Sunteți pe pagina 1din 32
(TRABUCERE SA) ENGLERA) John G. Oetzel Stella Ting-Toomey PREOCUPARI DE IMAGINE iN CONFLICTUL INTERPERSO! Otestare empiricd transculturala a Teoriei negocierit imaginit Acest studiu a chutat si verifice presuptnerea ce sta la baza teoriei referitoare la negocierea imaginii ce sustine cd imaginea este un mecanism de explicare a influentei culturale in comportamentul conflictual, Un chestionar a fost administrat la 768 de participanfi, ce Miceau parte din 4 culturi (China, Germania, Japonia gi Statele Unite), si le cerea subiecfilor s& descrie un conflict interpersonal. Descoperirile majore a acestui studiu sunt wmitoarele: (a) individualism-colectivismul cultural are efecte directe si indirecte asupra stilurilor de abordare a conflictelor; (b) interpretarea independent’ a Imagini de sine relotionea74 poritiy cu imaginea proprie si interpretarea interdependent’ ai taginii de sine relationeazi pozitiv cu imaginea celuilalt; (c) imaginea proprie relationeaza pozitiv cu stihurite de evitere si angajare gi (d) imaginea a explicat toate variantele expuse in dominare (100% din 19% din totalul expus), majoritatea variantelor expuse in ceea ce priveste angajarea in conflict (70% din 20% din totalul explicat) si citeva din totalul variantelor aparute in ceca ce priveste emiterea confictului (38% din 21% a totalului explicat) impreund cu punerea in evident’ a preocupatilor legate de imagine, individualism-colectivismul cultural si constituirea imagini de sine. Cuvinte-cheie: conflict interpersonal, comunicéiri trans-culturale, stiluri de abordare a conflictului, teoria imaginii, interpretarea sinelui Studiul conflictului trans-cultural este important in diversificata forfi de muned a Statelor Unite si intr-o lume in permanenti globalizare in care conflictele apar destul de fiecvent. Conflict este ,incompatibilit itea persistent si/sau actuala a valorilor, a expectanteler, a proceselor $i opiniilor intre doui sau mai multe parfi in ceea ze priveste probleme individuale si/sau de relajie” (Ting-Toomey, 1994, p 360) Un numa de investigatii a conflictului trans-cultural (ex. Ting-Toomey 5.2, 1991) utilizeazi teoria_negocieriiimaginii, Teoria lui Ting-Toomey (1988, Ting- Toomey&Kuragi, 1998) sustine cd fata (infafisarea) este un mecanism de baz pentru diferite stituri de management al conflietelor in diferite grupuri culturale. ,Imaginea i sociale. Stilul de reprezinta o semnificatie dati imaginii pozitive in contextul interacti management al conflictului se referd Ia tendintele generale de a raspunde Ja conflict in varietatea situafiilor antagoniste interactive, (Putnam De Poale, 1987, Sternberg&Dabson 1987; Ting-Toomey, 1997). Forfa teoriei negocierii imaginii consti in faptul cd ea propune un model organizatoric si de bazi a comportamentelor conflictuale. Totusi, presupunerea de bazi ce susfine ci imaginea este un mecanism de baz’ pentru comportamentul conflictual nu a fost testaté in prealabil. Investi direct imaginea, dar mai mult, « utilizat imagines” post-hac pentru a explica relajiile dintre stilurile de abordare a conflictului si variabilele culturale. Ca exemplu, Oetzel (1998) a gisit cd stilul de evitare a conflictului a fost asociat pozitiv cu interdependenta gi a sustinut 4 aceasti relatie este datorati unei puternice griji fata de imaginea unei altei persoane. Deci, propunerea acestui studiu este de a testa presupunerea ce susfine cd imaginea este un mecanism de baz pentru relafia intre cultura si stilul de management al conflictului. Teoria negocierii imaginii (de sine) Ting-Toomey (1988) si-a propus s& descopere in lucrarea lui Soffiman (1955) i Brown si Lewinson (1984) aceasti teorie, Teor‘a presupune un model solid pentra explicarea diferenfelor si similaritiqilor dintre imagine si utilizare a acesteia pe parcursul toate culturile incearcit conflictului. Teoria negocierii imaginii sustine e&: (a) oamer si menfind si si negocieze imaginea in toate situatiile de comunicare; (b) conceptul de imagine devine problematic in special in situatii nesigure (precum situatii de conflict si de consteingere), cAnd identitatile stabilite ale comunicatorilor sunt puse sub sernul rebiirii; (c) variabilitatea cufturala, variabilele nivel individual” gi variabilele situafionale influesteazi selectia culturaki a membrilor avand aceleasi preocupari de imagine asupra altora (cum ar fi orientarea spre pastrarea imaginii propriei vs. pastrarea imaginii celuilalt); si (6) seevential, preocuparile de imagine influenteaz’ folosiren i recurgerea la imagine in confruntiyite la vaviabilelor strategii de abordare a conflictului nivel intergrupal i interpersonal. Versiumea curenti a acestei_ tori (Ting- Toomey&Kuragi, 1998) are 32 de propozifii. Aceste propozitii se focalizeaz’ in jurut comparafiilor dintre comportamentul conflictual si varishile culturale, cum ar fi individualism-colectivismul (1-20) sau pozitioneaza relafia dintre variabile de la nivel individual (ex: constatarea imaginii de sine) si sustinute pe larg intr-o cereetare anterioari (ex: Oetzel s.a., 2001; Ting-Toomey .a. 1991), In acest studiu, noi testam presupunerea de baci ce susfine ci imaginea mediaza relafia dintre variabile de nivel individual si cultural si stiluri de abordare a conflictului, in aceasta sectiune vom revedea aceste stiluri gi apoi vom discuta variabilele de baz, in timp ce ne vom referi la presupunerea specified sila propozitile teoriei negocierii imaginii (Ting-Toomey&Kuragi, 1998). Stiluci de abordare a conflictului ‘Stilurile de abordare a conflictului presupun o imagine general a orientacilor spre comunicare a unei persoane in legdturd cu un conflict, Indivizii au un stil de abordare a inant, dar este posibil ca stilurile s& fie alterate, in conformi conflictului predon te cu situafiile specifice (Cupach & Casary, 1997; Wilmah & Hacker, 2001). Actfel, stilul de abordare a conflictului este 0 combinatie dintre trastturi (ex, apartenenfa la un grup si personalitatea) si statut (ex: situatia sociala). Exist numeroase incerciri pentru explicarea stilutilor de abordare a conflictul dar incercarile primate sunt modele de 5 stiluri si de 3 stiluri, Modelul celor 5 stiluri este bazat pe modelul preocuparii duble pentru propriile opinii si opiniile altora (Blake & Nouton, 1964, Pruitt & Rubin, 1986; Rahin, 1983; Ruble & Thomas 1976; Thomes & Kilmmann, 1974), Aceste doua dimensiuni se combind pentru urmatoarete stiluri de angajare intr-un conflict interpersonal: angajare activa (grad ridicat, in ceea ce priveste ambele preocupari pentra sine gi altul); compromis (moderat, tn ceea ce priveste ambele preocupari); dominare (preocupare de sine ridicatt si preocuparea de altul sc&izutii); indatorare (preocupare de sine sciizut§ gi preocuparea de altul ridicat) si evitare (ambele preocupairi au grad scazut) (Pruitt & Carsenale, 1993; Rahin, 1983) Susindori ai modetuiui celor 3 stiluri au arsitat ed aceste 5 stituri pot fi reduse fa urmitoarele stiluri: (a) central, fortare sau dominare; (b} orientare spre solutionare, orientare spre coneluvionare gi integrare (angajare) si (c) stilul de evitare, nonconfruntare ori de aplanare (Putnan & Wilson 1982). Oeizel, Ting-Toomey, Yakachi, Masumato gi Takai (2000) au demonstrat existenfa a trei factor’ de baza pentru comportamentul de abordare a conlictului prin dows procedee metodologice. Mab inti, prin tehnica Q-sort, ei au identificat urmtoarele 13 tipuri diferite ale comportamentului de folosire a imaginii pe durata conflictului cu cei mai buni prieteni sau cu persoane relativ cunoscute: (2) agresivitate; (b) scuzare; (c) evitare; (d) compromis; (e) a respecta pe altul; (f) ripostare; (g) expresiva trairilor; (h) supunere: (i) apetare ta o tert parte; (j) sustinere; (k) diseutie privat; (I) a ramane calm; si (m) a discuta problema. in al doitea rind, Oetzel s. au cerut participantilor si estimeze gradul de apropiere si afectivitate a trei mesaje din fiecare categorie, Analizele factoriale ale acestor estimiri au dezvaluit urmétoarele inave, integrare si evitare, Spre deosebire de Oetzel 5.2, ee s-an categorii de bazd: dor bazat pe stilul de conflict specific si nu necesar (citeva dintre categorii sunt compatibile cu stilurile de abordare a conflictului), noi utilizim aceste trei stiluri dat de faptul ea varietatea conflictelor distincte sau a stilurilor de abordare a imaginii (ex: 5 sau 13) pot fi reduse Ia 3 factori de baz. Individualism-colectivismul cultural Individualism-colectivismul (I-C) este una dintre variabilele culturale de bazi integrate fn teoria negocierif imaginii ,individuatismut” este un pattern social ee confine indivizi ce se vad ca independenfi de colectivitate $i care daw prioritate jelurilor personale si nu felurile altor persoane (Triandis, 1995). .,Colectivismul” este un pattem social ee se viid ca parte a unul saul a mai multor colective (familie, colegi, trib, nafiune) si sunt dispusi si dea prioritate felurilor acestor colective si nu celor personale. (Triandis, 1995). Acest proiect de cervetare examineazk 4 culturi nationale: China, Germania, Japonia si SUA. Studiul lui Hofiede asupra culturilor nationale a dezvaluit urmstoarele informatii despre aceste patru culturi ai studiului: (a) China (Hong- Kong) este clasificati ca fiind colectivisti; (b) Germania este clasificati ca moderat individualist®; (c) Japonia este clasificati ca moderat colectivista si (d) SUA sunt individualiste. Pornind de 1a teoria negocierii imaginii in conflicte, propozitille 15-17 pozitioneazi dintre I-C cultural si stiluri de abordare a conffictului. In mod specific, membrii rel culturitor individwaliste tind si utilizeze strategii mai dominante fn conflict (15), strategii ‘mai independente i orientate spre concluzionare (ex: integrare 17) si mai putin strategii de evitare a conflictului (16) decd membrii culturilor colectiviste (Ting-Toomey & Kuragi, 1998). O cercetare precedent (Elsayed-Ekhauly & Buda, 1996; Gabrielidis, Stephan, Ybara, Der Santos Pearsan & Villareal, 1997, Ohbuchi, Fukushira & Tedeschi, 1999; Ting-Toomey 5.2., 1991) a demonstrat suportul acestor presupuneri. Spre exemplu, Ohbuchi s.a. (1999) au gasit c& studentii din SUA au relatat singuri faptul ch folosese confruntarea divect& tn conflict mai mult si evitarea conflictului mai putin decat studenfii japonezi. Nivelul individual: Interpretarea sinelui tiluri de abordare a conflictului este Relatia diutre variabilele .nivel cultural” si mediata de factori ai nivelului individual (Gudy Kunst s.a., 1996). Comportamentut conflictual este invatat in procesul de socializare primard dintr-un grup cultural sau etnic, Indivizii invaga normele si prescrierile pentru propriul conflict si unul sfectiv ce este inclus de imediata lor imprejurare culturala, in plus, aceste tendinfe, prin transformare, de asemenea influenteazi factorii nivelului individual precum gi felul indivizilor de a se concepe. Deci, indivizii pot varia de Ia stilul cultural predominant in societale (ex., de a interdependent in culturile individualiste). In mod esential, valorile culturale au un efect direct asupra comportamentelor conflictuale si un efect indirect asupra comportamentelor conflictuale ce sunt mediate de factori ai nivelulni individual (Gudykunrt 5.a., 1996; Kim $4, 19965 Singelis & Brown, 1995) Interpretarea sinelui este un factor-cheie a individului, ce se focalizeazi tn jurul variafiei individuale in si intre culturi (Makus & Kitoyana, 1991). .,Jmerpretarea sinelui” este imaginea de sine a unui individ si este compusi din felul independent si interdependent de a fi. Interpretarea independentd a sinelui impune punctut de vedere ce susfine ec individul este o entitate nied cu un repertoriu individualizat de sirntiri, cunostinfe si motivafii, In contrast, interpretarea interdependent a sinelui invocd un. accent pus pe conexiuni relajionale (Markus & Kitoyama, 1991). Propozitiile 27-30 se focatizeazd in jurul relatiei dintre stilul de abordare a conflictului si interpretarea imaginii sinelui. In mod specific independenta este pozitiv asociata cu dominare (27) si stilul individual de abordare 4 conflictului (29), in timp ce interdependenja este pozitiv refationata cu evitare (28) si modul relational de abordare a conflictului (30) (Tind-Toomey & Kuragi, 1998). Astfel, integrarea (ambele moduri) este asociati cu ambele interpretari ale sinelui. Un studiu recent a sustinut aceste legaturi dinire interpretarea sine(ui si stiluri de abordare a conflictulwi, Oetzel (1998) a intrebat un numar de 249 de cetiteni ai Ameri Latine i a farilor europene vorbitoare de limba englezi despre interpretarea imaginij de sine fa ei si despre stiluri de abordare a ca conflictelui intr-un presupus conflict de grup de muncitori (salariati). El a stilurite de dominare au fost asociate pozitiv cu independenta spre deosebire de stiluri de evitare de obligatic si de compromis ce au fost asociate pozitiv cu imerdependenta, Integrarea a fost asociatd pozitiv cu ambele interpretiri ale imaginii sinelui, dar mai putemic cu interdependenta, Preocupari de imagine Teoria negocierii imaginii accentueazd trei preocupiiri fata de imagine. ..Lmaginea proprie” este preocuparea de propria imagine. ..maginea altuia” este grija fat de imaginea altuia si .imaginea natural” este preacuparea de imaginile ambelor parti si/sau de ..imaginea” relajiei. (Ting-Toomey & Kuragi, 1998), Totusi, majoritatea presupunerilor si asumarilor a teoriei curente se focalizeazd in jurul imaginif proprii si a celuitalt. Astfel noi me concentram numai asupra acestor dou’ fafete ale imaginii. in acest sectiune noi deseriem cum I-C cultural 51 interpretarea imaginii de sine se refera la preocupiile de imagine si, consecutiv, cum preocupatea de imagine se referd la stilurile conflictuale. LC cultura influenteaz preccuparea de imagine, Propozitiile 1-6 se bazea7 pe diferenjele dintre membrii culturilor individualiste si colectiviste, prin raportarea la ualiste au mai propria imagine si imaginea celuilalt. in totalitate, membri culturilor indis mare preocupare de propria imagine si o mai mic grija fold de imagines celuilalt decat membrii culturilor colectiviste (Ting-Toomey & Kuragi, 1998). O reviuire a literaturii existente (ex: Cacraft & Ting-Toomey, 1994; Gao, 1998, Oetzel 5.a. 2001; Ting Toomey (1991) au studiat $2, 1991) susfine acest rezumat, Ca exemplu, Ting-Toomey si al preocupirile de imagine la 965 de studen intr-un episod conflictual presupus, invocénd un grup de studenji ce ficeau parte din cinei culturi nafionale diferite: China, Japonia, Koreea de Sud, Taiwan si SUA. SUA reprezentau individualismul si celelalte patra culturi colectivismul. Autorii au gasit ct membrii culturilor colectiviste (chinezii, sud- coreenii si teiwanezii) au raportat un inalt grad al imaginii celuilalt in comparafie cu membrii culturii individualiste (americanii), in timp ce americanii au avut un grad mai mare a imaginii proprii decdt sud-coreenii. Rezultatele pentru esantionul japonez au fost contrare expectantelor, dar cercetirile ulterioare acestui studin au demonstrat ci japonezii tind si aiba o imagine de sine seazuti si imaginea celuilalt ridicata in comparatie cu alte culturi (Cacraft & Ting-Toomey, 1994, Oetzel s.a., 2001), in mod similar, interpretarea imaginii influenfeaz@ preocuparea de acesta. Teoria negocierii imaginii revizuita nu au propozitii focalizate in jurul acestor relay, dar putem extrapola faptul c& unei relgyii similare pentru interpretarea imaginii de sine si preocuparea de imagine. In mod specific, independenfa este pozitiv asociat’ cv propria imagine, in timp ce interdependenta este asociati pozitiv cu imaginea cefuilalt, Un studiu recent sustive aceasta opinie, Octzel s.2. (2003) au examinat preocuparea de imagine 1a 449 de participanti din Germania, Japonia, Mixica si SUA ce au amintit un conflict cu un parinte sou eu o sori sau un frate, Autorii au gisit cd interpretarea independent a imaginii sinelui se afla intr-o corelaie pozitiva cu imaginea proprie si interpretarea interdependenta a imagini sinelui corela povitiv cu imaginea celuilalt, Preocuparea faji de imagine influenteazi, la randul ci, stilurile de abordare a conflictului. Propertiile 23-26 descriu aceste refatii. Propria imagine este pozitiv asociati cu stilurile de dominare a conflictului (23), in timp ce imaginea celuilalt este asociata pozitiv cu stiluri de evitare (24). Mai mult, integratea (moduri individuale si relafionale ale conflictului) este pozitiv asociata eu imaginea proprie (25) si cu imaginea celuilalt (26) (ing-Toomey & Kuragi, 1998). Doud studii suporta pe larg aceste proporfi, Studiul lui Ting-Toomey $.0, (1991) pe studenti din China, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, si SUA a examinat relafiile dintre preacupariie de imagine si stiluri de abordare a conflictului. Autorii au gasit o relatie poziti intre propria imagine si stiluri de dominare a conflictului si relafii pozitive dintre imaginea celuilalt si stilurile de evitare, obligatie, integrare si de compromis intr-un conflict. Ovtzel, Mzers, Meares si Zara (In presi) au examinat conflictul dintre manageri si subordonati la 184 membri organizafionali din SUA. Ei au gasit e& preocuparea fat de propria imagine a fost pozitiv asociata cu stiluri de dominare si preocuparea fala de imaginea celuilalt a fist pozitiy asocjata cu stiluri de integrare, obligatie gi de compromis in abordarea unui conflict (contrazieand Proporfia 25 dar sus{indnd alte proportii). in mod specific, Proporfia 25 stabileste cf ar putea fi o asociere pozitiva intre preacuparea de propria imagine gi integrare in conflict. Ipoteze Presupunerea de baz a teoriei negocierii imaginii este c& imaginea constituie un ii Ting-Toomy si Oeizel (2001) au deseris eaite cauzale mecanism de expficare a refatiei dintre variabilele de nivel cultural si ual gi stilurile de abordare a conflictului ale teoriei. Ei au ardtat ca socializarea culturala duce la formarea bazei orientarilor individuale {interpretarea imaginji de sine) si a comportamentului intr-un conflict Orientirile culturale influenteaz4 gradul interpretirii imaginii de sine a oamenitor; apoi interpretarea sinelui influenteazi nivelul de preocupare faféi de imaginea pe care indivizii © au in situafit conflictuale. in sfiirsit, aceste preocupari fata de imagine intra mai apoi corelafie cu tipul de comportament intr-o situatie de conflict. Socializaren culturala influenfeaz de asemenea in mod direct comportamentul conflictual, deoarece faptul cd noi invaxam comportamentul in situatii de conflict propriu si efeetiv se afl In cultura noastra, Astfel, cultura are un efeet direct si unul mediat asupra comportamentului int un conflict. Bazindu-ne pe literatura recapitulativa, noi am verificat modelul din Figura Lea fiind cel ce produce o reprezentare adecvati a relatiilor dintre variabile, Acest model insumeaza variatele presupuneri referitoare la teoria negocierii imaginii si bazindu-ne pe aceastis insemnate noi sustinem urmatoarele {potere. Ipoteza 1: I > cultural are un efect direct si unul mediat, prin preocupari de imagine gi ictal, prin interpretarea imaginii sinelui, asupra stilurilor de abordare a con Ipoteza 2: Interpretarea independenta a imaginii sinelui este asociat’ pozitiv cu imaginea proprie, in timp ce interpretarea interdependeniti a imaginii de sine este asociata pozitiv cu imaginea celuilalt Ipoteza 3: Propria imagine de sine este asociatd pozitiv cu stiluri de dominare a conftictului, tn timp ce imaginea altuia este asociati pozitiv cu stilurile de evitare si integrare in cea ce priveste conflictul, Ipoteza 4: Preocupirile fata de imagine mediaz relafia intre LC cultural si stilurile de conflict, Metode Participanti Esantionul includea 768 de participanti si a fost schitat pomnind de la un alt studiu asupra conflictului trans-cultutal (Qetzel 5.2, 2001). Studiul precedent @ implicat 0 comparatie trans-culturald a patru culturi in timp ce acest studiu testeazi teoria negocierii imaginii la fiecare cultura. Au participat 450 de subiecji de gen feminin, 300 de gen masculin si 18 21,54, SD neidentificati (varsti medie 3,76). Participanfii erau 208 studenti dintr-o universitate medie de inginerie din China, 169 studenti dintr-o mica universitate tehnica din Germania, 206 studenti dintr-o mare universitate din Japonia si 185 studenti dintr-o universitate mare din sud-vestul Statelor Unite. Erau [32 subiecti de gen feminin si 75 de ‘gen masculin (varsta medie = 19,82, SD = 1,12) in egantionul chinezeso, 93 de subiecti de gen feminin si 74 de gen masculin (varstd medie = 23,50, SD = 2,95) in esantionul german, 128 de subiecfi de gen feminin si 67 de gen masculin (varstfi medie = 19,96, SD 1,97) in esantionul japonez si 116 de subiecji de gen feminin si 65 de gen masculin (varsté medie = 23,35, SD = 5,58) in esantionul Statelor Unite, Fundamentele etnice in esantionul SUA au inclus 86 euro-americani, 45 latino-americani, 18 cu descendent mixtd, 17 americani asiatiei, 5 americani bastinasi si 3 afto-americani. DOMINARE IMAGINE DE SINE INDEPENDENTA PROPRIA IMAGINE ~ ee INTEGRARE. CULTURAL IMAGINEA CELUILALT IMAGINE DE SINE INTERDEPENDENTA EVITARE Figura 1. Modelul negocierii imaginii Instrumentul Formatul de chestionar a fost utilizat pentru a investiga obiectivul studiul Chestionafii erau rugafi si-si aminteasci un conflict eu o persoand de acelasi gen, din acelagi grup etnic / cultural. Ca parte a unui studiu mai vast, participantii erau rugati si-si aminteasci oameni cu statut diferit si cu legaturi relationale diferite de ale acesteia. Pentru statut, participanjii erau rugafi si-si aminteasc un conflict cu ,cineva care are un statut egal sau mai mare”. Pentru aprecieres relafionald, chestionatii erau rugati si-si adi mai mare indica faptul cd aceste caracteristiei situationale au un impact foarte mic asupra te de un conflict cu ,, ‘neva cu care suntefi sau nu foarte apropiat(a)”. Studiul comportamentului conflictual. Din acest motiv, datele in ceea ce priveste variabilele situational s-au ,prabusit". Variabilele independente (sau de mediere) au fost IC cultural, interpretarea imaginii de sine $i preocupare fata de inftitisare, Cultura national a fost masurata ct un, n individualism singur item (In ce tard avefi resedinfa permanenta?") si categorizata (Germania 31 SUA) ori calectivism (China gi Japonia). Noi am masurat interpretarea imaginii de sine cu 20 de itemi dintr-un instrument de 29 de itemi al interpretarii imaginii sinelui validat mai tnainte (Gudykunst s.a. 1996). 10 itemi au masurat interpretarea independenta a imaginii de sine este bazata pe descoperirile referitoare la faptul ca itemii de independent coreleaz cut valorile individwaliste, in timp ce itemii de interdependent coreleaza cu valorile colective. Aceste descoperiri sustin validitatea scalelor in ceea ce Gudykunst 5.2. au presupus si anume c& independenje este mai predominant’ si interdependenja este mai putin predominanta in culturile individualiste decat in cele colective. Noi am meisurat preocupare de imagine cu 34 de itemi (Oetzel 5.2., 2001). Reaultatele principalelor componente ale analizei factoriale in datele curente au gasit U1 itemi de masurare a imaginii celuilalt, 7 itemi de masurare a propriei imagini si 4 itemi de masurare a imaginii mutuale, Acesti factori au o consistent’ inter’ ridicati $i ax o validitate interna si extern puternied, odatti ce au fost create bazindu-se pe seri de intrebari semideschise despre punerea in practic a negocierii imaginii pe parcursul conflictului. Variabilele dependente au fost stilurile de evitare, imtegrare si dominare intr-un conflict. Noi am folosit 23 itemi din sealele prevazute pentru a msura aceste variabile (Rahin, 1983; Ting-Toomey s.a., 2000). Acestiitemi au fost misurati potrivit scalei de tip Zikert cu 5 puncte, aranjate de la 5 (acord total) la | (dezacord total). Procedee Chestionarul cerea particularitajilor sa-si aminteascé wn conflict recent si si raspunda la o serie de itemi referitoare la conflict. Conflictul a fost diferit pentru participanti ca orice .dezacord intens intre dou parfi ce sustin tehurl dorinje or! puncte de vedere incompatibile”. Chestionarul era structurat dup urmétoru! format: (a) itemi ai interpretiii imaginii de sine, (b) itemi de preocupare fata de imagine (c) itemi ai comportamentului conflictual gi (d) itemi demografic Noi am aleétuit chestionarul in limba englez’ si mai apoi [-am tradus gi am retradus in chinezS, japonez’ gi germand pentru a ne asigura de echivalenfa conceptual’, ‘Toi participantii au completat chestionarul in limba lor materna. Parti ipangii au fost reerutafi de la cursurile neabsolvite si muti au fost rasplatiti pentru participare. Chestionarul a fost autoadministrat si a durat aproximativ 30 de minute, Subiecfii au completat chestionarul in acelasi timp si |-au returnat cercetatorilor sau asistenfilor. Rezultate Analiza Preliminara a Datelor: Analiza confirmatorie — factorial Exist o potential concordanta in itemii pentru variabile (interpretarea imaginii de sine independenta, imaginea proprie si dominare). Pentru a asigura masurile distincte ale conceptelor, noi am realizat analiza factoriald confirmatorie a interpretirii imaginii de sine, preocupari de imagine si itemi ai stilurilor de abordare a conflictului. Am impart la intimplare setul de date in jumatate pentru a completa analiza cu modelul masurdri (prima parte a setului de date) apoi modelul latent / structural (a doua parte a setului de date), deoarece modificarile au fost fcute in modelul de masurare (Mamyama, 1998), Pentru a testa modelul s-a utilizat versiunea ANOS 3,62 a pachetului ecuatiei modelirii structurale cu o estimare cu o probabilitate maxima a covariafiei dintre itemi. Am utilizat acelasi criteriu pentru a determina incluziunea itemilor sia potrivirii modetului, Mai inti trebuiau si aiba factorul major de 0,40. in al doilea rand, itemii trebuiau si fie demonstraji unidimensional de teste ale consistentei si a paralelismului intern (Hunter & Gerbing, 1982). Consistenta interna necesiti ca itemii scalei si aib& o relafie statistica similar cu factorul primar. Paralelismul necesitt ca itemii scalei si alba o relafie statistic’ similar cu alfi factori. Deoarece ANOS nu testeazi mod direct paralelismul sau consistenta interna, noi am inlocuit itemii din modelu! sugerat de opfiunea de modificare ANOS si anume aceea ce se refera la faptul c& itemii trebuie si aibé o legatura direct cu un alt factor (legitura @ fost sugerat pentru un item referitor la imaginea celuilalt si factorul de interpretare a imaginié de sine independenta, cu scopul de ameliora potrivirea modelului). in mod esenfial, aceasti procedura asigura faptul ci un item doar ingreuneazi un factor, in al treifea rand, itemii trebuie si aiba un confinut omogen. in al patrulea rnd, itemii trebaie si aibi o credibilitate adecvata (alpha lui Cronbach). Dupa ce itemii au fost scosi din model din cauza primelor doud criterii, modelul final a confirmat sapte factori originali (toate referitoare la imaginea mutvala), 7° (338, 186) = 567,67, p< 0,001, IFI = 0,93, CFI = 0,93, GFI = 0,90, Deoarece testul chi-ului pittrat si valoarea p-ului sunt influentate de marina esantionului si marimea modelului (v. Marsh & Hoavar, 1985; Maruyana, {998) in raportul chi-patrat-grad de libertate este considerat important doar chi pitrat (Marsh & Hocenar, 985). Raportul asteptat dintre chi patrat si gradul de libertate este 1, iar cel mai mic raport este cel mai potrivit Cercetitorii sugereaza Faptul c& raportul 1a fel de mare ca cel de 3 la 1 indiea potrivirea buna (Klive, 1998). Raportul din modeful curent este de 1,68, sugerind © pottivire wlecvatt, Indicele potrivit modelului este de asemenea la fel sau mai mare de recomandatul 0,90 (Hayle & Panter, 1995). in plus, modelul celor 7 factori a fosi superior solufiei unifactoriale, 2 (350, N = 386) = 2,149.95, p < 0,001, IFI = 0,42, CFI = 0.41, GFI=0,67 sau solufiei bifactoriale (independenfa/propria imagine a sinelui / dominate si interdepandengi/imaginea celuilalt/evitare/integrare). 2 (338, N=386) = 1592,28, ps0,001, [FI=0,58, CFI=0,58, GFI=0,74. in sfarsit, itemii demonstreazi confinutul omogen al itemilor si eredibilitatea este adeevata, Subsolul dispune de itemi gi factori si Tabelul 1 dispune de alpha tui Cranbach, privind culturile nationale si esantionele a general.” Ipotezele 1-3: Modelut Eeuatici Steucturale Itemi penitt fiecare variabitS au fost adunati si aranjati. Analizele modelului din Figura | invocd modelul latent, Tabelul 2 dispune de matricea corelatiei, de medii si devieri standard pentru fiecare variabils ANOS a fost utilizat pentru a testa modelul Analizele modelului din Figura | au reluat 0 bun’ potrivire cu datele, 7° (366, N=382) 641,73, p<0,001, IFI+0,91; CFI=0,91, GFI=0,90. indicii modetului potrivit corespund sau intre recomandatul 0,90 si raportul chi patrat-grad de libertate este de 1,75. Figura 2 dispune de estimarile parametrului standardizat al acestui model, in timp ce subiectul dispune de estimarile parametrului standardizat pentru itemii variabilelor latente. Acest mode! a fost comparat cu alte doud modele pentru a ajuta s& se determine adecvarea potrivitii, Prima comparafie a risturnat legiturile pentru interpretarea imaginii de sine si presupunerea de imagine, asa incat I-C cultural a dus la preocuparea de imagine, care a dus la interpretarea imaginii de sine, ce la rindu-i duce Ia stiluri de abordare a conflictului. Modelul rezultat a fost semnificativ mai sarac decét modelul presupus, 72 (366, N=386)=701,92, p<0,001, IFI-0,90, CFI=0,89,GFI=0,88. Al doilea a eliminat efectele interpreticii imaginii de sine asupra preocupairii model de comparat fala de imagine si efectele preocuparii fay de imagine asupra stilurilor de abordare a conflictului, sia adaugat efectele interpretirii imaginii asupra stilurilor de abordare a conflictului. Acest model este identic cu sugestia lui Griffin (2000), potrivit careia modelul negocierii imaginii va fi mai zgireit ftra preocuparile de imagine de sine. Modelul rezultat a fost mai sarac decat modelul prevazut, 7° 368, p<0,001, IFI=0,84, GFI 87. ca rezultat al acestor analize, modelele prevazute au fost acceptate ca furnizand o baza pentru date, Tabel | Indicii Alpha lui Cronbach pentru Variabilele fiecarei culturi, Variabile Statele Unite |Japonia | Germania | China Total Independenti 0,64 0,56 0,41 0,73 0,65 Interdependenta 0,63 0,61 0,63 0,53 0,61 [Imagine propre | 0,76 (0,75 «(0,78 0,67 10,78 Imaginea celuilalt 0,86 0,83 0,79 0,64 0,80 Evitare 084 0.85 0,78 0,69 084 Dominare 072 Ost 0,65 0,64 0,78 Integrare 081 0,78 0,84) 0,63 075 ‘Tabel 2 Corelajii, Medii si Devieri Standard ale Variabilelor I 2 3 a 3 6 7 8 I. Indiferent 1,00 2. Interdependent ~ 0,08* 1,00 3. Imaginea celuilake | -0,05 [~0,57** | 00 4 Imaginea proprie | 0,23** | -0,02 | 011 |” 1,00 5. Evitare ~ 011 | G12 1 Oa7* 0,10" | 1,00 6. Daminare O14 | -01a* 7-01 * [O40 7-007 | 100 | 7. Integrare 0,07 0,32** 0,38** 0,07 0,02 - 0,04 i007 8. individualism -0,27°* | 0,06 | o19** | 0,06 | 0,45**) O01 | -0,19% } 1,00 colectivismul cultural N 301 320 330) 361 | 263 | 306 | 308 = 0,73 0,70 0,72 1,06 | 0,93 | 0.85 L - *p<0,05 **p<0,01 Ipoteza 1 a susfinut cd [-C cultural va avea influente mediate si directe asupra silurilor de abordare a conflictului: 5 din 7 influenfe directe (interdependenta, imaginea proptie, imaginea celuilalt,integrarea si evitarea) au fost semnificative. Tabelul 3 dispune medii si descrieri standard ale acestor relatii. in plus, efectele mediate asupra interpretirii imaginit de sine si ssupra preceupsrii fayi de imagine au fost semnificative. Deci prima ipoteza a fost sustinut. Ipoteza 2 sustinea cd interpretarea independent’ a imaginii de sine este asaciatd pozitiv cu imaginea proprie, in timp ce interpretarea interdependentd a imaginii de sine este asociati pozitiv cu imaginea celuilalt. Aceasti ipotezi a fost susfinuté, astfel ineat ambele efecte au fost semnificative din punct de vedere static si in direefia prezist. Ipotera 3 a prezis ci imaginea proprie este asociat4 pozitiv cu stilul de dominare in conflict, in timp ce imaginea celuilalt este asociatd pozitiv cu evitarea si integrare in conflict. Aceasti ipotezi a fost validati astfel incdt toate cele trei efecte au fost semnificative din punet de vedere statistic $i in discutia prezisa. DOMINARE INTERPRETAREA INDEPENDENTA A, IMAGINIL IMAGINE PROPRIA INTEGRARE CULTURAL See IMAGINEA CELUILALT INTERPRETARAE INTERDEPENDENTA ‘AIMAGINIL Figura 2. Rezultatele Testirii SEM ai Modelului Negocierii imaginii Nota, Insemnitatea regresiei standardizate; * p<0,08. Ipoteza 4: Analiza Regresiei Mediate Ipoteza 4 sustinea ci preocuparile de imagine mediazi relajia dintre -C cultural si sfiluri de abordare a conflictului. Analizele demonstreazi ci modelul prevede potrivirea cu datele, der testeazi in mod indirect aceas ipoteza. Seriile de analize a regres ierarhice au testat aceasti ipotezi. Pentru fiecare dintre stilurile de abordare a rijate astfet: (Model 1) Numai I-C conflictului, urmiitoarele 5 modele de regresie au fost cultural, (Modelul 2) Numai interpretarea imaginii de sine; (Modelul 3) Numai preocuparea fai de imagine, (Madel 4) interpretarea imaginii de sine si preocuparea de imagine si (Model 5) I-C cultural, interpretarea imaginii de sine si preocuparea fafa de imagine. Coeficientii 8 pentru fiecare dintre aceste modele sunt descrise in Tabelul 4. Modelele au fost comparate pentru a testa gradul in care imaginea media relaia dintre LC cultural si conflictul, si interpretarea imaginii de sine si stilurile de abordare a conflictului. Tabelul 5 include schimbarea lui R2 si a F pentru fiecare dintre aceste comparalii. Comparatia criticd din Tabelul 5 este ‘nite Modelul 3 si Modelul 4 (imaginea de sine vs. interpretarea imaginii de sine) si intre Modelul 3 si Modelul 5 (imaginea vs interpretarea imaginii de sine si LC cultural). Ane comparafii au dispus si ajute la demonstrarea impactului I-C cultural si a interpretarii imaginii de sine relativ eu alji factori. in comparajia Modelului 3 cu 4, preocuparea fati de imagine a ocupat 80% din totalul variantelor apirute [a evitare (8% explicate de preocuparea de imagine, 10% explicate prin preocuparea de imagine si interpretarea imaginii de sine), 100% din totalul varianjelor aplrute ta variabila daminare (19% explicate prin preocuparea ds agine de sine, 19% explicate prin preocuparea de imagine si interpretarea imaginii de sine) i 88% din totalul varianfelor apar ta inteprare (14% explicd. preocuparea de imagine de sine, 16% explicé preocuparea de imagine si interpretarea imaginii de sine). in compararea modelelor 3 gi 5 preocuparile fat de imagine de sine au explicat 38% din totalul variantei varidbilei ,evitare” (8% reprezinta preocuparile de imagine, 21% reprezint& preocupaile de imagine, interpretarea imaginii de sine si |-C cultural), 100% din totalul variantelor variabileijnominale” (19% reprezint’ preocuparea de imagine, 19% reprezinta preocuparea de imagine interpretarea imaginii si I-C cultural) si 70% din totalul variantet variabilei integrase” (14% reprezinti preocuparea de imagine, 20% reprezinia preocuparea de imagine si interpretarea imaginii de sine). Astfel ipoteza 4 este susfinuta in ecea ce priveste dominarea si partial sustinutd tn cea ce priveste integrarea si evitarea conflictului. Toate varianfele dominarii, majoritatea varianfelor integrarii in conflict gi citeva variante 2 evitirii conflictului sunt explicate de preocupatile de imagine de sine. Tabetul 3 Medi si Devieri Standard ale variabilelor culturitar individualiste si colectiviste. | Variabite dividualiste Culturi colective M SD M SD Interpretarea imaginil Independent& 422 0,62 383 077 Interdependenti 345 0,76 3,23 0,64 Preveupiiri de imagine A celuilalt 315 07 33 0.67 Propiie 3,56 0,79 385 O84 ' Stifuri de abordare a conflictelor Evitare 2,16 1,02 3,03 0,92 Dominare 305 092 3,07 094 Integrare 3.22 0,90 297 078 Tabel 4 Indicii f pentru variabilele independente fn fiecare ecuatie a regresiei Model / Variabila Evitare Dominare Tntegrare Model 1 LC Cultural 0,41** 0,01 - 0,14** Model 2 Independent [-010"* 0,038" 0,09* Tnierdependenta | 0,12** -0,13"* 032 Model 3 Imagine proprie | 0,07* 0Ae* 0,03 Imaginea celuilalt 017 O,37"* Model 4 [ Independenta 0,128" 0,04 0.09% Interdependenta = 0,05 | - 0.05 0,16"* [0,108* [240% 0,02 0,28"* | - 0,13" 70.238" See a ae) ~ 0,02 0,04 Interdependent - 0,01 -0,05 | Imagine propre | 7 0.40% Imaginea celuilalt. | 0,217* = 0,14 1-€ cultural ~ | 0.36"* [ 003 p<0,05 **p<0,01 + Discu Scopul acestui studiu a fost de a testa presupunesea ce std la baza teoriei negocierii imaginii, care sustine ed imaginea este mecanismul de baz ce explicd influenta culturii asupra comportamentului ce apare intr-un conflict, Descoperirile majore ale acestui studiu sunt urmaoarete: a) individualism-colectivismul cultural are efecte directe asupra stilurilor abordarii conflictului, fa fel ca si efecte mediate in ceea ce priveste interpretarea imaginii de sine si procurarea de imagine; b) interpretarea independent a imaginii de sine a fost asociatd pozitiv cu preocuparea fai de propria imagine si interpretare interdependent a imaginii de sine a fost asociati pozitiv cu prevewparea fai de imaginea ecluilalt; ¥) preocuparea de propria imagine a fost asociata pozitiv eu stilul de dominare {in conflict si preocupares de imaginea celvilalt a fost asociatd pozitiv cu stiturile de evitare gi imtegrare intr-un conflict si €) preocuparea de imagine a explicat intreaga varianta a variabilelor .dominare” (100% din 19% din totalul varianfelor), majoritatea varianjelor variabilei ,integrare in conflict” (70% din 20% din totalul variantelor) si citeva dintre totalul varianfei variabilei evitare” (38% din 21% din totalul varianjelor), in timp ce se lua in cadrul si preocuparea de imagine, I-C cultural si interpretarea imaginii de sine. in aceasta sectiune noi discutim implicatiile gi limitele studiului, Tabel 5 Compararea schimbi tatistice a lui R si F intre Modelele Regresiei Evitare Dominare Tategrare ‘Compararea Modelclor| df | RD FD RD FD. RD FD Model I verstis 1.766 0,17 | 153,58" [0,00 [0,10 0,02) 16,20" Model 5 4,762 | 0,08 [10308 [0,19 44.93"* [O15 | 43,09" Model 2 versus 2765 [0.03 [9.74% 008 /1450"* fOii | 46,70" [ModelS ———S—S~S~«~SCS: HDL OLID | 59,43** [0,16 [48S [0,10 | 30,53" | Model 3 versus 7765 |008 [3327 [019 [es0oF [ola | 62,35" Model 5 3762/13 [aLes* | 0,00 | 1,22 0,06 20.20 Model 2 versus 2,765 [0,03 [ 9,74" 0,04 1430"* [ON | 46,70"* Model 4 2,763 [007 [2937 [0,15 | 72,67" [006 25,708 Model 3 versus 2765008 [3327 [019 [8800 [old | 6235 | Model 4 2763/0802 (611 000 | 1,53 002 [1053"* Descoperirile au validat empiric teoria negocierii imaginii (Ting-Toomey, 1988; Ting-Toomey & Kuragi, 1998). Descoperirile folosesc ca suport pentru majoritates relatiilor din [-C cultural, dir interpretarea imaginii de sine, din imagine si din stiluri de abordate a conflictului stabilite de aceasta teorie, Oricum, acestea de asemenea ajutd la eliminarea relatiilor dintre propozifii. In aceasta sectiune, noi revizuim suportul pentru ce si pentru premizele ce stau la baza teoriei si sugertim o revizuire 2 ea Propozitiilor din teorie au fost in mare sustinute, edteva rev par de asemenea justificate. Propozitiile 15-17 si 27-30 pun accent pe relatia dintre LC cultural sau intespretarea imaginii de sine si stiluri de abordare a conflictului. Rezultatele ied faptul c& |-C cultural are un efect direct asupra stilurilor de dominare in confit. in special, membrii culturilor colective foloseau mai mult evitarea coullictului si mai putin integrarea in conflict decat membrii culturilor individualiste. Interpretarea imaginii de sine nu a ayut un efect direct asupra stituritor abordarii conslictului, ci mai mult aveeu un. fect indirect mediat asupra preocuparilor de imagine. Astfel Propozitiile 27.30 ar necesita si fie revazute pentru a reflecta aceasti relatie de mediere, Proportiile 1-6 descriu relajia dintre [-C cultural si preocuparile de imagine de sine, Datele ilustreaz’i ci membrii culturilor colectiviste au o preocupare mai mare fat de imaginea proprie gi cea a celuilalt decdt membrii culturilor individualiste. Diferenta in imaginea proprie a fost nesemnificativa dar poate fi datoraté accentului puternie pus pe imagine si pe mentinerea acesteia (pentru toate partile implicate) in culturile chineze si Japoneze (Gao, 1998; Morisaki & Gudykunst, (994). Este important pentru cercetirile viitoare de a determina dacd aceasti descoperire despre imaginea propriului sine este un artifact al acestui studiu, dat fiind de tendinta cercetarii anterioare de a gasi ci membrii colturitor individualiste a preocupari mai mari pentew propris imagine decdt membrii culturilor colectiviste. (Cacraft & Ting-Toomey §.a., 1991). Ting-Toomey si Kuragi (1998) no furnizeazi presupuneri referitoare la relate dintre interpretarea imaginii de sine gi preocupsrile faa de imagine. Descoperirile acestui studiu sugereazi faptul c independenta este asociata pozitiv cu imaginea de sine proprie, in timp ce interdependenta este asociati pozitiv cu imaginea celuilalt si negativ cu imaginea proprie. Aceste descoperiri sunt identice cu studiile anterioare (Ting-Toomey $.a., 1991), dar de asemenea demonstreazii faptul ca relafia dintre interpretarea imaginii de sine si preocupitrile fara de imagine este doar 0 parte a modelului mai mare a ii de negocierii imaginii. Previziunile referitoare la relagiile dintre interpretarea imagi fie furnizate in v sine si preocuparea fafa de imaginga de sine ar trebui oarele vevizuiri, Proportiile 23-26 stabileste rela le dintre preocupitile fat de imagine si conflict. Descoperirite curente demonstreaz’ c& propria imagine este asociatd pozitiv cu stilul de dominare in conflict, in timp ce imaginea celuilalt este asociati pozitiv cu stiluri de evitare si integrare, Aceste descoperiri susfin toate propozitiile (presupuneri), eu excep\ia celei cu numarul 25. Propozitia 25 prezice o relatie pozitiva intre imaginea proprie si moduri independente de abordare a conflictului (stilul de integrare), dar aceasta relafie nu Se pare c@ stilul de integrare in conflict este rezultatul preocuy imaginea celuilalt si a interdependenfei mai mari decat propria imagine (Oetzel, 1998). Oricum, noi nu am ineercat si distingem intre componentele relationale si independente a stilului de integrare in cont sau intre tipurile de conflict ce au fost in centrul atentiei. © semnificafie particulars o reprezint& faptul ci existi o evident clark c& preocuparea de imagine este o variabild intermediaré dintre J-C cultural / interpretarea imaginii de sine si stilurile de abordare a conflictului. Analizele regresici mediate au demonstrat c& preocuparile de imagine explict toate (In ceea ce priveste dominarea), majoritatea (in ceea ce priveste integrarea), sau cateva (in ceea ce priveste evitarea) din {otalul varianfelor reprezentate de preocuparile de imagine, I-C cultural si inferpretarea imaginii de sine. Aceasti evidenfi este important deoarece sevantii anteriori (Griffin, 2000; West & Tumer, 2000) au elaborat preocupitrife despre importanfa grijilor fata de imagine pentru modelul explicativ. Ca exemplu, Griffin (2000) a sugerat c& ,.saraci modelului poate fi ameliorati prin eliminarea preocuparilor de imagine dacd acestea nu au fost demonstrate ca find necesare (ex.: interpretarea imaginii de sine si J-C cultural explicd adeevat comportamentul conflictual), Viitoarele revizuiri ale teoriei negicierii imaginii ar trebui si includa opiniile despre relatia de mediere a preocupirilor fafa de imagine pentru I.C cultural / interpretarea imaginii de sine proprii gi pentru stilurile de abordare a conflictului. Aceasta relatie de mediere este capturati in presupunere esenfiali a teoriei (Ting-Toomey & Kuragi, 1998) dar nu e sugerata in special in opiniile fn cauza. o list Mai mult, descoperirile sugeres: mai zgarciti a presupuneritor legate de stilurile de abordare a conflictului decit cea propusd curent. fe finala pentru teoria negocierii imagin © implies poate fi necesitatea de a examina diferentele din interiorul culturii pentru alte modele de conflict decat modelul celor trei stiluci. In acest studiu, noi am testat modelul prin referiri la fiecare culturé mai SUA vs, Ger Tinsley (1998) a propus un model de conflicte altermativ pentru investigarea rezolvarii mult decat am examinat diferentele din interiorul culturilor (e: ania). conilictului in Japonia, Germania si SUA. Ea a gisit cf japonezii preferau modelul .amindirii spre puterea statutului” mai mult decat celclalte dou culturi si americanii din SUA preferau un model de , intograre a intereselor” mai mult decait celelalte doug culturi, Aceste modele se disting de stilurile de abordare a conflictului, cu exceptia modelului integririi intereselor, care e compatibi} cu stilul de integrare in conflict. Descoperirile ei demonstieaza c& aceste trei culturi nafionale au o abordare diferita a conifictului, fapt demonstrat si intr-un studiu mai larg (Oetzel 5.s., 2001), Descoperirea lui Tinsley sugereazi ca teoria negocierii imaginii poate fi dezvoltata pentru a include alte modele de conflict decat modelul celor trei stiluri $i diferenfele din interictul culturi, Amplicatii in Practick si Cereetare La un nivel mai practic, infelegerea c& preocupiirile de imagine sunt variabile de mediere intre [-C cultural / imerpreterea imaginii de sine si stilurile de abordare a conflictului redirectioneaz’ atenjia noastra spre roll important al managementului imaginii pe parcursul procesului de negociere & conflictului, Ca antrenori sau profesori interewiturali, noi fi putem instrui pe studenyii nostri sa fie mai preecupati de respectul fata de imagine de sine si de discutiile despre maginea celuilalt in procesul dialogului conflictual, Desi apartenenta ja un grup cultural si caracteristicile interpretiii imaginii de sine iaw un timp mai mare pentru a se schimba, preocupirite de imagine sunt fenomene fundamentale de comunicare ce pot fi invajate si disponibile intr-o manierd constienta (Ting-Toomey & Oetzel, 2001). Spre exemplu, descoperirile studiului demonstreaza ca disponibilitates preocuparii de imagine celuilalt (ex.; mentinerea calmului saut a mandriet fata. de 0 alta persoan’, faptul de a fi sensibil la nenorocirile unei alte persoane) pot duce la colaborare, la o apropiere interogativa de tip victorie-victorie sau Ia evitare. In contrast, \divizii ce sunt mai concentrafi asupra menginerii propriei mindrii sau a propriet imagini pe parcursul unui episod din conflict vor da dovada de efort pentru a face fatd pozitici lor fata de conflict penteu neglijarea valida imaginii celuilalt in adaugarea implicatiei pentru teoria negocierii imaginii, cateva dintre descoperirile acestui studiu contrazie descoperirile cercetarii anteriozre in mod particular pentru culturile colectiviste (ex.: Gudikunst 5.2., 1996; Kim 5.2., 1996; Ting-Toomey 5.2. 1991), Patterturile mediilor prezentate in Tabelul 3 sunt compatibile cu cercetarea anterioara in cadrul culturilor individualiste; independenfa a fost mai, paternici decat interdependenta, propria imagine a fost mai semnifieativi decat imaginea celuilalt, vile de integrare si dominare erau mai semnificative decdt stilurile de evitare a conflictului, Totusi, pentru culturile colectiviste, aceste pattern-uri erau opuse celor stabilite in cercetarea anterioar®: interdependenta a fost mai putin semnificativa decat independenfa, imaginea celuilalt a fost mai putin semnificativa decat propria imagine si stilul de dominare a fost aproape la fel de semnificativ ca si stilurile de integrate si evitare. De aici, ambele esantioane individusliste si colectiviste au avut © mei mare independenfa si tendinfe spre imaginea proprie decit interdependenta si tendintele spre imaginea celuilalt. O posibild explicare a acestor descoperiri contradictorii este ci studentii ar putea fi cei mai reprezentativi pentru culturile colectiviste, Ca exemplu, esantionat din China a fost selectat dintr-o universitate de inginerie. Este necesari 0 viitoare cercetare pentru a intelege mai bine dact presupusele diferenfe culturale referitoare la culturile colectiviste sunt sustinute atunci edind esantioanele includ membri culturali, aljii decdt studentii din colegiu. in ciuda acestor descoperiri contradictorii, tre 1-C cultural, interpretarea imaginii de sine, preocuparile de imagine si Stiluri de abordare a conflictului au sustinut majoritatea opiniilor despre teoria negocierii imaginié, asa cum am notat in secfiunea anterioar’, © mpl imaginii de sine. Scalele pentru propria imagine si cea a celui aie finala in cercetare a acestui studiu este misurarea aperationala a ‘alt cuprind varietatea dinamicd a conceptelor asociate cu imagine, precum: credibilitatea, stinjeneala, rusinea, |. Aceste seale au demonstrat 0 inerederea In sine, indignarea si armonia reiajiona credibilitate putemica si disting mAsurarea altor concepte similare (ex.: interpretarea imaginii de sine) si deci, aceasta poate fi folositi de viitorii cercetatori interesati in investigarea preocupirilor Fatt de imagine. Limite, Directii viitoare si Concluzii Desi masurile folosite in acest studiu sunt bune pentru cercetarea interculturala din a etic’, cercetarea recenté ajuti la demonstrarea preocuparii prin masuri etice, ik, 2002). Cai & Fink au perspecti ce pot de asemenea si fie apiicate gi in acest studiu (Cai & F investigat presupunerea validititii modelului preocuparii duble (preocuparea de imaginea proprie si preocuparea de imaginea celuilalt) si presupunerea ci individualist si colectivistii interpreteaza stilurile de abordare a conflictului in aceeasi manierd, Ei au sit cl cele cine! stiluri de abordare a conflictului din modelu! preocuparii duble au fost subsumate altor patru tipuri, dar si cd itemii de masurare a stiluritor nu pot Fi generate de modelul preoeuparii duble. Cai gi Fink, de asemenea, au descoperit cd individualistii si colectivistii interpreteaza Insemnarea celor patru stiluri de abordare a conflictului (cu excepfia stitului de dominate) tx mod diferit, Noi nam investigat presupunerea insemndtatii echivalente, in schimb am folosit scala eticd derivats. Indicatia faptului ci pani din egantionul nostru nu interpreteaz’ scalele in mod similar este gisita in credibilitatea scdzuta a independent (Germania, Japonia) si a interdependentei (China), Cercetarea de mai departe va trebui s& investigheze gradul {a care aceste scale au aceeasi insemnatate privind culturile si aplicabilitatea modelului preocupirii duble. Modelul ecuatiei structurale a demonstrat c& modelut presupus constituie o buns copatibilitate cu datele, Aceastd evident’ suport importanfa preocuparii de imagine in ‘modelul negocierii imaginii. Trebuie oferit doar un avertisment referitor ta modetut structural. De obicei, modelul structural stabileste relatii de tip cauzal gi aceasta se intmp|& in cazu| teoriei negocierii imaginii. Modelul explicd faptul c I-C cultural intr’ in impact cu imerpretares imaginit de sine la indivizi. Interpreticile imaginii de sine rezulti din preocuparile specifice imaginii, ce influenjeazd stilurile de abordare a conflictului. Astfel, este posibit s& determinam douk fopturi: variabilele sunt relafionate caural sau pur si simplu asociate. O cervetare ulterioard ce va folosi design-uri diferite va trebui s& testeze relafiile cauzale ale teoriei neyocierii imaginii, Sunt doud limite aditive Ja studiul prezent. in primul rand, acest studiu a reliefat Fispunsuri ale participantilor referitoare la relatarea proprie a conflictalui, Netura acest masuri studiu ca o investigare trans-culturala face sa fie greu de folosit metode alte dec: a relatarii proprii, Este important 5% conformam descoperirile curente cu studiile diseursului actual despre rolul imaginii si despre emofiile nonverbale exprimate. In acelasi timp, acest studiu a utilizat 0 situajie conflictual amintita, Ca rezultat, descoperirile relateazA percepfia asupra unui eveniment trecut si poate fi neactual faptul ce s-a petrecut in situatia conflictuala actuald. Totusi, utilizarea situatiei amintite are o oarecare fort’ in implinirea acestor slabiciuni. in mod specific, dack camenii isi reamintesc un conflict, ei ar fi trebuit si fi petrecut ceva timp pentru a da sens acest interac|iuni. Pe parcursul stabilirii acestui sens, ei ar injelege preceupiirile lor si faptul cum ei au reacfionat ca rezultat al acestor preocupari. Astfel, este posibil ca relafiile dintze variabile sunt compatibile cu acelea dintr-o situafie actuala, dar o cercetare vittoare va trebui si substantieze descoperirile. in totlizate, acest studiu presupune un pas in infelegerea naturii complexe a comportamentului in ceea ce priveste imaginea si conflictul. Descoperirile arata o evidenfa ce sustine tenria negocierii imagir in special faptul ci preocuparile fags de imagine presupun o legaturi medi ‘4 intre valorile culturale $i comportamentul dintr.un conflict, Aceste descoper sunt seninificative si sunt date de o marime relativ mai mare a esantionului privind cele patru culturi. Teoria negocierii imaginii constituie un schelet teoretic foarte folosit in cercetiri si practicd si acest test al teoriei substangializeazt utilizarea gcestei. fn ciuda acestei sustineri a teoriei, cercetarea viitoare va trebut si ingeleaga mai bine cum imaginea este negociaté in conflictele trans-culturale si interculturale pentru a erea relafii mai armonioase si multiculturale. ANEXA Itemij si Factorii Primari pentru fiecare esantion Item Independent 3. Era important pentra mine si pot acfiona ca o persoand independenta. 5. Am preferat sa flu mai degraba independent(a) decit 58 depind de al 13, Am incereat si nu depind de alti Interdependent 4, Respect deciziile [uate de o alta persoand, 6. Eram sensibil(a) la dorintele altei persoane. 11, Relafia mea cu o altd persoand este mai importanté deca efstigarea conffictului 15. Satisfactis mea va depinde de cea a altei persoane. 18, Am saerificat propriile interese pentru beneficile relatiei noastre. dmaginea celuilalt 8, Eram ateni(@) cu menfinerea inerederii in sine a altei persoane, 9, Menjinerea umilinjei pentru a pastra relafia era importants pentru mine, LL. A ajuta eealaltd persoana si-si mentind mandria era important pentru mine. 20, A fost importanta pentru mine menfinerea picii in interactiunea noastrd, 21, Am incercat sé fiu sensibil(a) la trairile celeilalte persoane. 30, Am fost concentrat(a) si ajut ceatalta persoand si-si mentind increderea Imaginea proprie 10, Am fost preceupat(a) cu a nu mii face de rusine, 12. Am fost preocupat(’) cu protejarea imaginii mele. 32. Eram preocupat(a) sa nu par slab(@) in faja celeilalte persoane. 34, Am fost preocupat() si-mi pasttez méndria mea personal. Evitare 51, Am incercat si ignor conflictul si si ma comport ca si cum 63. Am incercat sa consider ca nici mu a avut toc conflictul. 76. At considerat cf nici nu exista conflictul. Doninare 55. Am incercat s8 conving cealalta persoand ca propunerea mea era ces mai bund, 81, Am susfinut argumentul pana ceslalta persoand a inteles pozitia mea, 82, Am insistat ca pozitia mea sa fie acceptat& pe parcussul conflictului. Integrare 15, Am incereat sa ma intalnese cu cealalt& persoand .undeva la mijloc”. 20. Am incercat si folosesc ..d3 si is” astfel incat sa poati fi fEcut un compromis. 28, Am propus o rezolvare mmedie pentru a infiunta impasul. 59, Am incercat si gisesc o cale de mijloc pentru a rezoiva situatia ie nu s-ar fi intamplat. NOTA: Am vrea siti mulfumim pe Jiro Takai, Richard Wilcox si pe Xiaohui Pan pentru ajutorul lor la colectarea datelor, pe Joe Stevens pentru implicarea in analize SEM gi pe Bill Gudykunst, Mary Bresnahan, Mike Roloff si pe cei doi critici anonimi pentru sugestiile aduse in elaborarea acestui mauscris. intr-un studiu mai mare (Oetzel s.a., 2001) noi am avut 11 categorii a facework- ulvi. .Facework” se referd la strategiile de comunicare pe care o persoand le foloseste pentru a pune in acfiune propria imagine si pentru a sust , suporta sau ‘a provoca imaginea unei alte persoane (Ting-Toomey & Kuragi, 1998). in acel studiu, noi am susfinut c& facework-ul este o clasificare mai mare a comportamentului intr-un conflict ce include stilurile de reactie la conflict. in acest studiu, noi am izolat acei itemi ce se bazau pe evitare, dominare si integrare in conflict. Rahim (2001) dovedeste ci aceste instrumente misoari mai bine cele cinei stiluri de abordare a conflictului decat trei, aga cum am propus noi in acest studiu. Am utilizat doar o parte din itemii instrumentului lui (9 din 28) si doar 2 dintre itemii acestuia au fost incluse in scalele finale (20 si 28). Noi vrem si clarificdm nota, gi anume, faptul eam utilizat scala lui inte-o manierd diferiti de cea intentionata. Au fost gasiti mai putini itemi pentru fiecare scali in acest studiu decdt in studiul mai mare. Noi am calculat corelajia dintre scalele din studiul curent si studiul mai mare si am gisit 0 corelafie medie de 0,90 per total, 0,92 pentru Statele Unite, 0,92 pentru Japonia, 0,89 pentru Germania si 0,88 pentru China, Astfel este o puternic& corespondenta intre scalele din acest studiu si acele din studiul mai vast. Referinte bibliografice: Arbuckle,J.L.(1997).4MOS users guideversion3.6.Chicago:SmallWaters, Blake,R.R.,&Mouton,J.S.(1964).The managerial grid Houston,TX:Gulf Publishing. Brown, P., & Levinson, S. (1987). Politeness: Some universals in language usage.Cambridge,UK:Cambridge University Press. Cai,D.A..&Fink,E.L.(2002).Conflic tstyle differences between individual ists and collectivists.Communication Monographs,69,67-87. Cocroft,B.K.,& Ting-Toomey,S.(1994).Facework in Japan and the United ‘States.International Journal of Intercultural Relations,18,469-506, Cupach, W. R., & Canary, D. J. (Eds.). (1997). Competence in interpersonat conflict. New York:MeGraw-Hill. Elsayed-Ekhouly,S.M.,&Buda,R.(1996). Organizational conflict:Acompar- ative analysis of conflict style across cultures. International Journal of Conflict Management,7,71-81. Gabriclidis, C., Stephan, W. G., Ybarra, O., Dos Santos Pearson, V. M., & Villareal,L.(1997).Preferred styles of conflict resolution:Mexico and the United States.Journal of Cross-Cultural Psychology,28,661-677. Ga0,G.(1998) Aninitial analysis of the effects of face and concern for“other” in Chinese interpersonal communication, International Journal of Intercultural Relations,22,467-482. Goffman, E. (1955). On face-work: An analysis of ritual elements in social Interaction.Psychiatry,18,213-231. Griffin, E. (2000). 4 first look at communication theory (4th ed.). Boston: McGraw-Hill, Gudykunst,W.B., Matsumoto, Y.,Ting-Toomey,S..Nishida,T.,Kim,K.S.,& Heyman, S. (1996). The influence of cultural individualism-collectivism, self construals, and individual values on communication styles across cultures. Auman Communication Research,22,510-543. Hofstede,G.(1991).Cultures and organizations: Software of the mind.Lon- don:McGraw-Hill. Hofstede, G. (2001). Culture’s consequences: Comparing values, behaviors, instietions,and organizations across nations (2nd ed). Thousand Oaks, CA:Sage. Hoyle,R.H.,&Panter,A.T.(1995). Writing about structural equation models. In R.H.Hoyle (Ed.),Structural equation modeling:Concepts,issues,and applications (pp.158-176).Thousand Oaks,CA:Sage. Hunter,J.E.,&Gerbing,D.W {1982).Unidimensional measurement,second order factor analysis, and causal models, Research in Organizational Behavior, 4,267-320. Kim,M.S.,Hunter,J.E,Miyahara,A.,Horvath,A.,Bresnahan,M.,&Yoon, A. (1996). fndividual- ys. cultural-level dimensions of individualism and collectivism: Effects on preferred conversational styles. Communication Monographs,63,28-49. Kline, R. (1998). Principles and practice of structural equal modeling. New York:Guilford. Markus,H.,&Kitayama,S.(1991).Culture and the self:Implications for cog- nition,emotion,and motivation. Psychological Review,98,224-253. Marsh, H. W., & Hocevar, D. (1985). The application of confirmatory factor analysis to the study of self-concept: First and higher order factor struc- tures and their invariance across age group. Psychological Bulletin, 97, 562-582. ‘Maruyama,G.M.(1998) Basics of structural equation modeling. Thousand Oaks,CA:Sage. Morisaki,S.,@Gudykunst,W.B.(1994).Face in Japan and theUnited States. InTing-Toomey(Ed.), Thechallengeoffacework:Cross-culturalandinter- personal issues (pp.47-94).Albany:State University of New York. Oetzel, J. G. (1998). The effects of ethnicity and self-construals on self reported conflict styles.Communication Reports,11,133-144, Detzel,5.G.,Myers,K.K.,Meares,M.M.,&Lara,E.(inpress).Juterpersonal conflict in organizations: Explaining conflict styles via face-negotiation theory.Communication Research Reports. Oetzel,J.G., Ting-Toomey,S., Chew,M., Harris,R., Wilcox, R.,& Stump£S, (2003).Face and facework in conflicts with parents and siblings:A cross- cultural comparison of Germans, Japanese, Mexicans, aud U.S. Ameri- cans. Journal of Family Communication,3,67-93. Oetzel,J.G.;Ting-Toomey,S.,Masumoto,T.,Yokochi,Y.,Pan,X.,Takai,J..& Wilcox,R.(2001).Face and facework in conflict:Across-cultural compari- son of China, Geemany, Japan, and the United States. Communication Monographs,68,235-258. Oetzel,J. ‘ing-Toomey,S., Yokochi, Y.,Masumoto,T.,&Takai,J.(2000).4 typology of facework behaviors in conflicts with best friends and relative strangers.Communication Quarterly,48,397-419, Ohbuchi,K.,Fukushima,O.,&Tedeschil.1.(1999). Cultural values in con- flict management: Goal orientation, goal attainment, and tactical deci- sion.Sournal of Cross-Cultural Psychology,30,51-71. Pruitt,D.G.,& Carnevale,P.J.(1993).Negotiation in Social conflict.Pacific Grove,CA:Brooks/Cole. Pruitt,D.G.,& Rubin,J.Z.(1986),Social conflict.New York:McGraw-Hill. Putnam,L.L.,&Poole,M.S.(1987).Conflict and negotiation. InF.M.Jablin, L.L, Putnam, K. Roberts, & L. W. Porter (Eds.), Handbook of organiza- tional communication (pp.549-599).Newbury Park,CA:Sage. Putnam, L. L., & Wilson, C. (1982). Communication strategies in organiza~ tionalconflicts: Reliability and validity of a measurement.InM.Burgoon (Ed,),Communication yearbook 6 (pp.629-652).Beverly Hills, CA:Sage. Rahim,M.A.(1983).4 measure of styles of handling interpersonal conflict. Academy of Management Journal,26,368-376. Rahim,M.A.(2001).Managing conflict in organizations (3rded.). Westport, CT:Quorum. Ruble,T.L.,&Thomas,K.W.(1976).Support for a two-dimensional model of conflict behavior. Organizational Behavior and Human Performance, 16, 143-155. Singelis,T.,&Brown,W.(1995).Culture,selfandcollectivistcommunication: Linkingeulturetoindividualbehavior. HumanCommunicationResearch, 21,354-389. Sternberg,R.J.,&Dobson,D.M.(1987).Resolving interpersonal conflicts:An Analysis of stylistic consistency.JournalofPersonalityandSocialPsychol- ogy,52,794-812. Thomas, K. W., & Kilmann, R. H. (1974). Thomas-Kilmann conflict MODE instrument.Tuxedo,NY:Xicom, Ting-Toomey, S. (1988).Jntercultural conflict styles:A face-negotiation the- ory. MY.Y.Kim& W.Gudykunst(Eds,), Theoriesininterculturaleommu- nication (pp.213-235).Newbury Park,CA:Sage. Ting-Toomey, S. (1994). Managing intercultural conflicts effectively. In L.Samovar&R.Porter(Eds.),/ntercultural communication:A reader(7th ed.,pp.360-372).Belmont,CA: Wadsworth. Ting-Toomey, S. (1997). Intercultural conflict competence. In W. Cupach & D.Canary(Eds.),Competence in interpersonal conflic(pp.120-447).New York:McGraw-Hill. Ting-Toomey, S., Gao, G., Trubisky, P., Yang, Z., Kim, HL S., Lin, $.L., & Nishida,T.(1991). Culture face maintenance,and styles of handling inter- personal conflict: A study in five cultures, International Journal of Con- flict Management,2,275-296. Ting-Toomey,S.,& Kurogi,A.(1998).Facework competence in intercultural conflict: An updated face-negotiation theory. International Journal of Intercultural Relations,22,187-225. ‘Ting-Toomey,S.,&Oetzel,J.G.(2001). Managing intercuttural conflict effec- tively, Thousand Oaks,CA:Sage. Ting-Toomey, S., Yee-Jung, K., Shapiro, R., Garcia, W., Wright, T., & Octzel, J, G.(2000).CulturaVethnic identity salience and conflict styles.Interna- tional Journal of Intercultural Relations,23,47-81. Tinsley, C, (1998). Models of conflict resolution in Japanese, German, and American culturestournal of Applied Psychology,83,316-322. Triandis,H.(1995).Jndividualism and collectivism.Boulder,CO:Westview. West, R., & Turner, L. (2000). Introducing communication theory: Analysis and application. Mountain View,CA:Mayfield, Wilmot, W. W., & Hocker, J. L. (2001). Interpersonal conflict (6th ed). New York:McGraw-Hill. John, G.Oetzel (Universitatea din fawa, 1995) este professor partener la Departamentul de itatea din New Mexico. Interesul cercetdrii sale sv focalizea: Connuticare si Jurnalism la Univer pe impactul culturii in conflictul de comumicare din grupurile nuncitoare.organizafii si din organizagii de siindate, Lucrarea sa a aparut in reviste precum: Human Communication Research, Communication Monographs si 7 International Journal of intercultural Relations.este coautorul lucrarit (impreund cu Stella Ting-Toomey) Managing Intercultural Conflict Effectively (Sage, 2001) si este coeditorul (cu Stella Ting-Toomey) céirjii The Sage Handbook of Conflict Communication: Integrating Theory, Research, and Practice. Stella Ting-Toomey (Universitatea din Washington, 1981) pred Speech Communication la Universtatea de Stat din California, Fullerton. Interesele cercetarii ei se focalizeazd in jurul reglarii delicate a teoriei negocierti imaginii si testeazd impactul idensitait esnice asupra stiluritior de abordare a conflictelor.Ea,de asemenea, memtine un interes puternic pentru fapul de a asocia foriile interculturale cu practicile de antrenament.Lucrarile ei apar fn International Journal of Intercultural Relations, #2 Human Communication Research si #1 Communication Monographs, printe aliele.Ba este autonrea si editorul a 13 cdrti, mai recent a Managing Intercultural Conflict Effectively/ cu John Oetzel).a lucrdrii Communicating Effectively with the Chinese (eu Ge Gao) si @ Communicating Across Cultures,