Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Producerea curcubeului
Curcubeul poate fi explicat analiznd mersul razelor de lumin ntr-o sfer transparent. Lumina alb de
la soare sufer mai nti o refracie la intrarea n pictura de ap, moment n care ncepe separarea
culorilor. n partea opus a picturii are loc o reflexie la interfaa dintre ap i aer (o parte din lumin
iese afar, dar aceasta nu produce efectul de curcubeu). n continuare lumina iese din pictur printr-o a
doua refracie, care amplific separarea culorilor.
Pentru fiecare lungime de und exist un unghi la care intensitatea luminii ie ite din pictur are un
maxim. Existena acestui maxim se explic astfel: funcia care face legtura dintre excentricitatea razei
de intrare (distana dintre raza de lumin care intr n pictur i centrul picturii) i unghiul de ie ire
(unghiul dintre raza de la intrare i cea de la ieire) nu este monoton, ci crete de la zero, are un punct
de ntoarcere i apoi scade. n jurul punctului de ntoarcere, pentru un interval relativ larg de
excentriciti, unghiul de ieire se modific foarte puin, ceea ce face la acest unghi s ias din pictur o
cantitate de lumin mult mai mare dect la alte unghiuri. Acest fenomen, combinat cu faptul c pentru
fiecare lungime de und unghiul corespunztor maximului de intensitate luminoas are alt valoare,
explic formarea curcubeului sub forma unui arc colorat. Punctul de ntoarcere men ionat se remarc
prin faptul c partea atmosferei din interiorul arcului curcubeului este mai luminoas dect cea din
exterior.
Acelai raionament explic de ce razele care ies din pictura de ap fr nici o reflexie intern nu
formeaz un curcubeu: unghiul de ieire depinde monoton de excentricitatea razei de intrare, deci la nici
un unghi nu se concentreaz o parte semnificativ din lumina soarelui; aceste raze nu fac dect s
mprtie lumina ntr-un mod care depinde prea puin de lungimea de und.
Curcubeul secundar difer de primul prin faptul c n interiorul picturii de ap lumina sufer dou
reflexii interne. Analog, ordinele superioare se obin printr-un numr sporit de reflexii interne, ceea ce
explic n parte intensitatea lor sczut.