UNIVERSITATEA DE STAT DIN TIRASPOL

FACULTATEA:PEDAGOGIE
CATEDRA:PSIHOPEDAGOGIE I EDUCAIE
PRECOLAR
DOMENIUL GENERAL DE STUDII:TIINE ALE
EDUCAIEI
SPECIALITATEA:PSIHOPEDAGOGIE

Portofoliul
la cursul
Educatia Incluziv
Autismul
A elaborat:studenta ciclului 1, gr. 24,
Rotari Silvia
Coordonator: doctor,lector superior universitar
Mslichi Valentina
 Chisinau,2014

CUPRINS:

1.Introducere
2.Delimitari conceptuale .Notiunea de autism.
3.Cauzele apariiei autismului
4.Metode de diagnostic a subecilor autiti.
5.Tehnologii de incluziune a copiilor ce prezint
autism.
Concluzii generale si recomandri.
Bibliografie
Anexe
Incluziunea copiilor cu deficiente in institutiile de
invatamint reprezinta o problema cu care ne
confruntam la etapa actuala,dar acesta este un obiectiv
primordial care se propune a fi realizat in viitorii ani.
Problema subiectilor ce prezinta autism la fel este una
cu care ne confruntam,reiesind din obiectivele educatiei
inclusive privind egalitatea in sanse la educatie si
instruire si acceptarea si includerea acestor subiecti in
institutii de invatamint copiii care prezinta aceste
tulburari trebuie sa fie inclusi si acceptati de catre toti
elevii,profesorii aceasta problema este actual dar este
important sa o rezolvam si sa identificam modalitatile de
incluziune a acestor copii de rind cu ceilalti care nu
prezinta o problema de sanatate.Autismul este o
deficient cu care se confrunta multi copii de aceea
incluziunea lor va reprezenta pentru ei un success si
progrese in procesul dezvoltarii lor care va fi la nivel mai
inalt prin participarea in mod egal de rind cu copii
normali in procesu de instruire .Pentru incluziunea
acestor copii este nevoie de a crea in primul rind
conditii necesare ,un climat afectiv favorabil,spatii
necesare,material si mijloace didactice eficiente pentru
organizarea lucrului cu acesti copii ce prezinta dificultati
de invatare.Este important sa acceptam acesti copii
pentru ca si noi putem sa fim in locul lor si de aceea e
nevoie de a-I sustine si de a-I ajuta . Desi in ultimul timp
au fost interprinse o serie de studii autismul ramine unu
din conceptele cele mai controversate.In lucru cu acesti
copii este nevoie de cadre didactice specializate in
domeniul educatiei inclusive.Educatia incluziva este
domeniul care are functia de a-I ajuta pe acesti copii,de a-
I include in procesu de instruire pe toti copii cu
deficiente si de a solutiona problema incluziunii din
societate.
Delimitari conceptuale

Notiunea de autism a fost definita in acceptiunea mai

multor cercetatori.Creatorul termenului de autism ,E
Bleuler il definesteca pe o detasare de la realitate
insotita de o predominare a vietii interioare.Pentru a
inlatura unele confuzii trebuie sa pornim de la etiologia
cuvintului de la grecescul autos ceea ce inseamna eul
propriu .Situindu-se pe o pozitie similara,Lorna Wing
afirma ca autismul reprezinta un comportamentce poate
fi definit cel mai bine dar cu o ereditate anormala.Cu
mult inainte de descrierea autismului de tip
Kanner,literature de specialitate consemneaza o serie de
date cu privire la comportamentul si chiar educatia unor
copii ce prezentau o simtologie asemanatoare.Starea de
autism este una dintre cele mai complexe in care
varietatea simptomelor psihologice apar pe fonu unei
diversitati de structura citoarhitectonica relative
specifica.Autismul a constituit obiectul de studio al
unor specialist di diferite domenii psihopedagogie
speciala,psihologie,psihiatrie ,pedagogie.Datorita
diversitatii etiologice si a existentei unor factori nocivi
prezenti si in alte forme de handicap delimitarea
autismuluisi evidentierea specifitatii sale presupune
investitii riguroase dintrew care unele sunt limitate in
stadiul actual al stiintelor.Evolutia comportamentala si
structurarea activitatii psihice cu progrese si
regreserealizate sub influienta proceselor educational
recuperative sunt atit de complicate de la un caz la altu
incit face
Ce sunt tulburarile din spectru autist?

O tulburare din spectru autist este o dizabilitate de o

dezvoltare complexa care afecteaza modul in care o
persoana comunica si relationeaza cu cei din jur.Termenul
de autism este folosit adeseori deoarece tulburarea
variaza de la o persoana la alta unii oameni pot avea o
dezabilitate de invatare ,altii nu sunt mult mai inzestrati
avind o inteligenta medie.Sindromul Asperger este o
tulburare situate la capatul celor mai inzestrati,la capatul
celor mai putin inzestrati este sindromul Kanner
cunoscut ca autism infantile in ciuda tuturor diferentelor
toti copii cu aceasta tulburare au dificultati de
interactiune sociala de comunicare sociala si de imagine .

Caracteristicile principale ce definesc autismul sunt :

Perturbarea calitativa a interactiunilor sociale,

Perturbarea calitativa a comunicarii

Caracteru restrins repetitive,si stereotip al

comportamentelor,intereselor si activitatilor.
Autismul reprezinta pierderea contactului cu lumea
exterioara printr-o repliere in sine insusi,un mid de
gindire detasat de realitate si o predominant a vietii
interioare.Sinonime:psihoza,infantile,sindromul
Kanner.Autism infantile autismul ce exista de la nastere
sau se manifest ape parcursul primelor 30 luni de viata
.Autismul este o afectiune neurologica severa a creerului
uman de des intilnita in rindul copiilor care afecteaza
dezvoltarea acestora,lasindu-I in incapacitatea de a avea
relatii socisle normale sau de a dezvolt o comunicare
normala.Raspunsurile la stimuli auditivi si uneori la cei
vizualisunt anormale si de obicei survin grave dificultati
de intelegere a limbajului vorbit.Drept coonsecinta copilul
se izoleaza de contactul uman si e abdorbit de acivitati si
interese obsessive si repetitive.Toate nivelele de
inteligenta pot exista in adociatie ccu autismul,dar o
retardare mental semnificativa e prezenta in aproximativ
3 4 cazuri.Copii cu autism se comporta in moduri caudate
ei se emotioneaza l vederea apei care curge la
robinet,ignorind incercarile adultilor de a transforma
activitatea in joc social.Au dificultati de a stabili un
contact visual cu alte personae,ei pot privi undeva in
spatele tau te pot fixa putin cu privirea ,facindu-te sa te
simti ca o piesa neimportanta in lumea lor.De asemenea
ei te pot cind au nevoie de ceva,desi in mod normal ei te
ignora petrecindu-si ore intregi aranjind obiecte in
sufragerie sau scuturindu-si si fascinate minile si degetele
la fel cum le place sa atinga usor in mod repetat imagini
din carti sau reviste ,le place sa alineze obiecte in functie
de culoare,prefera sa se joace singuri,nu constientizeaza
faptul ca se joaca linga alti copii.Au dificultari in ceea ce
priveste abstractul si inflexibilitatea lor in gindire se
poat extinde si in alte zone de exemplu bazarea pe rutine
fixede comportare care se repeat in mod demonstrative
cum ar fi dorinta de a sta in acelasi loc,ei ar putea sa se
simta nefericiti daca aceasta rutina este intrerupta
.Autismul a mai fost definit ca o tulburare psihica
complexa care interfereaza cu abilitatea de a comunica
si de a relationa cu cei din jur,este una din acele tipuri
de tulburari pervasive de dezvoltare denumite si tulburari
din spectru autist sindromul Asperger.Autismul vizeaza
intreaga personalitate a copilului,severitatea simptomelor
variaza semnificativ de la o persoana la alta se manifeste
pina la virsta de 3 ani desi aceasta afectiune deseori este
diagnosticata mult mai tirziu.

Cauzele aparitiei autismului ,simptomele copiilor cu

autism.

Cauzele exacte ale tulburarilor din spectru autist sunt inca

necunoscute dar cercetarile releva importanta foctorilor
genetici. In unele cazuri tuburarile din spectru autist pot fi
deasemenea asociate cu boli care afecteaza dezvoltarea
creerului cum ar fi rubeola pe care o contacteaza mama in
timpul sarcinii, scleroza tuberculoasa si encefalita. Cum se
comporta copilul cu autism. De regula persoanele cu
autism se confrunta cu trei zone principale de dificultati:
Alterari calitative in interactiunea sociala dificultati
in domeniul relatiilor sociale. Celor mai multi copii cu
tulburari din spectru autist li se pare dificil sa se
integreze cu ceilalti.

Alterarea caliativa a comunicarii sociale intirziere

sau lipsa totala a limbajului verbal si nonverbal, nu
inteleg pe deplin gesturile obisnuite ale altora,
expresiile fetei sau tonul vocii, nu au contact vizual in
comunicarea verbal, nu folosesc limbajul in mod
intentionat. La unii copii vorbirea se caracterizeaza
prin ecalolie adica repeat in mod sistematic ultimile
cuvinte auzite. Deseori repeta cuvintele ca un
papagal. La alti copii se poate manifesta mutism
selective sau total.

Alterarea calitativa a imaginatiei dificultate in

dezvoltarea abilitatilor interpersonal si imaginatiei
avind abilitatti limitate imaginative. Cei mai multi
copii isi folosesc imaginatia cind se joaca, le plac
 jourile de rol(dea doctoral, sora medicala, mamica,
taticu).

Copii cu autism manifesta urmatoarele comportamente

are un limbaj incoherent, utilizeaza un ton si un

ritm anormal cind se exprima;

nu reactioneaza cind este chemat pe nume;

nu are abilitatea de a se juca cu jucarie;

nu zimbeste;

nu are o mimica adecvate situatiei;

reactioneaza inadecvat si discordant (plinge sau

ride fara motiv, nu suporta zgomotele puternice);

face miscari repetitive (leganare, rasucirea

miinilor);

isi concentreaza atentia asupra unor detalii cum ar

fi: o roata care se roteste;

in colectiv prefera fie lasat singur, retras fata de

ceilalti copii, evita contactul fizic;

dificultate in a primi si arata afectiune, nu prezinta

frica fata de pericol;

este fizic foarte activ sau deloc, hiperactivitate si

agresivitate fata de propria persoana sau cei din jur
dar nu doreste sa faca rau nimanui;

incapacitate de a forma combinatii proprii de

cuvinte deaceea repeat mecanic vorbirea altor
copii;

dificultati in obtinerea unui sunet sau unui grup de

sunete, foloseste gesture pentru exprimarea unei
dorinte.

6 descoperiri despre autism pe care trebuie sa le stii

 Din ce in ce mai multi copii sunt diagnosticati cu
autism ;

Copii incep sa fie diagnosticati din ce in ce mai

timpuriu;

Sa dovedit autisul este o tulburare genetic;

Nu exista nici o asociere intre vaccinuri si autism;

Circumferinta mare a capului bebelusului este un

semnal de alarma;

Inceperea timpurie a tratamentului este esentiala

Tulburarile pervasive de dezvoltare a spectrului

autist:

autismul infantil sau sindromul Kanner acesti copii

prezinta dificultati de interactiune pe

- intelegerea defectuoasa a mesajelor verbale

- incapacitatea de a manifesta un system de

comunicare de expresie

- corelarea inadecvata a ideilor,evenimentelor

,faptelor

- concentrarea excesiva asupra detaliilor

- incapacitatea de a folosi achizitii anterioare in

activitati noi

- comportament obsesiv si repetitiv, incapacitatea de

a solicita sprijin si ajutor

Posibilitati de invatare a copilului autist SAU Cum

invata copilul autist

Fac miscare pentru ca-i ajuta la

constientizarea corpului lor si coordonare
 Asculta muzica pentru ca are un efect linistitor
le reduc tensiunile individuale si
interpersonale

Se joaca jocul le diminueaza stresul,

stimuleaza creativitatea ii ajuta sa exprime
sentimentele,dorintele si sa exploreze noi
relatii

Danseaza, modeleaza, picteaza pentru ca-i

ajuta sa se exprime mai usor ,le faciliteaza
comunicarea si adaptatea in societate

Ce masuri trebuie luate pentru a ajuta copiii cu

autism sa avanseze in dezvoltare

Exista posibilitatea ca un cadru didactic sa se

intilneasca cel putin cu citiva copii cu tulburare din
spectru autist. Desi unele persoane cu aceasta
tulburare au nevoie tot timpul nevoie de grija si
supraveghere, multi pot sa-si imbunatateasca si sa-
si dezvolte abilitatile sociale de comunicare si
scolare prin exercitii. Aceasta inseamna ca orice
facem pentru ai ajuta este un pas in directia
potrivita. Scopul integrarii educationale in cazul
unui

copil autist nu este de a ajunge la performante foarte mari

ci de a-l dezvolta multilateral astfel ca ajungind la
maturitate sa poata trai si munci impreuna cu semenii. El
poate fi orientat spre unele activitati manual demonstrind
priceperi si talent cum ar fi brodatul, cusutul, olaritul,
timplaria etc.

Intrucit exista o mare diversitate de diferente individuale

la copiii cu autism nu se poate vorbi de o singura strategie
educationala. Sunt multe modalitati prin care
Dumneavoastra le puteti fi de ajutor. Iata citeva sugestii
dat din moment ce fiecare copil este diferit, acestea sunt
doar linii directoare si Dvs veti gasi probabil mai multe.

Metode de diagnostocare a copiilor cu autism

Terapiile trebuie ncepute devreme
Diagnosticul de autism se pune dup vrsta de 3 ani. nainte de aceast
vrst medicii pot ns diagnostica elemente din spectrul autist iar
practica arat c terapia nceput mai devreme are efecte mai rapide i
mai eficiente dect n cazurile n care se intervine mai trziu. Potrivit Anci
Neagu, psiholog terapeut specializat n terapia comportamental destinat
copiilor cu autism, acelai tip de terapie d rezultate diferite n funcie de
vrsta copilului. n orice tip de terapie progresele difer n funcie de
potenialul fiecrui copil, iar n ceea ce privete terapia comportamental
ABA, rezultatele vor fi mai bune la copiii care ncep terapia la 2-3 ani fa
de rezultatele unui copil care ncepe terapia la 5 ani, precizeaz
psihoterapeutul.
ABA i ajut s se dezvolte normal
Tehnica folosit peste tot n lume pentru recuperarea copiilor cu autism se
numete ABA i este prescurtarea termenilor din limba englez Applied
Behavior Analysis, n traducere nsemnnd analiz comportamental
aplicat. ntr-o prim faz, aceast tehnic presupune analiza mediului n
care copilul triete i realizarea acelor schimbri necesare adaptrii
copilului la respectivul mediul. Scopul terapeiei este ca, la final, copilul s
i mbunteasc capacitatea de comunicare i s se adapteze la
cerinele mediului social. Acest lucru se face prin nvarea unor
comportamente. De exemplu, copiii cu autism pot s nu tie s se mbrace
singuri. Prin terapie ei sunt ajutai s repete micrile corecte pe care le
presupune mbrcarea hainelor astfel nct micuii s ajung s le
reproduc i singuri, din reflex. Specialitii spun c, prin exersare i
circuitele neuronale se dezvolt, ajutnd copilul s reproduc apoi aceste
micri i n mod voluntar, ca urmare a nvrii.
Succesul terapiei depinde de mai muli factori
Modul n care se dezvolt un copil cu autism este similar dezvoltrii oricrui
copil, ns un copil cu autism se dezvolt n mod inegal n diferite arii:
social, cognitiv, limbaj, motor. Potrivit psihoterapeutului Anca Neagu,
succesul terapiei depinde de mai muli factori. Sunt patru factori majori:
vrsta copilului la intrarea n program, nivelul cognitiv, adic stabilitatea
ateniei, capacitatea de nelegere a abstractului i autostimulrile, gradul
de implicare a familiei i, nu n ultimul rnd, profesionalismul echipei i al
coordonatorului, explic Anca Neagu.
Se poate face la domiciliu
Programul terapeutic se poate face ntr-un centru specializat sau la
domiciliu. Din punctul meu de vedere terapia la domiciliu este cea mai
eficient variant, pentru c se desfoar n mediul copilului i este
implicat i familia, spune psihoterapeutul Anca Neagu. Echipa de terapie
poate fi format din 2-5 terapeui care sunt coordonai de un psiholog
consultant specilizat n ABA. Acetia pot lucra cu copilul mai multe ore pe
zi, ajungndu-se uneori ca sptmnal s se acumuleze 30, 40 de ore de
terapie. Scopul terapiei este ca toate comportamentele n exces ale copiilor
cu autism (precum autostimulrile, agresiunea, hiperkinetismul,
comportamentele obsesive i cele stereotipe), dar i comportamentele
deficitare (de la nivelul limbajului, abilitilor sociale i de joac precum i
de autonomie personal) s fie corectate. Terapia tempereaz
comportamentele excesive, dezvolt comportamentele deficitare i
modeleaz alte comportamente noi, utile adaptrii sociale. De asemenea,
terapia vizeaza i eliminarea .

Specificul evaluarii si diagnozei copilului cu autism

Este necesar cunoaste ca autismul este un diagnostic

clinic.Diagnosticul primar trebuie sa fie pus de catre
lucratorii medicali,in scopul de a diferentia autismul
infantile de alte manifestari patologice de exemplu
deficient mentala.

Modelul de dubut:

Precoce pregresiv sau secundar inainte de 2 ani cu

sau fara semen decelabile anterior.

Aspecte clinice ale sindromului comortamental;

Specificacitatea si intensitatea simptomelor;

Aspectul clinic dominant hipoactivitate sau

hiperactivitate;

Nivelul de dezvoltare:

Cognitive,capacitate de comunicare,etape ale

dezvoltarii emotionale;

Tulburari asociate:absenta anomaliilor somatic

decelabile
 Prezenta semnelor fizice indiscutabile,dar
nespecifice.

Patologie specifica asociata

Contextul familial si psihosocial:

Absenta unor particularitati in domeniul familiei

Prezenta unui sau mai multor cazuri psihiatrice

Prezenta unui caz de autism rar sau altor forme

ale tulburarii de dezvoltare

Factorii psihosociali

Primul semestru de viata 0-6 luni

Corp flacs la ridicarea in brate

Pare diferit de alti copii

Absenta privirii ochi in ochi

Indiferenta fata de ingrijiri

Absenta reactiei la voci umane

Tulburari precoce ale somnului

Tulburari alimentare supt

defectuos,lent,refuzu
biberonului,regurgitari frecvente .

Eventual anomalii fizice motore

1-3 luni

Copil hypotonic,isi tine greu capul

Cumintenie bizara,neobisnuita

Anomalii in priviri

Facies inert serios

Deficit de atentie fata de personae

 Nu zimbeste,sau zimbeste foarte
putin,nu este sensibil la voci

Tulburari alimentare
aneroxie,voma,indiferenta in timpul
suptului.

Tulburari ale somnului insomnia agitate

uneori hipersomnie.

3-6 luni

Copil excesiv de potolit sau

dimpotriva e iritabil

Hipotonie ,uneori hipertonie

Intirzieri in mentinerea pozitiei

capului,a pozitiei sezinde.

Absenta sau intirzierea atitudinii

anticipatoare

Absenta sau deficitul de ajustare

postural

Absenta sau raritatea surisului

Absenta sau intirzierea

ginguritului

Anomalii ale privirii deficitul

contactului visual,privire
goala,strabism

Interes special pentru miini

Ignorarea jucariilor,tulburari
digestive.tulburari ale somnului.

Adaptari la sala de lucru

Anticipati traumele rezultate in urma unor schimbari,
modificari de spatiu, mentineti o distant potrivita fata de
copil(fata in fata, la nivelul ochilor). Daca copil pare
supraexcitat foloositi tehnici de relaxare cum ar fi
respiratia adinca, muzica instrumental linistita, purtarea
vestei cu greutati, incercati si sa stingeti partial lumina
din sala de grupa, vorbiti cu voce calma si incet. Unii copii
se calmeaza in urma mesajului profund.

Strategii de predare-invatare

Utilizati frecvent numele copilului, insotiti comunicarea de

expresii faciale potrivite(zimbet, dezaprobare, mirare,
suparare). Daca copilului ii face bine comunicarea cu un
coleg anume sau implicarea intr-o anumita activitate,
folositi aceasta informatie pentru al ajuta sa inregistreze
sucese si in alte activitati. Stabiliti orarul si activitatile
pentru ca acest copil sa stie exact ce se intimpla si la ce
ora evitind schimbarile, instruiti colegii sa incerce sa
comunice cu el, faceti pe translatorul pentru alti copii in
scopul de al ajuta pe el sa poata continua comunicarea.
Urmariti copilul si anticipati nevoile. Lasatil pe el sa spuna
ce doreste, plasati obiecte interesante in interiorul unor
vase care sunt dificil de deschis, de ajuns la ele si
asteptati ca sa-si foloseasca privirea, gesturile prin care
sa indice dorinta lui apoi dati-i obiectul. Modelati limbajul
copilului prin folosirea prenumelui personal(eu)in loc de a
spune Tudor urca la topogan,spuneti:Eu ma urc pe
topogan. Copilul ecolalic va repeta propozitia folosind
pronumele Eu in vorbire. Reduceti problemele
comportamentale(comportament ritualistic, agresivitatea,
hiperactivitate). Acordati timpul necesar raspunsurilor si
procesarii informatiei. Observati si raspundeti la toate
incercarile non-verbale ale copilului, folosit un limbaj
simplu alegeti cu atentie cuvintele. Identificati
obiecte(mijloace didactice)-explicati folosirea lor cu
cuvinte simple. Inventati cintece sau melodii care sa
insotiasca rutina(aceasta dezvolta atentia). Folositi carti
cu poze simple calendare cu regimuri de zi, numiti
obiectele din imagine. Folositi pictograme si limbajul
semnelor pentru a explica instructiunile. Organizati
activitati care au scop stabilirea relatiilor de
reprocitate(cintece insotite de miscari jocuri cu mingea).
Programati experientei senzoriale cu efect calmant-
leganatu, sederea pe un puf intre perne sau doua saltele.
Cind este necesar ca un copil sa exerseze o anumita
abilitate sau sa incerce o activitate noua insistati ca el sa
participe.

Comunicarea cu copilul autist

Comunicarea este una din principalele probleme ale unui

copil autist. Copilul autist are probleme cu intelegerea
limbajului si in exprimare. Adultii (cadrele didactice sui
parinti, specialsti dar si alti copii din anturajul sau au un
rol esential in a patrunde in universul propriu al copilului
in al ajuta sa se exprime, emotii, sentimente, dorinte.

Copilul autist are probleme in a iesi din propriul univers in

care traieste si de a raspunde solicitarilor celorlalti. Unii
dintre acesti copii reusesc sa rupa citeva cuvinte, altii insa
nu vorbesc deloc, unii parinti sunt disperati sa comunice
cu ei.

Comunicare non-verbala cu colilul autist

Comunicare verbala este deficitara si coerenta la copii

autisti ei pot pronunta cuvinte, fara sens, fiind mai
degraba fascinati de forma cuvintelor decit de continutul
lor. Micutii autisti traiescfurtuni senzoriale deranjate,
infricosetoare si uneori dureroase. Pentr a scapa de
acestea, copii autisti se concentreaza asupra senzatiilor
fizice: zghirierea, datul din mina, miscarile bruste, ruperea
hirtiei. Specialistii sustin ca cel

este un mod de a comunica si de a va spune ce vrea.

Activitati amuzante pentru copii cu autism

Copiii care sufera de autism au nevoie de ingrijiri

speciale,iar dezvoltarea lor parcurge un traseu diferit de
cel al copiilor sanatosi. Insa toate activitatile ,chiar si cele
mai banale ,ca imbracatul,spalatul pe dinti,jocul sau
mincatul pot fi imbracate intr-o forma amuzanta si
creativa,astfel incit sa le satisfaca nevoile,dar sa ii
relaxeze si bine dispuna. Copiii autisti au nevoie de
activitati zilnice cit mai variate si amuzante ,la fel ca orice
alt copil. Iata citeva idei!

Programul zilei,un joc al copilului.copiii cu autism

raspund foarte bine unui program organizat si bine
pus la punct. De aceea este bine sa planificati
programul copilului pentru ziua urmatoare cu o zi
inainte. Ce ar fi sa lasati pe el sa faca asta? Decupati
din ziare poze care sa sugereze activitatile pe care
trebuie sa le faca micutul intr-o zi si puneti-i in fata
o coala de hirtie destul de maricica. Apoi lasati-l pe el
sa lipeasca pe coala de hirtie activitatile in ordinea
pe care o doreste sau considera ca trebuie sa le puna
in practica.

Cursa cu obstacole. Puneti pe podea mai multe

obstacole de genul
scaunelor,jucariilor,cuburilor,cercurilor,puzzle-urilor
etc.si ,la final un mic premiu-o prajitura,o bomboana
ect. Apoi, puneti-l pe copil sa treaca printre
obstacole,iar din cind in cind sa le rezolve (sa faca
din cuburi o constructie,sa rezolve puzzle-ul etc.)si
apoi sa ajunga la linia de finis .

Balaceala de piscina. Este o activitate amuzanta si in

acelasi timp o joaca utila pentru copiii cu autism.
Lasati copilul sa se balaceasca intr-o piscina pentru
copii,in timp ce dvs ii fredonati citeva cintece
dragute. Puneti-i si niste jucarii dragute pentru
balaceala .

Dansul .Alegeti muzica de mai multe stiluri si dansati

impreuna cu copilul. Stati in fata copilului pentru a fi
model;ii va fi mai usor sa deprinda ce trebuie sa
faca,imitindu-va. Distrati-va copios dind o mini -
 petrecere in care dansul sa aiba un rol principal.
Treceti brusc de la un ritm alert la altul mai lent .

Unde e jucaria? Luati o cutie incapatoare si umple-ti-o

cu nisip sau cu orez,sau cu hirtiute mici,sau cu fulgi
de perna. Puneti mai intii o jucarie la fundul cutiei.
Provocati-l pe copil sa scormoneasca pina gaseste
jucaria ascunsa .

Plastilina . cumparati-i copilului plastilina si puneti-i

imaginatia la contributie,lasindu-l sa creeze diverse
forme din ea. Oferitii drept suport sau sursa de
inspiratie niste desene simple cu animalute sau flori
si ajutati-l sa copieze imaginea in plastilina.

Lasati-l sa exploreze mediul inconjurator! Iesiti

meteu cu copilul la plimbare,in natura,vorbiti-i
despre minunile acesteia (insecte, flori, copaci,iarba).
Mergeti in locuri strategice pentru dezvoltarea lui
cognitiva :la muzee,la gradina zoologica,la gradina
botanica.

Metode specifice sunt dezvoltate in special n vederea

cresterii autonomiei acestor copii.

Un bun terapeut trebuie sa dispuna de abilitatea de a

interfera asupra starilor mentale ale acestor persoane,
abilitatea de a utiliza aceste informatii pentru a interpreta
ceea ce spun, abilitatea de a da un sens comportamentului
lor si de a face predictii asupra comportamentului lor in
viitor. Trebuie sa aive abilitatea de a citii gandurile care se
bazeaza pe principiul:a vedea conduce la a cunoaste, citii
dorintele (un copil de 2 ani intelege ca batutul din picior
inseamna nerabdare), citii emotiile (expresii faciale:
bucurie, tristete, furie etc.) si jocul symbolic (ex. banana
telefon).

Copii cu autism nu au capacitatea de a: lua in considerare

ce stiu altii, de a negocia relatia de prietenie prin citirea
si raspunderea la intentii, de a citi nivelul de interes din
vorbirea celuilalt, de a anticipa ce ar putea cineva gandi
din actiunile acestuia, de a intelege greselile altora,
motivatia actiunilor, de a folosi adecvat comportamentele
non-verbale precum: privirea ochi in ochi, expresia
faciala a emotiilor, postura corpului si gesturile care
exprima interactiunea sociala, capacitatea de a initia si
dezvolta relatii cu cei de aceeasi varsta, nevoia de a cauta
motive de bucurie in relatia cu alte persoane (exprimate
prin incapacitatea de a se bucura aratand, cautand sau
aducand un obiect de interes comun), absenta
reciprocitatii emotionale si sociale.

De aceea sunt necesare : prezentarea de fotografii si

desene schematice ale expresiilor faciale, prezentarea de
situatii de dorinte si de situatii de determinare a emotiilor.

Comunicarea este afectata de: intarzierea sau absenta

totala a dezvoltarii limbajului vorbit la copiii cu un limbaj
adecvat este prezentata o inabilitate profunda de a initia
si sustine o conversatie cu alte persoane, folosirea unui
limbaj stereotip si repetitiv sau idiosincratic, absenta unui
joc social-imitativ, limbajul verbal este insuficient
dezvoltat si nu este acompaniat de limbajul non-verbal,
incapacitate si esec in initierea si sustinerea conversatiei,
limbajul este stereotip si repetitiv, cu utilizarea de cuvinte
si fraze idiosincratice, jocul imitativ este sarac.

Comportamentele copiilor cu autism sunt stereotipe

precum falfaitul mainilor, topait, mers pe varfuri,
leganat, cei mai multi dintre ei au un grad crescut de
hiperactivitate motorie, copilul autist poate avea gesturi,
atitudini, miscari faciale sau posturi stereotipe pe care le
poate mentine un timp indelungat, examineaza obiectele
straine mirosindu-le sau atingandu-le cu limba, pipaindu-
le structura, ascultand zgomotul pe care il fac, pare uneori
fascinat de ceea ce descopera, poate repeta in mod
stereotip diferite sunete fara valoare de comunicare,
sunete pe care le poate inlocui cu altele dupa catva timp.

Comportamentul este afectat de: preocuparea anormala

ca interes si intensitate pentru un comportament
stereotip si repetitiv, inflexibilitate la schimbare, aderenta
nefunctionala la ritualuri specifice sau la rutina,
manierisme motorii stereotipe si repetitive (rasuciri ale
degetelor, mainilor, fluturari ale mainilor, miscari complexe
ale intregului corp), preocuparea permanenta pentru o
anumita parte a unui obiect, functionarea anormala sau
intarzierea in dezvoltarea a cel putin uneia dintre
urmatoarele arii de dezvoltare, cu debutul inainte de 3ani:
interactiunea sociala, limbajul folosit in relatie cu
comunicarea sociala, jocul simbolic si imaginativ, copiii pot
avea preocupari si interese anormale in continutul lor si in
intensitatea cu care se manifesta, pot avea uneori o
aderenta exagerata pentru rutine si ritualuri proprii,
comportament motor stereotip si repetitiv, cu fluturarea
mainilor, rotirea lor si rotirea intregului corp, preocupari
pentru joc stereotip si parti ale obiectelor, sau cu obiecte
nefunctionale; miroase, atinge cu limba, sau asculta
zgomotul obiectelor.

Exista un mare deficit in exprimarea afectiunii si in

initierea interactiunii sociale: copilul se poarta de parca n-
ar observa ceea ce se intampla in jurul lui, are o atitudine
indifernta chiar cu persoanele cele mai apropiate, este
dezinteresat de discutia cu ceilalti, nu arata preocupare
pentru a-si exprima sentimentele sau emotiile, nu-si
exteriorizeaza dorintele, nu simte nevoia sa fie mangaiat,
laudat, nu plange daca se loveste, pare neatent la
obiectele din jur, nu priveste interlocutorul in ochi, dand
impresia ca se uita in gol, nu i se poate capta atentia sau
interesul, foarte rar privesc adultul in ochi; pot avea
contact vizual doar pentru foarte putin timp si pote fi
atras numai de obiectul care ii preocupa in mod special,
nu se joaca cu alti copii, copilul autist prefera jocurile
solitare, stereotipe, sarace, neelaborate, copiii autisti au
aceasta incapacitate profunda de a relationa empatic cu
propria mama sau cu alte persoana.

La copilul cu autism limbajul fie este absent, fie exista, dar

are cateva particularitati specifice autismului.
Cercetarile arata ca ca pana la 50% din copii autisti raman
fara limbaj, copilul pare ca nu intelege ce i se spune sau
intelege dar nu raspunde sau raspunsul este relativ
rareori utilizeaza limbajul nonverbal, aratand cu degetul
obiectul pe care il doreste sau ia mana mamei pentru a
arata obiectul dorit. In momentul in care reusim
achizitionarea limbajului la un copil cu autism trebuie sa
avem in vedere ca nu cumva sa se piarda functia de
comunicare, sa se inteleaga exact sensul cuvintelor si a
frazelor, sa se utilizeze limbajul in contextul adecvat, sa
inteleaga exact cuvantul nou invatat si sa faca asocieri
corecte in orice context bazandu-se pe atribute
functionale, sa inteleaga cuvintele cu mai multe sensuri,
sa inteleaga exact verbele a da si a lua cat si
utilizarea pronumelui personal la persoana

dupa ce este instalata ecolalia aceasta trebuie

indepartata, trebuie invatati sa isi exprime emotiile prin
tonul vocii si sa se evite repetarea intonatiei. Copiii autisti
trebuie invatati sa poarte o conversatie si sa o mentina.
Trebuie invatati sa ne priveasca in ochi, sa anticipeze
sensul conversatiei de fapt nu sunt interesati sa o faca.
Trebuie invatati sa raspunda la cat mai multe intrebari, sa
foloseasca gesturile pentru a comunica.

Rezistenta la schimbare este greu de atins, orice

modificare in mediul lor si in stereotipul lor de viata poate
declansa o stare emotionala accentuata, cu tipete si
agitatie bizara, prefera reclamele, insista sa se imbrace cu
aceleasi haine, obiectelor din casa trebuie sa li se
respecte locul, trebuie respectat acelasi drum spre parc
altfel se pot declansa reactii catastrofice.

Copii autisti prefera sa se joace cu obiecte, nu cu jucarii,

de aceea ei trebuie invatati sa se joace cu jucariile,
trebuie dezobijnuiti sa scape de anumite atasamente
bizare cum ar fi: un ciob, o cheie, o sfoara, o cutiuta, o
bucata de material, o carte, fata de sunetul apei care
curge, fata de fosnetul hartiei, pot invarti sau atinge la
nesfarsit un obiect numai pentru sunetul pe care-l produce
etc. Modificarile de ritual duc la anxietate si agitatie
extrema. Se pot trage de par, se pot lovi in piept, isi pot
musca degetul, se pot lovi peste fata pana se invinetesc.
Parca nu simt durerea, nici a lor dar nici a altora.

Publicat de Nicoleta Stanciu

Camera de stimulare senzorial a copilului cu autism,

ADHD i a celui cu sindrom Down

Camera multisenzoriala poate deschide o lume noua

pentru persoanele cu dizabilitati.

Camera de terapie ocupationala sau multisenzoriala s-a

demonstrat ca stimuleaza abilitatile cum ar fi dezvoltarea
senzoriala (auz, vaz, gust, miros si atingere), coordonarea
oculo-motorie, cauza efect, dezvoltarea limbajului,
controlul asupra mediului si relaxarea, lucrand la inceput
pe miros , muzica, atingeri si gusturi, ajungand sa
promovam activitatea intelectuala si sa incurajam
relaxarea in timpul stimularii simturilor copiilor.Atentia
trebuie concentrata pe diferite experiente
senzoriale.Stimularea usoar scade agitatia copilului il
linisteste, relaxeaza, le place si le creste perioada de
concentrare a atentiei asupra unei sarcini.

Decorati camera cu diferite lumini, pictati geamurile,

puneti muzica in camera, prezentati imagini relaxante. Pe
podea utilizati perne cu bile, perne de diferite texturi,
covoare din piese sau spuma, blana de oaie, perne, scaune
cu bile..

Efecte de lumini cum sunt proiectoarele care disperseaza

lumina in toata camera, lampi, spoturi luminoase, panouri
cu stelute, figuri fosforescente(luminoase), lumini de
Craciun (instalatii) lampa care face bule, lumini negre,,
proiector, lumini din fibre optica Minge de discoteca,
Lumini cu aprindere intermitenta(decoratiuni pom de
Craciun), jucarii care se aprind sau fac zgomot, stralucesc
in intuneric sunt calde sau reci..

Acvariu, oglinzi care nu se sparg, Forme care reflecta

lumina, Hartie staniol, Televizor cu DVD si video, Mingi si
jucarii care se aprind, Jucarii di fibra optica, Moristi si
jucarii care se invart, Coarda elastica, Lipici stralucitor,
Baloane de sapun, pictatul cu degetele, folosirea
plastelinei, atingerea si simtirea mingiilor de bumbac,
acoperirea cu diverse materiale textile de contexturi
diferite, pene si hartia satinata.

jucarii care ofera efecte vizuale care vibreaza, fac zgomot

sau pot fi simtite tactil : Placute tactile,Tigla, Pensule,
Pamatuf ,perie de masaj, pensula de unghii, pensula
vegetala, pensula de pictat, Lufe si bureti, Kush ball,
Manusa de masaj, Roca vulcanica, Inele, Jucarii cu varfuri
ascutite, Bile tactile colorate, Mingie mica agatata de un
elastic, Jucarii vibratoare, Scaun de masaj, Blana de oaie,
Sac de dormit, Rola de pictat, bucata de material incalzit,
Punga de gheata, Masca de fata, Saltea cu apa, Perna
vibratoare, Aparat de masaj, Mingi care se pot strange,
Plastelina, Rola din material pufos, Bandaje diferite,
Pamatuf de curatat praf, Perne cu bile, Veste cu greutate,
Lada cu nisip, Vopsele de pictat cu degete, Mingi de
bumbac, Pene, Cutii cu orez. Jucariile folosite trebuie sa se
poata spala.

Efecte sonore cum ar fi muzica pentru copii, sunete din

natura sau cum ar fi ale unor animale,ex: Sunetele scoase
de delfini, Bete de ploaie, Clopotei, Muzica de
relaxare,Xilofon,Perna cu radio,Truinghi, tamburina toba,
Boxe, Sunete din natura, Mingi care tipa, Jucarii muzicale,
Clopotei de usa. aromoterapie, uleiuri si substante
racoritoare (folosirea unor esente care calmeaza si
stimuleaz).Efectele miraculoase ale art-terapie
Ce este Art-Terapia?

Potrivit American Art Therapy Association, Art- terapia

este o imbinare armonioasa intre arta si terapie, care
imbunatateste starea de spirit, mentalul si emotionalul,
bazandu-se pe credinta ca procesul creativ, lasat liber,
ajuta la eliberarea conflictelor interioare, la dezvoltarea
abilitatilor de intra si interrelationare, reduce stress-ul si
creste increderea in sine. Si toate acestea printr-un proces
inconstient, care ajuta mentalul si emotionalul sa isi
regleze singur deficientele. In practica, terapia prin arta
poate arata foarte diferit cand este practicata de si cu
persoane fizice diferite. Acestea pot fi liber-curgatoare
sau structurate, interactive sau individuale. Pentru copiii
si adultii cu autism poate fi un mod minunat de a deschide
la usile spre exprimare.

ArtTerapia

Cum ajuta Art-Terapia in tratamentul AUTISMULUI?

Unul dintre semnele distinctive ale tulburarii din spectrul

autismului este dificultatea de comunicare verbala si
sociala. In unele cazuri, persoanele cu autism sunt practic
non-verbale: imposibilitatea de a folosi vorbirea pentru a
comunica la toate nivelele. In alte cazuri, persoanele cu
autism au un limbaj greu de prelucrat in timp si
transformarea lui in conversatie lina si usoara este dificila.
Persoanele cu autism pot avea, de asemenea, probleme de
citirea a limbajului nonverbal (slaba expresivitate in
exprimare si intelegere; mimica, gestica, limbajul
corpului).
Prin urmare, ei pot avea probleme cu a spune sau intelege
o gluma dintr-o conversatie spre exemplu, sau sarcasmul
din sinceritate. Nu pot distinge nuantele din exprimare,
notiunile abstacte ale acesteia. S-a constat insa ca multe
persoane cu autism au o capacitate extraordinara de a
gandi vizual in imagini.. Multi isi pot folosi abilitatea in
prelucrarea amintirilor in imagini, inregistrarea imaginilor
si informatiilor, ideilor exprimarea lor prin desen sau alte
forme artistice. Arta este o forma de exprimare, care
necesita o interactiune putin verbala sau non verbala,
care poate deschide usi de comunicare care altfle raman
definitive inchise.

De foarte multe ori, se presupune ca o persoana non-

verbala sau o persoana cu capacitati limitate verbale este
incompetenta si in alte domenii ceea ce este complet
neadevarat. Exemplu sunt oamenii cu Tulburari din
Spectrul Autismului care nu pot fi expusi la oportunitatile
de a folosi mass-media artistica sau oportunitatile ar
putea fi prea dificile si adesea au nevoie de modificari
speciale (in setarile de clasa mari, de exemplu). Art
terapia ofera o oportunitate pentru terapeuti de a lucra
unu-la-unu cu persoane din spectrul autist, de a construi o
gama larga de abilitati intr-un mod care ar putea fi mult
mai confortabil (si, astfel, mai eficient) decat limba
vorbita.

Cum ajuta Art-Terapia in autism?

Cercetarea este oarecum vaga in ceea ce priveste

impactul prin Art-terapie pe oamenii cu autism.
Literatura de specialitate abunda in principal din studii de
caz si lucrari care descriu impactul observat dupa
implementarea unor nprograme de terapie prin arta.
Unele dintre lucrari scrise si prezentate pe aceasta tema,
cu toate acestea, sugereaza ca din terapia prin arta se
poate face o afacere mare chiar si in cazul unui copil
autist, lucrarile din timpul si in afara terapiei putand fi
transformate cu ajutorul unei expozitii de pilda. In unele
cazuri Art-terapia a deschis o lume intreaga dand
posibilitatea de a unui individ cu autism, care are talent
artistic semnificativ sa-si poata exprima starile, sa poata
comuniuca si socializa.

Cum mai ajuta Art-terapia?

Art-Terapia este forma de terapie care ajuta la a:

Imbunatati capacitatea imaginativa si simbolica

Imbunatati

capacitatea de a recunoaste si de a raspunde la expresiile

faciale
Imbunatati capacitatea de a gestiona probleme senzoriale
(probleme cu aderenta, etc)
Imbunatatirea abilitatilor motorii fine
Exprima sentimentele de neliniste, frica, furie, intr-un
mediu care ofera siguranta
Reduce starea de anxietate
Ajuta sa se treaca peste moment dificile: inceperea scolii,
schimbarea mediului, despartire, deces, trauma
Creste capacitatea de concentrare
Creste capacitatea si calitatea atentiei
Creste capacitatea organizatorica la nivel mental
Ajuta la exprimarea emotiilor, trairilor interioare

Incurajeaza-ti copilul sa se exprime prin arta, e una din

putinele lui cai de a comunica, socializa, de a se face
inteles, de a se elibera de starile, trairile nespuse!.

Teste folosite pentru copii autisti

ADI-R interviu pentru diagnosticarea autismului pentru
ngrijitori/ prini
PL-ADOS fi de observare semistructurat proba
nonverbal administrate copilului, cu ajutorul prinilor
CARS test dezvoltat de specialitii TEACH; cuprinde 15
itemi ABC fia de bifare a simptomelor
CHAT test de identificare rapid (screening)
PDDST Pervasive Development Disorders Screening Test
ASIEP 2
E2 Rimland
Ruttenberg test realizat ntr-un centru de evaluare
psihanalitic Scala de observare a comportamentului
Freeman ABCK Krug
Testul nonverbal pentru evaluarea inteligenei Columbia
nu este specific autismului.

Concluzii si recomandari

Educatia incluziva reprezinta procesul continuu complex

care asigura insertia copiilor cu cerinte educationale
speciale in institutii,scoli,gradinite,centre in vederea
asigurarii ,participarii lor la educatie de rind cu toti
copii sanatosi si acceptarea lor de catre societate.Astfel
putem concluziona pentru incluziunea copiilor autisti in
institutii este necesar ca peagogul sa fie un specialist fie
ca psiholog,sau logoped,kinetoterapeut,educator atfel
colaborarea acestei echipe multidisciplinare va avea cu
succes incluziunea va avea reusite,rezultatele vor fi
vizibile pentru copil,parinti,educator.In lucru cu copii
autiisti est necesar ca specialistul sa cunoaca foarte bine
particulartaile de virsta ale copilului,cauzele
deficientei,nivelul si gravitatea situtiei pentru a sti cum
sa isi proiecteze activitatea de lucru ,sa selecteze
,metodele cele mai utile,necesare,interesante si eficiente
pentru activitatea cu copilul .In lucru cu autistii pedagogii
trebuiie sa se centreze mai mult pe ceea ce doreste
copilul,sa realizeze activitati care sa il ajute sa
stabileasca relatii cu ceilalti copii,pentru a nu-l inhiba si
mai mult chiar daca ei traiesc intr-o lume a lor interioara
sarcina pedagogului este de a-i asigura insertia sociala
de a-l rupe din acea lume a sa .Atunci ca specialisti
putem face urmatoarele recomandrari;
Pentru facilitarea dezvoltarii sociale si a limbajului trebuie
sa folosim diferite tehnici,metode,procedee de lucru
interactive,organizarea activitatilor ce au ca scop
stabilirea relatiilor de reprocitate,cintece insotite de
miscari,jocuri cu mingea.Anticiparea traumelor rezulte in
urma unor schimbari,reducerea problemelor
comportamentale comportament ritualistic,agresivtate
,hiperactivitate,orientarea privirii invatatorului in alta
directie atunci cind comunica cu copilul autist iar daca
apare intentia de a-l face sa se apropie privirea
invatatorului va fi orientata doar in directia in care
dorim sa mearga.Nu este bine pentru copilul autist ca cei
din mediul sau sa cedeze in fata orcarui moft si sa s
adapteze la modul lui de viata,acest compromis creaza o
situatie insuportabila.

Solicitati daca e cazul...

-Ajutorul ergoterapeutului,

-Ajutorul psihologului,care sa evalueze abilitatile

intelectuale.

-Medicul logoped care sa testeze limbajul.

-Psihiatru ,psihologul,care ar descoperi o potentiala

problema de comportament .
 Bibliografie:

1. Incluziunea socio-educationala a copiilor cu

dizabilitati in institutia prescolara. Ghid pentru
 cadrele didactice si menageriale din sistemul de
educatie timpurie si pentru specialisti din. Serviciile
specializate de recuperare, reabilitare a copiilor cu
dizabilitati.
2. Educatia incluziva Unitate de curs, Chisinau, 2012
3. Cojocaru V.,Chicu V.,Galben S.Educatia incluziva Repere
metodologice Chisinau 2006.
4. Danii A.,Popovici D.,Racu A.Educatia incluziva Ghid
pentru cadrele didactice si menageriale
I.S.F.E.-Tipografia Centrala,2010.
5. Neamtu C.,Ghercut A.Psihopedagogie speciala Ghid
practic pentru invatamint deschis la distanta .Iasi
:Polirom ,2000.

6. Autism.ro.wordpress.com//copilul-nu dezvo
7. www .click sanatate.ro/ce metode-sunteficiente

Anexe: