A.

ATRIBUTE VITRUVIENE

1.Firmitas
Muzeul de Arta Kimbell-Renzo Piano

Proiectul venea in continuarea proiectului realizat de Louis Kahn; astfel, Renzo Piano a
incercats a continue ideea de la acre a pornit marele architect creand o noua caldirea separate de
muzeul initial. Se dorea totusi o contopire intre cele doua structuri, noul arhietect doreste o
structura independent de cea initiala si nu o copie a acesteia.

Astfel, el nu foloseste un limbaj arhietctural alcatuit din elemente curbilinii ci unul din
elemente rectilinii .

Noua cladore dorea a rezolva o problema existenta- ce a parcarilor. Louis Kahn a fost profnd
arcat de impactul negative al traficului
asupra propunerii sale, vorbind la un
moment de de o eventuala distrugere a
orasului din aceasta cauza.

Perspectiva lui Renzo Piano urma sa fie

total opusa fata de ce aa lui Kahn-initial,
acesta a astezat parcarea pricnipala in spatele
caldirii, imprimand astfel vizitatorilor ideea
de a se plimba in jurul muzeului, intrand dup
ace au de parcurs dievrse spatii plantate. In
realitate insa cu totii intrau prin usa din spate, pierzand tot parcursul pe care marele arhietct si-l
imagina.

Noua cladire va rezolva astfel aceasta

problema printr-o parcare subterana. Astfel,
vizitatorii vor urca cu un lift in noua cladire
propusa de Renzo Piano, iesind apoi in
gradina, urmand acel parcus pe care Kahn il
gandise de la inceput, ajungand in final in
muzeul original, intregindu-se astfel
itinerariul muzeului.

In final putem conchide cu idee ca atitudinea arhitectului Renzo Paino este aceea nu de a
crea un obiect de arhitectura exuberant, care sa intoarca spatele cladirii suport pe acre el isi
propune sa o intregeasca, ci dimpotriva, defiind un mimesis, el ajuta si completeaza intreg
conceptual pe care marele architect Louis Kahn il gandise, ins ape care nu il putuse finalize din
cauza circulatiei cua utomobilele. Astfel muzeul nu este doar spatiul intergral interior al
muzeului ci intreg parcursul bogat prin gradina acestuia pe care vizitatorii il fac.
 2. Utilitas practic
Podul Alamillo Sevilla, Spania- Santiago Calatrava

Elementele structurale ale constructie sunt

motivele primare ale esteticii sale, astfel atributul
Utilitas practic exceleaza in fata celorlalte atribute
vitruviene.

Podul este format dintr-un singur pilon care se

contrabalanseaza cu ajutorul a 13 cabluri metalice.
Initial se dorea construirea a 2 poduri identice de o
parte si de cealalta a insulei dar in cele din urma
proiectul cu o singura structura a avut un impact
mai mare.

Puente del Alamillo este singurul pod care sta in

echilibru adaugand greutati suplimentare, nefiind
nevoie de ancorari.

Este de la sine inteles ca scopul constructiei

necesitate circulatie si fluidizarea traficului- este un
alt argument ce sustine dominanta atributului
vitruvian utilias practic asupra acetsei lucrari, scopul pragmatic fiind mult
superir oricarei dorinte de a crea ceva daor pur estetic.
 Cu toate aceste, pe langa necesitate
incontestabila de a facilita circulatia
pietonala, constructia podului creaza
prilejul de a crea promenada aeriana
asupra aerului, devenind astefl un
element de atractie . De asemena
putem afirma ca atributele vitruviene
utilitas psihologic dar si venustas vin in
completarea elemntului arhitectural
final.

3. Utilitas psihologic

Muzeul de Arta Contemporana Serralves-Porto, Portugal

Muzeul este opera lui Alvaro SIza, si este

amplasat in Portugalia din 1997
Volumul cldirii principale este mprit n
spaii de expoziie, birouri i stocare, o
biblioteca de art i un restaurant cu teras
alturat.
Auditoriul i librria au intrri
independente i pot fi utilizate atunci cnd
muzeul propriu-zis este inchis
Zona expoziional este compusa din mai
multe camere, conectate printr-o galerie mare n form de U, ocupand cele mai multe dintre
nivelul de intrarea si extinzandu-se de la etajul inferior n una dintre aripi
Marile ui care separ spaii pentru diferite expoziii i peretii despartitori pot fi utilizati
pentru a crea diferite rute sau pentru a organiza simultan expoziii separate
Cladirea cuatifica in mod principal comandamentul vitruvian Utilitas psihologic, aceasta
avand o perceptie subiectiva a spatiului fara de care, omul isi poate desfasura activitatea, dar nu
intr-un mod optim.
Imediat i se subordoneaza Utilitas psihologic prin alegerea locatiei de catre Siza ce incearca
sa creeze o relatie simbiotica si interdependenta intre noua cladire, parc si casa de pe proprietatea
fosta burgheza.
 Arhitectura lui Alvaro Siza pare
ca este una dintre cutiile albe ale
modernismului , dar la o privire
mai atenta, se poate observa cum
cladirile sale inspira prin jocul
constiincios dintre forma si umbra.

4.Utilitas simbolic

Muzeul holocaustului Berlin

Daniel Libeskind face parte dintr-o familie de
supravietuitori ai Holocaustului, este arhitectul care a
conceput aceasta capodopera pe care a numit-o
Between the lines, Intre linii. Despre organizarea
planimetrica-O linie este dreapta, dar se frange in
curand, cealalta este sinuoasa, dar continua la nesfarsit.
Linia franta este vizibila in forma monumentului, un fel de steaua lui David despicata si
desfasurata oblic, si in ferestrele inguste, de diferite marimi, care sfasie zidurile din metal

In ceea ce priveste organizarea,

muzeul este impartit in mai multe
etape una din ele fiind Turnul
holocaustului sau Gradina
exilului.

Gradina exilului, cu 49 de
monoliti deasupra carora creste
vegetatie, printre frunzele careia
strabate soarele ca prin zabrelele
unei inchisori adanci, o constructie aducand aminte de Memorialul Holocaustului
din Berlin din apropierea Tor-ului.
 Aceste blocuri de beton contin pamant si cate un maslin plantat deasupra, fiind inclinate
toate usor, la acelasi unghi-astfel prin lipsa raportarii ortogonale la planul orizontal, spatiul isi
pierde coordonatele fundamentale, iar vizitatorul e pus in fata unui monument

Atributul utilitas psihologic este recunoscut in masura in care abianta cadrullui

interior, peceputa vizual de vizitator isi lasa o amprenta in constiinta acestuita
transmitandu-i un mesaj de o anumita factura, mesaj care corelat cu funcitunea cladirii
devine esential.

Astfel, putem conchide prin ideea ca dimensiunea simbolica a acestui

spatiu are forta de a pune in balanta efemeritatea si neputinta firii umane in fata
unui asemenea gol atat de evident, lasand un mesaj cu mare impact asupra
privitorilor.

4.Venustas

Scoala de Management si Design Zollverein,

Essen, Germany

SANAA- acest grup de arhiteti propune intr-o zona tensionata pe de o parte

de locuinte individuale si pe alta de o veche frabrica, o scoala de management si
design. Volumetria propusa este aceea a unui cub de 35 m care represinta cun
contrast in tot acest context suburban. Ea capata de fapt un rol esenetial, anuntand
prezenta fabricii in tot acest tesut de case.
Desi a fost considerat de multi ca fiind un volum construit mutlea mare
pentru functiunea ce o adaposteste, odata patruns in interior, simti ca inaltime
camerlor de un alb imaculat si ianlte, capata aura unor saloane care devin o bogatie
in acest context in acre deserves invatatului.
Atfel, prin inaltimea libera mare a camerelor, limitele orizntale nu mais unt
atatd e puternic percepute, elemntul chromatic jucand si el un rol essential.
Simgurele limite resimtite la nivel spatial sunt peretii structurali exterior.
Aceste limite vertical sunt perforate in camp de sparturi prin care lumina
patrunde , spaland astfel interiorul, golul devenind totdata ca un tablou ce
decupeaza peisajul pentru privitorul dinauntru.
Puntem conchide cu afirmarea ca in cadrul acestei cosntructii antributul
Vitruvian venustas dar si utilitas psihologic, se imbina impletind in final un cadru
artificial care nu neaga in totalitate contextual prin masivitatea sa ci se deschide
punctual catre acesta creand legaturi directe.
B.Relatia intre obiectuld e arhitectura si spatiul urban

1.Stephanplatz

Piata Sf. Sftefan din Viena marcheaza centrul orasului . kilometrul 0, aici
dominand impunator cladirea catedralei Sf. Stefan care este ins til gotic.

Piata este inconjurata de 2 benzi majore de circulatie, care o leaga de restul

orasului-aceste benzi sunt starpunse de numeroase starzi secundare.
 Forma pietei este trapezoidala si functioneaza ca un spatiu autonomy in cadrul
intregului sistem urban. Piata in intregimea sa, atrage circulatii de tip corridor
bordate cu fronturi continue de cladiri ce functioneaza ca limite perimetrale
puternice

Efectul de directionare al pavajului distribuie circulatia dinspre si inspre punctual

de dilatare al pietei.

Raportul plin gol/

figura find- multe
cladiri apartin
perioadei
renascentiste deci
apar in fatada goluri
ritmate, raportul plin
gol fiind ecgilibratDe
asemenea datorita
strapungerilor starzilor , efectul este Acela de cladifi figura .

Insertie- cladirea Haas House se subordoneaza catedralei insa are un statut

superior celorlalte cladiri atat prin froma sa cat si prin tratarea anvelopei-la ea se
foloseste sticla, contrastand cu fatadele
mate alea celorlalte caldiri.

Alaturi de catedrala se creaza o relatie de

complementaritatein ceea ce priveste
forma, silueta rotunjita a cladirii Haas
House corespunzand formelor aspre si
unghiurilor ascutite ale catedralei.

Haas House este un accent vertical si

deci un reper major pentru locuitorii si fizitatorii orasului.
2. Piata Domingo Gascon -Turuel

Teruel este un ora in Spania ,care a pstrat unele dintre cele mai autentince tradiii
europene:case din piatr alipite,strzi nguste,pavate cu piatr,alei si zone verzi.

Piaa Domingo Gascon este o piat unde o astfel de interventie a avut loc.Piaa este
situat adiacent arterei principale a oraului,ntr-o zon aglomerat.nsa piaa nu se
bucura de atenia pietonilor,ntruct centrul ei era ngrdit de un gard nalt,care limita
 zona unei foste piee subterane,care fiind ntr-o stare de degradare ,exista pericolul
prabuirii.

Planul de baza are forma unui dreptunghi,deschis spre un peisaj natural pe una dintre
laturile sale scurte.

Raportul plin-gol-Faadele se nsriu n aceiai

schema de organizare,raportul plin-gol fiind de
aproximativ 50% 50%,fapt care d natere
unui front omogen,fr accente majore la scara
ntregului ansamblu de case. De aceea nu putem
vorbin despre fatade figura deoarece de la
nivelul pietii acestea se percep ca un front
continuu

Fronturile cldirilor fiind omogene,cu nlimea

relativ egal lucreaz ca un ntreg,care
directioneaza spre peisajul natural.Traseul
directional te duce mai nti spre intrarea in construcia subteran,ea fiind ca un pretext
pentru a mai rmne.Denivelarea care are panta ascendent spre cadrul natural
directioneaz i ea spre zona pietonal de unde se deschide vederea panoramic cea mai
frumoasa asupra cadrului construit.

Interventie-Arhitecii Mi5 Arquitectos si PKMN au dorit ca noua intervenie urban s

nu distrug spaiile verzi din oras,lucru inevitabil pentru insertia unei cladiri noi,fr a le
demola pe cele existente.Rezolvarea a constat in construcia unui ansamblu subteran ,pe
locul unui vechi magazin ,in stare avansat de degradare. dire.Cele 3 etaje subterane
adpostesc o sal de concerte,o bibliotec si un muzeu.
1. Piata Leeds City

Relatia cu orasul- este o piata dechisa, intersectata de axe principale de

circulatie; devine un saptiu public expus ce preia agitatia orasului.

Limite, trasee, repere- caldirile pietei apartin si folosesc limbae arhitecturale

diferite, astfel putem vorbi de o dominant veriticala care reprezinta intr-un oras
aglomerat un punct de reper
 Insertie- este vorba despre hotel Plaza care exte o cladire foarte inalta inaltata
foarte mult, ea creeaza efectul de ascensiune, atat prin tratarea fatadelor cat si
prin dimensiunile sale

Fatada alcatuita din mai multe registre verticale, cu un numar moderat de goluri
Golurile dispuse pe colturile cladirii aduc o noua nota de verticalitate si zveltete

Forma pietei este data de pozitiile constructiilor ce o

marginesc si anume:old post office, queens hotel,
parc plaza

Planul de baza dispune de efecte de delimitare si

directionare

Efecte de delimitare: spatiul se delimiteaza de zona

ce il inconjoara prin interventia unor usoare
denivelar care semnaleaza spatiul public si il
diferentiaza de drumurile care il inconjoara