Sunteți pe pagina 1din 15

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

Facultatea de Management

POLITICI PUBLICE PENTRU IMM-URI


FONDURI EUROPENE

Prof.: Profiroiu Alina


Masterand:Dan Iulia Elena

Bucuresti
2017
Cuprins

1. Introducere
2. Istoric
3. Obiectivele politicii de coeziune
4. Instrumentele financiare ale politicii regionale
5. Principii
6. Programele Operationale
7. Politic de investiii a UE
8. Politica regionala si strategia Europa 2020
9. Impactul fianaciar general
10. Bibliografie
Introducere

Ce sunt fondurile europene ?

Fondurile europene, sunt acele instrumente financiare create de Uniunea Europena, pentru
Romania (si nu numai, Romania nu este singurul stat european care beneficiaza de aceste
instrumente), segmentul privat si/sau public, cu scopul de a dezvolta anumite domenii si a
sprijini tarile membre la atingerea anumitor standarde de dezvoltare, atat economica, dar si
sociala sau culturala.

Ce inseamna fond nerambursabil ?


Fondurile nerambursabile sunt acele ajutoare financiare care se acorda fara a mai fi
restituite. Nu sunt credite, nu se percep dobanzi pentru acordarea lor, nu trebuie sa restituiti nici
macar 1 euro.

Pentru ce sunt alocate aceste fonduri ?

Fondurile nerambursabile au ca tinta foarte multe activitati si investitii: de la investitii in


infrastructura (drumuri, canalizari, aductiuni de apa, gaze, electricitate), pana la:
- ferme zootehnice (vaci, porci, oi, capre, berbecuti, taurasi, gaini ouatoare, pui pentru carne,
iepuri, struti)
- stupi de albine, ferme de melci, mestesugarit, prelucrarea lemnului
- abatoare
- centre de prelucrare (carne, lapte - iaurt, branza, cascaval, smantana)
- turism (pensiuni, cabane, hoteluri)
- sere (de flori, de legume), plantatii de pomi fructiferi
- achizitii de utilaje agricole
- plantatii de pomi fructiferi
- modernizare plantatii de vita de vie
- laboratoare de prelucrare si imbuteliere miere
- centre de colectare si producere plante medicinale
- centre de colectare si ambalare fructe si legume
- pastravarii
- azile de batrani, scoli, gradinite, spitale, medicamente, laboratoare
- IMM-uri (industrie, transporturi, prelucrare, servicii, etc)

Cum pot sa accesez si eu un astfel de fond ?

A) In primul rand trebuie sa existe o idee, sa incepeti prin a va face o analiza proprie :
- ce v-ar placea cel mai mult sa faceti ?
Ex : Ceva la care visati demult sa puneti pe picioare.
- in ce domeniu credeti ca v-ati descurca cel mai bine ?
Ex : Din experienta d-voastra profesionala, educationala.
- in ce activitate va avantajeaza cel mai mult cunostiintele si resursele proprii (financiare, sociale,
constructii, echipamente, masini, utilaje, terenuri, etc)

B) Eligibilitate beneficiar (o analiza asupra disponibilitatii de a accesa un astfel de fond)


Explicatie: Eligibilitate beneficiar = indeplinirea tuturor conditiilor pentru a putea accesa un fond
nerambursabil. Pentru a fi eligibil.

Acest lucru presupune o analiza a mai multor factori, luarea mai multor decizii si stabilirea
unui traseu de urmat in continuare.

Cine ma poate ajuta in acest sens ?

Primul si cel mai important lucru pe care trebuie sa-l faceti dupa ce v-ati hotarat sa
realizati o investitie sau dupa ce ati avut o idee in acest sens, este sa contactati o firma de
consultanta.
Nicio o carte, niciun articol din vreun ziar, nicio stire, nicio discutie cu vreun prieten sau
alt beneficiar de vreun fond de acest gen, nu va poate fi de folos ca si un consultant.
Trebuie sa retineti ca niciun proiect nu seamana cu altul, chiar daca ambele sa spunem,
sunt ferme de vaci. Pentru ca niciun beneficiar nu seamana cu altul, niciun teren nu seamana cu
altul, sunt situatii si probleme diferite, pe care numai un consultant vi le poate gasi in primul rand
si apoi rezolva.
Costurile eligibile cu consultanta nu pot depasi 5% pentru proiectele fara constructii si
10% pentru cele cu constructii. Aceste procente sunt calculate la valoarea totala eligibila a
investitiei.
Cheltuielile cu consultanta, proiectarea, sunt cheltuieli eligibile si sunt singurele cheltuieli
eligibile acceptate cu plata in avans, adica inainte de aprobarea proiectului. Restul cheltuielilor
eligibile trebuie sa fie effectuate dupa aprobarea proiectului

Ce inseamna chetuieli eligibile si neeligibile ?


Cheltuielile eligibile sunt acele cheltuieli acceptate de catre fond (acestea sunt specificate
dinainte) si pe care fondul vi le finanteaza cu cel putin 50% din valoarea lor. Cheltuielile eligibile
sunt diferite de la un gen de investitie la alta.
Cheltuielile neeligibile sunt acele cheltuieli neacceptate de catre fond (si acestea sunt
specificate dinainte), dar care pot fi facute, insa cu fonduri 100% numai din partea beneficiarului,
adica fara ajutor financiar din partea fondului.
Istoric
Fondul Social European a fost creat n 1957 prin Tratatul fondator de la Roma i este cel
mai vechi fond structural. Deoarece FSE a avut ntotdeauna ca obiectiv creterea ratei de ocupare
a forei de munc, n decursul anilor, Fondul i-a adaptat aciunile principale pentru a putea face
fa provocrilor timpurilor. n primii ani postbelici, Fondul s-a concentrat asupra gestionrii
migraiei lucrtorilor n Europa, apoi a trecut la combaterea omajului n rndul tinerilor i al
lucrtorilor cu calificri reduse. Pentru perioada de finanare actual, 2007-2013, pe lng
direcionarea sprijinului ctre grupurile care ntmpin dificulti specifice n gsirea unui loc de
munc, precum femeile, tinerii, lucrtorii mai n vrst, migranii i persoanele cu dizabiliti,
finanrile FSE sprijin, de asemenea, ntreprinderile i lucrtorii n vederea adaptrii la
schimbare. Acest lucru este posibil prin susinerea inovaiei la locul de munc, a nv rii de-a
lungul vieii i a mobilitii lucrtorilor.
De la intrarea n vigoare a Tratatului de la Maastricht privind Uniunea European n
noiembrie 1993, consolidarea coeziunii economice si sociale a devenit, din punct de vedere
oficial, unul dintre obiectivele Uniunii Europene, pe lng nfiintarea pietei interne si a Uniunii
Economice si Monetare. De-a lungul istoriei integrrii europene postbelice s-a acordat tot mai
mult important coeziunii. ns, pe msur ce Uniunea se extindea, realizarea coeziunii
economice si sociale a devenit mai dificil, deoarece statele membre deveneau tot mai
eterogene.1
Fondurile structurale au contribuit, nc de la nfiinarea Comunitii Oelului i a
Crbunelui, la realizarea politicilor europene n domeniul economic i social.
1957. nc de la redactarea Tratului de la Roma, documentul care a pus bazele viitoarei
Comuniti Europene, s-au fcut referiri precise la nevoia de eliminare a disparitilor economice
dintre regiuni. 1958. S-au nfiinat Fondul Social European i Fondul European pentru Orientare
i Garantare n Agricultur.
1975 - Dup intrarea n Comunitate a Danemarcei, Irlandei i a Marii Britanii s-a creat
Fondul European de Dezvoltare Regional. Este pentru prima dat cnd a aprut conceptul de
redistribuire ntre zonele bogate i srace ale Comunitii.
1986-1987 - S-a introdus n Tratat conceptul de Coeziune social i economic, care a
urmrit s ajute ultimele state intrate (Spania i Portugalia) pentru a face fa provocrilor pieei
unice.
1988 - La iniiativa lui Jacques Delors, preedintele Comisiei Europene, s-au dublat
resursele financiare pentru fondurile structurale pe urmtorii ani. Astfel, rile srace au primit n
nou ani aproximativ 154 mld Ecu.
1989 - S-a revoluionat sistemul de acordare a fondurilor structurale, prin introducerea
principiului programrii multi-anuale, stabilirea obiectivelor prioritare i punerea la punct a
sistemului de parteneriate ntre statele membre.
1992 - efii de stat au hotrt dublarea bugetelor pentru regiunile dezavantajate.
1993 - Coeziunea a devenit obiectiv prioritar pentru Uniune.
1995 - Prin accederea Suediei i Findalndei, regiunile puin populate au nceput s
primeasc fonduri. 1999. efii de state i de guvern au hotrt la Berlin cea de-a doua reform a
1 Fondurile Structurale ale UE dincolo de Agenda 2000: Reforma si implicatiile
pentru actualele si viitoarele state membre, ., Institutul European de Administratie
Public, Maastricht, Olanda
fondurilor structurale, punnd accent pe ajutorarea grupurilor sociale i a regiunilor
dezavantajate.
Reforma politicii de dezvoltare regional pentru 2007-2013. n prezent, Uniunea
European cu cele 25 de state membre numr 454 de milioane de locuitori i cuprinde 254 de
regiuni. Dar nu toi europenii se bucur de aceleai avantaje n termeni socio-economici. Sunt
dispariti accentuate ntre statele membre i ntre regiuni. Cele mai dinamice 10 regiuni din UE
au PIB-ul pe cap de locuitor de cinci ori mai mare dect cele mai puin prospere regiuni din UE 2.
2 Mai mult 61% din populaia celor 10 state membre care au aderat la 1 mai 2004 triete n
regiuni n care se nregistreaz un nivel al PIBului/locuitor sub 50% din media EU25.
Extinderea Uniunii Europene la 27 de state membre genereaz provocri din punct de vedere al
competitivitii sale i a coeziunii interne. Se vor accentua decalajele existente ntre statele
membre i regiunile din acestea. Aceste decalaje provin din deficientele structurale n factorii-
cheie ai competitivitatii, si anume dotarea inadecvata cu capital fizic si uman (cu infrastructuri si
forte de munca), insuficienta capacitatii de inovare, a sprijinului ntreprinderilor si a nivelului
scazut de capital de mediu (un mediu natural si/sau urban poluat). Implementarea politicii de
coeziune la nivelul Uniunii Europene presupune reducerea decalajelor existente ntre regiuni n
termeni de productie, productivitate si ocupare. O crestere economica puternica n special n
noile State Membre, cele 10 care au aderat n mai 2004 plus Romnia si Bulgaria, poate fi un
impuls semnificativ pentru restul economiei Uniunii Europene largite.
Aadar, politica de coeziune are drept scop reducerea decalajelor existente ntre regiunile
din Uniunea Europeana.3 Pentru atingerea telului politicii de coeziune, statele membre i
regiunile au nevoie de ajutor financiar important n vederea solutionarii diverselor probleme
structurale raspndite si a realizarii potentialului lor de crestere.

2 Cohesion Policy in Support of Growth and Jobs: Community Strategic Guidelines,


2007-2013

3 Tratatul privind UE, art.158


Obiectivele politicii de coeziune
Politica de coeziune este finanat din bugetul UE prin 3 instrumente structurale: Fondul
European de Dezvoltare Regional(FEDR), Fondul Social European(FSE) i Fondul de
Coeziune(FC). Cele trei instrumente financiare finaneaz urmtoarele obiective4:
Obiectivul 1. Obiectivul de convergen. Vizeaz regiunile NUTS II cu un PIB/Capita mai
mic dect 75% din media comunitar. Alocarea financiar pentru acest obiectiv a crescut la
aproximativ 81,54%, 251,163 mld. euro din alocarea pentru politica de coeziune.9 De asemenea
sunt eligibile a fi finanate sub acest obiectiv din Fndul de Coeziune, statele membre ale cror
PNB/capita este mai mic dect 90% din media comunitar.Obiectivul urmrete accelerarea
dezvoltrii economice n regiuni mai puin dezvoltate prin investiii n infrastructur, capitalul
uman, inovare i dezvoltarea societii bazate pe cunoatere, protejarea mediului.
Obiectivul 2. Competitivitate regional i ocuparea forei de munc. Regiunile care pot
beneficia de finanri sub acest obiectiv sunt acelea care nu sunt eligibile pentru a primi fonduri
sub obiectivul de convergen. Acest obiectiv este finanat doar din fondurile structurale, adic
din FEDR i FSE. Alocarea financiar este de 15,95% din bugetul politicii de coeziune i
nsumeaz 49,127 mld.euro pentru perioada financiar 2007-2013. Aciunile care pot fi finanate
sub acest obiectiv sunt acelea care privesc dezvoltarea regiunilor competitive, ocuparea forei de
munc prin anticiparea schimbrilor economice i sociale, prin creterea i mbuntirea calitii
investiiilor n capitalul uman, inovare i promovarea societii informaionale.
Obiectivul 3. Cooperare teritorial european. Acest obiectiv urmrete creterea
cooperrii ntre regiuni pe trei niveluri: cooperare interregional ncurajarea schimbului de
experien ntre zone din UE, cooperare transfrontalier programe comune derulate de regiuni
aflate la granie i cooperare transnaional. Alocarea financiar pentru acest obiectiv este de
7,75 mld. Euro, reprezentnd 2,52% din fondurile pentru politica de coeziune i este finanat
integral din FEDR. Pentru perioada financiar 2007-2013, cadrul politicii va fi strns legat de
ndeplinirea obiectivelor nscrise n Agenda de la Lisabona dar i de Agenda de la Goteborg.5

4 COUNCIL REGULATION (EC) No 1083/2006 of 11 July 2006 laying down general


provisions on the European Regional Development Fund, the European Social Fund
and the Cohesion Fund

5 Potrivit declaratiei de la Lisabona, economia european trebuie s devin pn n


2010 cea mai competitiv economie din lume. Agenda de la Goteborg adaug
obiective legate de promovarea proteciei mediului nconjurtor i dezvoltarea
durabil.
Instrumentele financiare ale politicii regionale
Pentru perioada 2007-2013 o treime din bugetul UE (aproximativ 840 miliarde euro) va fi
alocat politicii de coeziune care va fi finantat prin trei instrumente financiare:
Fondul European de Dezvoltare regional (FEDR) - Fondul European de Dezvoltare
Regional - destinat reducerii dezechilibrelor ntre diferitele regiuni ale UE. Este cel mai
important fond structural n termeni de resurse, acordnd ajutoare financiare zonelor
defavorizate, find astfel un important instrument de corectie a dezechilibrelor regionale.
Principiile alocrii acestui fond sunt: concentrarea pe obiective si regiuni (pentru maximizarea
efectelor), parteneriatul ntre Comisia European, statele membre UE si autorittile locale si
regionale (pentru planificarea si punerea n practic a interventiei structurale), programarea
interveniei si aditionalitatea contributiei comunitare (care nu trebuie s se substituie celei
nationale). FEDR trebuie s contribuie la cresterea coeziunii economice si sociale si reducerea
disparittilor regionale, prin sprijinirea dezvoltrii si ajustrii structurale a economiilor regionale,
inclusiv conversia regiunilor aflate n declin industrial si a regiunilor rmase n urm, cooperrii
frontaliere, transnationale si interregionale. n acest sens, FEDR va sustine priorittile
comunittii, n special ntrirea competitivittii si inovrii, crearea de locuri de munc pe termen
lung si asigurarea dezvoltrii durabile.
Domenii de finantare: inovare, cercetare-dezvoltare, antreprenoriat;
creare de noi locuri de munc;
investiii;
turism;
mediu
prevenire accidente ecologice;
infrastructur; educaie; asisten tehnic;
servicii de sprijin pentru afaceri i crearea de fonduri de garantare.
Fondul Social European(FSE) - Fondul Social European - principalul instrument al
politicii sociale a Uniunii Europene. Prin intermediul su se acord susinere financiar
actiunilor de formare si reconversie profesional ca si celor viznd crearea de noi locuri de
munc. FSE trebuie s contribuie la ndeplinirea priorittilor Comunittii n ceea ce priveste
ntrirea coeziunii economice si sociale, a asigurrii unui nivel nalt de ocupare si locuri de
munc mai multe si mai bune, prin mbunttirea oportunittilor de angajare. Acesta va trebui s
sprijine politicile nationale pentru obtinerea unei ocupri depline a fortei de munc, asigurarea
calittii si productivitatea muncii si promovarea incluziunii sociale, prin asigurarea accesului la
piata muncii a categoriilor dezavantajate si reducerea disparittilor regionale si nationale.
Domenii de finantare:
Promovarea includerii sociale i a anselor egale pentru toi;
Dezvoltarea educaiei i a formrii continue;
Promovarea unei fore de munc adaptabile i calificate, sprijinirea inovaiei n organizarea
muncii;
Sprijinirea ntreprinztorilor i a crerii de locuri de munc
Susinerea potenialului uman n cercetare tiin i tehnologie;
mbuntirea participrii femeilor pe piaa muncii.
Fondul de Coeziune - Fondul de Coeziune -contribuie la ntrirea coeziunii economice si
sociale a Comunittii, n vederea promovrii unei dezvoltri durabile.
Prin Fondul de coeziune se finaneaz proiecte pentru:
msuri n domeniul mediului cum ar fi surse regenerabile de energie care promoveaz
dezvoltarea durabil;
reele trans-europene, in special proiecte de interes european.
Principii

Principiile de programare ale fondurilor structurale6


Complementaritate: aciunile comunitare trebuie s fie complementare cu cele naionale
corespondente.
Parteneriat: aciunile comunitare trebuie realizate printr-o strns consultare ntre Comisie
i Statele Membre, mpreun cu autoriti i organisme numite de Statele Membre, cum ar fi
autoriti regionale i locale, parteneri economici i sociali. Parteneriatul trebuie s acopere
pregtirea, finanarea, monitorizarea i evaluarea asistenei financiare. Statele Membre trebuie s
asigure asocierea partenerilor relevani la diferite stadii ale programrii. Subsidiaritate: Fondurile
Structurale nu sunt direct alocate proiectelor alese de Comisie. Principalele prioriti ale
programului de dezvoltare sunt definite de autoriti naionale/regionale n cooperare cu Comisia,
dar alegerea proiectelor i managementul lor sunt sub responsabilitatea exclusiv a autoritilor
naionale i regionale.
Adiionalitate: Ajutorul Comunitar nu poate nlocui cheltuieli structurale publice sau altele
echivalente ale Statelor Membre. Bugetul programelor pot include att fonduri UE ct i fonduri
naionale din surse publice sau private.
Compatibilitate: Operaiunile finanate de Fonduri Structurale trebuie s fie n
conformitate cu prevederile Tratatului UE, precum i cu politicile i aciunile UE, inclusiv
regulile privind concurena, achiziiile publice, protecia mediului, eliminarea inegalitilor,
promovarea egalitii ntre brbai i femei.
Multianualitate: aciunea comun a Comunitii i Statelor Membre trebuie s fie
implementat pe o baz multianual printr-un proces de organizare, luare de decizii i finanare
bazat pe formularea de strategii integrate i coerente multianuale i definirea de obiective
concrete.
Concentrare:Fondurile Structurale sunt concentrate pe cteva obiective prioritare; de fapt,
o mare parte a acestora acoper un numr limitat de zone, care au nevoie de sprijin pentru
dezvoltarea lor, iar resursele rmase sunt dedicate anumitor grupuri sociale care se confrunt cu
dificulti n toat Uniunea European, fr a satisface criterii geografice speciale.

6 Ministerul Finanelor Publice, http://anaf.mfinante.ro/wps/portal


Programele Operationale

Programele operaionale sunt documente aprobate de Comisia European pentru


implementarea acelor prioriti sectoriale i/sau regionale din Planul naional de dezvoltare care
sunt aprobate spre finanare prin Cadrul de sprijin comunitar.
Programele operationale (PO) sunt instrumentele de management prin care se realizeaz
obiectivele CSNR 2007-2013, prin intermediul unor interventii specifice.
Romania are elaborate 7 programe operationale sub obiectivul de convergen:
1. Programul operational dezvoltarea resurselor umane
2. Programul operational cresterea competitivitatii economice
3. Programul operational de transport
4. Programul operational de mediu
5. Programul operational dezvoltarea capacitatii administrative
6. Programul operational regional
7. Programul operational asistenta
Noua perspectiv financiar 2014-2020 a UE prevede o nou abordare n materie de
programare strategic pentru politica de coeziune, conform obiectivelor Strategiei Europa 2020.
Noua abordare implic:
Cadrul Strategic Comun (CSC) adoptat de Comisia European;
Acordul de Parteneriat pentru dezvoltare i investiii aplicat politicii de coeziune (document
strategic naional, elaborat de fiecare Stat Membru i negociat cu Comisia, ce fundamenteaz i
stabilete obiectivele tematice de dezvoltare i alocarea indicativ a fondurilor europene n
perioada 20142020);
Programe subsecvente, care vor transpune elementele prevzute de Acordul de Parteneriat i
care vor conine angajamente ferme ale Statelor Membre privind ndeplinirea obiectivelor UE
prin programarea fondurilor comunitare.
Obiectivele tematice pentru cadrul financiar 2014-2020 sunt urmatoarele:
1. Consolidarea cercetrii, dezvoltrii tehnologice i inovrii
2. mbuntirea accesului i a utilizrii i creterea calitii TIC
3. mbuntirea competitivitii IMM-urilor, a sectorului agricol (n cazul FEADR) i a
sectorului pescuitului i acvaculturii (pentru FEPAM)
4. Sprijinirea tranziiei ctre o economie cu emisii sczute de carbon n toate sectoarele
5. Promovarea adaptrii la schimbrile climatice, prevenirea i gestionarea riscurilor
6. Protecia mediului i promovarea utilizrii eficiente a resurselor
7. Promovarea sistemelor de transport durabile i eliminarea blocajelor din cadrul
infrastructurilor reelelor majore
8. Promovarea sustenabilitii i calitii locurilor de munc i sprijinirea mobilitii forei de
munc
9. Promovarea incluziunii sociale, combaterea srciei i a oricrei forme de discriminare
10. Investiiile n educaie, formare i formare profesional pentru competene i nvare pe tot
parcursul vieii
11. Consolidarea capacitii instituionale a autoritilor publice i a prilor interesate i o
administraie public eficient
In perioada 2014-2020, Romnia va investi n toate cele 11 obiective tematice ale
strategiei Europa 2020, folosind resursele fondurilor europene structurale i de investiii
(fondurilor ESI), prin intermediul programelor operaionale 2014-2020.
Principala politic de investiii a UE

POLITICA REGIONAL ESTE PRINCIPALA POLITIC DE INVESTI II A


UE

Politica regional se adreseaz tuturor regiunilor i oraelor din Uniunea European,


sprijinind crearea de locuri de munc, competitivitatea ntreprinderilor, creterea economic,
dezvoltarea durabil i mbuntirea calitii vieii.
n perioada 2014-2020, au fost alocate 351,8 miliarde aproximativ o treime din bugetul total
al UE pentru politica de coeziune, n vederea atingerii acestor obiective i a ndeplinirii
diverselor nevoi existente la nivelul tuturor regiunilor din UE.

CUM SE ACORD FINANAREA

Obiectivele politicii regionale sunt realizate prin intermediul a trei fonduri


principale: Fondul european de dezvoltare regional (FEDR),Fondul de coeziune (FC) i Fondul
social european (FSE).
Acestea constituie, mpreun cu Fondul european agricol pentru dezvoltare rural
(FEADR) i Fondul european pentru pescuit i afaceri maritime (EMFF), Fondurile structurale i
de investiii europene (ESI).
POLITICA REGIONAL I STRATEGIA EUROPA 2020

Politica regional are un impact puternic n multe domenii. Investi iile sale contribuie la
ndeplinirea multor obiective de politic ale UE i vin n completarea altor politici ale UE,
precum cele din domeniul educaiei, ocuprii forei de munc, energiei, mediului, pie ei unice,
cercetrii i inovrii.
Politica regional asigur, n special, cadrul de investi ii necesar ndeplinirii obiectivelor
strategiei Europa 2020 pentru cretere inteligent, durabil i favorabil incluziunii n Uniunea
European pn n 2020.
Obiectivele pentru UE n 2020 sunt:
- ocuparea forei de munc: 75 % dintre persoanele cu vrsta cuprins ntre 20 i 64 de ani
s fie ncadrate n munc
- cercetare i dezvoltare 3 % din PIB-ul UE s fie investit n C&D
- schimbri climatice i durabilitate energetic
- reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser cu 20 % comparativ cu nivelurile din 1990
- 20 % din energie din surse regenerabile
- creterea eficienei energetice cu 20 %
- reducerea ratei abandonului colar timpuriu sub 10 %
- scderea numrului persoanelor aflate n sau expuse riscului de srcie i excluziune
social cu cel puin 20 de milioane
- scaderea numrului persoanelor aflate n sau expuse riscului de srcie i excluziune
social cu cel puin 20 de milioane
- fiecare stat membru a adoptat propriile obiective naionale n aceste domenii.
IMPACTUL FINANCIAR GENERAL

Politica de coeziune este un catalizator pentru finanri suplimentare din fonduri publice i
private, deoarece aceasta impune statelor membre cofinanarea din bugetul naional i genereaz
totodat ncredere n rndul investitorilor.
Lund n calcul contribuiile naionale i alte investiii private, impactul politicii de
coeziune pentru perioada 2014-2020 este estimat la aproximativ 450 de miliarde de euro.
Bibliografie

1. Institutii si politici europene, Alinas Profiroiu, Marius Profiroiu,IriNa Popoescu


2. http://fondurile-europene.eu/scurt-istoric-al-uniunii-europene/
3. http://www.fonduricomunitare.ro/TRAINING/suport%20curs%20fonduri
%20structurale.pdf
4. http://www.fonduri-structurale.ro/Detaliu.aspx?t=resurseumane
5. http://www.fonduri-ue.ro/
6. http://www.nord-vest.ro/Document_Files/109_ro-RO_Fondurile%20Structurale
%20pentru%20Romania.pdf
7. http://www.finantare.ro/programul-pentru-stimularea-infiintarii-si-dezvoltarii-
microintreprinderilor-de-catre-intreprinzatorii-tineri.html
8. https://ro.wikipedia.org/wiki/Fondul_Social_European