SUBIECTELEMANAGEMENTUL CLASEI

1. Definirea termenilor: conducere, conductor, management, manager, lider, leader-ship

conducere-activitatea conductorului, a celui care st n frunte, care conduce ceva.
conducator-Persoan sau organ care conduce un stat, un partid, o organizaie, o institu ie, o
ntreprindere etc
management-Ansamblul activitilor de organizare, de conducere i de gestiune a ntreprinderilor.
manager-Persoan care conduce o entitate economic, ndeplinind, integral sau parial, funciile de
previziune i organizare a activitii, de coordonare i antrenare a personalului subordonat i de control
asupra obiectivelor propuse.
lider-persoana aflata in fruntea unei miscari sociale sau a unui partid.
leader-ship-funcie, poziie de lider
2. Accepiuni i caracteristici ale managementului clasei.
Un concept subordonat managementului educatiei e managementul clasei de elevi.
Romita Iocu defineste managementul clasei de elevi ca domeniu de cercetare in stiintele educatiei cr
studiaza atit perspectivele de abordare ale clasei de elevi(didactica si psihosociala)cit si structurile
dimensionale ale acestoara in scopul facilitarii interventiei cadrelor didactice in situatii de
criza,microeducationala si a evitarii consecintelor negative ale acestora prin exercitiul microdeciziilor
educationale.Daca analizam aceste concepte constatam:
1. managementul educational se refera la intreg sistemul educatiei la toate nivelele institutionale,la relatia
dintre institutiile educatiei si la relatia dintre autorii implicatiin contextul; educatiei
2. m clasei de elevi se refera la clasa de elevi,la coordonarea tuturor resurselor umane materiale si
financiare ale acesteia cu sxopul cresterii eficientei educatiei.
3. cele 2 tipuri de management sunt intercorelate m clasei de elevi fiind parte componenta a
managementului educatieei
4. m educatiei si managementul clasei de elevi ca discipline pedagogice interdisxiplinare sunt din punct
de veedere epistimologic la intersectia dintre stiinta,tehnologieb si arta
5. criteriul eficienta educationala constituie nucleul celor 2 tipurui de management.
In urma demersurilor de sinteza operate asupra multora dintre studiile anterioare sau desprins anumite
dominante ale conceptului de management al clasei.
3. Discipline tiinifice pe care se fundamenteaz managementul clasei
Ca si pedagogia mnagementul clasei are in vedere o anumita activitata umana multiplu determinata si
explicata si e interesat de ridicarea calitatii practicii de obtinerea succesului de consolidare teoriei
stiintifice.Cistiga tot mai mult teren ideea ca managemeentul se situeaza astazi intre stiintele sociale nu
numai intre stiintele economicesi politice.Studiile in tema arata ca managementul general e receptiv la
cercetarile altor discipline asupra conducerii fie in sens fundamental metodologic sau practic si de aici
conexiunile se multiplicamereu.apar noi directii de interferare in jurul a tot ce priveste
conducerea.Astfel aceasta se coreleaza strins cu stiintele economice ce ofera date asupra mecanismului
economic.
Teoria generala a sistemelor-ofera principii explicative p-u abordarea integrativa a teoriei si practicii
conducerii,a structurilor,prioritatilor.
Informatica-tehnologia informatiei
Statistica si matematica-p-u analiza ,interpretarea datelor cantitative,constructiilor,strategiilor optimale
Stiinte juridice-p-u consolidarea cadrului legal al conducerii ,metodologia si organizarea ei.,baza
normativa a deciziilor,legalitatea mijloacelor si mwtodelor.
Psihologia- p-u studiu factorului uman in conducere a comportamentului in situatii
manageriale,prevenirea conflictelor,intarirea comportamentului pozitiv.
sociologia-p-u consolidarea teoretica si practica a conducerii ca activitate umana la nivel macro al
organizatiilor de crearea climatului de studiere a opiniilor a utilizarii rationale a resurselor umane.
Stiinta si proxiologia politica-p-u oferta de date asupra caracteristicilor rolului limitelor exercitarii
autoritatii in conducere in luarea deciziilor.
Alte relatii se ofera la cele cu ergonomia asigurarea conditiilor de mediu al activitatii eficiente.
Antropologia-si ramurile ei ofera conditii generale despre om,particularitatile ca fiinta umaana.
Stiintele biomedicale-asigurarea conditiilor de sanatate si obtinerea maxim randamentului psihic si
fizik
Etica si deontologia-cunoasterea si respectarea normelor si regulilor de conduita morala incadrul
oricarei activitati.
logica- in construirea si utilizarea rationalitatii in toate actele si conduitele manageriale.
4. Componentele managementului clasei : managementul coninutului,
-continuturilornu se refera la deprinderile de a preda o disciplina specifica ci mai degraba la acele
deprinderi aplicabile tuturor disciplinilor si activitatilor.Notiunea de managementul continuturilor-
intervine cind invatatorul se afla in postura de a coordona spatiul,materialele,echipamentele
aferente,miscarea si asezarea elevilor precum si materialul de studiu propriu zis integrate intr-o arie
curiculara sau intr-un progra, de studiu.
5. Componentele managementului clasei: managementul problemelor disciplinare,
-problemelor disciplinare
se refera la tehnicile necesare rezolvarii problemelor de disciplina in clasa si se fundamenteaza pe
credintele despre natura umana.Prin integrarea ideii diversitatii umane si a individualitatii in acelasi
timp,in filozofia lor educationala invatatorii pot imbunatati managementul clasei.Cercetarile
demonstreaza ca incidenta ridicataa problemelor disciplinare in clasa are un impact semnificativ asupra
eficientei predarii si invatarii astfel sa demonstrat ca invatatorul cese confrunta cu astfel de probleme
nu pot planifica activitati educationale adecvate de asemenea acestia tind sa neglijeze varietatea
modalitatilor de organizare a continutului si solicita foarte rar elevii in discutarea si evaluarea
materialelor de invatare.Managementul eficient a problemelor disciplinare se refera si la controlul
invatatorului asupra consecintelor demersului didactic.
Componentele unui plan de management al problemelor disciplinare sunt:
-recompensarea comportamentului responsabil
-corectarea comportamentului iresponsabil si inadecvat,mustrari verbale usoare
-asezarea preferentiala in banci
-stabi;irea comportamentelor adecvate in afara clasei
-masuri de recompensa
Toate aceste exemple pot fi identificate in exemplele de predare eficienta.
6. Componentele managementului clasei: managementul relaiilor interpersonale.
-relatiilor interpersonale
se focalizeaza asupra clasei ca microsistem social,rolurile si asteptarile invatatorilor si a elevilor
construiesc un mediu de invatare cu alte cuvinte cultura sc a unei institutii educationale e unica cu
toate acestea ea e influentata de cultura comunitatii in cadrul careia functioneaza si ale careia obiective
educationale trebuie respectate trebuie sa existe o legatura strinsa intre sc si comunitate care sa fie
revizuita si modificata constant in conformitate cu dinamica sociala datorita diversificarii institutiilor
educationale elevii si invaatatorii ar trebui sa fie constienti de folosirea diversitatii umane in vederea
consolidarii grupului scolar.
Managementul relatiilor interpersonale invatator-elev are ca obiect aptitudinile manageriale in
domeniul relatiilor interpersonale pe care invatatorul le exercita in raport cu elevii perceputi ca grup.
7. Necesitatea i posibilitatea rolului managerial al nvtorului
Managementul fiind o caracteristica a oricarei activitati organizate si are citeva trasaturi si functii
comune indiferent de domeniu.Pentru activitatea din clasa functiile si rolurile manageriale sunt
izomorfe cu cele ale managementului general,din acest punct de vedere si managerii din domeniul
invatamntului ,cadrele didactice trebuie sa aiba o pregatire manageriala specifica.Ceea ce este specific
functiilor sau rolurilor manageriale de baza ale cadrului didactic in invatamint sunt amplitudinile
diferite pe care le capata acestea si continuitatea si simultanitatea lor.Niciunul dintre rolurile sau
functiile manageriale ale cadrelor didactice nu pot fi concepute independent insa ele sunt corelate
reciproc.Esenta rolurilor manageriale ale cadrelor didactice in activitatea de clasa e orientarea si
dirijarea resurselor umane si materiale din care de si procesul instructiv-educativ la un moment dat.
 Selectiape care au realizato cu privire la principalele functii si roluri manageriale ale cadrelor didactice
cuprind componentele:
planificare control si evaluare
organizare consiliere
decizie educationala
Reunirea acestor roluri contruieste principala sfera dinamica a activitatii manageriale a cadrului
didactic.Cele mai relevante particularizari pot fi obtinute in urma trecerii in revista a fiecarui
rol in parte.
8. Ipostaze funcionale i roluri ale nvtorului ca educator i manager al clasei i al
activitii
Definitia educatiei ca activitate constienta organizata,planificata de formare si dezvoltare a
persoanei implica elemente manageriale esentiale.metodele de invatamint ale pedagogiei
moderne sunt specifice orientarilor manageriale actuale sistemico-situationale,in care se
raporteaza situatia educationala concreta la contextul educational mai larg al clasei,scolii,zonei
de dezvoltare socio-economica,al sistemului educational in intregimea sa.Toate aceste sunt
argumente nu doar a posibilitatii ca invatatorul sa devina un adevarat manager dar si al
necesitatii implicate de insesi natura activitatii sale.
Iosifescu a enumerat citeva dintre trasaturile invatatorului manager:
rationalitate stimularea elevilor
inlocuirea controlului cu participarea optiunea strategica pentru comunicare,formare
si motivare.
In 1981 Hainaut identifica mai multe roluri comune ale invatatorului ca educator si manager:
1.Dupa mediu caruia ii apartine invataorul manager este membru al unui mediu:
-profesional -politic
-familial -cultural
2.Dupa tipul de activitate pe care o desfasoara in aceste medii,invatatorul manager este:
-receptor -realizator -initiator
-emitator -responsabil -mediator etc
-participant -proiectant
Savantul David in 1978 si Neacsu in 1999 pun in evidenta rolurile interactive ale invatatorului
manager:
-provoaca interactiunile -decide
-organizeaza activitati -pune in scena roluri diferite.
Iosifescu in 2000 considera ca cele mai multe bariere ce il impiedica pe invatator sa devina
invatator manager e:
-bariera perceptiva -de mediu
-cognitiva -culturala.
-emotionala
Invatatorul trebuie sa ramina invatator si prin traditie el nu se ocupa decit de predare-invatare-
evaluare.iar lucruriletrebuie sa ramina asa cum sunt.Toate aceste bariere se pot depasi prin
ceea ce se numeste profesionalizare manageriiala a invatatorului.
Henri Mintberg a identifcat 10 roluri diferite ale managerului pe care le grupeaza in 3 mari
categorii:
1.Roluri informationale
-monitor -difuzor -purtator de cuvint
2.interpersonale
-figura reprezentativa -lider -legatura
3.decizionale
 -initiator -factor de alocare a resurselor
-factor de solutionare a perturbarilor -negociere
Aplicind aceste roluri in educatie si invatamint putem face urmatoarele observatii:
a) invatatorul managerial e centru retelei de informatii doar din punctu de vedere didactic prin natura
profesiei sale el selecteaza informatiile didactice,le organizeaza,le transmite elevilor ,le evalueaza
b) rolurile interpersonale sunt indeplinite de invatatorul manager,de asemenea in situatiile oficiale in care
el este figura reprezentativa a grupului.
c) rolurile decizionale in cazul invatatorului managerial sunt valabile in toate ipostazele
acestora.Invatamintul managerial modern trebuie sa aiba initiativa sa motiveze elevii pentru activitate
sa se ocupe de alocarea resurselor financiare,sa previna conflictele `etc.`Toate aceste roluri ` ale
invatatorului managerial se grafeaza pe o anumita personalitate vie si concreta ce le interiorizeaza intr-
o maniera proprie.
9. Cultura managerial a nvtorului: coninutul, necesitatea i rolul ei
Presupunind ca invatamintul managerial poseda insusiri de personalitate solicitate specific
totusi el nu poate indeplini cueficienta rolurile daca nu poseda si cultura manageriala
necesara.Continutul culturii manageriale educationale e dificil de precizat caci el reprezinta
concretizarea datelor` conturate in perspectiva interdisciplinara ori studii si cercetarile explicite
nu sunt inca decit formulate ca necesitate.Cultura invatamintului managerial ar trebui sa
cuprinda:
-cunostinte manageriale generale si specifce educatiei
-pedagogice,psihologice,sociologice,logice statice etc,referitoare la conceperea ,realizarea
conducerii eficiente a educatiei la nivelul organizatiei al clasei de elevi al situatiilor
educationale.
-capacitati,deprinderi,abilitati,competente operationale,de aplicare a acestor cunostinte in
situatii educationale concrete etc.
-perfectionarea personalitatii a stilului managerial,intrecerea de la imperism la rationalitatea
si creativitatea manageriala la promovarea cercetarii ameliorative indomeniu si
autoperfectionare.
Clasa de elevi constituie un grup primar in care relatiile dintre membri sunt direct predominant
psihosocial de tip fata-n fata.
10. Culturile organizaionale dominante
In 1985 Handy stabileste 4 tipuri de culturi organizationale:
-cultura puterii centralizate(pinza de paianjen)-caracteristica micilor organizatii de tip
antreprenorial,companii comerciale,organizatii politice,conducere si controlul se realizeaza centralizat
de catre persoana cheie ales conform unui nr restrins de reguli si proceduri.Atmosfera acesor
organizatii e severa,moral scazut si de aceea fructuatia fortelor de munca e foarte mare.Managerii sunt
orientati spre putere,ei valorizeaza persoanele ce se supun,care nu sunt interesati sa seafirme in mod
independent.Scopul acuza mijloacele,pare sa fie deviza preferata a acestor organizatii.
-cultura rolurilor specializate(templu)-e intilnita cu precadere in marele organizatii de tip
birocratico-formal cu o structura bine definita,bazata pe sectoare specializate in cadrul carora pot
aparea subculuri diferentiate aceste organizatii caracterizeaza printr-un grad inalt de familiarizare si
standardizare.Posturile si atributiile lor sunt definite clar,realizinduse prin reguli si proceduri
precise,fisa postului e mai importanta decit cel ce ocupa postul,In general sunt preferati oamenii ce au
nevoie de securitate profesionala si personala ce se simt bine intr-o astfel de organizatie,Se
promoveaza un climat calm si protector oferind sanse de promovare pe baza modului de realizare a
rolului.Echipa manageriala e restrinsa si de calitate,conducerea fiind plasata la virful organizatiei sau
in acoperisul templului,valorile promovate sunt stabilitatea,disciplina,respectarea regulilor
-cultura sarcinii(retea)- centrata pe exercitarea sarcinii si orientata catre persoane.Sarcinile
sunt distribuite in functie de potentialul indivizilor.Valorificarea maximala a acestui potential fiind una
dintre valorile de baza ale organizatiei.E o cultura de echipa in care calitatile si competentele
 profesionale,conteaza mai mult decit statul conferit de pozitia ierarhica.Aceasta cultura constituie o
interactiune intre valori colectivecum ar fi cooperarea,identificarea cu obiectivele
organizatiei,activitatea in echipa,etc.Conducerea e flexibila si stipulativa bazata pe valori ca increderea
in capacitatile sale creative si de autocontrol.E modelul cel mai apropiat de cultura scolii
-personala(roi)-acest tip e relativ rar intilnit si se caracterizeaza prin faptul ca individul
reprezinta punctul centrat,organizatia fiind subordonata intereselor individuale.Acest tip de cultura e
intilnit in firme de consultanta ,barouri de avocati si asociatii de artisti daca din punct de vedere
teoretic cultura scolii si implicita clasei reprezinta culturi de tipul sarcinii in practica educationale,se
intilnesc in proportii diferite,toate tipurile de culturi organizationale.
11. Componentele fundamentale ale cadrului didactic
Majoritatea analizelor circumscrise problemele anterioare au evidentiat o serie de multiplicari
ale planurilor de referinta implicate,in actiunea educativa,sinteza,logica a materialelor investigate ne
permite sa relevam urmatoarele componennte fundamentale ale cadrului didactic in activitatile
instructiv educative cu clasa de elevi si anume:
- planifica activitaticu caracter instructiv-educativ,determina sarcinile si obiectivele pe diverse
niveluri,isi structureaza continutul esential,alcatuieste orarul clasei etc.
-organizeaza activitati clasei ,fixeaza programul muncii si formele de organizare
-comunica informatii stiintifice,stabileste canalele de comunicare si repertoriilre comunicarii
-conduce activitatea desfasurata in clasa directionind procesul asimilarii dar si al formarii
elevilor prin apelul la normativitatea educationala
-coordoneaza activitatile instructiv-educative ale clasei.
-indrumaelevii pe drumul cunoasterii prin sfat si recomandari ce sa sustina comportamentele si
reactiile elevilor
-motiveaza activitatile elevilor prin formele de intariri negative si pozitive,utilizeaza aprecieri
verbale si reactiile nonverbale in sprijinul consolidarii comportamentelor pozitive.
-consiliaza elevii in activitati scolare precum si in cele extrascolare. prin:ajutoare,sfaturi,
orientare culturale si altele.Controleaza elevii in scopul cunoasterii stadiului incare se afla.
-evalueaza masura in care scopurile si obiectivele dintr-o etapa au fost atinse prin instrumente
de evaluare sumativa prin prelucrari statice ale datelor recoltate si prin elaborarea sintezei,aprecierilor
finale.
Concluzia pe care o putem desprinde analizind succunt trecerea in revista aprincipalelor tipuri
de comportamente presupuse de actiunile si interventiile pedagogului,cadrelor didactice e ceea ca
majoritatea acestora sunt de natura manageriala.Procesul de conducere managerial fiind o
caracteristica oricarei activitati organizeaza dar si a oricarei acttiuni ce tinde catre eficienta maxima
prezinta o serie de trasaturi si functii comune,ce sau regasit .
12. Criteriile ce constituie premisele reuitei nvtorului n ce privete managmentul clasei de
elevi
In urmaunui proiect de cercetare mai amplusavantu ----------- a sentetizat mai multe reguli fara
o legatura intre ele si fara un suport teoretic si fiind asimilate de profesor,pot constitui una
dintre premisele reusitei sale in ceea ce priveste managementul clasei de elevi:
incepe prin a fi ferm cu elevii,dupa care poti deveni mai relaxat
-impuneti linistea in sala de clasa inainte de a vorbi
-daca e posibil controlati intrarea elevilor in sala de clasa
-invatati sa utilizati numele elevilor
-pregatiti lectiile in amanuntire
-daca e posibil sa fiti in clasa inaintea elevilor
--pregatiti materialele inainte de sosirea elevilor
-e necesar sa cunoasteti modul de utilizare al aparatelor si experimentelor
-fiti dinamic,mergeti printre banci
 -incepeti lectia cu ceva captivant si incercati sa mentineti interesul si curiozitatea si seriozitatea
-oferiti instructiuni clare
-invatati sa va controlati vocea
-cind fixati teme pentru acasa tineti cont de virsta,abilitati si fondul cultural al elevilor
-utilizati tehnici cit mai variate
-anticipati problemele de disciplina si actionati rapid
-privitivaca pe un ajutor al elevilor.



13. Etimologia i definirea clasei de elevi
Elevii cu care lucreaza managerul facparte dintr-un grup-clasa de elevi. Clasa de elevi este
autonoma daca:
- structura sa este bine determinate
- are scopuri si obiective functionale benefice
- relatiile interpersonale sunt predominant de colaborare si nu de conflict.
Ptr a dezbate problematica specifica a cl. De el. Parcurgem mai multe etape referitoare la
definirea grupului, clasificare gr umane, abordarea cl de el ca grup primar, caracteristicile si
structura colectivului de elevi.
Clasa de elevi poate di conceputa ca fiind din punct de vedere psihologic un grup social, unde
ca urmare a interrelatiilor ce se stabilesc intre membrii ei apare si se manifesta o relalitatte
sociala cu consecinte multiple asupra desfasurarii procesului instructive-educativ.
Din punct de vedere etimologic latinescul clasis inseamna clasa de elevi, multime, grup si
constituie originea lingvistica a conceptului analizat.
Clasa de elevi este un grup formal ca urmare a unei analize de influenta externa, care ii poate
influenta si determina constituirea.
Structura clasei de elevi ne permite observatia ca in interiorul acesteia se pot constituiin mod
spontan subgrupuri.
Clasa de elevi paote fi abordata:
- din punct de vedere didactic- clasa este un cadru in care se produce invatatrea, se formeaza priceperi si
deprinderi, competente in diferite domenii, care asigura tinarului integrarea cu success in viata sociala
- Din perspectiva psihosociala- clasa nu constituie un domeniu static ci un cimp dynamic in care se
desfasoara jocul unor forte multiple.
Ptr definirea clasei de elevi se porneste de la analogia acestora cu grupul mic, restrins sau
prima, luindu-se in consideratie genul proxim de totalitate sau grup si diferenta specifica
referitoare la socpul urmarit.
14. Caracteristicile colectivului de elevi
Clasa de elevi are urmatoarele caracteristici:
Marimea colectivului de elevi variaza de la 20 la 30/35 de elevi. Marimea optima a cl a suscitat foarte
multe discutii, deoarece sa constatat ca daca nr de elevi este mai mare atunci crste tendinta de
subiectivizare a membrilor clasei
Relatiile dintre membrii colectivului> sunt directe de tipul fata in fata, de natura afectiva pozitiva si
negative. Spre deosebire de relatiile functionale specific grupului secundar.
Cl de el este un grup angajatin activitatatea educationala avind scopuri siobiective specific de
invatare, fromare si dezvoltare
Scopurile colectivului pot sssi commune, de subgroup sau personale
Structura de grup poate fi divizata in structura de sarcina si socio-afectiva
Coeziunea grupala constituie o rezultantaa concentrarii tuturor fortelor ce actioneaza asupra membrilor
sai. Ptr a sementine in cadrul gr aceasta fiind cea mai importanta variabila de gr. Managerul este Acela
 care poate asigura coeziunea prin crearea unei atmosphere potrivite de asimilare a info si de formare de
priceperi si deprinderi
Autonomia sau dependent, acestea se formeaza cu sprijinul invatatorului, dar nu trebuie sa ramina
dependent de el si dupa incheierea procesului de formare el va continua cu forte proprii daca a fost
format sa devina autonomy.
Clasele de elvi dr deosebesc intre ele supa gradul mai mic sau mai mare de autonomie de care
dispune.
Permeabilitatea sau impresmeabilitatea- aducerea unui memmbru nou in cadrul colectiv nu se trateaza
cu superficialitate, momentul trebuie bine pregatitde manager, altfel incit noul membru se va integra
dificil sau va devin izolat.
Conformismul sau nonconformismul membrilor- in functie de felu in care managerul clasei explica
normele oficiale, explicite, membrii grupei le accepta sau nu acelasi lucru se intimpla si cu normele
specific grupului daca ele nu sunt bine explicate. Lipsa de echitate in acest domeniu duce la formarea
de clasa intregi nonconformist.
Stabilitatea sau instabilitatea grupului- cl de el se sudeaza greu daca organizarea deja acceptata se
schimba des clasa nu mai este un grupo in care se dezvolta relatii, ea se imparte in subgrupuri cu
obiective si cu atitudini fata de invatare diferite. O asemenea clasa nu poate fi cooordonata.
Sintalitate sau personalitate- un grup stabil in care se creeaza relatii trainice devine cu timpul un grup
cu personalitate
15. Cunoaterea colectivului de elevi
Cunoasterea colectivului clasei
Cunoasterea colectivului clasei vizeazasurprinderea acelor caracteristici a gr. Prin care acesta se
defineste ca un tot, ca un system cu autonomie, dar si ca un subsistem al unui system mai
cuprinzator sistemul social.
Specificul sistemului clasei de elevi se refea la natura psiho-socio-educationala a acestuia la
interdependenta dintre factorul psihosocial si cei educationali in formarea, dezvoltarea si
modelarea personalitatii.
Ioan Nicola in 1978 sinteza urmatoarele obiective ale cunoasterii colectivului de elevi:
- Descrierea si relevarea particularitatilor structural ale clasei: structura fromala si informala
- Cunoasterea relatiilor dintre liderii formali si cei informali
- Detectarea normelor, valorilor si regulilor care tind sa determine viata interna a colectivului de elevi
- Problematica
- Coeziunii colectivului de elevi
- Identificarea legitatilor collective rezultate prin interactiunea dintre personalitatea individuale si
personalitatea de grup a colectivului
Invatatorul manage si inv-diriginte trebuie sa cunoasca atit personalitatea individuala a
membrilor gr cit si personalitatea lor de grup, in asa fel incit sa poata dirija si coordona
influentele mediului educational cu scopul modelarii benefice a personalitatii elevilor cu
ajutorul factorilor educat
16. Metode i tehnici de cunoatere a colectivului de elevi
Metodele si procedeele utilizate in cunoasterea si caracterizarea psihopedagogica a
elevilor
In literature de specialitate sunt descries diverse metode si tehni de cunoastere a colectivului de
elevi>
Cunoasterea psihologica a elevilor de catre invatator este complexa si dificila dar este si
extreme de profitabila pentru elevul in cauza, pentru activitatea lui sau pentru colectivitatea in
care traieste.
Metodele si procedeele >
Observaia psihosociala- presupune un contact direct cy realitatea colectivului asigurind obtinerea
unor date reale care vor fi prelucrate si interpretate
 Metoda chestionarului- se bazeaza pe formularea unor intrebari la care elevul trebuie sa raspunda
verbal sau in scris
Metoda scarilor de opinii si atitudine- posibilit elevilor de exprimare a atitudinilor in legatura cu
fenomnele supuse cunoasterii diferientiate sub asspectul intensitatii
Metodele aprecierii obiective a personalitatii- urmareste aprecirea facuta de elevi asupra diferitor
component ale personalitatii colegilor
Metoda experimentului actional-ameliorativ- presupune intreducerea unor modificari care sa determine
un alt mod de desfasurare ulterioara a fenomen
Metodele sociometreice- investigarea naturii configuratiei si intensitatii relatiilor interpersonale apar pe
baza lor de comunicare, de influentarea, de colaborare, competitive, de conducere, punctele de plecare
in cunnoasterea dif aspect a procesului de interact ce se manifesta in stare preferentiala a copilului in
clasa din care face parte si are la baza idea ca organizarea colectivitatii umane este determinate de
preferintele socio-afective ale membrilor. Acest instrument de investigare coonstituie un sprijin
deosebit in cunoasterea fundamentelor socioafective ale clasei. Testul sociometric consta in
formularea unor intrebari prin intermediul carora se solicita ca fiecare elev sa-si exprime simpatiile sau
antipatiile fata de ceilalti colegi. In psihologia sociala ptr a indica pozitia individului in grup se
cunosc urmat categorii> lideri, preferati, respinsi, izolat.

17. Structura i sarcina clasei de elevi
Prin structura se intelege organizarea interna, modelul comportamental si continuu de adaptarea
modelului la cerinte in functie de natura grupului concret.
Principalele component structural ale grupului mic, primar sunt>
1. Structura de sarcina sau de activitate- care este date de modelul rolurilot pe care le au membrii
grupului sau subgr.
2. Structura de putere- care reflecta pozitiile membrilor si relatiile dintre aceste pozitii
3. Structura de comunicare- sau totalitatea retelelor de comunicare in gr.
Sarcina cl de elevi esre de natura educat de formare initiala si continua a subiect educat, aceasta
sarcina are caracteristicile sale cu privire la obiectivele anticipate, la continuturile selectate si
transmise la invatarea propriu-zisa, la rezultataele invatarii in functie de particularit de virsta si
individuale ale elevilor.
Gr scolar este din punct de vedere al struct sale un grup omogen , din punct de vedere al virstei,
al scopurilor, intereselor fundamentale si aspiratiilor. daca in raport cu alte gr , clasa este
predominant omogena in raport cu activit interna, s-a formulat problema care dintre tipurile de
gr este mai efficient in lucrul in grup, adica cel omogen sau cel eterogen.
Structura de sarcina, de activit educat determinate de interactiunea rol-statusurilor in clasa de
elevi reprezinta structura fromala a colectivului de eelvi.
Structura informala este data de relatiile affective stabilite spontal si natural intre membrii gr.
Intr-un cadru social concret aceste relatii pot fi de simpatie/ antipatie/ de indiferenta.
Relatiile afective ale unui elev fata de ceilalti alcatuiesc expansiunea sa sociala, iar relatiile
afective ale colectivului fata de fiecare membru al sau constituie incluziunea sociala.
Dtructura informala a gr este data de corelarea dintre cele doua dimensiuni , daca identitatea
devine negative individual fie paraseste gr, fie lupta ptr cistigarea de catre grup a unei alte
identitati
Indentitatea sociala pozitiva coreleaza puternic cu stima de sine.
18. Relaii interpersonale n clasa de elevi;
Profesorul Mielu Zlate definete relaiile interpersonale ca legturi psihologice contiente i
directe ntre oameni. Acelai autor precizeaz i condiiile de realizare a relaiilor
interpersonale: - particip ntregul sistem de personalitate al indivizilor pentru obinerea
reciprocitii (caracterul psihologic); - n actul respectiv se implic persoana contient de sine
i de cellalt (caracterul contient); - necesitatea unui minim contact perceptiv ntre parteneri
 (caracterul direct). n clas, elevii ndeplinesc sarcini comune, care contribuie la formarea unor
relaii de interdependen ntre ei, pentru realizarea obiectivelor comune.
Se cunoasc urmatoarele tipuri de relatii interpers>
Relatie de cooperare- bazate pe coordonarea eforturilor in vederea realizarii unui obiectiv comun
Relatii de competitive- bazate pe rivalitatea partenirilor in atingerea unui scop individual.
Relatii de conflict- bazate pe opozitia duala a partenerilor raportata la un scop indivizibil.
Toate aceste tipuri de relatii propun o reflective amanuntita asupra relatiilor dintre cooperare si
competie. Competitia creeaza o asemenea ostilitate generala care face ca multi elevi sa fie
aspru criticati de altul.
In 1979 m. deutch a descoperit ca in comparative cuc lasele cooperante clasele compettiitve
au o atmosfera ce duce la >
- Elevi anxiosi
- Elevi care se gindesc mai putin la ei si la munca lor
- Elevi cu atitudini reprobabile fata de colegi
- Elevi cu un sentiment scazut de responsabilitate fata de ceilalti
Exista situatii in care clasificare relatiilor interperson poate fi realizata astfel>
1. Relatii de acomodare- partenerii se obisnuiesc, se ajusteaza unii dupa ceilalti
2. Relatii de asimilare- partenerii desfasoara un transfer reciproc in mentalitati si puncta de vedere,
atitudini si comport pina la un nivel la care subiectii pot gindi sau actiona identic
3. Relatii de stratificare- partenerii se pot structura dupa o ierarhie ce exploateaza statutele detinute de
elevi
4. Relatii de alienare- partenerii in imposibilitatea de a desfasura interact eciproic parasesc universal
clasei provocind animate schism intragrupale
Universal relational al clasei analizat din punct de vedere a influentei educ in contextual gr sc si
abordat din punct de evedree stiintific devine unul dintre subiectele cele mai importante in a
cariu cunoastere si aplicare depinde succesul demersului educative al cadrului didactic.
19. Factorul de grup care influeneaz pozitiv nvarea i educaia elevilor
Factorul de gr la nivelul cl de elevi este considerate ca o dinamica relational accentuate. Sunt in
general accceptate si analizate doua tipuri de mari forte:
1. Influenta personala a invatatorului atit ca lider cit si ca factor exterior
2. Influenta de grup, guvernata apparent de factori nonformali
Influenta personala a invatatorului asupra clasei de elevi este cunoscuta si descrisa in general ca
fiind o capacitate de a afecta comportamentul altor personae in special al elevilor. in aproape
fiecare moment invatatorul initiaza actiuni prin care afecteaza comportamentul elevilor, insa
subiectul de interes major ptr aspectul psihosocial al grupului il reprezinta nu influenta
persoanla cit mai ales cea de grup.
In cee ace priveaste cl de el se poate vb de gr sanatos sau de grup nesanatos, calificativul
poate fi dat urmarindu-se citiva parametric>
- Coeziunea gr - Standardele gr - Structura gr
- Cl de el in procesul de autoconstructie isi elaboreaza anumite credinte, reguli si norme proprii,
acestea prin repetitive, acceptare si asumare de catre membrii sai formeaza normalitatea clasei
de elevi.
- Normele in clasa pot fi :
- Implicite - Explicite
- Un factor integrator al particularit individului sunt considerate capacitatea de munca a acestora.
- Dupa F. Voiculescu capacitatea de munca a elevilor reprezinta potentialul si functionalitatea
fizica si psihica de care trebuie sa dispuna elevul ptr a desfasura la nivelul optim de intensitate,
ritm, eficienta, activit educat, dar capacitatea de munca la alevi se refera la principalele activit a
lor si anume invatarea
20. Tipurile nvrii i structura capacitii de nvare a elevilor
 - Managementul cl de el are in centrul preocuparilor sale mai multe tipuri de inavatari>
1. Invatarea didactica propriu-zisa- asimilarea cunostintelor, formarea ability, dezvoltarea capacity si
competentelor
2. Invatarea socio-relationala- pe baza de model, formarea atitudinilor fata de sine si ceilaltiu, fata de
activit si dezvolt competentelor sociale
3. Invatarea normative a regulilor si normelor mora, soclare, de gr.
- Invatatorul in rolul sau de manager trebuie sa cunoasca:
- Stadiul dezvoltarii bio-psiho-sociale a elevilor (dupa Piaget)
- Experienta cognitive a elevilor (Gagne)
- Component motivationala a elevului (Ausubel)
- In termini specifici managementului F. Voiculescu prezinta urmatoarea structura a
elevilor>
1. Resurse intelectuale 3. Resurse comportamental-
2. Resurse reglatorii instrumentale
4. Pornind de la cunoasterea structurii capacitatii de invatare a elevilor sai, inavatotul din punct de
vedere managerial trebuie:
- sa orienteze resursele intelectualee ale elevilor spre ideile ancora capabile sa fie organizate in sisteme
informatieonale complexe,
- sa dezvolte acele strategii de gindire complexe bazate atit pe gindirea convergenta cit sip e cea
divergenta- euristica,
- sa antreneze nivele superioare ale trebuintelro de natura socio-culturala
- Sa stimuleze motivatia intrinseca pozitiva si creative
- Sa dezvolte structurile volitive neglijate de pedagogia clasica
- Sa formeze priceperi si deprinderi, capacitate, competente potrivit cerintelor practice applicative ale
pedagogiei modern
- Sa dezvolte conduit moral-superioare in unitate cu constiinta umana.
21. Forme eseniale de interaciune pihosocial integrate n managementul i activitatea clasei
5. Clasa de elevi constituie cadrul psihosocial al desfasurarii activit de instruire si educare si un
mediu de comunicare si socializare. Ca grup social clasa de elevi are structura si caracteristice
proprii iar membrii acesteea ocupa diverse pozitii, au roluri variate si stabilesc relatii.
6. Dintre caracteristicile cl de el ca gr educat putem numi:
Scopurile- care pot fi de tip prescriptive (stabilite interior de personae care nu apartin clasei),
individuale ( stabilite in interiorul clasei)
Rolurile -se refera la ansamblul de sarcini care trebuie realizate de membrii grupului. dintre rolurile
invatatorului in clasa puntem mentiona: sursa de info, consilier, mediator, evaluator,
coordinator/organizator
Normele reguli de conduit recunoscute si acceptate de toti membrii gr educational si prescriu modele
de comportament
Coeziunea de grup- se refera la gradul de unitate si integrare a membrilor gr , la sentimentele de
apartenenta la grup , la satisfacerea nevoilor membrilor grupului de catre grup. Cei mai importanti
factori de mentinere a coeziuni de grup sunt
- Motivare elevilor prin cooperare sau competitive
- Valorizarea problemelor de ordin afectiv
- Atitudinea deschisa a invatatorului fata de elevi
22. Decizia: definire i cerine
7. Decizia este considerat de managementul actual principala funcie a procesului de
conducere, deoarece aceasta poate armoniza obiectivele cu resursele i cu oamenii devenind motorul,
centrul vital al procesului. Aplicind procesului educational principiile eficiente ale managementului in
general referitor la rolul info al constientizarii acesteea, al unitatii de actiune, echilibru si armonie.
8. Pentru a fi eficient, profesorul-manager trebuie s ndeplineasc urmtoarele cerine:
 s acumuleze ct mai multe i mai variate informaii asupra problemei,
s nlocuiasc treptat ntmplarea, improvizaia, imitaia n luarea hotarrilor i s foloseasc metodele
tiinifice,
sa prentmpine tensiunile i conflictele,
s asigure unitatea ntre decizie, aciune, control, reglarea activitii,
s precizeze aspectele operaionale cum ar fi sarcinile, responsabilitile, modalit ile de rezolvare,
condiii, timp, factori implicai, rezultate ateptate.
9. Pedagogia si managementul educat subliniaza necesitatea ca invatatorul sa devina un invatator-
decident punind in evidenta necesitatea formarii unei culture manageriale ale culturii sale ca
manager ptr optimizarea procesului educational.
10. Principalul instrument al invatatorului-decident este decizia.
11. Decizia a fost definite ca o activitate constienta de alegere a unei modalitati de actiune din mai
multe alternative posibile in vedere atingerii obiectivelor propuse.
23. Clasificarea deciziilor (tipologii).
12. Dup o serie de criterii, deciziile au fost clasificate astfel
13. 1. dup amploarea implicaiilor asupra activitii cadrului didactic:
14. a. strategice- surprind att aspecte generale privind proiectarea activitilor pe perioade mari de
timp ( 5-10 ani ), dezvoltnd obiectivele specifice mediului educa ional, elaborndu-se
strategiile specifice, ct i planificri pe perioade mai scurte ( 1-2 ani ), prin care se contureaz
modalitile n care aceste obiective pot fi atinse.
15. b. tactice sau de programare, prin care se stabilesc modalitile de implementare n mod direct
ale strategiilor educaionale.
16. c. operative - deciziile curente pe care fiecare dintre manageri trebuie s le ia. Ele privesc att
componenta normalitii, a desfurrii fireti a activitii n care deciziile completeaz
programarea anterioar, ct i n cazuri excepionale, cnd programarea nu mai este respectat,
iar deciziile trebuie s fie adaptative la noua situaie. n acest caz este foarte important
promptitudinea, reacia normal i eficient.
17. 2. dup certitudinea atingerii obiectivelor, deciziile au fost clasificate n :
18. a. decizii certe -acele decizii a cror finalitate trebuie atins i n general este atins
19. b. deciziile de risc reprezint n general acel tip de decizii ale cror consecin e sunt anticipate
parial, putnd s apar elemente surprinztoare. n general acestea se refer la nouti de tip
managerial sau la decizii rapide care trebuie luate ntr-un timp scurt, iar decidentul nu are timp
s analizeze efectele acesteia.
20. c. deciziile incerte reprezint acel gen de decizie a crei finalitate nu este cunoscut i nu poate
fi cunoscut ntr-o perioad de timp acceptabil. Chiar dac din punct de vedere strategic se
anticipeaz rezultatele, pot s apar efecte inedite care s l deterioreze.
21. 3. dup sfera de cuprindere, deciziile sunt:
22. a. individuale- deciziile care privesc persoana ca singular, deci pe fiecare elev sau profesor
23. b. colective, de grup, vizeaz grupul n ansamblu, o colectivitate ampl. n acest caz, astfel de
decizii pot fi strategice i s fie n legtura cu ntreg sistemul sau s se refere doar la un grup
restrns de elevi, profesori, prini.
24. 4. dup coninutul funcional al deciziilor, acestea sunt:
25. a. de previziune, proiectare, planificare, programare care reprezint totalitatea deciziilor
necesare pentru pregtirea actului educaional ca atare, pe perioad scurt, medie i lung, prin
care sunt enunate obiectivele urmrite i se anticipeaz activitile.
26. b. de organizare a activitii didactice i educaionale care sunt necesare pentru pregtirea
mediului educaional, crend contextul material i uman necesar pentru desfurarea
activitilor.
27. c. de reglare si evaluare a ntregii activiti-forma prin care se pot urmri consecin ele celorlalte
decizii anterioare, dar i modalitile de intervenie n cazul unor disfuncionaliti.
28. 5. dup frecvena elaborrii, deciziile pot fi clasificate :
 29. a. periodice sunt deciziile care reprezint componenta sistematizat a educaiei, fiind
reprezentate de acele decizii pe care terbuie s le lum cu privire la activit i repetitive.
Peridiocitatea lor poate diferi de la caz la caz: la patru ani, anuale , semestriale, zilnice,
depinznd de frecvena activitii programate.
30. b. aleatorii sunt decizii ce trebuie luate n situaii neprevzute i reprezint n general acea
component a educaiei care, n ciuda tuturor sistemelor de prognoz, proiectare, planificare, nu
pot fi anticipate n totalitate.
31. c. de exceptie reprezint deciziile care implic evenimentele deosebite, care nu au putut fi
anticipate. De obicei astfel de ntmplri cer o decizie rapid, imediat i de aceea este foarte
important modalitatea n care se reacioneaz.
32. 6. dup tipurile de situaii problematice, deciziile sunt:
33. a. de corectare prin care s fie ndreptate anumite situaii evaluate n mod eronat anterior. De
obicei aceste decizii apar atunci cnd planificarea nu anticipeaz n mod corect anumite efecte
i acestea trebuie corectate.
34. b. de ameliorare reprezint deciziile prin care profesorul se adapteaz condiiilor ergonomice
ale clasei. Acesta trebuie s urmreasc n mod constant feed-back-ul pe care l ofer clasa i s
se adapteze la cerinele i capacitile acesteia. Procesul decizional este interactiv i trebuie
ameliorate orice abateri cu scopul de a obine o eficien maxim.
35. c. de prevenire sunt acele situaii decizionale n care profesorul prin puterea sa de anticipare
are posibilitatea de a preveni situaiile neplcute. Cele mai cunoscute sunt deciziile de
prevenire a conflictelor, prin consiliere i educaia n spiritul unor atitudini asertive.
36. Din precizarea esentei rezulta ca in procesul decisional inv-manager va respecta anumite
cerinte de baza pentru a fi efficient in conducere si realizarea obiectivelor.
37. In practica educationala numeroase decizii ale invatattorului se dovedesc a fi necorespunzator
din cauza lipsei unor obiective clara, analiza incomplete a datelor, neglijarea unor stari
obiective, elaborarea unui nr redus de variante lipsa de fermitate in aplicare si control, slabirea
puterii de convingere si influentei etc.
24. nvtorul factor de decizie (decident).
38. Activitatea decizionala a invatatorului nu este una simpla, factorii care determina dificultatea
luarii deciziei educationale este>
- mediul educational complex - personalitatea invatatorurlui
- personalitatea in formare a elevilor, - problematica resurselor financiare si material
particularitatile de virsta si individuale - comunicare
- pedagogul i-a dizii didactice, educationale si manageriale cu privire la planificarea, organizare,
consilierea, conducerea, reglarea activitatii de la clasa sa, din scoala si de la activitattile
extrascolare si informale.
- Rolul decisional al prof nu este efficient recunoscut. Potrivit tuturor deciziilor pe care trebuie
sa le elaboreze sis a le duca pina la capat el este considerat inca mai mult executantul deciziilor,
director ale politicii central si nu conceptual de decizie In colaborarea cu alti profesoru, cu
directorul inspectorul, ministrul.
- Reforma educationala acorda un rol important in cresterea rolului decioznal al pedagogului,
prin participarea lor in consiliul curricular ale scolii, prin imbinarea educatiei formale,
nonformale si
- Procesul de luare a deciziilor se poate nva i perfeciona. Adina Andrei in 1999
prezint 10 reguli ale unei decizii eficiente:
- 1. Consultai-v colaboratorii apropiai n legtur cu decizia luat, pentru a beneficia
de un punct de vedere obiectiv!
- 2. Examinai modul n care iau decizii colegii dumneavoastr care au succes i
ncercai s le nelegei secretele!
- 3. Examinai modul n care iau decizii colegii dumneavoastra care nu au succes i
ncercai s nelegei de ce!
 - 4. ncercai s obinei un punct de vedere imparial nainte de decizia final!
- 5. Gndii-v ntotdeauna bine nainte de a lua decizii importante!
- 6. Cunoatei-v punctele dumneavoastr slabe nainte de a lua decizii i ncercai s le
depii!
- 7. ncercai diferite metode de luare a deciziilor i alegei pe cele care vi se potrivesc!
- 8. Lucrai sistematic i nu evitai nici o etap n luarea deciziilor!
- 9. Evitai rutina, dezvoltai o experien bogat n luarea deciziilor!
- 10. Lucrai pentru devoltarea propriei creativiti!.
- Decizia este n strnsa legatura cu celelalte roluri manageriale ale profesorului i, din
punct de vedere managerial este un proces de selectare a unei linii de aciune dintr-un numr de
alternative pentru a ajunge la un anumit rezultat, obiectiv.
25. Etapele procesului decizional.
- Etapele procesului decizional
- Procesul decizional are mai multe etape, tehnici si metode specifice. Pentru ca o decizie
educativ s fie corect, ea trebuie s parcurg mai multe etape:
- pregtirea deciziei prin:
- identificarea problemei;
- obinerea informaiilor i cunoaterea cauzelor care au generat abaterea prin observaii, teste,
studiu de caz, convorbire;
- selecia, organizarea i prelucrarea informaiei;
- elaborarea variantelor de aciune i a proiectelor de msuri;
- adoptarea deciziei i a msurilor de aplicare. Cele mai eficiente forme de adoptare a
deciziei sunt prin folosirea metodei SWOT, cooptarea elevilor n activitatea de selecie a
alternativelor.
- aplicarea deciziei i urmrirea ndeplinirii ei se va face printr-o sucesiune de activiti
organizatorice i motivaionale:
- comunicarea deciziei;
- explicarea motivaiei ei n faa elevilor;
- organizarea aciunii practice (stabilirea termenelor, responsabilitilor, colaborrilor ntre
elevi);
- controlul ndeplinirii deciziei (ce ajut la depistarea elevilor problem);
- reglarea optim a aciunii;
- decizii de corectare a aciunilor;
- evaluarea rezultatelor obinute.
- Toate rolurile manageriale funcioneaz ntr-o permanent interdependen.
- Responsabilitatea dirigintelui implic nsumarea mai multor roluri: de profesor, de printe, de
consilier. Efortul este considerabil i de multe ori este nevoie de mult organizare, druire,
rbdare i sacrificii.
26. Condiii de eficien decizional
- n afara cerintelor precizate concomitent cu prezentarea aspectelor proceselor decizionale se
adauga si alte conditii specifice. Literatura edagogica semnalizeaza obstacolele devintie
frecvent in munca pedagogului manager si anume:
- Invatatorul ea decizii intrun mediu educational pe care nu stapieste in intregime faptul
determina mereu un grad de incertitudine o perceptie selectiva a situatilor a informatiilor necesare.
Elemente componete ale procesului si situatiei educationale in cauza. Identificarea slaba a problemei
analiza superficiala a informatiilo si cauzelor a categoriilor esentiale de inf sau oprirea la inf irelevante
care denatureaza gindirea concreta. Aceasta se intimpa cel mai des in deciziile privind proiectarea
activitatilor sau in tratarea diferentiata a elevilor. Aici invatatorul are asa numita vizune tunel ca
perspectiva restrinsa a datelor pregtitoare pentru poriectare.
- Deciziile invatatorului invatatorul nu se pot analiza distinct bilantul acelasi activitatii. De fapt
invatatorul lucreaza cu o serie deciziei in acelasi activitate. Invatatorul lucreaza cu decizii rapide care
 pot fi luate la moment si care sa fie consecinse explicate motivate elevilor pentru ai angja in
participare. Deciziile sunt complexe si datorita naturii educatiei care vizeaza mai multe obiecitve prin
angajarea aceleasi situatii.
27. Esena, rolul i caracteristica componentei prognoza
- O component importnta a previziunii este progrnoza. Ajut pe invatator sa stabileasc sis a
analizaze nivelul initial diagnoza in asa fel ca pe baya ei sa prevada principal directive de actiune. In
acest sens prognoza educationala poate cuprinde:
a) Precizarea obiectivelor cadrul ale formarii dezvoltarii elevilor pentru etapa ce urmeaza conform
documentelor curriculare
b) Analiza documentelor cadrul a stuatiei esentiale cu evidentierea punctelor tari si a punctelor slabe a
aspectelor critice sau de dezvoltare.
c) Conturarea unei linii pe perspectiva pe 2-3 ani.
- Practic elementele de prognoza sunt concretizate in intocmirea instrumentelor manageriale la
nivelul politicii educationale la nivelul clasei si disciplinele sale
- Ca instrument de lucru prognoza reprezinta o sondare sintetica schitata in viitorul precizat in
curriculum si nu o detaliere a directilor rezultate acum. Dar nici diagnoza etapei precidente a
dezvoltarii elevilor nu se realizaeza stiintific limitinduse la analiza situatiei la invatatura si disciplina.
- nvatatorul manager va asigura astfel puntea de legatura cu urmatoarele etape: daca
invatatorul va intelege acest aspect va putea depasi si practica existentei inca in scoala.
-
-
-
-
-
28. Esena, rolul i caracteristica componentei proiectarea i planificarea
- Proiectarea si planificarea. Proiectarea manageriala da raspuns la problema de baza ale
previziuni pe durata medii de un an, semestru un capitol. Invatatoul depaseste stadiul ipotetic al
previziunii si realizeaza operatiile cum ar fi:
a. Evaluarea initiala a resurselo
b. Stabilirea obiectivelor specific acelor operationale; continuturilor adecvate; directiilor metodologice si
a timpului necesar.
c. Evaluarea problemelor critice a tipurilor de decizii necesare a variantelor de solutiilor a acestora.
d. Stabilirea criteriilor de performanta pe obiecte si modalitatii de control
- Proietarea si planificarea didctica parcurge etapele specific oricarui process manageriale.
1. Stabilirea obiectivelor 3. Elaborarea planului de 4. Planificarea
2. Evaluarea starii initiale actiune 5. Evaluarea finala.
6. n proiect manageriale a invatatorului la disciplina sa trebuie sa indeplineasca anumite cerinte.
7. Dupa Iosifescu acest sunt:
a. Adecvarea la scopurile si f. Operationalitatea k. Respectarea bazei stiintifice,
obiectivele stabilite g. Unitatea conceptuala pedagogice, manageriale
b. Realism in legatura cu h. Continuitatea intre actiuni l. Prevederea unor alternative
evaluarea initiala. i. Flexibilitatea metodologice
c. Economisirea j. Incadrarea optima in timpul m. Stabilirea criteriilor de
d. Simplitatea si precisie dat evaluare
e. Sistematizarea si claritatea
29. Esena, rolul i caracteristica componentei programarea
30. Programarea. Indica mijloacele pentru atingerea competentelor specific si a obiectivelor
operationale pe secvente. Un invatator manager poate alcatui programe pentru diferite obiective:
la lectie pentru corelarea activitatii scolare cu cea
pentru eficientizarea resurselor extrascolara
pentru reorganizarea sistemului informational
 pentru sprijinirea diferentierii elevilor pentru dezvoltarea creativitatii elevilor
Dar el poate ca manager sa conceapa sis a realizeze si alte programe cei sunt necesare de aceea
prin programe se pregateste strinsa legatura cu organizarea, coordonarea, controlul, corectarea
operative din punct de vedere managerial aceste programe sunt private ca anexe concrete ale proiectul
intron cit detaliaza ilustreaza sarcinile ordinea lor logica actiunea factorilor implicatii, metodele si
procedeele si mijloacele relatiile de comunicare si affective , indrumarea gestionarea timpului. In acest
mod actiunea de proiecatare, programarea este strins legata de decizie. Relatia lor este evidenta pentru
ca demersul proiectarii este similar cu primele faze ale deciziei . n raport cu practica actuala din
perspectiva manageriala constatm ca invatatorul cin proiecteaza o lectie de fapt el combina prognoza
cu proiectarea cu planificarea si programarea.
31. Metode de prognoz, planificare i programare
Este util ca invatatorul sa cunoasca si metodele specific manageriale de prognozare,
proiecatare, programare caci ii pot adduce importante clarificarii in proiectarea educationala in sine.
Literatura pedagogica nu abordeaza explicit acest aspect ci ofera doar algoritm modele ca rezultate de
actiune de proiectare nu si date despre cum se desfasoara acest proces.
De aici reiese si ridicarea redusa a invatatorului in desfasurarea mecanismului stiintific a
proiectarii limitarea la citeva modele date tendinta spre sablonizarea lor promovarea tehnicismului.,
neintelegerea rolului variantelor si slaba angajare rationala in acest sens. Prognozarea proiecatarea
programarea si se realizeaza prin metodele bine determinate cum ar fi:
1. Management prin proiect- presupune stabilirea anasamblului de actiuni variante pentru indeplinirea
cu success a unor obiective complexe sic ere anumita creativitate participarea active a celor implicatii
este limitata de timp.
2. Metoda managementului conducerii prin obiectiveeste una din metodele de baza in management
model corelata cu abordarea sistemica a procesului educational nu trebuie confundat cu planul
proiectului cu programului nici cu ctiunile concrete si situationale. In acest context invatatorul
manager va respecta anumite cerinte de baza in definirea obiectivelor operationale.
3. Metoda compararii- valorificarea datele experinetei anterioara a invatatorului in problema tehnicile
de success utilizate pe baza clasificarii asemanarilor si deosebirilor a desprinderii factorilor favorabil
sau nefavorabili a schemelor de relatii intre elementele proiectului sau programului . In aceste conditii
copierea in tocmai a unor proiecte anterioare sau ale colegilor dupa metodicii este o metoda empirica.
Schimbul experienta documentarea sunt utile dar ineficare fara adaptare contributiei personala
motivare propriei.
4. Metoda reflectiei individuale sau de grup. Impune abordarea contextuala cauzala conturarea unor
ipoteze de solutionare a obiectivelor curriculare de incadrrii in prognoza sau proiectul de
argumentarea rationala si faptica adecvata in diminuarea efectelor negative distorsionate de anticiparea
a etapelor urmatoare de comparare a variantelor de progrmare si solutionare.
5. Metoda normativ- reactualizeaz principile normele reuglile algoritmi necesari in proiectare,
programare , criterile , de corelare a elementele activitatii normele in relationarea invatator elev, elev-
elev, functionalitatea modului de conduit a invatatorului in activitatea criteriile de participare si de
evaluare obiectiva.
6. Metoda scenariului- permite descrierii situatii viitoare aasumate de evenimente actiuni insuficiente
detalii pentru a sugera o modalitate de depasire a unor dificultatii pe secvente, obiective, pe unitatii de
timp. Ea apeleaza in principal la conturarea ipotetica a unor strategii de solutionare a unei starii de
dezvoltare sau negative.
32. Definirea i rolul organizrii
Etimologic organizarea ( greaca organo- armonie) desemneaza ansamblul actiunilor menite sa
utilizeze rational si efficient resursele umane material, informationale ale procesului educational la
nivelul cl .de elevii, a didacticii disciplinei pe care o preda invatatorul dar rolurile conturate in raport
cu obiectivle stabilite.
 Organizarea d armonie stabilitatea activitatii abordate ca sitem fie ca este vazuta global ca
model de unitate sau la nivel concret.
Atunci managementul invatatorului poate oferii solutii optime pentru armonizarea acetor
elemente asigurarea evolutiei lor preintimpinarea disfunctiei lor, mentinerea echilibrului in realizarea
obiectivelor si activizarea resurselor.
Nevoia organizarii si reorgnizarea este deteminata de permaneta schimbarii care are loc in
procesul de invatamint.
Din puct de vedere managerial organizarea poate fi astfel:
1. Anasmblul de actiuni menite sa valorifice optim mijloacele umane si material ale clasei de elevii si
ale procesului de invatamint.
1. Mijloacele operaionale selectionale sunt cele mai simple si mai eficiente.
2. Complexul de masuri stabilite si aplicate pentru atingerea obiectivelor stabilite in conditii de eficienta
maxima.
3. Complexul de masuri stabilite si aplicate pentru atingerea obiectivelor in conditii de productivitate si
eficacitate maxime.
Organizarea presupune atit cunoasterea mijloacelor operative ci si cele locului si rolului precis
al fiecarui membru al clasei de elevii in cadrul institutionalizat dat o capacitatilor sale de indeplinirea
a sarcinilor instructive educative.
Determinarea retelelor de comunicare din interiorul cl de elevii sunt elemente dependente de
organizare. Prin intermediul comunicarii se poate asigura prosperitatea clasei in timp ce retelele de
comunicare sunt sitemele structurate de transmitere a informatiilor cu organizate de management cl.
De elevii.
Principatelor configuratii de retele de comunicare in cl de elevii sunt urmatoarele:
Roata fiecare membru comunica persoanelor din centrul caracterizind un system suoer
centralizat.
Lant- pers de la nivelurile inferioare pot comunica cu pers de la nivelul al doilea se creaza liniile unei
ierarhii.
Circular- fiecare persoana poate comunica cu celelat a doua
Deschisa- comunicarea o stea fiecare putind comunica cu alt persoana, realizind un schimb deschis i
liber de informatii specific unor sisteme descentralizate.
Pentru determinarea modului in care se stabilesc se organizeaza si se deyvolta acese retele
cadrului didactic in calitate de manager poarta o raspundere ridicata .totodata invatatorul trebuie sa
aiba invedere i alte citeva elemente cu character de bariera in comunicare educationala de nivel de
retea si care pot aparea in toate component si tipuri de retele. Cele mai importante pincipii ale
organizarii:
1. Coordonarea, 3. Unitate de comanda
2. Echilibru, autoritatea, putere, responsabilitate, 4. Delegarea.
5. n ceea ce priveste raportul detaliat a proceselor de organizare coordonare poate
fi mentionat faptul ca aceasta din urma inseamna elaborarea unor planuri sau
programe de actiune pe sectiuni actional reduse ca deminsiuni si analiza lor
afinile fiecarei sectiuni cu extrgerea concluziilor pentru optimizarea proceselor
viitoare.
33. Forme de organizare: organizarea operaional
6. sintetizind organizarea operationala solicita invatatorului mannager competente
similare antrenate in definirea operationalizarea obiectivelor cunoscute in
didactica in proiectarea unei activitati ca o trecere de la teoria finalitatilor
educatiei la practica realizarilor concrete.Iar organizarea arata tocmai modul de
realizare,desfasurare a proiectului si a programelor prevazute,asa dar a rezultat
chiar un algoritm al acestei organizari operationale:
se defineste prioritar prin curriclum,scop obiective generale,al activitatii educative
 se contureaza obiectivele specifice
se precizeaza ansamblul de actiuni
pentru fiecare posibilitatea functiune conturata se definesc categoriile activitatii corepunzatoare in
timpul delimitat.
pentru fiecare activitate propusa se definesc atributiile,proceele formele de realizare si etapele
fiecare atributie,proces se indeplineste prin realizarea mai multor sarcini adecvat formulate.
conform unor reguli si norme,primind astfel de sus in jos arborele de derivare dedus devine un
instrument deosebit in organizarea manageriala prin clasificarea problemelor etapelor si continutului
activitatii,nu numai ca apar clar actiunile ,sarcinile,operatiile necesare realizarii unui scop,dar se pot
contura mai bine tipurile de situatii ce sa le corespunda,sa poata preciza si echilibra gradul de incarcare
cu actiunile sau sarcinile ca si orientarea eforturilor sau a resurselor.
7. Organizarea poate fi actionala si structural. Prin organizarea operationala, actionala
invatatorul organizeaza activitatea clasei dozeaza sarcinile de lucru , creaza motivatia participarii
elevilor diversificarii modul de antrenare a lor, coordoneaza programe de diferite obiective. Invatatorul
organizeaza relatia intre educatia formala, nonformala,, informala, invatarea frontal, grupe si
individuale, imbinarea metodelor mijloacelor si formele de organizare a procesului educational. Cele
mai actuale solutii de organizare operationala sunt cele care combina criteriul pedagogic cu cel
praxiologic si managerial printro abordare situationala a lectiei respectind priincipiile de relationalitate
si creativitate de eficienta si coparticipare.
8. Organizarea operationala parcurge etapele:
Definirea scopului si obiectivele generale Elaborarea modalitatilor de organizare predare
Definirea obiectivelor specific invatare evaluare
Stabilirea anasamblului de actiuni Definirea atributiilor proceselor si formele de
realizare
Stabilirea operatiilor si actiunile conrecte
Clasica didactic abordeaza organizarea fie la nivelul procesului educational in raport cu
scopurile stabilite in timp cercetarle pedagogice au subliniat avantajele si dezavantajele lor, modurile
specific de combinare in cadrul lectiilor sau a activitatilor in afara clasei si al scolii dar si la activitatile
complexe organizarea operationala este una dintre temele de baza ale cercetarii teoretice si practivce
educationale de alungul evolutiei invatamintului pe fondul organizarii procesului educational
34. Forme de organizare: organizarea structural.
Organizarea structural
Devine mai active pentru un rol de diriginte dar este valabila pentru orice invatator.
Presupune anumite cerinte din partea invatatorului:
1 sa cunoasca regulile de organizare pentru functionale ale scolii, regulamentul de ordine
interna , organizarea formala a scoli si clase
2, sa cunoasca si sa utilizeze sistemul informational existent in scaoala
2. Sa cunoasca sis a utilizeze relatiiile ierahice din scoala
3. Sa promoveze initierea elevilor inlargirea relatiilo de comunicare in implicarea lor in organizarea
activitatilor
4. Sa faciliteze constientizarea elevilor pentru realizarea sarcinilor
Una dintre cele mai noi teorii potrivit la scoala ca organizatii se refera la faptul ca scoala este o
organizatiie care invata. Aceasta conceptiee prezinta de fapt aplicarea managementul situational la
organizatia numita scoala. Specificul acestei organizatii este invatarea, Dar in scoala nu invata daor
elevii dai si invatatori, parinti , insasi organizatia invata. Aceasta se refera la faptul ca organizatia
creste se maturizeaza se specializeaza traversind momente de stagnare.
Scoala este o organizatie de tip classic unde domina idea rationalizarii si eficientizarii activitatii
organizate. Analizind situatia comparative , Emil paun ajunge urmatoarea concluzie utilizabile ca teze
organizarea manageriala si activitatii invatatorului si a elevilor in clasa.
 35. Definirea dirijrii, caracteristicile ei.
Termenul de conducere (leadership) are in psihologie sociala ma multe sensuri: de exercitare
a autoritatii si a puterii asupra grupului, de dominare prin influenta, de organizare si focalizare a
energiilor grupului in directia scopului propus.
Dintre aceste semnificatia in mod evident cea de organizare si focalizare a energiilor
grupului in directia scopului propus este cea mai convenabila deoarece se diferentiaza
de componentele negative ale puterii restringind sfera de actiune a influentei, centrindu-
se pe mobilizarea membrilor grupului sip e sarcina de grup.
Pentru notiunea de lider au fost elaborate mai multe definitii care scot in evidenta
semnificatia de:
Sef oficial institutional impus colectivului
Liderul ca personalitate care primeste stima si consideratie din partea membrilor
Personalitate preferata agreata, placuta simpatizata cu un inalt statut sociometric.
Persoana care se angajeaza efctiv in procesul conducerii interiorizandu-si problemele grupului
Persoana cea mai eficienta
Dupa anumite criteria liderii au fost clasificai in mai multe categorii:
- Lideul institutional formal de ex invatatorul - Specialistul in sarcina
diriginte - Persoana central
- L. organizator - Persoana preferata lider sociometric
- Raportindune la aceasta clasificare putem observa diferentierea liderilor dupa functiile
manageriale. Liderul modern efficient este cel care reprezinta cel mai bine interesele
grupului psihologi sociala actuala renunta la dihotomia clasica a fenomenului conducerii in
conducator si condusi, considerind ca o conducere efectiva rezulta din interactiunea grupala
in care fiecare participant exercita o influenta mai mare sau mai mica asupra operative se
realizeaza pe baza autoritatii investite a invtatorului .
- Conducerea e legata de realizazrea deciziei si consta dintrun lant de actiuni progresiva:
comunicarea deciziei, clarificarea ei si motivarea elevilor convingerea elevilor, sprijinirea
realizrii responsabile evaluarea si reglarea continua. Conducerea propriu-zisa ca dirijare
efectiva, operativa se realizeaza pe baza autoritatii investite, statuate, a profesorului
autoritate care-i confera dreptul de a decide. Conducerea efectiva reprezinta manifestarea
autoritatii dar si a libertatii responsabile a elevilor prin participarea lor la activitatile
manageriale. Conducerea nu se realizeaza pas cu pas n sens behaviorist ci este un sistem de
actiuni si mijloace prin care profesorul influenteaza elevii, pentru realizarea obiectivelor
stabilite. De aici rezulta corelarea stnsa a conducerii cu coordonarea si ndrumarea
elevilor. Conducerea este legata de realizarea deciziei si consta ntr-un lant de actiuni
progresive:comunicarea deciziei -clarificarea ei motivarea elevilor-convingerea elevilor
-sprijinirea realizarii responsabile -evaluarea si reglarea continua. Coordonarea, lat.ordo= a
rndui, a uni vizeaza armonizarea resurselor, a operatiilor, a eforturilor depuse de elevi, a
metodelor, mijloacelor, formelor de organizare a activitatii, a timpului. De aici rezulta si
etapele coordonarii: determinarea sarcinilor si cerintelor de rezolvare-stablirea sistemului
de comunicare -precizarea nivelului asteptarilor -precizarea modalitatilor de rezolvare si de
prevenire a abaterilor. Actiunile specifice de coordonare sunt cf.E.Joita,1999: ? armonizarea
?corelarea ?echilibrarea ?sincronizarea ?ordonarea ?integrarea ?reglarea Coordonarea
activitatilor educationale si a actorilor implicati n aceste activitati este de asemenea
deficitara n sistemul de nvatamnt romnesc. ntre nivelele de organizare sistemica
MinisterInspectorate scolare-scoli relatia este mai mult de constrngere dect de coordonare
si colaborare. Cordonarea se realizeaza de sus n jos daca se poate spune astfel.
Experientele educationale ale profesorilor si propunerile lor cu privire la perfectionarea
activitatii educationale nu gasesc suficienta receptivitate la nivelele superioare de
conducere, neputndu-se realiza reglarea de jos n sus. n limbajul actual din punct de
 vedere teoretic a patruns termenul de monitorizare a activitatii prin care se raporteata
activitatea la :-context iesiri efecte -reactiile elevilor eficienta -performante. n plan
managerial se foloseste termenul de leadership sau coordonarea relatiilor. Planul real, al
practicii educationale este deficitar, dar nu imposibil de realizat. n limbajul actual a patruns
termenul de monitorizare a activitatii prin care se raporteata activitatea la :-context iesiri
efecte -reactiile elevilor eficienta -performante. n plan managerial se foloseste termenul
de leadership sau coordonarea relatiilor Cele mai importante metode de realizare a
conducerii, dirijarii, coordonarii activitatii sunt: motivarea conducerea prin proiecte
delegarea conducerea prin exceptii, abateri cooperarea conducerea prin alternative. Pentru
aplicarea acestor metode de conducere profesorul trebuie sa-si cunoasca elevii, cu interesele
si atitudinile lor pentru a identifica principalele directii motivationale, pentru a-i stimula si
sustine n eforturile lor. Metodele colaborative, activ-participative si creative se dovedesc
eficiente att la lectie ct si n conducerea propriu-zis manageriala. Aceste metode
manageriale pot fi aplicate cu succes att penru elevii/studentii buni ct si pentru cei slabi,
att pentru cei conformisti care se supun regulilor de grup ct si pentru cei deviationisti,
care se se poun ntr-un fel sau altul climatului de grup. n activitatea de nvatare metoda
lucrului pe grupe eterogene motiveaza elevii slabi care sunt ajutati de elevii buni, iar acestia
obtin satisfactie din activitatea de mentori pentru elevii slabi. Pentru elevii performanti
profesorii-diriginti pot folosi metoda delegarii unei parti din propria responsabilitate,
stimulndu-i sa se autodepaseasca mereu. Elevii cu probleme comportamentale pot fi si ei
stimulati prin metodele psihologiei comportamentale bazate pe deconditionarea
deprinderilor negative. n situatiile mai grave se impun metodele analizei sistemice, ale
studiului de caz, ale consilierii psihologice sau educationale.
36. Definirea coordonrii; caracteristicile ei.
- Notiunea coordonarea provine dinlatinescul ordoce inseamna a rinduri vizeaza armotizarea
resurselor, a operatiilor a eforturilor depuse de elevii a metodelor, mijloacelor, formelor de
organizare a activitatii si a timpului.Reprezinta un ansamblu de actiuni prin care managerul
directioneaza, conjuga si armonizeaza actiunile mai multor sectoare de activitate sau
oameni angrenati in indeplinirea acelorasi sarcini, misiuni, actiuni pentru a rezolva in mod
operativ neconcordantele aparute in procesul muncii, de a aplana eventualele conflicte sau
neintelegeri aparute pe parcurs intre factorii de executie. Actiunea de coordonare a
managerului are menirea de a asigura adaptarea organizatiei la conditiile existente in fiecare
moment al evolutiei sale, coordonarea fiind necesara datorita puternicelor influente pe care
le resimte organizatia atat din interior cat si din exterior datorita mutatiilor dinamicii si
complexitatii situatiei operative.Prin coordonare se asigura sincronizarea actiunilor
managerilor a deciziilor emise de manageri la diferite niveluri, a actiunilor intregului
personal al unitatii in vederea desfasurarii unor activitati eficiente capabile sa contribuie la
realizarea obiectivelor prestabilite. Coordonarea reprezinta de asemeni procesul prin care
un manager creeaza si mentine armonia intre activitatile, oamenii si compartimentele de
munca pe care le conduce, in conditiile unui mediu ce se afla in continua schimbare pentru
a realiza obiectivele stabilite.
- In activitatea de coordonare, managerul trebuie sa intervina cu masuri eficiente in dinamica
desfasurarii activitatilor, misiunilor, sa coordoneze in noile conditii aparute din fiecare
moment cu prevederile din planuri si programe. Suportul coordonarii il constituie
comunicarea dintre manager si subordonati, respectiv transmiterea de mesaje
informationale de sus in jos sau de jos in sus sub forma de decizii sau grad de
operationalizare a acestora in mediul aplicat.
- 36.Rolul i locul coordonrii n procesul managerial
- De aici rezulta si etapele coordonarii:
1. Determinarea sarcinilor si cerintelor de 2. Stabilirea sistemului de comunicare
rezolvare 3. Precizarea nivelului asteptarilor
4. Precizarea modalitatilor de rezolvare si de
prevenire a abaterilor.
5. Actiunile specific de coordonare dupa Joita sunt urmatoarele: armonizarea, corelarea,
echilibrarea, sinhronizarea, ordonarea, integrarea, reglarea.
6. In limbajul actual patruns termenul de monitorizare a activitatii prin care se raporteaza
activitatea la context iesire, efectele, reactiile elevilor, eficienta performantelor.
7. Cele mai importante metode de realizare a conducerii , dirijarii, coordonrii activitatii
sunt:
- Motivarea - Conducerea prin exercitii si abaterii
- Conducerea prin proiecte - Cooperarea
- Delegarea - Conducerea prin altenative.
- Pentru aplicarea acestor metode de conducere invatatorul trebuie sa si cunoasca elevii cu
interesele si atitudinile lor pentru a identifica principalele directii motivationale pntru ai
stimula si sustine in eforturile lor metodele collaborative, active participative secretive se
dovedesc a fi eficiente atit la lectie cit si I conducere propriuzisa manageriala.
- Coordonarea se realizeaza in procesul didactic nemijloct si vizeaza soncronizarea
obiectivelor individuale cu cele din plan, evitinduse risipa si suprapunerile.
- Forme ale coordonarii:
- a) bilaterala se deruleaza intre un manager si un subordonat;
- b) multilaterala se manifesta prin legaturi dintre un manager si mai multi subordonati.
- Activitati specifice coordonarii.
- Armonizarea este asigurarea sincronizarii intre toate actiunile unitatii in scopul de a usura
functionarea si succesul ei.
- In functionarea oricarei unitati este nevoie de armonizarea desfasurarii activitatilor
individuale si colective; nevoia de armonizare a elementelor porneste de la faptul ca
obiectivele individuale trebuie puse de acord cu cele ale compartimentului si ale unitatii.
- Sincronizareaeste ansamblul de transformari asupra evolutiei in timp a unui fenomen astfel
incat sa-si reglementeze functionarea in mod automat, in ritmul unui alt sistem cu care se
gaseste in interactiune.
- Echilibrul este de o importanta deosebita pentru conducerea tuturor domeniilor, nivelurilor,
si sistemelor.
- Managerul ( comandantul ) coordonand activitatea unitatii sale trebuie sa urmareasca
corelarea deciziilor, pe de o parte, iar pe de alta parte, sa se preocupe de mentinerea
echilibrului; este necesar sa asigure atat echilibrul dinamic al sistemului condus, cat si
permanenta lui dezvoltare si perfectionare.
- Proportionalitatea consta intr-un sistem de corelatii sau proportii, obiectiv determinate, in
care se reflecta laturile interne ale sistemului.
- Ordonarea semnifica dispunerea elementelor unui sistem intr-o schema de relatii care ii
potenteaza capacitatile functionale.
- Conlucrarea este actiunea diferitelor sisteme ( subsisteme, compartimente) sau parti ale
acestora ca si actiunile individual umane in scopul realizarii obiectivelor cu eforturi
minime.
- Cooperarea consta in conjugarea eforturilor mai multor subsisteme (compartimente)
pentru infaptuirea unor obiective sau realizarea unor probleme complexe de interes comun,
fiind activitatea in comun a mai multor oameni in acelasi proces de munca, sau procese de
munca diferite, insa legate intre ele.
- Colaborarea consta in conjugarea eforturilor pentru solutionarea unor anumite probleme
de interes comun, in scopul de a obtine progrese in domenii in care eforturile proprii nu
sunt suficiente.
 - Coeziunea exprima raporturi de imbinare, solidaritate si unitate intre membrii unei
colectivitati. Prin ea se asigura echilibrul si solidaritatea intregii unitati intre activitatile si
grupurile umane din diferite compartimente ale unitatii.
- Convergenta semnificaun anumit tip de legaturi eterogene, neintegrate. Prin convergenta
se identifica impreuna telurile comune si se determina domeniile de responsabilitate majora
a indivizilor.
- 37.Stiluri de conducere
- Problemele stilurilor de conducere a evluat si ea n funcie de evolutia colilor manageriale de
la stilul dictatorial al managementul clasei unde conducatorul era considerat creierul la stilul
participative specific managementului situational, caracterizat prin adaptarea comportamentelor
manageriale la situatie prin mobilizarea eforturilor membrilor echipei pentru realizarea sarcinii, dar si
prin obtinerea satisfactiei in activitate.
- Unul dintre cele mai cunoscute experimente cu privire la stilurile de conducere este cel
organizat de Levin Lippit si Wite care pun in evidenta 3 stiluri de conducere in 3 situatii psihosociale
diferite. Acesti autori au alcatui echipe a cite 5 membri fiecare ce actioneaza in situatii diferite. 1.
Climat si stil de conducere autoritar in care liderul ia deciziile, 2. Climat si stil de conducere
democratic in care deciziile se iau in comun. 3. Climat si stil de conducere laiserfair ( nedirijat).
- ntr-un interval de 6 saptamini la fiecare echipa se schimba conducatorul la sfirsitul
experimentului sau analizat rezultatele obtinute dupa urmatoarele 3 criterii urmarite: productivitate,
agresivitate, satisfactie .
- Astfel rezultatele obtinute sunt urmatoarele:
1. Dupa criteriul productivitatii:
La gradul autorilor este mare La grupul democratic este La grupul nedirijat este mica
foate mare

2.dupa criteriul agresivitatii:
La gr autorilor se constata o Lagrdemocratic agresivitatea La gr nedirijat este mica
reactive pasiva de opozitie e redusa
3 dupa criteriul satisfactiei
La grupul autoritar este mica La gr democratic este mare La grupul nedirijat este mica
Aceste experiment dovedeste faptul ca stilul de conducere democratic a
obtinut scorurile cele mai bune la criteriile agresivitate, productivitate si
satisfactie dar analizind critic rezultatele obtinute se poate considera ca nu exista
un stil de conducere general valabil pentru orice tip de activitate si situatie
pentru situatiile care impugn un grad mare de ordine si disciplina care solicita
decizii rapide cel mai avantajos este stilul de conducere.
Pentru situatiile care solicita mobilizarea membrilor echipei pentru care
motivatia si creativitatea acestora este esentiala stilul de conducere democratic si
dovedeste superioritatea.
n situatiile de joaca divertisment, placer stilul de conucere nedirijat
poate sa fie adecvat.
Dupa Mazer relatia dintre diferite tipuri de conducere poate si redata astfel: sub
forma retelelor de comunicare ele fiind intilnite cit si in colectivele mari.
38.Aciuni i etape specifice coordonrii
De aici rezulta si etapele coordonarii:
8. Determinarea sarcinil si cerintelor de rezolvare 11. Precizarea modalitatilor de rezolv si de preveni
9. Stabilirea sistemului de comunicare a abaterilor.
10. Precizarea nivelului asteptarilor
12. Activitati specifice coordonarii.
 13. Armonizarea este asigurarea sincronizarii intre toate actiunile unitatii in scopul de a
usura functionarea si succesul ei.
14. In functionarea oricarei unitati este nevoie de armonizarea desfasurarii activitatilor
individuale si colective; nevoia de armonizare a elementelor porneste de la faptul ca obiectivele
individuale trebuie puse de acord cu cele ale compartimentului si ale unitatii.
15. Sincronizareaeste ansamblul de transformari asupra evolutiei in timp a unui fenomen
astfel incat sa-si reglementeze functionarea in mod automat, in ritmul unui alt sistem cu care se gaseste
in interactiune.
16. Echilibrul este de o importanta deosebita pentru conducerea tuturor domeniilor,
nivelurilor, si sistemelor.
17. Managerul ( comandantul ) coordonand activitatea unitatii sale trebuie sa urmareasca
corelarea deciziilor, pe de o parte, iar pe de alta parte, sa se preocupe de mentinerea echilibrului; este
necesar sa asigure atat echilibrul dinamic al sistemului condus, cat si permanenta lui dezvoltare si
perfectionare.
18. Proportionalitatea consta intr-un sistem de corelatii sau proportii, obiectiv determinate,
in care se reflecta laturile interne ale sistemului.
19. Ordonarea semnifica dispunerea elementelor unui sistem intr-o schema de relatii care ii
potenteaza capacitatile functionale.
20. Conlucrarea este actiunea diferitelor sisteme ( subsisteme, compartimente) sau parti ale
acestora ca si actiunile individual umane in scopul realizarii obiectivelor cu eforturi minime.
21. Cooperarea consta in conjugarea eforturilor mai multor subsisteme (compartimente)
pentru infaptuirea unor obiective sau realizarea unor probleme complexe de interes comun, fiind
activitatea in comun a mai multor oameni in acelasi proces de munca, sau procese de munca diferite,
insa legate intre ele.
22. Colaborarea consta in conjugarea eforturilor pentru solutionarea unor anumite
probleme de interes comun, in scopul de a obtine progrese in domenii in care eforturile proprii nu sunt
suficiente.
23. Coeziunea exprima raporturi de imbinare, solidaritate si unitate intre membrii unei
colectivitati. Prin ea se asigura echilibrul si solidaritatea intregii unitati intre activitatile si grupurile
umane din diferite compartimente ale unitatii.
24. Convergenta semnificaun anumit tip de legaturi eterogene, neintegrate. Prin
convergenta se identifica impreuna telurile comune si se determina
25. 39. Evaluarea: definire, trsturi, funcii.
26. Dei nu se confrunta cu evaluarea didactica evaluarea manageriala a fost raportata la aceasa. In
acest sens evaluarea manageriala a fost definite ca un ansamblu de actiuni grupe in jurul a 3 procese de
baza:
I. Controlul verficarea
II. Analiza cantitativa masurrea
III. Analiza calitativa sau valorica
27. Iusifescu considera ca evaluarea manageriala are o sfera mai larga decit cea didactica
deoarece cuprinde evaluarea educatiilor educatorilor institutiilor si a sstemului
educational, luind ca reper momentele diferite ale anului prin analogie cu evaluarea
didactica evaluarea manageriala a fost clasificata in :
- Evaluarea initiala/de - Evaluarea continua / de - Eval finala/ de apreciere
informare progress cantit si calitativa
- Functiile evaluarii manageriala au fost identificate prin raportare la functiile evaluarii
didactice:
I. De constatare a nivelului de realizare aIV. De recuperare a timpului si a resurselor
actiunilor De stimulare a persoanelor implicate
II. De informare a factorilor responsabili VI. De reglare a activitatii.
III. De prevenire situatiilor responsabili
 VII. Dupa tipurile de evaluare manageriaa si functiile acesteia sunt semnificativ
similar cu cele de evaluarii didactice. Cele mai importante modalitati de
control folosite in evaluari evaluarii manageriala au fost clasificate in:
(1) Dupa momentul efectuarii preliminar, concomitenta, postactionala
(2) Dupa orientare spre depasire abaterilor :
- De conformitate,
- De depasire
(3) Dupa obiective de :
- De predare invatare - Utilizarea strategiilor
- Utilizarea resurselor - Comunicarea
- Aplicarea proiectului - Ameliorarea relatiilor cu elevii
(4) Dupa aria de cuprindere
- Generala si particulara - Pin discutii libere
- Pe o activitate sau pe intreg sistemul ( 5) dupa - De autoevaluare
metodele folosite - Prin schimb de experienta
- observativa - Prin studiu de caz
- Prin analiza documentelor - Prin proiecte de ameleorare.
 - Evaluarea nu este un scop in sine si scopul ei este feedback si reglarea activittii. Informarea
factorilor responsabili cu privire la rezultatele activitatii si reglarea activitatii insasi se poate
realiza prin diversificarea feedbackul prin discentralizarea evaluarii: cu ci se folosesc mai
multe modalitati de feedback si ale reglarea activittii cu cit obiectivele activitatii sunt mai
clare si mai concrete a activitatile e mai stimulativa cu cit creste eficienta acestea.
- 40. Cerinele i etapele evalurii.
1. Cerintele si etapele evaluarii
- Evaluarea indifferent ca este utilizata de catre invatator individual sau mpreuna cu elevii care
trebuie stimulate progresiv sa constientizeze toul trebuie sa satisfaca anumite cerinte:
Sa aiba obiectivele clare sis a fie concreta
Sa fi e premaneta sa asigure o cuprindere adecvata a procesului
Sa se manifeste cu exigenta si obiectivitate
Sa fie insotia de stimularea indrumare aprobare si deyaprobare
Sa echilibreze sa alterneze metode de acumulare si interpretare a informatiilor pe obiective
Sa fie oportuna flexibila operative si eficienta
Sa se comunice oportun constatarilor aprecierile consecintele sis a circule continuu informatiile.
Sa se realize interpretarea datelor si prin raportare la personalitatea elevilor.
Sa se combine si cu autocontrolul sao controlul reiproc
- Pedagogia active ca s managemntul de success sutine antrenarea elevilor in evaluarea propriilor
rezultate de invatarii precum si amodului de ajunge la acestea a calitatii conducerii procesului
educational .
- Literatura managementul scolar se refera la aceste din urma aspect dar in cazu invatatorul
ui numai la autoevaluarea propriului management sunt antrenati si elevii ca obiectii participant.
Astfel impreuna vor respecta urmatoarele etape:
- 1, stabilirea comunicarea la inceputul active proiectate a aspectelor urmarite pentru control si
apreciere
- 2, rezulta ca atunci cind invatatorul la inceput activitatii comunica tema obiectivele si metodele
predarii, invatatorul la inceput activitatii comunica tema obiectivele si metodele predarii invatarii
evaluarii obisnuite va adaua siinsita si asupra modului de control aprecierie si corectare a activitatii
insasi .
2. Desfasurrea controlului in evolutia activitatii conform celor stabilite: constatare, sesizarea oportuna a
abaterilor , analiza informatiilor culese de catre invatator si elev prin metodele specific concomitant cu
procesul didactic propriuzis.
3. Efectuarea evaluarii la finalul activitatii prin raportrea la obiective a modlului de realizarea conducere
a porcesului si intarirea aspectelor positive constatate sau atentionarea prevenirea aspectelor negative
pentru activitatea urmatoare. Probleme cea actuala o reprezinta volumul optim de informatii care ar
trebuii ercoltate in vederea constituirii unei banci de date relevante pentru sutinerea evaluarii pe
criteria juste.
-