Sunteți pe pagina 1din 28

MINISTERUL EDUCAIEI NAIONALE

COLEGIUL TEHNIC METALURGIC SLATINA

DE CERTIFICARE A COMPETENELOR PROFESIONALE -


NIVEL IV

SPECIALIZAREA:
TEHNICIAN MECANIC NTREINERE I REPARAII

AN COLAR
2016 - 2017
REALIZAREA
ASAMBLRILOR SUDATE

1. CUPRINS

1. CUPRINS...................................................................................................pag. 3

2. ARGUMENT.............................................................................................pag. 4
2
3. SUDAREA.................................................................................................pag. 6
3.1. ASAMBLRI PRIN SUDARE..........................................................pag. 6
3.1.1. Metode de sudare electric prin topire
3.1.1. Metodele productive la sudarea cu gaze
3.1.2. Scule i dispozitive pentru operaiile de sudare

3.2.ASAMBLAREA GENERAL A CONSTRUCIILOR SUDATE.. pag. 12

3.3. TENSIUNI INTERNE I DEFORMAII........................................pag. 13

3.4. PROCEDEE DE REDUCERE A DEFORMAIILOR..................pag. 14

3.5. FORMAREA FISURILOR...............................................................pag. 14

3.6. TRATAMENTUL TERMIC AL MBINRILOR SUDATE..........pag. 15

3.7. CONTROLUL I RECEPIA ASAMBLARILOR SUDATE.........pag. 17


3.7.1. ncercri pe epruvete
3.7.2. ncercri nedistructive (electrice si electromagnetice)
3.7.3. Defectoscopia Roentgen
3.7.4. Defectoscopia cu raze gama
3.7.5. Defectoscopia ultrasonica

BIBLIOGRAFIE..........................................................................................pag. 20

ARGUMENT

ntreinerea urmrete s menin mainile, utilajele i instalaiile n condiii


normale de exploatare intre dou reparaii consecutive, reducnd posibilitatea apariiei
unor reparaii accidentale. Organizarea corespunztoare a lucrrilor de ntreinere a

3
mainilor i utilajelor asigur mrirea duratei lor de serviciu, adic a perioadei de timp
consumate de la punerea in exploatare pn la scoaterea din uz.
Obinerea unei durate de funcionare normale ct mai lungi se poate realiza
prin ncetinirea procesului de uzare fizica a pieselor componente.
Pentru obinerea unei caliti superioare a produselor cerute i a unei eficiene
economice ridicate, utilajele i instalaiile trebuie s funcioneze la parametrii optimi,
fr ntreruperi sau opriri accidentale.
ntreinerea i repararea mainilor i utilajelor necesit cheltuieli importante. n
plus, la lucrrile de reparaii particip un numeros personal muncitor cu nalt califi-
care. Depistarea la timp i eliminarea cauzelor care provoac ieirea prematur din uz a
organelor de maini au rezultate economice importante, micoreaz opririle ne-
productive, mresc perioada dintre reparaii i reduce cheltuielile pentru efectuarea
acestora, elibernd n acelai timp, pentru alte lucrri, un mare numr de muncitori
calificai. Multe piese importante ale mainilor i utilajelor au suprafee active
insuficient protejate, fiind supuse astfel unei uzri mai intense.
Adeseori, distrugerea suprafeelor ncepe n urma strivirii lor, strivire care se
produce att n procesul de frecare ct i n cazul lipsei unei micri relative, precum i
din cauza aa-zisei oboseli a straturilor superficiale ale metalului din cauza coroziunii
sau din alte cauze. Organele mainilor i utilajelor pot fi distruse i scoase din uz datorit
unor reparaii defectuoase ct i a unor defecte constructive.
Reparaia este lucrarea efectuat n scopul meninerii n stare de funcionare a
utilajelor, lucrare prin care se nltur defeciunile constatate n funcionare i se
realizeaz nlocuirea total sau parial a acelor componente care au o durat mai mic
de funcionare n comparaie cu altele.
Mentenabilitatea este capacitatea unui utilaj sau echipament de a-i restabili
caracteristicile tehnico-funcionale prin ntreineri i reparaii.
Mentenabilitatea este proprietatea pe care o deine o main, utilaj sau
instalaie ca pe durata funcionrii sale s se ntrein uor, cu intervenii ct mai puine
i cu minimum de cheltuieli.

Mentenana este ansamblul lucrrilor de ntreineri i reparaii care au ca scop


nlturarea defeciunilor unor piese, subansambluri i readucerea utilajului sau
echipamentului la starea de funcionare.
Se ntocmesc planuri anuale de reparaii aferente fiecrui utilaj n parte, a-ceste
planuri cuprinznd toate tipurile de intervenii tehnice necesar a fi executate, ct i zilele
aferente respectivelor intervenii.
Asamblrile nedemontabile sunt acele asamblri la care, pentru desfacerea piese-lor este
necesar sa se distrug parial sau total organul de asamblare sau piesele ce alctuiesc
asamblarea.
Procedeele de obinere a asamblrilor fixe nedemontabile se pot mpri n dou
grupe :
4
- procedee la care asamblarea se realizeaz fr un organ de asamblare;
- procedee la care asamblarea se realizeaz cu ajutorul unui organ de asamblare.
Din prima grupa fac parte procedeele de asamblare prin presare, iar din a doua,
cele prin nituire, sudare, lipire.

CAP 1

CAPITOLUL 1

CONSIDERAII GENERALE

5
Sudarea este metoda de mbinare nedemontabil a dou piese care const n
stabilirea legturii chimice ntre suprafeele de mbinat, legtur care se realizeaz prin
nclzire, prin presiune sau combinat, cu sau fr aport de material din afar.
Avantaje
economie de materiale si manoper
-executarea pieselor cu forme complexe i dimensiuni mari
-folosirea integral a seciunii pieselor asamblate
-construciile au o greutate mai mic
-etaneitatea i sigurana n exploatare
-eliminarea zgomotului produs la nituire
-creterea productivitii muncii, prin automatizare sau semiautomatizare
-uurarea muncii etc.
Dezavantaje
la sudarea n condiii speciale, operaia poate determina costuri mai mari
-la forme complicate, necesit dispositive speciale
-este dificil detectarea defectelor sudurii
-necesit personal calificat i aparatur special

Domeniile de utilizare:

ca mijloc de asamblare a prilor componente ale unei piese sau ale unui
subansamblu;
ca procedeu de fabricaie - mpreun cu alte operaii, ca matriarea sau forjarea;
pentru executarea recondiionrilor i a reparaiilor;
la construcii sudate mari: poduri, macarale, hale industriale;
pentru transformatoare electrice, la stlpi de nalt tensiune;
pentru material rulant;
n transporturi, la fabricarea caroseriile autovehiculelor;
n industria chimic i alimentar, pentru construcia cazanelor sub presiune;
n construcia de utilaje pentru industrie;
n industria constructoare de maini, unde nlocuiete din ce n ce mai mult
nituirea;
la recondiionarea organelor de maini uzate sau fisurate

1.1. Noiuni de baz, metal de baz, material de adaos, custur, rost

Sudabilitatea reprezint capacitatea unui metal sau aliaj de a putea fi sudat n


bune condiii i fr defecte. Sudabilitatea oelului depinde de natura i procentul

6
elementelor de aliere (ex.: creterea coninutului de carbon ntr-un oel scade capacitatea
de sudare). Piesele din font se sudeaz cu prenclzire.

Metalul de baz(MB) (fig. 1) este materialul pieselor care se sudeaz.

Fig. 1. Asamblare sudat

Materialul de adaos(MA) este metalul sau aliajul sub form de vergea, srm
sau pulbere, care se introduce suplimentar n zona de sudare, n vederea umplerii
spaiilor dintre piese. El trebuie s aib o compoziie chimic identic sau ct mai
apropiat de cea a materialului de baz. Principa-lele materiale de adaos sun electrozii.

Metalul de adaos (MD) este partea din materialul de adaos, obinut prin topire,
care contribuie la formarea custurii.
Custura sau cordonul de sudare(CS) se obine prin solidificarea materialului
topit ce provine din topirea materialului de adaos i, parial, a materialelor de
baz.
Rostul de sudur este spaiul format ntre marginile pieselor de asamblat, prin
sudare.
Zona influenat termic(ZIT) este poriunea din metalul de baz, din
apropierea custurii, care nu a ajuns n stare topit, dar care a suferit transformri
structurale din cauz nclzirii puternice.

1.2. Clasificarea asamblarilor sudate

Fig. 2 Tipuri de asamblri sudate


Dupa continuitatea cordonului de sudura
sudura continua
sudura in puncte

Dupa forma exterioara a cordonului de sudura


plana
convexa

7
concava

1.3. Operaii pregtitoare

Operaiile pregtitoare nainte de sudare sunt:


curarea marginilor pieselor la luciu metalic cu peria de srm, polizorul sau prin
asamblare, prin achiere sau chimic, de orice urme de uleiuri, grsimi, vopsele
oxizi etc;
ndreptarea;
trasarea;
tierea;
prelucrarea rosturilor(fig. 3) n V, Y, U, X, 2U, 1/2V,
1/2U, K etc, prin teiere (cu oxigen sau electric) sau prin prelucrare mecanic.

Fig 3 Pregtirea marginilor pieselor n vederea sudrii (tipuri de rosturi)

Procedee de sudare
1. Sudarea prin topire:
sudarea cu flacara oxiacetilenica;
sudarea cu arc electric;
cu electrod consumabi
n mediul protector de gaz
sudarea cu jet de plasma.
2. Sudarea prin presiune:
sudarea n puncte;
sudarea n linie.

8
CAPITOLUL 2
SUDAREA CU ARC ELECTRIC

Sudarea constituie unul din cele mai sigure i expeditive procedee de asamblare,
fiind aplicat pe larg la realizarea ansamblurilor din tabla groas sau subire, profile, bare,
srm.
Procedeele de sudare se pot grupa n dou mari categorii:
procedee de sudare prin topire
procedee prin sudare prin presiune
Cele mai utilizate procedee de sudare prin topire la ora actual sunt:
- sudarea electric cu electrod metalic nvelit;
- sudarea cu gaze sau numit i sudarea cu autogen.

2.1. Sudare manual cu arc electric i electrod nvelit

Se utilizeaz la sudarea oelurilor carbon i aliate, la sudarea fontei i a metalelor


neferoase.
Sudura cu arc electric cu electrod acoperit este cel mai des utilizat procedeu de
sudur. Sudura este realizat prin cldura degajat de un arc electric meninut ntre
captul electrodului acoperit i piesele de mbinat.
Cldura produs de arcul electric topete metalul de baz, miezul electrodului i
materialul de acoperire al electrodului.
n timpul transferrii picturilor de metal topit de la electrod la mbinare aceste
sunt protejate de gazele oxidante din atmosfera prin intermediul mediului gazos
protector obinut ca urmare a evaporrii materialului nveliului electrodului.
De asemenea materialul protector topit plutete peste sudura protejind-o pn la
solidificarea acesteia.

Avantaje Dezavantaje
-este cea mai folosit -productivitatea este redus
-necesit un echipament simplu i -timpul de sudare este mare
costisitor
-se realizeaz suduri de bun calitate -calitatea sudurii depinde de
calificarea muncitorului

Unul din motivele largii rspndiri a procedeului de sudare cu electrod acoperit


este simplitatea echipamentului necesar sudrii. Echipamentul se compune din
urmtoarele (vezi figura 4):
sursa de sudura
9
suportul electrodului
clema de masa
cabluri si conectori
echipamente auxiliare (ciocan pentru indepartat zgura, perie de sarma)
echipamente de protectie (masca de sudor, manusi, sort etc.)

Fig. 4

Materialul de adaos l constituie electrozii, care pot fi:


nvelii- vergele metalice acoperite cu un strat de materii organice sau
minerale, denumit nveli. nveliul electrodului asigur, dupa topire, protecia
sudurii contra ptrunderii oxigenului i azotului, printr-o zgur care plutete
deasupra bii;
nenvelii- se folosesc rar i numai la sudarea tablelor subiri.

2.2. Parametrii tehnologici

La sudarea cu arc electric sunt: curentul de sudare, tensiunea arcului, viteza de


sudare, lungimea arcului i diametrul electrodului.

Sursele de curent
Se pot folosi surse de curent continuu i curent alternativ. Surse de curent trebuie
s fie reglabil i s poat produce o tensiune de amorsare a arcului electric de 50 - 60V.
a) Surse de curent continuu pot fi:
- surse rotative-convertizoare i agregate de sudare;
- surse statice-redresoare de sudare.
Generatorul de curent electric este antrenat de un motor electric de curent
alternativ.
b) Sursele de curent alternativ.

10
Pentru a obine curentul alternativ necesar este folosit un transformator pentru
sudare. El este un transformator de putere monofazat care are o tensiune secundar i
poate asigura aprinderea i arderea stabil a arcului electric.
Transformatorul de sudare are caracteristicile exterioare cobortoare, ceea ce
poate asigura variaiile regimurilor de sudare n limitele necesare.
Conductoarele electrice care alimenteaz electrodul i piesa au o seciune mare
i se numesc cabluri de sudare.
c) Port electrodul.
Are forma constructiv de clete i este folosit pentru prinderea electrodului de
sudare. El are greutate mic, suprafa de prindere mare, i mnerul izolat pentru a evita
electrocutarea lucrtorului.
Suportul electrodului se conecteaza la cablul de sudura si conduce curentul
electric catre electrod. Manerul izolat este folosit pentru a ghida electrodul peste imbinare
si apropierea electrodului de baia de sudura pe masura ce acesta se consuma. Suporturile
de electrod sunt de diferite tipuri si marimi si se prezinta de obicei sub forma unui cleste.
d ) Clema de contact(fig. 5)- servete la conducerea curentului de la sursa de
curent la masa sau piesa de lucru; Ele nu trebuie s se nclzeasc i trebuie s asigure un
contact bun cu piesa.

Fig. 5 Clem de contact.

e) Ustensilele sudorului:
-ciocan de sudor(fig. 6,a), pentru curaarea zgurii;
-ciocanul cu cap rotund, pentru ciocnirea sudurii;
-dalta, pentru ndeprtarea stropilor de sudur i ciocanul obinuit;
-peria de srm din oel (fig. 6 b), pentru curarea zgurii sau ruginii;
-ciocanul pneumatic, pentru curarea stropilor.
Fig. 6 Ciocan i perie pentru sudor
Fig. 7 Masc i ecran pentru sudori
f) Masca de sudare i ecranul de mn (fig. 7) servesc la protecia
ochilor, a feei i a gtului de efectele radiaiilor vtmtoare ale arcului
electric. Sunt confecionate din materiale rezistente la cldur i sunt prevzute cu
o fereastr pentru filtru din sticl special, de culoare verde nchis. Muncitorul mai este
dotat cu mnui, or din piele, bocanci din piele sau jambiere.

g) Cablurile pentru sudare asigur conducerea curentului la portelectrod i


la clema de contact a piesei de lucru.

11
Locul de munc este nconjurat cu paravane pentru protecia celorlali muncitor
mpotriva radiaiilor luminoase ale arcului. Produsele de dimensiuni mici sunt sudate n
cabine speciale pentru sudare.
La sudarea cu arc electric calitatea sudurii este influenat de pregtirea i de
disponibilitatea sudorului. Productivitatea este sczut. Metoda se aplic pentru toate
tipurile de custuri, indiferent de poziia acestora.
Arcul electric 1 (fig. 8), alimentat de sursa de energie 2, arde ntre electrodul 3 i
piesele care se sudeaz 4 i 5. Arcul electric produce o cldur concentrat i are o
temperatur suficient de mare pentru a topi att marginile pieselor ct i electrodul. Se
realizeaz baia metalic 6, n care se amesec metalul topit al pieselor i metalul topit al
electrodului. Prin solidificarea bii metalice, se obine cordonul de sudur 7.

Fig. 8 Schema sudrii manuale cu arc electric cu electrod nvelit

Pe msur ce electrodul se topete, el nainteaz spre spaiul arcului electric cu


viteza Ve , astfel nct lungimea arcului s rmn constant. Simultan, arcul electric se
deplaseaz cu viteza de sudare Vs n lungul spaiului dintre piesele care
sudeaz

CAPITOLUL 3
SUDAREA OXIACETILENIC

La procedeul de sudare cu flacr de gaze, sursa termic pentru nclzirea local a


pieselor de mbinat o formeaz flacra generat de un gaz combustibil, care, n amestec
cu oxigenul, formeaz flacra de sudare.

3.1. Metale de adaos i fluxuri

Pentru sudarea diferitelor metale i aliaje este necesar folosirea de metale de


adaos corespunztoare calitativ cu materialul de baz, adic de o compoziie chimic
care s confere custurii sudate aceleai caracteristici mecanice.
Deoarece n timpul sudrii se formeaz oxizi care impurific sudura, este necesar
folosirea fluxurilor sub form de pulberi, paste sau lichide
Fluxurile formeaz deasupra bii de sudur zguri uoare, cu temperaturi de topire
mai joase dect cele ale materialelor de' sudat i afineaz metalul topit.

12
3.2. Utilaje pentru sudare cu flacra de gaze

Generatoare de acetilen Pentru obinerea acetilenei prin descompunerea


carburii de calciu (carbid) cu ajutorul apei se folosesc generatoare sau gazogene de
acetilen.

Supapele de siguran snt dispozitive destinate opririi trecerii flcrii de


ntoarcere i a undei de oc n generatoarele de acetilen n recipientele de gaz sau n
conductele principale de acetilen; de asemenea, ele au rolul de protecie mpotriva
ptrunderii aerului sau a oxigenului provenit de la punctul de utilizare a acetilenei.

Butelia de oxigen. Oxigenul se ncarc n butelii din oel i astfel este transportat
la locul de munc. Butelia de oxigen are un diametru interior de 220 mm, iar grosimea
peretelui este de 8 mm; Buteliile se vopsesc n albastru i poart n alb inscripia
OXIGEN.
Buteliile au montate n partea superioar robinete de nchidere care snt prevzute
cu un capac.

Fig.20 Tipuri de generatoare


de acetilen

Suflaiul
Pentru obinerea flcrii de sudare se folosesc suflaiuri (arztoare), n care se
produce amestecul de gaz i oxigen ce se aprinde la ieirea din suflai. Pentru sudare,
13
O2
1,1...1, 2
flacra se regleaz astfel nct proporia de oxigen fa de acetilena s fie C2 H 2
n
care caz amestecul este normal i flacra neutr.

Flacra oxiacetilenic se obine cu ajutorul arztorului (suflaiului) de sudare sau


de tiere, n care se face amestecul gazului combustibil cu oxigen i la extremitatea
cruia se formeaz flacra. Arztorul este nurubat ntr-un miner, care, la captul opus,
este prevzut cu racordurile pentru tuburile de oxigen i de acetilen.

Fig.21 Suflai
Tuburi de presiune pentru gaze, accesorii

Alimentarea cu oxigen i acetilen a suflaiurilor de sudare i tiere se face cu


ajutorul unor tuburi de cauciuc de execuie supl, colorate dup cum urmeaz:
cu albastru la exterior, pentru oxigen;
cu rou la exterior, pentru acetilen sau alte gaze.

3.3. Operaia de sudare

Procedeul este folosit la sudarea tablelor subiri cu grosimea sub 4mm, precum
i sudarea metalelor neferoase.
naintea operaiei de sudare, piesele de sudat se prind din loc n loc, pentru ca
rostul dintre ele s rmn constant n tot timpul operaiei de sudare, astfel nct
marginile de sudat s nu se deplaseze ntre ele.
Pentru aducerea marginilor de mbinat la temperatura de sudare, este necesar ca
acestea s fie n prealabil nclzite, ceea ce constituie un mare inconvenient fa de alte
procedee de sudare, deoarece nclzirea produce transformri structurale n zonele
nvecinate sudurii i deformaii mari ale pieselor sudate.
Metodele de sudare se aplic n funcie de grosimea i conductivitatea caloric a
materialului de sudat. Aplicarea corect a metodelor are un efect pozitiv i n ceea ce
privete obinerea de zone influenate termic ct mai nguste i de deformaii ct mai
reduse ale pieselor sudate.
14
Sudarea spre sting constituie metoda cea mai simpl , se aplic la sudarea
tablelor de oel subiri pn la grosimi de 45 mm.
Metoda const n nceperea sudrii din captul din dreapta al rostului de sudat;
custura se execut de la dreapta spre stnga cu suflaiul n mna dreapt a sudorului,
meninut nclinat cu un unghi de circa 45 sau mai mic fa de planul tablelor, n funcie
de grosimea tablelor de sudat aplicat peste custura deja executat (fig. 22).
Srma de adaos inut de sudor n mna stnga se afl naintea flcrii . Att
suflaiului ct i srmei i snt imprimate micri de oscilaii

Fig. 22. Variante ale metodei de sudare spre stnga:

Metoda spre stnga are i unele variante n funcie de modul cum snt executate
depunerile; astfel, metoda cu bi succesive (fig. 22, a) se aplic grosimilor peste 15 mm,
iar metoda n picturi (fig. 22, b) tablelor subiri.
Sudarea spre dreapta este o metod mai dificil dect sudarea spre stnga,
necesitnd din partea sudorului o pregtire mai ndelungat. Metoda se aplic la
mbinarea tablelor mai groase de 4 mm pentru oel
Metoda const n nceperea sudrii din captul din stnga al rostului de sudat;
sudura se execut de la stnga spre dreapta, suflaiul fiind meninut nclinat cu un unghi
de circa 70 sau chiar mai mare fa de planul tablelor. Srma de adaos se menine tot la
45 ca i n cazul sudrii spre stnga i nainteaz dup suflai, fiind aplecat asupra
sudurii deja efectuate

c
Fig.23 Metoda de sudare spre dreapta:
Una din metodele cele mai productive este custura dubl care se poate aplica
att la sudarea oelului ct i la sudarea metalelor neferoase. Tablele de mbinat se aeaz
n poziie vertical, iar sudarea se execut simultan de ctre doi sudori aezai de o parte
i de cealalt. Prin aplicarea acestei metode, viteza de sudare poate fi mrita pn la 80%
fa de metoda spre dreapta, iar consumul de gaze se micoreaz cu 40%.
15
O alta metoda productiv este sudarea cu suflaiul multiplu. Becurile au dou sau
mai multe ajutaje: una din flcri prenclzete piesa, iar cealalt nclzete metalul.
Consumul de oxigen si de acetilena se micsoreaza cu 15-20%, iar viteza de sudare crete
cu 30% fa de sudarea spre dreapta i cu 50% fa de sudarea spre stnga.
O alta metod este sudarea automat cu gaze care se aplic la producia de serie
pentru sudare custurilor longitudinale fr metal de adaos i a evilor cu perei subiri.
Suflaiurile folosite sunt cu mai multe flcri i se rcesc cu ap. Amestecul gazos folosit
este cu exces de oxigen, ceea ce asigur o temperatur nalta a flcrii.

CAPITOLUL 4

ASAMBLAREA GENERAL A CONSTRUCIILOR SUDATE

4.1. Scule si dispozitive la asamblarea constructiilor sudate

La asamblarea prin sudare a


construciilor metalice, sculele i
dispozitivele difer n mare msur dac
sudarea se execut manual sau automat.
Sculele comune pentru ambele metode
sunt numai masca de sudur, peria de
srma, i ciocanul.
La sudarea manual se
folosesc urmtoarele scule i
dispozitive:
- cletele de sudur (fig. 24. a)
se fabric n foarte multe variante i este folosit pentru a se sigura prinderea ct mai bun
a electrozilor n timpul sudarii;
- panourile de protecie se folosesc pentru a izola pe ct se poate locul, unde se
16
sudeaz, de restul spaiilor de lucru, ntruct arcul electric d iritaii periculoase ochilor.
Nu ntotdeauna este posibil utilizarea panourilor, ntruct sudurile se execut i la
nlime. n aceste cazuri, pentru a feri lucrtorii de inflamarea ochilor, datorit razelor
generate de arcul electric, trebuie fcut un instructaj special;
- dispozitivele de asamblare n funcie de zona de aplicare pot fi generale sau
speciale. Cele generale sau universale se folosesc la asamblarea unui mare numr de
piese care nu sunt identice, la producia de unicate sau de serii mici.
Dispozitivele speciale, numite i conductoare, se folosesc pentru a-samblarea
pieselor de acelasi tip, cu dimensiuni apropiate sau identice. Ele se folosesc la producia
in serie.
Dup felul operaiilor, dispozitivele se clasific n: stelaje, con-ductoare,
dispozitive de fixare, de prindere, de ntindere, de distanare i de rotire. In anumite
cazuri, ntr-un dispozitiv complex se combin dou sau mai multe categorii de
dispozitive, ceea ce permite executarea a dou sau a mai multor operaii de asamblare
sau sudare.
Stelajele sau dispozitivele de susinere sunt suprafee fixe i plane de
susinere, pe care se execut asamblarea i sudarea pieselor. Construcia lor este variat:
din profil, din beton armat, etc. Ele trebuie s corespunda urmtoarelor cerine:
- s fie rezistente, rigide i s asigure fixarea n poziia necesar a pieselor de sudat;
- piesele s poat fi aezate i scoase dup sudare uor i repede;
- dispozitivele de conducere sunt destinate asigurrii poziiei precise a piese-lor sau a
subansamblurilor i se folosesc n producia n serie sau de mas;
- dispozitivele de fixare (fig. 25)
sunt opritoarele i li-mitatoarele care
se fixeaz pe stelaje, pe plcile de
fixare sau pe abloane,
- dispozitivele de prindere
au forme foarte variate i se uti-
lizeaz pentru fixarea pieselor
de sudat n poziiile convenabile
i pentru a mpiedica deplasarea pieselor in timpul sudrii;
- dispozitivele de strngere se folosesc la fixarea a dou piese n cadrul asamblrii.
Ele se prind de piesele de baz prin puncte de sudur i dup ter-minarea asamblrii se
desprind cu dalta;
- dispozitivele de ntoarcere permit sudarea in pozitie orizontala a majoritatii
cordoanelor de sudura de la o constructie. Dispozitivul pentru intoarcerea cilindrilor este
compus din doua siruri de role, din care unul este antrenat de un motor electric cu
reductor. Reductorul sau variatorul de viteza poate fi astfel reglat incat, in functie de
diametrul rezervorului sau al recipientului de sudat, sa imprime rolei de antrenare o
astfel de miscare incat sa realizeze viteza periferica caracteristica pentru regimul de
lucru respectiv. Pentru rotirea stalpilor sau a grinzilor compuse se foloseste un suport cu
17
lanturi cu care se poate manevra cu usurinta grinda de sudat, astfel incat in totdeauna
sudurile sa se realizeze in pozitie orizontala.
Sudarea automata si sudarea semiautomata asigura o productivitate marita.
Dispozitivele constau in instalatii pentru asigurarea executiei cordoanelor in pozitie
orizontala, precum si pentru mentinerea marginilor de sudat intr-o pozitie bine stabilita.
Pozitia orizontal de sudare se asigura prin dispozitive de poizitionare care se
rotesc in jurul uneia sau a doua axe perpendiculare, realizand orizontalitatea oricarei
suduri dintr-o sectiune plana sau de volum.In acest caz, aparatul automat se sprijina pe
un suport convenabil sau se foloseste un aparat semiautomat la care capul de sudare se
conduce manual.
Pentru fixarea marginilor tablelor in timpul sudarii se foloseste atat prinderea
acestora prin puncte de sudura cat si fixarea pe platou magnetic.
Pentru a se mari posibilitatea de executare a cordoanelor dintr-o singura
trecere, in partea opusa arcului electric se aseaza o garnitura de cupru continua. Cum
operatia in sine nu este simpla se recurge la inlocuirea garniturii cu un pat de flux. Un
dispozitiv pneumatic ajuta la formarea patului de flux cu ajutorul unei perne pneumatice.
Din dou corniere si un profil semirotund se realizeaza un jgheab 2 in care se creeaza, cu
ajutorul unei benzi de azbest 3, doua zone: una superioara, care se umple cu flux 5 si
constituie perna de flux, si una inferioara, in care se instaleza un tub flexibil 4. Dupa
asezarea tablelor 1 si instalarea lor in pozitie de sudare in tubul flexibil se introduce aer
comprimat, care preseaza perna de flux pe piesa de sudat.
ntruct platourile magnetice nu reusesc intotdeauna sa mentina marginile
tablelor intr-o pozitie corecta, de exemplu, sudorii de la Santierul naval Galati au creat
un dispozitiv magnetic flexibil care prezinta avantajul ca pentru o energie consumata
mai mica, reuseste sa tina fata in fata muchiile celor doua table care se sudeaza cap la
cap, mulndu-se dup ondulaiile mici ale tablelor.

4.2. ASAMBLAREA GENERAL A CONSTRUCIILOR SUDATE

Sudarea manual cu electrozi metalici nvelii reprezint unul dintre cele mai
rspndite procedee de asamblare prin sudare, datorit simplitii sale i rspn-dirii
utilajelor de sudare.
Conducerea electrodului n timpul sudrii (Fig.26) se realizeaz prin im-
primarea simultan a trei micri:

18
- o micare de deplasare axial 1, pe msur ce electrodul se consum, astfel nct
lungimea arcului s se menin constant (variaiile lungimii arcului electric
- conduc la
variaii de
tensiune,
variaii de
intensitate
i, deci, la
depuneri

Fig.26
neuniforme);
- o micare de deplasare n lungul custurii, 2;
- o micare de deplasare transversal 3 n vederea obinerii limii custurii i
depunerii uniforme a metalului (formrii solzilor custurilor)
mbinrile se pot obine prin custuri continue, fragmentate sau prin puncte de
sudur. Ansamblurile obinute cu custuri continue pot rezista unor so-licitri importante
i au asigurat etaneitatea.
Un mare dezavantaj al sudrii cu electrozi metalici nvelii l constituie faptul c
oxigenul din spaiul nconjurtor ptrunde n baia de metal topit i provoac oxidarea
acesteia. Acest neajuns este deosebit de accentuat n cazul sudrii unor materiale
deosebite cum sunt oelurile aliate i metalele, aliajele ne feroase. Pentru a se nltura
acest neajuns au fost puse la punct procedee de su-dare la care arcul electric arde
protejat de un gaz protector. Aceste procedee sunt cunoscute sub denumirea general de
sudare cu arc electric n mediul protector de gaze. Gazele folosite n acest scop sunt de
obicei argonul, bioxidul de carbon sau amestecul lor.

nainte de a se trece la asamblare, asa cum s-a aratat, piesele trebuie curatatre
de bavuri, de impuritati, de pete de grasime si de vopsea. Asamblarea propriu-zisa
necesita un volum mare de munca si este o operatie de raspundere, deoarece in acest caz
lipsesc gaurile de nit care sa ajute la prinderea pieselor unele de altele. Pentru aceasta
este necesar sa se foloseasca dispozitivele de prindere, de strangere, opritoarele, precum
si gabaritele de asamblare.
Sudarea incepe prin prinderea in cateva puncte de sudura a marginilor de
19
asamblat. Punctele de sudura se executa atat la sudarea manuala cat si la sudarea
automata. Este necesar sa se stabileasca regimul de sudare in functie de grosimea tablei,
de poizitia de lucru si de calitatea electrodului.
Aplicarea sudurii automate, desi prezinta avantaje importante din punctul de
vedere al productivitatii si al calitatii, este inca limitata, deoarece nu se poate suda in
orice pozitie, iar sudarea cordoanelor scurte si raspandite nu este rezolvata pana in
prezent sub aspectul executarii rentabile. Consumul de electrozi de metal este mai mic,
datorita faptului ca marginile se prelucreaza mai putin, iar pierderile prin stropi mai
mici.De asemenea, consumul de energie este mai redus, intrucat sub protectia fluxului
de sudura, caldura arcului electric este mai bine utilizata.
Pentru a se extinde sudarea automata s-au creat o serie de instalatii care sa
elimine unele dificultati pentru care aparatul de sudare automata nu poate fi utilizat.
Acestea sunt:
- instalaia de sudare automata pentru grinzi. Aceasta consta intr-o macara de perete
3, care se poate deplasa de-a lungul unor grinzi de conducere 1 si 2. Aparatul de sudare 6
este suspendat pe traversa imobila 4, iar capul de sudare este fixat pe o brosa verticala 5
cu inaltimea reglabila. In functie de caracteristicele tehnice ale cordonului de sudura se
stabileste regimul de sudare, inclusiv viteza care se imprima macaralei-portal.
Aceasta instalatie combinata cu dispozitivul de intoarcere cu lant 7 asigura o usoara
manipulare si sudare a grinzilor si stalpilor cu sectiuni compuse;
- instalaia de sudare automata pentru cazane si rezervoare este compusa dintr-o
instalatie similara celei aratate, cu deosebirea ca in locul dispozitivului de intoarcere cu
lant se adapteaza dispozitivul de intoarcere cu role. In acest fel se rezolva sudarea
automata atat a cusaturilor transversale cat si a celor longitudinale.
S-au creat dispozitive si pentru sudarea automata a cusaturilor verticale, care
desi prezinta dificultati in aplicare, este totusi rentabila in cazul cordoanelor de
dimensiuni mari, care se intanlesc in general la constructii de furnale.
Din cele de mai sus rezulta ca dispozitivele de sudare in majoritatea lor sunt
destinate executarii pieselor similare. Din aceasta cauza trebuie combatuta tendinta
utilizarii numai a aparatelor manuale care au ca rezultat o productivitate redusa si
necesita un personal cu calificare superioara. Aplicarea sudarii si in special introducerea
de noi metode este in plina desfasurare tinandu-se seama ca toate perfectionarile tind
spre o productivitate cat mai ridicata si un pret de cost cat mai redus si ca in prezent s-au
realizat viteze de sudare pana la 200m/h, la otelurile cu grosimea pana la 10 mm, si de
300m/h la otelurile cu grosimea pana la 4 mm.

4.3. TENSIUNI INTERNE I DEFORMAII

20
Arcul electric este o sursa puternica de caldura, sub a carui influen se
stabileste, in piesele care se sudeaza, un camp termic valabil, din cauza deplasarii arcului
in lungul cusaturii de sudura.
Incalzirea neuniforma care se
produce in timpul sudarii si racirea,
influentata de multi factori externi,
provoaca deformatii inegale in piesele
care se sudeaza; aceste deformarii
produc la randul lor eforturi remanente,
cu atat mai mari cu cat neuniformitatea
campului termic este mai accentuata.
Deformatiile pot fi : Fig. 27. Deformaiile pieselor sudate
longitudinale, transversale, de
incovoiere, de rasucire, iar eforturile
provocate de aceste deformatii pot fi: trecatoare sau remanente, respectiv liniare, plane
sau spatiale. Regiunile incalzite mai mult sunt impiedicate in dilatarea lor de regiunile
incalzite mai putin; la racire, regiunule care ar urma sa ramana cu anumite deformatii
permanente sunt intinse de zonele vecine. De aici rezulta ca atat la incalzire cat si la
racire apar in piese tensiuni, care nu dispar o data cu racirea completa a pieselor si care
provoaca deformatii permanente. Talpile profilelor dupa sudura se indoaie, barele se
incovoaie si se rasucesc, piesele cap la cap nu mai raman in prelungire (fig. 27).
Observaiile practice fcute asupra acestor deformatii permit sa se ia unele masuri pentru
a le preveni sau macar a le elimina.

4.4. PROCEDEE DE REDUCERE A DEFORMAIILOR

Exista diferite procedee practice care limiteaza la


minimum deformatiile finale ale pieselor sudate si anume:
-incalzirea uniforma a pieselor de sudat; 2 2
-sudarea in trepte intoarse pe portiuni de cate 200-
400mm din cordonul de sudura; daca sunt mai multe
straturi, acestea se decaleaza si se sudeaza fiecare in sens
invers stratului anterior;
1 1
- ordinea raionala de aplicare a cusaturilor, astfel la
sudarea unui profil I cu talpi late (fig. 28), dac se executa
intai ambele suduri 1 si apoi ambele suduri 2, piesa se Fig. 28. Sudarea unui profil cu
tlpi late
inconvoaie; daca sudurile 1 si 2 se sudeaza alternativ, piesa
ramane dreapta;
- sudarea in mai multe straturi. Se va evita extinderea
zonei deformatiilor plastice la depunerea straturilor ulterioare, deoarece in acest caz
cresc deformatiile remanente;
21
- ciocnirea custurilor la rece si mai ales la cald;
- utilizarea sudurilor discontinue atunci cand intervalele dintre cusaturi sunt mai
mari;
-aplicarea unei forte exterioare care produce deformatii de sens contrar celor care
se asteapta in timpul sudarii.

4.5. TRATAMENTUL TERMIC AL MBINRILOR SUDATE

La sudare tensiunile interne si deformatiile care apar sunt cauzate in special de:
repartizarea neuniforma a caldurii in campul termic, dilatarile inegale, rigiditatea piesei
sudate, transformarile de ordin structural din material etc. iar marimea lor poate varia in
functie de caracteristicile constructive ale piesei, tehnologia sudarii, compozitia otelului
etc. La incalzire, in piesa apar tensiuni de compresiunesi deformatii elastico-plastice;la
racirea sub punctul de transformare se creeaza tensiuni de intindere care se maresc cu
scaderea temperaturii peretilor piesei. Rigiditatea marita a piesei fata de dilatari duce la
deformari plastice, in urma scaderii limitei de curgere a materialului incalzit la sudura.
In anumite conditii de rigiditate a constructiei, tensiunile interne pot provoca fisuri si
crapaturi in material.
Contractiile tipice care apar la sudare sunt reprezentate in figura 29.
Tensiunile interne si deformatiile
sunt diminuate prin tratamente
z
y termice.
x
Principalele tratamente termice
aplicate imbinarilor sudate sunt:

Contractie transversala Contractie unghiulara
a. Recoacerea. Prin recoacere se
intelege tratamentul termic de
Fig. 29. Contracii de sudura incalzire a pieselor la temperaturi
de peste 850-900 grade C si
mentinerea la aceasta temperatura un timp determinat in functie de grosimea tablelor
dupa care piesa se lasa sa se raceasca in cuptor pana la 350 grade Celsius.
b. Normalizarea. Acesta este un tratament termic asemanator recoacerii, cu
deosebirea ca viteza de racire este mult mai mare si racirea se face in aer liber. In
general, pentru otelurile cu continut mic de carbon, piesele se supun tratamentului de
normalizare.
c. Recoacerea pentru detensionare. In cazul cand piesele nu sunt supuse
recoacerii sau normalizarii, pentru inlaturarea tensiunilor interne este absolut necesara
aplicarea unei recoaceri de detensionare prin incalzirea piesei la o temperatura de 600-
650 grade C cu o durata de aproximativ 2min pentru fiecare milimetru grosime. Acest
tratament termic nu modifica structura metalului si se aplica, in general la otelurile cu
continut mare de carbon sau la otelurile aliate.
22
Cuptoarele pentru tratamentul termic al sudurilor, cele mai raspandite, sunt
cuptoarele cu propulsie. La aceste cuptoare, piesele se aseaza pe o platforma de lucru si
se imping in cuptor, descarcarea lor facandu-se la celalalt capat al cuptorului. In figura
30 este reprezentat un cuptor dintr-o camera de lucru 1 in forma de tunel, prin care
piesele 3 sunt impinse pe vatra cuptorului de impingatorul 4 cu ajutorul surubului 5
actionat de mecanismul 6. Combustibilul este ars in camerele de ardere 8, iar gazele arse
se evacueaza prin canalele de fum 2. Cuptorul are doua usi iar arzatoarele 7 sunt montate
lateral.

3 2

1
5 4
3 7

Fig. 30. Cuptor cu propulsie pentru normalizare:


CAPITOLUL5
a cu margini suprapuse; b cap la cap; c in pana

CONTROLUL I RECEPIA ASAMBLRILOR SUDATE

La constructiile metalice sudate se fac urmatoarele operatii de verificare si de


control:
-verficarea dimensiunilor fiecarei piese sudate si a pozitiei ei relative in ansamblul
imbinarii;
-examinarea si verificarea cordoanelor de sudura;
-verificarea calitatii sudurii.
Dimensiunile si pozitia relativa se verifica prin masurari, verificari cu sabloane si
examinarea exterioara.
Cordoanele de sudura se verifica prin masurari cu sabloane de control si se
examineaza la exterior cu ochiul liber si cu lupa.
Calitatea sudurii se verifica prin incercarea epruvetelor prin guri de control si prin
examinarea cu raze Roentgen, raze gama sau cu unde ultrasonice.

5.1. Defectoscopia Roentgen

Defectoscopia Roentgen se bazeaza pe faptul ca razele Roentgen, avand o


lungime de unda foarte mica si o frecventa foarte mare trec prin metale fiind mai putin
sau mai mult absorbite pe drum dupa cum metalul prezinta sau nu defecte interioare.
23
Razele Roentgen sunt produse intr-un tub Roentgen imbracat intr-o camasa de plumb,
pentru a proteja personalul de deservire contra radiatiilor periculoase sanatatii. Tubul
este prevazut cu un orificiu prin care este dirijat fasciculul de sudura ce trebuie
examinat, iar in spatele cusaturii se aseaza o placa fotografica (radiografie) sau un ecran
fluorescent (radioscopie) pe care apar defectele cautate sub forma de pete.

5.2 Defectoscopia cu raze gama

Defectoscopia cu raze gama este asemanatoare cu aceea cu raze Roentgen, cu


deosebirea ca sursa de radiatie este o substanta radioactiva naturala sau artificiala.
Razele gama au aceleasi proprietati ca si razele Roentgen. Instalatia pentru
defectoscopia gama consta dintr-un mic vas sferic sau cilindric,de plumb, avand inauntru
o fiola cu substanta radioactiva. Vasul de plumb are rol protector contra radiatiei; el este
prevazut cu un orificiu care atunci cand aparatul nu este folosit este astupat cu u dop de
plumb. Substanta radioactiva emite razele gama prin orificiul recipientului care este
indreptat spre cordonul de sudura; in spatele cusaturii se aseaza placa fotografica pe care
apar defectele sub forma de pete.
Verificarea cu raze gama prezinta urmatoarele avantaje fata de roentgenografie:
- razele gama au o putere de patrundere mai mare, permitand astfel controlul
pieselor mai groase;
- nu necesita instalaii anexe si nici sursa de energie;
- este o metoda mai putin costisitoare;
Ea prezinta insa si unele dezavantaje:
- cere un timp de expunere mai mare ;
- la piesele mai subtiri de 60 mm are o sensibilitate mai redusa fata de
roentgenografie.

5.3. Defectoscopia ultrasonica

Aceasta consta in examinarea cordoanelor de sudura prin impulsuri de oscilatii


ultrasonice care patrund prin metal si in receptionarea impulsurilor reflectate de
defectele interioare ale cordoanelor. Undele ultrasonice sunt emise de un cristal emitator
si sunt receptionate de un al doilea cristal receptor.
Defectoscopul ultrasonic se compune dintr-un generator de inalta frecventa, un
amplificator, un sincronizator, doua placute de cuart (placuta emitatoare si placuta
receptoare) si un oscilograf catodic.
Fazele verificarii unei suduri cu ajutorul defectoscopului ultrasonic sunt
urmatoarele:
-semnalizarea impulsului de inalta frecventa de catre sincronizator;
24
-transmiterea impulsului la amplificator, care-l comunica oscilografului catodicpe
al carui ecran apare un punct;
-transmiterea concomitenta si cristalului cuart-emitator a unui impuls, care va
patrunde in piesa, va intanli defectul, va fi reflectat de acesta si apoi receptionat de
cristalul receptor, care-l va comunica amplificatorului, insa cu o oarecare intarziere fata
de impulsul direct, deoarece a trebuit sa parcurga in plus distanta pana la defect si
invers:pe ecranul oscilografului catodic va aparea deci un al doilea punct.
-suprafata de fund a piesei de controlat va reflecta si ea unda care, pe ecranul
oscilografului, va face sa apara un al treilea punct.
In functie de diferentele distantelor dintre aceste puncte se poate aprecia
adancimea la care se afla defectul, citindu-se direct pe ecran cu ajutorul unei scari de
masurat. Prin acest sistem de detectare a defectelor se obtin rezultate remarcabile, cu
singurul inconvenient ca nu se pot determina cu toata precizia forma, caracterul si
marimea defectului, ceea ce urmeaza sa se faca prin roentgenografie sau gamagrafie.

Norme de protecia muncii n atelierele de montaj

n atelierele de montaj i ntreinere se iau o serie de msuri, n scopul proteciei


mpotriva accidentrilor i pentru evitarea deteriorrii organelor de maini.
Printre aceste msuri, putem enumera:
-temperatura din interiorul atelierului trebuie s fie optime pentru desfura-rea
activitii (temperatura ridicat micoreaz atenia i percepia, iar cea sczut
micoreaz mobilitatea lucrtorilor);
-msuri de mecanizare i automatizare, n special a operaiilor grele i cu risc crescut de
accidentri;
-curarea aerului de gaze, praf i aburi, prin ventilaie;
-atelierele de reparaii i ntreinere trebuie s fie bine iluminate, att ziua, ct i noaptea;
-protejarea instalaiilor electrice mpotriva electrocutrii i legarea aparate-lor i
instalaiilor la pmnt;
-verificarea nainte de utilizare a instalaiilor de ridicat(cabluri, lanuri, scripei);
-ancorarea mainilor i a instalaiilor n timpul transportului;
-evitarea staionrii muncitorilor n raza de aciune a macaralelor;
-mecanismele de ridicat i transport s fie manevrate numai de personalul ca-lificat n
acest scop;
-respectarea regulilor prescrise pentru personalul care manevreaz substanele necesare
splrii pieselor (mnui, mti de gaze, interzicerea folosirii flcrii deschise,
deprtarea de locurile de sudare);
-verificarea strii utilajelor i a dispozitivelor folosite;
25
-ndeprtarea aschiilor de pe maini;
-respectarea regulilor de depozitare a pieselor
Pentru a evita apariia accidentrilor n timpul lucrului i pentru realizarea operailor n
condiii optime de precizie i siguran trebuie respectate urmtoarele norme:
-sudorii trebuie s cunoasc modul de manipulare al utilajului de sudare, procesul
tehnologic si normele de protecia munci;
pentru a evita electrocutarea tensiunile de mers in gol ale surselor de curent pentru
sudare nu trebuie s depeasc 80 V;
carcasele aparatelor, dispozitivelor i construciilor ca re se sudeaz trebuie s fie
legate la pmnt;
nu se vor folosi conductori improvizai, cu contacte i legturi slbite i
necorespunztoare intensitii curentului electric;
port electrodul va fi izolat iar resturile de electrozi ndeprtate imediat ce operaia
a fost ncheiat;
surele de curent electric se scot de sub tensiune chiar n pauzele de lucru;
n timpul lucrului se vor purta mnui izolante iar daca se lucreaz pe sol umed se
vor folosi covoare din cauciuc;
n zona de lucru vor fi ndeprtate materialele inflamabile pentru a ndeprta
pericolul izbucnirii incendiilor;
pentru ca emisia de raze ultraviolete este periculoas pentru ochi si pentru piele se
va folosi echipament de protecie format din mti i ecrane, mnui, oruri i
jambiere din piele sau azbest;
pentru protecia mpotriva gazelor nocive i a fumului emis n timpul procesului
tehnologic atelierul trebuie prevzut cu o bun ventilaie i aspiraie local;
carbidul se depoziteaz n ncperi uscate, iluminate i nclzite din afar
evitndu-se ori ce surs de apa, umiditate sau foc pentru a evita pericolul de
explozie;
buteliile de oxigen se manipuleaz cu grij, evitndu-se lovirea, trntirea sau
nclzirea lor peste 50 C precum i evitarea contactului lor cu orice urm de
grsime pentru a nu aprea pericolul de exploziei;
la terminarea lucrului acetilena care este format va fi evacuat n atmosfera;

26
nu este permis deplasarea, urcarea sau coborrea cu arztor aprins i cu tuburile
de cauciuc purtate sub bra sau pe umeri;
nu este permis sudarea pieselor cu grsimi si vopsele pe linia de sudare,
curirea, de fiecare parte a rostului, trebuie fcut pe o lime de cel puin 100
mm. Pentru sudarea rezervoarelor n care au fost depozitate substane inflamabile,
acestea vor fi curate cu abur suflat.

Bibliografie

1. Ciocrlea-Vasilescu, A., Constantin, M.(2002). Asamblarea,


ntreinerea i repararea mainilor i instalaiilor, Bucureti: Editura ALL.
2. Ciocrlea-Vasilescu, A., Constantin, M.(2007). Asamblri mecanice,
Bucureti: Edirura CD PRESS.
3. Ciocrlea-Vasilescu, A., Constantin, M.(2007). Sisteme de transmitere
a micrii, Bucureti: Editura CD PRESS:
4. Ciocrlea-Vasilescu, A., Constantin, M., Neagu, I.(2007). Tehnici de
msurare n domeniu, Bucureti: Editura CD PRESS.
5. Gherghel, D.(2008). Tehnici de msurare n domeniu, Iai: Editura
PIM.
6. Lichiardopol, I.(2009). Sisteme i tehnologii de fabricaie, Bucureti:
Editura CD PRESS.
7. Mrginean, V., Moraru, I., Teodorescu, D.(1998). Utilajul i teh-
nologia meseriei, Bucureti: Editura Didactic i Pedagocic.
8. Noia, R., enescu, L.(2003). Organe de maini i mecanisme, Bucu-
reti: Editura Sigma.
9. Olaru, M.(2005). Managementul calitii, Bucureti: Editura Eco-
27
nomic
10.Tnsescu, M., Gheorghiu, T., Gheu, C.(2005). Msurri tehnice, Bu-
cureti: Editura Aramis.

28