Cursul 6: 1. Consideratii de Baza Privind Rutarea În Reţelele IP

Retele de calculatoare Note de curs (C6)
http://scdsd.bluepink.ro; http://www.scdsd.home.ro; Contact: mi3retele20072008@yahoo.com
Cursul 6
1. Consideratii de baza privind rutarea n reelele IP
Rutarea este procesul de determinare, comparare i selectare a cilor printr-o reea,
ctre orice host destinatie, caruia ii corespunde o adres logica.
Funcii:
- schimbul de informaii despre calculatoarele gazd i reelele conectate local;
- se transmit mesaje update care conin o parte sau toat tabela de rutare a unui
ruter. Prin analizarea acestor informaii un ruter poate s-i construiasc o imagine a
topologiei unei pri din reea (sau chiar a ntregii reele);
- compararea cilor potenial redundante;
- convergena ctre un acord asupra topologiei unei reele.
Cand un ruter directionraza un pachet, ii inlocuieste informatia de nivel 2 cu propria

adresa => adresarea de nivel 2 ramane foarte importanta.
In procesul de rutare trebuiesc retinute 2 aspecte:
a) Adresele IP ale sursei si destinatiei nu se schimba in timpul directionarii
pachetului;
b) Adresele hardware sursa si destinatie, sunt cele care se schimba, in scopul de a
indica ultima gazda ce a transmis pachetul precum si cea care ar trebui sa-l
primeasca.
Ruterul este dispozitivul care asigura comunicarea intre doua sau mai multe (sub)retele
distincte. Ruterul foloseste schema de adresare pentru nivel 3 (adrese logice adrese IP,
IPX) pentru a dirija pachetele intre diversele retele, cautand calea cea mai buna pentru aceste
pachete.
Fiecare interfata Ethernet, TokenRing a unui ruter are propria adresa IP si propria
adresa MAC.
1
Interfetele unui ruter trebuie sa aiba adrese din retele diferite
Pentru ca un dispozitiv sa poate comunica cu alte dispozitive din alte retele, trebuie
configurat un default gateway. Ex: Pentru reteaua D interfata cu adresa D1;
Default gateway-ul este adresa IP a interfetei ruter-ului conectata la reteau locala (trebuie sa
fie din aceiasi retea Ex: interfata E1 pentru hostul cu adresa IP: 202.58.32.1)
Ruterele pot ruta folosind:

- rute statice - programate n prealabil de catre administratorul de retea;
- rute dinamice ruterele pot calcula dinamic rutele folosind unul din
protocoalele de rutare dinamic. Ruterele redirecteaz apoi pachetele pe aceste
rute.
Terminologie (Organizaia Internaional pentru Standardizare ISO )

- End systems (ESs) - sistemele care nu pot ruta pachete n subreele
- Intermediate systems (ISs) - sistemele care pot ruta pachete n subreele. Acestea se impart in
Intradomain ISs - cele care comunic n domenii de rutare;
2
Interdomain ISs - cele care comunic att n domenii de rutare ct i ntre domenii de
rutare
- Domeniu de rutare - este o parte dintr-o reea unde se aplic acelai set de reguli impuse de o
autoritate administrativ. Domeniile de rutare mai sunt numite i sisteme autonome
(autonomous systems - AS).
Principiul optimalitatii:
Enunt: Daca un router J este plasat pe o cale optima de la routerul I la routerul K, atunci
calea optima de la J la K se gaseste pe acea ruta.
Consecinta: Multimea rutelor de la toate sursele la o anumita destinatie formeaza un arbore

cu radacina in destinatie = arbore de scufundare ( nu este unic, pot exista si alti arbori cu acea
lungime a caii)
In general, algoritmii de rutare au ca scop descoperirea si folosirea arborelui de
scufundare pentru toate rutele.
Fiind un arbore, el nu contine bucle, deci fiecare pachet este livrat intr-un numar finit si
limitat de salturi.
In practica:
a) Legaturile si ruterele se pot defecta, pot sa-si revina in timpul operatiei astfel incat
diferite routere pot avea imagini diferite asupra topologiei curente;
b) Principiul optimalitatii si arborele de scufundare furnizeaza referinte ce permit
compararea algoritmilor de rutare si folosirea adecvata a unora dintre ei;
Tipuri de obiective pentru algoritmii de rutare:
Optimalitate (alegerea rutei optime n funcie de metricile utilizate)

Simplitate i overhead sczut (este important mai ales n cazul sistemelor cu resurse
limitate)
Robustee i stabilitate (comportarea corect n condiii deosebite: probleme hardware,
suprasolicitare etc.)
Convergen rapid (rspndirea rapid a informaiilor legate de schimbarea strii rutelor)
Flexibilitate (adaptarea rapid i corect la schimbrile din reea: cderea unei legturi,
crearea unei noi legturi etc.)
Ruterul, ca dispozitiv pe care ruteaza acest sofrware, rezolva doua procese:

1. Retransmiterea (Forwarding): preia fiecare pachet ce soseste si cauta in tabela de
rutare interfata (linia) de iesire folosita pentru el;
2. Completeaza si actualizeaza tabela de rutare, aici intervenind algoritmul de rutare in
cazul rutarii dinamice.
Identificam doua situatii:

a) Subereteaua foloseste intern datagrame - decizia trebuie luata din nou pentru
fiecare pachet receptionat, deoarece este posibil ca fiecare ruta sa se fi modificat intre timp;
b) Subreteaua foloseste circuite virtuale - deciziile de dirijare sunt luate numai la
initializarea unui nou circuit virtual dupa care pachetele de date vor lua calea stabilita
3
automat (numim aceasta dirijare ca fiind de sesiune, deoarece calea ramane valabila o
intreaga sesiune utilizator).
Corespunzator celor doua procese ce ruleaza intern la nivelul ruterului identificam:
1) tabela de rutare
Reteaua destinatie Next hop (adresa IP a interfetei
urmatorului dispozitiv de rutare)
15.0.0.0 173.156.34.25
2) tabela de retransmitere (forwarding)

Reteaua destinatie Interface MAC Adress
15.0.0.0 if 8:0:26:e4:b:1:2
Exemplu:
Network 1
R3
Network 3 If 0 Network 4
FDDI
R2
If 1
R1
Network 2
Tabela de rutare pentru R2:

Network Number Next HOP
1 R3
2 R1
3 If 1
4 If 0
4
2. Clasificarea protocoalelor de rutare
- Protocoalele de rutare clasificate dup modul n care acestea determin, calculeaz rutele si isi
construiesc tabelele de rutare;
- Principala diferen dintre aceste tipuri de protocoale de rutare dinamic consta in modul n
care ele descoper i calculeaz noi rute ctre destinaie.
- Algoritmii specifici protocoalelor de rutare se bazeaza pe tabele de legaturi, care contin
informatii despre costul sau lungimea legaturilor. Examinand aceste tabele de legaturi se
construiesc tabelele de rute, care pentru fiecare nod si destinatie, specifica o ruta de urmat.
Rutare static Rutare dinamic

Rutele nu sunt schimbate dect de administrator, Folosit n reele mari n care rutele se ajusteaz
designul este simplu i funcioneaz bine n n funcie de schimbrile din reea.
reele mici cu trafic predictibil.
Obs: Rutrile statice i dinamice se pot
combina: ntr-un algoritm dinamic se poate alege
o rut static, unic de fiecare dat, ca ultim
opiune pentru pachetele care au o destinaie
necunoscut.
Single-path Multipath
Ruleaza algoritmii cu un drum unic Unele protocoale sofisticate de rutare suport
drumuri multiple la aceiai destinaie. Spre
deosebire de algoritmii cu un drum unic, se ofer
posibilitatea multiplexrii traficului pe linii
multiple. Aceste multiplexri ofer rezultate mai
bune i siguran mai mare.
Plat Ierarhic
Rutarea plat consider toate routerele egale In rutarea ierarhic sunt unele grupuri de rutere
aranjate ierarhic. Pachetele trimise la o grupare
de acest fel vor cobor n ierarhie pn la un ruter
frunz din acest arbore ierarhic. Avantajul
rutrii ierarhice este c simuleaz organizarea
din cele mai multe companii i deci suport bine
modelul lor de trafic.
Host inteligent Ruter inteligent

Unii algoritmi de routare presupun c hostul ce Se presupune c hostul nu tie nimic despre rute.
le trimite pachetul determin i ruta pachetului. n aceti algoritmi, ruterele determin drumul pe
Termenul folosit pentru a caracteriza aceast care va fi trimis pachetul.
routare este source routing. n acest caz, ruterele
doar preiau i trimit mai departe pachetul.
Intradomeniu Interdomeniu
Algoritmi de rutare care funcioneaz ntr-un Algoritmi care funcioneaz n i ntre domenii.
domeniu (sistem autonom)
5
Vectori distan Starea legturii

Algoritmii bazai pe vectori de distan Algoritmii (ex. Dijkstra (Forward Search)) care
(algoritmi distance vector, cunoscui i ca se bazeaz pe starea legturii se numesc
algoritmi Bellman-Ford - Backward Search) algoritmi link-state (cunoscui i ca algoritmi
trimit informaiile de rutare ale propriilor open shortest path first). Aceti algoritmi trimit
legturi numai la vecini. informaiile de rutare legate de statutul
legturilor proprii la toate nodurile din reea.
Astfel fiecare router i creaz n tabela de
routare proprie o imagine a ntregii reele.
Obs: n esen algoritmii link-state trimit informaii mai puine peste tot, n timp ce algoritmii
distance-vector trimit mai multe informaii numai la vecini.
Pentru c algoritmii link-state converg mai repede, e mai puin probabil s routeze n circuite
(routing loops) dect algoritmii distance-vector. Pe de alt parte, algoritmii link-state necesit mai
mult putere CPU i memorie dect algoritmii distance-vector. Deci implementrile i suportul
pentru algoritmii link-state sunt mai costisitoare.
Protocoale de rutare
Tip Vectori distanta Tip Starea legaturilor
RIPv1 RIPv2 IGRP EIGRP OSPF IS-IS
Viteza de
Mica Mica Mica Mare Mare Mare
convergenta
Scalabilitate Mica Mica Mica Mare Mare Mare
Resurse folosite Scazute Scazute Scazute Medii Mari Mari
Implementare Simpla Simpla Simpla Complexa Complexa Complexa
Marimea retelei Mica Mica Mica Mare Mare Mare
Intretinere Simpla Simpla Simpla Complexa Complexa Complexa
Utilizare VLSM Nu Da Nu Da Da Da
3. Distanta administrativa si metrici pentru algoritmii de rutare
Distanta administrativa este caracteristica folosita de rutare care permite selectarea celei mai
bune cai. Atunci cand exista cai diferite catre aceeasi destinatie, distanta administrativa
defineste increderea intr-un protocol de rutare.
Fiecare protocol de rutare are o prioritate in ordine descrescatoare de la cel mai de
incredere pana la cel cu increderea mai scazuta.
Fiecare protocol de rutare este caracterizat printr-o valoare implicita a distantei
administrative. Distanta administrativa a unei rute statice este intotdeauna 1 indiferent daca
ruta are ca destinatie adresa IP a urmatorului hop sau o interfata de iesire. Daca distanta
administrativa este 255, ruterul nu instaleaza ruta in tabela de rutare deoarece nu are deloc
incredere in ea, trecand-o ca o cale necunoscuta.
6
Administratorul de retea poate schimba aceste setari, date fiind anumite conditii
proprii.
Valori implicite ale

Protocolul de rutare
distanei
administrative
Interfa direct conectat 0
Rut static* 1
Enhanced Interior Gateway Routing Protocol (EIGRP)
5
summary route
External Border Gateway Protocol (BGP) 20
Internal EIGRP 90
IGRP 100
OSPF 110
Intermediate SystemtoIntermediate System (ISIS) 115
Routing Information Protocol (RIP) 120
Exterior Gateway Protocol (EGP) 140
On Demand Routing (ODR) 160
External EIGRP 170
Internal BGP 200
Necunoscut** 255
Metrici pentru algoritmii de rutare

Algoritmi de rutare utilizeaz diverse metrici pentru determinarea rutei optime (cea mai
buna cale - semnificand drumul cu un un cost minim). Algoritmi sofisticai de rutare pot s fac
selecia rutelor pe baza mai multor metrici, combinndu-le ntr-o singur metric hibrid.
Exemple de metrici:
Lungimea caii = evalueaza uneori reteaua la nivelul distantelor geografice sau atribuita la nivelul
administrarii retelei din diferite alte considerente. Se foloseste des numarul de hop-uri ca metrica
ce specifica numarul de pasi efectuati prin dispozitivele de retea, cum ar fi ruterele prin care se
face trecerea unui pachet de la sursa la destinatie.
Siguranta = fiabiliatatea fiecarei legaturi din retea descrisa in mod uzual ca fiind rata BIT-
EROARE. Unele din legaturile de retea pot deveni inoperabile mai des decat altele, unele pot fi
reparate mai usor. Ambele legaturi sunt descrise de catre un factor de fiabilitate cu valori atribuite
de regula intr-un mod arbitrar de catre administratorul de retea. Siguran (reliability), Rata de
erori, ct de repede se restabilete o legtur czut.
Intarzierea = intervalul de timp necesar transportului pachetelor de la sursa spre destinatie prin
intermediul retelei. Depinde de factori precum largimea de banda a legaturilor intermediare de
retea, coada de asteptare la fiecare rutere prin care trece, aglomerarea de retea pentru toate
legaturile intermediare, distanta fizica pe care o are de strabatut.
Largimea de banda = capacitatea de trafic a unei legaturi - la valori egale ale celorlalte valori se
prefera legatura cu largime de banda mai mare. Desi reprezinta o apreciere a capacitatii maxime
realizabile a unei linii, ruterele de-a lungul legaturilor care au o legatura de banda mai mare nu
asigura neaparat rute mai bune decat de-a ungul legaturilor mai lente. De exemplu daca o legatura
7
rapida este mai ocupata, timpul necesar transmisiei la distanta este mai mare si se prefera o
legatura WAN care se stie ca este mai lenta.
Sarcina = masura in care o componenta de retea (ruter) este ocupata. Se poate calcula in diverse
moduri utilizand microprocesorul si viteza pachetului de-a lungul rutei.
Costul comunicaiei = chiar daca de direct interes este perfrmanta, cheltuielile sunt tot de interes
pentru companii, in sensul trimiterii pachetelor pe linii proprii (mai lente) decat pe linii
inchiriate mai rapide dar costisitoare.
ncrcare (load) Se refer la gradul n care o resurs a reelei este folosit, de exemplu un ruter.
4. Routing Information Protocol (RIP)

Protocolul Informaiilor de Rutare, sau RIP, aparine unei clase de protocoale bazate pe algoritmi
folosind vectori de distane, care dateaz dinaintea ARPANET-ului, proiectat in mod specific
pentru a fi folosit ca Interior Gateaway Protocol(IGP) in reele mici, simple.
Fiecare dispozitiv care folosete RIP este considerat ca avnd cel puin o interfa cu reeaua.
Presupunnd c aceast reea are o arhitectur de tip LAN (precum Ethernet, Token Ring sau
FDDI), protocolul RIP nu va trebui dect s calculeze rute ctre dispozitivele care nu sunt
conectate direct la acelasi LAN. In funcie de aplicaia folosit, dispozitivele care fac parte din
acelasi LAN pot comunica utiliznd numai mecanismele oferite de acel LAN.
Standardul versiunii actuale RIP este definit n dou documente: Request For Comments (RFC) 1058 i
Internet Standard (STD) 56. Odat cu creterea numrului de reele bazate pe adrese IP i creterea
mrimii lor, Internet Engineering Task Force (IETF) a observat c RIP trebuie nnoit. IETF a publicat
RFC 1388 n 1993, iar n 1994 a publicat RFC 1723, care descriu protocolul RIP v2 (a doua versiune de
RIP). Aceste dou documente RFC descriu extensii ale protocolului, dar nu scot din uzan versiunea
anterioar RIP.
RIP v2:
a mrit cantitatea de informaii transportat de mesajele RIP;
a permis folosirea unei metode simple de autentificare pentru securizarea operaiei de
update a tabelelor de routare;
suport i mti de reea, o caracteristic foarte important pe care RIP (V1) nu o suporta.-
VLSM
4.1. Mesajele update
RIP trimite mesaje update la intervale regulate (30 secunde) i n momentul n care topologia
reelei se schimb. Cnd un router primete un mesaj update care include schimbri pentru o rut,
i schimb propria tabel de rutare pentru a reflecta schimbrile din reea. Metrica pentru lungimea
acelei rute este incrementat cu 1 i expeditorul mesajului update devine noul hop n acea rut.
Routerele RIP menin numai ruta cea mai bun (cu metrica lungimii minim) ctre o destinaie.
Apoi ruterul trimite mesaje update pentru a informa alte routere din reea de schimbri. Aceste
mesaje se trimit independent de mesajele regulate trimise la un interval de timp.
4.2. Metrica RIP
RIP folosete o singur metric (numrul de hopuri) pentru a msura distana dintre surs i
destinaie. Fiecare hop are asociat o valoare (n mod uzual 1). Cnd un ruter primete un update
8
adaug 1 la metricile destinaiilor cu rute schimbate. Adresa IP a expeditorului este folosit ca
urmtorul hop pentru acele rute.
4.3. Stabilitatea RIP
RIP previne routing loops (bucle de rutare) prin implementarea unei limite a numrului maxim de
hopuri permise ntr-o rut. Acest maxim este 15. Dac un ruter primete un mesaj update care
conine o rut cu o metric 15, destinaia este considerat neaccesibil (unreachable).
Deficiena acestei trsturi este limita maxim a diametrului unei reele RIP.
RIP implementeaz mecanisme de stabilitate care sunt comnune multor protocoale de rutare.
Acestea asigur stabilitate (lupta impotriva numararii la infinit...) chiar dac sunt posibile
schimbri rapide n topologia reelei.:
mprirea orizontului (split horizon)

mprirea orizontului cu ntoarcere invalidat (Poison Reverse)
Actualizrile declanate (holddown timers)
4.4. RIP Timers
RIP folosete timere (contoare de timp) pentru a-i regla parametrii. Acestea includ:
routing-update timer ( contorul de timp pentru actualizare ) - Routing-update timer

msoar intervalul de timp scurs ntre update-uri. Default: 30 secunde.
route-timeout timer (contorul de expirare a rutei) - Fiecare intrare dintr-o tabel de routare
are un route-timeout timer asociat. Cnd acesta expir, ruta este marcat ca invalid, dar
rmne n tabel pn cnd expir i route-flush timer. Default: 180=6X30 sec
route-flush timer (contorul de eliminare a rutei ) Intervalul de timp in care se asteapta
stergerea unei rute dupa ce a expirat timpul corespunzator expirarii rutei. Default: 120 sec.
hold-down timer perioada in care o ruta este retrasa din tabela de rutare pentru a preveni
aparitia unei bucle. Default: 90 sec.
4.5. Formatul pachetelor RIP (RIPv1)
1-byte 1-byte 2-bytes 2-bytes 2-bytes 4-bytes 4-bytes 4-bytes 4-bytes

comand versiune zero AFI zero adres IP zero zero metric
Pachetul IP RIP poate avea mai multe intrri, care vor conine cmpurile din tabelul de mai sus.
comand - indic dac pachetul este o cerere (request) sau un rspuns (response), request se
trimite pentru a primi napoi de la ruter un update, iar response se primete
nesolicitat regulat sau ca rspuns la un request;
versiune - versiunea RIP;
zero - nu este folosit, are valoarea 0;
Address-family - specific familia de protocoale folosit, pentru IP valoarea este 2;
identifier (AFI)
adres IP - adresa IP pentru intrare;
9
metric - numrul de hopuri sau infinit pentru unreachable (adic valoarea 16);
Obs. Pn la 25 de intrri ale cmpurilor AFI, adres, metric sunt permise ntr-un singur pachet IP
RIP.
4.6. Formatul pachetelor RIPv2
2- 2-bytes 4-bytes 4-bytes 4-bytes

1-byte 1-byte 2-bytes 4-bytes
bytes etichet adres masc urmtorul
comand versiune nefolosit metric
AFI rut IP reea hop
comand - indic dac pachetul este o cerere (request) sau un rspuns (response), request se
trimite pentru a primi napoi de la router un update, iar response se primete
nesolicitat regulat sau ca rspuns la un request;
versiune - versiunea RIP;
Nefolosit - zero - are valoarea 0;
Address-family - specific familia de protocoale folosit cu o singur excepie: Dac valoarea
identifier (AFI) cmpului AFI pentru prima intrare din pachetul IP RIP este 0xFFFF, restul
intrrii conine informaii de autentificare (adic o parol);
etichet rut - furnizeaz o metod de a distinge ntre rute interne i externe;
adres IP - adresa IP pentru intrare;
masc reea - conine masca de reea pentru intrare sau 0 dac nu a fost specificat o masc;
metric - numrul de hopuri sau infinit pentru unreachable (adic valoarea 16);
Obs. Pn la 25 de intrri pot fi ntr-un pachet IP RIP.
Obs: Numrul de intrri stocate pentru fiecare destinaie poate varia in functie de furnizorul ruterului.
Furnizorii pot decide s se conformeze specificatiilor publicate, sau s imbunataeasc acele
specificatii dup cum cred de cuviin. In consecin, este posibil sa existe anumite mrci de rutere care
stocheaz pan la patru rute de cost egal pentru orice destinaie din reea.
4.7. Fiecare tabel de rutare conine urmtoarele cmpuri:

-adresa IP destinaie
-metrica pentru vectorii destinaie
-adresa IP a urmtorului hop
-indicatorul de schimbare a rutei
-contoare de timp asociate rutei (RIP Timers)
Cmpul adres IP destinaie
Cea mai important informaie coninut in orice tabel de rutare este adresa IP a destinaiilor
cunoscute. De fiecare dat cand primete un pachet de date, un router RIP va cuta adresa IP destinaie a
pachetului in tabela sa de rutare pantru a afla incotro sa redirecteze pachetul.
Cmpul metric
10
Metrica din tabela de rutare reprezint costul total al transportrii unei datagrame de la punctual ei
de plecare la destinaia specificat. Acest camp contine suma total a costurilor asociate cu legturle
din reea care alctuiesc calea complet dintre router si destinaia specific.
Adresa IP a urmtorului hop
Acest cmp conine adresa IP a urmtorului router din calea prin reea ctre adresa IP destinaie. Acest
cmp este completat in tabela unui router doar dac adresa IP destinaie apartine unei reele care nu este
direct conectat la acel router.
Indicatorul de schimbare a rutei
Indicatorul de schimbare a rutei este folosit pentru a specifica daca ruta ctre adresa IP destinaie a
suferit recent schimbri. Acest camp a fost considerat important deoarece RIP menine o singur rut
pentru fiecare adres IP destinaie.
Exemplu:
Tabela de rutare pentru ruterul RTD

RTD#show ip route
Codes: C - connected, S - static, I - IGRP, R - RIP, M - mobile, B - BGP
D - EIGRP, EX - EIGRP external, O - OSPF, IA - OSPF inter area
E1 - OSPF external type 1, E2 - OSPF external type 2, E - EGP
i - IS-IS, L1 - IS-IS level-1, L2 - IS-IS level-2, * - candidate default
Gateway of last resort is not set
C 192.168.3.0 is directly connected, Serial0

C 192.168.7.0 is directly connected, Serial1
R 192.168.230.0 [120/1] via 192.168.7.2, 00:00:14, Serial1
R 192.168.200.0 [120/2] via 192.168.7.2, 00:00:15, Serial1
R 192.168.220.0 [120/1] via 192.168.7.2, 00:00:15, Serial1
R 192.168.210.0 [120/2] via 192.168.7.2, 00:00:15, Serial1
RTD#
11
4. 8. Mecanisme de funcionare
Fiecare ruter care primeste tabelele de rutare adaug fiecarei tabele un vector de distan, propria
valoare pentru distan, si retrimite versiunea modificat a tabelei ctre vecinii din imediat
apropiere. Acest proces are loc in toate direciile intre ruterele care se invecineaz direct.
Fiiecare nod RIP transmite coninutul tabelei sale de rutare ctre vecinii imediai.
Nume ruter Host destinaie Urmtorul hop

A 192.168.130.10 Local (0)
192.168.130.15 Local (0)
B 192.168.125.2 Local (0)
192.168.125.9 Local (0)
C 192.68.254.20 Local (0)
192.68.254.20 Local (0)
Coninutul tabelelor de rutare
4.9. Calculul vectorilor de distane

4.9.1. In mod obisnuit, fiecarui port conectat la o alt reea al unui ruter i se asigneaz costul 1.
O reea omogen cu costuri echivalente
4.9.2. Administratorul unui ruter poate schimba valoarea implicit a metricii. De exemplu, un
administrator poate mari valoarea metricii pentru legturi de vitez mai mic spre alte rutere.
12
Un cost mai ridicat al rutei este o reflectare mai precis a limilor de band mai mici oferite de
rutele alternative - acesta poate introduce probleme de rutare. Intervalul de valori valide stabilit de
RIP pentru numarul de hop-uri este de la 0 la 16, in care 16 este o ruta inaccesibil. Astfel, dac
valoarea metricii (sau costul) unei rute depaseste 16, ruta este declarat invalid se este trimis o
notificare ctre toate routerele din imediata vacintate. (T1: 1.544Mbps)
Numerele de hop-uri sunt modificate pentru a departaja rutele primare de cele secundare
4.9.3. Impactul cderii unei legturi asupra tabelei de rutare a routerului A.
Numerele de hop-uri cresc rapid, dar reeaua rmne funcional.
13
Host destinaie Urmtorul hop Numrul de hop-uri

192.168.130.10 local 0
192.168.130.15 local 0
192.168.125.2 gateway 11
192.168.125.9 gateway 11
192.68.254.5 gateway 11
192.68.254.20 gateway 11
Coninutul tabelei de rutare a routerulu A cu o legtura defecta
4.9.4. Impactul cderii unei a doua legaturi asupra tabelei de rutare a routerului A.
Host destinatie Urmtorul hop Nr de hop-uri

192.168.130.10 local 0
192.168.130.15 local 0
192.168.125.2 gateway 11
192.168.125.9 gateway 11
192.68.254.5 gateway unreachable
192.68.254.20 gateway unreachable
Coninultul tabelei de rutare a ruterului A cu doua legturi defecte (Numerele de hop-uri pot crete
prea rapid pana la 16). Costul rutei dintre A si C depseste 16, iar toate intrrile sunt declarate
invalide. Routerul A mai poate comunica totui cu routerul B deoarece costul total al acelei rute este
doar 11.
14
4.9.5. Tabelele de rutare
a. Initializare
b. Actualizare
c. Luarea deciziei
Fiecare ruter care primeste tabelele de rutare adaug fiecarei tabele un vector de distan,
propria valoare pentru distan, si retrimite versiunea modificat a tabelei ctre vecinii din
imediat apropiere. Acest proces are loc in toate direciile intre ruterele care se invecineaz
direct.
15
Exemplu: retea care foloseste RIP
16
4.10. Actualizarea tabelei de rutare

Faptul ca protocolul RIP stocheaz o singur rut pentru fiecare destinaie necesit din partea
acestuia meninerea agresiv a integritii tabelei de rutare se solicita tuturor ruterelor RIP
vecine la un interval fixat (30 sec). Toate actualizrile primite inlocuiesc informaiile de rutare
anterioare care erau stocate in tabela de rutare.
RIP foloseste trei contoare de timp pentru a mentine integritatea tabelei de rutare:
-contorul pentru actualizare - folosit de fiecare nod RIP pentru iniierea tabelei de rutare la
nivel de nod.
-contorul de expirare a rutei
-contorul de eliminare a rutei
Contoarele de expirare i de eliminare (stocate separat pentru fiecare rut) permit nodurilor RIP:
s menin integritatea rutelor
s fie pregtite pentru corectarea defeciunilor din reea prin iniierea unor activitai o data cu
trecerea timpului.
4.10.1. Iniierea actualizrilor tabelelor

Actualizarea tabelelor are loc la ficare 30 de secunde. Contorul de timp pentru actualizare
este folosit pentru a urmri trecerea acestui interval de timp. La expirarea intervalului,
nodul RIP lanseaz o serie de pachete care conin intreaga sa tabel de rutare.
Aceste pachete sunt difuzate catre toate nodurile vecine. n consecina, fiecare router RIP
ar trebui s primeasc o actualizare de tabele la fiecare nod RIP vecin, aproximativ o dat la
30 de secunde.
n sisteme autonome de dimensiuni mai mari, bazate pe RIP, aceste actualizari
periodice pot produce niveluri de trafic inacceptabile (dezavantaj!!!!)
4.10.2. Identificarea rutelor invalide

Rutele pot deveni invalide n dou moduri:
O rut poate expira
Un ruter poate afla de la alt ruter c o rut nu mai este disponibl pentru a reflecta
indisponibilitatea unei rute date.
n fiecare caz, ruterul RIP trebuie s i modifice tabela de rutare pentru a reflecta indisponibilitatea
unei rute date. O intrare invalid rmne n tabela de rutare pentru foarte puin timp, pna cnd
routerul determin dac intrarea ar trebui eliminat. Chiar dac intrarea rmne in tabel,
datagramele nu pot fi trimise ctre adresa destinaie a respectivei intrri: RIP nu poate redirecta
datagrame ctre destinaii invalide.
17
Ruterele RA si RB au
hop counts 1 respectiv
2, pentru reteaua
destinatie Net1
Net 1 indisponibila:
RA poate updata rapid
aceasta stare: seteaza
hopcount la 16;
RB primeste update-ul
dupa 30
sec.(dezavantaj!!!!)
RB trimite update catre

RA cu hopcount=2
pentru RA si hopcount 3
pentru Net1.
Cand RA trimite update

catre RB hopcount este
3 (incrementat la 4): RA
crede ca a gasit o alta
ruta catre NET1.
Instabilitatea continua
pana cand ambele rutere
seteaza hopcount la 16.
4.10.3. Eliminarea rutelor invalide

Cnd un router determin c o rut este invalid, el iniializeaza un al doilea contor de timp:
contorul de expirare a rutei: la 180 (6x30) secunde dupa ultima iniializare a contorului de
expirare este iniializat contorul de eliminare a rutei: acest contor este de obicei setat la 90
de secunde.
Dac actualizarea de rutare nu este nc primita dup 300 de secunde (180 de secunde
pentru contorul de expirare plus 120 de secunde pentru contorul de eliminare) ruta este
tearsa (eliminat) din tabela de rutare.
18
4.11. Consideraii asupra adresrii

Cmpul etichetat adres dintr-un pachet RIP poate contine: Adresa IP a masinii gazd; Adresa IP
de subreea; Adresa IP de reea ; 0, valoare ce indic o rut implicit
RIP permite calcularea de rute ctre calculatoare gazd individuale sau ctre reele care
conin numeroase calculatoare gazd.
Exemplu: cnd un router RIP primete un pacher IP, el trebuie s examineze adresa destinaie.
Ruterul ncearc s regseasc aceasta adres sub forma unei adresa IP destinaie in tabela sa de
rutare. Dac nu poate gsi o intrare pentru adrea calculatorului gazd destinaie, ruterul va verifica
dac acea adres destinaie corespunde unui numr (adrse) de reea sau de subreea cunoscut. Dac
nu poate gsi o corespondena nici la acest nivel, routerul RIP va utiliza ruta implicit pentru a
redirecta datagrama.
4.12. Rute implicite

Adresa IP 0.0.0.0 este folosit pentru a specifica o rut implicit. Aproximativ n acelai mod n
care subretelele pot fi rezumate prin rutarea ctre un gateway de reea, o rut implicit poate fi
folosit pentru a ruta ctre mai multe reele fra a le defini i descrie implicit. Singura condiie este
s existe cel puin un gateway ntre aceste reele, pregtit s gestioneze traficul generat.
Pentru a crea o rut implicit, trebuie creeat o intrare RIP pentru adresa 0.0.0.0. Aceast
adres special este tratat la fel ca orice alt adres IP destinaie. Urmtorul hop trebuie s fie
adresa IP destinaie a routerului vecin cu rol de gateway. Intrarea de rutare este utilizat la fel ca
celelalte intrri, cu o exceptie important: ruta implicit este folosit pentru a ruta orice
datagram a crei adres destinaie nu corespunde nici unei alte adrese din tabela de rutare.
Coninutul tabelei de rutare a routerului A cu o rut implicit

Host destinaie Urmtorul hop
192.168.125.10 local
192.168.125.15 local
0.0.0.0 gateway
19

Cursul 6: 1. Consideratii de Baza Privind Rutarea În Reţelele IP

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cursul 6: 1. Consideratii de Baza Privind Rutarea În Reţelele IP

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Retele de calculatoare Note de curs (C6)

http://scdsd.bluepink.ro; http://www.scdsd.home.ro; Contact: mi3retele20072008@yahoo.com

Cand un ruter directionraza un pachet, ii inlocuieste informatia de nivel 2 cu propria

Ruterele pot ruta folosind:

Terminologie (Organizaia Internaional pentru Standardizare ISO )

Consecinta: Multimea rutelor de la toate sursele la o anumita destinatie formeaza un arbore

Tipuri de obiective pentru algoritmii de rutare:

Optimalitate (alegerea rutei optime n funcie de metricile utilizate)

Ruterul, ca dispozitiv pe care ruteaza acest sofrware, rezolva doua procese:

Identificam doua situatii:

Corespunzator celor doua procese ce ruleaza intern la nivelul ruterului identificam:

2) tabela de retransmitere (forwarding)

Tabela de rutare pentru R2:

Rutare static Rutare dinamic

Host inteligent Ruter inteligent

Vectori distan Starea legturii

3. Distanta administrativa si metrici pentru algoritmii de rutare

Valori implicite ale

Metrici pentru algoritmii de rutare

4. Routing Information Protocol (RIP)

4.1. Mesajele update

4.2. Metrica RIP

4.3. Stabilitatea RIP

mprirea orizontului (split horizon)

4.4. RIP Timers

routing-update timer ( contorul de timp pentru actualizare ) - Routing-update timer

4.5. Formatul pachetelor RIP (RIPv1)

1-byte 1-byte 2-bytes 2-bytes 2-bytes 4-bytes 4-bytes 4-bytes 4-bytes

4.6. Formatul pachetelor RIPv2

2- 2-bytes 4-bytes 4-bytes 4-bytes

Obs. Pn la 25 de intrri pot fi ntr-un pachet IP RIP.

4.7. Fiecare tabel de rutare conine urmtoarele cmpuri:

Tabela de rutare pentru ruterul RTD

Gateway of last resort is not set

C 192.168.3.0 is directly connected, Serial0

Nume ruter Host destinaie Urmtorul hop

4.9. Calculul vectorilor de distane

O reea omogen cu costuri echivalente

4.9.3. Impactul cderii unei legturi asupra tabelei de rutare a routerului A.

Numerele de hop-uri cresc rapid, dar reeaua rmne funcional.

Host destinaie Urmtorul hop Numrul de hop-uri

Coninutul tabelei de rutare a routerulu A cu o legtura defecta

Host destinatie Urmtorul hop Nr de hop-uri

Exemplu: retea care foloseste RIP

4.10. Actualizarea tabelei de rutare

4.10.1. Iniierea actualizrilor tabelelor

4.10.2. Identificarea rutelor invalide

RB trimite update catre

Cand RA trimite update

4.10.3. Eliminarea rutelor invalide

4.11. Consideraii asupra adresrii

4.12. Rute implicite

Coninutul tabelei de rutare a routerului A cu o rut implicit

S-ar putea să vă placă și