[Type here]

Lucrarea 1

Sa se dimensioneze radiatoarele pntru o locuinta individuala si sase determine puterea totala

necesara. In functie de aceasta alegeti o central termica individuala.

Puterea
Nr. Denumire Suprafata Inaltime Volum Qi instalata a
C Tip radiator
crt incapere [m2] [m2] [m3] [W] radiatorului
[W]
S H V=SH CV Tip x h x l
1 Camera 13.60 2.80 38.08 45 1713.60 22x900x600 1759
2 Camera 13.11 2.80 36.71 45 1651.86 21x900x720 1707
22x600x520 1138
3 Living si Hol 25.44 2.80 71.23 30 2136.96
22x900x400 1173
4 Baie 8.73 2.80 24.44 50 1222.20 22x400x720 1250
5 Bucatarie 13.06 2.80 36.57 30 1097.04 22x600x520 1138
Total putere radiatoare [W] 8165

Putera necesara totala este de 8,165 [kW]. Alegem o centrala de putere cel putin egala.
Sugerez utilizare unui cazan cazan in condensatie marca Viessmann : Vitodens 050 W in varianta
cu puterea de 6,524 [kW].

0
[Type here]

Lucrarea 2

Sa se intocmeasca un referat despre instalatiile aferente unei cladiri de birouri.

Instalatiile aferente unei cladiri de birouri sunt:

- Instalatii electrice
- Instalatii de alimentare cu gaze
- Instalatii sanitare
- Instalatii termice
- Instalatii de climatizare si ventilare

Instalatii electrice
Prin instalatii electrice se inteleg instalatiile care sunt destinate a folosi energia electrica pentru
iluminat si alte scopuri industriale sau casnice.
CLASIFICARE
Din punctul de vedere al locului unde se executa ,instalatiile electrice se impart in:
1. Instalatii interioare, care cuprind conductoarele cu toate elementele accesorii de
montaj ,intrerupere , protectie ce se monteaza in interiorul cladirilor de orice fel ;
2. Instalatiile exterioare, la care elementele instalatiei sunt montate in afara cladirilor .
Instalatiile electrice pot servi numai pentru iluminat si se numesc instalatii electrice de iluminat
,sau pot servi pentru alimentarea diferitelor receptoare electrice de puteri mari ,ca motoare si
cuptoareelectrice,aparate de sudat si se numesc instalatii electrice de forta .
Din punctul de vedere al tensiunii instalatiile electrice de joasa tensiune ,care functioneaza la
tensiuni pana la 1000 V,se impart in :
1.Instalatii electrice cu tensiunea intre conductor si pamant pana la 250 V;
2.Instalatii electrice cu tensiunea intre conductor si pamant peste 250 V.
Dupa modul in care se executa,instalatiile electrice se impart in:
1.Instalatii electrice executate aparent ,la care conductoarele electrice ,prizele,intreruptoarele,
sunt montate in mod vizibil .
2.Instalatii electrice executate ingropat,la care conductoarele electrice nu se vad .
Orice instalatie electrica se executa dupa un proiect de executie intocmit de proiectantii de
specialitate.
1
[Type here]

Instalatiile electrice de iluminat sant alimentate de la tablouri de distributie separate de cele care
alimenteaza instalatiile electrice de forta .Succesiunea tuturor operatiilor necesare pentru executare
unei instalatii electrice formeaza procesul tehnologic de executie al instalatiei respective .
Principalele operatii care trebuie executate sunt:
1. Trasareasarea pe tavanul si pe peretii incaperilor a instalatiei electrice ,indicate pe planul de
executie,saparea santurilor in pereti ,a locasurilor pentru doze ,dibluri,prize,intrruptoare,si fixarae
acestora in montaj aparent sau ingropat;
2. tragerea conductoarelor intuburile de protectie ,executarea legaturilor intre conductoare si
izolarea lor ;

SAPAREA SANTURILOR SI EXECUTARE STRAPUNGERILOR

Saparea santurilor se executa cu dalta lata, dalta cu varf, si cu ciocanul pneumatic sau masini
electrice de gaurit si frezat santuri. In tavane nu se daltuiesc santuri.Tubul de protectie se monteaza
peste planseu.La planseele din prefabricate, gaurile se dau de obicei inainte de montarea elementelor
pe plansee la locul lor . Grinzile prefabricate nu se strapung .

MONTAREA TUBURILOR DE PROTECTIE

Operatiile de montare si fixare a tuburilor de protectie sunt precedate de unele lucrari
pregatitoare, in cadrul carora se confectioneaza unele piese care asigura innadirea tuburilor si fixarea
lor, se efectueaza unele operatii de taiere si indoire.
Tuburile IP se innadesc intre ele cu mansoane din tabla plumbuita .Imbinbinarea tuburilor PCV-
IP se face cu ajutorul diferitelor piese auxiliare: curbe (90), semicurbe (45), si mansoane .Aceste piese
auxiliare sant prevazute la ambele capete cu portiuni largite ,astfel incat sa fie posibila imbinarea cu
tubul de acelasi diametru .
Taierea, indoirea, si filetarea tuburilor de protectie .Inainte de a fi taiate, tuburile de protectie
se masoara, potrivit traseului stabilit prin proiectul de executie . Se tine seama de curbele ce urmeaza a
se face, de amplasarea dozelor de protectie, se foloseste ferastraul pentru taiat metale sau clestele cu
role .
MONTAREA CONDUCTOARELOR

Montarea aparenta a conductoarelor

Conductoarele electrice care compun circuitele instalatiilor electrice au caracter de lunga

durata, trbuie protejate prin tuburi protectoare .Cand instalatiile electrice au caracter de scurta durata
,fiind destinate diferitelor constructii de pe santiere, iluminarii incaperilor in timpul tencuirii sau
zugravirii lor, conductoarele se monteaza aparent, fixandu-se direct pe pereti sau pe tavan,cu ajutorul
rolelor .
Conductoarele utilizate in mod normal in astfel de instalatii sant cele cu izolatie de cauciuc
precum si conductoarele ilolate rezistente la intemperii.Conductoarele care coboara spre motoare

2
[Type here]

electrice, intreruptoare, comutatoare, prize se introduc in tuburi de protectie, incepand de la o inaltime

de circa 2,5 mdeasupra podelei.
Trecerea conductoarelor prin perete, prin planseele dintreetaje se face introducandu-se
conductoarele in tuburi de protectie.

Tragerea conductoarelor in tuburi de protectie si executerea legaturilor intre conductoare

Conductoarele se introduc in tuburi numai dupa ce tencuiala in care sunt ingropate tuburile s-a
uscat.Conductoarele aceluiasi circuit trifazat, inclusiv conductorul neutru, se introduc in acelasi tub. In
instalatiile pentru curent con tinuu se poate introduce cate un conductor in tub separat.

Tragerea conductoarelor de cupru

Inainte de introducerea conductorului in tub,capatul conductorului se indoaie, pentru a nu se

agata de izolatia interioara a tubului sau de asperitatile existente in interiorul tubului.Se introduce apoi
conductorul printr-un capat si se impinge cu atentie in tub pana cand conductorul apare la celalalt capat
al tubului.Daca instalatiile se executa in tuburi pozate aparent, conductoarele pot fi trase in tuburi odata
cu montarea acestora.In acest scop, inainte de a fi introduse in tub, conductoarele se taie la lungimea
necesara.Legaturile conductoarelor de cupru in doze se executa prin lipire,uneori prin sudare saucu
ajutorul clemelor speciale,prevazute cu suruburi.

Tragerea conductoarelor de aluminiu

Intrducerea conductoarelor de aluminiu in tuburi se executa numai prin impingere,si nu prin

tragere.Conductoarele de aluminiu se instaleaza in tuburi bine uscate si curatite in interior.Pentru aceasta
se introduc in tub,cu ajutorul unei sarme de otel,un dop de cauciuc,o perie cilindrica de sarma sau,la
nevoi,numai un somoiog de calti.
Legaturile dintre conductoarele de aluminiu se fac cu ajutorul clemelor de legatura prevazute cu saiba
arcuita sau cu ajutorul altor dispozitive de stingere, care sa asigure o presiune permanenta intre
conductoare si clemele de legatura .

3
[Type here]

Instalatii de alimentare cu gaze

Pentru proiectarea unui sistem de distributie exista cateva criterii principale:

1. Disponibilul total de presiune trebuie astfel repartizat, in una sau doua trepte de presiune,
incat pentru debite date, trasee date, in conditii de functionare fixate sa se realizeze un sistem de
distributie cu cost si consum de metal minime;
2. Numarul treptelor de presiune sa fie minim, de regula una sau doua trepte de presiune si de
obicei, determinat de aparatura disponibila;
3. Presiunile de regim sa fie cat mai ridicate, fara a depasi in raport cu lungimea traseelor
marimea si densitatea debitelor, nivelul maxim de la care cresterea de presiune nu ar mai fi eficace;
4. Caderi de presiune (respectiv viteze) cat mai mari, in limitele prescrise.
Aceste criterii generale trebuie corelate si cu posibilitatile furnizorului de a asigura nivelul maxim
de presiune solicitat si justificat de intreprinderea de distributie. In unitatile industriale se folosesc de
obicei in instalatiile exterioare, presiune medie, redusa si joasa, iar in instalatiile interioare, presiune
redusa si joasa.
In constructiile civile se folosesc, in instalatiile exterioare, treptele de presiune redusa si joasa, iar
in instalatiile interioare, treapta de presiune joasa.
In instalatiile pentru imobilele de locuit se foloseste exclusiv presiunea joasa, atat in instalatiile
exterioare cat si instalatiile interioare. Prin exceptie, pentru proprietatile intinse cu multe corpuri de
cladire, se accepta presiunea redusa in instalatia exterioara.
In functie de configuratia localitatii, reteaua de repartitie a sistemului poate avea diferite forme
(liniara, in coloana vertebrala, forma inelara sau dublu inelara). De la caz la caz, este indicat ca reteaua
de repartitie sa fie buclata si, daca este posibil, alimentata in doua puncte.
Reteaua de distributie poate fi ramificata sau buclata in functie de situatia locala, tinand cont de
necesitatile functionale si de consideratiile tehnico-economice. In cazurile in care alimentarea continua
este absolut necesara (spitale, fabrici de sticla, brutarii, cubilouri etc.), sau pentru portiuni din retea care
asigura alimentarea unui numar mare de consumatori, este indicat ca reteaua de distributie sa fie buclata.
Indiferent de forma retelei (liniara, inelara etc.), la executia ei se are in vedere realizarea unui
traseu pe cat posibil rectiliniu, cu schimbari minime de directie.
Conductele de distributie se pozeaza numai pe teritoriul public, tinand seama de urmatoarea
ordine de preferinta: zone verzi, trotuare, alei pietonale, in portiunea carosabila folosind trasee mai putin
aglomerate cu instalatii subterane.
Pentru ca o conducta de distributie este constructie fixa, pozarea ei in santuri se face astfel incat
sa fie ferita de alunecarile de teren, de miscari orogenetice produse de terenul de sub ea, de efectul
trepidatiilor si loviturilor.
La conductele de distributie se practica sudarea tevilor prin procedee omologate, cu verificare prin
metode nedistructive si aplicarea unei izolatii de baza completate cu protectie catodica.
Este interzisa trecerea conductelor de gaze prin canale, camine sau alte constructii subterane sau
montarea lor sub orice fel de constructii, pe terenuri destinate constructiilor etc.
Traversarea cursurilor de apa, podurilor, pasajelor de nivel, autostrazilor etc. se poate face fie
subteran, fie aerian, in functie de conditiile locale. La proiectarea traversarii este necesar avizul organelor
care administreaza obstacolul traversat.

4
[Type here]

La traversarile de cai ferate, pasaje de nivel, autostrazi, cursuri de apa etc., se prevad vane de
sectionare care sa permita scoaterea din functiune a conductei de gaze, fie in ambele parti ale traversarii,
fie numai inainte de traversare, in cazul conductelor ramificate in care gazele au un singur sens de curgere.
Este indicat sa se prevada, de o parte si de alta a traversarii, prize pentru masurarea presiunii.
Pentru instalatiile exterioare ale marilor consumatori industriali nu se prescrie obligativitatea
montarii de vane la incrucisari, prevederea lor fiind lasata la aprecierea proiectantului care urmeaza sa o
solutioneze in raport de conditiile locale. Acolo unde, la traversari, montarea conductei subterane se face
in tub de protectie, care poate fi de otel, beton armat, fonta, azbociment etc., trebuie sa se tina seama de
unele consideratii si anume:
- in retelele de distributie, la capetele tubului de protectie se monteaza rasuflatori;
- adancimea de ingropare a tubului de protectie, pentru incrucisari obisnuite, este cea rezultata din
adancimea de montare a conductei,
- pentru subtraversari de cai ferate, sosele, autostrazi, adancimea va fi de cel putin 1,00-1,20 m
intre talpa sinei sau fata drumului si generatoarea superioara a tubului de protectie;
- tuburile de protectie din otel se izoleaza la interior si la exterior cu bitum;
- se recomanda ca tuburile de protectie sa depaseasca cu cel putin 1m limitele instalatiei traversate
sau incrucisate;
- in interiorul tubului de protectie, cand nu este posibil altfel, conductele pot avea imbinari;
- numarul imbinarilor va fi cat mai mic posibil;
- imbinarile respective trebuie sa fie controlate prin metode nedistructive.
In ceea ce priveste traversarile aeriene ale cailor de circulatie de pe teritoriul unitatilor industriale,
acestea se fac la inaltimi corespunzatoare, functie de conditiile locale, insa nu mai mici de 5 m.

Instalaii sanitare

O instalatie de canalizare este un sistem de conducte situate pe proprietate publica sau privata
care transporta apele uzate menajere, apele pluviale sau orice alt fluid care indeplineste conditiile de fi
deversat; nu include colectorul principal de canalizare stradala. Canalizarea menajera (domestica)
transporta ape uzate care contin excremente umane si alte substante lichide care trebuie evacuate din
gospodarie.

Sistemele pot fi:

1. Unitare: cu o singura conducta, apele uzate menajere si cele pluviale se amesteca si se
varsa impreuna in colectorul stradal.
2. Separative: cu conducte separate, conducte independente pentru apele uzate menajere,
respectiv pluviale.

Acolo unde nu exista in zona retea exterioara cu colector public de canalizare, trebuie luate masuri
de tratare corespunzatoare a apelor uzate proprii.

5
[Type here]

Elementele componente ale instalatiei interioare de canalizare menajera se clasifica in functie de

pozitia lor si de rolul pe care il indeplinesc:

1. Conducta de legatura - intre obiectul sanitar si coloana

2. Coloana de canalizare - conducta verticala

3. Conducta de ventilare - realizeaza aerisirea instalatiei: poate fi separata, comuna,

suplimentara sau dublata

4. Conducta colectoare orizontala - conducta orizontala in interiorul cladirii (tine pana la

1m inainte de iesirea din cladire)

5. Accesorii - piese de curatire, goliri, separatoare, sifoane, si vane toate asigura buna
functionare a sistemului.

Instalatia trebuie proiectata pentru a asigura o circulatie adecvata a aerului in toate conductele,
fara a exista pericolul de sifonaj sau aspiratie a garzilor hidraulice in conditii normale de utilizare. Instalatie
de canalizare menajera cu conducte de legatura neventilate poate cuprinde: cada de baie; lavoar; closet;
sifon de pardoseala; coloana; conducta de legatura; conducta de ventilare.

Instalatia de canalizare menajera trebuie sa evacueze apele uzate de la toate obiectele sanitare
din cladire, in conditii sanitare si de siguranta. Sistemul va fi astfel proiectat incat sa fie protejat impotriva
depunerilor de materii pe conducte si a infundarii acestora, si sa aiba piese de curatire adecvate si in
numar suficient pentru a permite o curatire usoara a instalatiei. Materialul conductei de canalizare trebuie
sa aiba suprafata interioara neteda, rezistenta la actiunea chimica a apelor uzate si a mediului exterior,
rezistenta la abraziune si durabilitate in timp. Conductele care au durata de viata mai redusa trebuie sa
fie protejate impotriva loviturilor, sa fie usor accesibile si usor de inlocuit. Materialele utilizate in
canalizarile interioare sunt: Metalice si aliaje (fonta de scurgere, otel, cupru, alama, plumb), Nemetalice
(gresie ceramica, azbociment, beton simplu, beton armat,sticla), Plastic (PVC, PE, PP,). Tipuri de imbinari:
prin compresiune, filetate, cositorite, cu mufa si garnitura, lipite, prin termofuziune, sudate etc.
Conductele de canalizare se monteaza aparent pe pereti sau mascat in ghene La canalizare pot fi deversate
doar substantele permise, conform normelor in vigoare.

La alcatuirea instalatiei de canalizare a apelor uzate menajere se tine seama de:

- timpul/numarul si modul de amplasare in cladire a obiectelor sanitare, urmarindu-se

obtinerea unor solutii economice, in special de metal si indeplinirea conditiilor pentru prefabricarea
instalatiei;

- caracterul curgerii apelor uzate in conductele retelei de canalizare pentru a asigura o

functionare sigura si o exploatare simpla a intregii instalatii.

6
[Type here]

Instalaii termice

Din categoria instalaiilor necesare pentru a putea fi funcional o cldire fac parte i instalaiile
termice i au rolul de a asigura confortul termic. Noiunea de confort tehnic cuprinde toi parametrii
realizai i controlai cu instalaii, care influeneaz direct dispoziia omului i acioneaz asupra
simurilor acestuia, cum ar fi: confortul termic, acustic, olfactiv i vizual.
Instalaiile termice reprezint un ansamblu complex alcatuit din sursa de caldura, retea de
conducte pentru transportul fluidului incalzit, de la locul de producere la locul de incalzire, corpuri de incalzire
prin care caldura produsa este cedata in fiecare incapere, parti specifice fiecarui agent termic.
Centralele termice reprezinta un generator de caldura bazat pe conversia unei forme de energie
(curent electric, combustibil lichid, solid sau gazos etc) in energie termica. Ele transporta un purtator de
caldura, agent termic, si asigura alimentarea centralizata a unor consumatori diversi - instalatii de
incalzire, de climatizare, de preparare a apei calde de consum etc.
Forma primara de energie cea mai utilizata se bazeaza pe arderea directa a carbunelui, a pacurei,
a gazului metan sau lichefiat, intr-o masura mai mica, a lemnului, a deseurilor de lemn sau a utilizarii
curentului electric. De asemenea, se pot folosi sursele alternative (biogaz, energie eoliana, solara etc) si,
in curand, hidrogenul.
In alcatuirea unei centrale termice intra: cazanele, pompele, elementele de legatura si
distributie, gospodaria de combustibili, elementele de evacuare a produselor arderii, instalatiile de
automatizare.
Centralele termice destinate incalzirii cladirilor mici sunt prevazute cu un singur cazan si asigura,
de regula, necesarul de caldura destinat incalzirii apei de consum. Ele poarta denumirea de
microcentrale termice.
Microcentrala cuprinde in aceeasi carcasa cazanul de apa calda - cu temperatura de pana la 95
de grade C, cu circulatie fortata si cu asigurare prin vas de expansiune deschis - arzatorul, unul sau mai
multe vase de expansiune, supape de siguranta, pompe, schimbatorul de caldura pentru incalzirea apei
de consum si sistemul de automatizare.
Centrala termica se racordeaza la sursa de combustibil, reteaua electrica, cosul de fum si
instalatia interioara a consumatorilor. Gazele de ardere, rezultate din procesul de ardere a
combustibililor sunt evacuate in atmosfera pe traseul focar - canal de fum - cos.Cosul este o instalatie
pentru evacuarea gazelor de ardere si dispersia lor in atmosfera. Uneori are rolul de a realiza un tiraj
necesar acoperirii pierderilor de sarcina ale cazanului si aspirarea totala sau partiala a aerului de arderi.
Cosul poate fi cu tiraj natural, in care caz tirajul este asigurat numai de efectul ascensional al gazelor
calde de evacuare sau cu tiraj fortat, in care caz tirajul este amplificat de un sistem mecanic de
exhaustare.
O centrala poate fi definita dupa cateva criterii: puterea instalata, natura agentului termic utilizat
(apa calda cu temperatura maxima de 115 grade C, abur de presiune joasa, apa fierbinte peste 115
grade C etc), modul de vehiculare a agentului termic (cu circulatie naturala, cu circulatie fortata), natura
combustibilului utilizat (gazos, lichid, solid); mod de exploatare (automata, cu supraveghere totala sau
partiala, manuala).

7
[Type here]

Termostatul de camera electromecanic - CE este absolut necesar si permite reglarea

temperaturii ambientale. Un astfel de termostat realizeaza economii importante. Filtrele magnetice
anticalcar se pot utiliza in majoritatea instalatiilor civile si industriale ce folosesc apa in procese casnice
sau tehnologice, pentru preintampinarea problemelor ce apar ca urmare a depunerilor de calcar.
Dispozitivele anticalcar cu magneti permanenti se utilizeaza in circuitele hidraulice ale generatoarelor de
apa calda de puteri mici (cazane, boilere, schimbatoare de caldura), masini de spalat rufe sau vase. Dupa
montarea in instalatie, dispozitivul anticalcar magnetic nu necesita intretinere.

Instalaii de climatizare si ventilare

Calitatea mediului n care oamenii si desfasoara activitatea are o influenta complexa asupra lor,
att sub aspect igienico-sanitar ct si al productivitatii muncii.
Calitatea mediului ambiant se apreciaza prin valoarea parametrilor confortului termic, prin
compozitia chimica si puritatea aerului, precum si prin alti factori ca nivelul de iluminare, nivelul de
zgomot, gradul de ionizare a aerului, elemente de estetica etc.
n anotimpul rece instalatiile de incalzire pot asigura n ncaperi mentinerea temperaturii aerului
la o anumita valoare. Puritatea aerului se obtine n aceste cazuri prin ventilare naturala (infiltratii,
deschiderea ferestrelor etc), care are un caracter intermitent, este limitata in timp si ca eficienta, fiind
dependenta de actiunea factorilor climatici exteriori. Tendinta de crestere a temperaturii aerului interior
vara poate fi combatuta prin ventilare naturala fara a se garanta n orice conditii, posibilitatea limitarii
acesteia la anumite valori.
Pentru multe categorii de incinte, n care se produc degajari importante de nocivitati (ncaperi de
productie, laboratoare, hale pentru cresterea industrializata a animalelor, sali cu aglomeratie mare de
oameni etc) calitatea mediului nu se mai poate asigura numai prin instalatia de incalzire. Pentru
indepartarea mirosurilor si degajarilor nocive sau chiar toxice, apare necesitatea introducerii "controlate"
a unui debit de aer. Natura si cantitatea de degajari nocive, modul lor de propagare, sistemul constructiv
al incintelor, valorile la care sunt prescrisi parametrii aerului interior pe considerente de confort sau
tehnologice, limitele admisibile la care trebuie reduse concentratiile diverselor substante nocive degajate,
la care se adauga de multe ori cu o pondere importanta consideratii economice, au condus la folosirea
unei game foarte variate de instalatii de ventilare si climatizare.
Pentru o incapere industriala cu pereti exteriori la care au loc numai degajari de caldura, este
suficienta pentru indepartarea acestora o ventilare naturala-organizata, adica sa se practice la partea
superioara orificii de evacuare, iar la partea inferioara orificii pentru patrunderea aerului exterior. n cazul
materiilor aglomerate datorita degajarilor mari de caldura si umiditate, precum si a valorilor la care
trebuie mentinuti parametrii de control, este necesara racirea aerului introdus, pentru a i se mari
capacitatea de preluare a caldurii, iar pentru a asigura preluarea surplusului de umiditate, este necesara
si uscarea lui. Aceasta constituie una din formele clasice sub care se ntlnesc instalatiile de climatizare.
Unele procese tehnologice (industria textila, optica, prelucrari de mare precizie, laboratoare
metrologice etc) impun uneori cerinte si mai stricte n privinta unuia sau mai multora dinte parametrii
microclimatului interior, ceea ce influienteaza nu numai complexitatea agregatului de climatizare, ci nsusi
sistemul constructiv al incintei respective.La orice sistem de ventilare este necesar sa se introduca n

8
[Type here]

ncaperi aer (aer refulat, aer introdus), care sa preia nocivitatile n exces (caldura, umiditate, gaze, vapori,
praf) dupa care trebuie ndepartat din ncapere (aer viciat, aer evacuat).

Instalatiile de ventilare pot fi diferentiate dupa modul de vehiculare a aerului, dupa spatiul supus
ventilarii, dupa gradul de complexitate a tratarii aerului n functie de cerintele tehnologice sau de confort
ale ncaperii respective, dupa diferenta de presiune dintre interiorul si exteriorul ncaperii ventilate etc.

Clasificarea dupa modul de ventilare a aerului

Prin ventilare naturala se ntelege schimbul de aer realizat ntr-o ncapere sub actiunea
combinata a doi factori naturali: vntul si diferenta de temperatura dintre exterior si interior.
Cnd patrunderea aerului exterior are loc prin neetanseitatile si rosturile elementelor de
constructie (usi, ferestre) ventilarea naturala se numeste neorganizata. Daca n ncapere sunt practicate
deschideri speciale cu dimensiuni determinate, amplasate la anumite naltimi si care pot fi nchise si
deschise dupa necesitati, se realizeaza o ventilare naturala organizata.
Climatizarea este din punctul de vedere al modului de clasificare tot o ventilare mecanica
nsa se deosebeste de aceasta prin faptul ca asigura si perioada de vara nu limitarea cresterii temperaturii
aerului interior, ci o anumita valoare a acesteia si regleaza simultan cel putin doi parametrii. Evident,
alcatuirea instalatiei este mai complexa, att ca numar de elemente componente, ct si din punctul de
vedere al aparaturii de reglare si automatizare.
Dupa criteriile care stabilesc valoarea si limitele de variatie ale parametrilor aerului
interior, aceste instalatii pot fi destinate confortului persoanelor sau unor scopuri tehnologice. Limitele
de variatie a diversilor parametrii reglati (temperatura, umiditate relativa sau viteza de miscare a aerului
interior) sunt n unele situatii mult mai stricte dect n cazul instalatiilor necesare n scopuri de confort.
Ventilarea mixta se poate realiza fie prin introducere mecanica si evacuare naturala, fie
prin evacuare mecanica si introducere (compensare) naturala a aerului. Fiind o combinatie ntre ventilarea
mecanica si cea naturala ea a aparut ca o posibilitate de suplimentare a debitului de aer necesar pentru
situatia de vara, limitarea interioara a acestuia la cota parte asigurata de ventilarea mecanica si atenuarea
dependentei schimbului de aer realizat de actiunea factorilor naturali constituind o posibilitate de
exploatare economica a acestor instalatii.

Clasificarea dupa extinderea zonei ventilate

Ventilarea generala sau de schimb general este caracterizata ncaperilor social-culturale sau celor
industriale fara degajari importante de nocivitati, sursele de degajare fiind relativ uniform repartizate n
plan si avnd o intensitate practic constanta.
Aceasta atrage dupa sine amplasarea uniforma a orificiilor pentru introducerea aerului
prospat sau tratat, respectiv a celor pentru evacuarea aerului viciat din ncaperi.
Ventilarea locala apare ca necesara n cazurile cnd exista surse concentrate de nocivitati
dispuse n anumite zone ale incintei sau cnd intensitatea de degajare a nocivitatilor poate fi temporar
sau accidental foarte mare. n aceste situatii chiar prin marirea exagerata a debitului de aer prin ventilarea
de schimb general nu se pot asigura conditiile necesare de mediu, n fiecare loc sau zona a ncaperii
respective.
n alte situatii, ventilarea de schimb general poate ramne ineficienta sub aspectul refularii
n sensul ca nu se pot asigura conditiile minime de microclimat n toate zonele incintei destinate activitatii
oamenilor. Apare necesara n acest caz folosirea unor instalatii de ventilare locala prin refulare. De
exemplu, pentru locurile de munca din apropierea unor suprafete foarte calde, orict s-ar mari debitul de
aer nu pot fi asigurate conditii pentru mentinerea bilantului termic al omului din cauza cantitatii mari de
caldura primita prin radiatie de la aceste suprafete. Pentru a ajuta organismul sa elimine surplusul de
9
[Type here]

caldura, se poate interveni prin creearea locala, pentru fiecare muncitor n parte, a unor jeturi de aer,
numite dusuri de aer. De asemenea, pentru a mpiedica patrunderea a aerului rece n ncaperi la
deschiderea frecventa a usilor spre exterior sau prin golurile tehnologice de acces se folosesc perdele de
aer.
Sunt si situatii cnd pentru mpiedicarea raspndirii nocivitatilor n toata ncaperea, n
special cnd exista degajari toxice, se folosesc simultan un sistem de refulare, n general de tip perdea de
aer si un sistem de absorbtie pentru fiecare utilaj in parte (de exemplu la cabine de vopsire, de uscare, de
electroliza etc), cazul ventilarii locale prin refulare si aspiratie. Existenta unui sistem de ventilare locala nu
exclude prezenta unei instalatii de ventilare de schimb general, careia i revine rolul de a dilua nocivitatile
scapate de la dispozitivele de absorbtie locala la valori sub limitele admisibile si a asigura aerul de
compensatie corespunzator debitelor evacuate sau refulate local. Se ajunge astfel la sistemul de ventilare
combinata.

10