eliberare a Eritrea) in timpul razboiului purtat de peso. Acolo unde denumirea oficiala a fost schimbata peso
impotriva ocupatiei etiopiene. Nakfa a fost introdusa ca moneda continua sa se foloseasca in limbajul popular.
nationala a Eritreei in 1998 si are ca subdiviziune centul. Piaster/Piastre - subdiviziunea lirei in Egipt, Siria , Liban si
Ngultrum - Bhutan. In dzongkha, o limba tibetana, ngultrum a dinarului iordanian isi are originea in cuvintul italian "piastra",
inseamna argint. care inseamna placa subtire de metal.
Ouguiya - moneda nationala a Mauritaniei isi are originea Pound - moneda nationala a Marii Britanii, Irlanda, Insulele
in cuvintul "ugya" (dintr-un dialect arab) inrudit cu "uqiyah" care Falklan, Egipt, Sudan pina in 1992, Cipru, Liban, Siria. Vezi
in limba araba inseamna uncie. 1 Ouguyia se divide in 5 Khoums. explicatia de la lira sterlina.
Khoums provine dintr-un cuvint arab care inseamna cincime. Pula - moneda nationala a Botswanei. Denumire care multora
Ore - a suta parte dintr-o coroana suedeza (krona), norvegiana le stirneste risul nu inseamna altceva decit: "ploaie". E adevarat,
(krone) si a insulelor Feroe. Originea se afla in cuvintul din in limba setswana. 1 Pula=100 Thebe. In bantu thebe inseamna
norvegiana veche "eyrir", adica moneda de aur, care isi are scut.
radacinile in moneda romana aureus, (aurum in latina inseamna Quetzal : Moneda nationala a Guatemalei. Quetzal este
aur). denumirea unei pasari autohtone cu penajul verde auriu, deosebit
Paisa - subdiviziune a rupiei in India, Bangladesh (poisha), de frumoasa, devenita simbol national al Guatemalei si al carui
Pagina 6 Colectionarul Roman
nume stiintific este "Pharomachrus mocinno". Quetzal denga din argint. Denga in limba rusa inseamna ban. Kopeicile
simbolizeaza libertatea deoarece se spune ca nu poate erau confectionate din sarma groasa de argint, de aceea mai
supravietui in captivitate. Pasarea apare pe steagul si stema erau numite si bani de sarma. Greutatea lor varia intre 0,5-0,7
Guatemalei. grame de argint si aveau un diametru de 15mm. Atit denga cit
si kopeicile avea reprezentate pe ele un calaret. Pentru a le putea
deosebi usor, calaretul de pe kopeici tinea in mana o lance iar
cel de pe monedele denga o sabie. De la cuvintul lance in limba
rusa provine numele kopeicilor.
Rufiyaa - Maldive, provine de la rupee.
Rupee -India, Pakistan, Nepal, Mauritius, Seychelles,
Indonezia, Sri Lanka, din cuvintul sanscrit "rupya" care se traduce
ca "argint".
Shekel -Israel, literar cuvintul inseamna greutate, si a fost o
unitate de greutate care avea cam 12 grame. 1 shekel=100
agorot (agora la singular). Originea "agora" se gaseste in Torah.
Cuvintul a fost preluat din expresia "agorat kessef" insemnind
"bucata de argint".
Shilling -Kenya, Uganda, Tanzania, Somalia, Austria (pina
Rand - Africa de sud . Numele vine de la "Witwatersrand", la euro), provine din limba engleza veche, verbul "scilling"- a
cuvint afrikaans (care s-ar traduce prin "muntii apelor albe"). imparti/divide.
Witwatersrand este un lant muntos din Africa de sud lung de Sol -Peru, sol inseamna soare, iar in cultura inca este numele
circa 100 km, unde se gasesc circa 40% din resursele de aur zeului soare.
ale planetei. In zona s-a construit Johannesburgul. O moneda Som - Kyrkistan, in limba kirkiza inseamna pur, curat (despre
celebra emisa de Africa de sud este Krugerrand a carei aur).
denumirea vine de la numele fostului presedinte sudafrican Somoni - Tadjikistan, nume dat in onoarea lui Ismoil Somoni,
Paul Kruger(intre 1883-1900) a carui figura este pe aversul fondatorul primului stat samani (tdjik).
monedei. Sucre - Ecuador. Antonio Jose de Sucre a fost un revolutionar
Rappen -Elvetia, este subdiviziunea francului elvetian. sud american care a luptat impotriva spaniolilor, si primul
Rappen deriva de la numele contele Rappolstein care a emis presedinte al Boliviei
in secolul XIV un pfennig inchis la culoare, numit pfennig negru. Sum - Uzbekistan, in uzbeca inseamna pur, curat (referitor
Exista ipoteza ca de fapt rappen isi are originea in vechea limba la aur).
germana de sus unde rapp insemna negru iar rappe sau rabe - Tala - Samoa de vest, unitate monetara a carei denumire
corb, pasare care apare pe o moneda medievala din zona in limba samoana inseamna dollar. 1 Tala este egal cu 100
cantoanelor elvetiene. sene. Sene in samoana inseamna sutime.
Real - Brazilia, in limba portugheza inseamna "regesc", dar Taka - Bangladesh, moneda nationala isi trage numele de
si autentic/veritabil la cuvintul "tanka" din limba sanskrita, utilizat pentru a denumi
Riel - Cambodgia, in limba khmera "riel" inseamna "ceva o moneda de argint care a circulat din antichitate si pina in
care straluceste/stralucitor" perioada medievala. Cuvintul taka a fost folosit in intreaga Indie
Renminbi yuan - denumirea completa a monedei nationale cu diferite intelesuri. In India nordica reprezenta o moneda din
a Chinei. In limba chineza inseamna "banii poporului". Ad cupru care valora 2 paise, in sudul Indiei era egala cu 4 paise
litteramYuan inseamna "obiect rotund". 1 Yuan =100 Fen. In sau 1 anna. Numai in Bengal taka era egala cu o rupie. 1
limba chineza fen inseamna sutime. Taka=100 paise. Paisa provine dintr-un cuvint sanskrit care
Rial - Iran, Oman-este versiunea persana a cuvintului arab insemna patrime. Paisa (pl. paise) este si subdiviziunea rupiei
"riyal" care deriva din cuvintul spaniol "real", adica regal dar si in India, Pakistan, Nepal.
veritabil/autentic. Tenge - Kazakstan, tenga in Uzbekistan si tene in
Ringgit - Malaezia, Brunei- in limba malay ringgit inseamna Turkmenistan. Au aceeasi etimologie. In limba kazaka, uzbeka
"crestat" si face referire la monedele spaniole serate din argint dar si in alte limbi turcice inseamna balanta/cintar.
care au fost utilizate in zona. Tolar - Slovenia, are aceeasi origine ca si dollar, adica provine
Riyal - mai multe tari arabe (Qatar, Arabia Saudita), deriva de la thaler.
din cuvintul spaniol "real"- adica regal dar si veritabil/autentic. Tugrik - Mongolia, subdiviziune a monedei nationale, mongo.
Rubla - Rusia, Belarus, Tadjikistan- provine din cuvintul rus In limba mongola "togrok" inseamna rotund.
"rubl" care inseamna bara de argint si verbul "rubit" -a taia in Yen - Japonia, ca si Yuan (China) si Won (Coreea) provin
bucatele, a portiona. O rubla se divide in 100 de kopeici. Primele dintr-un vechi cuvint chinez care inseamna "obiect rotund".
kopeici au fost emise in 1534, iar o kopeica era egala cu doua Primul yen a fost emis in 1869 si a devenit oficial unitate
Pagina 7 Colectionarul Roman
monetara a Japoniei in 1871 in urma reformei monetare cind a fost suspendata circulatia banilor de hirtie emisi de diversele
clanuri, shogunate, aflate in circulatie inca din secolul XVI.
Zaire - Congo. Deriva din cuvintul "nzere" care in limba kikongo inseamna rau.
Zloty - Polonia, in limba poloneza inseamna "de aur", provine de la cuvintul "Zoloto" care in limbile slave inseamna aur.

Bibliografie:
1. Jacques Dierickx- Etymologie & folklore numismatique, Revue "Les Numismates de Bruxelles" n 427 et 428, mai-juin 1999
2. Omer Yalcinkaya - Origins of world currency names, pe http://www.ibns.it/money/OriginsCurrencyNames.htm
3. http://en.wikipedia.org
4. http://www.treasurerealm.com/coinpapers/dictionary/dictionary.html
5. Une Brève Histoire du Franc de 1360 à 1803, André MATHIEU, membre de la Société de Numismatique du Nord de la
France, pe http://numisnord.free.fr/francsomma.htm
6. Enciclopedia Britannica 2001
7. Adina Berciu-Draghicescu- Arhivistica si documentaristica, Partea I, Stiinte auxiliare ale istoriei, pe
http://www.unibuc.ro/eBooks/istorie/arhivistica/1cuprins.htm
8. http://www.moneymuseum.com/standard_english/raeume/glossar/glossar.htm
9. Coman Lupu- Din istoricul numelor de monede in limba romana, Editura Universitatii din Bucuresti, 2006

Autor: ing. Dorel Balaita, Onesti-Bacau

O Fila din Istoria Unificarii Monetare dupa


Primul Razboi Mondial - Coroanele Lei
La sfarsitul primului razboi mondial, una din prioritatile bancnotele de 100 coroane si timbru de 10 korun, infatisandu-
noilor state independente care au aparut a fost reorganizarea l pe Palacky, pe bancnotele de 1000 coroane.
sistemului monetar dominat de haosul post-belic. Tratatul de Austria a aplicat pe bancnote un supratipar rosu
pace de la Saint Germain semnat la data de 10 septembrie 1919 "Deutschosterreich" in 11 februarie 1919, apoi mai tarziu in 4
de catre reprezentantii Austriei si reprezentantii diplomatici ai octombrie 1920 un supratipar cu "Ausgegeben nach dem 4.
17 state prevedea in articolul 206 (189): Oktober 1920".
"1. In termen de doua luni de la ratificarea tratatului, fiecare Polonia a decis stampilarea coroanelor austro-unguresti
din statele carora se va transfera teritorii din fosta monarhie printr-un decret semnat in 26 martie 1919, care a fost anulat
Austro-Ungureasca, si fiecare din statele care vor aparea dupa aproape imediat, fiind insemnate doar un numar foarte mic de
dezmembrarea monarhiei, inclusiv Austria si Ungaria, vor aplica bancnote cu stampila "RADA GLOWNA OPIEKUNCZA"
stampila propriilor guverne pe toate bancnotele emise de Banca infatisand vulturul polonez in mijloc.
Austro-Ungara care se afla in circulatie pe propriile teritorii. Guvernul Ungariei a hotarat ca insemnarea coroanelor sa
2. In termen de douasprezece luni de la ratificarea prezentului se efectueze in data de 21 martie 1919, dar decizia nu a fost
tratat, fiecare din statele carora se va transfera teritorii din fosta pusa in aplicare decat dupa 18 martie 1920.
monarhie Austro-Ungureasca, si fiecare din statele care vor aparea Pe teritoriul unificat al Romaniei in aceasta perioada circulau
dupa dezmembrarea monarhiei, inclusiv Austria si Ungaria, vor in paralel mai multe feluri de semne monetare si anume: leul
inlocui, cum vor crede de cuviinta, cu proprie moneta bancnotele emis de Banca Nationala a Romaniei, leul de razboi emis de
stampilate amintite mai sus." germani prin Banca Generala Romana, coroana Bancii Austro-
Regatul Sarbilor, Croatilor si Slovenilor (Srba Hrvata Slovenca Ungare si rubla ruseasca. Retragerea semnelor monetare straine
- SHS) a fost primul stat care a inceput stampilarea bancnotelor a inceput prin stampilarea bancnotelor Bancii Generale Romane
austro-unguresti. Incepand din 30 octombrie 1918 acestora li la sfarsitul anului 1918, operatiune care a durat pana in februarie
s-a aplicat o stampila de mana cu stema SHS, dar prima data o 1919.
insemnare oficiala a bancnotelor aflate in circulatie pe teritoriul Urmatorul pas a fost stampilarea coroanelor austro-unguresti
nou infiintatei Yugoslavii s-a efectuat intre 8-11 ianuarie 1919. care se aflau in circulatie pe teritoriul Transilvaniei, Banatului si
A urmat Cehoslovacia care intre 3-9 martie 1919 a insemnat Bucovinei. Operatia unificarii monetare pe intreg teritoriul tarii
coroanele prin aplicarea unor timbre astfel: timbru albastru de a fost foarte greoaie, mai ales din cauza coroanelor austro-
10 haleru pe bancnotele de 10 coroane; timbru rosu inchis de unguresti aduse din Austria si Ungaria in Transilvania pe cai de
20 haleru pe bancnotele de 20 coroane; timbru maro de 50 contrabanda. Operatiunea de stampilare s-a dovedit neputincioasa
haleru pe bancnotele de 50 coroane; timbru rosu de 1 korun pe in stavilirea invaziei semnelor monetare de acest fel si din lipsa
Pagina 8 Colectionarul Roman
de bancnote ale Bancii Nationale a Romaniei care trebuiau inca sase luni. Bancnotele cu valoare nominala de 10,000 coroane
introduse in circulatie. au putut fi preschimbate doar incepand din 2 noiembrie 1920.
Stampilarea bancnotelor a inceput in Bucovina dupa o
decizie semnata de ministrul delegat la 7 iunie 1919. Bancnotelor
de 10, 20 si 100 coroane li s-a aplicat incepand din 16 iunie
pe partea germana o stampila neagra rotunda cu diametrul de
30mm cu inscriptia "ROMANIA. TIMBRU SPECIAL" si stema
Regatului in mijloc. Bancnotele cu valoare nominala de 1 si 2
coroane au ramas valabile fara sa fie insemnate. Bancnotele cu
valoare nominala de 25, 200, 10000 si cele de 20 coroane 02
ianuarie 1913, emisiunea a II.-a, au ramas provizoriu
nestampilate. Pentru stampilare s-a perceput o taxa de 1%, iar
operatiunea a durat pana la 15 iulie 1919.
In Transilvania si Banat operatiunea a inceput la 10 iunie
1919 si trebuia sa dureze pana la 19 iulie, dar se pare ca termenul
a fost prelungit de cateva ori. Si aici s-a folosit aceeasi stampila
Fig. 2 - Bancnota de 10,000 korona 02.11.1918 cu
stampila regionala Transilvania-Banat
ca si in Bucovina, dar se aplica pe stema Ungariei, pe partea
cu inscriptie in limba maghiara a bancnotelor. Se stampilau Pentru 60% din coroanele preschimbate s-au platit bani gheata,
inclusiv bancnotele care au fost insemnate deja in alte regiuni un leu pentru doua coroane. Pentru ceilalti 40% se acordau
ale fostului Imperiu Austro-Ungar si care au ajuns pe diferite doar chitante, iar pentru sumele mai mari de 100.000 coroane
cai in Romania. Din acest motiv destul de frecvent intalnim pe se percepeau taxe de 5%. In total pana la expirarea termenului
bancnote stampila "ROMANIA. TIMBRU SPECIAL" alaturi de s-au platit aproximativ 4.25 miliarde lei in bani gheata pentru
diferite stampile sarbesti. 8.5 miliarde de coroane.
Printr-un act suplementar semnat in 3 iulie 1919 s-a decis Se cunosc bancnote stampilate din urmatoarele emisiuni:
insemnarea si a bancnotelor de 20 coroane 1913, editia a II.a, -10 kronen 02.01.1904; 02.01.1915.
si a celor de 10,000 coroane. Intrucat dintre acestea din urma -20 kronen 02.01.1907; 02.01.1913 prima emisiune;
se cunosc doar destul de putine exemplare stampilate in 02.01.1913 a IIa emisiune.
Bucovina, putem presupune ca, in aceasta regiune cantitatea -50 kronen 02.01.1902; 02.01.1914.
de astfel de bancnote aflata in circulatie era destul de redusa -100 kronen 02.01.1910; 02.01.1912.
in aceasta perioada. -1000 kronen 02.01.1902.
Bancnotele cu valori nominale de 25 si 200 au ramas -10,000 kronen 02.11.1918.
nestampilate, dar acestea puteau fi preschimbate la filialele Intrucat se cunosc bancnote de 20 kronen 02.01.1907 si
Bancii Austro-Unguresti in alte semne monetare. 100 kronen 02.01.1910 doar cu stampila pe partea cu textul in
limba maghiara, putem presupune ca nu se mai aflau in circulatie
in Bucovina in momentul inceperii insemnarii bancnotelor.
Se cunosc si falsuri, bancnote pe care s-au aplicat stampile
artizanale, chiar si unele desenate cu mana. Falsificarea s-a
practicat in principal de cei care au ramas cu sume mai mari
in coroane austro-unguresti nestampilate dupa expirarea
termenului limita de insemnare a bancnotelor. Intrucat la
stampilare s-a folosit tus negru, exemplarele care prezinta
stampila de alta culoare (albastra sau rosie) putem considera
ca sunt falsuri moderne.

Note bibliografice:
1. Dr. Arnold Keller, Die Abstempelungen der
Fig. 1 - Bancnota de 20 korona 02.01.1907 cu stampila
österreichisch-ungarischen Banknoten 1918-1920. Berlin -
regionala Transilvania-Banat
Wittenau, 1962.
In ultima instanta s-a hotarat ca insemnarea bancnotelor 2. Id. Dr. Kupa Mihaly, Corpus Notarum Pecuniarum
sa continue pana la 28 august1919, dar taxa perceputa s-a marit Hungariae. Budapesta, 1993.
la 2 %. 3. Ambrus Bela, Az Osztrak-Magyar Bank bankjegyeinek
Termenul pentru preschimbarea coroanelor stampilate s-a belyegzesei.
fixat pentru 20 august - 10 septembrie 1920, printr-un decret
semnat la 17 iulie 1920. Acest termen a fost prelungit mai tarziu Autor: Ing. Balazs Aldor, Tg. Mures
Pagina 9 Colectionarul Roman
Sistemul National de Ordine al Norvegiei
Sistemul national de ordine al Norvegiei cuprinde în prezent doua ordine - Ordinul Sfântului Olav si Ordinul pentru Merit
- al caror Mare Maestru este suveranul norvegian. Un al treilea ordin, Ordinul Leului Norvegian, nu mai figureaza de multi ani
pe lista ordinelor norvegiene.

Însemnele de Mare Cruce a Ordinului Sfântului Olav


Imaginile au fost obtinute de la www.revens.com cu permisiunea domnului Henrik Revens.

Însemnele de Comandor cu Stea (Mare Ofiter) al Ordinului Sfântului Olav pentru militari
Imaginile au fost obtinute de la www.revens.com cu permisiunea domnului Henrik Revens.

Ordinul Sfântului Olav a fost înfiintat pe 21 august 1847 de regele Oscar I în timpul uniunii personale dintre Norvegia si
Suedia. La înfiintare ordinul avea trei clase, dar ulterior numarul lor a fost marit la cinci (Mare Cruce, Comandor cu Stea,
Comandor, Cavaler clasa I si Cavaler). Initial ordinul se acorda atât norvegienilor cât si strainilor, dar începând din 1985 cu
exceptia membrilor familiilor regale si a sefilor de stat ordinul se acorda doar cetatenilor norvegieni. Se estimeaza ca de la
înfiintare Ordinul Sfântului Olav a fost acordat unui numar de circa 5000 de persoane.
Însemnele ordinului sunt compuse dintr-o cruce malteza alba având monograma "O" încoronata între brate. Crucea are în
centru un medalion rosu cu leul norvegian înconjurat de trei inele colorate alb-albastru-alb. Pe revers ordinul are inscriptia:
Pagina 10 Colectionarul Roman
"RET OG SANDHED" (Dreptate si adevar). Crucea este suspendata de o coroana regala. Însemnele acordate pentru merite
militare au doua spade albastre încrucisate sub coroana. Panglica ordinului este rosie avand câte trei dungi alb-albastru-alb pe
margini. Placa de Mare Cruce este o stea cu opt brate briliantate peste care este crucea alba a ordinului. Placa clasei a doua este
o cruce malteza cu brate briliantate având în centru medalionul central al ordinului. Ordinul are si un colan format din monograme
"O" încoronate si scuturi rosii cu stema norvegiana alternate cu cruci treflate de aur cu topoare vikinge, toate unite prin zale de
aur. Colanul este acordat ca un semn de înalta distinctie doar detinatorilor însemnelor de Mare Cruce. Dupa decesul unui membru,
însemnele ordinului trebuie înapoiate cancelariei.
Regele Carol I a fost primul sef de stat român care a primit Ordinul Sfântului Olav de la regele Oscar al II-lea în anul 1885.
Nicolae si Elena Ceausescu au primit Ordinul Sfântului Olav în timpul vizitei de stat efectuate în Norvegia în anul 1980 (în ciuda
faptului ca relatiile diplomatice dintre România si Norvegia au fost întrerupte între 1988 si 1990, ordinele nu le-au fost retrase în
mod formal). Ulterior, Ordinul Sfântului Olav a fost înmânat si lui Emil Constantinescu în anul 1999 în timpul vizitei de stat a
suveranului norvegian în România.

Însemnele Ordinului Leului Norvegian


Imaginile au fost obtinute cu permisiune de la www.saintolav.com.

Crucea de Comandor al Ordinului pentru Merit


Imaginile au fost obtinute de la www.revens.com cu permisiunea domnului Henrik Revens.
Pagina 11 Colectionarul Roman
Ordinul Leului Norvegian a fost înfiintat de regele Oscar al II-lea pe 21 ianuarie 1904 ca raspuns la criticile aduse în Norvegia
pozitiei inferioare a Ordinul norvegian al Sfântului Olav fata de Ordinul suedez al Serafimilor. Statutele noului ordin prevedeau
ca el sa fie acordat într-o singura clasa, iar numarul membrilor sai sa fie limitat la 12, între acestia nefiind inclusi sefii de stat sau
membrii familiei regale. În cursul anului 1904, Ordinul Leului Norvegian a fost acordat unui numar de sapte membri ai casei
regale suedeze si patru sefi de stat straini. Dupa dizolvarea uniunii dintre Norvegia si Suedia în anul 1905, Ordinul Leului Norvegian
nu a mai fost acordat, iar din anul 1952 ordinul a încetat sa mai faca parte din sistemul norvegian de ordine.
Însemnul ordinului este un medalion rosu de forma ovala cu leul norvegian înconjurat de o cununa de lauri. Pe revers are
inscriptia: "OVER DYBET MOD HØIDEN" (Peste adâncuri spre înaltimi). Medalionul este suspendat de o coroana regala. Panglica
ordinului este albastra avand pe margini o dunga subtire alba si una lata rosie. Placa ordinului este o stea alba cu opt brate având
în centru un medalion rotund ce reproduce însemnul ordinului înconjurat de o miniatura a colanului ordinului. Colanul este
format din 9 monograme ale regelui Oscar al II-lea alternate cu 8 lei norvegieni de aur si unite prin zale de aur.
Ordinul pentru Merit a fost înfiintat de regele Olav al V-lea în anul 1985 pentru recunoasterea serviciilor deosebite aduse
intereselor norvegiene. Ordinul este organizat pe cinci clase (Mare Cruce, Comandor cu Stea, Comandor, Cavaler clasa I si Cavaler)
si se acorda doar cetatenilor straini, diplomatilor norvegieni si cetatenilor norvegieni rezidenti în afara Norvegiei.
Însemnele ordinului sunt compuse dintr-o cruce treflata de metal peste care este suprapusa o cruce simpla de email rosu
având în centru monograma încoronata a fondatorului. Crucea are coroane deschise între brate si este suspendata de o panglica
de culoare albastru închis. Placa ordinului este o stea cu opt brate formata din raze peste care este crucea ordinului.

Autor: Alexandru Dasu

Primele Bilete de Banca Emise in Romania.


Biletele Ipotecare
In anul 1852 s-a infiintat la Iasi prima banca romaneasca circulatiune intr-un timp determinat, cand atnci li se vor socoti
de emisiune. Banca Nationala a Moldovei, cu aprobarea zece la suta mai mult peste valoarea lor nominala.
Domnitorului Gr. Alex. Ghica si cu un capital initial de un milion Despre modul cum se vor emite aceste bilete ne spun art.
de galbeni austro-olandezi, intru cat se stie, ca in acel timp in II, III si IV: Biletele ipotecare se vor emite in bucati de 5, 10, 20,
tara nu circulau decat monete straine. Aceasta banca trebuia sa 50, 100 si 500 lei si se vor fabrica in aceleasi conditiuni ca si
inceapa operatiunile sale la 1 Ianuarie 1853, ca atare capitalul biletele de banca sub controlul Ministerului de finante (art. II).
trebuia sa fie subscris pana la acea data. Pana astazi sunt << Ele vor avea gravate in corpul lor semnaturile fac-simile a
cunoscute doua proiecte de bilete ce urma sa emita aceasta Ministrului de finante si a doui din membrii consiliului special,
banca. Unul a fost publicat de d. Const. Moisil in <<Cronica si vor fi parafate prin serii, cu subscrierea manuala a cate unui
Numismatica>> (an I No. 6-7 la pag. 48) si este din 1856, celalalt impiegat trecuta intr-un registru special, care le va verifica si le
este descris de D-nul G. Sion in Buletinul Societatei Numismatice va inapoia Ministerului de finante spre a le pune in circulatiune>>
Romane (an XVI pag. 97) si este tot din 1856. Nici unul din (art. III).
aceste proiecte n-a fost executat, deoarece banca n-a reusit sa << Biletele ipotecare sunt garantate pana la totala lor retragere
emita bilete. din circulatiune printr-o ipoteca in I-iul rang inscrisa asupra unor
In 1866 ministrul de finante Ion C. Bratianu a incercat printr- proprietati imobile libere ale Statului in valoare de cel putin sase
un proiect de lege (26 Mai) sa emita hartie moneta, insa proiectul zeci milioane lei.
sau intampina opozitie in parlament si fu retras. << Atat biletele ipotecare cat si toate actele si procedurile ce
In anul 1877 s-a facut un proiect de lege pentru emisiunea va necesita emiterea lor si luarea inscriptiunilor, ca si vinderea
de bilete ipotecare; proiect care s-a votat de Senat la 4 Iunie si ipotecelor vor fi scutite de orice taxa de timbre, inregistrare si
de Adunarea Deputatilor la 7 Iunie si a fost promulgat la 10 altele >> (art. VII).
Iunie si publicat in Monitorul Oficial din 12 Iune 1877 sub Alte dispozitiuni cu privire la aceste bilete se cuprind in art.
numele de Legea pentru emisiunea de bilete ipotecare in suma XII si XIII. Primul ne spune: << Nici o alta viitoare a doua emisiune
de 30 milioane lei. de hartie nu va avea loc mai inainte de retragerea si anularea
Articolul I al acestei legi glasuieste astfel: prin ardere a tutulor biletelor de 30.000.000 lei>>; iar art. XIII:
<< Ministerul de finante este autorizat a emite bilete ipotecare <<Falsificatorii acestor bilete cum si aceia, cari vor fi contribuit la
pana la suma de 30 milioane lei. Aceste bilete vor fi la purtator, emiterea unei sume mai mare de bilete de cat cele prevazute
ele vor avea cursul obligatoriu si se vor primi in plata de toate prin legea de fata se vor pedepsi conform art. 12 si urmatorii din
casele publice cu valoarea lor al pari. Ele se vor retrage din codul penal>>.
Pagina 12 Colectionarul Roman
Cum se prezentau acese bilete ipotecare? modalitatile functionarii ei, prevedea la art. XXX urmatoarele:
Din exemplarele ce ni s-au pastrat constatam, ca ele aveau <<Banca va fi obligata ca in termen de 4 ani cel mult sa
o mare asemanare cu biletele emise mai tarziu de Banca retraga din circulatiune biletele ipotecare emise in virtutea legii
Nationala a Romaniei. Ele erau confectionate din hartie speciala din 12 Iunie 1877, inlocuindu-le cu bilete de banca emise
de culoare alba si impodobite cu desenuri si inscriptii de culoare peste limitele fixate de articolul XII. Biletele ipotecare astfel
albastra-sinilie, lucrate de Georges Duval din Paris. In colturi retrase se vor pastra in casele bancii si vor fi schimbate al pari
se aflau medalioane rotunde sau poligonale, in cari erau si fara prima in moneta in casele Statului proportional cu
reprezentate in filigran capetele lui Traian si Decebal sau alte vanzarea proprietatilor domeniale, cari formeaza garantia lor>>.
figure alegorice; in campul biletelor de asemenea se aflau Aceasta dispozitiune a fost modificata prin conventiunea
filigrane cari cuprindeau valoarea biletului tiparita in cifre si din 10 Decembrie 1885 incheiata intre Banca si Ministrul de
litere. Finante si aprobata prin legea din 3 Martie 1886. Termenul
Inscriptii se aflau si pe fata biletelor si cuprindeau pe langa de plata al biletelor ipotecare s-a prelungit atunci pana la 30
valoarea in cifre si trei semnaturi: a ministrului de finante si a Iunie 1892. Plata urma sa se faca treptat cu vanzarea bunurilor,
doi membri din <<consiliul special>>. De asemena pe fiecare cari formau garantia acestor bilete, prin rate anuale, conform
bilet se afla reprodus si textul art. XIV din lege, privitor la unei tabele dresata de Minsterul de finante si bazata pe vanzari
pedepsele pentru falsificare sau emiterea unui numar mai mare de cel putin un milion pe fiecare an.
de bilete. Aceasta conventiune s-a modificat la randul ei prin legea
Spre deosebire de culoarea albastra a inscriptiilor si a din 25 Decembrie 1888, care a autorizat pe ministrul de finante
ornamentelor, seriile si numerele biletelor erau imprimate cu a plati biletele ipotecare cel mult in sase luni, procurandu-i
tus negru. fonduri prin emisiune de renta amortibila 5 la suta, plata, care
Reversurile biletelor nu aveau nici o inscriptie, ci numai s-a si efectuat.
ornamente cu culoare albastruie. Despre emisiunile Bancii Nationale a Romaniei vom vorbi
Se intelege ca biletele ipotecare nu puteau sa circule decat intr-un numar viitor, cand vom publica atat biletele ipotecare
atata timp cat nu exista inca in tara o banca de emisiune. Din cat si cele emise de aceasta institutiune.
momentul in care o astfel de institutiune s-ar fi infiintat, in Articol aparut in Buletinul Societatii Numismatice Romane,
mod natural urma ca ea sa-si ia asupra sa retragerea din a n u l X V I I n r . 4 1 - 4 2 ia n u a r i e - i u n i e 1 9 2 2
circulatie a acestor bilete. Si in adevar cand in 1880 s-a infiintat
Banca Nationala a Romaniei, legea de la 17 Aprilie care stabile Autor: Victor N. Popp

Introducere in Numismatica:
Povestea Leului
Este de stiut ca unirea principatelor romane era recunoscuta doua jumatate a sec.XVI, fiind imediat cautati si foarte bine
de poarta doar sub domnia lui Al.I.Cuza.Dupa abdicarea apreciati de negustorii acelor vremuri.
domnitorului la 11 februarie 1866,guvernul turc dorea sa destrame Prima mentiune documentara referitoare la prezenta acestei
Romania in fostele principate. Sansele erau cu atat mai mari cu monede pe teritoriul romanesc apare in 1851.Intalnim chiar in
cat Filip I de Cordova refuza sa fie domnul Romaniei. anul 1639 intr-o scrisoare a lui Vasile Lupu denumirea sub
Acceptarea la tron de Carol de Hohenzolern de Sigmaringen forma romanesaca de leu,iar documentele ulterioare o prezinta
a facut ca prin pozitia si relatiile pe care le avea familia lui in ca o buna pretuire. Patrunderea acestei monede olandeze in
Europa intentiile Turciei sa nu fie indeplinite.Datorita urcarii lui perimetrul romanesc s-a datorat deoarece la acea vreme in Tarile
Carol I la tron se voteaza legea monetara din 14/26 aprilie 1867 Romane circulau zeci de monede a tarilor vecine:de la monedele
prin care leul devine moneda nationala a Romaniei.Denumirea frantuzesti si spaniole la cele turcesti,de la cele emise in tarile
acesteia isi are originea in vechii taleri din tarile de jos care au de jos sau Italia pana la cele rusesti sau poloneze fara sa mai
fost emisi in 1575. mentionam monedele care circulau in centrul Europei: nemtesti,
Aceste monede aveau pe revers un leu ridicat pe labele din austriece, unguresti.
spate(leu rampant),care reprezenta semnul puterii in heraldica Toate aceste monede au circulat si au fost folosite in Tarile
medievala.Din cauza acestui leu de pe moneda acesti taleri-leu Romane. Multe dintre acestea alcatuiesc colectii ale marilor
se mai numeau: thaler leonis, thaler leonian. muzee stand la dispozitia celor interesati pentru a le cerceta.
La prima lor aparitie ei erau batuti dintr-un argint cu titlul Talerii leu au inceput sa fie tezaurizati si scosi treptat din
0,750 si cantareau 27,68 grame. Datorita calitatii argintului din circulatie in a doua jumatate a sec.XVIII. Dupa aceasta,denumirea
care erau fabricati,aceste monede s-au raspandit foarte repede lor devenise atat de comuna in Tarile Romane incat socotelile
in Romania. In Tarile Romane ajung pentru prima data in a si evidentele se exprimau in lei,chiar daca plata efectiva se facea
Pagina 13 Colectionarul Roman
in alta moneda. In acest fel leul devine o pura unitate (reprezentantul diplomatic al Romaniei la Constantinopol) se
(moneda) de calcul. obtine aprobarea marelui vizir de a bate moneda proprie.
Intrand in noul secol XIX se face tot mai mult simtita
necesitatea adoptarii unei monede nationale. S-a incercat prin Bibliografie:
urmarea regulamentului organic (1831) o reforma monetara dar 1. Octavian Luchian, George Buzdugan, Constantin Oprescu
nu a rezolvat decat partial aceasta problema,care ramane in - "Monede si bancnote romanesti" , ed.Sport-Turism, Bucuresti,
continuare nerezolvata. Au mai fost incercari de reforme: 1836, 1977
1837, 1842, 1852 dar raman simple initiative scotand la suprafata 2. Catalogul Monedelor Principatului Transilvaniei - Ana-
preocuparile "finantistilor" de atunci de a gasi o solutie complexei Maria Velter, Bucuresti, 1994
probleme monetare. 3. Numismatica 1 - V.M.Barliba, ed.Univ. AL. I. Cuza, Iasi,
Nici intentia de desfiintare a "leului" ca moneda de calcul 2005
din 1836 nu scoate din impas situatia. 4. Sistemul Banesc al Leului si Precursorii Lui -C. C. Kiritescu,
Etapa cea mai impulsiva este creata de AL.I.Cuza din 1864 ed. Encicopedica, Bucuresti, 1997
de a rezolva problema monetara dar din cauza domniei foarte
scurte nu permite concretizarea etapei. Autor: Baida Doru Gabriel, Falticeni
Venind Carol la tronul tarii ajutat de AL.Golescu

Retragerea Trupelor Sovietice din Romania


Succesorul lui I.V.Stalin la conducerea U.R.S.S.(1), Nikita "Toate fortele Aliate vor fi retrase din România in termen de 90
Hrusciov a lansat sloganul "intrecerii pasnice" intre socialism si zile" de intrarea in vigoare a tratatului dar ca URSS isi rezerva
capitalism, a coexistentei celor doua sisteme. Aceasta politica a dreptul de a pastra in România trupe care sa faca legatura cu
dus la desfiintarea societatilor mixte numite la noi Sovromuri. trupele din Austria (4). Odata cu semnarea Tratatului cu Austria
Pe aceeasi linie, cooperarea intre statul sovietic si tarile din lagarul pe 15 mai 1955, la o zi dupa semnarea Tratatului de la Varsovia,
socialist se axa pe consultarea reciproca, schimbul de experienta, stationarea trupelor sovietice pe teritoriul romanesc isi pierdeau
a ajutorului reciproc etc. baza legala stabilita prin Tratatul de Pace.
Politica noului liderului de la Kremlin a dus la semnarea la In conditiile in care Stalin decedase, iar inlocuitorul sau
15 mai 1955 la Viena de catre ambasadorii S.U.A., U.R.S.S., Marii propunea o politica de destindere, liderii Romaniei au decis
Britanii si Frantei a Tratatului cu Austria. Prin acest tratat se consultarea lui Hrusciov in ceea ce priveste retragerea trupelor
punea capat ocupatiei militare cvadripartide, Austria devenind sovietice din România. Biroul Politic al C.C. al P.M.R. a decis in
stat liber, independent si neutru. august 1955, ca Gherghe Gheorghiu-Dej sa faca aceasta
In 1944 trupele sovietice patrundeau in România in urma propunere, insa acesta l-a delegat pe Emil Bodnaras. A fost
evenimentelor de la 23 august, isi legalizau sederea prin Armistitiul expusa problema retragerii, la Bucuresti, la resedinta lui Dej, de
din 12/13 septembrie si apoi prin Tratatul de pace din 1947 catre Bodnaras, un "bun prieten al Uniunii Sovietice, un vechi
sub pretextul necesitatii asigurarii securitatii comunicatiilor cu bolsevic" cum il caracteriza Hrusciov. S-a mentionat Tratatul cu
trupele sovietice din Austria. Lovitura de stat din 23 august 1944 Austria dar si faptul ca România avea granita doar cu state
a permis trupelor sovietice sa patrunda pe teritoriul Romaniei socialiste si cu Marea Neagra. Reactia lui Hrusciov a fost ca i-a
fara a fi semnat insa un armistitiu, fapt ce a permis armatei acuzat pe romani de nationalism si antisovietism, declarand:
sovietice sa se comporte ca fiind inca in razboi cu România si "Pana acum va fost bine sub aripa Uniunii Sovietice si acum ii
in consecinta sa dezarmeze si sa ia 130.000 de prizonieri de dati cu piciorul."(5) Hrusciov parasind suparat România, iar
razboi.(2) In Conventia de armistitiu semnata la 12/13 septembrie relatiile romano-sovietice racindu-se. Insa spre suprinderea tuturor,
1944 se preciza la articolul 3 ca România va acorda tot sprijinul in urma unei intalniri la Moscova, pe 7 noiembrie, unde participa
aliatilor "pentru libera lor miscare pe teritoriul Roimaniei, in orice o delegatie romana condusa de Bodnaras, Hrusciov la invitat pe
directie, daca este cerut de catre situatia militara" inlesnind acesta la un salon al Kremlinului, unde, de fata cu Bulganin, i-
aceasta prin toate mijloacele. In anexa se specifica ca trebuiau a transmis lui Bodnaras ca s-a hotarat retragerea trupelor sovietice
puse la dispozitia Inaltului Comandament Aliat ( sovietic ) toate de pe teritoriul Romaniei dar: "Aceasta nu ca urmare a faptului
"constuctiile si instalatiile romanesti, militare, aeriene si navale, ca voi ati ridicat problema, ci pentru ca noi am ajuns la concluzia
porturi, cheiuri, cazarmi, magazii, campuri de aviatie, mijloace ca este necesar sa ne retragem"(6), insa in memoriile sale, Hrusciov
de comunicatie, statiuni meteorologice"(3), insa trupele sovietice afirma ca in urma analizei situaiei expuse de partea romana dar
ar fi trebuit sa paraseasca România dupa incheierea razboiului, si de necesitatea reducerilor cheltuielilor din careul armatei s-a
dar armata sovietica a ramas in continuare in România, ca si in ajuns la aceasta concluzie.(7)
celelalte tari central si sud-est europene, chiar daca nu mai aveau Revolta anticomunista si antisovietica din Ungaria din 1956
baza legala. In Tratatul de pace din 10 februarie 1947 incheiat a inghetat practic discutiile privind retragerea trupelor sovietice,
intre România si Natiunile Unite se specifica la articolul 21 ca punandu-se problema stationarii trupelor in continuare si
Pagina 14 Colectionarul Roman
discutarea problemei cu ceilalti participanti la Tratatul de la Varsovia. Acest lucru s-a discutat la Moscova in cadrul discutiilor
romano-sovietice din decembrie 1956, mentionandu-se ca stationarea se facea in conformitate cu Tratatul de la Varsovia". Faptul
ca trupele sovietice stationau pe teritoriul Romaniei in conformitate cu prevederile Tratatului de la Varsovia era un fals, ele
stationand pe teritoriul romanesc incepand din 1944, existand reglementari in aceasta privinta in Conventia de armistitiu din
12 septembrie 1944 si ale Tratatului de pace din 10 februarie 1947 si prin Conventia din 26 octombrie 1948, privind punerea
la dispozitie a cazarmilor localurilor de serviciu, depozitelor, aerodromurilor, campurilor de instructie si mijloacelor de transmisiuni
etc.(8)
Implicarea conducerii romane de stat si partid in evenimentele din Ungaria de la sfarsitul lunii octombrie si inceputul lunii
noiembrie au dus la o modificare pozitiva a pozitiei Romaniei in raporturile cu URSS.(9)
Declaratia romano-sovietica din 3 decembrie 1956 era un pas inapoi in privinta retragerii trupelor sovietice si crea o noua
baza legala in stationarea acestora. In aceasta declaratie se mentioneaza ca datorita pericolului din vest trupele sovietice vor
continua sa stationeze in România in conformitate cu Tratatul de la Varsovia.(10) Acordul din 15 aprilie 1957 semnat intre
guvernele roman si sovietic, care reglementa statutul juridic al trupelor sovietice stationate temporar in România, prevedea la
Art.1 ca trupele sovietice stationate temporar in România " nu afecteaza in nici un fel suveranitatea Statului roman", ca acestea
"nu se amesteca in treburile interne ale Republicii Populare Romane", fiind obligate "sa respecte si sa se conformeze prevederilor
legilor romanesti".(11) Urmau a fi stabilite, de comun acord, la nivel de guvern, efectivele si locurile de dislocare, deplasarile,
aplicatiile si manevrele trupelor sovietice aveau nevoie de consimtamantul guvernului roman, era constituita o comisie mixta
romano-sovietica, compusa din trei persoane pentru fiecare parte, pentru rezolvarea problemelor privin interpretarea sau aplicarea
Acordului si conventiilor suplimentare.(12)
La 17 aprilie 1958 Hrusciov ii adreseaza o scrisoare lui Dej prin care ii trasmitea ca in contextul relaxarii internationale si
avand in vedere ca România dispunea deja de "forte inarmate de nadejde, capabile sa dea o riposta provocarilor imperialistilor",
Uniunea Sovietica considera ca nu mai este necesara stationarea trupelor sovietice pe teritoriul Romaniei si se doreau de catre
CC al PCUS inceperea discutiilor "in timpul cel mai apropiat" pentru retragerea trupelor sovietice.(13) Georghe Gheorghiu-Dej
a facut cunoscut acceptul Romaniei la 23 aprilie, iar 24 aprilie Comitetul Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul
de la Varsovia a aprobat propunerea Uniunii Sovietice, in acord cu guvernul roman, privind "retragerea de pe teritoriul Republicii
Populare Romane trupelor sovietice care se afla acolo in conformitate cu Tratatul de la Varsovia".(14) Raspunsul lui Georghiu-
Dej a venit la 23 aprilie, acesta fiind de acord cu propunerea renuntarii stationarii in continuare a trupelor sovietice in RPR.(15)
Astfel ca in urma hotararii luate de Comitetul Politic Consultativ al statelor membre ale Tratatului de la Varsovia din 24 mai
1958 cu privire la propunerea URSS ce viza retragerea trupelor sovietice de pe teritoriul RPR se incheie in aceeasi zi un Acord
intre Ministerul Fortelor Armate ale RPR si Ministerul Apararii al URSS privind modalitatea de retragere a trupelor sovietice din
România.(16) Acordul prevedea ca trupele sovietice aflate pe teritoriul Romaniei se vor retrage in perioada 15 iunie -15 august
1958.(17) Ramaneau insa in România o parte a munitiei si a carburantilor. Erau preluate aerodroamele folosite de catre trupele
sovietice, insa acestea erau puse la dispozitia Fortelor Armate unite in caz de necesitate.(18) Articolul 8 preciza ca Ministerul
Fortelor Armete al RPR va asigura transportul pe teritoriul RPR transportul trupelor sovietice, a tehnicii de lupta a acesteia si a
incarcaturilor ce se vor inapoia in URSS in conformitate cu Conventia Temporara incheiata in 26 decebrie 1948.(19) La 11 iunie
1958 a fost elaborat un plan "privind activitatile si ceremoniile legate de plecarea trupelor sovietice din România". Majoritatea
ofiterilor sovietici care au parasit România au fost decorati de catre statul roman..(20)

Note:
I.V. Stalin a decedat la 5 martie 1953.
2 Ioan Scurtu, Romania Retragerea trupelor sovietice 1958, Editura Didactica si Pedagogica R.A., Bucuresti, 1996, p. 38.
3 Ibidem.; 4 Ibidem, p.40.
5 Constantin Olteanu, Alesandru Dutu, Constantin Antip, Romania si Tratatul de la Varsovia, Ed.Pro Historia, Bucuresti,
2005 p. 37.
6 Ibidem.; 7 Ioan Scurtu, Romania Op.Cit. p. 232-233.
8 Constantin Olteanu, Alesandru Dutu, Constantin Antip, Op.Cit., p. 36.
9 Tibor Meray, Budapesta 1956 ? Atunci si dupa 44 ani, Editura Compania, Bucuresti, 2000, p. 339.
10 Ioan Scurtu, Op.Cit., p. 240.; 11 Ibidem, p.38.
12 Ibidem.; 13 Ibidem.
14 Ioan Scurtu, Op.Cit., p. 274.; 15 Ibidem, p.276.; 16 Ibidem, p.277.
17 Ibidem, p.278.; 18 Ibidem, p.279.
19 Ibidem, p.287.
20 Ibidem, p.318.

Autor: Cezar Petre Buiumaci, Bucuresti


Pagina 15 Colectionarul Roman
1958 - Decoratii Acordate Militarilor Sovietici
Liderii RPR au decis sa marcheze retragerea trupelor sovietice Ordinul Apararea Patriei Cl. 2
din Romania printr-o decorare in masa a militarilor rusi cu 1. Gen. Lt. Tancuri Arhipov Vasilii Sergheievici
medalia "Eliberarea de sub jugul fascist" si prin acordarea de 2. Gen. Mj. Drujkov Alexandr Gheorghievici
ordine unui numar de ofiteri.
Astfel, la propunerea Ministrului Fortelor Armate, General- Ordinul Apararea Patriei Cl. 3
colonel Leontin Salajan, Prezidiul Marii Adunari Nationale adopta 1. Col. Korintev Roman Feodorovici
pe 14 iunie 1958 Decretul nr. 810, care prevedea decorarea 2. Col. Orinci Alexandr Ivanovici
militarilor sovietici "in semn de recunostinta pentru ajutorul 3. Col. Golovaci Mihail Emilianovici
internationalist acordat poporului roman in lupta pentru eliberarea 4. Col. Satkovschi Leonid Lvovici
de sub jugul fascist". 5. Lt. Col. Diacenco Ivan Filipovici
Articolul 2 al decretului stipula: "Se confera medalia 6. Maj. Dambergo Muharbec Bekirovici
"Eliberarea de sub jugul fascist" intregului personal militar si 7. Maj. Kublov Alexandr Mihailovici
civil din unitatile Armatei Sovietice stationate pe teritoriul
Republicii Populare Romane." Ordinul Steaua RPR Cl. 3
In total, nu mai putin de 35027 de militari sovietici au primit 1. Col. Popadac Iosif Karpovici
medalia. S-au pastrat evidentele cu numarul de medalii trimise 2. Gen. Mj. Tancuri Kirsanov Alexandr Sergheevici
in fiecare baza ocupata de rusi: 3. Col. Leahovenco Grigorii Lavrentivici
- Galati - 2430
- Focsani - 2232 Ofiterii din celelalte doua categorii au primit in total 35 de
- Ramnicu Sarat - 1730 ordine Steaua RPR cl. 4 si acelasi numar de ordine Steaua RPR
- Braila - 2486 cl. 5.
- Constanta - 9016 Intr-un discurs cu ocazia decorarii generalilor rusi, Gh.
- Timisoara - 9657 Gheorghiu Dej spunea: "in intreaga tara, la Galati ca si la
- Cocargia - 2117 Constanta, la Timisoara ca si la Iasi, au avut loc cu acest prilej
- Ianca - 2957 [retragerea unitatilor ruse] puternice manifestari ale prieteniei
- Ploiesti - 1402 romano-sovietice. Oamenii muncii au tinut sa-si exprime
sentimentele de stima, recunostinta si dragoste pentru Uniunea
Sovietica si pentru glorioasele sale forte armate." Discursul lui
Dej nu face nici o referire la decoratiile acordate ofiterilor rusi.
In discursul de raspuns, Generalul Maior V. E. Kopienko
(care, in mod jignitor, nu fusese decorat decat cu medalia, la fel
ca un soldat de rand), afirma: "multumim din tot sufletul
Comitetului Central al PMR ai Guvernului RPR pentru inaltele
distinctii si declaram ca aceste decoratii sunt o dovada a prieteniei
crescande dintre popoarele noastre; ele ne vor stimula, oriunde
vom fi, sa muncim si mai departe pentru intarirea prieteniei si
fratiei dintre popoarele sovietice si poporul roman, pentru fratia
de arme romano-sovietica."
Cam acelasi lucru il spunea si Generalul Locotenent V. S.
Arhipov, comandantul trupelor sovietice din Romania: "Permiteti-
mi sa exprim sincera noastra recunostinta ostaseasca si sa spun:
multumesc Comitetului Central al PMR, Guvernului RPR,
Interesant este insa faptul ca liderii RPR au acordat putine intregului popor roman si armatei sale, pentru calda ospitalitate,
ordine, si acelea relativ putin importante, ofiterilor rusi. Acestia pentru marele ajutor dat trupelor sovietice, pentru inaltele decoratii
au fost impartiti in trei categorii, in functie de grad si vechime. acordate generalilor, ofiterilor si soldatilor din unitatile militare
Cei din categoria I au primit Ordinul Apararea Patriei, clasele 2 sovietice."
si 3, sau Ordinul Steaua RPR cl. 3. Celor din categoria a doua Dupa cum se vede, ipocrizia care a caracterizat relatiile
li s-a acordat Ordinul Steaua RPR cl. 4 iar cei din categoria a romano-sovietice in timpul ocupatiei apare extrem de clar si in
treia au primit Ordinul Steaua RPR cl. 5. Ofiterii inclusi in prima momentul retragerii.
categorie au fost:
Autor: Dragos Baldescu, Bucuresti
Pagina 16 Colectionarul Roman
Pagini din Istoria Învatamantului Iesean
In Imagini Medalistice ( II )
Medaliile care au drept domeniu de reflectare viata scolii 1860 în prezenta domnitorului Al.I.Cuza si a lui Mihail
vizeaza fundarea sau inaugurarea unor edificii destinate Kogalniceanu, primul ministru al Moldovei si a fost anuntata
învatamântului, jubileul unor institutii de învatamânt, pe fostii prin 21 de salve de tun. Festivitatile inaugurale au debutat cu
elevi sau slujitori de exceptie ai acestora, întâlnirea peste ani un impresionant alai care s-a deplasat de la vechiul local al
a unor promotii, absolvirea cursurilor cât si premierea pentru Academiei Mihailene la fosta proprietate Roznovanu, devenit
rezultate deosebite în activitatea scolara. local propriu al Universitatii (în actualitate este îmbratisat de
Vom ilustra cu medalii ale învatamântului iesean toate cladirea Universitatii de Medicina si Farmacie "Gr. T. Popa")
categoriile cu exceptia celei dintâ, pentru care nu cunoastem care dispunea, alaturi de cele 26 camere, de o aula, în care s-
sa existe realizari medalistice (în medalistica româneasca exista a desfasurat ceremonia respectiva. Filaret Scriban a rostit cuvântul
doar o realizare din anul 1890 SPRE MEMORIA PUNEREI inaugural, Kogalniceanu a citit decretul de înfiintare iar
PETREI FUNDAMENTALE / A LICEULUI DIN TURNU domnitorul a înmânat decretul, sigiliul, steagul si sceptrele (3).
SEVERIN, cum citim pe avers, între doua inscriptii concentrice La înfiintare, Universitatea va prelua în corpul sau profesoral
ce înconjoara un zid - simbol). pe fostii profesori ai Academiei Mihailene, Simion Barnutiu,
Autentica sau plasmuire târzie, medalia din 1838 a V.A.Urechia, Stefan Micle si altii. Mentionam ca Universitatea
Academiei Mihailene se înscrie între cele dintâi medalii a fost pepiniera care a generat toate institutiile de învatamânt
românesti si este primul document medalistic ce consemneaza superior din Iasi (Universitatea de Medicina si Farmacie prin
un eveniment din viata culturala a Moldovei, aniversarea înfiintarea Facultatii de Medicina la 1 decembrie 1879,
inaugurarii primei institutii de învatamânt superior din Iasi.(1) Universitatea Agronomica prin înfiintarea Sectiei Agricole la
Asa cum se cunoaste, în toamna anului 1834 "învatamântul 1 decembrie 1931, transformata la 9 aprilie 1933 în Facultate
academic (iesean n.n.) a fost inaugurat în localul vechii scoli de Agronomie si Universitatea Tehnica a caror baze au fost
Vasiliene, cu cursurile de logica, algebra si istorie universala a puse prin anii 1937-1938).
anului I- filozofie". "Inaugurarea Academiei, care avea sa poarte
numele întemeietorului ei, s-a facut în ziua de 16 iunie 1835.
Conform regulamentului aprobat de domnitor în ziua de 14
iunie 1835, sistemul de învatamânt de la aceasta institutie era
organizat în trei trepte (începator, gimnazial, academic). Nivelul
academic avea trei facultati (filosofica, juridica, teologica) si
doua cursuri speciale extraordinare (geometrico-practic si
economic). Absolventii primeau titlul de "laureat în stiinte si
arte" (filozofie), avocat (juridica), inginer civil (cursurile de
matematica aplicata). Acest "asezamânt de învataturi superioare
Fig. 1 Av
universitare…sâmburele din care se dezvolta Universitatea din
Iasi" cum spune A.D.Xenopol, a avut, dupa cum se stie, printre
profesori pe M.Kogalniceanu, Ion Ghica, Ion-Ionescu de la
Brad, Iacob Cihac, Iftimie Murgu, maiorul Singurov, Simion
Barnutiu, Al. Papiu Ilarian, s.a.(2)
Împlinirea a trei ani de la înfiintarea acestei institutii de
învatamânt, în anul 1838, cum spuneam mai sus, este
consemnata medalistic. Medaliile (arama, 40 mm) au pe avers
inscriptia pe cinci rânduri (cu alfabet de tranzitie) plasata între
doua stele ACADEMIEI / MIHAILENE / ANIVERSALA / A
/ INAGURAREI. Pe revers, sunt doua ramuri de lauri, patru Fig. 1 Rv
linii, si inscriptia SERBATA ÎN IULIE 1838 (medalia este
reprodusa în numarul 3 al revistei, fig. 2av si 2rv, la pagina 6). Un moment marcant din viata Universitatii este ilustrat de
Cladirea institutiei respective avea ca nota distincta arcul ce medalia inaugurarii, în anul 1897, a palatului acesteia de pe
îmbratisa strada ca sa o uneasca de un edificiu aflat lânga dealul Copoului. Palatul respectiv este construit in perioada
actualul local al Liceului National, dar din nefericire arcul nu 1893-1897 dupa proiectul arhitectului francez Louis Le Blac
mai exista si nu este reprezentat medalistic. (fig. 1 av si 1rv) partial pe locul fostului Teatru Mare de la
Universitatea ieseana (numita Mihaileana din anul 1933 Copou, mistuit de flacari in 1888. Piatra de temelie a fost pusa
iar din 1960, Al. I. Cuza) este inaugurata la 26 oct./ 7 noiembrie în mai 1893 în prezenta principelui Ferdinand, mostenitorul
Pagina 17 Colectionarul Roman
tronului României. Rector al Universitatii era atunci Nicolae
Culianu iar primar al Iasului Vasile Pogor. Inaugurarea cladirii,
care dispunea de 214 sali, aula de 350 de locuri si biblioteca,
s-a facut cu mare fast in prezenta familiei regale. Discursul
inaugural a fost rostit de Spiru Haret, ministrul instructiunii
publice si al cultelor, în acea memorabila zi de 21 octombrie
1897.(4)

Fig. 3 Rv
Mai ilustrativa ni se pare medalia realizata de românul Carniol
care prezinta prima imagine medalistica a palatului Universitatii
iesene vazut din nord-est. Din pacate, prin inscriptia de pe revers,
aceasta medalie, poate lasa sa se înteleaga ca Universitatea ca
institutie, si nu cladirea, s-a inaugurat în octombrie 1897.
Un alt moment din viata Universitatii imortalizat în metal,
Fig. 2 Rv sarbatorirea în anul 1911 a Semicentenarului, ilustreaza categoria
medaliilor jubiliare. În anul respectiv, asa cum ne informeaza
publicatii ale vremii, în perioada 25-30 septembrie, în prezenta
familiei regale si a unor înalti demnitari ai timpului, cât si a unor
prestigiosi oameni de cultura (Iorga, Delavrancea, s.a.) se
desfasoara serbarile jubiliare care cuprind între altele: vizite la
Liceul Internat si Scoala Normala Vasile Lupu, la Trei Ierarhi si
Sf.Nicolae Domnesc, la asezamintele Sf.Spiridon, pelerinaj la
mormântul lui Mihail Kogalniceanu si dezvelirea statuii marelui
om din fata Universitatii, deschiderea festiva a cursurilor pentru
anul universitar 1911/1912. Festivitatile se încheie cu o vizita
Fig. 2 Av la Cetatuia unde se pune piatra fundamentala a noilor constructii
de aici, proiectate de arhitectul N.Ghika-Budesti si unde "aviatorul
In anul inaugurarii edificiului respectiv sunt realizate doua român Vlaicu cu aparatul inventat de dânsul vine înspre Cetatuia,
medalii. O prima medalie de 65 mm, de argint si arama, gravor face mai multe ocoluri în jurul ei si coborându-se din ce în ce
A.Scharft (considerata oficiala), are pe revers (fig. 2rv) bustul în mai jos si primind multe aplauze..."(5).
profil spre stânga al regelui Carol I si inscriptia semicirculara
CAROL I REGE AL ROMANIEI. Pe avers (fig. 2av) într-o cununa
de lauri este inscriptia pe cinci rânduri ÎN AMINTIREA /
INAUGURARII PALATULUI / UNIVERSITATII DIN IASI / 21
OCTOMBRE / 1897.
O a doua medalie care consemneaza evenimentul în discutie,
din argint si bronz, de 65 mm, realizata de gravorul român Carniol,
are reversul (fig. 3rv) asemanator cu al medaliei precedente iar
pe avers (fig. 3av) prezinta palatul Universitatii si inscriptia
UNIVERSITATEA DIN IASI (sus circular) INAUGURATA / ÎN
Fig. 4 Av Fig. 4 Rv
/ LUNA / OCTOMBRE / 1897 (jos pe patru rânduri).
Pentru evenimentul planificat sa se desfasoare, cum era si
normal, în anul 1910, Fany Saraga comanda la un atelier din
strainatate un modest medalion cu toarta pe aversul si reversul
caruia sunt doar inscriptii - UNIVERSITATEA DIN IASI 1860-
1910 respectiv SERBARILE JUBILIARE 1910 (fig 4av si 4rv).
Stabilindu-se festivitatile pentru anul 1911, aceeasi firma editeaza
înca doua medalii - una ce consemneaza împlinirea unei jumatati
de veac de la înfiintarea Universitatii si trei sferturi de veac de la
înfiintarea Academiei Mihailene si alta în memoria lui Al.I.Cuza
Fig. 3 Av si M.Kogalniceanu cu ocazia ridicarii statuilor lor din Iasi (6).
Pagina 18 Colectionarul Roman
Medalia jubileului Academiei Mihailene si Universitatii din CUZA - M. KOGALNICEANU, iar pe avers (fig. 6av1) imaginea
anul 1911 are pe revers (fig. 5rv) busturile lui Mihai Sturdza, palatului universitatii din anul respectiv vazut din nord-est. Cu
Cuza Voda si Carol I orientate spre stânga si inscriptia modificari în inscriptia de pe revers, medalia centenarului este
semicirculara MIHAI STURDZA VODA, CUZA VODA, CAROL adoptata ca medalie oficiala a Universitatii iesene fiind destinata,
I REGE. Pe avers (fig. 5av) este imaginea palatului universitatii drept omagiu, marilor personalitati ce o viziteaza (fig. 6av2).
având în partea de sus inscriptia arcuita 75 ANI DE LA Dintre medaliile care apar ulterior, una singura aduce ca noutate
FUNDAREA ACADEMIEI MIHAILENE. În exerga este imaginea palatului universitatii vazut din sud-est cu statuia lui
inscriptia pe doua rânduri 1911 / 50 ANI DE LA FUNDAREA Kogalniceanu (fig. 7).
UNIVERSITATII IASI.

Fig. 5 Rv

Fig. 6 Av1

Fig. 5 Av

Dupa cum se poate observa, pe medaliile din 1897 si 1911


fatada principala are un singur rezalit central. Actuala fatada
cât si extinderile au fost concepute de I.Pompilian, profesor la
Academia de Arhitectura din Bucuresti si realizate in perioada
interbelica, cu sprijinul lui Ion Petrovici, Nicolae Costachescu Fig. 6 Av2
(primul doctor al Universitatii iesene, 1905) si Petre Andrei.
Completarile si reparatiile facute dupa al II-lea razboi mondial,
întrucât acesta distrusese jumatate din spatiul de învatamânt,
s-au terminat la sarbatorirea Centenarului din 1960.

Fig. 6 Rv Fig. 7

Medalia realizata în anul 1960 la Centenarul Universitatii


iesene, (gravor H.Ionescu), are pe revers (fig. 6rv) busturile lui "Amplasata cu fatada principala de-a lungul unei strazi în
Cuza si Kolgalniceanu în profil spre stânga si inscriptia circulara panta, cladirea porneste de la trei nivele în partea superioara a
ÎNTEMEIETORII UNIVERSITATII DIN IASI ALEX. IOAN pantei si ajunge la sase. Catre strada prezinta un rezalit central
Pagina 19 Colectionarul Roman
cu o intrare monumentala prin care se ajunge intr-o sala a pasilor pierduti. Rezalitul central este flancat de alte doua rezalituri
secundare. Corpurile cladirilor se desfasoara in jurul câtorva curti interioare"(7). Mai mentionam ca pe fatada principala sunt
plasate în patru registre 24 medalioane cu personalitati de vaza ale stiintei si culturii, unele dintre acestea profesând în Alma
Mater Iassiensis, dintre care citam pe A.T.Laurian, A.D.Xenopol, Petru Poni, Al.Philippide, Radu Cernatescu, Garabet Ibraileanu,
Grigore Cobalcescu.
Dintre medaliile dedicate jubileului unor institutii de învatamânt vom mai pomeni: Liceul National la 150 de ani, Liceul
pedagogic Vasile Lupu la 125 de ani, Universitatea de Medicina si Farmacie si Institutul de Agronomie Ion Ionescu de la Brad
la 100 de ani, Liceul Internat la 75 de ani si la Centenar precum si Institutele Unite la 25 de ani, pe care le vom prezenta într-
un numar viitor.

NOTE:
1. Catalogul medaliilor moldo - române de la 1600 la 1906, publicat în Buletinul Societatii Numismatice Române, anul III,
trimestrul III/IV, 1905, trimestrul I/II, 1906, pag.10;
2. Informatii si citate din Gheorghe Platon, Vasile Cristian, Istoria Universitatii din Iasi, Editura Junimea, 1985 , pag. 30-33;
3. Idem, pag. 52-53;
4. N.A.Bogdan, Regele Carol I si a doua sa capitala, Institutul de arte grafice C. Sfetea, 1916, pag 430 si urmatoarele, 461 si
urmatoarele;
5. Ortodoxul, revista Societatii Ocrotirea a clerului Mitropoliei Moldovei, anul II, nr.7, Iasi, 1911, octombrie;
6. Arhivele Statului Iasi, Fond Primaria Comunei, dosar 128, filele 1-15, 1911; dosar 229, 1911, vol. 1, filele 22-23, 135, 139,
201, 203;
7. Ghe.Curinschi, Momumentele de arhitectura din Iasi, Editura Meridiane, 1967, pag. 53-54.

Autor: Prof. Andone Cumpatescu, Iasi

Batalia de la Turtucaia (1916)


Nici o natiune nu este mandra de infrangeri. Asa se explica si Cadrilaterului. Armata romana trebuia sa se mentina in
faptul ca relatari ale bataliei de la Turtucaia sunt foarte greu de defensiva pe acest front la inceputul razboiului. Daca ofensiva
gasit in cartile sau site-urile web romanesti. Caci Turtucaia a din nord se solda cu o victorie, o parte din trupele de acolo
fost fara indoiala cea mai mare infrangere din istoria armatei urmau a fi aduse in sud, pentru a trece la atac impreuna cu
romane. Au existat si alte infrageri mari, cu consecinte grave, trupele Antantei de la Salonic si a scoate Bulgaria din razboi.
cum ar fi Batalia de la Cotul Donului (1942) sau Batalia din
Moldova (1944), insa acelea au fost batalii fara speranta, in care
superioritatea inamicului era covarsitoare. La Turtucaia fortele
erau insa aproximativ egale, superioritatea inamica in oameni
si artilerie fiind compensata de puternicele fortificatii de care
dispuneau trupele romane. Dezastrul inregistrat aici a avut
consecinte catastrofale, afectand grav moralul armatei si al
populatiei chiar de la inceputul razboiului si ducand la o serie
de decizii gresite ale Marelui Stat Major roman.

Turtucaia si planurile operationale la intrarea in razboi

Romania a intrat in primul razboi mondial in august 1916,


de partea Antantei. Inamicii imediati erau Imperiul Austro- Pentru ca cele mai bune unitati fusesera trimise in Carpati,
Ungar la nord si Bulgaria la sud. Scopul Romaniei era de a o singura armata (Armata a 3-a) era disponibila pentru a apara
elibera provinciile romane aflate sub dominatia austro-ungara frontiera de sud. Aceasta armata era compusa din cele mai
(Transilvania, Banat si Bucovina). De aceea majoritatea trupelor, slabe unitati, formate din recruti batrani sau cu o instructie
trei armate (Armatele 1, 2 si Armata de Nord) compuse din cele precara, comandate de ofiteri de rezerva si dotate cu armament
mai bune unitati, au fost concentrate pe frontiera de nord, pentru vechi de provenienta diversa. Armata a 3-a avea un front foarte
o ofensiva in Transilvania. lung de aparat si trei misiuni paralele: sa impiedice pe inamic
Romania nu avea nici un fel de pretentii teritoriale asupra sa treaca Dunarea, sa apere cele doua orase fortificate de la
Bulgariei, bulgarii aveau in schimb pretentii asupra Dobrogei sud de Dunare (Turtucaia si Silistra) si sa apere Dobrogea.
Pagina 20 Colectionarul Roman
Se conta si pe sprijin din partea aliatilor. Rusii
trebuiau sa trimita un Corp de armata in Dobrogea
in timp ce Armata Antantei de la Salonic trebuia
sa atace pozitiile bulgare pentru a retine cat mai
multe din trupele lor pe acel front.
Turtucaia si Silistra erau considerate capete de
pod pentru o viitoare ofensiva impotriva Bulgariei
si urmau a fi aparate cu orice pret. Cum era de
asteptat ca inamicul sa atace aceste doua orase cu
toate fortele disponibile, ele au fost transformate in
fortarete prin construirea unor centuri de forturi.
Lucrarile au inceput in august 1914 la Turtucaia si
in septembrie 1915 la Silistra, fara a fi insa finalizate
pana la intrarea in razboi.

Trupele romane de pe frontul de sud

Armata a 3-a (Gen. Mihai Aslan) era compusa


din: Comandantul Turtucaiei, generalul C. Teodorescu, avea la
- in defensiva pe Dunare: Div. 16 si 20 Infanterie dispozitie urmatoarele forte, constituite in Divizia 17 Infanterie:
- la Turtucaia: Div. 17 Infanterie - Brigada 18 Infanterie - Reg. 36 si 76 Infanterie
- la Silistra: Div. 9 Infanterie - Brigada 39 Infanterie - Reg. 79 Inf. si Reg. de Rezerva
- in Dobrogea: Div. 19 Infanterie - 1 companie graniceri
- in rezerva (la nord de Dunare): Div. 18 Infanterie, Div. 1 - 1 pluton cavalerie
Cavalerie - 4 batalioane de militii (Buzau, Prahova, Mircea, Vasile
Lupu)
Corpul 47 Rus (Gen. Zaioncicovski) ar fi trebuit sa soseasca - 1 companie pionieri cetate
in Dobrogea inca din prima zi a razboiului. Era compus din
Div. 61 Infanterie Rusa, Div. Sarba si Div. 3 Cavalerie Rusa. In total: 19 batalioane (din care doar 3 faceau parte din
Desi acest corp ar fi trebuit sa aiba in jur de 50,000 de oameni, armata activa) dotate cu 66 mitraliere. Majoritatea acestor
el nu avea decat 30,000 si era compus dintr-o divizie rusa de unitati erau compuse din recruti batrani, aproape neinstruiti,
mana a doua, o divizie formata din prizonieri sarbi si o divizie care nu trasesera decat cateva cartuse de manevra si nu vazusera
de cazaci aproape inutila intr-un razboi de pozitii. Se spune vreodata o piesa de artilerie in actiune. Majoritatea ofiterilor
ca Gen. Zaioncicovski s-ar fi opus cu vehementa trimiterii erau rezervisti, oameni educati (invatatori, medici, etc.) dar fara
acestui corp, motivand ca aceste unitati foarte slabe vor pata nici un fel de experienta militara. Printre ei se aflau poetul
onoarea armatei imperiale ruse in fata unei tari aliate. Corpul George Toparceanu (ofiter intr-o baterie de artilerie fara tunuri,
nu a ajuns pe front pana pe 14 august 1916, cand Romania martor neputincios al dezastrului) si pictorul Nicolae Tonita
a declarat razboi Austro-Ungariei. (care a luptat eroic in fruntea unei unitati de graniceri).
Comandantul Armatei a III-a Romane, Gen. Aslan, a fost Comandantul garnizoanei, Generalul Constantin
considerat dupa razboi unul din marii vinovati pentru dezastrul Teodorescu, era considerat un ofiter bine pregatit, care studiase
de la Turtucaia. Desi era socotit a fi unul dintre cei mai buni la Academia de Razboi din Viena si publicase cateva carti de
generali romani, se pare ca in timpul bataliei a fost vazut rar tactica. Nu avea pregatire de genist si este ciudat faptul ca a
la comandamentul armatei, preferand sa joace carti la Cercul fost ales pentru a superviza constructia fortificatiilor si a comanda
Militar. In orice caz, Mihai Aslan a fost numit la comanda doar apararea. Teodorescu era perfect constient ca nu era omul
cu putin timp (patru zile) inainte de inceputul razboiului si potrivit pentru acest post si ceruse in repetate randuri sa fie
deci nu el a fost cel care a elaborat planul de operatiuni si mutat la comanda unei unitati de camp. Pentru incompetenta
dispozitia unitatilor. In plus, nu i s-a permis nici macar sa-si demonstrata in timpul asediului a fost considerat unul din
inspecteze trupele de pe frontiera. In ciuda unor masuri principalii vinovati dupa terminarea razboiului.
contadictorii luate in timpul bataliei, trebuie spus ca Gen. Aslan Capul de pod Turtucaia era impartit in cinci sectoare.
a fost singurul care a propus evacuarea garnizoanei de la Forturile erau de tip vechi, cu putine elemente din beton, si nu
Turtucaia dupa pierderea pozitiei principale de rezistenta, puteau rezista unui bombardament al artileriei grele inamice.
masura care ar fi salvat majoritatea trupelor. Exista si o a doua linie de rezistenta, ale carei fortificatii nu
erau insa complete. Linia consta de fapt dintr-o linie de transee
Organizarea si trupele capului de pod Turtucaia aproape prabusite si cateva mici obstacole de sarma ghimpata.
Pagina 21 Colectionarul Roman
Sectorul 1 Staroselo: Rezerva generala:
- comandant: Lt-col. Nicolicescu. - 2 batalioane infanterie, 2 batalioane militii, 1 companie
- 14 km lungime la vest de oras, intre Dunare si Valea Staroselo. pionieri.
- forturi: 1 Turtucaia, 2 Calimok, 3 Staroselo, 4 Siahlar si 5 - artileria mobila: 8 obuziere 120 mm, 8 obuziere 105 mm,
Senovo, in acest sector se afla si o linie inaintata de rezistenta, 8 tunuri 75 mm.
in zona Staroselo.
- efective: 5 batalioane. Cea mai mare problema a aparatorilor era lipsa unei artilerii
- artilerie: 1 obuzier 210 mm, 4 tunuri 105 mm, 4 tunuri 75 eficiente. Piesele disponibile erau diverse modele vechi (unele
mm si 29 tunuri 53 mm (Doar piesele care au luat efectiv parte chiar din perioada Razboiului de Independenta), cu bataie scurta
la batalie. In toate sectoarele se aflau si alte tunuri care nu au si munitie ineficienta. Nu e de mirare ca un contemporan compara
tras nici un foc, fie din lipsa de munitie, fie pentru ca se aflau tunurile de la Turtucaia cu "un muzeu al artileriei". Mai mult,
inca in curs de instalare in amplasamente blindate). artileria romana nu avea o conducere centrala, caci Gen.
Teodorescu nu primise inca un ofiter care sa o coordoneze.
Sectorul 2 Daidir: Incapacitatea tunurilor garnizoanei de a combate artileria grea
- comandant: Lt-col I. Dumitrescu. inamica va fi una dintre principalele cauze ale infrangerii. Doar
- 7 km lungime in partea de sud a centurii fortificate, intre in Sectorul I Staroselo trupele romane vor avea o artilerie eficienta:
Valea Staroselo si valceaua de la vest de Centrul 10. tunurile moderne ale flotei de pe Dunare, care au actionat
- forturi: 6 Kovangilar, 7 Mesimhale, 8 Daidir si 9 Denizler. coordonat, sub comanda ofiterilor navali.
- efective: 4 batalioane.
- artilerie: 8 tunuri 105 mm, 4 tunuri 87 mm, 13 tunuri 53 Trupele Puterilor Centrale si planul de atac
mm.
Comandantul suprem al trupelor Puterilor Centrale din nordul
Sectorul 3 Antimovo: Bulgariei era Feldmaresalul german August von Mackensen, deja
- comandant: Lt-col A. Marinescu faimos pentru victoriile obtinute impotriva rusilor pe frontul de
- 12 km lungime, la est de oras intre valceaua de la vest de Est si pentru zdrobirea armatei sarbe in 1915. Ordinele primite
centrul 10 si Dunare. de la comandamentul german ii cereau sa atace frontiera cat
- forturi: 10 Belita, 11 Antimovo, 12 Vischioi, 13 Saraigal, 14 mai curand posibil, in cazul in care Romania declara razboi,
Sarsalnar si 15 Bolgar-Cusui. pentru a ajuta trupele austro-ungare din Transilvania.
- efective: 4 batalioane.
- artilerie: 1 tun 120 mm, 4 tunuri 105 mm, 4 tunuri 75 mm Mackensen avea in subordine Armata a III-a Bulgara (Gen.
si 13 tunuri 53 mm. Stefan Tosev) compusa din:
- Div. 1 Bulgara
Sectorul 4 Dunarea: - Div. 4 Bulgara
- comandant: Contraamiral Nicolae Negrescu. - Brigada 1/Div. 6 Bulgara
- consta din apararea fluviala (baraje de mine, estacade, baterii - Div. 1 Cavalerie Bulgara
de torpile, etc.), bateriile de coasta, flota de pe Dunare, fortificatiile - Detasamentul German Maior Hammerstein
si trupele din insule si de pe malul stang, satul fortificat Kalimoc. La acestea se adaugau trupele bulgare care aparau Dunarea
- escadra de Dunare: 4 monitoare, 8 vedete, 4 canoniere, cu (24 batalioane), garnizoanele cetatilor Rusciuk si Varna (11
un total de 12 tunuri 120 mm, 8 obuziere 120 mm, 8 tunuri 57 batalioane), Corpul 6 Turc (2 divizii, in curs de sosire de la
mm, 24 tunuri 47 mm, 4 tunuri 37 mm Adrianopol) si flota de Dunare austro-ungara (8 monitoare si 4
- efective: 2 companii militii. vedete).
- artilerie pe malul stang al Dunarii: 4 tunuri 120 mm, 4
tunuri 75 mm, 3 tunuri 53 mm. Avand informatii eronate despre forta trupelor romane de la
- artilerie pe malul drept al Dunarii: 4 tunuri 150 mm, 4 Turtucaia si Silistra, Mackensen decide sa atace simultan ambele
obuziere 120 mm, 8 tunuri 105 mm, 4 tunuri 75 mm si 2 tunuri fortarete cu Div. 4 la Turtucaia si cu Div. 1 la Silistra. Gen. Tosev,
37 mm. comandantul Armatei a III-a Bulgare, se opune cu vehementa
- in insulele Carneciu si Chisulgeaua: 4 tunuri 75 mm, 5 acestui plan. El arata ca fortele romane din cele doua orase erau
tunuri 53 mm, 12 tunuri 37 mm. mult mai mari decat credea Mackensen, fortificatiile erau moderne
iar un atac simultan putea rezulta intr-un dublu esec. Maresalul
Sectorul 5 Oltenita: accepta observatiile lui Tosev si schimba planul de atac, ordonand
- constituit din fortificatiile si trupele ce aparau malul stang o ofensiva asupra Turtucaiei cu aproape toate fortele disponibile,
al Dunarii in zona capului de pod. in timp ce Silistra urma sa fie doar incercuita in faza initiala a
- efective: 2 batalioane militii. bataliei, pentru a impiedica garnizoana de acolo sa vina in ajutorul
- artilerie: 8 tunuri 75 mm. aparatorilor de la Turtucaia.
Pagina 22 Colectionarul Roman
Fortele Puterilor Centrale care vor ataca Turtucaia (conduse retragerea precipitata spre pozitia principala de rezistenta a
de Generalul Kiselov, comandantul Div. 4 Bulgare): tuturor trupelor romane din acest sector. De remarcat ca
- Div. 4 Bulgara - 17 batalioane, 23 baterii (dintre care 7 inamicul nu reusise decat un succes minor si pozitia este
baterii grele si 4 de obuziere), 1 batalion mortiere, 1 batalion evacuata practic fara lupta, datorita nervozitatii comandantului
geniu Sectorului 1. Contraatacul incercat de Gen. Teodorescu cu
- 2 brigazi din Div. 1 Bulgara - 16 batalioane, 4 escadroane ultimul batalion din rezerva este respins. In celelalte doua
cavalerie, 14 baterii (dintre care 3 de obuziere), 1 batalion geniu sectoare nu au loc actiuni importante, cu exceptia unui slab
- Detasamentul Maior Hammerstein - 1 batalion german atac inamic in Sectorul 3 Antimovo. Comandantul fortaretei
de asalt, 3 batalioane bulgare, 7 plutoane mitraliere, o baterie raporteaza MCG ca situatia devine critica si cere urgent intariri.
de obuziere, 2 baterii grele I se raspunde ca intaririle sunt deja pe drum si ca trupele ruso-
romane din Dobrogea au primit ordinul de a ataca pentru a
Raportul de forte era net devavorabil trupelor romane. cadea in spatele unitatilor inamice din jurul Turtucaiei. Diviziei
Inamicul avea 39 de batalioane fata de 19 romane si 40 de de la Silistra i se ordona sa atace spre Turtucaia.
baterii de artilerie (22 la Turtucaia). In plus, toate trupele inamice 22 August/4 Septembrie - Desi linia forturilor nici nu fusese
erau experimentate (bulgarii erau in razboi din 1912, aproape atacata inca, Gen. Teodorescu raporteaza in cursul diminetii
fara pauza) si bine inarmate (inclusiv cu armament automat), MCG ca nu mai are rezerve, situatia este disperata si fortareata
in timp ce majoritatea unitatilor romane din Turtucaia aveau nu mai poate rezista multa vreme. El ordona un atac in Sectorul
o instructie precara, moralul scazut si armament vechi de 1, sprijinit de artileria sectoarelor 1 si 4 si a flotei, pentru a
provenienta diversa. reocupa pozitiile pierdute cu o zi inainte. In timpul diminetii
infanteria reocupa pozitiile de pe dealul Siahlar, evacuate de
Desfasurarea operatiunilor inamic din cauza tirului precis al artileriei romane (in special
de pe nave). Inamicul contraataca in directia forturilor 2 si 3
Pana la 18/31 august - trupele romane observa miscari de iar trupele romane se retrag pe linia forturilor la ora 17.30. In
trupe inamice in apropierea frontierei, dar nu are loc nici un Sectorul 2, artileria grea bulgara a tras asupra forturilor, in timp
atac. ce tunurile fortaretei executa trageri de contra-baterie. In Sectorul
18/31 August - un batalion german cu multe mitraliere 3, comandantul sectorului ordona un atac cu doua batalioane
ataca posturile de graniceri din Sect. 1 Staroselo si le ocupa. asupra pozitiilor bulgare. Acestea resping inamicul si ocupa
Granicerii se retrag, incendiind satele Turksmil si Senovo. In satele Sarighiol si Antimovo dar in mod inexplicabil Lt-col
Dobrogea bulgarii ataca pozitiile granicerilor cu doua zile Marinescu le ordona sa se retraga in fortareata tocmai cand
inainte de a declara oficial razboi Romaniei. se aflau in plina inaintare. In timpul serii sosesc primele intariri:
19 August/1 Septembrie - un detasament din Reg. 36 Inf. un batalion de infanterie si doua baterii de obuziere. In loc sa
ataca si recucereste pozitiile de pe frontiera in Sect. 1. Generalul tina noul batalion in rezerva, Gen. Teodorescu il trimite in
Teodorescu imparte artileria mobila intre cele trei sectoare si Sectorul 1, al carui comandant continua sa ceara intariri. Inca
trimite 2 companii ca intariri in Sect. 1, al carui comandant le trei batalioane sosesc in timpul noptii, toate fiind trimise imediat
ceruse dupa atacul din ajun. In timpul noptii, inamicul ataca pe linia forturilor.
masiv frontiera in toate cele trei sectoare si trupele romane de La Silistra, Div. 9 constituie un detasament care sa atace
acoperire se retrag spre oras. spre Turtucaia. In urma unui ordin al Armatei a 3-a, atacul
20 August/2 Septembrie - Inamicul ataca in toate sectoarele, este amanat.
avanposturile rezista pana seara cand se retrag pe pozitia In Dobrogea, Gen. Zaioncikovski ordonase un atac in zona
intermediara Staroselo in Sect. 1 si pe linia forturilor in celelalte Kurtbunar, desi ordinele MCG ii cereau sa atace in directia
sectoare. Desi pozitia principala de rezistenta nu fusese atacata Turtucaia. Din cauza faptului ca nu reusise inca sa-si
inca, Gen. Teodorescu trimite un batalion din rezerva in Sect. concentreze fortele, si acest atac este anulat. In seara zilei
1 si 2 companii de militii in Sect. 3. El raporteaza Marelui Armata a 3-a Romana il informeaza ca situatia la Turtucaia
Cartier General (MCG) ca situatia este destul de grava si cere era imbunatatita si ii cere sa recucereasca orasul Bazargic. De
intariri si munitii. In zona Silistra, avanposturile romane sunt fapt, generalul rus ignorase deja ordinul anterior si isi pregatise
respinse spre fortareata. trupele pentru un atac spre Bazargic.
21 August/3 Septembrie - De la primele ore artileria grea 23 August/5 Septembrie - Generalul Kiselov ordona asaltul
inamica executa trageri de distrugere asupra pozitiei Staroselo general in toate cele trei sectoare.
si a forturilor din Sectorul 1. La ora 10, Detasamentul Maior In Sectorul 2 Daidar, pregatirea de artilerie incepe la ora
Hammerstein declanseaza un prim asalt pe tot frontul in acest 5.30. Cu ajutorul unui balon captiv si a doua avioane de
sector, respins cu pierderi grele pentru inamic. Un al doilea recunoastere, 22 tunuri grele, 8 tunuri cu bataie lunga si 24
atac la ora 15 este si el respins dupa o lupta crancena. de obuziere executa trageri de distrugere asupra forturilor 7, 8,
Comandantul sectorului intra in panica si cere intariri din 9 si 10. In jurul orei 8, artileria bulgara raporteaza ca forturile
rezerva generala. Al treilea asalt, la ora 19.30, reuseste sa au fost distruse si infanteria incepe asaltul sub acoperirea unei
patrunda in pozitia intermediara in coltul de Sud-Vest, provocand perdele de fum. In ciuda faptului ca avea deja pierderi grele si
Pagina 23 Colectionarul Roman
majoritatea pieselor de artilerie fusesera distruse, Regimentul Informat de retragere, Gen. Teodorescu ordona un atac pentru
79 Infanterie rezista eroic si reuseste sa respinga primul asalt. a recuceri forturile, care va fi respins in jurul orei 18. Iritat de
Cum insa nu primeste intariri (Gen. Teodorescu pastrase in atitudinea trupelor de uscat, comandantul flotei debarca un
rezerva doar doua companii de militii), regimentul este coplesit detasament de marinari care va reusi sa opreasca un timp
de un al doilea atac, la ora 9.45. Inamicul ocupa initial Fortul inaintarea inamica din directia Kalimok.
8 Daidar, ulterior si forturile 7 si 9. Ramasitele unitatilor romane In Sectorul 3, un prim asalt inamic este respins la ora 9.
incearca un contratac la ora 12, respins de inamic. Cele patru Un al doilea atac la ora 13.30 ocupa fortul 11 iar comandantul
batalioane romane din acest sector (atacate de 16 batalioane sectorului ordona trupelor din forturile 13-15 sa se retraga fara
bulgare) pierd peste 3000 de oameni in prima faza a luptei si lupta. Contraatacul ulterior este respins de inamic. Majoritatea
doar 300 de soldati din Reg. 79 mai supravietuiau in seara trupelor romane din acest sector se retrag in debandada, fara
zilei. Cu ajutorul rezervelor, inamicul este oprit pe o pozitie a se opri pe pozitia a doua de rezistenta, incercand sa treaca
intermediara si seara trupele romane din acest sector se retrag Dunarea spre Oltenita.
pe pozitia a doua de rezistenta. De remarcat ca batalionul de Pana seara, inamicul strapunge pozitia principala pe toata
militii Vasile Lupu, trimis de Gen. Teodorescu din Sect. 5 pentru lungimea ei si doar Fortul 1 Turtucaia se mai afla in mainile
a intari apararea la ora 17.30, a intrat in panica in timpul trupelor romane. Unitatile care au sosit ca intariri in timpul
deplasarii prin oras si nu a mai ajuns pe front. Episodul spune zilei sunt angajate in contraatacuri dezordonate, nesprijinite
multe despre valoarea combativa a acestor unitati. De remarcat de artilerie si respinse cu usurinta de inamic. Se pare ca unii
ca si unitatile inamice care au atacat in Sect. 2 au suferit pierderi dintre comandantii acestor unitati nici macar nu au mai trecut
enorme (aproximativ jumatate din efectiv). Dunarea, preferand sa priveasca batalia de pe malul romanesc.
Intaririle sosite nu vor face decat sa mareasca numarul
prizonierilor capturati de bulgari. Majoritatea tunurilor
garnizoanei sunt pierdute, fie distruse de bombardamentul
inamic, fie abandonate (majoritatea erau tractate de boi, cu
conductori locali, care au fugit de sub focul artileriei inamice
cu tot cu animale).
Informat de succesul atacului inamic, MCG ordona la ora
13 trupelor de la Silistra si din Dobrogea sa atace spre Turtucaia
cu toate fortele disponibile. Gen. Basarabescu trimisese inca
de dimineata doua detasamente pentru a recunoaste fortele
inamice. Unul dintre ele respinge trupele bulgare si inainteaza
pana la Baltagi-Enikioi in timp ce al doilea se va retrage in
dezordine, dupa cateva succese initiale. Totusi, comandantul
Artileria grea bulgara tragand asupra fortificatiilor Div. 9 Romane ordona in timpul noptii tututor trupelor sale
sa se indrepte spre Turtucaia, in urma unui ordin direct al Gen.
Aslan.
In Dobrogea, Gen. Zaioncikovski ignora din nou ordinele
MCG si continua atacul spre Bazargic cu trupele romano-ruse
de sub comanda sa. In timpul noptii el dispune ca doar o
brigada de cavalerie rusa sa se indrepte spre fortareata asediata.
In mod inexplicabil, Gen. Teodorescu raporteaza in timpul
noptii ca forta atacului inamic a slabit si ca situatia este sub
control. Generalul era probabil incurajat de succesul catorva
contraatacuri locale.
24 August/6 Septembrie - Artileria inamica deschide focul
la ora 4.30, zadarnicind organizarea unui contraatac ordonat
de Gen. Teodorescu. Atacul inamic pe tot frontul progreseaza
insa cu greutate.
Asaltul infanteriei bulgare Informat in mod eronat de un avion de reconoastere ca
trupele Diviziei 9 s-ar apropia de oras, Teodorescu ordona un
In Sectorul 1, artileria inamica este combatuta eficient de atac pe tot frontul pentru a castiga timp. In ciuda faptului ca
tunurile de pe monitoare si pregatirea se prelungeste pana la unele dintre unitatile romane angajate in atac (inceput la ora
ora 12. Doua asalturi (primul la ora 12 si al doilea la 13.30) 11) vor lupta vitejeste, acesta este respins si unitatile se amesteca
sunt respinse cu pierderi grele. In acest moment, alarmat de intre ele. La ora 12 inamicul patrunde in oras si la ora 13.15
situatia din Sectorul 2, comandantul sectorului ordona trupelor Gen. Teodorescu paraseste fortareata, conform unui ordin al
din forturile 2-5 sa se retraga fara lupta pe pozitia a doua. MCG.
Pagina 24 Colectionarul Roman
La ora 16.45, MCG primeste ultima telegrama de la in tacere in timpul sedintei de guvern, in timp ce in oras se
Turtucaia, prin care se anunta caderea orasului. Unele unitati zvoneste ca bulgarii au trecut Dunarea si se apropie de capitala.
executa ultimul ordin al lui Teodorescu, de a incerca sa Promitatoarea ofensiva din Transilvania este partial oprita chiar
strapunga apararea inamica spre Silistra (doar 2208 oameni din ziua capitularii Turtucaiei, pentru a fi apoi stopata cu totul.
vor reusi). Grosul trupelor romane, inghesuite langa Dunare,
se predau inamicului, in total 500 ofiteri si 22.000 de soldati,
cu tot materialul din dotare.

Material de artilerie capturat de bulgari la Turtucaia

Vestea infrangerii se raspandeste repede. Generalul Alexandru


Generalul Kiselov si Printul Boris (viitorul Rege al Bulgariei Averescu, comandantul Armatei a II-a, afla de ea in aceeasi
Boris al II-lea) pe ruinele unuia dintre forturi noapte: "Pe la ora 3 noaptea soseste Capitanul Cezarescu si-
Aflat la fata locului, George Toparceanu descrie momentul: mi aduce stirea ca Turtucaia a fost luata de bulgari; ca tot
"Putin mai jos, un râu vertical de fum negru izvorãste impetuos materialul nostru de acolo este pierdut; ca trupele in parte sunt
dintr-un slep cu petrol, incendiat. luate de bulgari, in parte debandate. Figura sa reflecta
Dincoace, între marginea apei si malul înalt de nisip care- consternarea de la Marele Cartier General. A intrat groaza in
i adãposteste încã de gloantele bulgarilor, oamenii nostri se comandamentul nostru suprem."
grãmãdesc, dezorientati. Unii au ridicat de pe acum albituri în Comandamentul roman pierde orice incredere in puterea
vârful baionetelor; altii se plimbã nepãsãtori, cu sufletul împietrit. de rezistenta a fortificatiilor. Silistra este evacuata fara lupta.
De câteva ceasuri, gloata însiratã de-a lungul pe subt maluri Cand trupele inamice se vor apropia de Bucuresti, trupele
a sporit mereu, cu cete de fugari, cei mai multi fãrã armã, care romane se vor retrage din oras fara a incerca sa reziste pe
coborau dinspre Turtucaia nãdãjduind sã gãseascã aici un centura de forturi construita de regele Carol I.
mijloc de salvare, peste apã, ori în jos, spre Silistra. Dar toate Ca o consecinta imediata a caderii Turtucaiei, Averescu
bãrcile, toate scândurile, toti snopii de nuiele au dispãrut de este numit comandant al trupelor din sectorul de sud. Cu unitati
mult, iar drumul spre Silistra e barat de inamic. Sus, pe marginea retrase din Transilvania, el va incerca sa reia initiativa trecand
unui dâmb înalt,deasupra drumului care taie piezis malul de Dunarea pentru a incercui trupele lui Mackensen din Dobrogea.
nisip, un soldat bulgar în uniformã cafenie ne face semne mari Desi operatiunea (numita "Manevra de la Flamanda") pornea
cu sapca sã pornim într-acolo. S-a isprãvit. Peste ultimul act de la o idee buna, ea va esua lamentabil datorita proastei
al sângeroasei tragedii de la Turtucaia, se va lãsa în curând organizari si capriciilor vremii. Toate planurile initiale de
cortina usoarã a înserãrii." operatiuni sunt abandonate si, infrante pe toate fronturile,
Cat despre atacul Div. 9 de la Silistra, in care Gen. trupele se vor retrage in Moldova. Dupa reorganizare si re-
Teodorescu si MCG isi pusesera atatea sperante, el va esua echipare cu armament modern, unitatile romane vor spala
lamentabil. Dupa o ciocnire cu inamicul in zona Sarsanlar, rusinea de la Turtucaia si vor lupta vitejeste, necunoscand
Gen. Basarabescu ordona tuturor unitatilor sa se retraga, infrangerea in 1917-1919. Pe 6 August 1919, trupele romane
moment in care retragerea se transforma in deruta. Aflata la patrund in Budapesta, dupa ce zdrobisera unitatile armatei
Silistra, Yvonne Blondel relateaza cum unitatile romane patrund rosii ungare condusa de Bela Kun. Turtucaia va ramane insa
in oras cuprinse de panica, dupa ce abandonasera o parte a o amintire dureroasa, un simbol al nepregatirii armatei romane
armamentului pe drum. Unele unitati trec direct Dunarea si in 1916 si al uriaselor pierderi suferite din cauza indiferentei
nu vor fi regrupate decat la Calarasi. politicienilor, care au intrat in razboi cu o armata numeroasa
dar prost instruita si echipata.
Urmarile Bataliei Rezumand razboiul Romaniei, Constantin Kiritescu scria:
"Zori rosii se arata la orizont. Sunt scene din sangerosul nostru
Amploarea infrangerii va soca autoritatile civile si militare razboiu. Filmul incremeneste asupra unei viziuni de amaraciune
de la Bucuresti. Optimismul cauzat de succesele din Transilvania si groaza: Turtucaia. […] De la Turtucaia la Budapesta… este
este inlocuit de depresie. Primul ministru I.I.C. Bratianu plange drumul de la infrangere la biruinta, de la umilire la mandrie,
Pagina 25 Colectionarul Roman
de la catastrofa ce ameninta viitorul unei tari pana la Ofiteri decorati cu Ordinul Mihai Viteazul
sarbatoarea mareata a invierii."
Este un paradox faptul ca primele Ordine Mihai Viteazul,
Turtucaia dupa razboi cea mai inalta distinctie pentru vitejie a armatei romane, au
fost acordate pentru o infrangere dezonoranta. Colonelul Nicolae
Batalia de la Turtucaia este in general sumar descrisa in Marasescu, ofiterul care a semnat capitularea, este chiar primul
istoriografia romaneasca. Ciudat este insa ca batalia nu este cavaler al ordinului (prin ID nr. 2970 din 28 septembrie 1916).
prea bine studiata nici de istoricii bulgari. In anii comunismului, Unii ofiteri au primit probabil ordinul datorita lipsei de informatii
Turtucaia era ignorata fiind considerata o batalie impotriva exacte despre desfasurarea bataliei in acel moment. Este in
"fratilor" socialisti romani si rusi. special cazul Lt-col Nicolicescu Solomon, a carui conduita in
Dupa infrangerea Puterilor Centrale, Turtucaia si Cadrilaterul functia de comandant al Sectorului 1 nu poate fi considerata
revin din nou Romaniei. Nu se va mai face insa nici o incercare in nici un caz eroica.
de a fortifica orasul. Si poate ca si amintirea infrangerii a contat Majoritatea ofiterilor si-au meritat insa inalta distinctie.
atunci cand Romania, sub presiunea germana, accepta sa Spre exemplu, Lt-col Dumitrescu Ioan a condus rezistenta
cedeze provincia bulgarilor in 1940 (Tratatul de la Craiova). unitatii sale in Sectorul II pana aceasta a fost aproape complet
Imediat dupa batalie, Gen. Kiselov decide ca toti soldatii decimata.
morti din ambele tabere sa fie ingropati in ruinele Fortului 6 Si printre celelalte nume din lista sunt cateva cazuri
Kovangilar. In 1922, autoritatile romane construiesc acolo un interesante.
monument cu o inscriptie in patru limbi (româna, bulgara, Pictorul Nicolae Tonita, Locotenent in Reg. 1 Graniceri, va
germana si turca): "Onoare si admiratie celor care au stiut sa fi decorat "pentru exemplul de vitejie ce a dat […] cand grav
moara vitejeste pentru tara lor". ranit a continuat sa comande compania pana la pierderea
cunostintei dupa care a fost evacuat in spatele frontului."
Slt. Hurmuzescu Mihail, comandantul vedetei "Grigore
Ioan", este primul ofiter de marina care va fi decorat cu Ordinul
Mihai Viteazul "pentru ca a condus vedeta afara din Canalul
Cusuiului cand ofiterii si jumatate din echipaj fusesera secerati
de gloante."
In sfarsit, Slt. (rez) Constantinescu Victor este unul dintre
putinii ofiteri care vor primi Ordinul pentru vitejie la comanda
unei unitati de militii, "pentru ca a cerut comanda Batalionului
de militii Vasile Lupu care ramasese fara ofiteri executand un
contraatac viguros la Turtucaia."

Cimitirul de onoare a fost construit de Societatea "Cultul


Eroilor" în 1926. A fost ulterior restaurat si modificat de bulgari
in 1942 si intre 1982-2002. Pe zidul înconjurator sunt înscrise
azi doar numele militarilor bulgari cazuti în batalie. Batalia
este comemorata in fiecare an, in prima duminica din
septembrie. Nicolae Tonita
Pagina 26
Colectionarul Roman
Lista completa a ofiterilor decorati cu Ordinul Mihai Viteazul Ed. Junimea, Bucuresti, 1985
pentru vitejie la Turtucaia: 3. "Pirin-Planina", George Toparceanu, Ed. Junimea,
1. Col. Marasescu Nicolae, comandantul Brigazii 10 Bucuresti, 1985
Infanterie 4. "Jurnal de razboi 1916-1917. Frontul de sud al Romaniei",
2. Lt-col. Petrescu Ioan, comandantul Reg. 34 Infanterie Yvonne Blondel, Institutul Cultural Roman, Bucuresti, 2005
3. Lt-col Dumitrescu Ioan, comandantul Reg. 79 Infanterie 5. "Ordinul militar de razboi Mihai Viteazul", Col. Eugen
4. Lt-col Nicolicescu Solomon, comandantul Reg. 36 Ichim, Ed. Modelism & Jertfa, Bucuresti, 2000
Infanterie 6. "Istoria razboiului pentru intregirea Romaniei 1916-
5. Lt-col Popescu Ioan 1919", Constantin Kiritescu, Ed. Romania Noua, Bucuresti,
6. Cpt. Badescu Mihail 1923
7. Lt. (rez) Slavescu Virgiliu 7. "Marina romana in primul razboi mondial 1916-1918",
8. Slt. (rez) Constantinescu Victor Raymond Stanescu si Cristian Craciunoiu, Ed. Modelism,
9. Slt. Hurmuzescu Mihail, comandantul vedetei "Grigore Bucuresti, 2000
Ioan" 8. "Notite zilnice de razboiu", Maresal Alexandru Averescu,
10. Lt. Nicolae Tonita Ed. Cultura Nationala, Bucuresti
11. Lt. Jinga Petre 9. "The battle of Turtucaia: Romania's grief, Bulgaria's glory",
12. Cpt. Grigorescu Traian Glenn E. Torrey, East European Quarterly, XXXVII, Nr. 4,
ianuarie 2004
Bibliografie 10. www.tutrakanmuseum.org
1. "Romania in razboiul mondial 1916-1918", Serviciul
istoric al marelui stat major, Bucuresti, 1934 Autor: Dragos Baldescu
2. "Amintiri din luptele de la Turtucaia", George Toparceanu,

COLECTIONARUL ROMAN - revista online gratuita pentru colectionari, ISSN 1842 - 6069
Editori:
Dragos Baldescu - e-mail: dragosbaldescu@yahoo.com, moderator al sectiunii de decoratii a forumului www.worldwar2.ro
Aldor Balazs - e-mail: office@transylvanian-numismatics.com, administrator al forumului www.transylvanian-numismatics.com
Nu ezitati sa ne contactati pentru orice intrebari, contributii, observatii, pe e-mail sau pe cele doua forumuri