Sunteți pe pagina 1din 18

Pinul negru de Banat (Pinus nigra subspecia banatica)

Pinul negru de Banat (Pinus nigra subspecia banatica)Raspandire la nivel european


Originar din Europa de Sud- Est, este raspandit din Peninsula Iberica pana in tinuturile pontice:

Spania, Franta pin negru subspecia salzmannii

Italia pin negru subspecia laricio si arnold

Croatia, Serbia, Austria pin negru subspecia arnold

Grecia, Bulgaria, Turcia - pin negru subspecia pallasiana

Romania - pin negru subspecia banatica


Raspandirea speciei in Romania:
Specia este raspandita in sud vestul tarii, aproximativ 90% din suprafata ocupata se regaseste in
Parcul National Domogled Valea Cernei, iar 10 % in Parcul Natural Portile de Fier si in Geoparcul
Platoul Mehedinti.
Regimul de protectie:

Directiva 92/43/ EEC, a habitatelor, preluata in legea 462/2001 cu privire la managementul ariilor
naturale protejate, stabileste regimul de protectie al habitatului Pinului negru de Banat ca habitat
prioritar la nivel european.
Acest tip de habitat necesita a fi incadrat ca sit de importanta comunitara (SIC), iar ulterior in
categoria zonelor speciale de conservare, care formeaza Reteaua NATURA
2000.
Caracterizarea habitatului Formeaza arborete, palcuri, sau se afla diseminat pe stanci calcaroase, pe
versanti slab inclinati sau verticali, de regula cu expozitie insorita. Prefera solurile superficiale,
bazice, cu umiditate scazuta. Creste singur sau in asociere cu alte specii.In perimetrul Parcului
National Domogled Valea Cernei, au fost identificate suprafete cu pin negru reprezentand 1953 ha
din care, in 624 ha pinul se gaseste in amestec cu specii de fag, mojdrean, paltin, gorun, carpen si
altele.Suprafetele ocupate de pin negru sunt intre 6 ha si 550 ha si se situeaza la altitudini cuprinse
intre 500 m si 1200 m.
In suprafete mai mici sau exemplare izolate, pinul se gaseste pe peretii calcarosi, din bazinului
superior al Cernei pana la Baile Herculane.
Clima Vaii Cernei:
Temperaturi extreme : max : 38 C; min 27 C
Precipitatii: max 1000 mm; min 800 mm
Vanturi predominante: din vest, dar in Valea Cernei cu o frecventa mai mare pe directiile N si S.
Viteza medie a vanturilor este de 6,5 m / s.
Caracterizarea Pinului negru de Banat
Pinus nigra subspecia banatica Borb. P. Pallasiana Auct. Non Lamb. Pin negru de Banat,
este un arbore cu coroana in tinerete alungit piramidala, iar la maturitate devine larga, neregulata,
tabulara, cu ramuri orizontale.
Pinul negru de Banat se caracterizeaza prin:
Diametrul trunchiului poate ajunge la 0,7 m, iar diametrul proiectiei coroanei este de 12 m,
cu asimetrie spre vale
Inaltimea maxima 25 m, varsta maxima de 90 de ani

Lujerii sunt galbeni-verzui pana la verzi-violacei

Conuri sunt galben-ocru sau de un galben-verzui murdar

Densitatea arborilor intr-un sit de suprafata medie are un numar de 280 arbori/ha

Volumul de lemn al unui arbore poate ajunge la 2 mc

Asociatii vegetale: Genisto radiatae-Pinetum nigrae

Tip de ecosistem: Pinet si rariste de pin negru cu Vaccinium.


Factorii care pot afecta specia
Factori biotici:Defoliatori (omida paroasa a stejarului Lymantria dispar, omida paroasa a
molidului Lymantria monacha, omida paroasa a pinului Dendrolimus pini, viespea cu ferastrau a
acelor de pin Diprion pini), Gandacul de scoarta Ips acuminatus, Uscarea lujerilor de pin
(ciuperca Sphaeropsis sapinea), Boala dungilor rosii la acele de pin (ciuperca Dothistroma
septospora), Rugina veziculoasa a acelor de pin (ciuperca Coleosporium tussilaginis).Factori
abiotici: Incendiile de padure (incendiul subteran, incendiul de litiera, incendiul de coronament),
vatamari cauzate de vant si zapada, vatamari cauzate de lipsa de apa, vatamari cauzate de poluare.
Raspandirea speciei
Specia este raspandita in Muntii Cernei si Mehedintilor (Domogled, Suscu) si pe Valea Dunarii la
Tricule si la stancile Trescovat (Dumitriu-Tataranu, 1960).
Caracteristicile speciei
Pinus nigra ssp. banatica Borb. P. Pallasiana Auct. Non Lamb.
Pin negru de Banat, este un arbore cu coroana in tinerete alungit
piramidala, la maturitate larga, neregulata, tabulara, cu ramuri
orizontale. Lujerii galbeni-verzui pana la verzi-violacei. Ace
rigide. Conuri galben-ocru sau de un galben-verzui murdar.
Aceasta subspecie este considerata ca fiind o unitate de
tranzitie intreP.nigra var. nigra si P.nigra var. caramanica. Se
deosebeste de var. nigra prin forma coroanei, acele mai intunecate,
mai rigide si mai intepatoare, lujerii galbui (nu brun-cenusii) si
conuri galbene-verzui (nu brune-galbui). Se deosebeste de
var. caramanica prin lujeri mai inchis colorati, ace mai scurte, canale
rezinifere mai numeroase si conuri mai mici, cu apofiza usor radiar-striata.
Populatiile de pin negru de Banat sunt incadrate in trei tipuri de habitate: raristi de pin negru
cu Syringa vulgaris, paduri- raristi de pin negru cu Genista radiata si paduri-reristi de amestec de
pin negru si foioase Vaccinum myrtillus.
Factorii care influenteaza starea de sanatate si buna
dezvoltare a pinului negru
Factori biotici:
Lymantria dispar (omida paroasa a stejarului) ataca foioasele
in general, fiind cel mai prolific defoliator al acestora. In anul
2005, in zona Bailor Herculane a fost semnalat un atac masiv
de Lymantria dispar , fiind afectate toate speciile mentionate
anterior, dar nu mai sus de altitudinea de 700 m.
Lymantria monacha (omida paroasa a molidului) afecteaza
mai ales molidul, dar si speciile de pin si brad. Atacul se inregistreaza in perioda aprilie-iulie, acele
fiind roase partial sau in intregime. Pinul negru este cel mai rezistent dintre rasinoase, se poate
reface si dupa o defoliere de 90%.
Dendrolimus pini (omida paroasa a pinului)- insecta ataca arborete tinere si batrane de pin, care
vegeteaza mai greu. Atacul de toamna este mai slab si are loc in partea superioara a coroanei. Atacul
de primavara cuprinde intreaga coroana si avanseaza de jos in sus si dinspre interiorul spre
exteriorul ei.
Diprion pini: (viespea cu ferastrau a acelor de pin)- ataca pinul silvestru, pinul negru, pinul strob
preferand arbori cu varste intre 40-100 ani. Larvele rod acele de pin care se ingalbenesc, se
rasucesc si cad.
Ips acuminatus - gandacul ataca varfurile si ramurile pinilor batrani, tulpinile celor tineri, precum si
portiunile mai subtiri ale pinilor.
Cydia conicolana - in Romania insecta a fost semnalata numai pe conuri de pin negru. Frecventa
este slaba (sub 5% din conuri infestate) iar potentialul de vatamare este destul de scazut, o larva
vatamand, in medie, doar 6-8 seminte.
Factori abiotici
Incendii de padure habitatul pinului nagru de Banat a fost afectat de un incendiu in luna august
2000. Incendiul a pornit din cauze naturale (traznet) din unitatea de productie VI, u.a. 109, a durat
aproximativ 20 de zile si a afectat o suprafata de 90 ha.
Vatamari cauzate de extremele de temperatura pot afecta procesele fiziologice fundamentale ale
plantei (infrunzirea, inflorirea si fructificatia). Pinul negru este deosebit de rezistent la scaderi
bruste de temperatura supravietuind pana la - 64 sC.
Vatamari cauzate de vant si zapada sunt cauzate de vanturi
puternice sau de zapada si au ca efect ruperea lujerilor, a
ramurilor si dezradacinarea arborilor. Pinul negru
de Banat este adaptat, in timp, unor conditii climatice aspre iar
asemenea vatamari sunt rar intalnite.
Vatamari cauzate de lipsa de apa - lipsa de apa asociata cu
temperaturi ridicate determina seceta din sol, aparand fenomenul
de ofilire. Pinul negru de Banat existent pe Domogled se
confrunta cu temperaturi mari la nivelul solului, accentuate si de
substratul calcaros, si cu lipsa de precipitatii. Efectul se vede mai
putin la nivelul arborilor maturi cat, mai cu seama, la nivelul regenerarii naturale.
Vatamari cauzate de poluare - in vecinatatea statiunii turistice Baile Herculane este de luat in
considerare efectul emanatiilor rezultate din functionarea motoarelor cu ardere interna. Efectul
asupra vegetatiei forestiere se manifesta prin reducerea cresterilor si debilitarea arborilor pe care ii
face mai vulnerabili la vatamarile mecanice mai sus amintite.

DESCRIEREA SI CARTAREA
TIPURILOR DE HABITATE FORESTIERE DIN SITUL PINULUI NEGRU DE BANAT DE PE
TERITORIUL PARCULUI NATIONAL DOMOGLED VALEA CERNEI

1. DESCRIEREA TIPURILOR DE HABITATE


Pe intreaga suprafata a sitului pinului negru de Banat, de 1953,1 ha, aflata pe teritoriul parcului
national Domogled Valea Cernei au fost identificate 7 tipuri de habitate forestiere . Primele trei
habitate (1-3) au ca specie majoritara pinul negru de Banat (Pinus nigra ssp. banatica)
iar urmatoarele patru (4-7) au in compozitie pinul negru de Banat, instalat pe portiunile mai
insorite, cu roca la suprafata ale respectivelor habitate. Procentul de participare este cuprins intre
10 si 30% .
Primele trei habitate au fost descrise si in materialul transmis anterior.
1. Raristi de pin negru cu Syringa vulgaris
Corespondente:
NATURA 2000 : 9530 Submediteranean pine forest with endemic black pines;
EMERALD: 4266 Banat and Pallas pine forests;
CORINE: -
PALEARTIC HABITATS: 42662 Banat pine forests;
EUNIS: G3.562 Banat pine forests.
ASOCIATII VEGETALE: Genisto-radiatae-Pinetum nigrae Resmerita 1972;
TIPURI DE PADURE: Pinetum nigri banatici-junipereum, Pinetum banaticum Syringeum
nanae (dupa Georgescu 1934), 3212 Rariste de pin negru cu arbusti (dupa Pascovschi si Leandru
1958);
TIPURI DE ECOSISTEME: -
Raspandire: Muntii Mehedinti, pe Muntele Domogled (Varful Serban si Varful Soimu).
Suprafete: de ordinul a sutelor de hectare.
Statiuni:

1. Altitudini : 1100-1200 m.
2. Clima : Tm=6,5sC; Pm=1150-1200mm;
3. Relief: versanti cu inclinare slaba-medie si expozitii insorite, local stanci si bolovani;
4. Substrat: calcare
5. Sol: de tip rendzinic, in general superficial, local mijlociu adanc, scheletic, eubazic, hidric
echilibrat, eutrofic.
Structura fitocenotica : Fitocenoze complexe de raristi de arbori in pajiste edificate, in principal, de
specii submediteraneene, carpato-balcanice si endemice.
Stratul arborilor :
Raristea arborilor este compusa in plafonul superior din pin negru (Pinus nigra ssp. banatica) cu
consistenta redusa (25-40%) si inaltimi de 15-22 m, in plafonul inferior din exemplare mai mult
arbustive de Carpinus orientalis, C .betulus, Fraxinus ornus, F. excelsior, Tilia platyphyllos, Acer
platanoides, A. pseudoplatanus, A. campestre, Pyrus pyraster, Sorbus dacica, S. borbasii, S.
torminalis cu acoperire de 10-15% si inaltimi de 3-8 m.

Stratul arbustilor: bogat in specii: Syringa vulgaris, Juniperus communis, Viburnum lantana, Rosa
pimpinellifolia, R. pendulina, R. canina, Cotoneaster integerrima, C. nebrodensis , Chamaecytisus
hirsutus, Cotinus coggygria. Are acoperire de 5-25 %.
Stratul ierburilor si subarbustilor: bogat in specii sudice, in special endemisme carpato-
balcanice este reprezentat printr-o pajiste deasa edificata de Festuca panciciana.
Are acoperire de 85-90 %.

Valoare conservativa: foarte mare

Compozitia floristica:
Specii edificatoare: pentru raristea de arbori Pinus nigra ssp. banatica; pentru
pajiste Festuca panciciana .
Specii caracteristice: Syringa vulgaris, Sorbus dacica, Iris reichenbachii.
Specii endemice, rare, periclitate: Colchicum haynaldi, Dianthus banaticus, Linum uninerve,
Thlaspi banaticum, Astragalus depiessus, Cephalaria laevigata Centaurea atropurpurea, Futillaria
orientalis, Genista januensis, Hypericum rochelii, Stipa pulcherima.
Alte specii importante: Achillea crithmifolia, Acinos alpinus ssp. majoranifolius, Allium flavium,
A.montanum, Asperula tenella, Asyneuma canescens, Bromus riparius, Coronilla varia, Cardunus
crispus, Dactylorhiza sambucina, Dorycnium pentaphyllum ssp. germanicum, Euphorbia
epithymoides, Erysimum odoratum, Galium purpureum, Helianthemum nummularium, Jovibarba
heuffelii, Jurinea glycacantha, Iris pumila, Minutaria setacea, Ornithogalum sp., Peltaria alliacea,
Pericedatum longifolium,, Poa badensis, Potentilla arenaria sst. Tommasiniana, Sempervirum
marmoreum, Seseli gracile, Sesleria rigida, Teucrium chamaedris, Thalictrum aquilegifolium,
Traunsteineria globosa, Trifolium alpestre, Thymum jankae, Verbascum chaixii ssp. austriacum,
Veronica crassifolia s.a.
2. Paduri-raristi de pin negru cu Genistaradiata

Corespondente
NATURA 2000 : 9530 Submediteranean pine forest with endemic black pines; EMERALD: 4266
Banat and Pallas pine forests;
CORINE: -
PALEARTIC HABITATS: 42662 Banat pine forests;
EUNIS: G3.562 Banat pine forests
ASOCIATII VEGETALE: Genisto-radiatae-Pinetum nigrae Resmerita 1972;
TIPURI DE PADURE: Pinetum nigri banatici-orni, Pinetum nigri banatici- sessilis (dupa
Georgescu 1934), 3211 Pin negru cu mojdrean pe calcar; 3213 Amestec de pin negru cu foioase,
pe calcar (dupa Pascovschi si Leandru 1958);
TIPURI DE ECOSISTEME: 4871 Pinet de pin negru cu Sesleria ( Donita si col. 1990)
Raspandire: Muntii Cernei si Mehedinti

Suprafete: de ordinul a 1000 1500 ha.


Statiuni:

1. Altitudini : 300-1100 m.
2. Clima : Tm=10,3 - 6,5sC; Pm= 970 1150 mm;
3. Relief: abrupturi stancoase, versanti puternic inclinati cu roca la suprafata sub forma de
grohotis marunt;
4. Roca: calcar;
5. Sol: de tip rendzinic, superficial, puternic scheletic, lipsind pe alocuri, eubazic, hidric
deficitar vara, eutrofic;
Structura fitocenotica : Fitocenoze edificate de specii submediteraneene, carpato-balcanice si
endemice.
Stratul arborilor : compus in plafonul superior in principal din pin negru (Pinus nigra ssp.
banatica) cu consistenta variabila (30-70%) si inaltimi de 20-26 m la 100 ani si coroana sub forma
de umbrela. Local pot participa in plafonul inferior Quercus petraea, Tilia tomentosa, T.
platyphyllos, Acer platanoides, Corylus colurna, Sorbus torminalis, Carpinus orientalis si
frecventpeste tot Fraxinus ornus.
Stratul arbustilor: slab dezvoltat (acoperire 10-15%), compus din Rosa pimpinellifolia,
R.pendulina, Cotinus coggygria Cornus mas Rhamnus cathartica, R.saxatiles Cotoneaster
integerrimus, C. nebrodensis, Sorbus cretica, S. borbasii, Lonicera xylosteum, Chamaecytisus
hirsutus, Genista radiata ;
Stratul ierburilor si subarbustilor: slab dezvoltat (acoperire 5-15%), bogat in specii sudice cu areal
larg, carpato-balcanice si specii endemice mai numeroase.
Valoare conservativa: foarte mare
Compozitia floristica:
Specii edificatoare: Pinus nigra ssp. banatica;
Specii caracteristice: Genista radiata, Sesleria rigida;
Specii endemice, rare, periclitate: Athamanta turbith ssp. Hungarica, Campanula grosserii,
Cerastium banaticum, Coronilla emerus ssp. Emeroides, Dianthus banaticus, Edrajanthus
graminifolius ssp. Kitaibelii, Genista januensis, Primula auricula ssp. Serratifolia, Scabiosa
columbaria ssp. banatica,Thlaspidacicum ssp. Banaticum, , Thimus comosus, Veronica crassifolia;
Alte specii importante: Arabis hirsuta, A. procurrens, Asperula cynanchica, Brachypodium
pinnatum, Campanula persicifolia, C. rotundifolia ssp. Kladniana, Coronilla varia, Digitalis
ferruginea, Gallium mollugo, Oryzopsis virescens, Peucedanum longifolium, Primula veris ssp.
columnae, Poa nemoralis, Rubus canescens, Saxifraga marginata, Smyrnium perfoliatum s.a.; pe
stanci Asplenium ruta-muraria, A. trichomanes.
3. Paduri-raristi de amestec de pin negru cu foioase cu Vaccinium myrtillus
Corespondente:
NATURA 2000 : 9530 Submediteranean pine forest with endemic black pines; EMERALD: 4266
Banat and Pallas pine forests;
PALEARTIC HABITATS: 42662 Banat pine forests;
EUNIS: G3.562 Banat pine forests
ASOCIATII VEGETALE: Genisto radiatae-Pinetum nigrae Resmerita 1972;
TIPURI DE PADURE: Pinetum banatici myrtilli (Georgescu 1934), Pin negru cu specii de stejar
pe roci silicioase (Pascovschi si Leandru 1958);
TIPURI DE ECOSISTEME: 4871 Pinet si rariste de pin negru cu Vaccinium ( Donita si col.
1990)
Raspandire: Pe Valea Cernei, la Sapte Izvoare
Suprafete: de ordinul a zeci de ha.

Statiuni:

1. Altitudini : 170-300m.
2. Clima : Tm=10,0 - 9,5sC; Pm= 700 750 mm;
3. Relief: versanti inclinati cu diferite expozitii.
4. Roca: granit;
5. Sol: litosol superficial, scheletic, oligobazic, hidric echilibrat, oligotrofic;
Structura fitocenotica : Fitocenoze edificate mai ales din specii nemorale europene, cu amestec de
specii submediteraneene..
Stratul arborilor : compus in plafonul superior din pin negru (Pinus nigra ssp. banatica) cu
consistenta de 0,6-0,7 si inaltimi de 15-20 m. Frecvent mai putin (pana la 0,4) in amestec
exemplare de Quercus petraea, putin Fagus sylvatica var. moesiaca, Tilia cordata, Fraxinus ornus,
Populus tremula, Carpinus betulus.
Stratul arbustilor: slab dezvoltat, compus din Cytisus nigricans, Camaecytisus hirsutus ;
Stratul ierburilor: compus mai ales din specii acidifite cu acoperire redusa (5-10%).
Stratul muschilor: bine dezvoltat mai ales in Valea Cernei pe granite.
Valoarea conservativa: mare
Compozitia floristica:
Specii edificatoare: Pinus nigra ssp. banatica , Quercus petraea;
Specii caracteristice: -
Specii endemice, rare, periclitate: Pinus nigra ssp. banatica
Alte specii importante: Crespis pulchra, Deschampsia flexuosa, Dzanthus petraeus ssp. petraeus,
Festuca heterophylla, Galium kitaibelianum, Hieracium lactucella, Leontodon autumnalis, L.
hispidus, Linaria genistofolia, Luzula luzuloides, Lycopodium selago, Micromeria pulegium,
Pteridium aquilinum, Trifolium medium, Thymus montanus, Verbascum densiflorum.
Briofite: Batramia pomiformis, Buxbaumia aphilla, Cephaloziella rubela, Dicranum spurium,
Frulania tamarisci, Hylocomium brevirostre, Hypnum cupressiforme, Leucobryum glaucum,
Pleuroschisma trilobata, Polytrichum attenuatum, P. piliferum, Scapania dentata.
4. Paduri balcanice mixte de fag (Fagus sylvatica) cu Ruscus aculeatus (R4114)
(dupa Donita s.a. , 2005)
Corespondente:
NATURA 2000: 91K0 Illyrian Fagus sylvatica forest (Aremonio Fagion)
EMERALD: 141.1 Beech forests
CORINE: -
PALEARTIC HABITATS: 41.1D55 South Carpathian Ruscus beech forests
EUNIS: -
ASOCIATII VEGETALE: Fago-Ornetum Zolyomi (1954), Carpino- Fagetum Pauca 1941
ssp. fagetosum orientalis Roman 1974
TIPURI DE ECOSISTEME: -
Raspandire: in muntii din sudul Banatului si vestul Olteniei, in etajul nemoral, subetajul padurilor
de fag.
Suprafete: reduse, cateva mii de hectare
Statiuni:

1. Altitudini: 400-900 m.
2. Clima: T = 9-7C, P = 900-1000 mm.
3. Relief: versanti cu diferite inclinari si expozitii mai mult insorite;
4. Roca: calcare, granite
5. Sol: de tip rendzinic, mijlociu profunde-profunde, frecvent scheletice, slab acide, eubazice,
hidric echilibrate, eutrofice.
Structura fitocenotica :
Fitocenoze edificate de specii balcanice.

1. Stratul arborilor compus, in etajul superior, din fag (Fagus sylvatica, ssp. moesiaca, F.
orientalis) cu amestec de pin negru (Pinus nigra ssp. banatica) si tei (Tilia tomentosa), iar in
etajul inferior mojdrean (Fraxinus ornus), carpen (Carpinus betulus) uneori si carpinita (C.
orientalis); are acoperire de 80-100% si inaltimi de 25-28 m la 100 de ani.
2. Stratul arbustilor dezvoltat variabil, compus din Cornus mas, Crataegus monogyna, C.
nigra, Rhamnus cathartica, Sorbus mougeorii, S. cretica, local Cotynus cogygria, Syringa
vulgaris.
3. Stratul ierburilor si arbustilor, cu multe specii submediteraneene (Piptatherum
virescens, Laser trilobum, Smyrnium perfopiatum) etc.
Valoare conservativa: foarte mare
Compozitia floristica: specii edificatoare: Fagus sylvatica, Pinus nigra ssp. banatica. Specii
caracteristice: Ruscus aculeatus. Alte specii importante: Asperula taurina, Arabis hirsuta, A.turrita,
Aremonia agrimonoides, Bupleurum praealtum, Calamintha sylvatica, Cardaminopsis arenosta,
Carex pilosa, C.halleriana, Chamaecytisus ratisbonensis, Campanula persicifolia, Euphorbia
polychroma, E. amygdaloides, Fritillaria lenella, Galium lucidum, G. odoratum, Genista tinctoria,
Inula conyza, Knautsia drymeia, Lathyrus venetus, L. niger, Tanacetum corymbosum, T.
macrophyllum, Lilium martagon, Orchis simia, Ruscus aculeatus, R.
hypoglossum. 5. Paduri balcanice de fag (Fagus
sylvatica) si alun turcesc (Corylus colurna ) cu Knautia drymeia (R4121)
(dupa Donita s.a., 2005)
Corespondente:
NATURA 2000: 91K0 Illyrian Fagus sylvatica forest (Aremonio Fagion)
EMERALD: 141.1 Beech forests
CORINE: -
PAL.HAB: 41.1D55 South Carpathian Corylus colurna beech forests
EUNIS: -
ASOCIATII VEGETALE: Corylo colurnae-Fagetum (Jov. 1955) Borh. 1963
TIPURI DE ECOSISTEME: -
Raspandire: in putine locuri din Banat (Muntele Domoglet, Sasca Montana) si Podisul Mehedinti, in
etajul nemoral, subetajul padurilor de gorun si de amestec cu gorun.
Suprafete: reduse, cateva sute de hectare
Statiuni:

1. Altitudini: 200-500 m.
2. Clima: T = 10,5-9C, P = 700-900 mm.
3. Relief: versanti de la slab la puternic inclinati, umbriti.
4. Roci: calcare.
5. Soluri: de tip rendzina, eutricambosol, profunde- mijlociu profunde, slab acide-neutre,
eubazice, hidric echilibrate, eutrofice.
Structura:
Fitocenoze edificate de specii europene nemorale si submediteraneene..

1. Stratul arborilor compus, in etajul superior, din fag (Fagus sylvatica, ssp. moesiaca,), alun
turcesc (Corylus colurna), pinul negru de Banat (Pinus nigra ssp. banatica), tei (Tilia
tomentosa), cu exemplare de frasin (Fraxinus excelsior), paltin de munte (Acer
pseudoplatanus) iar in etajul inferior mojdrean (Fraxinus ornus), carpen (Carpinus betulus),
scorus (Sorbus domestica); are acoperire de 80-100% si inaltimi de 25-30 m la 100 de ani.
2. Stratul arbustilor slab dezvoltat cu exemplare de dezvoltat variabil, compus din Cornus
mas, Viburnum lantana, Ligustrum vulgare, Rosa pendulina, R. spinossima, Daphne
mezereum.
3. Stratul ierburilor si arbustilor dominat de speciile florei de mull si specii sudice.
Valoare conservativa: foarte mare
Compozitia floristica: specii edificatoare: Fagus sylvatica, Tilia tomentosa, Corylus colurna, Pinus
nigra ssp. banatica. Specii caracteristice: Corylus colurna: Alte specii importante: Asperula taurina,
Asarum europaeum, Arabis turrita, Anthriscus sylvestris,Brachypodium sylvaticum, Coronilla varia,
Campanula rapunculoides, C. persicifolia, Dactylis polygama, Dentaria bulbifera, Euphorbia
amygdaloides, Fritillaria orientalis, Knautsia drymeia, Lathyrus venetus, Melampyrum nemorosum,
Melica uniflora, Moehringia trinervia, Potentilla micrantha, Peltaria alliacea, Poa nemoralis,
Scutellaria altissima, Stellaria nemorum, Thalictrum aquilegifolium, Viola reichenbachiana s.a.
6. Paduri dacice de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica) si carpen (Carpinus betulus)
cu Carex pilosa (R4123)
(dupa Donita s.a., 2005)
Corespondente:
NATURA 2000: 9170 Galio-Carpinetum oak-hornbeam forests
EMERALD: 141.1 Oak-hornbeam forests
CORINE: -
PAL.HAB: 41.1C14 Dacian carex pilosa oak-hornbeam forest
EUNIS: - G1.A166 Carpathian hairy sedge oak-hornbeam forest
ASOCIATII VEGETALE:
TIPURI DE ECOSISTEME: 5225 Gorunet cu carpen cu Carex pilosa, 4625 Goruneto-faget
cu Carex pilosa
Raspandire: Pe toate dealurile peri- si intracarpatice din sudul si estul tarii, in etajul nemoral,
subetajul padurilor de gorun si de amestec cu gorun.
Suprafete: cca. 45.000 ha, mai ales in sudul tarii (35.000 ha).
Statiuni: Altitudini: 300-800 m. Clima: T = 9-6C, P = 600-800 mm. Relief: versanti cu inclinari si
expozitii diferite, mai mult umbrite la altitudini mici. Roci: variate, molase, marne, depozite luto-
argiloase. Soluri: de tip luvosol pseudogleizat, profunde-mijlociu profunde, slab-moderat acide,
mezobazice, hidric echilibrate dar cu stagnari temporare de apa deasupra orizontului B, mezobazice.
Structura:
Fitocenoze edificate de specii europene nemorale .

1. Stratul arborilor, compus, in etajul superior din gorun (Quercus petraea, ssp.petraea, ssp.
polycarpa, ssp.dalechampii), exclusiv sau in amestec cu fag (Fagus
sylvatica ssp.sylvatica, ssp. moesiaca), cu exemplare de stejar pedunculat (Quercus robur),
cires (Prunus avium), tei (Tilia cordata rar Tilia tomentosa) pin negru de Banat (Pinus nigra
ssp. banatica), in etajul inferior carpen (Carpinus betulus), jugastru (Acer campestre) s.a. ;
are acoperire 80-90% si inaltimi 20-27 m la 100 ani.
2. Stratul arbustilor dezvoltat variabil, in functie de umbrire, compus din Corylus avellana,
Cornus sanguinea, Crataegus monogyna, Evonymus europaeus, E. verrucosus, Ligustrum
vulgare, Rosa canina rar Acer tataricum.slab dezvoltat cu exemplare de dezvoltat variabil,
compus din Cornus mas, Viburnum lantana, Ligustrum vulgare, Rosa pendulina, R.
spinossima, Daphne mezereum.
3. Stratul ierburilor si subarbustilor dominat de Carex pilosa cu elemente ale florei de mull
(Galium odoratum, Asarum europaeum, Stellaria holostea).
Valoare conservativa: moderata
Compozitia floristica: specii edificatoare: Quercus petraea (Fagus sylvatica), Pinus nigra ssp.
banatica). Specii caracteristice Alte specii importante: Ajuga repans, Brachypodium sylvaticum,
Dactylis polygama, Euphorbia amygdaloides, Genista tinctoria, Lamium galeobdolon,
Lathyrus niger, L. venetus, Luzula luzuloides, Pulmonaria officinalis, Scrophularia nodosa, Stellaria
holostea, Viola reichenbacjiana, Bromus beneyeni s.a.
7. Paduri balcanice mixte de gorun (Quercus petraea) si alun turcesc (Corylus colurna) cu
Paeonia dahurica (R4142)
(dupa Donita s.a., 2005)
Corespondente:
NATURA 2000: -
EMERALD: -
CORINE: -
PAL.HAB: 41.7A153 Getic-pre-Carpathic Corylus colurna sessile oak forest.
EUNIS: -
ASOCIATII VEGETALE: Orno-Quercetum praemoesicum Roman 1974 subass. Coryletosum
colurnae
TIPURI DE ECOSISTEME: -
Raspandire: In podisul Mehedinti si in Muntii Aninei, in etajul nemoral, subetajul padurilor de
gorun si de amestec cu gorun.
Suprafete: reduse, cateva sute de hectare.
Statiuni: Altitudini: 200-400 m. Clima: T = 11-9,5C, P = 750-850 mm. Relief: versanti mediu-
puternic inclinati, insoriti. Roci: calcaroase. Soluri: de tip eutricambosol, luvosol, mijlocii-profunde
cu schelet eubazic, hidric echilibrate, eutrofice.
Structura:
Fitocenoze edificate de specii europene si caucaziene.

1. Stratul arborilor, compus, in etajul superior din gorun (Quercus


petraea, ssp.petraea, ssp.dalechampii, ssp. polycarpa), alun turcesc (Corylus colurna), pinul
negru de Banat (Pinus nigra ssp. banatica) si tei (Tilia tomentosa), iar in etajul inferior din
mojdrean (Fraxinus ornus), carpinita (Carpinus orientalis), carpen (Carpinus
betulus)jugastru (Acer campestre), sorbi (Sorbus torminalis, S. domestica), par (Pyrus
pyraster); are acoperire de 70-100% si inaltimi de 20-25 m la 100 ani.
2. Stratul arbustilor, bine dezvoltat, compus din Cornus mas, Crataegus monogyna.
3. Stratul ierburilor si subarbustilor, cu multe specii sudice, submediteraneene si cu o serie de
specii nemorale.
Valoare conservativa: foarte mare.
Compozitia floristica: specii edificatoare: Quercus petraea, Corylus colurna, Tilia tomentosa,
Pinus nigra ssp. banatica. Specii caracteristice - Alte specii importante: Arum orientale,
Campanula persicifolia, Dactylis polygama, Geum urbanum, Glechoma hirsuta, Hordelymus
europaeus, Lychnis coronaria, Lathyrus niger, L.venetus, Myrrhoides nodosa, Paeonia dahurica,
Potentilla micrantha, pipatherum virescens, Poa nemoralis, Tammus communis, Viola alba, s.a.
RECAPITULATIA SUPRAFETELOR
I. Pe ocoale silvice

Baile Herculane 1460,5 ha

Baia de Arama 12,8 ha

Tarnita 479,8 ha

Total 1953,1 ha
II. Pe tipuri de habitate

1 49,3

2 686,9

3 32,7

4 857,0

5 234,0

6 10,5

7 82,7

Total 1953,1

Reconstructie ecologica
Istoricul dezastrului ecologic
Incendiul a avut loc in luna august 2000 in unitatea de productie VI Domogled, la o distanta de 200
de m de poteca turistica ce face legatura intre Crucea Alba si Varful Domogledul Mic intr-un loc
inaccesibil si a afectat parcelele 108, 109, 112, 113, 116.
Acesta a fost produs de cauze naturale, respectiv de traznet (cauza constatata de pompieri militari).
Zonele cuprinse de incendiu din unitatea de productie VI Domogled la data de 20.08.2000 sunt
urmatoarele: u.a. 107, 108, 109, 110, 112, 113, 115, 116 avand o suprafata afectata de 90 de ha. De
la data izbucnirii incendiului s-a actionat in medie pe zi cu forte cuprinse intre 120-170 de oameni,
dintre care in medie s-a participat cu 100 de silvicultori si 40 pompieri, militari, etc.
Incendiul a pornit dintr-o zona inaccesibila in unitatea de productie VI, u.a. 109 din cauze naturale
provocand un incendiu de litiera in portiuni cu pante de aproximativ 75 de grade. Focul s-a extins
cu o viteza foarte mare in sus datorita curentilor ascensionali care au propagat focul pe rupturile
tectonice in sus trecand dincolo de varful acestora, iar in jos a inaintat gravitational datorita
lemnelor uscate, a conurilor de pin aprinse care s-au rostogolit in jos spre baza versantului. Zonele
incendiate abrupte au avut foarte mult lemn uscat care a ars si a mentinut focare permanente ce au
constituit surse de reizbucnire a incendiului.
Vegetatia si litiera foarte uscata a mentinut in unele locuri focul subteran care pe anumite portiuni a
reizbucnit.
Pe versantii calcarosi datorita caldurii provocate de incendiu, bucati de stanca s-au dislocat si au
cazut spre baza versantului, unde au facut dificila si uneori chiar imposibila supravegherea focului
la baza versantului.
Din punct de vedere economic suprafata cu vegetatie forestiera, nu a avut pagube, singurele pagube
produse fiind din punct de vedere stiintific si ecologic.
Au fost create noi flancuri de oprire a incendiului, astfel:

1. Pe tronsonul Crucea Alba - Fantana lui Jereleu a fost dispus un efectiv de 20 de silvicultori
care au supravegheat valea Jereleului ca focul sa nu se extinda pe versantul vecin
2. Pe tronsonul Fantana lui Jereleu Cantonul silvic Musuroaie a fost dispus un efectiv de 41
de silvicultori si 15 pompieri militari care au supravegheat baza versantului de focul care a
reizbucnit undeva la mijlocul versantului
3. La Cantonul silvic Musuroaie 20 de silvicultori au creat o banda de protectie, care a fost
realizata prin defrisarea arborilor de jos pana l avarful versantului
4. Pe tronsonul Varful Domogledul Mare Varful Soimul a fost dispus un efectiv de 69 de
silvicultori si 20 de pompieri militari de la Resita care au retinut focul ce se extindea spre
Varful Domogledul Mare si spre Varful Soimul
5. Pe tronsonul Ogasul Feregari Varful Soimul a fost dispus un efectiv de 190 de militari
dintre care 135 de militari de la D.T. Severin si 55 de militari de la Tg. Jiu, care au
constituit un ultim flanc de oprire a focului
6. Sub ruptura tectonica dinspre oras a fost dispus un efectiv de 50 de militari de la Lugoj care
au stins focul ce a coborat de pe ruptura
7. Fortele suplimentare ce s-au primit 50 militari de la Timisoara si 50 de militari de la Craiova
au fost campati la Cantonul silvic Musuroaie, ca rezerve in caz de forta majora.
La aceasta actiune si-au mobilizat fortele pe langa Directia Silvica Resita cu 14 ocoale din 17,
Prefectura Caras-Severin, Prefectura Mehedinti, M.A.N, M.I. (pompieri, jandarmi si graniceri).
Incendiul a durat aproximativ 20 de zile si a afectat o suprafata de 90 ha de vegetatie forestiera
constituita din pin negru de Banat si amestecuri a acestuia cu specii de foioase. Parcelele parcurse
de incendiu au fost 108, 109, 112, 113, 116.
Din aceste parcele cea mai afectata a fost 108B, unde s-a produs uscarea arborilor pe picior pe o
suprafata de 25 de ha. Pe restul suprafetelor, incendiul nu a afectat arboretul existent decat intr-un
procentaj foarte mic, doar patura erbacee si subarboretul, producand pagube partiale, refacerea
padurii fiind posibila in mod natural, pe o perioada mai lunga de timp.
Suprafata de 25 ha in reconstructie ecologica (parcela 108B) este fond forestier proprietar Statul
Roman, administrator Regia Nationala a Padurilor Romsilva Bucuresti, Directia Silvica Resita
prin Ocolul Silvic Baile Herculane. Se gaseste pe versantul stang al vaii Jelarau, altitudinea
parcelei este cuprinsa intre 640-1100m, panta medie a terenului 40 G. Transversal parcela este
strabatuta de mici vai seci cu lungimi de cca. 200m, latimi de 15m si adancimi de 3m. Pe intreaga
suprafata sunt formate lapiezuri semiingropate. In zona medie si inferioara a vailor sunt grohotisuri.

Lucrarile de reconstructie ecologica constau in:


1) Lucrari de curatire a terenului
Terenul ocupat de arborii arsi este supus lucrarilor de curatire ce constau in doborarea, curatarea,
fasonarea si adunarea materialului lemnos uscat pe picior. Volumul de arbori care sunt taiati si
evacuati se ridica la aproximativ 1741,5 mc, iar numarul lor la cca. 2115
bucati. Materialul lemnos provenit in urma lucrarilor de curatire, doborat si fasonat lemn de steri cu
ferastraul mecanic Husqvarna se aduna cu bratele si se depoziteaza in gramezi pe cioate.
2) Pentru realizarea in anul 2006 si primavara anului 2007 a 25 de ha plantatii integrale sunt folosi
125.000 puieti si in urmatori 2 ani se vor efectua completari pe 15 ha cu pin negru de Banat (75.000
puieti).
Obtinerea puietilor s-a facut prin recoltarea conurilor, uscarea conurilor, dezariparea si vanturarea
manuala a semintelor din rezervatia de seminte PI.N F232 1 din parcela 89, Ocolul Silvic Baile
Herculane.
Producerea puietilor de pin negru de Banat s-e realizeaza in solarul de la pepiniera Bradut de la
Ocolul Silvic Bozovici si solarul de la Ocolul Silvic Baile Herculane. Dupa ce puietii sunt scosi din
solar are loc sortarea acestora, iar cei care sunt apti sunt repicati in pungi de polietilena.
Puietii obtinuti in pungi sunt transportati de la Ocolul Silvic Bozovici la Domogled cu masini de
teren (camion sau tractor) pana la cabana Musuroaie de unde urmeaza transportul manual cca 2100
m pana in zona de reconstructie ecologica.
Procedeul de plantare consta in eliminarea resturilor lemnoase si a litierei pe suprafata de 60x80 cm,
saparea gropilor de 30x30x30 cm, dimensiuni echivalente cu marimea balului de pamant care
rezulta in urma indepartarii pungii. Se folosesc 5000 puieti la un ha, compozitia este 100% pin
negru de Banat, iar schema de cultura este de 2x1 m.
In urmatori ani 2008 si 2009 datorita pierderilor estimate (30%) la plantatii cauzate de interrelatia
dintre puieti si mediu (socul de transplantare), actiunea unor factori naturali ale caror efecte nu pot
fi evitate: ploi si viituri torentiale, grindina, seceta indelungata, alunecari de teren, ingheturi, se vor
face completari pe 15 ha.
SISTEMUL DE MONITORING INTEGRAT
Monitoringul integrat
Din analiza situatiei de de teren, au rezultat principalele elemente ce sunt monitorizate, cu efect in
mentinerea echilibrului ecologic al ecosistemelor de pin negru si in acord cu prevederile Directive
Habitate:

Parametrii privind implementarea unui sistem de monitoring a riscului de atac al


daunatorilor (monitoring fitosanitar) asupra ecosistemelor de pin negru;
Parametrii privind implementarea unui sistem de monitoring a riscului de incendiu in
ecosistemele de pin negru;
Parametrii privind implementarea unui sistem de monitoring a impactului turismului asupra
ecosistemelor de pin negru;
Parametrii privind regenerarea pinului negru si mentinerea arealului actual;

Parametrii privind evolutia noilor arealelor cu impaduriri.


Obiective:
Habitate forestiere
Informatii generale privind sondajul

Parcul national

Ocolul silvic

Unitatea de productie

Unitatea amenajistica

Numar sondaj

Latitudine

Longitudine

Altitudine

Inclinare

Expozitie

Varsta medie
Informatii privind arborii de pin negru monitorizati

Nr. arbore

Diametru

Inaltime

Inaltime elagata

Diametrul proiectiei coroanei

Defoliere

Decolorare

Vatamari provocate de vanat

Vatamari provocate de insecte

Vatamari provocate de ciuperci

Vatamari provocate de agenti abiotici vant, zapada

Vatamari provocate de agenti antropici

Vatamari provocate de incendii


Informatii privind factorii abiotici
temperatura

umiditate

pH sol
Flora

compozitia floristica

abundenta-dominanta speciilor

nr. indivizilor in cazul speciilor de interes (Linum uninerve, Primula auricula ssp.
serratifolia, Athamanta turbith ssp. hungarica, Edraianthus graminifolius ssp.
kitaibelii, Aquilegia nigricans, Coronilla emerus, Sorbus cretica, S. borbasii, S. dacica)
inventarierea exemplarelor de pin pe clase de varsta, diametre, inaltime, se va urmari
numarul de ramuri si forma coronamentului.

Nivele de transmitere a datelor


Nivel regional Nivel national
Nivel local

Administratia Parcului
National Domogled-Valea
Cernei Agentia Regionala
Agentia de Protectia pentru Protectia
Mediului Caras-Severin Mediului Timisoara Agentia Nationala de
Primariile unitatilor Agentia Regionala Mediu
teritorial-administrative pentru Protectia
Ocolul silvic Herculane Mediului Craiova Academia Romana
Ocolul silvic Baia de Directia Silvica Caras- Comisia Monumentelor
Arama Severin Naturii
Agentia de Protectia Directia Silvica
Mediului Mehedinti Mehedinti

Activitati permise in parcul national

cercetarea stiintifica;

educatia;

turismul controlat;

utilizarea rationala a pajistilor pentru cosit si / sau pasunat numai cu animalele domestice
proprietatea membrilor comunitatilor ce detin pasuni in interiorul parcului, pe suprafetele, in
perioadele si cu speciile si efectivele aprobate de administratia parcului;
localizarea si stingerea operativa a incendiilor;

interventii pentru mentinerea habitatelor in vederea protejarii anumitor specii, grupuri de


specii sau comunitati biotice;
interventii in scopul protectiei si mentinerii ecosistemelor naturale si reabilitarii unor
ecosisteme necorespunzatoare sau degradate;
inlaturarea efectelor unor calamnitati;

actiuni de prevenire a inmultirii in masa a daunatorilor forestieri si de monitorizare a


acestora;
activitati traditionale de utilizare a unor resurse regenerabile (recoltarea de fructe de padure,
de ciuperci si de plante medicinale);
lucrari de ingrijire si conducere a arboretelor tinere, lucrari de conservare si lucrari de
igienizare;
aplicarea de tratamente cu grad mare de intensivitate, care promoveaza regenerarea pe cale
naturala a arboretelor (tratamentul taierilor de transformare spre gradinarit, tratamentul
taierilor gradinarite si cvasigradinarite, tratamentul taierilor progresive cu perioada lunga de
regenerare, tratamentul taierilor rase in benzi sau in parchete mici, in cazul molidisurilor
pure si arboretelor de plop euroamerican, si tratamentul taierilor in crang in salcamete si
zavoaie de plop si salcie);
alte activitati aprobate de administratia parcului si de consiliul stiintific.
Activitati permise in zonele de conservare speciala si situl Pinul negru:

cercetarea stiintifica

educatia;

turismul controlat;

utilizarea rationala a pajistilor pentru cosit si / sau pasunat numai cu animalele


domestice proprietatea membrilor comunitatilor ce detin pasuni in interiorul parcului,
pe suprafetele, in perioadele si cu speciile si efectivele aprobate de administratia
parcului;
localizarea si stingerea operativa a incendiilor;

interventii pentru mentinerea habitatelor in vederea protejarii anumitor specii,


grupuri de specii sau comunitati biotice;
interventii in scopul protectiei si mentinerii ecosistemelor naturale si reabilitarii unor
ecosisteme necorespunzatoare sau degradate;
inlaturarea efectelor unor calamitati;

actiuni de prevenire a inmultirii in masa a daunatorilor forestieri si de monitorizare a


acestora.
Activitati interzise in parcul national si situl Pinul negru
desfasurarea programelor, proiectelor si activitatilor care contravin planurilor de
management sau regulamentelor ariilor naturale protejate;
pasunatul si amplasarea de stane si locuri de tarlire fara aprobarea structurilor de
administrare;
activitati comerciale de tip comert ambulant, fara aprobarea structurilor de administrare;

distrugerea sau degradarea panourilor informative si indicatoare, constructiile,


imprejmuirile, barierele, placile, stalpii, semnele de marcaj sau orice alte amenajari aflate in
inventarul ariilor naturale protejate;
aprinderea si folosirea focului deschis in afara vetrelor special amenajate si semnalizate in
acest scop de catre administratorii sau custozii ariilor naturale protejate;
abandonarea deseurilor in afara locurilor special amenajate si semnalizate pentru colectare
daca exista;
accesul cu mijloace motorizate care utilizeaza carburanti fosili pe suprafata ariilor naturale
protejate, in scopul practicarii de sporturi, in afara drumurilor permise accesului public si a
terenurilor special amenajate;
exploatarea oricaror resurse minerale neregenerabile din parcurile nationale, rezervatiile
naturale, rezervatiile stiintifice, monumentele naturii si din zonele de conservare speciala ale
parcurilor naturale;
vanatoarea.