Sunteți pe pagina 1din 13

ELABORAREA METODIC N 16

TEMA: Tehnica ambalrii machetei protezei scheletate.


Polimerizarea. Dezambalarea. Prelucrarea i lustruirea protezei.

Locul lucrrii: laborator


Scopul lucrrii: nsuirea tehnicii de realizare a abloanelor cu
bordura de ocluzie. Materiale utilizate. A se face cunotin cu
metodelede determinare i nregistrarea a relaiei intermaxilare.
Familiarizarea cu tehnicile de montare a dinilor artificiali.
Studenilor se demonstreaz tehnica de confecionare a bordurilor de
ocluzie, determinarea o.c. ghipsarea n ocluzor i montarea dinilor.
Lucrul practic al studenilor: particip la confecionarea bordurilor de
ocluzie, determinarea o.c. ghipsarea n ocluzor i montarea dinilor.

PLANUL LUCRRII

1. Discuii la tem 25 min


2. Demonstrare confecionrii bordurilor de ocluzie,
determinarea o.c., ghipsarea n ocluzor i montarea dinilor.
15 min
3. Lucrul practic al studenilor: particip la confecionarea
bordurilor de ocluzie, determinarea o.c. ghipsarea n ocluzor
i montarea dinilor 90 min
4. ncheiere. 5 min

NTREBRI DE CONTROL

1. Tehnicile de ambalare n chiuvet.


2. Probleme ce pot aprea n timpul ambalrii n chiuvet.
3. Procesul de polimerizare. Tehnici. Materiale.
4. Tehnicile de dezambalare. Caracteristica.
5. Aparate utilizate la finisarea protezei.
6. Instrumente utilizate la prelucrarea i lustruirea protezei.
7. Materiale utilizate laprelucrarea i lustruirea protezei.
8. Curarea ultrasonic.

1. Tehnicile de ambalare n chiuvet.


Consta in introducerea modelului si a machetei in materialul de ambalat.
Ambalarea directa (cu val)

Indicatiile metodei:

- in edentatiile frontale cand montarea dintilor artificiali se realizeaza


cu coletul pe creasta alveolara si saua nu prezinta versant vestibular

- in edentatiile intercalate, reduse ca marime dar cu brese multiple

Caracteristica metodei - modelul cu dintii restanti, crosetele si dintii


artificiali sunt situati in aceeasi parte a cuvetei.

Tehnica de ambalare

1) reducerea modelului - se sectioneaza aproximativ 1 cm din soclul modelului


pentru a patrunde cu macheta in prima jumatate a cuvetei

2) se alege o cuveta metalica

3) modelul si macheta se introduce in apa 3-5 min.

4) se prepara ghips de consistenta fluida

5) se depune ghips in prima jumatate a cuvetei (cea fara prelungire de ghidaj)

6) se introduce modelul cu macheta in ghips. Ghipsul va acoperi versantul


vestibular al machetei, fetele vestibulare cu marginile incizale ale dintilor
frontali si fetele vestibulare cu suprafetele ocluzale ale dintilor laterali, precum
si segmentele dentare ale crosetelor.

7) se asteapta priza ghipsului (15-30 min.) si se izoleaza ghipsul turnat in prima


parte a cuvetei

8) asamblarea jumatatii a doua a cuvetei. Turnarea ghipsului sub vibrare mecanica


sau manuala. Capacul cuvetei se aplica si cuveta se introduce intr-o presa
mecanica sau hidraulica.
Ambalarea indirecta (fara val)

Indicatiile metodei:

- metoda are o utilizare larga, datorita executiei rapide si avantajelor


ce le prezinta fata de metoda directa. Se indica in toate formele de edentatie
partiala.

Caracteristica metodei

dupa deschiderea cuvetei si indepartatrea ceri se observa ca:

modelul si crosetele raman intr-o parte a cuvetei iar dintii artificiali sunt fixati in
partea a doua a tiparului

Tehnica de ambalare

1) modelul cu macheta se introduc in apa (3-5 min.)

2) prepararea ghipsului si turnarea lui in prima jumatate a cuvetei

3) introducerea modelului cu macheta in pasta de ghips, pana la marginea


vestibulara a machetei. Macheta, dintii artificiali si baratele elastice ale
crosetelor nu se acopera cu ghips

4) modelajul final al ghipsului - suprafata lui va fi netezita, finisata, astfel incat sa


nu prezinta zone retentive

5) se asteapta priza ghipsului (15-30 min.) si se izoleaza ghipsul turnat in prima


parte a cuvetei

6) asamblarea jumatatii a doua a cuvetei. Turnarea ghipsului sub vibrare mecanica


sau manuala. Capacul cuvetei se aplica si cuveta se introduce intr-o presa
mecanica sau hidraulica.

Ambalare mixta

Indicatii

Se indica in edentatiile fronto laterale cu inclinarea crestei alveolare fontale


(proalveolie)
Caracteristica metodei - modelul, o parte din dintii artificiali si
crosetele sunt situati dupa deschiderea tiparului intr-o parte a cuvetei. Ceilalti
dinti artificiali sunt fixati in partea a doua a tiparului

Tehnica de ambalare

1) dintii restanti sunt sectionati ca la ambalarea precedenta

2) modelul cu macheta se introduc in apa (5 min.)

3) se prepara ghipsul si se toarna in prima jumatate a cuvetei

4) se introduc modelul si macheta in pasta de ghips

5) se modeleaza valul de ghips pe fata vestibulara, marginea incizala si pe o treime


din fata orala a dintilor frontali

6) se izoleaza ghipsul turnat in prima parte (10 min.)

7) se pregateste ghipsul si se toarna sub vibrare mecanica sau manuala in partea a


doua a cuvetei. Capacul cuvetei se aplica si se introduce in presa

2. Problem ce pot aprea n timpul ambalrii n chiuvet.


Ambalarea directa (cu val)

Dezavantaje:

realizarea practica a metodei este mai dificila (comparativ cu metoda indirecta)

indepartarea cerii, izolarea tiparului si introducerea acrilatului se executa cu


dificultate

pozitia dintilor in valul de ghips se poate modifica

valul de ghips se poate fi fracturat cand sunt asamblate cele doua parti ale
cuvetei

Ambalarea indirecta (fara val)

Dezavantaje:
Exista riscul de inaltare a ocluziei prin doi factori: asamblarea incorecta a
partilor componente ale cuvetei sau strangerea insuficienta a cuvetei in presa.

Ambalare mixta

Dezavantaje:

executia tehnica este laborioasa si exista riscul fracturarii protezei cand este
dezambalata

3.Procesl de polimerizare.tehnici.Materiale
Baza protezei se obtine din rasini acrilice special cu denumiri comerciale
diferite : Romacryl (Romania) , Superacryl , Caloryl (Cehia) , Palaterm - Kulzer
( Germania ).

Cel mai frecvent utilizat in practica este Superacrylul ( Cehia ) , care


prezinta mai multe nuante coloristice notate cu 0 (zero) pentru transparent si cu
A, B, C pentru nuante roz. Aceste nuante se asociaza pentu obtinerea unei culori
a bazei asemanatoare cu cea mucoasei bucale stabilita cu ajutorul unei chei de
culori.

A. Prepararea acrilatului

Se realizeaza in recipiente speciale : godeuri din portelan sau


polistiren

Prepararea propriu-zisa. In godeu, peste polimer se picura lichidul


(monomerul) cca 7 ml., avindu-se in vedere ca proportia polimer - monomer
pentru Romacryl si Superacryl este 2/1 (doua parti pulbere si o parte lichid), Cu
spatula sau o bagheta din sticla se amesteca pulberele roz cu lichidul, pana se
obtine o pasta acrilica fluida cu aspect de zahar umed. Godeul se acopera cu un
capac pentru 7 - 10 minute. Dupa cateva minute, pasta fluida devine viscoasa,
curge, este lipicioasa si tras in fire.

In faza urmatoare, pasta devine plastica, neaderanta, iar in ultima


faza, devine modelabila si poate fi introdusa in tipar.

B.Introducerea acrilatului in tipar

Tiparul este deschis in cele doua parti componente si cu peretii izolati


cu solutii alginice (Izodent, Pectizol). Acrilatul este modelat in forma de rulou si
se introduce in tipar deasupra dintilor artificiali, fiind predat, cu degetele pe
baza acestora. Din restul de acrilat se modeleaza o placuta, care se va aplica pe
bolta palatina sau pe versantul lingual al crestei aveolara inferioare in functie de
proteza aflata in executie : maxilara sau mandibulara.Peste acrilatul introdus in
tipar se aplica o folie de celofan, apoi se ambaleaza cele doua parti ale tiparului.
Tiparul este introdus in presa mecanica sau hidraulica, iar surplusul de acrilat sa
fie eliminat. Cele doua parti ale tiparului sunt deschise din nou, se controleaza
dispunerea acrilatului in tipar, pasta acrilica in exces este sectionata, indepartata
iar in zonele unde se lipeste pasta, se pune cantitatea necesara.Partile
componente ale tiparului sunt din nou asamblate si introduse in presa pentru 5
minute. Dupa 5 minute tiparul se scoate din presa si se fixeaza intr-un inel
metalic, prevazut cu un surub.

C.Polimerizarea

Polimerizarea este procesul chimic prin care polimetacrilatul de metil


(pasta acrilica) trece din forma plastica in forma solida, dura si nedeformabila.

Tiparul fixat in inelul metalic se introduce intr-un vas cu apa la 23C

in 30 minute, temperatura apei se ridica la 60-65C. Aceasta temperatura se


mentine constant 60 minute.

se ridica progresiv temperatura apei la 100C, tot in 30 minute. Tiparul se


mentine la aceasta temperatura in apa , timp de 30 minute.

Caracteristicile polimerizarii

mentinerea timp de 60 minute la temperatura de 60C este


necesara pentru ca in acest interval initiatorul polimerizarii declanseaza
cuplarea radicalilor liberi cu monomerul

este o reactie chimica ce se produce cu degajarea de caldura (exoterma) de


30-40 C incalzirea brusca a tiparului (la temp. de 70-80C) cumulata cu
reactia exoterma (30-40C) conduce la volatizarea monomerului la 100,3C.
Rezultatul final al polimerizarilor rapide este obtinerea unor proteze poroase la
nivelul zonelor mai groase ale bazei acrilice. Aceste proteze vor avea o
rezistenta mecanica redusa la nivelul zonelor proiectate a fi rezistente (placile
protetice, seile protezelor)

Materiale si aparate utilizate:


Acrilatul:

Presa hidraulica:

4.Tehnicile de dezambalare.Caracteristica
Dezambalarea sau indepartarea protezei din tipar este procesul prin care se
elibereaza proteza din materialul din ambalaj.
Dezambalarea este realizata dupa polimerizarea acrilatului si racirea definitive
(lenta) a tiparului ,prin deschiderea chiuvetei.Aceasta operatiune este efectuata
dupa evacuarea chiuvetei de ring, prin introducerea cutitului de ghips intre
inelele chiuvetei,realizindu-se miscari usoare de luxatie urmate de o tractiune
egala si uniforma a ambelor jumatati ale chiuvetei in directii opuse.Dupa
aceasta se inlatura capacelele chiuvetei,iar fiecare jumatate este fixate cu fata
tiparului in jos,intr-o presa speciala care actioneaza asupra ghipsului din partea
capacului chiuvetei,inlaturind din interiorul inelului ghipsul impreuna cu
proteza.Tiparul scos din chiuveta este fracturat atent in mici portiuni pina la
eliberarea definitive a protezei de ghipsul tiparului.In urma dezambalarii,
proteza prezinta pe fetele externe si mucozala zone de ghips aderent. Ghipsul
intim aplicat este indepartat mecanic sau chimic.Curatirea mecanica - ghipsul se
indeparteaza cu spatula, apoi sub jet de apa se curata cu peria aspra toate zonele
de care mai adera ghips restant.Curatirea chimica - curatirea protezelor de
ghipsul aderent se realizeaza prin introducerea protezelor curatate mecanic intr-
o solutie de nitrat de sodiu 30% pentru 24 ore.

5. Aparate utilizate la finisarea protezei.


n aceasta faz tehnic ca aparate sunt necesare: motoare speciale pentru tiat
tijele de turnare, motorul de tehnic dentar cu piesa respectiv, motor cu dou
turaii pentru lustruit, aparate de lustruire electrolitic etc.

Fig.1 Motor de mare turaie, cu aspiraie, pentru tiat tijele


de turnare.
Fig.2 Aparate de lustruire electrolitic.

7.Materiale utilizate la prelucrarea si lustruirea protezei

Aceasta etapa tehnica cuprinde dezambalarea protezei, curatirea urmelor de


ghips indepartarea excesului de rasina acrilica redarea morfologiei externe a
bazei protetice, lustruirea finala.
A.Dezambalarea
Dezambalarea sau indepartarea protezei din tipar este procesul prin care se
elibereaza proteza din materialul din ambalaj.
Dezambalarea protezei din tiparul cu val
Proteza se indeparteaza relativ usor cu crosetele si modelul pe care s-a
polimerizat, deoarece se afla impreuna cu aceeasi patre a tiparului. Partea a
doua a tiparului in momentul deschiderii cuvetei, nu va exercita tractiuni asupra
protezei. Indepartarea protezei din tipar se realizeaza prin sectionarea ghipsului
cu spatule speciale, ocolindu-se dintii, crosetele si marginile protezei.
Dezambalarea protezei din tiparul fara val
Indepartarea protezei se insoteste de anumite riscuri: la deschiderea cuvetei,
proteza poate fi fixata intr-o parte a tiparului sau in a doua parte. Deschiderea
cuvetei se va realiza lent. Indepartarea protezei din masa de ghips este obtinuta
ca si la tiparul cu val, prin sectionarea ghipsului cu spatula.
Dezambalarea protezei din tiparul mixt
Este operatiunea cea mai dificila pentru ca la deschiderea cuvete, proteza se
poate fractura deoarece dintii sunt fixati in ambele parti ale tiparului. Pentru
evitarea fracturarii protezei nu se deschide cuveta, se va detasa capacul cuvetei
si ghipsul tiparului este sectionat intr-o extremitate.
Degajarea protezei din ghips se realizeaza mai usor, prin sectionarea ghipsului
cu ferastraul special.

B.Curatarea protezei
In urma dezambalarii, proteza prezinta pe fetele externe si mucozala zone de
ghips aderent. Ghipsul intim aplicat este indepartat mecanic sau chimic.
Curatirea mecanica - ghipsul se indeparteaza cu spatula, apoi sub jet de apa se
curata cu peria aspra toate zonele de care mai adera ghips restant.
Curatirea chimica - curatirea protezelor de ghipsul aderent se realizeaza prin
introducerea protezelor curatate mecanic intr-o solutie de nitrat de sodiu 30%
pentru 24 ore.

C.Examinarea protezei polimerizate


Se verifica:
- daca baza protezei este completa sau incompleta datorita cantitatii
insuficiente a acrilatului introdus in tipar
- daca pozitia dintilor artificiali este corecta sau au aparut modificari de
pozitie

- daca pozitia crosetelor este nemodificata sau au aparut eventuale deformari


ale segmentelor elastice
- daca exista zone de fisuri in baza protezei
- daca fata mucozala a protezei prezinta sau nu zone cu exces de acrilat
datorate deteriorarii modelului in timpul presarii
D.Netezirea protezei
Proteza dupa dezambalare si curatirea ghipsului, prezinta pe fata externa in
zonele marginale exces de acrilat. Acest surplus de acrilat este indepartat prin
frezare cu frezele de acrilat, netezirea realizandu-se cu pietre montate sau
montate pe un mandrin.
Prelucrarea in zona coletelor dentare si a spatiilor interdentare se realizeaza cu
freze cilindrice, sferice sau tronconice de dimensiuni mici.
Netezirea finala a protezei se realizeaza cu gume polipanto si cu benzi de
glaspapir.

Freze stomatologice

E.Lustruirea protezei
Protezele sunt lustruite la motorul orizontal sub actiunea instrumentarului de
lustruit si a materialelor abrazive.
Instrumentarul de lustruit se compune: filtzul conic, peria circulara si puful de
bumbac.
Materialele abrazive utilizate sunt: piatra ponce, feldspatul sau cuartul.
Lustruirea se incepe cu filtzul conic pe care se aplica pasta abraziva. Filtzul
conic se actioneaza numai pe suprafata externa a bazei protezei.
Lustruirea se continua cu peria circulara pe care se aplica pasta abraziva.
Lustruirea cu peria intereseaza atat suprafata externa a protezei cat si dintii
artificiali. Pentru lustruirea finala se utilizeaza puful de bumbac. Puful
actioneaza asupra protezei fara pasta abraziva.
In timpul lustruirii motorul este actionat cu viteza de 3000 rotatii pe minut.
Perii Stomalogice

8.Curatarea ultrasonica

Curatarea cu ultrasunete foloseste cavitatia , acele buna induse


de presiunea generata de inalta frecventa ce creaza valuri
pentru a agita un lichid.
agitatia produce forte mari de pe contaminanti care adera la
substraturi , cum ar fi metale , materiale plastice , sticla
,cauciuc , si ceramic .Aceasta actiune patrunde ,de asemenea ,
in gauri infundate , fisuri , si adancituri. Intentia este de a
elimina complet toate urmele de contaminare cu aderenta
mare sau incorporate pe suprafetele solide. Apa sau alti
solventi , pot fi utilizati , in functie de tipul de contaminare si de
piesa de prelucrat . contaminanti pot include praf, murdarie,
ulei , pigmenti, rugina , grasime , alge , ciuperci , bacterii ,
calcar, compusi de lustruire , agenti de flux , amprentele
digitale , ceara de funingine si agentii de demulare, sol
biologice cum ar fi sange , si asa mai departe .