Sunteți pe pagina 1din 10

ENERGIA GEOTERMALA

In sectorul energetic din majoritatea statelor europene s-au produs transformari


majore determinate de necesitatea cresterii sigurantei in alimentarea cu energie a
consumatorilor,iar in cadrul acestei cerinte,sursele regenerabile de energie ofera o
solutie viabila,inclusiv aceea de protectie a mediului inconjurator.
Necesitatea de asigurare a unei dezvoltari energetice durabile,concomitent cu
realizarea unei protectii eficiente a mediului inconjurator a condus,in ultimii
10-15 ani,la itensificarea preocuparilor privind promovarea resurselor
regenerabile de energie si a tehnologiilor industriale suport.Politica U.E. in
acest domeniu,exprimata prin Carta Alba si Directiva Europeana 2001/77/CE
privind producerea de energie din resurse regenerabile,prevede ca,pana in anul
2010,Uniunea Europeana largita va trebui sa isi asigure necesarul de energie in
proportie de circa 12% prin valorificarea resurselor regenerabile.In acest
context, in multe tari europene dezvoltate ( Franta, Italia, Germania,
Austria),posesoare de resurse geotermale similare cu cele ale Romaniei
,preocuparile s-au concretizat prin valorificarea pe plan local/regional,prin
conceperea si realizarea unor tehnologii eficiente si durabile,care au condus la
o exploatare profitabila,atat in partea de exploatare a resurselor(tehnologii de
foraj si de extractie din sondele geotermale),cat si in instalatiile utilizatoare de
la suprafata. Energia geotermala este energia termica continuta de materia
anorganica din interiorul Pamantului sub forma de caldura sensibila si produsa
in cea mai mare parte din descompunerea lenta a substantelor radioactive
naturale existente in toate tipurile de roca.In zona in care,din cauza
temperaturii ridicate,rocile se gasesc in stare topita(de magma),caldura se
transmite in cea mai mare parte prin convectie datorita miscarii masei topite si
prin conductie in proportie mai redusa.In zonele cu temperaturi mai
scazute,caracterizate prin faptul ca materia se gaseste in stare solida,caldura se
transmite numai prin conductie.
Gradientul termic este incalzirea pe unitatea de lungime a Pamantului, pe
directia razei,datorita energiei geotermice.In general,valoarea acestui gradient
este de 25 grade C/km,insa exista numeroase zone in care gradientul termic din
apropierea scoartei este mult mai mare.
Cu cat se coboara mai adanc in interiorul scoartei terestre,temperatura creste si
teoretic energia geotermala poate sa fie utilizata tot mai eficient,singura
problema fiind reprezentata de adancimea la care este disponibila aceasta
energie.
n imaginea din figura 1 sunt prezentate principalele zone din care este
alctuit interiorul Pmntului.
Fig.1 Principalele zone
din care este
alctuit Pmntul

Coala

Mod Coala nr. Document Semnt. Data 1


Toate zonele prezentate, sunt divizate la rndul lor n mai multe subzone.
Cele patru zone principale sunt n ordine, dinspre suprafaa Pmntului
spre centrul acestuia, cu dimensiunile
aproximative:
- Scoara : 0 100 km;
- Mantaua: 100 3000 km;
- Nucleul extern : 3000 5000 km;
- Nucleul intern : 5000 6378 km.
Evident, temperatura Pmntului crete dinspre suprafa spre centru, unde
atinge o valoare de cca. 6000C, care ns nu a fost nc precis determinat de
oamenii de tiin. n figura 2 este prezentat variaia aproximativ a temperaturii
n interiorul Pmntului, iar figura 3 prezint o imagine sugestiv a temperaturii
principalelor zone din interiorului Pmntului.

Fig. 2. Variaia temperaturii


dinspre scoara
spre centrul Pmntului

Fig. 3. Variaia temperaturii


n zonele din interiorul
Pmntului

Este interesant de remarcat c 99% din interiorul Pmntului se gsete la o


temperatur de
peste 1000C, iar 99% din restul de 1%, se gsete la o temperatur de peste 100C.
Aceste elemente sugereaz c interiorul Pmntului reprezint o surs regenerabil de
energie care merit toat atenia i care trebuie exploatat ntr-o msur ct mai mare.
Energia geotermal este utilizat la scar comercial, ncepnd din jurul anilor
1920, cnd a nceput s fie utilizat n special cldura apelor geotermale, sau cea
provenit din gheizere, pentru nclzirea locuinelor, sau a unor spaii comerciale.

Coala

Mod Coala nr. Document Semnt. Data 1


Din punct de vedere al potenialului termic, energia geotermal poate fi
clasificat n dou categorii:
- Energie geotermal de potenial termic ridicat;
- Energie geotermal de potenial termic sczut.
Energia geotermal de potenial termic ridicat
Acest tip de energie geotermal este caracterizat prin nivelul ridicat al
temperaturilor la care este disponibil i poate fi transformat direct n energie
electric sau termic. n figura 2.4 este
prezentat o schem de principiu a unei centrale electrice geotermale, iar n figura 2.5
este prezentat o asemenea central electric geotermal.

Fig. 4. Prile componente ale unei centrale electrice


geotermale 1 foraj pt. injecia apei i pompe de injecie; 2 zona de
jonciune ntre foraje;
3 foraje de producie; 4 schimbtor de cldur;
5 turbinele i generatoarele electrice; 6 sistem de rcire;
7 stocare energie de potenial termic ridicat n sol; 8 sistem de
monitorizare seismic; 9 consumatori electrici

Coala

Mod Coala nr. Document Semnt. Data 1


Fig. 5. Central electric geotermal din Kamchatka, Rusia

Energia electric se obine n prezent din energie geotermal, n centrale avnd


puteri electrice de 2050MW, care sunt instalate n ri ca: Filipine, Kenia,
Costa Rica, Islanda, SUA, Rusia, etc. Din categoria surselor de energie
geotermale de potenial termic ridicat, fac parte i gheizerele cu ap fierbinte sau
abur, de tipul celor prezentate n figura 6.
Fig. 6. Gheizer

Cldura coninut de asemenea gheizere, ca i de apele geotermale, poate fi


captat i utilizat cu ajutorul unor schimbtoare de cldur, cel mai adesea cu
plci.
Energia geotermal de potenial termic sczut
Acest tip de energie geotermal este caracterizat prin nivelul relativ sczut al
temperaturilor la
care este disponibil i poate fi utilizat numai pentru nclzire, fiind imposibil
conversia acesteia n energie electric.

Coala

Mod Coala nr. Document Semnt. Data 1


Energia geotermal de acest tip, este disponibil chiar la suprafaa scoarei terestre,
fiind mult mai uor de exploatat dect energia geotermal de potenial termic ridicat,
ceea ce reprezint un avantaj. n figura 3.7 se observ c ncepnd de la adncimi
foarte reduse, temperatura solului poate fi considerat relativ constant pe durata
ntregului an:
- La 1m temperatura solului variaz ntre 515C;
- La 1,53m temperatura solului variaz ntre 713C;
- La 4,5m temperatura solului variaz ntre 812C;
- La 610m temperatura solului variaz ntre 911C;
- La 1018m temperatura solului variaz cu mai puin de 1C n jurul valorii de 10C;
- La peste 18m temperatura solului este constant, avnd valoarea de 10C.

Fig. 7. Variaia
temperaturii n sol,
n zona de la
suprafaa scoarei
terestre

Exploatarea energiei geotermale de potenial termic sczut necesit echipamente


special concepute pentru ridicarea temperaturii pn la un nivel care s permit
nclzirea i/sau prepararea apei calde, ceea ce reprezint un dezavantaj fa de
energia geotermal de potenial termic ridicat.
Echipamentele menionate, poart denumirea de pompe de cldur i au acelai
principiu de funcionare ca al mainilor frigorifice, funcionnd cu energie electric.
Parametrul de performan al acestor echipamente este eficiena pompei de
cldur, pc definit prin raportul dintre fluxul termic furnizat Q& i puterea
electric absorbit P:

Structura unui sistem geotermal ideal

Coala

Mod Coala nr. Document Semnt. Data 1


TIPURI DE ZCMINTE 2. Zcminte de entalpie nalt,
GEOTERMALE, CLASIFICARE: A) n cu temperaturi >150C la adncimea de
functie de temperatur: un kilometru.
Resurse cu temperatur B) n functie de starea termodinamic a
1. nalt (>225C), fluidului geotermal (lichid, abur saturat
2. medie (125-225C), umed sau abur supranclzit).
3. joas (<125C), a) Zc
Resurse din roci minte
uscate fierbinti, dominate
Resurse de ap, -
geopresurizate. Zcminte
Zcmintele hidro-geotermale (1, 2, de ap
3) sunt, la rndul lor, mprite n fierbinte, -
dou grupe: Zcminte
1. Zcminte de entalpie joas, de aburi
cu temperaturi <150C la adncimea de umezi,
un kilometru, b) Zcmintele dominate de vapori.

Aspecte privind utilizarea energiei geotermale

Coala

Mod Coala nr. Document Semnt. Data 1


Utilizarea directa

Coala

Mod Coala nr. Document Semnt. Data 1


Rezervoarele geotermale, care se gasesc la cativa kilometri in adancul scoartei
terestre, pot fi folosite pentru incalzire directa, aplicatii ce poarta numele de utilizare
directa a energiei geotermale. Oamenii au folosit izvoarele calde inca de acum cateva
mii de ani, pentru furnizarea apei de imbaiere sau gatit.Astazi, apa izvoarelor este
captata si utilizata in statiunile balneare.

In sistemele moderne, se construiesc fantani in rezervoarele geotermale si se obtine


un flux continuu de apa fierbinte. Apa este adusa la suprafata printr-un sistem
mecanic, iar un alt ansamblu o reintroduce in put dupa racire, sau o evacueaza la
suprafata.

Aplicatiile caldurii geotermale sunt foarte variate. Ele includ incalzirea locuintelor
(individual sau chiar a unor intregi orase), cresterea plantelor in sere, uscarea
recoltelor, incalzirea apei in crescatorii de pesti, precum si in unele procese
industriale, cum este pasteurizarea laptelui.

Coala

Mod Coala nr. Document Semnt. Data 1


Generarea de electricitate

Energia geotermala are un potential urias pentru producerea de electricitate.


Aproape 8000 MW sunt produsi de-a lungul mapamondului. Tenhologia de azi
utilizeaza resursele hidrotermale, dar, in viitor, poate vom putea folosi caldura
continuta in adancul scoartei terestre in roci uscate, sau chiar cea din magma.

In ziua de azi exista doua tipuri de uzine electrice geotermale: binare si pe baza de
aburi.
Uzinele pe baza de aburi folosesc apa la temperaturi foarte mari - mai mult de 182
C. Aburul e obtinut dintr-o sursa directa sau prin depresurizarea si vaporizarea apei
fierbinti. Vaporii pun in functiune turbinele si genereaza electricitate. Nu exista emisii
toxice semnificative, iar urmele de dioxid de carbon, dioxid de azot si sulf care apar
sunt de 50 de ori mai mici decat in uzinele ce utilizeaza combustibili fosili. Energia
produsa astfel costa aproximativ 4-6 centi/KWh.
Uzinele binare utilizeaza apa la temperaturi mai mici, intre 107 si 182 C. Apa
fierbinte isi cedeaza energia termica unui fluid secundar, cu punct de fierbere scazut -
cel mai adesea se utilizeaza hidrocarburi inferioare precum izobutanul sau
izopentanul -, cu ajutorul unui sistem de schimb al caldurii. Fluidul secundar se
evapora si pune in miscare turbinele, iar apoi e condensat si readus intr-un rezervor.
Deoarece uzinele binare se bazeaza pe un ciclu intern, nu exista nici un fel de emisii.
Electricitatea produsa astfel costa de la 5 pana la 8 centi per KWh. Ele sunt mai des
intalnite decat cele pe baza de aburi.

Coala

Mod Coala nr. Document Semnt. Data 1


Desi uzinele geotermale se aseamana destul de mult cu uzinele traditionale, ele
prezinta si dificultati speciale: gaze si minerale necondensabile in fluidul utilizat,
utilizarea de hidrocarburi, absenta apei de racire utilizata in condensare.

Centralele geotermale,avantaje si dezavantaje

Printre dezavantajele centralelor geotermale se numara cresterea instabilitatii solului


din zona, putand fi cauzate chiar si cutremure de intensitate redusa. In plus, zonele cu
activitate geotermala se racesc dupa cateva decenii de utilizare, deci nu se poate vorbi
de o sursa infinita de energie, dar cu siguranta avem de-a face cu surse regenerabile.
O explicatie pentru racirea zonelor cu activitate geotermala ar fi si faptul ca centrala
geotermala instalata este prea mare pentru capacitatea de incalzire a zonei respective.

Printre avantajele centralelor geotermale se numara faptul ca energia rezultata este


curata pentru mediul inconjurator si regenerabila. In plus centralele geotermale nu
sunt afectare de conditiile meteorologice si ciclul noapte/zi. Energia geotermala este
si mai ieftina de obicei decat cea rezultata din combustibilii fosili.
Bibliografie
1. Abbado D., (1998), Abbado D., Orlando V., Minisale A., Tassi F.,
Magro G., Seghedi I., Ioane D., Szakacs AL, Coradossi N. Origin and
evolution of the fluids from the Eastern Carpathians, Proceed. XVI-th
Carpathian-Balkan Geological Association Congress, p 37, Viena.
2. Antal,C., Gavrilescu,O., s.a., (2000): Utilizarea energiei geotermale. Conversia
energiei
geotermale n energie electric, Editura Universitii din Oradea, 2000.

Coala

Mod Coala nr. Document Semnt. Data 1