Sunteți pe pagina 1din 20

ASAMBLARI FILETATE

CUPRINS
ARGUMENT1

CAPITOLUL.I.GENERALITATI.............................2

1.1. Filetul. Definitie si terminologie..2

1.2. Clasificarea suruburilor..........................2


1.3. Elementele filetului5
1.4. Tipuri de filete 7
CAPITOLUL II. FORME CONSTRUCTIVE DE SURUBURI SI PIULITE..9
2.1. Forme constructive de suruburi.....................9
2.2. Forme constructive de piulite.....................12
2.3. Mijloace de protectie impotriva desurubarii.13
CAPITOLUL III. TEHNOLOGIA MONTARII SI
DEMONTARII PREZOANELOR.........................16
CAPITOLUL IV. MECANISMUL SURUB-PIULITA................18
4.1. Avantaje si dezavantaje ale mecanismului surub -piulita.18
4.2. Clasificarea mecanismului cu surub.19
4.3. Exemple de mecanisme surub-piulita.20
4.3.1. Cricul20
4.3.2. Presa manuala pen 333h77d tru indreptat bare si profile21
4.3.3. Micrometrul22
CAPITOLUL V. MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII.23
BIBLIOGRAFIE24

ARGUMENT

Asamblarile demontabile sunt asamblarile care permit montarea si de-


montarea repetata a imbinarii fara distrugerea partilor componente.
Aceste asamblari prezinta dezavantajul autodesfacerii sub actiunea
socurilor sau a vibratiilor, cu efect negativ asupra
functionarii mecanismelor. De aceea, se concep metode si mijloace pentru
asigurarea impotriva desfacerii ansamblul

Asamblarile prin filet sunt asamblari demontabile si permit montarea si


demontarea cu usurinta si prezinta avantajul dezvoltarii unor forte de
strangere mari aplicand forte relativ mici.

O asamblare filetata este formata din:

. surub - piesa cuprinsa, filetata la exterior;

. piulita - piesa cuprinzatoare, filetata la interior.

Elementul principal al piesei filetate este filetul. El este o nervura elicoidala pe


o suprafata de revolutie la exterior, pentru surub, sau la interior, pentru piulita.

Lucrarea este structurata in 5 capitole si bibliografie, dupa cum


urmeaza:

CAPITOLUL.I.GENERALITATI

CAPITOLUL II. FORME CONSTRUCTIVE DE SURUBURI SI PIULITE

CAPITOLUL III. TEHNOLOGIA MONTARII SI


DEMONTARII PREZOANELOR

CAPITOLUL IV. MECANISMUL SURUB-PIULITA

CAPITOLUL V. MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII

BIBLIOGRAFIE

Prin structura si continut tematic proiectul cauta sa imbine scopul


informativ cu cel formativ.

Lucrarea se adreseaza elevilor cu profil mecanic utilaje si instalatii in


industrie dar poate fi consultata si de elevii cu alte specializari din
domeniul mecanic.

CAPITOLUL.I.

GENERALITATI
Asamblarile demontabile sunt asamblarile care permit montarea si de-
montarea repetata a imbinarii fara distrugerea partilor componente.
Aceste asamblari prezinta dezavantajul autodesfacerii sub actiunea
socurilor sau a vibratiilor, cu efect negativ asupra
functionarii mecanismelor. De aceea, se concep metode si mijloace pentru
asigurarea impotriva desfacerii ansamblului.
1.1. Filetul. Definitie si terminologie

Asamblari prin filet sunt asamblari demontabile si permit montarea si


demontarea cu usurinta si prezinta avantajul dezvoltarii unor forte de
strangere mari aplicand forte relativ mici.

O asamblare filetata este formata din:

. surub - piesa cuprinsa, filetata la exterior;

. piulita - piesa cuprinzatoare, filetata la interior.

Elementul principal al piesei filetate este filetul. El este o nervura


elicoidala pe o suprafata de revolutie la exterior, pentru surub, sau la interior,
pentru piulita.
1.2. Clasificarea suruburilor

Dupa rolul functional, suruburile pot fi:

. suruburi de fixare sau de strangere;

. suruburi de etansare;

. suruburi pentru transmiterea miscarii;

. suruburi de reglare;

. suruburi de masurare.

Din punct de vedere constructiv, suruburile pot fi:

-surub cu cap preformat si piulita (fig. 1);

Fig.1. Surub cu cap preformat si piulita

-surub la care piulita este inlocuita cu piesa de strans prezon simplu (fig. 2)
Fig. 2. Surub la care piulita este inlocuita cu piesa de strans

-surub la care capul surubului este inlocuit cu piulita, iar piulita cu piesa de
strans - prezon simplu (fig.3);

Fig.3. Prezon simplu

-surub la care capul surubului este inlocuit cu piulita - prezon cu doua


piulite (fig. 4);

Fig.4. Prezon cu doua piulite

Un caz deosebit il reprezinta surubul de miscare. El poate fi construit


in patru variante (fig. 5): piulita este fixa, iar la miscarea de rotatie
a surubului are loc o deplasare axiala;
a) piulita este fixa, iar la miscarea de rotatie a surubului are loc o
deplasare axiala;

b) surubul este fix, iar piulita se deplaseaza odata cu rotirea ei;

c)piulita se roteste, avand loc in acelasi timp o deplasare a surubului;

d) surubul executa numai o miscare de rotatie fara o deplasare axiala, si


atunci piulita va avea o miscare de translatie;

Fig. 5. Suruburi de miscare

In practica, surubul este folosit ca element de transmitere a miscarii la


urmatoarele mecanisme:

. cricul de ridicat;

. presa cu surub;
. menghina;

. mecanisme de deplasare la masini unelte si de masurare.

1.3. Elementele filetului


Filetul este caracteristica principala a suruburilor, reprezentand si o
baza de clasificare a acestora. Geometric, desfasurata unei elice directoare
este ipotenuza unui triunghi dreptunghic, iar cateta este d (fig. 6):

Fig.6. Desfasurarea filetului

Elicea are urmatoarele elemente caracteristice:

p - pasul;

a - inclinarea elicei;

d - diametrul cilindrului.

Filetul poate fi:

. filet pe dreapta - daca surubul sau piulita sunt rotite in sensul


acelor de ceasornic, surubul are o miscare de avans;

.filet pe stanga - daca rotind surubul sau piulita in sensul acelor de


ceasornic surubul se retrage.
Filetul poate fi prelucrat cu unul sau mai multe filete suprapuse, din acest
punct de vedere suruburile clasificandu-se astfel:

. filete cu un inceput - avand un singur filet; acestea sunt folosite in


general la suruburile de fixare si de forta;

. filete cu mai multe inceputuri - avand mai multe filete juxtapuse,


identice si echidistante. Acestea sunt folosite in general la suruburile de
miscare.

Elementele geometrice ale filetului sunt definite in fig. 7 sunt


prezentate elementele standardizate ale filetelor surubului si piulitei
complementare.
Semnificatiile geometrice ale notatiilor folosite in figura 7 sunt
urmatoarele:

Unghiul profilului

pasul p

Numarul de inceputuri i

Diviziunea

Filetul multiplu p', p=ip'

Diametrul exterior d;D

Diametrul interior d1 ; D1

Diametrul mediu d2 ; D2

Inaltimea totala H1

Inaltimea utila H2
Unghiul de infasurare
;

Cel mai folosit este filetul cilindric, adica cel trasat pe o suprafata
cilindrica. In conditiile speciale se poate folosi filetul conic, iar acesta poate
fi :

perpendicular pe axa piesei;

perpendicular pe generatoarea conului.

Din punct de vedere al marimii pasului filetul poate fi: cu pas mare, cu pas
normal, cu pas fin.

1.4. Tipuri de filete


Sistemele de filetare reprezinta totalitatea tipurilor de filete cu
dimensiuni si forma cunoscute ale elementelor sale. Sistemele de filetare
vor fi prezentate in continuare.
Filetul triunghiular - este folosit ca surub de fixare, pentru
instrumente de masurare si de reglare. Se construieste in variantele filet
metric si filet Whitworth.
a) Filetul triunghiular metric are profilul de forma unui triunghi
echilateral.
Varful triunghiului este retezat la distanta H/S, iar varful filetului piulitei
la distanta H/4 de varful profilului teoretic (fig. 8).

Fig.8. Filetul triunghiular metric

b) Filetul triunghiular Whitworth - are profilul sub forma de triunghi


isoscel cu unghiul la varf de 55. La acest filet, pasul se exprima in
numarul de spire pe 1 tol; 1 tol = 25,4 mm (fig. 9). Este folosit pentru
asamblarea tevilor in scopul fixarii

si etansarii.

Fig.9. Filetul triunghiular Whitworth

CAPITOLUL II.
FORME CONSTRUCTIVE DE SURUBURI SI PIULITE
2.1. Forme constructive de suruburi

Dupa scopul in care sunt folosite, suruburile se impart in:

. suruburi destinate fixarii;

. suruburi pentru etansare;

. suruburi de transmitere a miscarii;

. suruburi de reglare;
.suruburi pentru masurare.

Dupa forma capului, suruburile pot fi (fig. 10):


Fig.10. Clasificarea suruburilor dupa forma capului: a - cu cap hexagonal; b -
patratic; c - dreptunghiular; d - triunghiular; e - hexagon interior; f-
semirotund; g - patrat interior; h - semirotund; i - striat; j - inel; k - cap
rasucit; I - cap crestat.

In fig. 11 sunt prezentate cateva tipuri de suruburi:


Fig. 11. Tipuri de suruburi

Semnificatiile notatiilor din fig. 11 sunt urmatoarele:

a - surub metric cu cap hexagonal;

b - surub metric filetat pe toata lungimea cu cap hexagonal;

c - surub metric cu cap patrat;


d - surub cu cap inecat;

e - surub cu cap semirotund;

f - surub cu inel de ridicare;

g - surub oscilant cu piulita fluture.

2.2. Forme constructive de piulite

Piulitele au rolul de protectie si asigurare impotriva desfacerii


asamblarilor filetate. Formele constructive sunt prezentate in fig. 8.41:
Fig. 12. Piulite.

Forme constructive:

a - hexagonala;

b- patrata;

c- crenelata;
d- infundata joasa;

e - cu suprafata de asezare sferica;

f - striata;

g - rotunda;

h - piulita fluture;

i - piulita pentru canale T;

j - piulita inel.

2.3. Mijloace de protectie impotriva desurubarii

Saiba este un disc metalic cu gaura putin mai mare decat


diametrul exterior al surubului, care se asaza intre piulita si piesa. Ea se
foloseste atunci cand suprafata piesei nu este bine ajustata, ceea ce ar
provoca o asezare imperfecta a piulitei. Se deosebesc patru tipuri de
saibe:

. tip A - cu gaura rotunda pentru metale;


. tip B - cu gaura rotunda pentru lemn;

. tip C - cu gaura patrata pentru lemn;

. tip D - cu gaura rotunda pentru lemn.


Asigurarea impotriva desurubarii
a) Asigurarea elastica realizeaza disparitia jocului intre piulita si
piesa stransa cu o forta elastica care impinge in permanenta piulita. Acest
sistem se realizeaza prin (fig. 13):

. rondela elastica din cauciuc;

. rondela elastica rotunda;

. rondela elastica spintecata, denumita si saiba Grover.

Fig.13. Tipuri de saibe: a-rondele; b-saibe Grover

b) Marirea fortei de frecare prin montarea contrapiulitelor este


prezentata in figura 14..

Fig.14. Asamblarea cu contrapiulita

c) Alte metode sunt prezentate in fig.15:


Fig.15. Diverse metode de asigurare impotriva desurubarii:

a - prin rondele indoite sau prevazute cu umeri;


Fig.15. Diverse metode de asigurare impotriva desurubarii:

b - prin cheie de imobilizare;

c - prin con si cuj spintecat;

d - prin puncte de sudura.

CAPITOLUL III.
TEHNOLOGIA MONTARII SI
DEMONTARII PREZOANELOR

Datorita absentei capului de stringere, montarea unui prezon


constituie o operatie mai dificila decit cea a suruburilor.

Pentru a se asigura o buna functionare a prezoanelor, se va


acorda o atentie deosebita operatiilor de gaurire si filetare a
gaurilor, astfel incit sa se asigure perpendicularitatea dintre axa
prezonului si suprafata piesei in care el este prins. Pozitia corecta a
prezonului se poate verifica cu ajutorul echerului (fig. 16).

Fig.16. Verificarea pozitiei prezonului

Prezoanele se pot monta cel mai simplu cu ajutorul a doua piulite


(fig.17.a) rotindu-se cu cheia piulita superioara, care serveste
drept contrapiulita.

Acest procedeu prezinta, insa, dezavantajul ca la demontarea


piulitelor slabeste si stringerea prezonului in corpul piesei. Mai
indicata este folosirea unei piulite hexagonale inalte 7 (fig. 17, b) care
se insurubeaza liber pe capatul prezonului si se blocheaza cu un su -
rub de fixare 2. Prezonul se insurubeaza prin rotirea piulitei cu cheia.
Pentru scoaterea piulitei se slabeste mai intii surubul de fixare, dupa
care piulita se poate desuruba usor.

Pentru insurubarea rapida a prezoaneior se folosesc


chei speciale, ca, de exemplu, cea din figura 17,c. La
insurubarea bucsei 7 pe prezon, surubul 2 se afl a insurubat liber
in bucsa, iar stiftul 3 se reazema in partea superioara
a taieturii inclinate, practicata in bucsa.
Fig.17. Montarea prezoanelor

Prezonul intra in bucsa pina cind capatul lui se reazema, pe stiftul


calit 4 al surubului 2. Prin insurubarea in continuare, surubul 2 se
roteste cu ajutorul manivelei cu un unghi oarecare, limitat de lungimea
taieturii bucsei, si in felul acesta creeaza o stringere a filetuiui prezonului
necesara pentru montarea lui. Pentru scoaterea cheii, surubul 2 se
roteste in sens invers, astfel incit stiftul 3, alunecind in taietura,
ajunge pina la capatul ei de sus si antreneaza cu el bucsa.

Pentru demontarea prezoanelor se poate folosi o cheie


asemanatoare, insa la care taietura din bucsa este inclinata invers decit
in cazul precedent,

Daca in cursul montarii sau al demontarii un prezon se rupe in


interiorul piesei, scoaterea lui poate reprezenta o problema destul de
dificila. Daca deasupra suprafetei piesei ramine o parte din prezon, se
incearca prinderea lui cu o scula oarecare, in vederea desurubarii, sau
sudarea pe el a unui miner.

Daca ruperea s-a produs sub nivelul suprafetei piesei, atunci se


practica o gaura in prezon si se incearca desurubarea lui cu ajutorul unui
dorn conic, cu muchii ascutite, introdus in nate, practicata in bucsa.
Prezonul intra in bucsa pina cind capatul lui se reazema, ps stiftul
calit 4 al surubului 2. Prin insurubarea in continuare, surubul 2 se
roteste cu ajutorul manivelei cu un unghi oarecare, limitat de lungimea
taieturii bucsei, si in felul acesta creeaza o stringere a filetuiui prezonului
necesara pentru montarea lui. Pentru scoaterea cheii, surubul 2 se
roteste in sens invers, astfel incit stiftul 3, alunecind in taietura,
ajunge pina la capatul ei de sus si antreneaza cu el bucsa /.

Pentru demontarea prezoanelor se poate folosi o cheie


asemanatoare, insa la care taietura din bucsa este inclinata invers decit
in cazul precedent,

Daca in cursul montarii sau al demontarii un prezon se rupe in


interiorul piesei, scoaterea lui poate reprezenta o problema destul de
dificila. Daca deasupra suprafetei piesei ramine o parte din prezon, se
incearca prinderea Iui cu o scula oarecare, in vederea desurubarii, sau
sudarea pe el a unui miner. Daca ruperea s-a produs sub nivelul
suprafetei piesei, atunci se practica o gaura in prezon si se incearca
desurubarea lui cu ajutorul unui dorn conic, cu muchii ascutite, introdus
in aceasta gaura. Daca acest lucru nu da rezultate, se poate distruge
prezonul prin prelucrarea cu scintei electrice sau prin gaurire, cu burghiul,
urmind sa se fileteze ulterior gaura la un diametru mai mare.

CAPITOLUL V. MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII

Pentru imbunatatirea conditiilor de munca si inlaturarea cauzelor care


pot provoca accidente de munca si imbolnaviri profesionale trebuie luate o
serie de masuri, sarcini ce revin atat conducatorului locului de munca dar
si lucratorilor.

Acestea sunt:

- asigurarea iluminatului, incalzirii si ventilatiei in atelier;

- masinile si instalatiile sa fie echipate cu instructiuni de folosire;

- sa fie asigurata legarea la pamant si la nul a tuturor masinilor


actionate electric;

- masinile sa fie echipate cu ecrane de protectie conform normelor


de protectie a muncii;

- atelierele sa fie echipate in locuri vizibile cu mijloace de


combatere a incendiilor;

- atelierul sa fie dotat cu mijloace de ridicat pentru manipularea


pieselor mai mari de 20 kg;

- muncitorii sa poarte echipament bine ajustat pe corp cu manecile


incheiate iar parul sa fie acoperit sau legat;

- inainte de inceperea lucrului va fi controlata starea masinilor, a


dispozitivelor de pornire-oprire si inversare a sensului de miscare;

- se va verifica inaintea lucrului daca atmosfera nu este incarcata cu


vapori de benzina sau alte gaze inflamabile sau toxice;

- la terminarea lucrului se deconecteaza legaturile electrice de la


prize, masinile vor fi oprite, sculele se vor aseza la locul lor iar
materialele si
piesele vor fi stivuite in locuri indicate;

- muncitorii nu se vor spala pe maini cu emulsie de racire si nu se vor


sterge pe maini cu bumbacul utilizat la curatirea masinii. Daca pentru
spalarea mai
nilor a fost necesara utilizarea produselor usor inflamabile se va folosi
imediat apa si sapun;

- ciocanele trebuie sa aiba cozi din lemn de esenta tare, fara noduri
sau crapaturi; este interzis lucrul cu ciocane, nicovale care au fisuri,
stirbituri,
sparturi sau deformari in forma de floare;

- la folosirea trasatoarelor se cere atentie pentru a nu produce


intepaturi iar dupa utilizare vor fi asezate in truse speciale;

- daca in timpul realizarii unei operatii mecanice sar aschii vor fi


purtati ochelari de protectie;

-in cazul polizarii cu ajutorul masinii vor fi verificate cu atentie


pietrele de polizat sa nu prezinte fisuri sau sparturi precum si prinderea
piesei pe ma
sina. Polizorul trebuie sa aiba prevazut ecran de protectie.

BIBLIOGRAFIE
1. BADESCU, Gheorghe, STURZU, A, MILITARI,C., POPESCU,1., Tolerante si masuratori
tehnice, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982

2. CIOCARLEA-VASILESCU, Aurel, CONSTANTIN, Mariana, Asamblarea, Intretinerea si repararea


masinilor si instalatiilor. Editura All Educational,Bucuresti, 2002

3. CIOCARLEA-VASILESCU, Aurel, CONSTANTIN, Mariana, Organe de masini si mecanisme. Editura All


Educational,Bucuresti, 2002

4. GHEORGHE, Ion, VOICU, Mihai, PARASCHIV, Ion, HUZUM, Neculai, RANTZ, Gabriel, Utilajul si
tehnologia meseriei- tehnologia asaamblarii si montajului, Editura Didactica si Pedagogica,
Bucuresti, 1990

5. TANASESCU, Mariana, GHEORGHIU, Tatiana, GHETU, Camelia, CEPISCA, Cornelia, Masurari


tehnice, Editura Aramis, Bucuresti, 2005

6. ZGURA, Gh.,ARIESANU,E., PEPTEA,Gh., Utilajul si tehnologia meseriei-lacatuserie, Editura


Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1991

S-ar putea să vă placă și