HOLOCEN

and Climate Change

Curs 5
OBIECTIVE:
1. cum a inceput Holocenul

2. principalele mecanisme care au condus la schimbarile

climatice din Holocen

3. explicarea schimbarilor locale si globale ale nivelului

marin (sea-level changes)

4. principalele schimbari ale ecosistemelor din timpul

Holocenului

5. cum s-a dezvoltat i extins societatea uman n

timpul Holocenului i impactul pe lunga durat asupra
mediului
INTRODUCERE
Holocenul este epoca geologica care a inceput acum 11.700 ani
(BP) si care continua si astazi.

Denumirea deriva din limba greaca si inseamna intregul recent

In literatura veche a mai fost denumit si RECENT sau

POSTGLACIAL (FLANDRIAN- in UK)

Holocenul precedeaz Pleistocenul care s-a extins ntre 2.6 Ma si

11.7 k ani.

Impreun formeaza CUATERNARUL

Cronologia Holocenului
De ce este atat de important Holocenul avand in vedere ca
reprezinta doar o fractiune din istoria Pamantului de aprox. 4.6
miliarde ani?

Holocenul este, prin excelenta, o perioada geologica exceptionala.

Poate fi descrisa ca o perioada cu climat cald, moderat si stabil.

Holocenul iese in evidenta datorita urmatoarelor 3 motive:

1. este cea mai recenta perioada geologica (astfel ne putem explica

mai bine istoricul mediului). Prin analiza solului, mlastinilor,
falezelor si plajelor, luncilor, bazinelor lacustre, atolii etc.

Spre exemplu de ce ecosistemele irlandeze sunt mai putin

diversificate decat cele britanice sau europene?
De ce este atat de important Holocenul avand in vedere ca
reprezinta doar o fractiune din istoria Pamantului de aprox. 4.6
miliarde ani?

Holocenul nu este, prin excelenta, o perioada geologica

exceptionala. Poate fi descrisa ca o perioada cu climat cald,
moderat si stabil.

TOTUSI Holocenul iese in evidenta datorita a 3 motive:

1. este cea mai recenta perioada geologica (astfel ne putem explica

mai bine istoricul mediului). Prin analiza soluluiu, mlastinilor,
falezelor si plajelor, luncilor, bazinelor lacustre, atolii etc.

Spre exemplu de ce ecosistemele irlandeze sunt mai putin

diversificate decat cele britanice sau europene?
La inceputul Holocenului, fauna si
vegetatia temperat sttea la
adapost de climatul rece Pleistocen
undeva mai la sud. O data cu
nceputul Holocenului a inceput si
migratia acestora spre nord. Unele
nemaiapucnd s ajunga n Irlanda
sau insulele Britanice nainte de
separarea acestora de continent.

Aceasta este doar un exemplu care ne

arata c studiind trecutul putem
ntelege prezentul.
2. Holocenul este important pentru ca poate fi studiat intr-un mod
diferit fata de celelalte perioade geologice
- depozitele holocene sunt foarte rspndite
-nu au fost splate sau erodate
- Pamntul prezint o adevarata manta de depozite si soluri de
vrsta holocena
- se gasesc la suprafata
- sunt friabile, accesibile, si usor de recoltat (doar cu ciocanul
geologic)
- depozitele holocene nu sunt comprimate/presate, deformate,
alterate chimic sau amestecate (usor de interpretat fata de
depozitele mai vechi)
3. Holocenul este important pentru ca evolutia noastra a
explodata in timpul acestuia. Hominizii, inclusiv specia noastra-
Homo sapiens, au evoluat separat fa de cimpanzei sau alte
primate inca de acum 5-8 Ma. Homo sapiens devine o specie
separata acum 120 ka.
Pentru inceput hominizii s-au comportat la fel animalele de talie
mare (erau rari, in grupuri mici, mancau plante iar mai tarziu
devenind cautatori de hrana si vanatori).

Dar inceputul Holocenului a concis cu cea mai mare schimbare a

relatiilor dintre om si mediu: inceputurile agriculturii* (alimente,
crestere numerica, evolutie tehnologica, schimbarea fizica a
mediului etc.).
* importana civilizaiilor hidraulice
2. SCHIMBARILE CLIMATICE
SPECIFICE HOLOCENULUI

CUM A INCEPUT HOLOCENUL?

Holocenul este definit ca o tranzitie rapida
de la stadialul Dryasul Recent (Younger
Dryas) la conditiile unui interglaciar
(Holocen) conform datelor obtinute din
carotele de gheata din Groenland
(NGRIP)*
* North Greenland Ice Core Project
Tranzitia de la vrful ultimei perioade glaciare
(cnd calotele glaciare au atins dimensiunile
maxime: LGM/Late Glacial Maximum, aprox. 19-
20ka n urm) spre actualul interstadial a fost
COMPLEX.

Tranzitia a durat cateva mii de ani si a constat

printr-o serie ntreaga de perioade reci si calde
(care durau cateva secole).
n nordul Europei aceste perioade aparinnd
Holocenului au fost denumite astfel:
1. OLDEST DRYAS (rece)
2. BLLING (cald)
3. OLDER DRYAS (rece)
4. ALLEROD (cald)
5. YOUNGER DRYAS (rece)
Dryas octapetala
Subdiviziunile Holocenului:

astzi

11.7 ka
Subdiviziunile Holocenului si perioadele istorice
 O nou subdiviziune a
Holocenului: ANTROPOCENUL
MAREA SCHIMBARE a constat n topirea calotelor glaciare din
nordul Americii si Euroasiei, care au produs un flux imens de ap
care a modificat salinitatea si, prin urmare, circulatia oceanic din
nordul emisferei nordice: CIRCULATIA TERMOHALIN.
Curentii calzi tropicali pendulau: cnd puteau ajunge in nordul
Atlanticului (perioada calda) cand erau opriti sa ajunga (rece).
Younger Dryas (rece) este ultima perturbare importanta de acest
gen.

Cu toate acestea au mai existat astfel de anomalii precum este cea

din perioada 8200 yr BP (rece).
Evenimentul rece de acum 8200 yr BP (8200 BP event)
Evenimentul 8200 yr BP in stalagmit din petera Munticelu, Cheile Bicazului (M. Mndrescu)
BIPOLAR SEE-SAW

Cnd curentii calzi din emisfera nordic erau opriti s

ajung n nordul Atlanticului, se instala o perioada rece in
emisfera nordica. In schimba, apa cald de la tropice
trebuia s se duca undeva, si in cele din urma ajungea in
emisfera sudica, unde se instala o perioada cald.
BIPOLARITATE

i viceversa
Bipolaritate (bipolar see-saw)

RECE

CALD
Circulaia termohalin
Circulaia termohalin
Holocenul nu a fost doar o perioada
cald, fata de cea precedenta, ci si mult
mai umed.

MECANISMUL: Evaporaia crete-

itensificarea condensrii-precipitatii mai
abundente
2. FORTELE CARE AU DUS LA
SCHIMBARILE CLIMATICE
HOLOCENE

Deocamdat cunoatem o serie

ntreaga de mecanisme responsabile
de schimbrile climatice holocene
1. SCHIMBAREA CIRCULATIEI OCEANICE DATORITA APELOR DE
DEZGHET (din calotele glaciare)

La nceputul Holocenului calotele glaciare erau imense.

Dezghetul/retragere i renghetul/avansare calotelor au produs
perturbatii ale circulatiei oceanice.
Dintre cele mai cunoscute perturbatii a avut loc acum 8200 ka cand
calota Laurentid se redusese mult (fragmentat) dar nca mai
reprezenta o bariera mpotriva drenajului continental spre nord.
Prin urmare s-a format un lac de mari dimensiuni (Agassiz).
Prin reavansarea calotei (perioada rece-8200 ka) acest lac a fost
fortat s se restrng i apoi s se reverse producnd o imens
unda de viitura care a a avut drept efect perturbarea circulatiei
nord-atlantice.
Efectul
Agassiz
Ripluri de mari dimensiuni.mrturie a marii inundaii
2. FORTELE ORBITALE

Ciclurile Milankovitch
Insolatia a crescut mult la nceputul Holocenului ducnd la topirea
calotelor. Topirea a fost gradual, calotele ajungand la actuala
dimensiunia abia acum 7 ka.
Inceputul Holocenului s-a caracterizat prin veri calde si ierni reci
(emisfera nordic) si viceversa in emisfera sudic.
Zonele subtropicale (datorita intensificarii circulatiei musonice) erau
mult mai umede. Deertul Sahara de astazi era de fapt o savan cu
precipitaii abundente.
De la nceputul Holocenului, insolatia scade gradual, astfel incat
verile devin mai reci (N), circulatia musonica scade ca intensitate
(Sahara devine deert)
nainte de emiterea teoriei
impactului antropogenic asupra
ncalzirii globare (din anii 80)
multi oameni de tiin credeau
ca ne ndreptm rapid catre o
NOUA EPOC GLACIAR*.
* teorie nc valabil!!!!
3. CICLURILE CLIMATICE DE SCURTA DURATA: RADIATIA
SOLARA SI OSCILATIILE INTERNE

Ciclurile Milankovich explica doar oscilatiile de lunga

durat, de mii de ani, insa nu poate explica pe cele de
scurt durata, specifice Holocenului.

Astzi cunoastem faptul ca radiatia solara emis de

soare variaz n timp. In prezent masuratorile pot fi
facute foarte usor cu ajutorul satelitilor.
Datorit noilor tehnologii putem merge n trecut pentru a determina
cantitatea de radiaii, prin raportul dintre RADIATIA SOLARA si
FLUXUL RAZELOR COSMICE.

Particulele de lumina emise de Soare (FOTONII) intercepteaz o parte

din radiatia cosmica (PROTONII). Cu ct fluxul de fotoni (de la
Soare) este mai puternic cu att este mai mic cel de protoni
(din spaiul cosmic) i invers.

Protonii (radiatiile cosmice) intra n coliziune cu atomii din atmosfera

terestra (rezultatul: reacii nucleare) rezultnd, uneori, IZOTOPI
RADIOACTIVI INSTABILI. Cel mai cunoscut este C14.
Variaia din trecut a izotopului de C14 poate fi masurat i astfel putem
determina fluxul radiatiei solare.
Ciclurile Maunder ale intensitii radiaiei solare
ASTFEL s-au determinat cel putin 3 cicluri
Solare:

1. 11 y-SCHWABE
2. 78 y- GLEISSBERG
3. 200 y- SUESS
Sunt puse n discuie i ciclurile de 1500 yr
i 2000 yr.
Legtura dintre perioadele i evenimentele climatice i variabilitatae radiaiei solare
OSCILATIILE INTERNE, DE NATURA TERESTR

O alternativa pentru explicarea schimbarilor climatice de termen

scurt sunt asa numitele oscilaii interne. Adic aparin sistemului
climatic terestru.
Probabil cea mai cunoscuta este OSCILATIA SUDIC-EL NINO
(ENSO)
Are o periodicitate de 7 yr si se datoreaza ntarzierii cu care o parte
a Pacificului rspunde la schimbarile de temparatura si a circulatiei
oceanice din alta parte a sa.

Alte doua oscilatii interne sunt:

1. OSCILATIA NORD ATLANTICA
2. OSCILATIA ARCTICA
CIRCULATIA
NORMALA
EL NINO
EL NINA
3. MICA EPOCA GLACIAR (LIA)
Inaintand spre evolutia recenta a Holocenului intalnim mica epoca
glaciara care a inceput de la 1350 pan in 1900. Perioada ceva mai
rece decat cea precedenta denumita, Perioada Medievala Calda
(sau anomalia medievala). Pana la un grad mai rece decat
prezentul.
Cea mai rece a fost perioada 1570-1900.
S-au reactivat ghearii din Europa alipin construind morene.
Dar cel mai mare efect l-a avut asupra societatii umane: ferme
abandonate, ursi polari n Islanda, Tamisa nghetata, inceputurile
patinajului in Anglia si inventarea curlingului in Scotia.
Memorie culturala: pe felicitarile de Craciun din UK predominau
scene de iarna in perioada Victorian (mult mai mult decat in cele
prezente!!!)
3. SCHIMBARILE GEOMORFOLOGICE

1. Retragerea calotelor glaciare

2. Cresterea nivelului oceanic general
SCHIMBARILE GEOMORFOLOGICE
1. Retragerea calotelor glaciare
- proces care adurat cateva mii de ani
- cele mai extinse calote erau Laurentida si Fenoscandinavia.
- Alpi, Stncosi
- singurele care au supravietuit sunt cele din Groenlanda si
Antarctica
- se descoper mari suprafete de teren (depuneri de loess la
marginea calotelor aflate n retragere) iar procesele glaciare si
periglaciare se restrng
- disparitia ghetarilor locali conduce la relaxarea versantilor si
aparitia rupturilor de strate, alunecarilor si despicarea crestelor
montane destrucia muntilor glaciati: un nou domeniu:
GEOMORFOLOGIA PARAGLACIARA (studiul formelor rezultate
prin disparitia ghetarilor. Ex. faliile de gravitaie)
faliile de gravitaie din Rodna (muntele Grglu)
faliile de gravitaie din Scoia
AJUSTAREA IZOSTATICA

Ca efect al retragerii calotelor de gheata de grosimi de aprox. 3 km

(din emisfera nordic: L si F)
Golful Bothnia (Suedia/Finlanda) 9 mm/yr (astazi!!!)
SCHIMBARILE GEOMORFOLOGICE
2. Cresterea nivelului oceanic general

Prin retragere s-au disponibilizat 44 M kmc de ap n oceane:

EUSTATIC SEA LEVEL
Nivelul a crescut cu 120 m!!! Incepad de acum 19 ky, ajungand la nivelul
recent acum 7k yr (cand ncepe i formarea deltelor actuale)
Ridicarea plajelor (sate parasite in Scandinavia)
A avut un efect dublu-opozit: n unele parti datorita ajustarii
izostatice, unele teritorii s-au ridicat, in alte parti datorita ridicarii nivelului
marin, unele teritorii au devenit submerse.
Coaste litorale tinere. Procese de coasta recente.
Schmibari ale coastelor, mai ales in Europa, UK, Olanda (Doggerland)
Inundarea Doggerland-ului
Schimbarile nivelului marin au fost uneori chiar DRAMATICE.

Stramtoarea Bosfor a fost inundata de apele Mediterane invandnd

bazinul Marii Negre acum 9,4 k yr (Ryan, et al. 1997).
INUNDATIE CATASTROFICA POTOPUL BIBLIC!!!!
Se presupune c s-au inundat aprox. 100.000 kmp.
SI N FINAL

agradarea rurilor!!! (necarea n aluviuni)

The rise of civilizations and
environmental impact

-va urma-
CONCLUZIILE CURSULUI:
- desi este cea mai recenta epoca geologic si avem foarte multe informatii
despre ea, inca mai exista lucruri de descoperit despre Holocen
- ca sa fim sinceri trebuie sa acceptam ca Holocenul este mult mai stabil, din
punct de vedere climatic, dect restul Cuaternarului (Pleistocenul)
- complexitatea climatica a Holocenului a fost scoasa in evidenta o data cu
dezvoltarea tehnicilor paleoclimatologice din ultimele decade
- nca mai exista discutii privind existenta unor evenimente climatice:
+spre exemplu, inceputurile Holocenului s-a caracterizat prin prezenta a unor
perioade rece sau uscate, dar mai putin extreme si extinse spatial, prin comparatie
cu evenimentul de la 8200 BP (faza rece=mini Young Dryas)
+ perioada uscata din jurul datei de 4200 BP cand, se crede, ca a decazut
civilizatia Akkadiana (Imperiul Akkadian) si Vechiul Regat Egiptean, care a inceput
cu faraonul Djoser (vedeti wikipedia).
- n ceea ce privete aceste evenimente mai sunt multe lucruri de stabilit. La fel,
inca nu s-a stabilit clar impactul vulcanismului asupra climatului.. (vom reveni
asupra acestui aspect (printr-un curs special)
1. Oamenii la sfritul erei glaciare

Tranziia de la climatul rece glaciar la cel cald Holocen a fost

important att pentru sistemele geomorfologice i ecologice
ct i pentru umanoizi.

n timpul acestei tranziii climatice s-a construit o nou

relaie dintre oameni i mediu, una total nou: nceputurile
agriculturii.

La finalul erei glaciare, Homo sapiens (strmoii notrii)

reprezenta singura specie cara supravieuit erei glaciare. n
timpul fazelor glaciare mai vechi acetia mpreau Terra cu
cel puin alte dou specii: Homo neanderthalensis (data
extinciei: 30.000 BP) i Homo floresiensis (Hobbit-ul-
data extinciei: 18.000BP; descoperit prima data n anul 2004
n insula Flores)
Homo floresiensis (Hobbitul)
...i o a treia specie: Denisovans ori Denisova descoperit n
anul 2010 n petera omonim din Munii Altai, Siberia
(falang cu vrsta de 30.000-48.000 BC).
Micorarea habitatului (datorit glaciaiei), competiia pentru
resurse sau au fost vnai de oamenii moderni sunt cauzele
principale care au dus la dispariia celor trei specii
cunoscute.

Homo sapiens reprezint singurul supravieuitor n urma unei

evoluii i diversificri de peste 5 milioane de ani....
Marea migraie

Omul modern s-a rspndit pe

suprafaa Terrei, intrnd n
Eurasia din Africa acum 120.000
BP. A ajuns n Australia acum
50.000 BP. A profitat de
descreterea calotei Laurentide i
a intrat n Americi pentru prima
data n timpul ultimei faze
glaciare.

Migraia a continuat i n Holocen

mai ales n insulele Pacificului.
Insula Chatham a fost colonizata
abia la 1000 de ani dupa Hristos.
n ciuda migraiei la nivel global impactul oamenilor asupra
mediului i ecosistemelor a fost minor.
Oamenii triau din vnat, pescuit i strnsul plantelor i cei
mai muli erau nomazi astfel nct impactul i aa minor era
repartizat n spaiu i timp.

Dei este greu de dat o valoare sigur se estimeaz c la

finalul erei glaciare existau aprox. 10 milioane de oameni
pe Terra (= Londra, Paris sau Chicago)

Cel mai important impact al acelor timpuri (n ceputurile

Holocenului) a fost, probabil, extincia animalelor de talie
mare.
2. nceputurile agriculturii

Agricultura poate fi considerat un mod de via care

presupune dou componente cheie:

1. cultivarea plantelor i
2. creterea animalelor

Cele dou componente n discuie au suferit, de-a lungul

timpului, un proces de domesticire: oamenii au preluat
controlul asupra reproducerii plantelor i animalelor.

Durata de domesticire a diferit individual de la spcie la specie

(primul animal domesticit a fost cinele, acum 135.000 ani).