GEOGRAFIA MEDIULUI

Schimbrile climatice
n Romnia
Curs introductiv, 7 oct 2015

Marcel MINDRESCU
Departamentul de Geografie, Universitatea Suceava
Cirques&Lakes Research Group
Vremea i starei ei (instabil, schimbtoare....)
Era geologic n care trim: HOLOCEN
Holocenul este epoca geologic care a nceput
acum 11.700 ani (BP) i care continu i astazi.

Denumirea deriv din limba greac si nseamna

ntregul recent

In literatura veche a mai fost denumit si RECENT

sau POSTGLACIAL (FLANDRIAN- in UK)

Holocenul precedeaz Pleistocenul care s-a extins

ntre 2.6 Ma i 11.7 k ani.

Impreuna formeaza CUATERNARUL

De ce este att de important Holocenul avnd in vedere ca reprezint
doar o fraciune din istoria Pamantului de aprox. 4.6 miliarde ani?

Holocenul este, prin excelen, o perioada geologica excepional. Poate fi

descris ca o perioada cu climat cald, moderat si stabil.

Holocenul este:

1. cea mai recent perioada geologica

2. important pentru ca poate fi studiat intr-un mod diferit fata de celelalte

perioade geologice (a lsat n urm cele mai rspndite i mai noi depozite care pot
fi studiate la zi)

3. important pentru ca evoluia noastr care a explodata in timpul acestei ere.

Hominizii, inclusiv specia noastra-Homo spaiens, au evoluat separat fata de
cimpanzei sau alte primate nca de acum 5-8 Ma.
Homo sapiens devine o specie separat n urm cu 120 ka.
Pentru inceput hominizii s-au comportat la fel ca animalele de talie mare (erau rari,
n grupuri mici, mncau plante iar mai tarziu au devenit cutatori de hran i
vntori).
nceputul Holocenului a concis cu cea mai
mare schimbare a relaiilor dintre om i mediu:
inceputurile agriculturii* (nevoia de alimente,
cretere numeric a populaiei, nceputurile
evoluiei tehnologice, schimbarea fizic a
mediului etc.).

* civilizaiile hidraulice
Holocenul este definit ca o tranzitie
rapid de la stadialul Dryasul Timpuriu
(Younger Dryas) la condiiile unui
interglaciar (Holocen) conform datelor
obinute din carotele de ghea din
Groenlanda (NGRIP)*
* North Greenland Ice Core Project
Tranziia de la vrful ultimei perioade glaciare
(cnd calotele glaciare au atins dimensiunile
maxime: LGM, aprox. 19-20ka n urm) spre
actualul interstadial a fost COMPLEX.

Tranziia a durat cteva mii de ani i a constat

ntr-o serie ntreaga de perioade reci si calde
(cu durat de cteva secole).
MAREA SCHIMBARE a constat n topirea calotelor glaciare din
nordul Americii si Euroasiei , care a produs un flux imens de ap ce
a modificat salinitatea si, prin urmare, circulatia oceanic din
nordul emisferei nordice (CIRCULATIA TERMOHALINA)

Curenii calzi tropicali pendulau: uneori reueau s ajung n

nordul Atlanticului (perioada cald) alteori erau oprii s ajung
(perioad rece).
Younger Dryas (rece) este ultima perturbare importanta de acest
gen.

Cu toate acestea au mai existat astfel de anomalii precum este cea

de acum 8200 ani (rece).
Temperaturile medii anuale pentru Holocen reconstituite din diverse arhive de
mediu din Europa (dup Schnwiese, 1995)
Temperaturile reconstituite pe baza analizei izotopilor de oxigen din carotele
de ghea extrase din Groenlanda (dup Alley, 2000)
Evidene ale schimbrilor
climatice n Romnia
MARELE POTOPUL I ARCA LUI NOE

Schimbarile nivelului marin, datorit topirii ghearilor Pleistoceni, au

fost uneori DRAMATICE.

Strmtorile Bosfor i Dardanele (probabil ajutate i de un seism)

au fost inundate de apele Mediterane invandnd bazinul Marii
Negre (un fost lac nchis) acum 9400 ani inundnd aproximativ
100.000 kmp din suprafaa acestuia (Ryan, et. al, 1997).
Coastele actuale ale Mrii Negre i cele de la nceputurile Holocenului (linie ntrerupt)
Moteniri ale glaciaiei Cuaternare din Romnia
 1.LACURILE GLACIARE
DIN ROMNIA o motenire a
glaciaiei Cuaternare din
Carpaii romneti

Valley and valleys step lake

(Florica, Viorica, Lia-Retezat)

Cirque lake. Ana-Retezat

Major glacial lake, Podragu lake, Fagaras Mts, Romania
Major glacial lake, Blea lake, Fagaras Mts, Romania
Lacurile glaciare din Romnia au peste 10.000
de ani vechime i reprezint adevrate
arhive de mediu care acoper perioada Holocenului

Schia batimetric: Foto:

National code

Bucura lake, the largest glacial lake in Romania

 Lacul Capra, Fgra

Lacurile glaciare i
poluarea istoric (cu Pb)

Eveniment climatic

Lacul Capra, Fgra

2. STRIAIILE GLACIARE-mrturii ale glaciaiei Cuaternare

Munii Rodnei- circul glaciar Grglu

Striaii glaciare
Striaii glaciare
Striaii glaciare
3. MORENELE GLACIARE-urme ale glaciaiei Cuaternare
Moren glaciar Gropile, Rodna
Morenele glaciare Valea Doamnei, Fgra
Peeterile din Romnia i schimbrile climatice
Stagiu de pregtire n cercetare- Erasmus (Berna, Elveia)
SCHIMBARILE CIRCULATIEI OCEANICE DATORITA APELOR DE DEZGHET
(din calotele glaciare)

La inceputul Holocenului calotele glaciare erau de dimensiuni

impresionante
Dezghetul-retragere si/sau reinghetul/avansare acestora au produs
perturbatii ale circulatiei oceanice.
Dintre cele mai cunoscute perturbatii a avut loc acum 8200 ka cand
calota Laurentida se redusese mult (fragmentat) dar nca mai
reprezenta o bariera mpotriva drenajului continental spre nord. Prin
urmare s-a format un lac de mari dimensiuni (Agassiz).
Prin reavansarea calotei (perioada rece-8200 ka) acest lac a fost
forat s se restrng i chiar s produc o imensa und de viitura
(megainundaie) care a a avut drept efect perturbarea circulatiei nord-
atlantice.
Relictele glaciare-mrturii ale unei rciri climatice
Capra neagr. Rupicapra rupicapra
Roua cerului- Drosera (plant carnivor din jurul tinoavelor)
Analiza polenului
Aspectul i dimensiunea unor
granule de polen i spori

Fragmente organice
microscopice, identificate n
sedimentele lacului Iezerul
Sadovei: A stomat
aparinnd speciei Picea
Abies (molid); B granul de
polen aparinnd speciei
Picea Abies; C fragment de
materie organic; D
fragment de ac de molid, n
cadrul cruia se pot observa
stomatele structurate
Mult mai aproape de noi,

LACURILE MILENARE DIN BUCOVINA

(o arhiv de mediu de vrst milenar n Bucovina)

Iezerul Sadovei
Boltu
Com Sadova, Suceava
OBCINA FEREDEULUI
LOCALIZARE
OBCINA FEREDEULUI
ACCES
Lacurilecapcanepentrusedimente
Lacurilearhivedemediu
 Lacul Iezer, 930 m a.s.l

Lacul Boltu, 1130 m a.s.l.

Picea abies forests dominate

the surrounding slopes at both
sites
Prelevarea probelor (student n aciune!)
 LaculBoltu:
Prelevareaprobelor
 Lacul Boltu:
Prelevarea probelor -
sonda gravitaional
 Iezer Boltu
Prelevareaprobelor
caroteleobinute
Sediment logging. Digital analysis
Prepararea i analiza sedimentelor
Identificarea i extragerea macrofosilelor
Depuneri de vivianit (Fe32+[PO4]2 8 H2O)
n sedimentele lacustre
Spectrulmineralogicalprobelor
deVivianit
XRD,XrayDiffraction
MnstireaVorone
Ministratificaia sedimentelor
 Vrsta
conve
Adnci C-14 +- +-
Nr. prob si nional
me pMC pM yrs Vrsta calibrat (calAD/calBC)
informaii adiionale C-14
(cm) abs C BP
(ani
BP)
LB Grav 26-27 - resturi 98.7 0.3
26,5 100 25 1680-1730 AD sau 1800-1930 AD
foliare (Alnus sp.) 7 1
LB 41-42 - fragmente 97.9 0.3
41,5 169 25 1660-1950 AD
de ramuri 2 0
LB 50-51 - fragmente
95.3 0.3 1444-1523 AD sau 1560-1561 AD sau 1572-1630
50,5 foliare si seminte de 320 26
5 1 AD
Picea sp.
LB 61-62 - fragmente 96.1 0.3
61,5 383 25 1520-1640 AD
de ramuri 0 0
86.1 0.2
126,5 LB 126-127 - seminte 1201 25 780-870 AD
1 7
LB 156-157 - fragment 80.4 0.2
156,5 1749 27 231-382 AD
de lemn 4 7
LB 170-171 - materie
79.4 0.2
170,5 organica 1850 27 85-111 AD sau 116-235 AD
3 7
nedescompusa
LB 305-306 - materie
60.7 0.2
305,5 organica 4006 29 2578-2470 BC
3 2
nedescompusa
cca. Lemn din corpul 47.2 0.1
6018 31 4998- 4833 BC sau 4812 - 4809 BC
400 alunecarii 8 8
Lacul Boltu:
Vrsta lacului
metoda radiocarbon
Lacul Boltu:
Vrsta lacului - metoda radiocarbon
 137Cs(Bq/kg)
0 20 40 60 80 100 120 140 160 180 200

0,5
1,5
2,5
3,5
4,5
5,5 Cernobl
6,5 1986
7,5
8,5
depth (cm)

9,5
10,5
11,5
12,5
1964
13,5 Experimente
14,5
nucleare
15,5
16,5
17,5
18,5
19,5

Nivelul radiaiilor de la experimentele armelor nucleare i accidentul Cernobl

nregistrate n sedimentele lacului Boltu (pe baza de Cs137)
Nuclear weapons tests are experiments carried out to determine the
effectiveness, yield, and explosive capability of nuclear weapons. Throughout
the 20th century, most nations that developed nuclear weapons tested them. Testing
nuclear weapons can yield information about how the weapons work, as well as how the
weapons behave under various conditions and how personnel, structures, and
equipment behave when subjected to nuclear explosions. Nuclear testing has often been
used as an indicator of scientific and military strength, and many tests have been overtly
political in their intention; most nuclear weapons states publicly declared their nuclear
status by means of a nuclear test.

The first nuclear weapon was detonated as a test by the United States at the Trinity site
on July 16, 1945, with a yield approximately equivalent to 20 kilotons of TNT. The first
thermonuclear weapon, codenamed "Mike", was tested at the Enewetak atoll in the
Marshall Islands on November 1, 1952 (local date), also by the United States. The
largest nuclear weapon ever tested was the "Tsar Bomba" of the Soviet Union at Novaya
Zemlya on October 30, 1961, with the largest yield ever seen (as of March 2015), an
estimated 5058 megatons.

In 1963, three (UK, US, Soviet Union) of the four nuclear states and many non-nuclear
states signed the Limited Test Ban Treaty, pledging to refrain from testing nuclear
weapons in the atmosphere, underwater, or in outer space. The treaty permitted
underground nuclear testing. France continued atmospheric testing until 1974, and
China continued until 1980. Neither has signed the treaty.[1]
La data de 26 aprilie 1986, cel de-al patrulea reactor al Centralei
Atomoelectrice din Cernobl a explodat la 01:23 noaptea.
Lacul Boltu- un lac vechi de peste 6000 de ani
Iezerul Sadovei n 2010 (un lac vechi de peste 1150 ani)
Iezerul Sadovei n septembrie 2013 (un lac vechi de 1150 ani)-
exemplu de impact antropic agresiv
 Lacul Rou-format n 1837 (177 ani)

Triunchiuri de brad (reconstituiri dedrocronologice)

Iezerul Sadovei format n jurul

anului 860 (aprox. 1150 ani)
Practic Holocenul s-a ncheiat la nceputurile revoluiei industriale la sfritul sec. XVIII.
Iar perioada n care trim se numete, mai nou, Antropogen datorit arderii
combustibililor fosili la scar planetar dar i imensului impact pe care l are
omul modern asupra mediului.
Astfel chiar n aceste momente n care noi avem aceast ntlnire are loc o lupt intens
dintre factorii naturali i cei antropici:
Natural vs Antropic
TRECUT- New York, Central park-striaii glaciare

Un posibil scenariu pentru VIITOR....

 V mulumesc pentru atenie!

Romania