1.

Apa n sistemele biologice - Structur, moment dipolar, disociere i ph

Molecula de apa se scindeza intr-un proton si un ion hidroxil.Concentratia protonilor din apa duce la valoarea
ph-ului.
Prin moment electric dipolar intelegem produsul dintre sarcina si distanta la care aceasta se situeaza.In dipole
sarcina la extremitati este egala dar de semn opus.Datorita legaturii covalente molecula de apa formeaza un
dipole permanent cu un moment electric relative mic.
Md= q*d=1,858 Debye
Momentul dipolar se masoara in C*m(culomb*metro)

1
2. Fore n lichide - Van der Waals, coordinative, puni de hidrogen, exemple

Puntea de hidrogen apare intre 2 molecule vecine de H2O.Aceasta legatura este o legatura coordonativa in care
distanta dintre nucleul de oxygen al unei molecule si nucleul hidrogenului din cealalta molecula este de 1,75A.
Apare un comportament cooperative in sensul ca legarea unei molecule faciliteaza legarea alteia.O molecula de
H2O poate lega coordonativ alte 4 molecule.(Atomul de oxygen al unei molecule leaga coordonativ 2 molecule
vecine iar cei 2 atomi de H se leaga la randul lor de 2 atomi de O ale altor 2 molecule vecine)Pe baza acestor
legaturi se formeaza structure supramoleculare( gheata-stare cristalina,apa lichida-microcristalina cu diferite
grade de asociere) de tip claster .

3. Tensiunea superficial - fore de coeziune, interfa, energie, coeficient, cazul ap / mercur

Intre moleculele de lichid iau nastere forte de coeziune iar intre moleculele de lichid si peretii vasului se
manifesta forte de adeziune.
In membrane superficiala fortele de coeziune au o rezultanta permanenta orientate in sens gravitational care
tinde sa comprime lichidul,astfel in stratul de interfata se inmagazineaza energie direct proportionala cu aria
stratului superficiala.
E= (teta-coeficient de tensiune superficiala.Se masoara in jouli/metru la patrat.)* S(aria)
Considerand stratul superficial o membrane in interiorul acesteia apare o tensiune iar raportul dintre fort ace
tensioneaza membrane si meridianul pe care aceasta actioneaza reprezinta coeficientul de tensiune
superficiala.Astfel el se mai masoara in Newton/metri.

2
Tensiunea superficiala a apei este 73 mN/m.(o valoare semnificativa mai mare = mercurul.
Tensiunea superficiala ridicata explica forma sferica a picaturilor de lichid, dar si posibilitatea de a pasi sip e
lichid a unor insecte.Daca se dizolva in apa anumite substante si tensiunea superficiala nu se modifica acesti
dizolvanti au forte de coeziune compartabile cu apa,iar daca dizolvantii maresc tensiunea superficiala acestia
contribuie la marirea coeziunii intermoleculare, de ex prin forte de atrctie electrostatice.

4. Tensiunea superficial - substane tensioactive. Legea Traube. Surfactantul pulmonar. Explicaie - legea
Laplace
O categorie aparte o formeaza substantele tensioactive care micsoreaza tensiune superficiala a solventului.
Aceste substante contin in molecula grupari hidrofobe(acizi organici,aldehide,alcooli).
Legea lui Traube.
Tensioactivitatea unei substante este cu atat mai mare cu cat acea substanta contine in molecula mai multe
grupari hidrofobe.Rolul acestora este de a rupe puntile moleculare de apa,iar in interiorul organelor maresc
permeabilitatea transmembranara facilitand trecerea anumitor principii farmaceutice sau alimentare.
In terapie se intalnesc in cazul surfactantului pulmonar; acesta are rolul de a reduce tensiunea superficiala a
tesutului apos ce inveleste epiteliul alveolar.In lipsa acestuia , datorita tensiunii superficiale mari a apei s-ar
produce colabarea alveolara si impiedicarea respiratiei.Fenomenul este intalnit la unii noi nascuti prematuri,
unde se intervine medicamentos.
Conform legii Laplace in lipsa surfactantului pulmonary,diferenta de presiune la nivel de cavitate alveolara ar fi
de ordinal sutelor de TORRI, iar in prezenta surfactantului diferenta de presiune scade la aproximativ 20 ToRRi.

5. Fenomene capilare. Adeziune i coeziune. Presiunea hidrostatic i superficial ntr-un capilar. Legea
Jurin. Aplicaii
Fenomelene capilare sunt datorate diferentei dintre fortele de adeziune cu peretii vasului si coeziune la nivelul
stratului superficial.

Fortele de adeziune>fortele de coeziune;

-ascensiunea lichidului(in capilar)
-menisc concav
-unghiul de record (intre menisci si peretele vasului) ascutit in cazul apei
Fortele de adeziune <decat fortele de coeziune
-depresiune capilara(pe baza legii lui laplace)
-menisc convex
-unghiul de record obtuz-in cazul mercurului

Explica hranirea plantelor prin asceniunea sevei , dar si in accidentele vasculare (datorita emboliilor gazoase
patrundere gaz in sange )
Cand bulele de aer patrund in sange , obtureaza vasele capilare si impiedica circulatia sangelui.
LEgea lui Jurin:
Calculeaza ascenisiunea sau depresiunea capilara pe baza legii lui laplace.Diferenta de presiunea pentru o
cavitate are sensul interiorului cavitatii.
Daca P superficiala = cu P hidrostatica vom obtine h accensiunii/h depresiunii
6. Soluii apoase. Apa de hidratare - solvai i fore ce cresc tensiunea superficial n soluii. Proprieti

Eectrolitii :
-maresc fortele de coeziune si tensiunea superficiala;

3
-ionii de dizolvant sunt inconjurati de moleculele de apa care datorita caracterului dielectric se polarizeaza;
-aportul de energie este de tip electrostatic,adica direct proportional cu produsul sarcinilor si inver proportional
cu distantele dintre acestea;
-ionii dizolvati sunt astfel hidratati,astfel ca in acest caz se numeste apa de hidratare(sol de NaCl 0,9%)
Apa de hidratare
-are o densitate mai mare datorita electroconstrictiei;
-temperatura de solidificare se micsoreaza;
-temperatura de fierbere creste datorita aportului energetic;
-creste atat constanta electrica cat si tensiunea superficiala

7.Apa de clatrare. Solvai hidrofobi. Molecule amfifile. Proprietile apei din organism

Daca se folosesc dizolvanti cu grupari hidrofobe acestia au tendinta de a imobiliza moleculele de apa sau de a
forma clatrati(formatiuni sferice care izoleaza in mijloc moleculele hidrofobe).Este cazuol apei de clatrare , care
are rupte puntile de hydrogen si la care tensiulea superficiala scade semnificativ.
Cu ajutorul clatratilor se pot crea structure spatiala de macromolecule dizolvate in apa care au importanta
farmaceutica.Un caz special se gaseste la moleculele amfifile care au atat o grupare hidrofila cat si una
hidrofoba.Gruparea hidrofila se leaga de moleculele de apa prin atractii electrostatice iar cea hidrofoba prin
legaturi specifice poate da nastere la compartimentari in interiorul apei.

8. Densitatea. Definiie. Uniti de msur. Metode de msurare - picnometrul, densimetrul, metoda

manometric, dispozitivul Hare

4
Metode de masurare:
!.Care se bazeaza pe principiul lui Arhimede
Utilizeaza mici etaloane (bile) cu p apropiata de p sangelui (1,05 gram/cm cub)
a.Daca etalonul pluteste la suprafata esantionul atunci p esantion < p sange
b.Daca etalonul pluteste in esantion
Fa = G
Ps=Pe
c.Daca esantionul nu pluteste :
p esantion > p sange
2.Pentru cantitati mai mari de lichid densimetru , areometru (plutitor de sticla cu o tija gradate ,
pluteste vertical )
p lichid se citeste la intersectia dintre menisci si tija
3.Metoda cantaririi ( balantei)
Cu ajutorul balantei se determinta masa probei lichide
Cu ajutorul picnometrului se determina volumul
4.Masurarea cu ajutorul vaselor comunicante
Un tub in forma de U
Doua lichide nemiscibile ( nu se amesteca) , unul este etalon ( apa )
Temperature este importanta corpurile se dilate sau se contracta modificand volumul , pastrandusi
aceasi masa

9. Presiunea hidrostatic. Uniti de msur. Metode de msurare. Paradoxul hidrostatic. Exemple de

paradox

5
Paradoxul hidrostatic afirma ca presiunea unui lichid pe fundul unui vas nu depinde de dimensiuniile si forma
vasului , cid oar de inaltimea si densitatea lichidului pe care il contine .
Exemple : Paradoxul farmaceutic.Afirma principiul similaritatii adica o substanta ce produce un set de
simptome cand este administrata unui om sanatos , poate vindeca aceleasi simptome la un om bolnav daca este
folosita in doze corespunzatoare a fost enuntat de hipocrate..

10. Principiul Pascal. Legea Arhimede. Plutirea corpurilor - influena densitii

6
11. Ecuaia de continuitate. Ecuaia lui Bernoulli. Aplicaie la nivelul aparatului circulator

Ecuatia de continuitate
Datorita fortelor de coeziune dintre moleculele unnui lichid acestea se considera incompresibil.Definitia
debitului volumic :raportul dintre volumul scurs printr-o sectiune de scurgere intr-un interval de timp.
Qv=debitul volumului
Qv=Dv/Dt=S*Dx/Dt=SV
Deoarece lichidul este incompresibil acesta=adica debitul volumic ramane constant indifferent de sectiunea de
curgere.
S1*V1=S2*V2=constant=ecuatia de continuitate,
Adica in zonele inguste ale tubului de curgere viteza va fi mai mare decat in zonele mai largi.
Ecuatia Bernoulli:
-conserva energia unui fluid la curgerea printr-o conducta de sectiune variabila neorizontala ,considerand
lichidul fara frecare.
Energia cinetica (de miscare) si potentiala inseminate se conserva .Folosind in plus si operatia de contiunuitate
va rezulta ca pentru 2 pozitii diferite din tub suma dintre presiune statica ,presiunea de pozitie si presiunea
dinamica este aceeasi.
Astfel pentru un tub orizontal (presiunea de pozitie este aceeasi).Daca sectiunea devine mai mica ,viteza de
cugere creste(datorita ecuatii de continuitate)si astfel ve descreste si presiunea statica.

Vscozitatea. Uniti de msur. Legea Newton. Reograme. Clasificare

Vascozitatea =fortele de frecare interna dintre straturile de fluid real in scurgerea acestuia .Ca marime
vascozitatea reprezint imersul fluiditatii.
Daca vom considera curgerea unui fluid vascos prin interiorul unui tub cilindric,dispunerea vitezelor straturilor
circulare are o forma parabolica.
Aceasta dispunere a vitezelor este in concordanta cu principiul conservarii energiei totale si deoarece exista
frecare,vitezele maxime se regasesc in zonele in care pierderea energiei prin frecare este minima.

7
Coeficientul de vascozitate se defineste in concordanta cu legea lui Newton pentru fluide reale.
F/S=tensiune de forfecare intre straturi
Dv/Dx=viteza de forfecare intre straturi (in analogie cu lamele de foarfeca)
=(F/S)/(Dv/Dx)
F=forta de frecare ce actioneaza asupra unui strat
S=aria unui strat de fluid care se deplaseaza cu o viteza constanta
Din legea lui Newton coeficientul de vascozitate se masoara SI(system international) in
Newton*s/mpatrat=poisseuille,iar in sistemul CGS (cm,g,s)se masoara in poise (1 poise =10poiseuille)astfel apa
are un coeficient de vascozitate 1 centipoise la 20 grade Celsius,iar sangele este de 2-4 ori mai vascos.
Din punct de vedere al vascozitatii ,fluidele sun t de 2 tipuri:
1. newtoniene curgerea se face in straturi si coeficientul de vascozitate nu depinde de viteza de scurgere
ex:apa,solventi organici
2.nenewtoniene curgerea nu mai este in straturi ,iar vascozitatea depinde de viteza de scurgereex:mierea
,smoala ,sangele
Conform legii lui Newton daca se reprezinta graphic viteza de forfecare in functie de tensiune de forfecare
pentru un lichid ,graficul obtinut se numeste reograma si panta acestuia (tangenta la curgere)reprezinta inversul
coeficientului de vascozitate ,astfel apa are o reograma drapta(tangenta este inversul vascozitatii este
constanta),iar sangele are o reograma curba,concave,adica pseudoplastia cu tangenta crescatoare ,adica
vascozitate descrescatoare in functie de tensiuunea de forfecare.

N=lichid Newtonian
B=lichid de tip Bingham
S=sange
Vascozitatea este intalnita in cazul lichidului simonial acesta are vascozitate mare cu rol de lubrifiere a
articulatiei si care micsoreaza fortele de frecare dintre extremitatile osoase.

Vscozitatea. Legea lui Stokes. Aplicaie farmaceutic

Vascozitatea =fortele de frecare interna dintre straturile de fluid real in scurgerea acestuia .Ca marime
vascozitatea reprezint imersul fluiditatii.
Daca vom considera curgerea unui fluid vascos prin interiorul unui tub cilindric,dispunerea vitezelor straturilor
circulare are o forma parabolica.
Aceasta dispunere a vitezelor este in concordanta cu principiul conservarii energiei totale si deoarece exista
frecare,vitezele maxime se regasesc in zonele in care pierderea energiei prin frecare este minima.
Coeficientul de vascozitate se defineste in concordanta cu legea lui Newton pentru fluide reale.

8
F/S=tensiune de forfecare intre straturi
Dv/Dx=viteza de forfecare intre straturi (in analogie cu lamele de foarfeca)
=(F/S)/(Dv/Dx)
F=forta de frecare ce actioneaza asupra unui strat
S=aria unui strat de fluid care se deplaseaza cu o viteza constanta

Legea lui Stokes

Se refera la fortele de frecare ce actioneaza asupra unui corp sferic aflat in miscare in interiorul unui lichid
vascos Newtonian.
Daca sfera va cadea vertical in interiorul lichidului ,viteza va creste pana la o valoare limita si prin frecare se va
anihila forta de greutate
G=Fa+R(reactiunea) (forma arhimedica)
R=forta datorata vascozitatii lichidului ,adica forta Stokes ce va depinde de raza sferei,viteza de
curgere(=cadere),vascozitate,factorul de proportionalitate
R=6*r*v
r=raza,v=viteza,,,
Rolul sferei trebuie privite hematiile in cazul sangelui sau substanta active medicamentoasa in cazul
suspensiilor-farmaceutice;acesta din urma trebuie sa fie sufficient de vascoaza pentru ca prin agitare particulele
medicamentoase sa nu sedimenteza imediat.

Vscozitatea. Legea Poiseuille-Hagen. Analogie Legea Ohm

Vascozitatea =fortele de frecare interna dintre straturile de fluid real in scurgerea acestuia .Ca marime
vascozitatea reprezint imersul fluiditatii.
Daca vom considera curgerea unui fluid vascos prin interiorul unui tub cilindric,dispunerea vitezelor straturilor
circulare are o forma parabolica.
Aceasta dispunere a vitezelor este in concordanta cu principiul conservarii energiei totale si deoarece exista
frecare,vitezele maxime se regasesc in zonele in care pierderea energiei prin frecare este minima.
Coeficientul de vascozitate se defineste in concordanta cu legea lui Newton pentru fluide reale.
F/S=tensiune de forfecare intre straturi
Dv/Dx=viteza de forfecare intre straturi (in analogie cu lamele de foarfeca)
=(F/S)/(Dv/Dx)
F=forta de frecare ce actioneaza asupra unui strat
S=aria unui strat de fluid care se deplaseaza cu o viteza constanta
Legea lui Poiseuille-Hagen
Se refera la curgera unui lichid vascos printr-un tub subtire sau actiunea unei diferente de presiune.
Daca notam cu Q=debitul volumic(mcub/s) se poate face o analogie cu asa zisa curgera sarcinilor electrice
printr-un conductor,adica cu legea lui Ohm pentru curentul continuu.Debitul volumic joaca rol de intensitate
curentului ,tensiunea electrica sau diferenta de potential joaca rol de diferenta de presiune iar corespondentul
rezistentei electrice in cazul curgerii se numeste rezistena hidraulica si are expresia:
8R/rla a patra,,,,unitate de masura pentru = Rr=Pa/(mcub/S)
L=lungimea tubului de curgere
r-raza tubului de curgere
rezistenta electrica =U/I
rezistenta hidraulica =DP/Q

9
Dp=diferenta de presiune de ;a capetele tubului
Q=debitul volumic
Rezistenta hidraulica este invers proportionala cu raza tubului la puterea a-4-a, o modificare foarte mica a razei
va determina o modificare considerabila a debitului volumic de trece prin acesta.
Analogia lui Ohm permite calcularea rezistentei hidraulice in cazul ramnificatiei patului vascular astfel in cazul
legarii in serie ,rezistenta hidraulica se insumeaza iar in cazul ramificarii (caz paralel)se insumeaza inversele
rezistentelor hidraulice.
15. Rezistena la curgere (hidraulic). Cazul serie i paralel. Aplicaie n ramificarea patului vascular.
Rezistenta hidraulica este invers proportionala cu raza tubului la puterea a-4-a, o modificare foarte mica a razei
va determina o modificare considerabila a debitului volumic de trece prin acesta.
Analogia lui Ohm permite calcularea rezistentei hidraulice in cazul ramnificatiei patului vascular astfel in cazul
legarii in serie ,rezistenta hidraulica se insumeaza iar in cazul ramificarii (caz paralel)se insumeaza inversele
rezistentelor hidraulice.
Comparand o dispunere de 3 cu o rezistenta hidraulica de 0,1Pa/mcubpe secunda fiecare cu o dispunere in
parallel,,rezistenta hidraulica la curgerea in paralel va fi mult mai mica decat in cazul serie ,situatie in cazul
sangelui.
Aplicatie in ramificarea patului vascular
Dinstre aorta unde presiunea este cea mai mare (presiunea medie este de 100mmHg),sangele curge spre locul cu
presiunea cea mai joasa,vena cava (presiunea medie este 10mmHg).Se poate face o analogie cu sensul
curentului electric de la un potential mai mare la un potential mai scazut,debitul sanguine reprezentand
echivalentul intensitatii curentului electric.Drumul se ramifica,raminificatiile fiind legate in paralel.
Rezistenta echivalenta la curgerea in paralel este mult mai mica decat cazul in serie.
Prin urmare,,desi are loc o ramificare din ce in ce mai complexa a vaselor de sange,cu cresterea sectiunii
transversale a patului vascular(sectiunea toatala a capilarelor fiind de circa 750 de ori mai mare decat aria
sectiunii transevrsale a aortei),rezistenta la inaintaree a sangelui scade viteza de curgere fiind invers
proportionala cu suprafata sectiunii.

Curgerea laminar i turbulent. Numrul lui Reynolds. Viteza de curgere a sngelui

Curgerea sangelui nu este una de tip laminara,ea depinde de viteza sangelui .Intalnim doua sisteme:
-un system laminar
-un regim turbulent-caracterizat de vartejuri +viteze rotatorii
Trecrea dintr-un regim in celalat este data de legea lui Reynolds:
Nr=vD/-densitate,v-viteza
Daca acest numar este mai mic decat 2000=curgere laminara(fara zgomote)
Daca acest numar este mai mare decat 3000=curgere turbulenta Intre aceste valorii curgerea este instabila
trecand cu usurinta dintr-un regim in celalalt.
Astfel curgerea sangelui are un caracter pulsatoriu cu regimuri laminare si turbulente;din punct de vedere
hemodinamic sistemul circulator este un sistem circulator este un sistem inchis in care inima actioneaza ca o
pomp ace impinge sangele intr-o maniera pulsatila .Energia sangelui este partial preluata de peretii vaselor de
sange sub forma de energie elastica deoarece peretii vasculari sunt partial elastici si ne rigizi.

Experimentul Marey. Elasticitatea peretelui vascular. Muchiul cardiac. Structura peretelui cardiac - fore i
elasticitate

10
In experiimentul Marey s-a demonstrate importanta curgerii prin tuburi elastice ,o curgere in paralel a unui
lichid vascos prin 2 tuburi identice dimensional,dintre care unu elastic de cauciuc ,demostrat ca este mai
eficienta acea curgere care se face prin tubii elastici.
In experiment curgerea se face in regim pulsatorii prin intreruperea acordata a celor doue conducte.
Elasticitatea peretelui vascular transforma regimulintermediar ,regimul de curgere continua se urmareste astfel
debitul de curgere inima efectuand un lucru mechanic considerabil mai mic decat in cazul unor pereti arteriali
mai mici.
Elesticitatea are la baza legea lui Hooke de deformatie adica deformatia este proportionala cu forta si invers
proportional cu actiunea transversala a corpului deformarii.
DL/l=l/E*F/S
F/E*S=DL/l
E=modul de elasticitate
DL=lungimea initiala
Vasele de sange se pot intinde:
-transversal
-longitudinal
Dl/l=1/E*F/S
S=aria sectiunii
Dl=alungire
L=lungimea initiala
E=modulul lui Young
F=forta
Elasticitatea transervasala este de 3 ori mai mare decat cea longitudinala datorita modului de eleasticitate.
In hidrodinamica sangelui datorita diferentelor de presiune ,deschiderea si inchiderea valvulelor se produce in
mod pasiv datorita elasticitatii muschiului cardiac are loc variatia marimii mecanice(presiunea + volumul) si se
produce energia necesara proceselor biofizice si chimodinamice din organism.
Peretele inimii este alcatuit din 3 straturi elastice :
-intern :fibre rasucite elicoidal
-median fibre circulare centuri
-extern-fibre elicoidale dispuse in sens invers fata de stratul intern
Compunerea acestor forte de tip elastic se face conform regulii paralelogramului =>o comprimare de tip
armonic pe directie longitudinala.
Sunetele specifice batailor inimii se datoreaza inchiderii valvulelor atrioventriculare+aortice care se realizeaza
in mod pasiv.

18. Lucrul mecanic al inimii. Legea Laplace. Aplicaie n cazul cordului

. Lucrul mecanic al inimii
-produsul dintre lucrul mecanic al inimii
-prin expulzarea inimii in fiecare ciclu cardiac se produc 1,6 j,aproximativ de 70 de ori mai putin decat in cazul
unui pas in timpul mersului(12j)
-atunci cand volumul inimii ramane constant nu se efectueaza lucrul mecanic (contractia si relaxarea
izovolumitiva
La umplerea cu sange a inimii se produce efort de lucru mecanic deoarece presiunea sangelui in atriu este mai
mare.

11
Lucrul mecanic este transformat in energia potentiala a sangelui ,in energia cinetica a acestuia si o parte in
caldura.
O picatura de sange are nevoie de numai30 de secunde pentru a se intoarce de unde a plecat.
Legea lui Laplace
-coreleaza tensiunea mecanica dintr-o membrane superficiala cu presiunea din interiorul acestei cavitati
-tensiunea se masoara in N/m
In cazul unei cavitati oarecare caracterizat prin doua raze de curbura(R1 si R2) ,variatia presiunii superficiale
este proprietatea cu tensiunea din membrane si invers proportional cu razele de curbura.
DPs=T(1)R1+1/R2
T=tensiunea
DPs=variatia presiunii superficiale
Daca cavitatea este perfect sferica R1=R2=r =>DPs=2*T/R
Pentru o suprafata cilindrica una din raze (cea mediana)se poate considera infinta ,astfel ca diferenta de presiune
a unei cavitati cilindrice=>DPs=T/R
Importanta legii lui Laplace se regaseste in cazul micsorarii razei de curbura a stratului median al muschiului
inimiii,in cazul hipertrofiei cardiace ,dar sin cazul cardiomiopatiei sau in cazul anevrismelor.
Anevrismele=mici sfere care datorita legii lui Laplace vor exploda datorita presiunii.
In cazul modificarii dimensiunilor inimii la inima dilatata apare insuficienta dilatata deoarece razele de curbura
ale peretilor devin prea mari.
Dp=T(1/P1+1/P2)
Cresterea razei de curbura datorata dilatarii se traduce printr-o presiune in scadere a sangelui expulzat pentru a
compensa acest fapt o aceeasi presiune sistolica necesita o tensiune mai mare in peretele cardiac.(cordului)

19. Legea Laplace. Aplicaii n cazul vaselor snge. Tensiunea arterial - unitate de masura.patologia circulatiei
sangelui:vascozitate,diametre de curgere si elasticitate.
Legea lui Laplace
-coreleaza tensiunea mecanica dintr-o membrane superficiala cu presiunea din interiorul acestei cavitati
-tensiunea se masoara in N/m
In cazul unei cavitati oarecare caracterizat prin doua raze de curbura(R1 si R2) ,variatia presiunii superficiale
este proprietatea cu tensiunea din membrane si invers proportional cu razele de curbura.
DPs=T(1)R1+1/R2
T=tensiunea
DPs=variatia presiunii superficiale
Daca cavitatea este perfect sferica R1=R2=r =>DPs=2*T/R
Pentru o suprafata cilindrica una din raze (cea mediana)se poate considera infinta ,astfel ca diferenta de presiune
a unei cavitati cilindrice=>DPs=T/R
Importanta legii lui Laplace se regaseste in cazul micsorarii razei de curbura a stratului median al muschiului
inimiii,in cazul hipertrofiei cardiace ,dar sin cazul cardiomiopatiei sau in cazul anevrismelor.
Anevrismele=mici sfere care datorita legii lui Laplace vor exploda datorita presiunii.
In cazul modificarii dimensiunilor inimii la inima dilatata apare insuficienta dilatata deoarece razele de curbura
ale peretilor devin prea mari.
Dp=T(1/P1+1/P2)
Cresterea razei de curbura datorata dilatarii se traduce printr-o presiune in scadere a sangelui expulzat pentru a
compensa acest fapt o aceeasi presiune sistolica necesita o tensiune mai mare in peretele cardiac.(cordului)
Masurarea presiunii arteriale pentru a aprecia circulatia sangelui prin artere se masoara datorita presiunea
arteriala ,dar si debitul sangvin si rezistenta hidraulica a sangelui prin capilare (rezistenta periferica).

12
Presiunea arteriala reprezinta raportul dintre forta exorcitata de sangele circulatiei si suprafata peretului vascular
.Ea depinde de forta sangelui expluzat de inima ;debitul acestuia ,dar si de marimea si elasticitatea arterelor.

20. Presiunea arterial. Presiunea medie. Msurarea presiunii arteriale: Metoda direct, palpatorie, ascultatorie
i oscilometric
Presiunea arterial reprezinta forta exercitata de sangele circulant pe unitatea de suprafata a peretelui vascular.
Este determinata de forta si cantitatea sangelui pompat de inima, precum si de marimea si de elasticitatea
arterelor.
Variatii:
Vascozitatea creste (datorita cresterii leucocitelor in leucemii)- creste rezistenta la curgere
-creste PA
-scade fluxul cerebral(cefalee, tulburari vizuale)
-in cazul cresterii hematocritului se produc deformari plastic ale hematiilor
B. Vascozitatea scade (anemie) scade rezistenta la curgere putand provoca sufluri datorita curgerii
tulburente(la inima sanatoasa)
C. Peretele vascular rigid (ateroscleroza)
-datorita depunerii de cholesterol
- creste viteza de circulatie a sangelui(risc de rupere vasculara)
- creste rezistenta la curgere

Presiunea medie
Reprezinta o medie ponderata dintre presiunea sistolica maxima si 2 presiuni diastolice minime.
Presiunea medie scade de la 200 de Torri in aorta la 10 Torri in vena cava.
Aproximativ 120 Tori(mmHg) p. sistolica
Aprox 80 mmHg p.diastolica
Masuratori
Directe(folosite in urgente)
-introducerea unui cateter in arteraprevazut cu un manometru miniatural
Indirecte
-compara P dintre un manson gonflabil aplicat la brat prevazut cu un manometru mechanic cu P sangelui din
arterele obdurate de manson.
Metoda ascultatorie
In loc de palparea pulsului se asculta cu ajutorul unui stetoscop plasat in plica cotului, zgomotele ce apar la
nivelul arterei brahiale.
Dupa eliberarea aerului din manson, primul zgomot auzit este presiunea sistolica.
Dupa eliberarea complete cand dispar zgomotele brusc, presiunea diastolica.
Metoda oscilometrica
-permite determinarea presiunii sistolice, diastolice si medii.
- urmareste amplitudinea oscilatiilor peretilor arterei brahiale in timpul decomprimarii treptate a aerului in
mansonul gomflabil.

21. Msurarea presiunii arteriale: Metoda reografic, ultrasonor, pletismo i fotopletismografic - detaliere
spectrofotometric. Modelul fr puls

13
Metoda reografica inregistreaza impedanta electrica a unui segment areterial ce depinde in timp de de sistola si
diastole, adica de modul de curgere si de umplere cu sange a segmentului arterial, aceasta implica aplicarea unui
current alternative de inalta fregventa (50 khz).
Metoda ultrasonora foloseste efectul Doppler a ultrasunetelor si se poate determina viteza sangelui, debitului
acestuia si harta arteriala a zonei analizate.
Metoda platismografica inregistreaza modificarile parametrilor fizici intr-un segment anatomic in urma
circulatiei sangelui prin acesta, in general este o metoda electrica si analiza se analizeaza la nivelul extremitatii
degetului.
Se poate masura astfel gradul de umplere cu sange a segmentului analizat la un deget normal, pentru 4 ml de
sange se regasesc 6 8 mm 3 .
Metoda fotopletismografica presupune o analiza spectofotometrica pentru extremitatea segmentului analizat
(deget), metoda utilizeaza un tip de lumina monochromatic si o celula fotoelectrica ce va masura absorbtia
fasciulului luminous de catre segmental analizat.
Aceasta absorbtie depinde de volumul de sange circulant, adica de celula
Celula fotovoltaica v-a emite un semnal electric proportional cu volumul si calitatea segmentului circulant,
variatia acestui current va fi similara cu pulsul arterial.
Exista o situatie in care pentru organismul u man in viata pulsul sa dispara, este cazul unei inimi artificial care
emite in mod continuu sange si pentru care presiunea arterial este constanta.
Dispozitivul central este un rotor asemanator unei cochilii de melc(spirala lui Arhimede) care transmite sange
continuu.
Disparitia pulsului trebuie marcata printr-o bratara care sa ii transmita medicului acest lucru.

22. Vscozitatea sngelui. Valori i influene. Efectul Fareus Lindqvist

Un fluid real este caracterizat de existent unor forte de frecare interna.Alunecarea a doua straturi de fluid
adiacente se poate face doar daca se exercita o forta mai mare in cazul lichidelor decat in cazul gazelor.Existenta
acestei forte face ca straturile unui lichid in curgere printr-un tub sa se deplaseze cu viteze diferite, stratul de la
mijlocul tubului avand viteza maxima,vitezele scazand catre margine pana la 0.Un fluid care curge poate fi
considerat un corp supus unei deformari prin forfecare.

Coeficientul de vascozitate se defineste in concordant cu legea lui Newton

F/S=tensiunea de forfecare intre straturi
F=forta de frecare ce actioneaza asupra unui strat
S= aria unui strat de fluid ce se deplaseaza cu viteza constanta

23. Parametrii de stare termodinamic. Energia i energia intern. Cldura. Lucrul mecanic. Uniti de msur
Parametrii
-intensivi
-temperatura,presiunea,densitatea,concentratia;
-nu sunt aditivi pe sub sisteme
-nu depend de marimea sistemului.
-extensivi
-volumul,masa,nr de moli
-sunt aditivi pentru subtisteme/comportamentul micilor sisteme dinamice;
-depind de marimea sistemului
Energia(capacitatea sistemului de a efectua lucrul mecanic)

14
-schimbul de energie dintre system si exterior se transforma sub forma de caldura si lucru mecanic
-daca sistemul termidinamic contine mai multe particule energia interna=suma energiei particulelor-energiile
interactiei dintre particule si campurile exterioare.
-daca un sitem primeste caldura- pozitiv
-daca un sistem cedeaza caldura-negativ

Caldura(masoara mistarile dezordonate pentru particulele sistemului termodinamic)

-daca sist. efectueaza LM-pozitiv
-daca sistemul il primeste-negativ
Lucrul mecanic(parametrizeaza miscarile ordonate ale componentelor sistemului)

U(energia interna)=iE particula i

24. Coeficieni calorici. Uniti de msur. Aplicaie n cazul apei. Conversia tipurilor de energie n sistemele
vii
Caloria este o unitate de masura tolerate in termodinamica egala cu cantitatea de caldura necesara unui gram de
apa, pentru a ii mari temperature cu un grad, in jurul temperaturii de 20 de grade C astfel ca o calorie = 4,18
Jouli

25. Procese termodinamice. Procese reversibile i biologice. Principiul zero al termodinamicii. Stri de
echilibru
Corpul omenesc este un system deschis din punct de vedere termodinamic ce nu se afla in echilibru deoarece
temperature, volumul, masa acestuia nu raman constant in timp si nici in spatial tridimensional al corpului.
Totusi se poate considera ca procesele din interiorul corpului sunt izobare, izoterme, adica temperature este
constanta si temp. este de aprox. 1 atm..
Starea sistemului termodinamic este data de totalitatea parametrilor sai de stare, iar parametrii pot fi intensivi,
temperatura, presiunea, concentratia si se caracterizeaza prin faptul ca nu sunt aditivi precum volumul, masa,
cantitatea de substanta, sunt aditivi pe sub sisteme, depend de marimea sistemului.
Procesele biologice sunt: in totdeauna ireversibile, izoterme(temp 37 grade C sau 273 grade K)si izobare
P=1Atm
Principiul 0 al termodinamicii.

2 sisteme in echilibru cu al treilea vor fi in echilibru termodinamic intre ele, toti parametrii sunt constanti in
timp si spatiu

La echilibru, schimbarile de energie si substante cu exteriorul sunt nule.

Echilibrul este starea stabile, adica sistemul nu il poate parasi fara o interventie exterioara
Un sistem izolat va tinde spontan catre o stare de echilibru.

26. Principiul I i II al termodinamicii. Definiia entropiei. Principiul creteri entropiei

Principiul I al termodinamicii:Este o lege de conservare a energiei ce coreleaza caldura schimbata de un system
cu lucru mechanic efectuat de acesta si cu variatia energiei interne pe starile initiale si finale pe care acesta
evolueaza.
Q=U+L sau U=Q-L
El afirma ca este imposibila realizarea unui perpetuum mobil de speta 1.
Adica nu se poate efectua lucrul mechanic decat fara aportul de caldura din exterior.

15
Principiul al II lea al termodinamicii: Un process cyclic si afirma imposibilitatea transformarii integrale a
caldurii primate din exterior in lucru mechanic pentru un process cyclic
Astfel daca randamentul reprezinta raportul dintre lucru mechanic efectuat si caldura primita, acesta v-a fi tot
timpul sub unitary
Opereaza cu entropia(masoara gradul de dezordine pentru componentele sistemului termodinamic)
Entropia se defineste macroscopic pentru un system care evolueaza reversibil si in acest caz variatia entropiei
este egala cu variatia caldurii raportata la temperature apsoluta pentru procesele izoterme.

Interpretarea statistic a entropiei. Principiul III al termodinamicii

Doar la 0 grade K dezordinea se relizeaza si practic componentele sunt inghetate.

In organism au loc procese simultane:
-unele scap antropia datorita anabolismului(asimilarii)
-cresc entropia-datorita catabolismului-eliminarii)
Impreuna formeaza metabolismul.Anabolismul si catabolismul au loc impreuna pentru ca per ansamblu entropia
trebuie sa creasca.
Per ansamblu rezulta o crestere a entropiei echivalenta cu imbatranirea.

28. Poteniale termodinamice. Entalpia termodinamic. Energia liber i entalpia liber

Entalpia(H):I
-H=U+pV
-p-presiune;V-volum
Plecand de la principiul I al termodinamicii si anume variatia energiei interne , este diferenta dintre caldura si
lucru mechanic si ca lucrul mechanic in termodinamica este produsul dintre presiune si variatia de volum pentru
un system isobar, caldura reprezinta variatia entalpiei.
Q=U+p*V=(U+pV)=H
Entalpia ca si caldura se masoara in joule.Daca variatia entalpiei sistemului este pozitiva,caldura este pozitiva si
sistemul primeste caldura; avem astfel reactii endoterme si daca variatia entalpiei este negative rezulta reactii
exoterma.

29. Corpul omenesc sistem termodinamic. Bilanul energetic al organismului. Starea staionar i de echilibru
la nivelul organismului uman
Corpul omenesc este un system deschis(schiba cu exteriorul energie si substante)
-nu este in echilibru cu mediul exterior pentru temperature, volumul si masa nu raman constanti nici in timp si
nici in spatial pe componente(subsistem

30. Procese cuplate i procese cuplante. Schema de principiu. Hrnirea organismelor vii i aplicarea
principiului entropiei. Randamentul celulei musculare. Explicaie

16
 Procese cuplate si procese cuplante

Entropia se defineste macroscopic pentru un sistem care evolueaza reversibil si in acest caz variatia entropiei
este egala cu variatia caldurii raportate la temperature absoluta pentru procesele izoterme. Se masoara in joule /
Kelvin.
Este un parametru de stare care masoara gradul de dezordine dintr-un sistem termodinamic .
Exista o abordare macroscopica : delta S = delta Q / T , cat si una microscopica..

17
31. Sisteme disperse n organismul uman. Clasificare n funcie de dimensiunile fazei dispersate. Soluii de gaz
n lichide. Legea Henry. Embolii gazoase. Cazul O2, N2, CO2

18
Emboliile gazoase constau in acumularea de volume mari de gaz
In interiorul solventului.
La descompresii rapide (scaderea brusca a presiunii) este posibil ca volumele de gaz din sange sa se acumuleze
si sa blocheze curgerea capilara a sangelui.

32. Proprieti coligative ale soluiilor. Legea Raoult. Proprieti electrice ale soluiilor. Poteniale ionice. Legea
Nernst

19
33. Proprieti optice ale soluiilor. Refractometria i dispersia. Polarimetria. Legea Biot

20
Legea lui Biota firma ca unghiul de rotatie a planului de polarizare pt.o set optic sectiune optic active este direct
proportionale cu lungimea stratului de substanta optic active strabatuta si concentratia sau densitatea mediului
active optic.

Lamda = klc
K=constanta de activitate optica
Lamda=unghiul de rotatie
L=grosimea stratului strabatut
C=concentratia mediului active optic

Constanta de activitate optica depinde cantitativ de modul in care se exprima concentratia mediului chiral.. In
general in organizare avem glucide cu activitate dextrogira (spre dreapta ) si aminoacizi cu activitate optica
levogira (spre stanga rotativ ).

34. Spectrometria soluiior. Spectre. Legea Lambert-Beer. Culoarea roie/albastruie a sangelui. Metoda
pletismografic de msurarea a presiunii sngelui

21
Analiza spectofotomectrica realizeaza bilantul in intensitate a reactiei transmise prin proba fata de intensitate a
reactiei incidente.
Practic cu ajotorul unui manocromator se poate modifica lungimea de unda a reactiei incidente (lumina).
Un spectru de transmisie inseamna realizarea graficului transmisiei radiatiei monocromatice prin proba de
analizat in functie de lungimea de unda.
Legea Lambert Beer reprezinta analiza spectofotometrica cantitativa si calitativa.
Analiza spectrofotometric cantitativ
Intensitatea unui fascicol cu radiaii luminoase ce cade pe o suprefa lichid, gazoas sau solid sufer
absorbie, reflecii, refracii sau provoac fluorescen(fig.1). n fotometria molecular cantitativ se determin
cantitatea de radiaii:
- absorbit de prob la traversarea acesteia de o radiaie electromagnetic (fotometrie la substane lichide
transparente),
- absorbit de prob la reflexia radiaii de prob (fotomertrie la corpuri solide netransparente),
- emis de prob pe o lungime de und superioar lungimii de und a radiaiei incidente (fotometrie de
fluorescen i fosforescen),
- cantitatea de radiatie absorbit de prob printr-o emisie de aceeai lungime de und ca acea specific specie
chimice analizate (spectrofotometrie de absorbie atomic).

Metoda platismografica inregistreaza modificarile parametrilor fizici intr-un segment anatomic in urma
circulatiei sangelui prin acesta, in general este o metoda electrica si analiza se analizeaza la nivelul extremitatii
degetului.
Se poate masura astfel gradul de umplere cu sange a segmentului analizat la un deget normal, pentru 4 ml de
sange se regasesc 6 8 mm 3 .

35. Difuzia simpl. Legile lui Fick. Membrane. Difuzia prin membrane permeabile. Coeficient de
permeabilitate. Modelul ap - octanol. Ptrunderea oxigenului n snge

22
23
24
36. Osmoza. Presiunea osmotic. Osmometrul Dutrochet. Legile presiunii osmotice

25
26
37. Lucrul mecanic osmotic. Msurarea presiunii osmotice - metoda crioscopic. Serul
sanguin. Transportul apei prin membrane. Ultrafiltrarea i osmoza

27
28
29
38. Rolul presiunii osmotice. Soluii izo, hipo i hipertonic. Ratatinare i turgescen. Ultrafiltrarea i osmoza
la nivel arterial i renal

Presiunea osmotica reprezinta presiuna mecanica sau hidrostatica necesara pt a impiedica osmoza.Deci aceasta
are rolul de a impiedica trecerea solvitului dintr-un mediu in altul.

39. Membrana celulara. Proprieti. Funcii. Transportul pasiv prin membran

Membrana celulara are o grosime de 5-7 mm si este un ansamblu de structuri macromoleculare ce separa
mediul cellular de cel interstitial.Membrana celulara este semipermeabila, adica permite trecerea solventului
biologic si este selective permeabila ,adica permite trecerea numai anumitor dizolvanti.

Functiile membranei celulare:

-membrana asigura mentinerea caracterelor fizico-chimice compartimentelor pe care le separa

30
-membrana permite transportul unor molecule, ioni sau macromolecule cu ajutorul canalelor transmembranare.
-membrana celulara asigura traducerea si transferul informatiei din interiorul si exteriorul celulei.
-membrana celulara este implicate in functiile celulare

Transportul pasiv are loc in sensul gradientului de concentratie(diferentei potentialului electro-chimic ) sau al
gradientului de presiune.Acesta se realizeaza fara consum energetic , adica fara energie metabolica.Acesta
conduce la echilibrul termodinamic.In cazul transportului pasiv , diferenta de energie dintre interiorul si
exteriorul celulei depinde de diferenta de concentratie (prin difuzie ) si de diferenta de potential electric
transmembranar.
Transportul pasiv se realizeaza cu ajutorul difuziei simple sau facilitate si prin intermediul canalelor si porilor
transmembranari.

40. Difuzia simpla prin membrana biologic. Particule implicate. Difuzia facilitat prin conductana.
Difuzia simpla
-se realizeaza prin difuziunea speciei moleculare in interiorul membranei.Conform legilor lui Fick difuzia
simpla depinde de coeficientul de partitie si de permeabilitate membranei
-prin difuzie simpla traverseaza membrane gazelle,moleculelehidrofob de tip benzene ,moleculele polare
mici:apa si etanol,mai putin moleculele polare mari,aminoacizii,respective speciile ionice
Difuziunea facilitata
-este caracterizat prin moleculele hidrofile si speciile ionice
-utilizeaza molecule transportatoare
-actioneaza in sensul gradientului electrochimic
-se bazeaza pe proprietatea moelculei transportoare de a se putea gasi in doua stari conformationale diferite care
au rol de poarta
-poate fi inhibata cu ajutorul altor tipuri de molecule =>inhibitor
Substantele neliposolubile pot traversa membrane doar prin intermediul bolilor si a canalelor ionice.
Canalele ionice
-proteine specializate ce permit trecerea ionilor in ambele sensuri si care se deschid in functie de voltaj ,adica de
potentialul transmembranar
-au o eficienta mare atunci cand sunt deschise adica in debit de 10la a sasea -100 la a 8 a ioni/s
-sunt selective,specializate pentru anumite tipuri de ioni
-inhibitorii canalelor ionice se numesc =blocanti sau toxine specifice
-principalul parametru al canalului ionic este conductanta electrica adica inversul rezistentei electrice care se
masoara in Ohm
41. Transportul activ prin membrane - primar i secundar
Transportul active
-necesita energie metabolica adica o cuplare energetica ,acesta reprezinrta un process cuplat
-transport active fata de cel pasiv se realizeaza invers gradientului de potential electrochimic
-este:primar si secundar
1.transport active primar
-prin intermediul pompelor ionice
-ca si cuplare energetica =>utilizeaza energia rezultat din hidroliza adenozin trfosfatului
-in cazul stingerii saturatiei stabileste un gradient de concentratie de tip prag
-in cazul hidolizei unei molecule de adenozn trifosfat se permit trecerea a 3 ioni de sodium inspre exteriorul
celulei si translocarea a doi ioni de potasiu in interior .

31
 .Astfel intr-un ciclu rezulta in transnet de sarcina pozitiva in exteriorul celulei , intr-un astfel de process
ambele fete ale membranelor pastreaza aceeasi presiune osmotica
2.transport active secundar
-speciile moleculare sunt translocate in sens invers gradientului electrochimic
-gradientul electrochimic este rezultatul transportului active primar.Acest lucru este posibil prin asociere cu alte
molecule care se deplaseaza normal in sensul gradientului lor de concentratie

42. Potenialul de repaus transmembranar. Ioni implicai. Aplicai ecuaia Nernst pentru o specie ionic intra i
extracelular
Potentialul de repaus
Potentialul electric transmembranar intre fetele membranare celulare considerate in repaus(echilibru).
Este cuprinsa intre -50 mv(-100mV)pentru celelle din organism
Depinde de concentratia ionilor de sodium ,poatsiu,clor din interiorul respectiv exteriorul celulei
Se poate determina cu ajutorul relatiei Nernst ,daca se cunosc concentratiile ionilor in ingteriorul ,respecctiv
exteriorul celulei sau experimental prin masurare cu ajutorul microelectrozilor de sticla(ce au dimensiunile unui
ac de seringa ) si care contin solutii ionice de concentratii cunoscute.

43. Potenialul de aciune. Tipuri. Graficul comparative. Excitabilitate i iritabilitate

Potentialul de actiune(PA)
-reprezinta o depolarizare trecatoare a membranelo celulare prin intermediul caruia interiorul celulei devine mai
puin negative decat in stare de repaus .Acesta inseamna micsorarea diferentei dintre potentialul electric al
interiorului respective exteriorul celulei.
-PA poate fi produs de unstimul exterior sau poate firezultata unei active celulare spontane
Fenomenul de propagare a PA de la 0 la alta se numeste =impuls nervos
PA 2 feluri:locale=PA-l
Totul sau nimic=PA-tn
PA-l
-apar in urma unor (1) stimuli redusi ca intensitate subliminare acestia produc (2)o depolarizare redusa a
membranei,depolarizarea proportionala cu amplitudinea stimului si(3) propagarea acestora se face pe distante
foarte scurte ,de aceea propagarea se numeste decrementala
-amplitudinea sau depolarizarea maxima a PA-l scade cu distanta de propagare in mod exponential
PA-tn
Apar in urma unui stimul puternic ce depaseste ca intensitate o valoare de prag
In urma PA=tn interiorului celulei poate deveni pozitiv(fata de negative cat este in stare de repaus)iar
amplitudinea sau diferenta maxima de potential transmembranar este constanta pentru anumita specie celulara.
Se propaga pe disttante mari ,nedecrementale cu viteze de propagare foarte mari
Reprezentand potentialul electric in functie de timp ,distingem urmatoarele faze:

32
PA-tn:
-se produce pentru un stimul ce depaseste valoarea de prag
-forma PA-tn este o caracteristica a aceleasi specii
-daca stimulul nu depaseste valoarea de prag poate rezulta un potential de act local mult mai mic ca amplitudine
,acesta fiind proportionala cu intensitatea stimulului
-distingem urmatoarele faze:
-faza proportionala caracteristica potentialului de repaus
-faza ascendenta in care potentialul electric s epozitiveaza numarul si peroada refractanta absorbabila pentru
ca in acest interval de timp celula nu mai poate sesiza vreun alt stimul exterior indifferent de intensitatea
acestuia
-faza descendenta-in care potentialul se negativeaza din nou-perioada refractanta reactiva .acum se pot recepta
noi stimuli externi dar PA rezultat va fi mult mai slab ca intensitate
-faza de hiperpolarizare
Daca stimulul are o actiune de durata rezulta o acomodare a celulei ,adica celula isi va marii pragul de
excitabilitate,fibrele nervoase au o acomodare rapida existand si o acomodare mai lenta pentru unele fibre
sensitive.

44. Mecanismul de producere a Potenialului de aciune local (PA-l). Mecanism ionic

Apare in urma unor stimuli de mica intensitate.Consta intr-o depolarizare redusa a membranei(int fct de
marimea stimulului)
Propagarea se face pe distante scurte,de aceea propagarea se numeste decrementala,Amplitudinea scade
exponential cu distanta de propagare.
Durata-nici o ms
Produs de toate celulele vii.

Mecanism ionic:

45. Fazele Potenialului de aciune totul sau nimic (PA-tn). Caracteristici

33
-Apar in urma unui stimul puternic ce depaseste ca intensitate o valoare de prag.
-In urma PA-tn interiorul celulei poate devein pozitiv(fata de cel negative cat este in stare de repaus) iar
amplitudinea sau diferenta maxima de potential transmembranar este constanta pentru anumita specie celulara.
-forma nu mai depinde de stimul
-propagarea se face pe distante mari, fara pierderi semnificative si cu viteze foarte mari.
-durata- aprox 4 ms
-produs doar de celulele nervoase musculare si glandulare.

34
46. Etapele producerii Potenialului de Aciune Totul sau Nimic (PA-tn). Mecanism ionic

47. Bioexcitabilitatea. Mrimi caracteristice: Reobaza i cronaxia. Relaia Weiss graphic

35
48. Fibra musculara. Excitatia i contracia

36
49. Lucrul mecanic efectuat de muschi. Centrul de greutate al corpului uman

37
50. Pozitii anormale ale corpului. Echilibrul corpului n edere. Parghia de gradul I

38
39
51. Tipuri de parghii. Aplicaii n medicina

52. Undele sonore. Clasificare. Propagare. Legatura ntre frecven, vitez i lungime de und. Fenomenul de
rezonan

40
53. Fenomene ce apar la propagarea undelor sonore: Difracia, interferena, cavitaia i efectului Doppler
formula matematic

41
42
54. Caracteristicile sunetului. Intensitate, frecven i taria sonor. Pragul de audibilitate

55. Inaltimea tonala. Timbrul. Spectrul sonor. Localizarea n colhee. Traducerea semnalului acustic n influx
nervos

43
56. Reflexia i refracia luminii. Convergenta. Distana focal. Dioprtiul sferic si semisferic

Atunci cand lumina patrunde dintr-un mediu mai refrigent si intalneste un mediu mai putin refrigent(cu indice
de refractie mai mic) are loc fie reflexive,adica intoarcerea luminii in primul mediu,fie refractie cu departare de
normala a razei reflectate.Considerand mediul mai refrigent apa(indicele de refractie al ape 1,33) si mediul mai
putin refrigent aerului(este aprox unitar) are loc legea refractiei n1 sin i=n 2 sin r
n-c/v
Conform acestei legi: i-unghiul de incidenta; r-unghiul de refractie- putem vorbi de un unghi limita pentru care
mathematic refractia nu mai este posibila iar pentru unghiul de incidenta mai mare decat unghiul limita,
refractia nu mai este posibila avand loc doar reflexie.
Distana focal a unui sistem optic este o msur a puterii de convergen sau divergen a luminii de ctre
acel sistem. Pentru un sistem optic n aer, ea este distana la care un fascicol colimat este focalizat. Un sistem cu
o distan focal mai scurt are o putere de deviaie optic mai mare dect unul cu distan focal mai lung; cu
alte cuvinte, el deviaz razele mai puternic (cu un unghi mai mare), focalizndu-le la o distan mai scurt.

57. Lentile convergente i divergente. Formarea de imagini prin lentile sferice subiri

44
58. Microscopul. Clasificare n funcie de puterea separatoare i spectrul electromagnetic pe care lucreaz.
Comparaie cu analizorul visual
.
Microscopul. Clasificare n funcie de puterea separatoare i spectrul electromagnetic pe care lucreaz.
Comparaie cu analizorul visual
Ochiul percepe radiatie electromagnetice intre 400mm (violet) -750mm(rosu).

45
Celelalte radiatii electromagnetice si anume :gama =lungimi de unda aprox=0,01mm,radiatii x=lungimi in
domeniul .,radiatii ultraviolete=lungimi de unda de ordinul de 100 mm,radiatii infrarosii=cu lungimi de unda
de la 1mm la 1cm,undele radio=cu lungimea 1m-1km.Nu sunt receptate de ochi ba chiar pot avea un efect
distructiv.
Energia radiatiei este proportinala cu frecventa,adica invers proportional cu lungimea de unda astfel fotonii la
lungimide unda mici au energii extreme de mari si pot distruge tesutul strabatut(radiatie ionizanta) pentru ca
rupe practice lanturile moleculare.
Ochiul are o forma globulara cu un diametru aprox de 2,5cm .In acest sistem optic corneea are un indice de
refractie de 1,372(n=1,372) > umoare apoasa cu n apropiat de al apei (1,336) > sau = cristalinul n este variabil
in functie de raza de curbura (1,375-1,473)
Umoarea vitroasa cu indicele de refractie egal cu al umoarei apoase .Rezulta o succesiune de dioptrii sferici in
care zona cristalinului are 20 (unitatea de masura nu o inteleg din curs),iar ce a corneei 40.adica intregul sistem
optic are aprox 60.

59. Ochiul sistem optic. Caracteristici. Cristalinul. Distana separatoare minim

60. Formarea imaginii n ochiul emetrop analogie aparat foto. Cmpul vizual. Unghiul solid al ochiului

46
61. Adaptarea la lumin: midriaza / mioza. Acomodarea la distan. Punctum proximum i Punctum remotum
pentru ochiul normal

47
La lumina slaba se manifesta prin cresterea diametrului pupilei, adica irisului se contracta-midriaza.
La o iluminare excesiva pupila se micsoreaza pentru a proteja retina si circulare ale irisului se contracta- mioza

62. Ametropiile. Tipuri. Miopia i Hipermetropia. Punctum proximum i Punctum remotum n ametropii

48
49
63. Presbiopia i Astigmatismul. Caracteristici. Corectare. Comparaie Conuri / Bastonase

64. Perceperea culorilor. Teoria vederii cromatice. Discromatopsiile

Discromatopsii
In cazul lipsei totale de perceptie a culorii-acromatop.
Acesta se datoreaza lipsei pigmentilor in cazul conurilor.
Discromazia este defectul in care se percep doar 2 culori.Daca lipseste rosul avem de a face cu
protomatopsia.Daca lipseste albastru-tritamopie.In cazul lipsei pig. Verde img. Este preponderenta spre rosu.In
cazul lipsei albastrului imaginea capata un character albui, iar in lipsa rosului genereaza o imagine spre verde.
Testul pentru depistarea dicromatopsiilor-isihara.

65. Metode imagistice. Caracteristici. Clasificare

Metodele imagistice permit obtinerea de date precise legate de structura si functionarea org. interne; sunt
esentiale la stabilirea diagnosticului si a unui tratament adecvat.
In general se bazeaza pe obtinerea de informatii in urma interactiei unui factor fizic cu un organ din
invertigari.In urma interactiei factorul fizic isi modifica din caracteristici.

50
Metoda trebuie sa fie cat mai putin invaziva sau distructiva si pt aceasta se utilizeaza de factori fizici cu energie
mica , respective detectori cat mai sensibili.Acestia trebuie sa ofere o rezolutie spatiala cat mai buna in urma
interactiei specifice dintre tesuturile investigatiei si factorul fizic ce interractioneaza cu acestia.
Clasificarea metodelor se face in functie de factorii fizici utilizati:
-metode ce utilizeaza ultrasunetele:ecografie,ecografia Doppler;
-metode ce folosesc radiatiile electromagnetice: tomografiile,radiografia,radioscopia,tomografia computerizata
ce utilizeaza razele X si RMN-ul ce utilizeaza radioundele;
-metode bazate pe radio izotopi: scintigrafia, metodele SPECT: tomografia computerizata cu un singur foton;
PET: tomografia prin emisie de pozitroni(antiparticula electronului).

66. Ecografia. Schem. Rezoluie i penetrare

67. Ecografia Doppler. Principiul fizic. Aplicaii i utilizare

51
68. Metode imagistice cu radiaii electromagnetice. Avantaje i dezavantaje. Termografia

52
69. Radiaiile X. Caracteristici i modul de obinere

53
70. Radiografia i radioscopia. Generaliti i schem de principiu

54
71. Tomografia computerizat. Generalitati i schem de principiu

55
72. Imagistic Rezonanta Magnetica Nucleara. Generalitati i schem de principiu

56
73. Metode imagistice bazate pe utilizarea radioizotopilor. Scintigrafia SPET. Generalitati i schem de
principiu

57
74. Metode imagistice bazate pe utilizarea radioizotopilor. Tomografia prin emisie de pozitroni (PET).
Principiu. Radiaia +. Schema de funcionare

58
75. Radioactivitatea. Stabilitatea nucleelor. Energia de legtur pe nucleon

59
76. Tipuri de radiaii ionizante: corpusculare, electromagnetice, cu i fr sarcin electric. Surse de radiaii
. Radiatiile ionizante sunt acele radiatii care au energii mai mari de 10 eV pe fiecare particula iar din aceasta
categorie fac parte toate radiatiile nucleare,radiatiile X,si chiar o parte din radiatiile U.V.
Clasificarea radiatiilor ionizante:
a) Radiatii corpusculare:,,neutroni,protoni,deuteroni
-radiatii reprezinta nuclee de heliu,alcatuite din 2 protoni si 2 neutroni,au sarcina +2 si masa 4 u.a.m.
-radiatiile sunt electroni sau pozitroni care provin din nucleu in urma dezintegrarii acestuia
-protonii,neutronii si deutoneutronii sunt particule care apar prin dezintegrarea nucleului sau in urma unor
reactii nucleare.
b) Radiatiile electromagnetice : x,y
-radiatiile X se pot produce in tuburile Coolidge prin franarea unor electroni accelerati.
-radiatiile y apar in urma unor dezintegrari radioactive sau s epot produce prin franarea unor electroni
accelerati in sincrotroane.
Este de remarcat ca nu radiatiile in sine sunt periculoase ci energia transportata de ele. Toate aceste radiatii la
trecerea prin substante vor produce ionizari sau excitari. In urma acestor procese pot aparea radicali liberi.
Acestia sunt atomi,ioni,molecule sau fragmente d emolecule ce au pe un orbital un electron singur cu spinul
necompensat. Daca acesta se gaseste pe o orbita exterioara,radicalul liber va fi foarte reactiv,el reactionabd

60
chimic cu o alta specieatomicasau moleculara,rezultand un compus mai complex. Daca electronul cu spinul
necompensat se gaseste pe o orbita interna radicalului liber are un timp d eviata mai lung dar pana la urma tot
va reactiona. Toate efectele ulterioare sunt efecte ale ionizarii sau excitarii primare produse de radiatiile
ionizante. Toate efectele sunt conditionate de transferul de energie de la radiatii spre sistemul biologic si depind
de marimea energiei transferate.
Pentru evaluarea efectelor radiatiilorionizante va trebui sa introducem unitati de masura care sa evalueze atat
energia transportata de radiatii cat si energia transferata de acestea sistemului biologic.

77. Activitatea i timpul de njumtire. Efectul fotoelectric i efectul Compton

Timpul de injumatatire
Activitatea reprezinta nr de dezintegrari spontane ce au loc in unitatea de timp.Activitatea radioactive se
masoara in Berquerel(Bq) sau 1/s.Daca se reprezinta nr de nuclee ramase nedezintegrate in timp, se obtine o
lege descrescatoare exponentiala.
Legea de dezintegrare este data de relatia N=N 0 +e la puterea *t
N-nr nucleelor ramase nedezintegrate la mom. T
N 0-nr total al moleculelor la momentul 0
-constanta de dezintegrare a sursei si caract. Specia radioactive.Timpul de injumatatire al unei surse
radioactive in care nr. De nuclee ramase nedezintegrate scade la jumatate.
Daca t=t1/t2 atunci N=N 0/ 2
Din punctul de vedere al interactiilor radiatiilor cu substante avem 4 fenomene.
Efectul fotoelectric:
-daca energia fotonilor ce vor ciocni o placuta metalica vor depasi o valoare de prag acestea vor elibera
electroni din interiorul metalului si vor influenta campul electric exterior , vor imbunatati conductia prin marirea
numarului de purtatori de sarcini.
Efectul Compton
-atunci cand 1 foton energetic ciocneste 1 electron, o parte din energia fotonului este preluata de electroni pt a
rupe leg. cu nucleul.
-in urma efectului Compton rezulta ionizarea atomului..

78. Detecia radiaiilor nucleare: Contorul Geiger-Muller i detectorul cu scintilaii. Detectorul de fum

61
79. Efectele moleculare ale radiaiilor ionizante. Protecia mpotriva radiaiilor ionizante. Ecrane i protectia
chimic
Efectele somatice si genetice ale radiatiilor ionizante
Efectele somatice apar in cazul in care doza de radiatie depaseste un anumit prag,ele find functie de
radiosensibilitatea tesuturilor. Efectele genetice nu au prag si apar in urma leziunilor cromozomiale din nucleele
celulelor reproducatoare. Aceste efecte se manifesta la urmasi prin boli genetice,mutatii si chiar moarte.
Protectia impotriva radiatiilor ionizante
Exista doua tipuri de metode de protectie impotriva radiatiilor ionizante:fizice si chimice

Protectia fizica se realizeaza prin situarea sursei radioactive la distante cat mai mari,prin petrecerea unui timp
minim in apropierea sursei si prin folosirea unor ecrane protectoare.
Ecran ele protectoare sunt confectionate din diferite materiale,in functie de tipul radiatie. Astfel,radiatiile pot
fi oprite cu ajutorul unei foi de hartie,radiatiile cu ecrane de plastic si Al, iar radiatiile X si y pot fi incetinite si
partial absorbite prin folosirea unor ecrane de Pb. Plumbul poate fi folosit pentru toate tipurile de radiatii
ionizante. Daca fasciculul ioniznat este constituit din neutroni,sunt necesare mai multe straturi protectoare:
-apa(H2O),apa grea (D2O) sau grafit cu ajutorul caruia neutronii sunt incetiniti
-bare de cadmiu(cd) care absorb neutronii incetiniti
-radiatia y emisa in jurma reactiei va fi atenuata prin folosirea ecranelor de Pb

Protectia chimica
Pornind de la constatarea ca un tesut este cu atat mai radiosensibil cu cat este mai bazic,mai cald,mai oxigenat
si mai hidratat,se face protectia chimica ce urmareste sa deshidrateze organele radiosensibile,sa micsoreze
temperatura organismului si sa diminueze metabolismul,sa dezoxigeneze organismul,sa inhibe sau s afixeze
radicalii liberi proveniti in urmaradiolizei apei. Pentru aceasta se administreaza substante chimice
radioprotectoare,inaintea iradierii,care maresc radiorezistenta organiosmului. Exista radioprotectori

62
hodrosolubili si liposolubili. Printre substantele radioprotectoare se numara si vitaminele,acizii
nucleici,hormonii,histamina,serotonina.

80. Moduri de utilizare a radiaiilor ionizante. Datarea radioactiv cu C14

Radioterapia consta in utilizarea medicala a radiatiilor ionizante ca parte a tratamentului cancerului pentru a
controla proliferarea celulelor maligne. Poate fi folosita in scop curativ sau adjuvant in tratarea cancerelor,in
functie de tipul ,localizarea si stadiul tumorii,precum si de starea generala a pacientului. Radioterapia este
combinata cu alte tipuri de tratament cum ar fi chimioterapia si interventia chirurgicala. Folosirea radiatiilor
ionizante in distrugerea tumorilor cancerigene se bazeaza pe legea lui Bergonie si Tribondeau, conform careia
radiosensibilitatea uni tesut este cu atat mai pronuntata cu cat in el au loc mai multe mitoze si este mai putin
diferentiat,acestea fiind chiar caracteristicile tumorilor maligne.
In radioterapie iradierea trebuie concentrata in zona tumorii,protejand zonele adiacente sanatoase. Primul pas
consta in folosirea tehnicilor imagistice,pt localizarea precisa a tumorii,urmata d eiradierea locala a tumorii prin
transmiterea de fascicule de radiatii ionizante din mai multe directii,cu un control foarte exact al dozelor de
radiatie absorbite de tumora si de zinele sanatoase.
Radioterapia cuprinde proceduri teleradioterapice si brahiradioterapice.
Teleradioterapia utilizeaza surse exterioare de radiatii,producatoare de fascicule ce pot fi proiectate din multiple
directii asupra tumorii,in functie d elocalizarea acesteia. Uzual se folosesc urmatoarele tipuri de surse:
-surse de raze X sub forma de tuburi Coolidge sau realizate cu ajutorul unor betatroane
-surse de electroni accelerati
-surse de raze y; sursele sunt foarte intense,sunt pastrate in containere de plumb si asigura circa 3 Gray in mai
putin d e2 minute.
Se intalnesc si surse de protoni,deuteroni,nuclee de heliu,mezoni negativi sau de neutroni
Brahiradioterapia presupune introducerea de izotopi radioactivi in tumora sau in imediata ei vecinatate sub
forma de ace care se lasa 3-7 zile in tumora sau sub forma de capsule implantate permanent in tumora.
Pacientii supusi brahiradioterapiei devin surse de iradiere pentru ceilalti bolnavi si pentru opersonalul
medical,astfel incat acestia trebuie sa ia masuri de protectie impotriva radiatiilor ionizante.
Radioterapia are insa si aplicatii in conditii benigne cum ar fi tratamentul nevralgiei trigeminale.

81. Radioterapia i termoterapia. Scurt caracterizare. Fototerapia

Radioterapia
Consta in utilizarea medicala a radiatiei ionizanteca parte a tratamentului cancerului pentru a controla
proliferarea celulelor maligne. Poate fi folosita in scop curativ sau adjuvant in tratarea cancerelor,in functie de

63
tipul,localizarea si stadiul tumorii,precum si de starea generala a pacientului. Radioterapia este combinata cu
alte tipuri de tratament,cum ar fi chimioterapia si interventia chirurgicala.Folosirea radiatiilor ionizante in
distrugerea tumorilor cancerigene se bazeaza pe legea lui Bergonie si Tribondeau,conform careia
radiosensibilitatea unui tesut este cu atat mai pronuntata cu cat in el au loc mai multe mitoze si este mai putin
diferentiat,acestea fiind chiar caracteristicile tumorilor maligne.
In esenta,in nradioterapie iradierea trebuie concentrata in zona tumorii,protejand zonele adiacente sanatoase. De
aceea,primul pas consta in folosirea tehnicilor imagistice pentru localizarea precisa a tumorii,urmata de
iradierea locala a tumorii prin transmitere de fascicule de radiatii ioniznate din mai multe directii,cu un control
foarte exact al dozelor de radiatie absorbite de tumora si de zonele sanatoase.
Radioterapia cuprinde proceduri teleradioterapice si brahiradioterapice.

Fototerapia
Consta in utilizarea in medicina a efectelor biologice si fizologice ale luminii.
Helioterapia,fototerapia realizata la amlul marii,imbunatateste functionarea inimii si a respiratiei,sub efectul
razelor soarelui,organismul retine mult mai bine calciul si fosforul cu rezultate notabile in cazurile de rahitism.
Helioterapia stimuleaza activitatea glandei tiroide,baile de soare constituind un tonic general al organismului.
Sub actiunea radiatiilor solare,respiratia si digetsia sunt stimulate.
Helioterapia actioneaza favorabil in cazuri de:dispersii de origine nervoasa,stare generala proasta,randamentul
muncii intelectuale scazut,dureri d ecap,insomnii,debilitate fizica,pubertate
intarziata,anemie,hipocalcemie,peritonita tuberculoasa,adenite cronice, convalescenta,plagi atone,supuratii
cutanate,lupus,osteoartrite,reumatisc,stafilococie cutanata,fistule, anexite,nefrite, diferite tipuri de tuberculoza.
Trebuie s ase tina cont si de efectele negative ale expunerii indelungate la soare,ca grabirea imbatranirii pielii,iar
in cazul suferinzilor d eboli febrile, tuberculoza pulmonara,hipertensiune arteriala in stadii
avansate,hipertiroidie,cancer, expunerea la soare se face numai la indicatia medicului curant.
Alta aplicatie a fototerapiei s eintalneste in maternitati. Un numar mare de copii se nasc cu asa-numitul icter
fiziologic. Copiii tind s aproduca un numar mare de bilirubina,deoarece in primele saptamani d eviata au o
cantitate prea mare de globule rosii. Bilirubina este procesata de ficat care este imatur la nou-nascuti. Excesul
de bilirubina neprocesata determina icterul fiziologic si culoarea galbuie a pielii copilului. Insa,bilirubina este
fotosensibila,prin urmare,simpla baie de lumina distrugand-o.

64