Sunteți pe pagina 1din 39

Colecţionarul Român

Numărul 13, 01 Martie 2007

Pagina 1
Colecţionarul Român Numărul 13, 01 Martie 2007
Monedele lui Mohamed
Mehmed II (sau Mohamed Cuceritorul) a
Cuceritorul fost unul dintre cei mai puternici sultani din istoria
imperiului, unii istorici considerindu-l adevaratul
Nascut la 30 martie 1432 ca al treilea fiu intemeietor al imperiului Otoman. In timpul domniei
al sultanului Murad al II-lea in capitala de atunci a lui, turcii au cucerit noi tinuturi in special in Europa:
imperiului, Edirne, Mehmed al II-lea avea sa ajunga Serbia, Grecia, Bosnia , dar si rasaritul Asiei
sultan la virsta de 12 ani pentru o scurta perioada Mici. Pentru marile succese, el a fost numit Fatih
intre 1444-1446, dupa ce tatal sau a abdicat in urma (Cuceritorul).
pacii incheiate cu Emiratul Karaman din Anatolia. In In timpul lui Mehmed Fatih s-au emis monede
1446 Murad al II lea isi reia tronul si va sta in fruntea din cupru –mangâri, din argint – aspri/akche si
imperiului pina la moartea survenita in 1451. onluk, (piese de 10 aspri/akhce) si prima moneda
Mehmed II va redeveni sultan si va conduce otomana propriu-zisa din aur-sultani/sultanini sau
glorios imperiul inca 30 de ani intre 1451-1481 (855- altân. Emisiunile monetare Mehmed II se impart in
886 AH). La 21 de ani va cuceri Constantinopolul doua categorii: piese din prima perioada de domnie
punind capat batrinului si bolnavului imperiu bizantin. (1444-1446/ 848-850AH) si piese din anii de glorie
Tanarul si istetul sultan va schimba denumirea capitalei ai imperiului (1451-1481/855-886AH).
Bizantului in Istambul si isi va stabili aici capitala. Monedele emise de cuceritorul
Constantinopolului, fata de emisiunile altor sultani,
au pe ele trecut anul de emisie si nu anul de urcare pe
tron al sultanului.
Sultani, sultanini sau Altân, altun . Este prima
moneda otomana propriu-zisa din aur. Altun in limba
turca inseamna aur. O perioada indelungata de timp
otomanii nu au batut monede de aur proprii, insa au
acceptat in circulatie si la plata birurilor monedele de
aur europene, mai ales ducatii venetieni si unguresti,
ba chiar le-au imitat sau le-au aplicat contramarca
sah (“just”, “veritabil”). Aceasta contramarca apare
si pe piese batute la Sibiu in 1465 si 1466-1467,
aflate in colectiile Muzeului National Ungar. Desi
in documentele vremii apar referiri la ducatii turcesti
cu mult inainte ca acestia sa bata moneda proprie din
aur, unii numismati considera ca de fapt sub aceasta
denumire se afla imitatiile ducatului venetian realizate
de alte autoritati decit cele otomane, dar destinate in
principal platii tributului catre Inalta Poarta. Cum
aceste monede circulau in teritoriile detinute de
otomani, ele s-au numit “turcesti”. Abia in timpul
domniei lui Mehmed II, in anul 882 H (1477-1478)
otomanii încep să emită propria monedă de aur cu
legenda arabă. Initial, Altânul avea 3,55 grame,
continea aur 996, era egal cu 40 de aspri de argint
si valora cit un ducat venetian. Pina la moartea lui
Mehmed II –circa 1480 (portret realizat de venetianul Suleyman I a fost utilizat cu precadere in comertul
Giovanni Bellini) exterior. In timpul lui Mehmed II s-au batut sultanini

Pagina 2
Colecţionarul Român Numărul 13, 01 Martie 2007

numai in monetaria Constantinopol.


calcul.
AKCHE /ASPRU. A fost moneda cea mai De la aparitia asprului in 1326 si pina la prima
raspindita in imperiu in perioada lui Mehmed domnie a lui Mehmed II akcheaua a avut o stabilitate
Fatih, (si chiar pina la mijlocul secolului XVI) remarcabila, greutatea variind intre 1,15 si 1,2gr iar
datorita argintului de buna calitate din care era titlul argintului s-a pastrat in toata aceasta perioada la
confectionata, stabilitatii economice a imperiului 900. Incepind cu cea de-a doua domnie a lui Mehmed
si faptului ca era moneda in care se plateau soldele II, akcheaua a fost periodic devalorizata, reducindu-
si deasemenea fusese impusa oficial ca moneda de
Pagina 3
Colecţionarul Român Numărul 13, 01 Martie 2007
i-se greutatea pina la 0,75 grame in 1481. Practic, reprezentat un cerc in interiorul caruia sunt doua
au fost 6 etape de reducere a greutatii asprilor. Toate semicercuri tangente. In semicercul superior este
aceste reduceri de greutate nu au facut altceva decit sa inscriptia „hűllide műlkehű” care s-ar traduce prin
sporeasca veniturile visteriei imperiului, din aceeasi „imperiu vesnic”. In semicercul inferior este inscriptia
cantitate de argint se bateau mai multe piese. „duribe” adica”batut la” si apoi monetaria unde s-
Primii aspri emisi de Mehmed II (in 1444/848) a realizat piesa. In spatiile laterale dintre cele doua
erau din argint cu titlul 900 si o greutate in jurul a semiceruri tangente este inscriptionat anul urcarii pe
1-1,15gr. Akchelele cu anul 848 sunt caracterizate tron, recte 848, dar astfel: in spatiul din stinga monedei
prin faptul ca au pe avers 2 cercuri astfel pozitionate cifrele „84” si in spatiul din dreapta „8”. Akche 848
incit sa formeze simbolul Islamului, semiluna. In s-au batut in monetariile: Edirne, Amasya, Ayasluk,
cercul interior pozitionat in partea de sus a monedelor Bursa si Serez.
si atingindu-se de cercul mare este inscriptionat: Din pacate, cele mai multe akchele (si nu doar
„Mehmed bin Murad” adica Mehmed fiul lui Murad. cele din prima domnie a lui Mehmed II) nu au pe ele
In portiunea sub forma de semiluna, zona dintre nici pe avers dar nici pe revers inscriptiile integrale,
exteriorul cercului mic si interiorul cercului mare sunt ci doar partiale, datorita pozitionarii defectuase a
scrise urmatoarele: „Han” si „azze nasrűhű”, care s-ar flanului in timpul operatiei de batere a monedei sau
putea traduce prin „conducatorul care obtine victorii dimensiunii reduse a flanului.
stralucitoare”.

Pe reversul pieselor cu anul Hegirei 848 este Dupa ce Murad al II-lea a revenit la domnie

Pagina 4
Colecţionarul Român Numărul 13, 01 Martie 2007

a emis akchele apropape identice cu cele batute de lui Mehmed II sunt rare deoarece atunci cind se hotara
fiul sau. Singura deosebire este ca pe avers in cercul scoaterea pe piata a unei noi monede cu o greutate mai
interior in loc de inscriptia „Mehmed fiul lui Murad” mica decit cea existenta se colectau monedele vechi si
apare „Murad fiul lui Mehmed” (este vorba de Mehmed se topeau.
I), deci a fost schimbata doar pozitia cuvintului „bin” Din timpul celei de-a doua domnii exista
(fiu) in inscriptie. Astfel de akche s-au emis doar in 3 cinci tipuri de aspri emisi de Mehmed II categorisiti
monetarii: Edirne, Bursa si Serez. dupa anii de emisie trecuti pe monede. Astfel, avem
Akchelele din perioada de inceput a domniei emisiuni cu anul hegirei 855 batuti in monetariile
Amãsya, Ayãsluk, Bursa, Edirne, Novar, Serez, apoi in

Pagina 5
Colecţionarul Român Numărul 12, 20 Decembrie 2007

865 (Amãsya, Ayasluk, Bursa, Edirne, Kostantiniye, baza de inscriptii pe avers – vezi „Akches” vol 2,). In
Novar, Serez, Konya, Kostamonu) in 875 (Amãsya, centru este inscriptionat: „Mehmed bin” si circular in
Ayãsluk, Bursa, Edirne, Kostantiniye, Novar, Serez, 4 cartuse ornamentale : „Murad/ han/ azze nasruhu/
Üsküp-Skoplje, Konya) in 885 (Amãsya, Bursa, 855. Inscriptia de pe revers este: in partea de sus se
Edirne, Kostantiniye, Serez, Üsküp), in 886 (Amãsya, poate citi- „Hullide műlkűhu”, si in partea de jos
Bursa, Edirne, Kostantiniye, Novar, Üsküp). Se „duribe” si urmeaza o monetarie din cele amintite mai
constata ca asprii s-au emis cu o periodicitate de 10 sus.
ani, cu exceptia anului mortii sultanului. Mai multi
specialisti sustin ca o parte din emisiunile cu anul Aversul si reversul akche-lelor din perioada
hegirei 886 apartin lui Mehmed II. 865-875 AH prezinta mai putine variatii. Inscriptiile
de pe avers si revers sunt scrise pe margine de jur
Akche-lele din prima decada 855-865AH imprejur iar in mijlocul monedei se afla cite o stea.
au aversul relativ asemanator, (numismatul sirb Pe avers este inscriptionat: „Mehmed bin Murad han
Slobodan Sreckovic a identificat totusi 2 tipuri de azze nasruhu 865” iar pe revers „Hullide mulkehu

Pagina 6
Colecţionarul Român Numărul 13, 01 Martie 2007
duribe” plus monetaria.
Aversul akchelelor emise in intervalul 875-885AH prezinta o inscriptie plasata pe 4 rinduri astfel:
„Mehmed bin/ Murad han/ azze nasruhu/ 875”. Piesele emise in primul an al decadei aveau pe ambele fete trei
cercuri concentrice liniare in jurul inscriptiilor. Acestea simbolizau inceputul celei de a treia decade de domnie
a lui Mehmed II. Ulterior s-a utilizat doar designul cu un singur cerc liniar sau perlat. Pe revers inscriptia
este plasata pe trei rinduri: „hullide mulkehu/ duribe/” si monetaria, Amãsya sau Ayãsluk, Bursa, Edirne,
Kostantiniye, Novar, Serez, Üsküp, Konya.
In 885AH apare o noua serie de akchele, mai usoare, care multa vreme au fost considerate ca ar fi
emise in anul 880AH dintr-o confuzie a cifrei arabe 5 care seamana mult cu cifra araba 0. (vezi articolul dlui
Slobodan Sreckovic - „Minting of coins in 885 and 886AH” aparut in TND Bulten, 33-34, 1996, care aduce
argumente in favoarea unei emisiuni de akcele in anul 885 si nu 880, asa cum s-a sustinut multa vreme).
Pe aversul emisiunilor 885AH inscriptia este plasata pe trei rinduri: „Mehmed sultan/ bin/ Murad han”.
Titulatura de sultan nu este noua, ea a fost utilizata prima data de Mehmed I in 816AH, dar abandonata in
822AH. Inscriptia de pe revers este pe 5 rinduri: „azze nasruhu” / monetaria/ „duribe/ sene/ 885”. Cuvintul
„sene” se traduce prin „an”. Aceste akche ca si cele din 886AH sunt foarte rare, pentru ca pe 3 mai 1481
sultanul moare.
Ultimele akchele Mehmed II au fost emise postum in 886AH, pentru o perioada foarte scurta de timp
(de pe 3 pina pe 21 mai 1481 cind este urcat pe tron printul Cem (Jem) care va fi inlocuit pe 19 iunie de
Bayazid II) in aproape toate monetariile si sunt extrem de rare. Aversul este identic cu emisiunea 885AH cu
exceptia anului. In privinta reversului si acesta este asemanator celui din 885AH, dar exista citeva deosebiri
generate de pozitia literei „be” din cuvintul „duribe”.

Variaţia greutăţii asprilor otomani şi rata de schimb în timpul lui Mehmed II*

Anul Aspri/100 dirhemi Grame/akce Akcele/ducat venetian Raport aur/argint


AH/AD
848/1444 290 1,06 39-40 10,6
855/1451 305 1,01 40-41 10,4
865/1460 320 0,96 42-43 10,3
875/1470 330 0,93 44 10,4
885**/1480 400 0,77 45 8,8
886/1481 410 0,75 46 9,0

Pagina 7
Colecţionarul Român Numărul 13, 01 Martie 2007

*- tabel alcatuit pe baza informatiilor din Sevket avantaje obisnuite cum ar fi: recuperarea unei parti a
Pamuk – A monetary history of the ottoman argintului prin distribuirea de piese argintate sau doar
empire. Dirhemul era o unitate ponderala utilizata din cupru, dar si prin suplimentarea masei monetare
in monetariile otomane avind circa 3,072 gr. Ag. otomane prin emiterea de monede de tip otoman.
Ducatul venetian cintarea 3,559gr si era din aur ONLUK AKCHE. Erau piese care valorau
de 997. 10 aspri (sau 10 akchele). S-au batut in monetariile
** - Slobodan Sreckovic in „Minting of coins in Kostantiniye si Novar (Novo Brdo = Kosovo). Primele
885 and 886AH” aparut in TND Bulten, 33-34, onluk akche s-au batut in 1470. Erau din argint 900,
1996, aduce argumente in favoarea unei emisiuni cintareau in jur de 8,80-8,90gr si aveau un diametru
de akcele in anul 885 si nu 880, asa cum s-a de 21-22mm.
sustinut multa vreme.
In a doua jumatate a secolului XV akcheaua/ Mangâr sau pul- erau monede din cupru,
asprul a fost moneda de argint preponderenta si pe motiv pentru care sunt mai slab conservate.
piata din tarile romane, convietuind cu emisiunile Majoritatea emisiunilor din secolele XIV-XVI sunt
monetare locale. Alaturi de monedele otomane bune anonime lipsind numele sultanului, pe unele si data
circulau in Tara Romaneasca, Moldova si Transilvania emiterii sau urcarii pe tron a sultanului, dar si numele
(„importate” in special din cele doua voivodate de atelierului. Multe piese prezinta doar niste ornamente
peste Carpati) foarte multe falsuri, fie avind legenda pe ambele fete. In plus, nu de putine ori, erau batute
barbarizata, fie piese fourrées (doar argintate). De pe pastile cu suprafata mai mica decit cea a tiparelor,
altfel, exista argumente istorice care sustin existenta sau deplasate fata de matrita. Se pare ca fiecare atelier
unei productii locale de imitatii de aspri la nord de monetar isi concepea reprezentarile de pe tipare
Dunare initiata de Petru Aron in Moldova si de Vlad astfel explicindu-se varietatea mare a mangârilor.
Tepes in Tara Romaneasca si continuata de domnitorii Toate aceste inconveniente fac destul de greoaie
care i-au urmat. identificarea mangârilor si confuzia lor cu alte piese
Circulatia asprului in Tara Romaneasca, batute de state turcesti anatoliene, motiv pentru care
Moldova si in Transilvania difera fata de cea din nici nu s-a acordat o importanta prea mare studiului
Imperiu Otoman. Aceasta este reglementata de acestora. Astfel, nu se cunoaste care era valoarea reala
autoritatile locale si nu de cele ale imperiului. Astfel, a acestor piese si daca existau mai multe nominaluri,
cursul dintre aspru si celelalte monede de pe piata sau sunt doar variatii ale dimensiunilor de la un atelier
(monedele locale sau din alte tari europene) era unul la altul. In schimb erau foarte populari in epoca, pe
fixat de domnitorii locali care isi pastrau si unele linga rolul jucat in tranzactiile marunte, mangârii erau

Pagina 8
Colecţionarul Român Numărul 13, 01 Martie 2007

utilizati si ca jetoane in jocurile de tintar sau dame. in interiorul Imperiului Otoman.


Din acea perioada provine si denumirea de pul/puluri
in limba romana data pieselor jocului de table.
Mangârii nu erau primiti la plata impozitelor, Mangârii identificati ca apartinind lui Mehmed
in schimb erau distribuiti obligatoriu negustorilor II, descoperiti pe teritoriul actual al Romaniei
contra banilor din argint, astfel imperiul reusea sa sunt foarte putini. Piesele cu locul de descoperire
inlocuiasca periodic o parte din argintul de pe piata. necunoscut au fost considerate ca provenind din
De la Mehmed II se cunosc mangâri fara Dobrogea. Se pare, totusi, ca mangârii au penetrat
monetarie sau care s-au batut in ateliere monetare in cantitati reduse si in Tarile Romanesti. Dl Eugen
din: Amãsya, Ayãsluk, Berghamã, Bõlû, Bursa, Nicolae in cartea „Moneda otomana in Tarile Romane
Edirne, Aghridir, Ankûriya, Qarãhisãr, Kastamuni, in perioada 1451-1512” aparuta la Editura Arc,
Kîghî, Küniya, Kostantiniye, Serez, Tire. Alte surse, Chisinau in 2003 catalogheaza doar 10 exemplare.
sustin ca in partile europene ale imperiului s-au emis Raritatea descoperirilor este explicata prin faptul ca
mangâri sub Mehmed II numai in doua ateliere: Edirne mangârii nu erau tezaurizati (datorita valorii foarte
si Kostantanyie (Constantinopol), nu si in Serez. Se reduse) si nici folositi in practici funerare.
presupune ca mangârii au circulat in principiu numai
Pe aversul acestor piese din cupru apare, dar

nu intotdeauna, anul de batere, tugra sau inscriptia „bin ornametale. Unele piese copiaza asprii contemporani.
Murad” (fiul lui Murad) ori „Mehmed bin Murad”. Dimensiunile mangârilor variaza foarte mult. La
Tot pe avers mai pot apare: o stea cu sase raze; un piesele descoperite in Romania si identificate ca
triunghi central; o rozeta; diverse cartuse ornamentale; emisiuni Mehmed II s-a constatat ca diametrul
Pe revers este trecut numele monetariei (nu este o variaza intre 10 si 17mm, iar greutatea intre 0,65 si
regula), dispus semicircular sau de jur imprejur. Mai 3,05grame.
pot apare: o stea cu sase raze; cerc perlat; un mic
cerc in centru; rozeta cu sase petale; diverse cartuse

Pagina 9
Colecţionarul Român
Numărul 13, 01 Martie 2007

Pagina 10
Colecţionarul Român Numărul 13, 01 Martie 2007
studiul monedelor de cupru otomane din
In Romania monede ale lui Mehmed al II- secolele XV-XVI, in BSNR, 77-79 (1983-
lea s-au descoperit izolat la Enisala, Radovanu (jud 1985), 1986, p.297-307
Calarasi), Vadastra, cetatea Severinului, Bucuresti, 10. E. Nicolae si I. Donoiu-Monede de cupru
Orheiul Vechi, Suceava, Tirgoviste si in tezaurele otomane din sec XIV-XVI descoperite in
de la Piua Petrii (jud Ialomita), Bertesti (jud.Braila), Dobrogea, in BSNR, 80-85(1985-1991),
Orbeasca de Jos si Plopi (ambele in jud Teleorman), 1992, p.299-302
Buzau (un tezaur de 410 aspri-cel mai mare tezaur 11. E. Nicolae si E. Paunescu- Un tezaur din
cu piese Mehmed II), Colceag (jud Prahova), Tifesti sec. XVI descoperit la Radu Voda, comuna
(jud Vrancea), Tirgu Ocna (jud Bacau), Scinetea (jud Izvoarele, jud Giurgiu, in SCN 10 , 1996,
Vaslui), Pacuiul lui Soare. In repartitia pe monetarii a p.109-135
asprilor lui Mehmed II in tezaurele de la Piua Petrii, 12. http://www.osmanischesmuseumeuropa.de/
Colceag, dar si in depozitul „Tara Romaneasca 13. http://ro.wikipedia.org/wiki/Mehmed_al_II-
passim” (aflat in colectiile Institutului de Arheologie lea_Fatih
„Vasile Parvan”) si Moldova passim primele locuri 14. http://www.turks.org.uk/
sunt detinute de cei proveniti de la Edirne, Serez si
Novar. autor
ing. Dorel Balaita
Bibliografie: Onesti-Bacau
1. Eugen Nicolae- Moneda otomana in Tarile
Romane in perioada 1451-1512, Ed. Arc, Cu multumiri dlui Slobodan Srećković- din
Chisinau, 2003 Belgrad, care a avut deosebita amabilitate sa ne
2. Tezaure din muzeele orasului Chisinau sec. puna la dispozitie o serie de articole ale domniei
XVI-XVIII, Ed. Universitas, Chisinau, 1994 sale, si domnului Lucian Munteanu de la Institutul
3. Slobodan Srećković- Minting of coins in 885 de Arheologie Iasi pentru ajutorul acordat in
and 886 AH, in TNDBulten, 33-34, 1996, documentarea acestui articol dar si a altora care vor
p.49-59 urma.
4. Slobodan Srećković- Akches, vol. 2, cap. 7-
Mehmed II –Fatih , pg11-31; Belgrad 2000
5. Slobodan Srećković, Kenneth L. MacKenzie
– Coinage of Muhammad (Mehmed) II akches
minted in 855 AH (in the light of a newly
found hoard), in Oriental Numismatic Society
newletter nr. 163, Londa, 2000, pg. 17-20
6. SËVKET PAMUK- A Monetary History of
the Ottoman Empire, Cambridge University
Press (Virtual Publishing) 2003
7. Eugen Nicolae-Un lot de monede otomane
din sec.XIV-XV in colectia Cabinetului
numismatic al Institutului de arheologie din
Bucuresti, in Studii si cercetari numismatice
vol IX-1989, pg 131-136
8. Mihaela Blasko, C. Matache- Tezaurul de
aspri otomani de la Tg. Ocna, jud Bacau, in
BSNR 86-87 (1992-1993), 1996, p.151-160

9. Mihaela Blasko, E. Nicolae-Contributii la

Pagina 11
Colecţionarul Român Numărul 13, 01 Martie 2007

Istoricul sistemului naţional de parte că el va încuraja viitoare acte de eroism pe


câmpul de luptă.
ordine al Bulgariei
Pe lângă confirmarea independenţei de stat a României,
războiul ruso-româno-turc din 1877-1878 a dus şi
la înfiinţarea unui principat autonom al Bulgariei la
aproape 500 de ani de la dispariţia ultimului stat bulgar
de pe harta Europei în urma cuceririi şi încorporării
sale în Imperiul Otoman. În aprilie 1879, Adunarea
Naţională reunită în oraşul Târnovo adopta prima
constituţie a statului bulgar şi vota în unaninimitate
alegerea Prinţului Alexander Battenberg ca principe
domnitor al noului stat. Constituţia interzicea titlurile
nobiliare şi alte tipuri de distincţii, inclusiv ordinele
şi medaliile, dar un articol prevedea totuşi că se poate Ordinul Sf. Alexandru
înfiinţa o singură decoraţie pentru recompensarea
meritelor militarilor pe timp de război. Acest articol Sistemul naţional de decoraţii al Bulgariei a evoluat
constituia baza legislativă pentru înfiinţarea viitorului apoi cu paşi rapizi. Astfel, la doar şase luni de la
sistem naţional de decoraţii al Bulgariei. înfiinţarea Ordinului Militar pentru Vitejie, apărea
Medalia Comemorativă pentru Eliberare 1877-78,
Prima decoraţie bulgară, ce încălca formal prevederile prima medalie oficială a statului bulgar. Ordinul Sf.
constituţiei adoptate la Târnovo, a fost o medalie Alexandru, primul ordin bulgar destinat a recompensa
comemorativă dedicată urcării Prinţului Alexander pe meritele civile şi militare, lua fiinţă pe 25 decembrie
tron. Medalia a fost înfiinţată cu titlu personal la scurt 1881/6 ianuarie 1882, la şase luni după suspendarea
timp după venirea prinţului în Bulgaria, dar demonstra constituţiei din 1879, iar pe 24 martie/5 aprilie 1883,
pe plan faleristic înfiinţarea unui nou stat. Medalia pentru Merit ataşată Ordinului Sf. Alexandru
se transforma în Ordinul pentru Merit destinat a
recompensa meritele ofiţerilor pe timp de pace sau de
război. Ulterior au apărut alte trei distincţiii: Medalia
pentru Ştiinţe şi Arte, o medalie comemorativă
a războiului cu Serbia (încheiat prin semnarea la
Bucureşti a unui tratat de pace în anul 1886) şi un semn
onorific pentru Crucea Roşie. Astfel, în anul 1886 la
abdicarea Prinţului Alexander, sistemul naţional de
decoraţii al Bulgariei conţinea trei ordine, un semn
onorific şi patru medalii.
Ordinul Militar pentru Vitejie
Evoluţia sistemului de decoraţii a continuat şi după
venirea pe tronul Bulgariei a Prinţului Ferdinand
Primul ordin al noului stat bulgar, înfiinţat în virtutea
de Saxe-Coburg-Gotha. Urmând exemplul
prevederilor constituţiei de la Târnovo, a fost Ordinul
predecesorului său, urcarea sa pe tron a fost marcată
Militar pentru Vitejie, apărut pe 1/13 ianuarie
de emiterea unei medalii comemorative, înfiinţată
1880. Decretul de înfiinţare prevedea că ordinul va
de data aceasta de Consiliul de Miniştri al Bulgariei.
recompensa pe de o parte meritele persoanelor care
Ulterior au apărut alte două distincţii, urmate în anul
s-au distins în războiul din 1877-1878, iar pe de altă
1891 de Ordinul Meritul Civil destinat a recompensa

Pagina 12
Colecţionarul Român Numărul 13, 01 Martie 2007

Ordinul Meritul Civil

meritele excepţionale ale funcţionarilor publici. urmat în perioada dintre 1902 şi 1908. Aceste decoraţii
au fost însă acceptate tacit, mai ales că ultima dintre
Pe 15/27 mai 1893, Adunarea Naţională a modificat ele era o cruce comemorativă dedicată proclamării
secţiunea din constituţie referitoare la decoraţii astfel Bulgariei ca un regat independent pe 22 septembrie/5
încât prinţul căpăta dreptul de a acorda ordine şi octombrie 1908.
medalii, dar înfiinţarea acestora trebuia făcută prin
legi votate în parlament. Prin acest amendament Pe 18/31 mai 1909 are loc însă o nouă încercare de
ordinele bulgare înfiinţate până la acea dată intrau în încălcare a constituţiei prin înfiinţarea prin decret
legalitate constituţională. regal a Ordinului Sfinţii Chiril şi Metodiu destinat a
deveni cel mai înalt ordin bulgar. Acţiunea Regelui
Sistemul de decoraţii a fost ulterior amendat prin Ferdinand provoacă nemulţumire şi duce la luări de
apariţia în anul 1900 a Ordinului Meritul Militar, poziţie împotriva noului ordin, dar întrucât el începuse
înfiinţat doar prin decret regal fără respectarea noilor să fie acordat, în anul 1910 se încearcă aducerea sa
prevederi constituţionale. Alte patru decoraţii i-au în legalitate. Printre argumentele aduse în favoarea
sa la discuţiile din Adunarea Naţională a fost şi acela

Ordinul Meritul Militar (model de război)


Pagina 13
Colecţionarul Român Numărul 13, 01 Martie 2007
că Ordinului Sfinţii Chiril şi Metodiu a fost înfiinţat de inspiraţie sovietică. Câteva ordine din noul sistem
pentru a marca proclamarea Bulgariei ca un regat au preluat numele unora din sistemul tradiţional, fără
independent. Ordinul a fost în cele din urmă acceptat însă a păstra şi organizarea sau importanţa lor.
de parlament printr-o lege votată în februarie 1910.
Sistemul de decoraţii iniţiat în 1944 se dezvoltă treptat
astfel încât la căderea comunismului în 1989 cuprindea
10 titluri de onoare, 17 ordine şi 52 de medalii. O
lege adoptată în 1991 desfiinţează majoritatea acestor
decoraţii cu excepţia a trei ordine, Ordinul Stara
Planina, Ordinul Călăreţului din Madara şi Ordinul
Trandafirului înfiinţate pe 4 august 1966. Iniţial ele
erau destinate doar cetăţenilor străini, dar în 1994 s-
a decis ca ele să fie acordate şi cetăţenilor bulgari.
Sistemul de decoraţii a fost modificat iar în perioada
2003-2004 când au fost reînfiinţate multe dintre
ordinele tradiţionale bulgare. În prezent sistemul de
decoraţii al Bulgariei este compus din Ordinul Stara
Planina, Ordinul Sfinţii Chiril şi Metodiu, Ordinul
Ordinul Sfinţii Chiril şi Metodiu
Meritul Civil, Ordinul Meritul Militar, Ordinul
Călăreţului din Madara, Ordinul pentru Vitejie şi
În ultimii ani ai Primului Război Mondial se înfiinţează
Medalia pentru Merit.
încă două decoraţii bulgare, astfel încât la abdicarea
Regelui Ferdinand (determinată de înfrângerea
Bibliografie
Bulgariei în război), sistemul naţional de decoraţii al
Todor Petrov - Orders and Medals of Bulgaria
Bulgariei conţinea şase ordine, cinci semne onorifice
(Sofia, 2000)
şi şaptesprezece medalii. Sistemul va rămâne în esenţă
neschimbat până la preluarea puterii de către comunişti
Imaginile au fost reproduse cu permisiune de la UBS
în septembrie 1944. După această dată încep să apară
Gold & Numismatics.
şi alte decoraţii care marchează schimbările ce au
avut loc în viaţa politică a Bulgariei. Vechile decoraţii
Alexandru Daşu
continuă însă să fie acordate, dar cu modificările aduse
de noul Consiliu de Regenţă care a decis îndepărtarea
simbolurilor ce aminteau de predecesorii regelui
minor Simeon al II-lea. Astfel leul neîncoronat al COLECTIONARUL ROMAN - revista online
Bulgariei ia locul portretelor şi monogramele regilor gratuita pentru colectionari, ISSN 1842 - 6069
de pe decoraţii, iar panglicile în culorile casei Coburg
(alb-galben-negru) sunt înlocuite. Contact:
Dragoş Băldescu - e-mail:
Abdicarea Regelui Simeon şi proclamarea republicii dragosbaldescu@yahoo.com,
în toamna anului 1946 aduce noi schimbări în Aldor Balazs - e-mail:
sistemul bulgar de decoraţii. Un decret ministerial din office@transylvanian-numismatics.com
vara anului 1947 decide o restructurare a sistemului
de decoraţii şi introduce însemne republicane la Nu ezitati sa ne contactati pentru orice intre-
care cununi de spice au luat locul coroanelor regale.
bari, contributii, observatii, pe e-mail sau pe
Decretul rămâne valabil până în anul 1950, când toate
cele doua forumuri
decoraţiile din sistemul tradiţional sunt abrogate şi
locul lor este luat în întregime de un sistem de decoraţii

Pagina 14
Colecţionarul Român Numărul 13, 01 Martie 2007

Emisiunile de bancnote comemorative in


Thailanda

Thailanda este tara cu cele mai multe emisiuni


comemorative de bancnote . Majoritatea comemoreaza
diverse evenimente ce au legatura cu Regele Rama
IX (Bhumibol Adulyadej ) si sotia acestuia Regina
Sikirit. In articolul de fata vom prezenta bancnotele
emise si o scurta prezentare a acestora.

Prima emisiune de bancnote comemorative


are loc in anul 1969 cand bancnotele de 5 baht ( pick
80 ) si 10 baht ( pick 81 ) au in centru jos in limba
thai urmatorul text : “ opening of the Thai Banknote
Printing Works 24 June 2512 “ au fost emise 6000 ,
respective 7000 de exemplare . Aceste banknote vor
fi emise apoi in seria a 11 care a circulat in Thailanda
, dar fara textul din partea de jos . In pozele de mai jos In 1987 cu ocazia aniversari a 60 ani de la
este ilustrata seria comuna. nasterea Regelui Rama IX , Banca Nationala emite
bancnota de 60 baht (pick 93) . Bancnotele au fost
numerotate de la 0000001 – 9999999 .

Pagina 15
Colecţionarul Român Numărul 13, 01 Martie 2007

Tot in acest an este emisa bancnota de 1000


baht ( pick 96 ) cu ocazia aniversarii a 60 de ani de
la nasterea Reginei Sirikit . Bancnota are pe spate
stanga jos textul (“H.M. Queen Sirikit, the Fifth
Anul 1992 aduce cu el si supratiparirea unui
Cycle Birthday Anniversary Celebration, August 12,
text pe bancnotele de 50 baht ( pick 94 ) si 500 baht
1992” ) . Bancnotele sunt numerotate 9A 0000001-
( pick 95 ) cu prilejul a 90 ani de la nasterea Somdej
9A 9999999 .
Phra Srinagarindra Boromrajajonani (H.R.H. the
Princess Mother). Textul este in partea stanga jos sub
wmk . Emisiunea de 50 baht cuprinde bancnotele cu
seria 0F-2F , iar cea de 500 baht 0E-0F .

Cu ocazia aniversari a 120 ani de la infiintarea


Ministerului Finantelor , Banca Thailandei emite
bancnota de 20 baht ( pick 98 ) cu textul : “The 120th
year of the Ministry of Finance, April 14, 1995”

Pagina 16
Colecţionarul Român Numărul 13, 01 Martie 2007
Textul se regaseste in limba thai in partea centrala jos
pe fata . Bancnota cuprinde toate emisiunile cu seria Bancnota a fost numerotata 9A 0000001 - 9A 9999999
0B-8B . Bancnota de 500 baht ( pick 101 ) este tiparita pe
support de polimer si este numerotata : 9A 0000001-
9A 9999999

In 1996 s-au implinit 50 de ani de la


Incoronarea Regelui Rama XI , cu aceasta ocazie au
fost emise 3 bancnote cu valori de 50 baht , 500 baht
si 500 baht . Bancnota de 50 baht ( pick 99 ) este
identica cu bancnota in circulatie cu exceptia ca este
tiparita pe suport de polimer . Seria bancnotelor : 9A,
9B, 9C, 9D, 9E, 9F, 9H, 9J, 9K, 9T . Bancnota de 500
baht ( pick 100 ) este asemnatoare cu cea din seria a
14-a cu exceptia faptului ca are modificat blazonul pe
fata in partea centrala .

Cu ocazia aniversari a 50-a ani de la nunta


Regelui Rama IX si reginei Sirikit in anul 2000 sunt
emise doua bancnote cu valori de 50 baht ( pick 105
) si 500.000 baht ( pick 106 ) . Ambele au acelasi
design . Bancnota de 50 baht numerotata astfel 9R
000001-9R 999999 , in timp ce a doua bancnota este

Pagina 17
Colecţionarul Român Numărul 13, 01 Martie 2007
numerotata de la 001 la 999 . A doua bancnota are o
valoare de piata foarte mare datorita numarului redus
de bancnote emise , 999 , precum si a valori nominale
imense .

In 2002 aniversand centenarul bancii , este


pusa in circulatie bancnota de 100 baht ( pick 110 ) ,
banknote numerotate : 0A 0000001-1A 5000000 .

Pagina 18
Colecţionarul Român Numărul 13, 01 Martie 2007
In 2006 aniversan al 6 –lea ciclu de la nasterea Bancnotele sunt numerotate astfel : 9Tor
Reginei este emisa o noua bancnota de 100 baht ( 0000001 - 9Tor 7299999 .
pick 111 ) in pliant . In continuare reproducem textul
din pliant care este in limba engleza si thai :

“To celebrate the auspicious occasion of Her


Majesty the Queen’s 6th cycle birthday anniversary
August 12th, 2004, and to honour Her Majesty’s
kindness in dedicating not only her physical and
mental energy but also her personal funds for the
well-being of the nation and her people, the Bank
of Thailand takes this opportunity to issue the 100
Baht commemorative banknote to express highest
gratitude to our Queen. The proceeds, after reduction
of face value and cost, will be present for her royal
cause.
Throughout the 54 years as the Queen, Her
Majesty has been at King’s side to perform royal
duties, constantly provideing moral support and
tirelessly sharing all the royal responsibility. Many
royal projects were launched by Her Majesty to
relieve hardship of the people as well as to improve
their standard of living. Under Her Majesty’s royal
patronage and chairmanship, Foundation for the
Promotion of Supplementary Occupations and
Related Techniques, or SUPPORT, was founded.
Many SUPPORT project centres were also set up
throughout the country to provide training in artworks
and handicrafts such as nielloware, gold and silver
handicrafts, ‘yan lipao’ baskettry, and cloth-weaving
namely Silk, Chok and Phrae Wa. Moreover, Her
Majesty also pays special attention to the quality of
SUPPORT products, Her Majesty also promotes the
SUPPORT handicrafts both at home and aboard, thus
helping to supplement farmer’s basic income as well
as preserving the Thai cultural heritage.
Anothe major royal duty is preservation and
development of natural resources and environment.
Her Majesty initiated many projects such as the
“Forest-;Loves-Water” Project and the “Little House
in the Big Forest” Project to rehabilitate deteriorated
forests and conserve wild animals as well as to
provide land and occupations for impoverished
farmers. Other royal projects include the setting up
of research stations for breeding wild animals and
marine turtles of various species.”

Pagina 19
Colecţionarul Român Numărul 13, 01 Martie 2007

In anul 2006 aniversand 60 ani de la


incoronarea regelui Rama IX este emisa bancnote cu
valoare de 60 baht . Bancnotele au fost numerotate
astfel : 9K 0000001-9K 9999999 .
Ultima aparitie comemorativa o remarcam in
anul 2007 cu okazia aniversarii a 70 ani de la nasterea
regelui Rama IX . Bancnotele au fost numerotate : 9K
0000001-9K 9999999 si 9R 0000001- 9R 5000000
.

Pagina 20
Colecţionarul Român Numărul 13, 01 Martie 2007
UNIUNEA MONETARA LATINA (UML)
Mare parte din aceste bancnote au un pret de
piata mic si cred ca merita un loc in colectia oricarul
numismat din lume , mai ales pentru designul Aceasta uniune monetara a fost initiata si sustinuta
acestora. Am redat modul in care sunt inseriate de Franta, iar tarile membre fondatoare in 1865 fiind:
bancnotele pentru a va face o idee despre numarul de Franta, Belgia, Italia, Elvetia, Luxemburg. Acestora
exemplare emis pentru fiecare tip . li se va alatura Grecia in 1868, iar alte tari care vor
semna tratate bilaterale sau vor adera neoficial la
UML sunt: imperiul Austro-Ungar, Rusia, Suedia,
Bibliografie: Romania, Finlanda, Spania, Statul Papal, Serbia,
- World Paper Money 2007 Bulgaria etc. In final, etalonul monetar al uniunii va fi
- http://aes.iupui.edu/rwise/ adoptat in peste 30 de tari.
- http://www.siambanknote.com Principale reglementari ale uniunii erau:
• standardizarea tipurilor monetara avand ca model
autor: Cristian Dinca francul germinal. Moneda franc germinal a fost
creatia revolutionarilor francezi, prima emisiune
fiind in 1803 in timpul Consulatului, iar principalul
exportator a acestui tip monetar a fost Napoleon
Bonaparte, care l-a impus in toate teritoriile
cucerite de Franta.
• bimetalismul argint-aur, raportul de schimb fiind
Uniunile monetare europene din de 15,5:1. Orice persoana fizica putea aduce aur
secolul XIX sau argint pentru baterea de moneda si putea sa
primeasca contravaloarea metalului in monedele
nationale, exceptie facand monedele de argint cu
Uniunile monetare au aparut din nevoia de a usura
titlul 835 care puteau fi batute doar de Guvernele
comertul si plata taxelor vamale, dar si din nevoia
nationale;
imperiilor de a-si mari sferele de influenta fara a
recurge la razboaie costisitoare.
Greutatea
In secolul XIX vor aparea 3 uniuni monetare europene Metal Titlul metalului
(gr)
formate intre state suverane, fiecare avand un model aur 100 900 32,25
specific si zone economice comune, dar bazate pe aur 50 900 16,13
afinitatile politice si culturale ale tarilor membre. aur 20 900 6,45
Fiecare uniune monetara a avut un “calcai a lui
aur 10 900 3,23
Ahile” ce a dus in final la dizolvarea, practic niciuna
aur 5 900 1,61
nu a supravietuit Primului Razboi Mondial. Singurul
succes notabil este integrarea monetara din cadrul argint 5 900 25
Confederatiei Germane si adoptarea unei monede argint 2 835 10
unice a Imperiului German in 1871. argint 1 835 5
argint 0,50 835 2,5
Principalele uniuni monetare au fost bazate si
argint 0,20 835 1
sustinute de Franta pe de o parte si Prusia pe cealalta

parte, conturandu-se astfel doua blocuri economice
libera circulatia a monedelor intre tarile membre,
distincte in Europa, cu Marea Britanie fidela pozitiei
exceptie facand monedele cu continut slab de
sale de a se opune la toate.
argint si monedele divizionare din alte metale;
• nerestrictionarea tirajelor de moneda de aur, dar

Pagina 21
Colecţionarul Român Numărul 13, 01 Martie 2007
restrictionarea partiala a tirajelor celor de argint peste 150.000.000 franci in argint, iar contravaloarea
la echivalentul de 6 franci per locuitor; respectiva in aur a parasit tara lovind puternic in
• paritate intre monedele tarilor membre, economia deja afectata de razboi si ocupatie.
comisionul de conversie fiind stabilit la 1,25%; Incepand din 1874 incep rectificarile la tratatul UML,
Sistemul monetar al UML a ajutat noile state europene renuntandu-se la etalonul bimetalist si se vor limita
formate in acesta perioada, Italia, Romania, Serbia, tirajele de monede de argint. Rectificarile ulterioare
Bulgaria, Grecia sa-si intareasca rapid suveranitatea vor interzice libera circulatie a monedelor de argint in
prin abilitatea de a emite monede recunoscute si cadrul UML, iar in 1890 din toate punctele tratatului
acceptate in schimburile comerciale internationale, a ramas in vigoare doar cel referitor la standardele
intarind astfel administratiile statale si economiile monetare.
acestora. Primul Razboi Mondial va da lovitura de gratie
Congresul Monetar International din 1867, la care au stabilitatii francului germinal, acesta nefiind capabil
participat 20 de tari, duce la un acord de principiul sa supravietuiasca vicisitudinilor economice ale unui
intre SUA, Imperiul Otoman, Franta si Rusia privind razboi. In 1928, la 125 de ani de la crearea sa, francul
stabilirea unei monede de schimb internationale germinal isi inceteaza existenta, disparand ca etalon
echivalente monedei de 5 franci si a multiplilor monetar. Uniunea Monetara Latina va inceta oficial
sai. Acordul esueaza in fata opozitiei inversunate a in 1927, dar ea era demult ingropata prin abandonarea
Prusiei si Marii Britanii. principiilor sub care a fost creata.
Principalele puncte ale tratatului UML, enumerate Acesta uniune avea la baza o zona economica bine
mai sus, se dovedesc insa punctul slab ce va duce la stabilita, intre Franta si partenerii ei din uniune
debilitarea uniunii si, mai tarziu, la dizolvarea ei. relatiile economice si politice erau excelente, dar
Franta avea o economie in recesiune inca din 1865 adaptarea bimetalismului ca etalon monetar a fost o
si isi punea mari sperante in redresarea sa folosind greseala fatala. S-a mizat totul pe faptul ca nu vor
uniunea monetara, dar razboiul pierdut impotriva exista noi zacaminte de argint care sa scada pretul
Prusiei si ocuparea tarii pana in 1873 o fac sa piarda acestuia si sa destabilize piata monetara. Cand s-a
rolul dominant pe piata monetara a continentului. intamplat acest lucru s-au facut reforme ale uniunii ce
Una din problemele majore ale uniunii a fost au facut-o complet nefunctionabila, deoarece acestea
diferenta dintre cursul legal si cel de piata al erau in contradictie cu regulile unei economii bazate
metalelor pretioase, precum si diferenta dintre cursul pe libera circulatie si liberul schimb de capitaluri.
legal si cel real, economic, intre monedele tarilor
membre. Vaticanul, Grecia, chiar si Franta vor emite
tiraje mari de monede de argint, obligand astfel alte UNIUNEA MONETARA GERMANA
tari membre sa absoarba aceste tiraje. Toate acestea (UMG) si UNIUNEA MONETARA
apar pe fondul unui excedent de argint in Europa, AUSTRO-GERMANA (UMAG)
importat din SUA, pretul acestuia scazand mult in
raport cu aurul si permitand specula pe baza ratei
Uniunea monetara germana a fost cea mai de succes
fixe de schimb din UML. Acest fenomen genereaza
uniune monetara din secolul XIX, reteta ei fiind dorinta
un export masiv de moneda din aur si destabilizarea
celor 39 de state germane a a-si armoniza comertul
uniunii, multe din tarile membre luand in calcul
intre ele si de a se proteja in fata partenerilor externi
renuntarea la etalonul bimetalist si adoptarea
mai puternici. La inceputul secolului XIX, statele
etalonului monometalist bazat pe aur.
germane bateau monede proprii fara a se consulta
Un exemplu clasic de specula, in 1873, 100gr. argint
reciproc, iar tipul monetar si greutatea variau de la un
pur costa 16 franci si din el se putea bate 4 monede
stat la altul.
de 5 franci. Acestea se puteau schimba contra unei
In principal, tipul monetar era raportat la uncia de
monede de 20 franci aur, profitul astfel obtinut fiind
argint de Koln (Cologne mark – 233,856 gr argint
de 25%. In 1873-1874 in Franta s-au tranzactionat
pur), principalul etalon fiind Conventionthaler

Pagina 22
Colecţionarul Român Numărul 13, 01 Martie 2007
– talerul conventional - 1/10 uncie (23,3856gr) politicii ei protectioniste ii afectau puternic comertul.
introdus in 1754 in urma reformei monetare din Dupa 20 de ani de tatonari, in 1857, Austria adera la
Austria a imparatesei Maria Thereza. Singura tara Zollverein, iar cu ocazia aceasta se introduce noua
care nu a adoptat acest taler ca etalon monetar, Prusia, moneda de uniune, Vereinsthaler (16,667gr), aceasta
a inceput sa construiasca bazele unei uniuni vamale fiind 1/30 dintr-un pfund de argint (500gr). Acest
a statelor germane, Zollverein, excluzand Austria lucru este indicat obligatoriu si pe aversul monedelor
si cautand sa-si impuna moneda sa, Reichsthaler emise (XXX).
- talerul prusac 1/14 uncie (16,704gr). In 1834
uniunea vamala germana este formata prin contopirea
Uniunii vamale de Nord, formata de Prusia in 1818,
cu Uniunea vamala de Centru si cea de Sud, ambele
create in 1828.
In aceasta perioada in spatiul Confederatiei Germane
existau peste 100 tipuri monetare diferite, iar
reglementarea acestora s-a facut prin conventia de la
Dresda din 1838. Acesta specifica raporturile monetare
dintre partea de nord, centru si sud a confederatiei:

1 taler nord (modelul prusac) = 1,75 guldeni


(florini) sud.
Monedele divionare au raporturi diferite fata de
Spre deosebire de Prusia si Confederatia Germana, Vereinsthaler, in functie de statul emitent din
economia Austriei era in recesiune inca din 1848, iar cadrul uniunii. In tabelul de mai jos sunt prezentate
restrictiile vamale impuse de Confederatie datorita principalele state si raportul monetar intre moneda de
uniune si monedele divizionare:

Stat Raport monetar


Prusia si nordul Confederatiei 1 Vereinsthaler = 30 Silbergroschen
1 Silbergroschen = 12 Pfennig

Saxonia 1 Vereinsthaler = 30 Neugroshen= 30 Silbergroschen


1 Neugroshen = 10 Pfennig
Mecklenburg 1 Vereinsthaler = 48 Schillinge
1 Schilling = 12 Pfenninge
Bavaria, Baden , Württemberg 1 Vereinsthaler = 1,75 Gulden
1 Gulden = 60 Kreuzer
1 Kreuzer = 4 Pfenninge = 8 Heller
Austria 1 Vereinsthaler = 1 Gulden (Florin, Forint)
1 Gulden (Florin, Forint) = 100Kreuzer

Austria si statele germane aliate acesteia sunt infrante,


Declinul economic al Austriei continua si acest rezultatul imediat al conflictului este dizolvarea
lucru duce la pierderea treptata a influentei in cadrul Uniunii Monetare Austro-Germane si a Confederatiei
Confederatiei. Prusia domina economic si politic Germane, iar Prusia anexeaza mare parte din statele
uniunea, iar dorinta ei de unificare a statelor germane germane invinse.
declanseaza razboiului cu Austria din anul 1866.
Pagina 23
Colecţionarul Român Numărul 13, 01 Martie 2007
Prusia isi continua expansiunea, intre 1870 – 1871 fixa stabilitata:
infrange Franta intr-un alt razboi, rezultatul imediat
fiind proclamarea Celui de al Doilea Imperiui 2.480 krone = 1 kg aur
German.
In acest moment renunta la etalonul argint, noua Suedia a fost prima tara care a emis bancnote in Europa
moneda a imperiului Reichmark, fiind cotata in raport in secolul XVII, iar in 1855 a fost ultima reforma
cu aurul: monetara prin care s-a introdus sistemul decimal si
o noua unitate monetara riksdaler riksmynt. Suedia a
2.790 Reichmark = 1 kg aur emis monede divizionare de argint, dar si monede de
1 Vereinsthaler = 3 Reichmark aur (trade coinage) printre care 1 Carolin / 10 Francs
care incercau o apropiere de Uniunea Monetara
Uniunea monetara germana a fost un succes, deoarece Latina. In 1874 s-a facut conversia la noua unitate
nu a fost o uniune clasica intre state suverane cu monetara a UMS:
economii independente. Prusia avea pozitia
dominanta cu 70% din economia intregii Confederatii, 1 krone = 1 riksdaler riksmynt = 100 ore
iar banca sa centrala era de fapt banca Confederatiei.
Intreaga sa politica de unificarea a statelor germane, a Danemarca a avut ultima reforma monetara in anul
fost bazata pe o economie in crestere ce domina zona 1854, dar economia daneza va avea de suferit in urma
si putem zice ca razboaiele cu Austria si Franta au razboaielor repetate cu Prusia, totul incheindu-se in
ajutat la ratificarea politica “de facto” a noului stat 1864 cu pierderi teritoriale insemnate in favorarea
german, fiindca oricum zona era unificata din punct Prusiei. Echivalarea monedelor conform standardului
de vedere economic. UMS era:
Austria nu si-a revenit dupa pierderea razboiului. In
1867 sub presiunea exercitata de Ungaria se formeaza
Imperiul Austro-Ungar si se renunta la Vereinsthaler 1 Daler Rigsmont = 96 Skilling Rigsmont = (1/2
ca moneda etalon. Austro-Ungaria incearca sa se Rigsbankdaler)
apropie de Uniunea Monetara Latina prin emiterea 1 krone = 1 Rigsbankdaler = 100 ore
unor monede de aur care au la baza etalonul monetar al
acesteia: 4 Florin (Forint)- 10 Franc si 8 Florin (Forint) Norvegia era principat autonom sub suzeranitate
– 20 Franc. Nu a reusit sa adere la acesta, datorita suedeza. In 1875 va adera la UMS, iar moneda sa
economiei aflate in recesiune si scaderii pretului nationala speciedaler va fi echivalata astfel:
argintului pe piata. Pana la adoptarea etalonului aur
in 1892 pentru noua moneda austro-ungara, krone, 1 speciedaler = 120 skilling
bancnotele au fost principala masa monetara. 1 krone = 1/4 speciedaler = 100 ore

UNIUNEA MONETARA SCANDINAVA Ne-existand genul de disensiuni prezente in Uniunea


(UMS) Monetara Latina si spatiul economic usor de
controlat au facut ca acesta uniune sa functioneze
Acesta uniune a luat fiinta in 1873 intre Suedia si perfect, tranzactiile cu monede pe teritoriul fiecarei
Danemarca, principalul motiv fiind criza argintului tari membre decurgand firesc. In 1905 Norvegia isi
din acel an si necesitatea adoptarii etalonului aur declara independenta fata de Suedia, dar ramane in
pentru monedele nationale. Uniunea era favorizata un UMS.
curent politic si cultural pan-scandinav pentru unirea Idila monetara scandinava ia sfarsit in 1914, dupa
Norvegiei, Danemarcei si a Suediei dupa modelul inceperea Primului Razboi Mondial. Economiile
german sau italian. Moneda etalon a celor 3 tari, Danemarcei si Norvegiei sunt in cadere, iar una din
krone, era la paritate in tarile membre si avea o rata solutii este aruncarea pe piata a unor mari cantitati

Pagina 24
Colecţionarul Român Numărul 13, 01 Martie 2007
de aur si obligarea Suediei sa accepte acest aur la PAGINI DIN ISTORIA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI
rata de schimb fixa stabilita in 1873. Suedia refuza si IEŞEAN ÎN IMAGINI MEDALISTICE 1
rupe tratatul monetar in august 1914, renuntand si la ( VI )
etalonul aur pentru moneda sa. Uniunea se destrama,
dar fiecare tara pastreaza denumirea krone pentru
moneda ei nationala. O interesantă categorie de medalii cuprinde
Desi avea o zona economica sigura, iar apropierea pe cele folosite pentru premierea celor mai buni
stransa dintre statele membre lasa impresia unui elevi. Considerăm premierea cu medalii o interesantă
succes al integrarii monetare, UMS era de fapt o formă de stimulare a elevilor fruntaşi, formă cu veche
uniune teoretica, dovada ca la prima criza economica tradiţie în învăţământul românesc dar la care s-a
majora s-a destramat. renunţat, după opinia noastră, pe nedrept. Medalia
premiu a fost folosită în învăţământul românesc încă
Aceste uniuni monetare au demonstrat dorinta din timpul domniei lui Cuza Vodă şi a fost abandonată
de integrare monetara si facilitarea tranzactiilor la sfârşitul perioadei interbelice.
comerciale din secolul XIX, insa vor trece 100 de Şcoala Normală de Fete din Iaşi, Şcoala
ani pana cand “motoarele” noii Europe, Franta si Primară Trei Ierarhi, Şcolile de Arte Frumoase din
Germania vor pune bazele unei noii uniuni monetare. Iaşi şi Bucureşti, Azilul „Elena Doamna” precum şi o
Acesta noua uniune monetara s-a construit incepand serie de şcoli particulare, se numără între instituţiile de
din 1970 (raportul Werner) si are toate atuurile învăţământ care au folosit pentru prima dată medaliile
politice si economice pentru a rezista mai mult decat în stimularea celor mai buni elevi ai lor.
predecesoarele ei. Insa doar timpul ne va arata daca Medalia Şcolii Normale de Fete din Iaşi are
noua moneda europeana, EURO, va supravietui pe avers (fig. 1av) stema Principatelor Unite (vultur
incercarilor similare ce au distrus monedele etalon şi cap de bour în două scuturi încoronate). Deasupra
ale vechilor uniuni. stemei este inscripţia semicirculară MEDALIF DE
In contextul actual vedem pozitiile unor tari care au ANOARE, iar dedesubt două ramuri de laur. Pe
ramas neschimbate de sute de ani, Marea Britanie revers (fig. 1rv) într-o cunună de laur este inscripţia
si tarile scandinave nu au aderat la moneda unica, ŞCOALA NORMALA DE FETE DIN IAŞI 1867.
iar Norvegia nu este nici macar membra a Uniunii Medalia cu toartă, de formă ovală (dimensiunile 30-
Europene. Cum scria un editorialist englez in “The 35 mm), este realizată din alamă fiind gravată manual,
Economist” in sec XIX: probabil într-un atelier ieşean.
“Before long, all Europe, save England, will have
one money”

Bibliografie:
1. Chester Krause – “Standard Catalog of World
Coin 1801-1900”, 2003
2. Stanley Jevons – “Monnaie et mecanisme de
echange 1881”
3. Sam Vaknin – “Euro - the History of Previous
Currency Unions”, 2007
4. http://www.oenb.at/

autor: Muresan Mihai


Fig. 1 Av.

Pagina 25
Colecţionarul Român Numărul 13, 01 Martie 2007

Fig. 2 Rev.
Fig. 1 Rev. Şcolile de artă din Iaşi şi Bucureşti îşi premiau
elevii cu medalii specifice. Acestea au pe avers (fig.
Medalia Şcolii Primare Trei Ierarhi (bronz, 3av) reprezentări sugestive - pensulă, paletă, echer
30mm) are pe avers (fig. 2av) inscripţia circulară încadrate de două ramuri şi timbrate de o coroană de
ŞCOLA PRIMARĂ TREI ERARCHI continuată în lauri. Întreaga imagine este la rândul ei încadrată de
mijloc pe două rânduri PENTRU SÂRGUINŢĂ iar o bandă circulară reliefată pe care se află inscripţia
pe revers (fig. 2rv) două scuturi dispuse în unghi SCOALA DE BELLE ARTE „ROMANIA”. Medalia
şi timbrate de o coroană princiară, unul cu stema are pe revers inscripţia reliefată pe patru rânduri
Modovei şi altul cu cea a Mnteniei. Cele două scuturi (primul arcuit) HONORIS CAUSA / MEDALIA / D-
de pe reversul acestei medalii cât şi legenda aversului LUI / PENTRU.
sunt elemente care plasează probabila ei folosire în
deceniul al şaptelea al secolului al XIX-lea.

Fig. 3 Av
Fig. 2 Av.

Pagina 26
Colecţionarul Român Numărul 13, 01 Martie 2007
de premiere cu medalii este generalizat de către
Ministerul Cultelor şi Instrucţiei Publice, medaliile
premiu distribuindu-se, la sfârşitul anului şcolar sau
ciclu de învăţământ, cu ocazia diverselor concursuri
şcolare, pentru discipline teoretice, pentru activităţi
practice sau sportive tuturor elevilor merituoşi din
ţară (fig. 4av şi 4rv).

Fig. 3 Rev.

Prin scrierea incizată se completa numele Fig. 4 Av. Fig. 4 Rv.


premiantului (în cazul medaliei cunoscute de autorul
acestor rânduri: CLASA III, BĂNCILĂ OCTAVIU, Medaliile se realizau prin comenzi la atelierele
CONCURS LA ISTORIAARTELOR, iar pe cant IAŞI, din ţară (Carniol, Radivon, Carniol-fiul) sau din
Sem.II, an şc.1981-82). Deci Medalia HONORIS străinătate (Wilh. Mayer şi Frz. Wilhelm din Stuttgart,
CAUSA, CLASA a III-a, D-lui Băncilă Octaviu, Maurer, Krausse).
pentru concurs la Istoria Artelor, Iaşi, semestrul II, În privinţa folosirii medaliei premiu, o
anul şcolar 1891-1892 (fig. 3rv). iniţiativă deosebită este luată în anul 1904 cu ocazia
Azilul Elena Doamna din Bucureşti, instituţie împlinirii a patru secole de la moartea lui Ştefan cel
de caritate şi învăţământ înfiinţată în anul 1862 Mare. Ministrul cultelor şi instrucţiei publice de atunci,
din iniţiativa şi cu contribuţia substanţială a soţiei Spiru Haret a dispus, de comun acord cu Societatea
domnitorului Alexandru Ioan Cuza, a premiat pe cei Numismatică Română, ca o parte din medaliile
mai buni elevi ai săi în mai mulţi ani cu medalii. Un comemorative realizate cu acest prilej la firma Wilh.
exemplar din 1896 are pe avers inscripţia circulară Mayer şi Frz. Wilhelm din Stuttgart să fie atribuite
AZILUL ELENA DOAMNA pe o bandă reliefată celor mai merituoşi elevi din întreg învăţământul
mărginită de două cercuri liniare, iar în mijloc pe un liceal românesc.
ornament un scut cu patru câmpuri cuprinzând: acvilă, Medalia este realizată după macheta
cap de bour, leu şi doi delfini. Pe revers într-o cunună profesorului Celesti-Fabio de la Şcoala de Arte
de laur inscripţia DISTINCTIUNE / LA PURTARE / şi Meserii din Iaşi şi are pe avers (fig. 5av) capul
1896. încoronat al domnitorului privit din faţă, cu mustaţă şi
O categorie aparte în cadrul medaliilor de plete bogate care-i cad pe umeri. În partea superioară
referinţă o constituie medalia premiu pentru concurs este inscripţia semicirculară STEFAN CEL MARE
naţional şcolar. Aceasta este folosită pentru prima SI SFINT 1457-1504. În partea de sus a reversului
dată în anul 1868 când în Bucureşti a avut loc un (fig. 5rv) este pecetea domnească şi inscripţia
concurs naţional cu participarea celor mai buni elevi arcuită MARELUI STRAMOS STEFAN VODA.
din toate gimnaziile şi liceele din ţară. Acum, alături Dedesubtul pecetei pe cinci rânduri este inscripţia:
de tradiţionala premiere cu diferite cărţi şi coroniţe, LA IMPLINIREA DE PATRU SUTE DE ANI / DE
s-au folosit şi medalii. LA SAVARSIREA LUI DIN VIATA / CA SEMN AL
Spre sfârşitul secolului trecut sistemul RECUNOSTINTEI / NEAMULUI SEU / 1504-1904.

Pagina 27
Colecţionarul Român Numărul 13, 01 Martie 2007
cu inscripţia ÎN AMINTIREA / MĂREŢELOR
Tot aversul este încadrat de un cerc liniar. În partea de
FAPTE / ALE ÎNŢELEPTULUI ŞI / PURUREA
jos, între cercul liniar şi marginea reliefată a medaliei,
BIRUITORULUI / DOMN / APĂRĂTORUL
este inscripţia cu caractere mici SUB PRIVEGHEREA
NEAMULUI ŞI AL CREŞTINĂTĂŢII / ROMANIA
SOC.NUMISMATICE ROMANE.
RECUNOSCATOARE. Deasupra pergamentului: *
1504-1904.
Medaliile folosite între cele două războaie au pe
avers în partea de jos diverse reprezentări referitoare la
activitatea şcolară (carte deschisă şi pană, cărţi, echer
şi compas, penare şi acuarele) iar pe revers portrete
ale suveranilor (fig. 6av,6 rv şi 7av,7 rv).

Fig. 5 Av.

Fig. 6 Av. Fig. 6 Rev.

Fig. 7 Av. Fig. 7 Rev.


Fig. 5 Rev.

O altă medalie dedicată tot marelui Ştefan, Sistemul de premiere cu medalii a fost folosit
realizată de gravorii Radivon şi Carniol, a fost mai bine de trei sferturi de veac, până la sfârşitul
distribuită în acelaşi an elevilor merituoşi din şcolile perioadei interbelice când s-a renunţat definitiv la
primare ale capitalei. Medalia este de dimensiuni el. În zilele noastre sunt încercări timide de reluare a
reduse (30 mm) cu şi fără toartă şi are pe avers bustul acestei interesante practici (fig 8 av şi 8rv).
încoronat al domnitorului, cu privirea spre dreapta, cu După cum s-a putut observa, medaliile
părul bogat pe spate şi mustaţă, încadrat de inscripţia la care ne-am referit sunt documente de un specific
semicirculară ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÎNT aparte care consemnează în metal pagini din întreaga
DOMN AL ŢĂRII MOLDOVEI. Reversul prezintă pe istorie a învăţământului ieşean, iar unele dintre acestea
două ramuri de stejar şi laur - un pergament desfăcut sunt veritabile realizări artistice, cu o mare putere de
influenţare a sensibilităţii şi imaginaţiei.

Pagina 28
Colecţionarul Român Numărul 13, 01 Martie 2007
Biletele de ocupaţie ale Comandamentului
Armatei Roşie din anul 1944 pentru
România

Zbyšek Šustek

În cel de-al doilea razboi mondial, bancnotele


de ocupatie au fost emise in mai multe state beligerante.
Uniunea Sovietică a emis bancnote de ocupatie
in perioada 1944-1945, dupa ce Armata Roşie a
ajuns pe teritoriul tarilor respective. In mod direct
s-au emis în România, Ungaria, Austria, Germania,
Fig. 8 Av.
China şi Coreea. In Polonia, s-au emis in numele
Băncii Naţionale Poloneze, întemeiate abia ulterior,
în colaborare cu Frontul Eliberării Naţionale (format,
din iniţiativa sovietică, din emigranţii polonezi în
URSS, ca alternativa la guvernul Poloniei din Londra,
ostil Uniunii Sovietice după descoperirea uciderii in
masă a ofiţerilor polonezi din Katyn). După un grav
conflict diplomatic, URSS a fost forţata să renunţe la
planurile sale de a emite bancnote de ocupatie şi în
Cehoslovacia şi să accepte pe teritoriul ei folosirea
banilor de invazie, tipăriţi în URSS, dar emişi de
Oficiul Monetar Cehoslovac şi puşi, de către acesta, la
dispoziţia trupelor Armatei Roşie şi a celei române.
Geneza bancnotelor de ocupaţie tiparite de
Fig. 8 Rev URSS, mai ales a celor emise în România, Ungaria,
China şi Corea, este incomplet cunoscută. Intre
acestea o poziţie specială, chiar misterioasă, o detin
NOTĂ:
1 – Paginile privind reflectarea medalistică a banii de ocupaţie pentru România. Pe de o parte,
învăţământului ieşean, cu mici modificări şi poate, datorita rarităţii lor, mai ales a cupiurilor cu
adăugiri, sunt reproduse după lucrarea noastră valori nominale mari, pe de o altă parte şi datorita
O istorie a Iaşului în imagini medalistice,
faptului că pentru o lungă perioadă după război
Editura Timpul, 2005.
numismatii nu cunoşteau cu certitudine nici structura
reală a cupiurilor. Se presupunea existenta bancnotei
de 1 leu, existau zvonuri despre cea de 3 lei si nu se
profesor Andone Cumpătescu
stia nimic despre bancnota de 5000 lei.
Membru al Societăţii Numismatice Române Cert este că şi astazi putem să spunem in mod
direct numai foarte puţin despre aceste bancnote. Cele
mai multe date despre originea lor le putem deduce
prin analogie cu informatiile despre istoria bancnotele
de ocupatie cehoslovace şi poloneze.

Pagina 29
Colecţionarul Român Numărul 13, 01 Martie 2007

Momentul istoric hotărâtor pentru pregătirea


biletelor pentru cele patru ţării europene a fost probabil
o serie de conferinţe ale celor trei puterile aliate
ţinute în vara şi toamna lui 1943 la Cairo şi Moscova.
Acolo s-a hotărât pe teritoriile caror ţări europene vor
opera armatele fiecărei din aceste puteri. A devenit
clar că Armata Roşie va lupta pe teritoriul României,
Poloniei, Ungariei şi Cehoslovaciei. Conform acestui
fapt, aproximativ pe începutul lui noiembriei 1943,
Comandamentul Armatei Roşii a comandat proiectele
şi tipărirea banilor de ocupaţie pentru cele patru ţări
la combinatul GOZNAK din Moscova.
După datarea proiectelor de bilete de ocupaţie
pentru Cehoslovacia şi Polonia pastrate la Arhiva
specială a GOZNAK-ului putem să deducem că Fig. 1
proiectarea tuturor biletelor de ocupatie a început Emitentul tuturor biletelor era in ambele cazuri:
aproximativ în noiembrie 1943 şi a continuat COMANDAMENTUL ARMATEI ROŞII, (Fig. 2 şi
probabil până sfârşitul lui decembrie. Dar, din analiza 3) scris în limbă respectivă şi situat la partea superioară
elementelor grafice şi ornamentale folosite la aceste a proiectelor. Clauza de protecţie a biletelor contra
bilete, din extraordinara bogăţie a lor, precum şi falsificării era: „FALSICICATORII ACESTOR
din întâlnirea lor exclusivă (cu o singură excepţie) BILETE VOR FI PEDEPSIŢI CONFORM LEGILOR
la biletele de ocupaţie sau invazie pentru cele şase ÎN VIGOARE PE TIMP DE RĂZBOIU” (Fig. 1
ţări din anii 1944-1945, precum şi la bilete de tezaur jos).
iugoslave din 1944, se deduce că pregătirile pentru In aceste două faze ale proiectantului se prevedea,
proiectarea rapidă a unei cantităţi mari si diverse cel puţin la cupiurile cu valori nominale mari, să fie
de astfel de bancnote începuse probabil deja mult folosite două procese de tipărire, cel tipografic şi
anterior. tifdruc. La proiecte apăreau indicări ale moiré-ului
Cu rezervă putem să concluzionam că in prima (Fig. 2), a unui element de securitate specific sovietic
fază a proiectării biletelor, toate purtau, în limbile tipărit cu tifdruc, tipic pentru bancnotele sovietice
respective, textul despre circulaţia lor, adica: începând cu anii 1930. La cupiurile cu valori nominale
„PRIMIREA ÎN TOATE PLĂŢILE PARALEL mari se prevedea şi folosirea desenelor iris (Fig. 3),
CU [urmează denumirea bancnotelor sau biletelor precum şi ale desenelor de fond constând din cifre
de tezaur în circulaţie in ţara respectivă] ESTE mari situate, alternativ perpendicular la sine, în linii
OBLIGATOARE (Fig. 1 sus). Trebuie să notăm diagonale, corespunzătoare fiecărei valorii nominale
însă că denumirea semnelor băneşti în circulaţia în (Fig. 2 şi 3).
Cehoslovacia şi Polonia nu corespundea corect stării Probabil după acest stadiu, comun biletelor pentru
actuale a banilor în circulaţie în aceste ţării si nici toate cele patru ţări, proiectarea biletelor începu
normelor ortografice şi stilistice cehe (limba slovacă să diverge pe trei căii diferite, una comuna pentru
nu era luată în considerare) şi poloneze. România şi Ungaria, ca aliaţi ai Germaniei, şi câte o
Ulterior aceasta clauză a fost simplificată la cale specifică pentru Polonia şi Cehoslovacia, la care,
toate biletele, fiind echivalentă şi in celelalte trei ulterior, s-a respectat cel puţin formal statutul lor ca
limbi: „ PRIMIREA ÎN TOATE PLĂŢILE ESTE state suverane, prietene, aliate ale Uniunii Sovietice,
OBLIGATOARE” (Fig. 1 jos). Marii Britanii şi ale Statelor Unite.

Pagina 30
Colecţionarul Român Numărul 13, 01 Martie 2007

Fig. 2

Fig. 3

La proiectele biletelor pentru România şi Ungaria orice informaţii, directe sau indirecte despre cursul
s-au simplificat desenele de fond (ulterior şi la pregătirii biletelor pentru România. În cazul biletelor
proiectele pentru Polonia şi Cehoslovacia) folosind pentru Ungaria este sigur numai că tiparirea lor
nişte desene universale prefabricate, unele din ele continua în câteva serii la Moscova până începutul
fiind chiar folosite la bilete sovietice din anul 1921 anului 1945 şi apoi, după datele maghiare (Kupa
(Fig. 4). Dar la cupiurile cu valori mai mari ale 1993, p. 134), chiar la câteva imprimerii militare de
biletelor de ocupaţie pentru România şi Ungaria s-a campanie din oraşele Szeged, Karcag, Szolnok, Paks,
păstrat desenul iris, care a fost ulterior abandonat la Miskolc, şi Diósgyőr.
bilete pentru Polonia şi Cehoslovacia. Biletele pentru România au fost puse în circulaţie
După aceasta modificare a proiectelor a început după intrarea Armatei Roşi pe teritoriul României,
tiparirea unei cantităţi de prima necesitate a semnelor teoretic intre 15 mai şi 19 august 1944, deci înainte
băneşti pentru România şi Ungaria, care probabil s- de 23 August 1944 şi ocuparea restului ţării. Numai
a terminat deja înainte de începutul lui apriliei 1944 ipotetic putem să presupunem că nu erau emise
(Fierlinger 1949, Mixa 1987). În acest moment dispar pe teritoriul Basarabiei şi Bucovinei de Nord, pe

Pagina 31
Colecţionarul Român Numărul 13, 01 Martie 2007
care URSS le considera ca teritoriul său si la care a fost obligată să le scoate din circulaţie şi să le
autorităţile sovietice cel mai probabil se străduiau să întoarcă autorităţilor sovietice. Conform comunicării
reintroducă imediat sistemul monetar sovietic, aşa mareşalului Malinovschii, comandantul trupelor
cum o făceau şi pe alte teritorii ale sale imediat după sovietice de ocupaţie din România, biletele de ocupaţie
intrarea Armatei Roşii (Fig. 5). denominate în lei precum şi rublele au încetat să fie
mijloc legal de plată în România la 1 octombrie 1944
la ora 24.00. Pentru început a fost stabilit un termen
de preschimbare a biletelor de ocupaţie şi al rublelor,
la Bancă Naţională Română, primării şi instituţii
de stat până 3 octombrie 1944. Dar, ulterior acest
termen a fost prelungit până 10 octombrie şi, ordinul
Consiliului de Control, a fost prelungit încă o dată,
până pe 30 octombrie 1944. După aceasta dată sumele
neprezentate la preschimbare s-au confiscat.
Conform documentelor păstrate in arhiva BNR
se schimbau cetăţenilor români o rublă pentru 100
de lei, iar un leu în bilete de ocupaţie pentru 5 lei în
semnele băneşti legale româneşti.
Valoarea totală a biletelor de ocupaţie denominate
în lei nu este, cel puţin până în prezent, cunoscuta.
Kiriţescu (1971, p. 22) a publicat doar o suma globală
a leilor, pengheilor şi a rublelor scoasă din circulaţie
în întreaga România - 68 miliarde de lei româneşti,
ceea ce reprezenta 18% din circulaţia bancnotelor în
România in decembrie 1944.
Raritatea cupiurilor cu valori nominale mari (500,
1000 şi 5000 de lei) se explica prin faptul că biletele de
ocupaţie au circulat in întregul teritoriu al României
numai cinci săptămâni dar si modului de retragere a
lor din circulaţie.

Aspecte grafice şi tehnice


În arhivă specială a combinatului GOZNAK nu
Fig. 4 s-au păstrat (sau încă n-au fost descoperite) proiectele
originale ale biletelor de ocupaţie pentru România şi
Conform articolului 10 al tratatului de Armistiţiu Ungaria. Dimpotrivă s-au păstrat serii incomplete ale
din 12 septembrie 1944, România a fost obligată să proiectelor originale, fotografii ale lor sau proiectele
dea în dispoziţia armatei de ocupaţie şi a organelor originale în diferite stagii de modificare, precum şi
sovietice pe teritoriul României orice sume în numerar proiectele alternative ale biletelor pentru Cehoslovacia
în valută legală româneasca. Fiecare ostaş sovietic şi Polonia. Acestea ne-au permis să tragem concluziile
a obţinut dreptul să preschimbe la banca suma de de mai sus şi, împreună cu analiza biletelor emise, să
500 ruble pentru lei, în raportul de 100 lei pentru 1 ilustram geneza grafică a biletelor şi pentru celelalte
rublă. Toate biletele de ocupaţie (denominate în lei ţări.
sau penghei) precum şi rublele sovietice, România

Pagina 32
Colecţionarul Român Numărul 13, 01 Martie 2007

Fig. 5

Fig. 6

Concepţia lor compoziţională şi ornamentală lor (Fig. 8). La fel, pentru tipărire s-a folosit hârtie cu
reiese în mod hotărâtor din analiza biletelor de tezaur filigranul „stele” folosit la mai multe bilete ruse sau
sovietice din anul 1922 (Fig. 6). Stilul elementelor sovietice din prima jumătate a anilor 1920 (Fig. 9).
ornamentale este acelaşi, dar aproape toate Proiectele păstrate sunt desenate pe carton, de
elementele ornamentale, volute şi desenele guilot mâna, cu culori tempera, la scara 1 : 1, cu cunoasterea
au fost prefabricate exclusiv pentru aceste bancnote, perfectă a ornamentelor prefabricate (Fig. 10). Peste
unele chiar în variante pozitive (desen închis pe fond tot acestea sunt desenate cu multe detalii. Este evident,
deschis) şi negative (desen deschis pe fond închis) că serveau doar ca schiţe de idei sau machete pentru
(Fig. 11). Numărul lor se apropia de 90 (Šustek 1997). demonstrarea aspectului şi culorilor. La aceste machete
Ca inspiraţie compoziţională serveau însă şi celelalte se realizau şi profunde modificări ale compoziţiei,
bilete sovietice (Fig. 7) sau proiectele nerealizate ale textelor valorilor nominale etc. Dar proiectele folosite

Pagina 33
Colecţionarul Român Numărul 13, 01 Martie 2007

direct pentru confecţionarea matriţelor de tipărit au


luat fiinţă evident complet altfel. Şi anume, colajele
din elementele prefabricate au fost mărite suficient
pentru a putea reproduce detalii şi pentru a ascunde
tăieturi intre elemente individuale sau fragmente ale
lor (Fig. 11 şi 12). Faptul că proiectele au luat fiinţă
„cu foarfecele şi tubul de clei în mână” şi în grabă este
clar ilustrat şi prin minore asimetrii în nişte elemente
ca, de pildă, numerele 1000 la partea dreaptă şi stângă
pe marginea inferioară a biletului de 1000 de lei şi
poziţia desenelor guilot la dreaptă şi stânga în mijloc
(Fig. 13).
Majoritatea proiectelor finalizate este datată
codificat cu iniţiale ИД ale autorului (Ivan Ivanovici
Dubasov) şi numărul cu şase cifre, la care primele
două indică ziua, următoare două luna şi ultimele două
anul, de pildă numărul 251243 indică 25 Decembrie
1943 (Fig. 2).
Toate biletele de ocupaţie reprezintă colajele din
elementele prefabricate. Necesitatea de a proiecta
aproape simultan o marea cantitate a cupiurilor l-a
forţat pe proiectant să folosească acelaşi proiect sau
părţii substanţiale ale lui pentru mai multe cupiuri,
pentru diferite ţări (Fig. 11, 12 şi 14). Modul de
proiectare a biletelor de ocupaţie, descris mai sus, chiar
permitea ca un bilet nou sa fie realizat prin preluarea
unor elemente de la alte bilete, si modificarea textelor
şi cifrelor pe colajul finalizat, fără a se realiza in
prealabil o altă schiţă. De aceea nu este exclus ca
anumite cupiuri sa fi luat fiinţă fără existenta unor Fig. 7
proiecte desenate cu mână.

Fig 8
Pagina 34
Colecţionarul Român
Numărul 13, 01 Martie 2007

Fig. 9

Fig. 10

Pagina 35
Colecţionarul Român Numărul 13, 01 Martie 2007

Fig. 11

Datorita acestui fapt, unele bilete de ocupaţie


pentru România sunt, din punctul de vedere grafic,
aproape identice cu biletele de ocupaţie pentru
celelalte ţări (Tab. 1, Fig. 14), mai ales cu cele pentru
Ungaria. Bilete de 500 şi 5000 de lei (Fig. 15) deţin o
poziţie complet izolată.
Din toata documentaţia de pregătire a biletelor
de ocupaţie pentru România s-au păstrat, la arhiva
GOZNAK-ului, doar caietele speciale (Fig. 16) sau
plicuri cu specimenele acestor bilete în forma lor
definitivă, pusă în circulaţie. Aceste specimene dau o
dovadă clară că biletul de ocupaţie în valoare de 1 leu,
menţionat in nişte izvoare străine n-a existat.

Tab. 1. Bielete de ocupaţie (invazie) pentru patru ţări


europene cu compoziţia grafică aproape identică sau Fig. 12
cu majoritatea elementelor grafice comune.
România Ungaria Cehoslovacia Polonia
5 lei A 5 coroane A
5 lei R 2 zloti R
10 lei A 10 penghei A
10 lei R 10 penghei R
20 lei A 20 penghei A
20 lei R 20 penghei R
100 lei A 100 penghei A
100 lei R 100 penghei R
1000 lei A 1000 coroane A
1000 lei R 1000 coroane R

Pagina 36
Colecţionarul Român Numărul 13, 01 Martie 2007

Fig. 13

opatření. Česká numizmatická společnost,


pobočka Hradec Králové, Hradec Králové, 136
pp.
Mulţumire Šustek, Z., 1997: Grafická kompozícia vojenských
Autorul este îndatorat conducerii combinatului platidiel tlačených za II. svetovej vojny v ZSSR
GOZNAK din Moscova pentru posibilitatea de a studia pre Rumunsko, Maďarsko, Československo
materialele păstrate in arhiva specială a GOZNAK- a Poľsko. Numizmatika, 15: 39-78.
ului şi pentru ajutorul multilateral al lucrătoarelor Šustek, Z., 2001: Neznáme návrhy československých
arhivei. korunových poukážok z roku 1944 – genéza
a historicko-politické súvislosti. Zborník
Slovenského národného múzea 95, História 41:
89-106.
Bibliografie
Šustek, Z., 2002: Nieznane projekty i odbitki próbne
Feierabend, K. L., 1996: Politické vzpomínky, 3, banknotów Narodowego Banku Polskiego z 1944
Atlantis, Brno, 503 pp. r. p. 167-171 i 197-200. In: Filipow, K., (ed.):
Fierlinger, Z., 1949: Ve službách ČSR. 2. diel, Praha, Pieniądz i banki (tezauracja, obieg pieniężny,
619 pp. bankowość) – Wspólnota dziejów - Białoruś
Kiriţescu, C. C. 1971: Sistemul bănesc al leului – Litwa – Łotwa – Polska – Słowacja a Ukraina.
şi precursorii lui. Vol. II., Editura Academiei, Polskie Towarzystwo Numizmatyczne, Zarząd
Bucureşti, pp. Główny, Warszawa, 264 p.
Kupa, M., 1993: Corpus notarum pecuniariarum Šustek, Z., 2004: Pieniądz wojskowy dla Rumunii,
Hungariae [Magyar egyetemes pénzjegytár] Węgier, Czechosłowacji i Polski w 1944 r. p.
(Világ pénztörténeti vonatkozásokkal). I. kötet, 227-244. In: Filipow, K., (ed.): Pieniądz i wojna,
Informatika Történelmi múzeum alapítvány, Białoruś – Litwa – Łotwa – Polska – Słowacja –
Budapest, 256 pp. Ukraina. Polskie Towarzystwo Numizmatyczne,
Mixa, M., 1987: Starosti s papírovými penězi ČSR za Zarząd Główny, Wyższa Szkoła Ekonomiczna w
2. světové války. Díl 1. Poukázky 1944 a měnová Białymstoku. Warszawa, 264 p.

Pagina 37
Colecţionarul Român Numărul 13, 01 Martie 2007
Fig. 5. Ordinul de călătorie de serviciu pentru
Šustek, Z., 2004: Grafička kompozicija novčanica
lucrătoarea Băncii de Stat (Gosbank) I. M.
Federativne demokratske Jugoslavije iz 1944.
Hliviţlene, o domnişoară de naţionalitate
godine. Dinar, 22: 54-58.
lituaniană, la oraşul Minsk şi teritoriile recucerite
ale Lituaniei din 19 iulie 1944.
Figuri:
Fig. 6. Aversul biletului de tezaur sovietic de 500
de ruble din anul 1922, unul din biletele care au
Fig. 1. Detaliul clauzei originale despre circulaţia
servit ca model pentru concepţia compoziţională
biletelor de ocupaţie pe proiectul de bilet de
şi ornamentală a biletelor de ocupaţie din 1944.
100 de coroane (sus) şi modificarea clauzei
Fig. 7. Reversul biletului de tezaur de 5 ruble din 1934
corespunzătoare pe biletul de 20 de zloti (jos)
ca model pentru proiectul nerealizat al reversului
cu urmele textului original (PRZYJMOWANIE
biletului de ocupatie cehoslovac de 100 de coroane
WE WSZYTKICH WIPLATACH ZAROWNO
(în mijloc) şi modificarea lui definitivă (jos).
Z BILETAMI BANKU POLSKIEGO JEST
Fig. 8. Proiectul nerealizat al biletului Băncii de Stat
OBOWIĄZKOWYM), precum şi clauza de
a URSS din anii 1941-1942 cu multe trăsăturii
protecţie a biletelor contra falsificării.
compoziţionale comune cu biletul de ocupaţie de
Fig. 2. Indicare a moiré-ului la proiectul biletului de
1000 de lei şi cu biletul cehoslovac de invazie de
ocupaţie de 100 coroane din 25 decembrie 1943 şi
1000 de coroane
detaliul acestui element de securitate de pe aversul
Fig. 9. Filigranul „stele” folosit pe la începutul anilor
biletului de 1 cervoneţ din 1937. În desenul de fond
1920 pentru tipărirea mai multor bilete sovietice
cifrele 100 situate, alternativ perpendicular la sine,
şi, în 1944, pentru biletele de ocupaţie sau invazie
în linii diagonale. Forma originală a proiectului
pentru patru ţării europene.
prezervată doar ca o fotografie documentară.
Fig. 10. Biletul de ocupaţie de 1000 de lei şi proiectul
Fig. 3. Proiectul aversului biletului de ocupaţie de
biletului cehoslovac de invazie de 1000 de
20 zloti cu desenul iris (bleu portocaliu bleu)
coroane de la începutul lui apriliei 1944 şi forma
şi cifre 20 in desenul de fond situate, alternativ
lui realizată.
perpendicular la sine, în linii diagonale.
Fig. 11. Unul din cele mai mult utilizate desene guilot
Fig. 4. Desenul de pe reversul biletului de „recalculare”
pe banii militari din anul 1944 şi aplicarea lui într-
sovietic de 500 de ruble din anul 1921 folosit ca
o compoziţie colaj complicată pe bilete de 1000
fond la biletul de ocupaţie pentru România de
de lei şi 1000 de coroane.
1000 de lei.

Fig. 14 Fig. 16
Pagina 38
Colecţionarul Român Numărul 13, 01 Martie 2007

Fig. 12. Volute vegetale de pe aversul biletului de 1000


de lei şi aplicarea lor pe bilete de banca poloneze
de 50 de groşi şi 500 de zloti.
Fig. 13. Asimetrii minore în poziţia unor elemente
compoziţionale pe aversul biletului de 1000 de
lei.
Fig. 14. Reversuri aproape identice ale biletelor de 5
lei şi 2 zloti din 1944.
Fig. 15. Biletul de ocupaţie de 5000 de lei, cupiura
cea mai rară din toata seria.
Fig. 16. Caietul cu specimenele biletelor de ocupaţie
pentru România.

Fig. 15

Calendar licitatii martie - aprilie 2008

-Tkalec AG - Auction 2008, 28 Feb. 2008


-Classical Numismatic Group - Electronic Auction -Gorny & Mosch - Auction 165 - Ancient Coins and
183, 5 Mar. 2008 Lots, 17-18 Mar. 2008
-Künker - Auction 136 - Ancient Coins of Crete, -Gorny & Mosch - Auction 166 - Medieval and
The Collection Dr. Burkhard Traeger, Coins of the Modern Coins, 18-19 Mar. 2008
Ancient World, 10 Mar. 2008 -Gorny & Mosch - Auction 167 - Russian Coins, 19-
-Künker - Auction 137 - The De Wit Collection of 20 Mar. 2008
Medieval Coins Part III, 11 Mar. 2008 -Harlan J. Berk Ltd. - Buy or Bid Sale 158 - Ancient
-Künker - Auction 138 - Italy and Papal States, Coins, 26. Mar. 2008
Coins and Medals from Medieval and Modern -Nomisma - Sale 36 - Ancient, Medieval, and Mod-
Times, Special Collection Wied, 11-12 Mar. 2008 ern Coins, Special Offering of “Oselle”, 26-27 Mar.
-Künker - Auction 139 - Gold Coins, Russian Coins 2008
and Medals in Gold and Silver, German Coins since -Numismatica Ars Classica NAC AG - Auction 45 -
1871, 13-14 Mar. 2008 The Barry Feirstein Collection of Ancient Coins Part
-Jean Elsen & ses Fils s.a. - Collection A. Senden IV, 2 Apr. 2008
: l’architecture sur les monnaies romaines, Papal -Numismatica Ars Classica NAC AG - Auction 46-
Coins, Greek, Roman, Byzantine, Medieval, & Mod- Greek, Roman, and Byzantine Coins, 2 Apr. 2008
ern Coins, Banknotes, 15 Mar. 2008 Numismatica Varesi s.a.s. - Auction 51, 23-24 Apr.
-Gorny & Mosch - Auction 164 - High Quality An- 2008
cient Coins, 17 Mar. 2008

Pagina 39