DACIA LITERARA

Ideologia promovata de revista Dacia literara asa

cum se reflecta intr-o opera literara studiata

Revista Dacia literara, aparuta la 30 ianuarie 1840, la Iasi, este in

literatura romana un ecou mult asteptat al romantismului, reprezentand un
manifest intarziat al acestui curent literar. Aceasta revista orienteaza literatura
timpului, astfel, in cele trei numere aparute se publica opere ale celor mai
valorosi scriitori ai vremii (C.Negruzzi, Vasile Alecsandri, Grigore Alexandrescu).

(descrierea contextului in care a aparut revista) Revista Dacia literara este

legata de pasoptism, un curent ideologic care exprima viziunea, principiile si
starea de spirit a participantilor de la Revolutia de la 1848. S-a configurat in
perioada 1830 - 1860, cu premise in miscarea de innoire de dupa 1821 si a fost
animat de principiile iluministe, pre luate de la Scoala Ardeleana. Programul
pasoptist vizeaza doua coordonate: politica si culturala. In sfera culturala are loc
intemeierea invatamantului national, a teatrului si a presei, literatura
diferentiindu-se de celelalte domenii ale activitatii culturale. Afirmarea unei
generatii de scriitori, gazetari, istorici si oameni politici, denumita de
posterioritate generatia pasoptista, a determinat inceputul modernitatii noastre
culturale. Scriitorii pasoptisti au vocatia inceputurilor, abordand diferite genuri,
specii, mai multe tipuri de scriitura. Principala trasatura a literaturii pasoptiste
este coexistenta curentelor literare, nu numai in opera aceluiasi scriitor, ci chiar
si in aceeasi opera.

Un rol esential in stabilirea unei directii unitare in dezvoltarea literaturii

revine unor reviste importante ale epocii, promovate de Mihail Kogalniceanu,
precum Dacia literara (considerata promotoarea directiei nationale),
Propirea si Romania literara.

(prezentarea a patru trasaturi ale ideologiei literare promovate in studiul

Introductie) Constituirea deplina a romantismului pasoptist a fost marcat de
programul teoretic Introductie, redactat de Mihail Kogalniceanu. Publicat in
primul numar al revistei Dacia literara, articolul-program reprezinta manifestul
literar al romantismului romanesc. Astfel, sunt stabilite cateva dintre preceptele
ce stau la baza miscarii romantice de la noi, subliniind autonomia factorului
estetic: politica trebuia exclusa din paginile revistei, respectiv din literatura, ca
un fapt nesanatos, care micsoreaza puterea creatoare a unui popor.
 O prima trasatura a ideologiei literare din acest studiu este promovarea
unei literaturi originale, prin indicarea unor surse de inspiratie in conformitate cu
specificul national si cu esstetica romantica: Istoria noastra are destule fapte
eroice, frumoasele noastre tari sunt destul de mari, obiceiurile noastre sunt
destul de pitoresti si de poetice pentru ca sa putem gasi si la noi sujeturi de
scris, fara sa avem pentru aceasta trebuinta sa ne imprumutam de la alte natii.
Direct legat de dezvoltarea romantismului romanesc este apelul adresat
scriitorilor de a se inspira din realitatea autohtona, indicandu-le principalele
surse de inspiratie: istoria, natura si tezaurul culturii nationale. De asemenea,
combaterea imitatiilor si a traducerilor mediocre este o alta trasatura definitorie,
Dorul imitatiei s-a facut la noi o manie prrimejdioasa, pentru ca omoara in noi
duhul national. Aceasta manie este mai ales covarsitoare in literatura
[...]Traductiile insa nu fac o literatura. Imitatia trebuie sa fie astfel abandonata,
ca un motiv de stagnare, fiind necesar ca literatura romana sa aiba propria ei
existenta, diferita de a altor literaturi. Daca predecesorii incurajasera deopotriva
creatiile originale si traducerile, Dacia literara afirma ca originalitatea este
insusirea cea mai pretioasa a unei literaturi si descurajeaza imitatiile care
omoara in noi duhul national. Punctul de vedere a lui Kogalniceanu este ferm:
Traductiile nu fac o literatura.

O alta trasatura promovata de acest manifest o reprezinta afirmarea

idealului de realizare a unitatii limbii si a literaturii romane,lul nostru este
realizarea dorintii ca romanii sa aiba o limba si o literatura comuna pentru toti.
Nu in ultimul rand, manifestul literar a vizat si critica literara, promovand
intemeierea spiritului critic in literatura romana pe principiul estetic: Critica
noastra va fi nepartinitoare; vom critica cartea, iar nu persoana.

Pentru a sustine toate dezideratele mentionate, revista avea patru

sectiuni: prima cuprindea compunerile originale ale redactorilor, a doua
reproducea articole semnificative din presa romaneasca , a treia se ocupa de
critica noutatilor editoriale, iar a patra publica note informative cu caracter
literar si stiintific.

(stabilirea unei relatii intre ideile identificate in programul revistei si o opera

literara studiata) O figura exemplara a epocii pasoptiste este Costache Negruzzi,
a carui opera literara Alexandru Lapusneanu ilustreaza principiile promovate
de revista Dacia literara in manifestul literar Introductie. Aceasta nuvela
este prima nuvela de inspiratie romantica de inspiratie istorica din literatura
romana, o capodopera a speciei si un model pentru autorii care au cultivat-o
ulterior.

Publicata in perioada pasoptista, in primul numar al Daciei literare,

nuvela ilustreaza una dintre sursele literaturii romantice, istoria nationala (Evul
Mediu), potrivit recomandarilor lui Mihail Kogalniceanu din articolul-program al
revistei. Acest text literar surprinde lupta pentru putere in epoca medievala (in
Moldova, la mijlocul secolului al XVI-lea), evocandu-se artistic cea de-a doua
domnie a lui Alexandru Lapusneanu si evidentiindu-se lupta pentru impunerea
autoritatii domnesti si consecintele detinerii puterii de un domnitor crud, tiran.
Se prezinta intoarcerea lui Alexandru Lapusneanu pe tronul Moldovei in 1564 si
actiunile intreprinse de acesta pentru a-si consolida autoritatea domneasca si
pentru a se razbuna pe cei care l-au tradat in prima domnie: desfintarea armatei
pamantene, confiscarea averilor boieresti, uciderea celor 47 de boierilor,
predarea lui Motoc multimii revoltate si administrarea leacului de frica pentru
domnita Ruxanda.

Scriitorii pasoptisti se inspira din cronici si din folclor, conform esteticii

romantice si recomandarilor din Introductie. Astfel, Costache Negruzii,
intemeietorul nuvelei istorice romanesti, este primul scriitor care valorifica intr-o
creatie literara cronicile moldovenesti (Letopisetul Tarii Moldovei de Miron
Costin). Din cronica acestuia, Costache Negruzzi preia imaginea personalitatii
domnitorului Alexandru Lapusneanu, ca si scene, fapte si replici (de exemplu:
motto- ul capitolului I si IV- Daca voi nu ma vreti, eu va vreu..., respectiv De
ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu), dar se distanteaza de realitatea
istorica prin apelul la fictiune si prin viziunea romantica asupra istoriei,
influentata de ideologia pasoptista. Prin urmare, Alexandru Lapusneanu
intruchipeaza tipul domnitorului sangeros, al carui portret este realizat cu
ajutorul contrastelor si al antitezei romantice: domnitor- domnita Ruxanda,
demonic-angelic. Protagonistul este crud, hotarat, viclean, disimulat, inteligent,
inzestrat cu o forta exceptionala, care domina relatiile cu celelalte
personaje,care, in general, sunt manipulate de domnitor.

Opera literara Alexandru Lapusneanu raspunde nu numai sugestiilor

tematice, ci si exigentelor artistice impuse de revista Dacia literara. Adecvarea
limbajului la continutul ideatic al textului, dar mai ales realizarea artistica a
personalitatii domnitorului moldovean fac din aceasta opera o capodopera a
literaturii pasoptiste.

(exprimarea unei opinii argumentate privind importanta ideologiei promovate de

revista Dacia literara pentru literatura romana a secolului al XIX-lea) In opinia
mea, ideile enuntate si promovate de revista ieseana Dacia literara au
contribuit la afirmarea primilor nostri scriitori romani moderni si au trasat
principalele trasaturi ale romantismului romanesc aspiratia spre originalitate,
refugiul in trecutul istoric, aprecierea valorilor natioanle si a folclorului,
imbogatirea limbii literare prin termeni populari, arhaici sau regionali. Astfel,
aceasta revista are marele merit de a fi instituit un program cultural national
prin cele patru puncte ale articolul-program, prin cele patru sectiuni ale revistei
si prin indemnul la realizarea unei literaturi originale si cu specific national.