Master Planul pentru turismul national al Romaniei

2007 - 2026

Acest Master Plan al dezvoltrii turismului cuprinde o perioad de 20 de ani, pan in

2026. Concret, el cuprinde un program de aciune pe sase ani (2007-2013) in conexiune
cu sustinerea financiar prin fondurile structurale, la care Romania are acces ca urmare
a integrrii in Uniunea European in ianuarie 2007.

Se anticipeaz c populatia Romaniei va beneficia din dezvoltarea turismului, prin:

o Cresterea incasrilor valutare;
o Aducerea economiei si societtii romanesti la nivelul existent in rile Uniunii
Europene;
o Cresterea calittii vietii;
o Cresterea si incurajarea investitiilor in toate domeniile adiacente ale turismului;
o Stimularea crerii de locuri de munc;
o Stimularea dezvoltrii;
o Consolidarea sporirii si pstrrii patrimoniului cultural;
o Contributia la dezvoltarea si conservarea resurselor materiale si naturale din
o intreaga tar;
o Distribuirea beneficiilor turismului in toate regiunile Romaniei.

VOLUMUL SI VALOAREA TURISMULUI PAN IN ANUL 2006

Volumul si valoarea sosirilor de vizitatori internaionali in Romania,

in perioada 2000 - 2006

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Sosiri 5.264 4.938 4.794 5.595 6.600 5.839 6.037

(mii)
Valoare 259 362 335 396 406 852 1034
(milioane
Euro)
Surse: Institutul National de Statistic din Romania si Banca National a Romaniei
Sosiri in functie de nationalitate

Tara Numar Sosiri(mii)

Republica Moldova 1.489
Ungaria 1366
Ucraina 433
Bulgaria 399
Germania 342
Italia 278
Turcia 219
Serbia 166
Austria 151
Statele Unite 164
Sursa: Institutul Naional de Statistic din Romania

Sosiri de vizitatori internationali in functie de mijlocul de transport in 2000 - 2006 (mii)

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Rutier 3.808 3.622 3.594 4.343 5.401 4.428 4.390
Feroviar 660 476 374 348 308 305 316
Aerian 655 705 689 752 705 919 1.122
Fluvial 141 135 137 152 186 187 209
TOTAL 5.264 4.938 4.794 5.595 6.600 5.839 6.037
Sursa: Institutul Naional de Statistic din Romania

Acest model corespunde predominanei sosirilor de vizitatori in funcie de naionalitate

din rile invecinate - Moldova, Ungaria, Ucraina si Bulgaria, care au reprezentat peste
60% din sosirile de vizitatori internaionali in 2006. Desi utilizarea transportului rutier a
crescut usor din anul 2000, cea mai semnificativ schimbare in utilizarea mijloacelor de
transport a fost cresterea cu 71% a sosirilor folosind transportul aerian si un declin de
aproape 55% in utilizarea transportului feroviar.
Totusi, mai important este consolidarea continu a sosirilor internaionale prin
transportul aerian in 2005, in pofida problemelor de sntate si de mediu (sosirile au
sporit cu 30% fa de 2004). Continuarea acestei cresteri (22% in 2006 fa de 2005) au
condus efectiv la reluarea sosirilor internaionale totale in anul respectiv.
ATRACII TURISTICE SI UTILIZARE

Parcuri si rezervatii naturale

Exist trei categorii principale de zone protejate in Romania:

o Rezervatia Biosferei Delta Dunrii

o 13 Parcuri Nationale

o 13 Rezervatii Naturale

Pesteri

In calitate de puncte de atracie turistic, pesterile reprezint pentru vizitatori o variaie,

experiena acestora putand fi foarte bine dominat de cldiri de interes istoric si muzee.
Exist peste 12 500 de pesteri pe teritoriul rii. 14 dintre acestea au fost adaptate
pentru accesul vizitatorilor si majoritatea au fost electrificate.

Locatia principalelor pesteri turistice din Romania

Monumente istorice

Romania are sapte obiective turistice incluse in patrimoniul mondial UNESCO. Unele din
acestea sunt deosebite prin faptul c reprezint grupuri de puncte de atracie intr-o
anumit zon si nu un singur centru de interes
Salinele

Aceste amplasamente industriale reprezint valori turistice din dou puncte de vedere.
In primul rand, ele atrag vizitatorii care doresc s primeasc tratament medical in mediul
specific minelor de sare. In al doilea rand, ele sunt atrgtoare pentru vizitatorii care
doresc s cunoasc salinele, modul de lucru specific in minele de sare si pesterile
subterane.

In Romania functioneaz sapte mine. Cinci dintre acestea sunt deschise pentru vizitatori, in scop de
tratament si ca obiective turistice.

Turismul de litoral

Statiunile de pe litoralul Mrii Negre cuprind un procent mare din numrul locurilor de
cazare din Romania. In 2009 29% din hotelurile inregistrate din ar erau cele de pe
litoral, cu un numr de locuri de cazare reprezentand 45% din numrul total
 .

Acces si Transport

Reteaua de sosele din Romania

Infrastructura aerian

In Tar sunt in prezent 16 aeroporturi comerciale.

 Din cele 16 aeroporturi rmase, 11 fac parte din reeaua de transport transeuropean
si deci sunt eligibile pentru susinere de ctre Uniunea European, nefiind
incluse aici Targu Mures, Tulcea, Craiova si Baia Mare. 13 sunt aeroporturi
internaionale si dispun in permanen de faciliti vamale si de imigrare, desi celelalte
pot obtine faciliti vamale si de imigrare cu aviz prealabil de 48 de ore.
4 aeroporturi sunt clasificate de Guvern drept aeroporturi naionale, acestea fiind: Bucuresti
Henri Coand, Bucuresti Aurel Vlaicu, Timisoara si Constanta.

In 2004, volumul total de pasageri din traficul aerian a fost de 3.405.710 reprezentand o
crestere de 9% fat de 2003.

Reteaua feroviar din Romania

Romania derinea in total 11.385 km de cale ferat si 1.844 gri in 2005.
Zone de dezvoltare potential a turismului

Pe baza resurselor turistice, infrastructura de acces si principiile analizei de piat, s-a

identificat un numr de zone ca zone de dezvoltare potenial a turismului.

Zonele identificate sunt zone geografice intinse care trebuie dezvoltate ca zone prioritare.
Zonele identificate au un spectru larg de atracii capabile s susin activitatea turistic pe
parcursul anului.

Cazarea
 Categoriile si oferta de unitti de cazare

Planul National de Dezvoltare

 Planul National de Dezvoltare (PND) pentru dezvoltarea economic si social este o
component a Strategiei de Dezvoltare a Economiei Naionale. El a fost adoptat in
decembrie 2005 si reprezint instrumentul fundamental de diminuare a discrepanelor in
dezvoltarea economic si social dintre Uniunea European (UE) si Romania.
Conform planului, Industria turismului din Romania are capacitatea de a contribui la
aceast reducere a discrepanelor si include turismul pe lista prioritilor de investiii
publice.
Obiectivul general pentru sectorul turismului, asa cum este prevzut in plan este:
Valorificarea potenialului turistic si cultural al regiunilor si cresterea contribuiei acestor
domenii la dezvoltarea regiunilor prin reabilitarea, pan in 2015, a 200 situri turistice si
culturale si cresterea contribuiei turismului la formarea PIB cu 1,25%.

Planul identific principalele aspecte-cheie care trebuie remediate in vederea unei

cresteri in viitor a turismului, ca fiind urmtoarele:
o Instabilitatea cadrului instituional cu responsabiliti in dezvoltarea strategiilor si
politicilor de turism;
o Lipsa cooperrii intre tur-operatori;
o Slaba contribuie a turismului la PIB;
o Insuficienta informare a turistilor si promovare;
o Infrastructur nedezvoltat in general, mai ales in ceea ce priveste transportul,
comunicaiile si serviciile;
o Un mare numr de structuri de cazare invechite;
o Grad redus de ocupare a structurilor de cazare;
o Dezvoltare insuficient a intreprinderilor mici si mijlocii care pot incepe s
funcioneze;
o Insuficient dezvoltare a produselor turistice si slab concentrare asupra
structurilor de cazare si unitilor de alimentaie public.

Concluziile raportului pentru Romania intocmit de Consiliul Mondial al Turismului si

Cltoriilor sunt in acord cu aspectele-cheie (de mai sus) menionate in Planul Naional
de Dezvoltare.
Principalele concluzii

Politica, legislaia si organizarea

Politica naional, asa cum este exprimat in Planul Naional de Dezvoltare,

identific turismul drept un sector prioritar al economiei naionale si un important
factor al dezvoltrii regionale si a zonelor rurale.
Legislaia care reglementeaz turismul in Romania este ampl si corespunde in
general reglementrilor Uniunii Europene. Nu exist resurse pentru
implementarea legislaiei.

Este bine dezvoltat in domeniul proteciei consumatorului. Ins, trebuie tratate

urmtoarele aspecte:
o ANT este limitat la bugetul statului ca surs de finanare;
o Limite privind personalul, autovehiculele si consumul de carburant al ANT;
o Numrul foarte mare al categoriilor de structuri de cazare si de alimentaie
public in legislaia de clasificare;
o Clasificarea restaurantelor si a altor uniti de alimentaie public;
o Licene eliberate pentru o perioad de trei ani;
o Folosirea termenului de turist in loc de oaspete conform Hotrarii nr. 237
din 2001;
o Absena unei limitri a rspunderii pentru furnizorii de servicii de cazare cu
privire la pierderea si/sau distrugerea bunurilor turistilor.
Ca parte a ministerului responsabil pentru turism, Autoritatea Naional pentru
Turism este agenia de implementare, axat pe control si marketing. Dezvoltarea
infrastructurii, a produselor si serviciilor turistice nu dispune de indrumare si
coordonare la nivel central.
Necesarul de resurse umane si cerinele de pregtire profesional din industria
turismului nu sunt rezolvate.
Autoritatea Naional pentru Turism, ca urmare a frecventelor schimbri de
conducere prin numirea pe criterii politice a directorului executiv, nu are o
conducere stabil, nu deine suficiente resurse si este restricionat in activitate
si in recrutarea de personal prin statutul su de departament in cadrul
ministerului.
Consultarea si parteneriatul public privat sunt practic inexistente.
Comunicarea dintre ANT si administraiile locale este foarte slab, iar ANT nu
influeneaz si nu dirijeaz procesul de dezvoltare.
Sectorul comercial nu dispune de o influen unitar, puternic pentru a exprima
in mod clar problemele ctre ANT si Guvern. Situaia general a sectorului
comercial din industria turismului si lipsa susinerii din partea Guvernului
accentueaz necesitatea existenei unei influene unitare, puternice a acestui
sector.
Exist opinia c este necesar o nou legislaie care s permit determinarea
veniturilor generate de turistii strini si romani. Nu este asa. Veniturile din turism
sunt determinate din studiile realizate la iesirea din ar, in aeroporturi si la
punctele de trecere a frontierei, din studiile de pia la nivelul gospodriilor si din
informaiile privind operaiunile de schimb valutar furnizate de banca central
Banca Naional a Romaniei.
Principalul aspect care trebuie tratat este neimplementarea legislaiei. In prezent nu exist
resursele necesare pentru implementarea si aplicarea legislaiei.