Sunteți pe pagina 1din 88

5

PRINCIPII DE BAZ ALE


EDUCATIEI ECOLOGICE
* natura este valoroas si necesar
* natura este un sistem
* sistemele se pot prbusi
* oamenii nu pun n pericol sistemele n
mod voit ci din lips de prevedere
* rul poate fi prevenit si corectat

VOLUMUL
2 & Planuri de lectii
& Atelierul - Pmnt
& Materiale pentru studiu si joc
Aceast lucrare a fost realizat de ctre
CENTRUL DE CONSULTANT ECOLOGIC GALATI
si finantat de
MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE Si
MINISTERUL MEDIULUI DIN LUXEMBURG

SELECTIE TEXTE, TRADUCERE SI ADAPTARE


Mirela Leonte
Petrua Moisi
Jeni Irinaru
Magda Frangopol
Georgeta Voinea

GRAFIC & TEHNOREDACTARE


Mirela Munteanu & Nina Carp

BIBLIOGRAFIE
INTERNET - Building Environmentl Education Solution, Inc (BEES)
Ich wei euch eine grne Welt - Helga Uitz i Christian Braun
CUPRINS
CE ESTE EDUCATIA ECOLOGIC.........................................................1
REALIZAREA UNUI PROGRAM DE EDUCATIE
ECOLOGIC.............................................................................................6
PLANURI DE LECTII
! Idei inovatoare - pentru predarea stiintelor Mediului
nconjurtor n institutiile de nvtmnt..........................................23
! Exist materiale riscante n casa mea ?..........................................28
! Cum pot opri poluarea ncepnd cu casa mea ?.............................32
! Ct ap foloseste familia mea ?....................................................34
! Transformarea energiei...................................................................37
! Efectele nocive ale ploii acide.........................................................46
! Controlul polurii aerului.................................................................48
! Explozia de la Cernobl..................................................................50
! CO2 si poluarea aerului..................................................................55
! Ce stiti despre.................................................................................58
! Bingo reciclare................................................................................62

MATERIALE PENTRU STUDIU SI JOC.................................................67

ATELIERUL - PMNT...........................................................................75
CE ESTE Scopurile educaiei ecologice sunt aceleasi
peste tot n lume: de a menine si mbunti
calitatea mediului ct si de a preveni

EDUCATIA problemele de mediu ale viitorului.


Educaia ecologic

ECOLOGIC?
este educaia
informaiei prin
lrgirea cunostinelor
despre mediu. Elevii
vor trebui s nvee
ce nseamn:
nclzirea global,
valorificarea
deseurilor solide,
consecinele
degradrii mediului,
rolul pe care ei ar
trebui s-l joace n
cunoasterea si prevenirea problemelor de
mediu.
Educaia ecologic asigur constientizarea
tuturor obligaiilor noastre fa de mediul
nconjurtor, ajutndu-i pe elevi s-si
evalueze si s-si clarifice atitudinea fa de
mediu, dar si contribuia lor la rezolvarea
tuturor provocrilor mediului ambiant.
Educaia ecologic si educaia practic :
cum se planteaz un copac, cum trebuie
folosite pesticidele, cum se pot obine recolte
bogate fr a maltrata si srci terenul.
Educaia ecologic are rolul de a scoate n
eviden rolul activ al cetenilor, atitudinea
civic exprimat n scrisori ctre autoritile
locale, guvernamentale, naionale si
1
internaionale.
Educaia ecologic s-a lansat prin anii '70 cnd Suedia a propus organizarea unui program
de educaie ecologic pe plan internaional. UNESCO a sponsorizat ntlniri de lucru,
ateliere si conferine pentru mediul din ntreaga lume, iar n 1975 la Belgrad s-au trasat
direciile educaiei ecologice. n 1977, la Tibilis, reprezentanii a 60 de naiuni au ratificat
setul de obiective al Educaiei ecologice.
Educaia ecologic este "un proces menit s atrag categorii de oameni care s fie
constieni si preocupai de problemele mediului nconjurtor si de problemele
complementare, oameni care au cunostinele, atitudinea, abilitatea, motivaia si

Educaia ecologic are n


vedere 5 obiective:
Constientizare:

Sprijin acordat elevilor de a ajunge la un nivel de


constiin si atenie fa de mediul nconjurtor si
problemele sale; de a dezvolta capacitatea de a observa
si alege stimulii, de a prelucra, perfeciona si extinde
aceste percepii; de a folosi aceast nou calitate ntr-o
varietate de cazuri.

Cunostine:

Sprijin acordat elevilor de a ajunge la o nelegere a


modului cum funcioneaz mediul nconjurtor care
interacioneaz oamenii si mediul, cum apar problemele
legate de mediu si cum pot fi ele rezolvate.

Atitudine:
Sprijin acordat elevior de a-si nsusi un set de valori si
grij pentru mediu, motivaie si dorin de a participa la
aciuni menite s mbunteasc condiiile de mediu.

Abiliti:
Sprijin pentru nsusirea unor abiliti necesare pentru
identificarea si investigarea problemelor de mediu si
pentru participarea la rezolvarea acestor probleme.

Participare:

Sprijin pentru nsusirea unei experiene de a folosi


cunostinele si abilitile cptate n luarea unor decizii
bine gndite, pozitive, pentru rezolvarea problemelor de

2 mediu.
Problemele de mediu sunt globale ca ecologic
scop, dar sunt puse n practic la nivel total.
individual sau comunitar. Elevii se simt
ineficieni n faa problemei ozonului pe ! Cum
scar planetar, dar si dau seama, c, afecteaz
nvnd s nu foloseasc anumite tipuri viaa ntr-un
de materiale plastice, vor contribui la mediu urban
reducerea substanelor chimice care atitudinea oamenilor fa de mediul
afecteaz ozonul. Vor nelege cum nconjurtor?
comportamentul lor individual ! Cum controleaz tehnologia mediul
influeneaz problemele globale ale uman si mediul natural ?
omenirii. ! Care sunt problemele etice care
Programele de educaie ecologic ajut nsoesc folosirea noilor tehnologii ?
elevii s neleag c propriile aciuni la ! Cum poate fi pstrat un mediu de
nivel local previn si ajut la rezolvarea calitate ntr-o zon urban n
problemelor de mediu. dezvoltare ?
Natura interdisciplinar a Educaiei
Ecologice = influena economiei, a Scopul Educaiei Ecologice este de a-i
matematicii, geografiei, eticii, politicii ajuta pe elevi s gndeasc critic si
etc. creator: a cntri opiunile, a identifica
alternative, a comunica, a pune ntrebri
Educaia Ecologic este integrat n pertinente, a analiza informaiile si de a
programa de nvmnt n unele ri, lua decizii.
integrate pe ani de studiu si pe teme date.
n alte sisteme de nvmnt, educaia Educaia Ecologic este sistemul de
ecologic se realizeaz fragmentar, ca valori pe care oamenii si-l dezvolt si care
informaii sporadice care apar la unele influeneaz opiunile si hotrrile care
nivele de studii, dar crora le lipseste o privesc toate aspectele vieii lor, chiar si
structur coerent a scopului sau cele de mediu.
secvenelor. Alte scoli ofer cursuri de 1 "Educaia prinilor" prin informaiile noi
an sau 2 semestru care se ocup cu o si cunostinele pe care elevii le aduc
anume tem ecologic (probleme de acas provoac dezbateri, discuii,
mediu, teme ecologice, managementul schimb de idei valoroase.
resurselor etc.). Impact crescut = activiti care s
n alte sisteme de educaie nu exist un reuneasc elevi, prini, educatori
program de educaie ecologic, dar etc., n realizarea unui scop comun !
exist persoane motivate s incorporeze
date privind mediul n orele lor. n alte Legtura ntre eforturile educaionale
cazuri, scolile si rezolv educaia ecologice formale si nonformale =
ecologic dup orele de program n tabr de v a r
cluburi sau activiti comunitate de week- p e n t r u nvar
end. e.
Tendina este de a nlocui tradiionalele
ore de predare si ascultare cu o nvare
bazat pe experimente, simulrii,
dezbaterii si alte activiti participative.

IMPORTANT !
Contactul nemijlocit cu natura
este absolut necesar n realizarea
unui program de educaie
3
METODE DE IMPLEMENTARE A srbtori, evenimente, cum ar fi
EDUCATIEI ECOLOGICE N Ziua Pmntului, Ziua Mediului
CEEA CE PRIVESTE nconjurtor;
PREDAREA N SCOLI ! activitti curente: vizite la
Grdina Zoologic, la muzee,
Metoda infuziei: pentru activittile de educatie
! incorporeaz continutul n ecologic, organizarea de
procesul educatiei ecologice n prelectii sau lectii dup
cadrul cursurilor stabilite de eveniment.
program. Prin traditie, educatia
ecologic a fost infuzat EDUCATIA ECOLOGIC POATE
stiintelor, istoriei si chiar n orele FI INCLUS N ORELE DE
de studii sociale. Educatia STUDII
ecologic poate fi inclus n toate
subiectele cum ar fi cursuri de Sntate, nutritie: efectul
limbi strine, matematic, radiatiilor, a hranei contaminate, a
muzic, educatie fizic, art etc. apei degradate, asupra snttii
omului, poluarea aerului, efectele
Metoda n bloc: polurii si apei, contaminarea cu
! const n adugarea, plumb si alte metale grele, pesticide
introducerea unor ore speciale si hrana sntoas, psunatul
axate pe probleme de stiinta excesiv si productia de vite etc.
mediului, activitti de mediu.
Elevilor li se pot oferi cursuri de Arte, TOFEL, citire, scriere, limbi
stiint a mediului n prima faz, internationale: a scrie despre
care s-i pregteasc n natur, poluare, etic ecologic,
domeniul stiintelor biologice si a scrisori pentru influentarea liderilor
altor stiinte fizice dintr-o comunittii n probleme de mediu,
perspectiv ecologist. n faza nvtarea unui vocabular nou legat
urmtoare, elevii pot fi confruntati de mediu, compararea scrierilor
cu ore speciale axate pe care au descris natura si textul
probleme de mediu si rezolvarea politicilor locale de mediu.
lor.
Stiint: biologie, fizic cu probleme
Metode de introducere a educatiei ca lumina soarelui, fotosinteza,
ecologice: energia, lanturile trofice, reciclarea
! dezvoltarea unor module pe care substantelor nutritive, relatia prad-
s le atasm orelor de studiu prdtor, polenizarea, dispersia
sociale sau la ora de dirigentie; semintelor, simbioza, ciclurile de
! cluburi dup orele de curs, pe viat ale animalelor si plantelor,
probleme de mediu, de stiintele habitatul, cum este afectat sistemul
naturii sau de servicii comunitare; natural prin folosirea chimicalelor,
! sptmna sau luna mediului: surse alternative de energie, istoria
materiale de educatie ecologic vietii pe pmnt, formarea solurilor si
pot fi introduse cu ocazia unor eroziunea.
4
Istorie, economie, studii sociale: Matematic: nvtarea folosirii
importanta resurselor naturale graficelor, a procentajelor si a
asupra economiei, stabilittii unei mediilor n evaluarea populatiei
comunitti, rolul femeii n proiectele animale sau vegetale, crearea de
comunitare, efectul politicii asupra hrti ale comunittii, grafice,
cettenilor n problemele evaluarea matematic a riscurilor.
comunittii, folosirea resurselor
naturale.

Programul de educatie ecologic ca fi cu mult mai eficient dac


este bine planificat n privinta atitudinii si valorilor etice. S-a
observat c programele de educatie ecologic care pun accentul
doar pe constientizare, cunoastere, informare si abilitti nu-i
ajut pe elevi s-si schimbe atitudinea sau comportamentul.

5
REALIZAREA UNUI PROGRAM DE
EDUCATIE ECOLOGICA

Pentru realizarea interesul lor s-i acorde sprijin.


Atrgndu-i pe oameni nc de la nceput,
unor programe vei cpta sfaturi si feed-back important
de educatie care s-ti confirme calitatea si succesul
ecologic este programului. Aceast metod creeaz un
sentiment de participare care se poate
necesar: traduce n ncurajare, sprijin profesional,
! Colectarea de materiale sprijin financiar, asistent de orice fel care
de la Ministerul asigur continuarea programului de
Educatiei, de la educatie ecologic mult dup ncetarea
Biblioteca Peace Corps, implicrii personale.
Centrul de Consultant Pentru asigurarea succesului este foarte
Ecologic Galati, alte bine s apelezi la ajutorul colegilor, altor
surse din diferite tri. profesori, sau a directorului scolii, ajutor
! Adaptarea materialului din partea membrilor comunittii, a
adunat la realittile trii expertilor locali n domeniul educatiei sau
avute n vedere. a propriilor elevi. Vei cere sprijinul
! Sponsorizarea unor oficialittilor, a oamenilor de afaceri sau a
ntlniri de lucru, pentru specialistilor n domeniul educatiei din
redactarea unor minister.
programe adaptate la
realittile existente, Cum vei reusi s-i atragi pe
dezvoltarea unor activitti noi pe oameni n programul tu ?
structura celor oferite de materialele ! Afl cine din scoala, comunitatea, tara
studiate. ta este deja prins n activitti de
educatie ecologic si de asemenea, ce
Exist totusi momente critice n timpul tipuri de programe si materiale au fost
realizrii unui program de educatie deja realizate.
ecologic. Vom trece n revist cteva ! Discut cu colegii ti dac nu ar fi
modalitti de abordare care pot garanta interesati s lucreze cu tine; evalueaz
"functionarea" programului educational situatia scolar; ncepe s planifici
propus, dar si tehnici de depsire a unor programul de educatie ecologic.
inconveniente cum ar fi lipsa pregtirii ! Dac ncepi s elaborezi un curs sau o
profesorilor, lipsa de materiale, bani sau program, lucreaz mpreun cu un
sprijinul comunittii. comitet de organizare (coordonare)
Este important s ai sprijin nc de la alctuit din colegi, alti profesori,
nceput. administratori, cu departamentele de
p r e g t i r e a p r o f e s o r i l o r, c u
Cnd ncepe un proiect trebuie s te reprezentantii Ministerului, cu oricine
gndesti la: altcineva interesat n procesul de luare
1. Ce-ti trebuie pentru a realiza cu succes a deciziilor. Comitetul va coordona
programul ? ntregul proces, va dezvolta o
2. Cum poti s l dezvolti, dndu-i conceptie unitar, va stabili directiile
amploare ? de actiune, va asigura continuitatea.
3. Cine va implementa programul ? Dac organizarea unui astfel de
4. Cine te va ajuta s-l promovezi n oras ? comitet nu e realist, este foarte
5. Cum s-i convingi pe cei care au important s te asiguri de tot sprijinul
legturi cu programul (printi, celorlalti nainte de a ncepe actiunea.
administratori de scoal etc.) c este n
6
Gsirea de surse si atitudine care nu
stimuleaz nvtarea
redactarea materialelor prin descoperire,
educationale. Tipuri de promovnd nvtarea
materiale necesare realizrii pasiv. n plus,
manualele care
unui program de educatie studiaz
ecologic reusit problemele de
mediu sunt
1. Programa analitic (descrie continutul putine, att n
educatiei ecologice n fiecare an de trile dezvoltate, ct si n trile n curs de
studiu): dac exist educatie ecologic, n dezvoltare.
program, se va aduga componenta Dac nu sunt manuale la voi n scoal,
propus de comitet, dac nu exist n puteti realiza materiale de predare
program, va trebui inclus elementul alternative, care includ si Ghiduri de
educatie ecologic de ctre acelasi activitate care pot fi folosite mpreun cu
comitet. alte materiale de predare. Unele
organizatii pot s doneze manuale sau pot
2. Materiale de referint (ofer informatii trimite exemplare gratuite.
despre subiectul ecologie, incluznd
informatii specifice despre problemele de 4. ndrumar / ghid de activitate (ofer
mediu cu care se confrunt propria tar): profesorilor strategiile predrii, planuri de
n multe tri nu exist materiale de lectii si/sau activitti legate de probleme
referint cu privire la mediu, ecologie, de mediu si ecologie).
istorie . Pentru profesorii crora le lipseste Uneori, planurile de nvtmnt,
o educatie ecologic sau stiintific - programele si manualele includ activitti
predarea problemelor ecologice specifice de predare, care variaz n calitate si
zonei reprezint o adevrat dificultate. cantitate. De multe ori materialele privind
O metod de atragere a profesorilor n planurile de nvtmnt nu includ activitti
activitatea de includere a educatiei n domeniul ecologiei, dar nici strategii
ecologice n predare este aceea de a le sau activitti de predare a educatiei
oferi materiale de referint accesibile, ecologice.
explicite care s i ajute s capete mai Ghidurile de activitate suplimentar ofer
mult ncredere n capacitatea lor de a adesea profesorilor din multe tri o
implementa un program de educatie varietate de strategii de predare. Proiectul
ecologic. Va trebui fie s le realizati "WILD", "Nature Scope" si "A tri frumos
singuri, fie s gsiti materiale gata fcute. pe planeta noastr", sunt exemple de
ghiduri de activitate suplimentar n
3. Manuale (materialul de predare cel mai domeniul ecologiei folosite n SUA, iar
folosit ofer profesorilor un material "Bucuriile naturii" e tot un ghid care se
structurat, texte originale si indicatii de foloseste n India. n multe tri, profesorii
predare a unui anumit subiect). motivati adapteaz aceste ghiduri la
Exist elemente pro si contra folosirii realittile trii si culturii proprii.
manualelor. Pe de o parte manualele nainte de a v apuca s realizati astfel de
bune ofer elevilor informatii interesante ghiduri noi, ncercati s aflati ce materiale
si relevante nsotite de activitti, exercitii asemntoare exist n tara
diferite, ntrebri pertinente. Ele ofer dumneavoastr. Ce ghiduri suplimentare
profesorului modele de lectii bine au primit girul Ministerului Educatiei ? Ct
structurate. de bune sunt si dac pot fi gsite usor
Din nefericire, exist si manuale prost astfel de materiale ?
scrise, depsite ca informatie, nepotrivite
cu realittile trii n care sunt folosite. 5. Materiale vizuale (postere, hrti,
Multi profesori se bazeaz n desene, diapozitive, care sustin
exclusivitate pe munca cu manualul, prezentarea oral):
7
Exist foarte putine materiale vizuale care materiale educative sunt bucurosi c
s completeze un program de educatie sunt inclusi ntr-un proces care le ofer
ecologic. Acolo unde acestea exist - se o bun evolutie profesional.
dovedesc a fi de calitate modest si n Structurile modulare pot, de
numr mic. asemenea, s dezvolte abilittile de
Se pot realiza materiale vizuale din predare ale profesorilor.
substante ieftine sau reciclabile. Vezi 5. Toate materialele trebuie s se
"Manualul de educatie n spiritul potriveasc cu scopurile si obiectivele
originalittii" pentru informatii privind educatiei ecologice oferite de
modul n care se pot realiza planse de comitetul care rspunde de realizarea
informatie, postere etc. Este de dorit s programei, tinndu-se cont de
obtineti sprijin n vederea sponsorizrii realittile trii respective si a scolii.
unor ntlniri sub egida "realizeaz si 6. Materialele trebuie s fie de calitate,
valorific" n care profesorii pot lucra avizate de experti "locali" si finantate
mpreun pentru a realiza materiale corespunztor.
vizuale pentru o scoal sau pentru o zon. 7. Actionati ca un consilier de
specialitate; gsiti sursele de sprijin
6. Materiale didactice (planse pentru financiar si tehnic; organizati ntlniri
jocuri, echipament stiintific, substante ale diferitilor parteneri (prti
chimice, cret, hrtie, pixuri si creioane, interesate); oferiti consultant si
alte materiale). cunostinte; lucrati asemenea unui
n multe tri, materialele obisnuite adesea catalizator pentru realizarea unui
lipsesc cu desvrsire sau se gsesc n proces eficient.
cantitti mici.
Testarea pilot a noilor
Alte observatii privind materiale didactice
materialele Testarea pilot e important deoarece:
Puteti juca un rol important n sprijinirea 1. Ne ajut s determinm dac
dezvoltrii si colectrii de materiale pentru materialele pot fi folosite pe plan
predarea educatiei ecologice tinnd cont regional sau national.
c: 2. Dac pot fi folosite att n zona
1. Ghidurile de activitate ecologic si rural ct si n mediu urban.
cele ale programelor care sunt 3. Ne ajut s descoperim defectele
produse n unele tri nu sunt materialelor didactice noi, sau pe cele
ntotdeauna valabile peste tot. care nu sunt potrivite din punct de
Trebuie luate ca modele si trebuie vedere cultural, sau nu se potrivesc cu
folosite pentru a crea materiale realittile de predare n clas.
potrivite si din punct de vedere cultural. 4. Ne ajut s ne familiarizm cu noile
2. Este de dorit ca educatorii "locali" s materiale, analiznd si perspectiva.
creeze propriile lor materiale limitnd Testarea pilot presupune identificarea
rolul consilierilor strini. Acestia pot unui mic numr de profesori care s
ajuta la realizarea de materiale si la
organizarea unor ateliere de redactare
a proiectelor.
3. Materialele de educatie ecologic
trebuie s fie flexibile deoarece
conditiile economice, politice si de
mediu sunt ntr-o continu
transformare. Este nevoie de
institutionalizarea acestui proces de
creare a materialelor n concordant
cu noile realitti.

8 4. Multi profesori care realizeaz


reprezinte scoli, clase, cursuri diferite 1. Onorariu care
unde se folosesc aceste materiale si care s compenseze
sunt de acord s experimenteze noul timpul folosit n
program de educatie ecologic n clasele testarea pilot si
lor. Acestia vor oferi date si observatii n sedintele de
privind eficienta materialelor folosite, pregtire.
reactia elevilor si propuneri de 2. Certificat
m b u n t t i r e a l o r. O b s e r v a t i i l e semnat de
profesorilor vor fi orale sau scrise pe baz Ministerul
de chestionare care nsotesc materialele Educatiei sau de directorul scolii prin care
didactice. se recunoaste participarea la testarea
Cum alegem profesorii ? pilot.
Ne informm n grupul local de profesori, 3. Publicitate n ziarele locale despre noul
la Minister si solicitm voluntari. Se vor program si despre profesorii prinsi n
alege diferite categorii de profesori care aceast activitate.
s reprezinte ntreaga gam a celor ce vor 4. Suplimente de plat, credite, bonusuri.
folosi programul. Va fi necesar o ntlnire 5. Materiale de educatie ecologic oferite
pentru pregtirea profesorilor care vor gratuit.
testa materialele n functie de tipurile de
material pe care le testati concret. La Comitetul de organizare a programei va
ntlnire, veti explica scopurile si prelua observatiile si comentariile
obiectivele programului, demonstrnd provenite n urma testrii pilot si le va
unele activitti. folosi pentru mbunttirea programei.
Pentru unii profesori folosirea timpului de
predare la clas pentru a testa noul NOT: Propunem si o testare pe teren,
program nu e convenabil. Numrul mare nainte de a finaliza totul, deoarece
de elevi si timpul redus pentru predare i aceasta presupune un grup de testare
poate motiva pe profesori de a se implica mai mare, oferind profesorilor o
n ceva nou. Este posibil s gsim perioad de evaluare a materialului
profesori interesati de educatia ecologic mult mai lung, incluznd si evaluare
si care accept provocarea de a lucra cu obiectiv. Apoi se trece la reanalizarea
un material nou. Unii profesori vor accepta materialelor, ncorpornd datele noi
voluntariatul n aceast actiune dac li se obtinute si tiprirea versiunii finale.
vor acorda unele avantaje:

10 pasi pentru realizarea unor


materiale didactice reusite
1. Un comitet pentru realizarea programei (alctuit din
profesori, administratori etc.) hotrste ce este necesar
(ateliere, chestionare etc.).
2. Comitetul caut sponsorizri si organizeaz ateliere de
redactare care includ profesori, experti etc.
3. O echip de redactare preia materialele realizate n ateliere
pentru a elabora o schit de proiect pentru testarea pilot.
4. Se aleg profesorii care vor "testa" materialele.
5. Sunt trimise materiale la profesorii pilot si la experti.
6. Materialele vor fi refcute pe baza comentariilor ulteriore.
7. Materialele sunt publicate sub form de schite de proiect obtinute pe teren.
8. Schitele de proiect/pe teren/ se trimit unui nou rnd de profesori si experti cu formulare de
evaluare. 9. Rezultatele de la testarea pe teren sunt incorporate n recenzia final.
10. ncepe procesul de implementare.
9
studiul cooperant, studiul prin
Pregtirea profesorilor descoperire.
Cercetrile arat c, atunci cnd Mai este necesar s stabilim un
profesorilor li se prezint noi materiale mecanism pentru profesori n vederea
ntr-un atelier, avnd posibilitatea s pun evalurii materialelor, n vederea
ntrebri, s exerseze folosind materiale comentrii acestora si a analizrii
mpreun cu colegii lor, s realizeze noi problemelor n comun.
planuri de lectie bazate pe aceste
materiale - ei vor folosi cu sigurant Evaluarea performantelor
aceste materiale si n viitor. Atelierele care Profesorii sunt confruntati cu
introduc noi materiale ajut si la motivarea probleme cum ar fi : ce s predai, cum s
profesorilor - atunci cnd materialele predai, cum s evaluezi performantele
didactice bune sunt rare. Cereti elevilor. Este mai bine pentru elevi s
profesorilor care au fost inclusi n testarea nvete lucruri practice despre mediul
pilot si celor care au ajutat la crearea nconjurtor sau mai bune cunostinte
materialelor didactice s v ajute la faza generale si date care i-ar ajuta la testele
de pregtire. lor obisnuite ?

Durata unui atelier de 1. Introduceti evaluarea n


pregtire depinde de programul vostru de la bun
complexitatea materialelor si nceput (pe msur ce prezinti
de cunostintele profesorilor obiectivele, trebuie s te
care le vor folosi. Dac gndesti si la metode de
introduceti o nou pagin veti evaluare a cunostintelor).
avea nevoie de cteva zile
pn la o sptmn pentru a-i 2. Ajutati-i pe elevi s aib un
pregti pe profesori si a le arta rol activ n procesul de
cum s foloseasc materialele. evaluare, ncurajndu-i s
Pentru materialele ofere sugestii si comentarii
suplimentare sau pentru proiecte mai despre modalitti de mbunttire a
mici, veti putea introduce nouttile ntr-o predrii n tot timpul anului.
perioad scurt.
Se pot organiza ateliere care s 3. Asigurati-v c procesul de evaluare
pregteasc profesorii s devin este corect si impartial, realist, pentru toti
coordonatori de proiect. De la pregtirea elevii.
unui profesor din fiecare zon pn la
pregtirea profesorilor n alte scoli, puteti 4. Faceti din evaluare un proces continuu.
stimula interesul si evolutia profesional a
profesorilor n timp ce asigurati 5. Faceti cunoscute rezultatele evalurii
implementarea efectiv a programului n elevilor, directorilor si printilor.
ntreaga tar.
Exist multe moduri de realizare a Ne vom ocupa de:
unui program de pregtire. Este important 1. De ce e nevoie de evaluare ?
s faci dintr-un atelier, o experient activ, 2. Ce trebuie s evalum ?
direct care s completeze materialele 3. Cum trebuie s evalum ?
didactice pe care ncerci s le 4. Cum folosim evaluarea ca sprijin pentru
implementezi. Pe lng explicarea programul propus ?
scopurilor si a obiectivelor, pe lng
demonstrarea tehnicilor si a altor activitti, Vom analiza strategiile evalurii
este foarte important s includem tehnici programului ncepnd cu ce e mai
care s-i ajute pe profesorii care sunt important de evaluat, pn la cum s
obisnuiti s predea tot timpul, s nvete folosesti rezultatele evalurii la
cum se lucreaz cu grupuri mici de elevi, mbunttirea programului, cum s
10
msurm progresul elevilor, cum s cstigi calcul cnd evalum un program de
sprijin. Vom discuta despre tehnici de educatie ecologic, care includ:
evaluare formal si non formal, notare si a) cerintele elevilor;
cum s msurm schimbrile de atitudine. b) cererile comunittii si ale administratiei;
Testul final al oricrui program de educatie c) resursele disponibile;
ecologic l reprezint mbunttirea d) scopuri pe termen scurt si lung;
efectiv a calittii mediului. e) dac obiectivele educatiei ecologice
Mai sunt si alti factori de luat n ajut la mbunttirea calittii programei.

De ce evalum ?
Evaluarea te ajut:
1. S determini ct de eficient este predarea.
2. Ct de bine au asimilat elevii, materialul.
3. ti ofer informatii necesare mbunttirii modului de
predare.
4. S motivezi pe elevi oferindu-le recompense (note mari,
stelute de aur etc.) si s-i nveti cum s-si mbuntteasc
performantele, s-si ndrepte greselile, cum s-si pun n
valoare calittile.
5. S vezi ce efect are munca ta asupra tuturor oficialilor si
printilor n vederea unei viitoare sustineri pentru programul
tu.

Ce trebuie evaluat ? resursele mele limitate ?


A hotr ce urmeaz evaluat este partea 6. Ar mai fi fost si o alt cale pentru a
cea mai important a procesului de obtine rezultate bune ?
evaluare. Cu toate c scopul principal 7. Ce nivel au elevii mei n comparatie cu
este de a vedea ct de bine ti-ai atins cei din alte prti ale trii ?
obiectivele, se poate decide evaluarea 8. Obiectivele mele sunt realiste ? Se
altor aspecte ale programului tu, plus potrivesc cu zona n care triesc ?
eficienta unor tehnici de predare, ct de 9. Se simt bine elevii mei si sunt atrasi de
mult a mbunttit programul, planul de educatia ecologic ?
n v t m nt . E i mpor t ant s d e
concentrezi pe ceea ce vrei cu adevrat Aceste ntrebri trebuiesc puse nc de la
s stii si s incluzi acel tip de evaluare n nceputul programului, atunci cnd
program nc de la nceput. E foarte bine organizezi totul.
s evaluati att pe elev ct si eficienta Pentru a te hotr ce anume evaluezi poti
programului, folosind o mare varietate de s faci o list cu ntrebrile la care ti-ar
teste. plcea s rspunzi la evaluare. De
Din nefericire, multi profesori nteleg exemplu, Dean Bennett n "Evaluarea
evaluarea ca pe o activitate de sfrsit de educatiei ecologice n scoli" sugereaz
an sau sfrsit de curs. Se pun ntrebri s tinem cont de aceste ntrebri nainte
ca: de a ncepe planificarea unei evaluri.
1. Au nvtat elevii lucruri care s-i ajute 1. Ce aspecte ale programului de
s rezolve probleme de mediu ? instruire au contribuit la rezultatele
2. Sunt ei motivati n luarea de msuri programului ?
pentru rezolvarea problemelor 2. Ce aspecte ale mediului de studiu
ecologice? au contribuit la rezultatele
3. Sunt informati n legtur cu programului ?
problemele de mediu si cu solutiile de 3. Cum a afectat programul pe ceilalti
rezolvare? si chiar mediul nconjurtor ?
4. Ct de eficient a fost cursul meu ? 4. Este valabil ratiunea de a exista a
5. Am valorificat la maximum timpul si programului si sunt scopurile si
obiectivele lui corespunztoare ? 11
obiectivele lui corespunztoare ?
5. Unde plasm rezultatele
programului fat de alte programe Evaluati
similare sau alternative ? inteligent !
Este, de asemenea, important s nu te Cu toate
bazezi pe un singur tip de evaluare a c evaluarea e un
rezultatelor. Att evaluarea formal (teste domeniu dificil al
n clas si teste standardizate) si cea programului
informal (interviuri, observatii, teme dumneavoastr,
pentru acas, proiecte de grup, discutii n este important s
clas etc.), sunt importante. De multe ori evaluati doar ceea ce vreti s aflati.
evaluarea informal este mai eficient Evaluarea colateral risipeste timp si
dect testele. bani, iar n unele cazuri v mpiedic s
Pregtirea elevilor dedicati timp suficient mbunttirii
Evaluarea pregtirii elevilor este programului dumneavoastr n punctele
legat direct de obiectivele programului care conteaz cel mai mult.
tu. Obiectivele tale trebuiesc s acopere n evaluare se folosesc termeni ca:
nevoile elevilor dar si problemele a) evaluare formativ adic o
ecologice ale comunittii si ele trebuie s monitorizare permanent; b) sumativ
arate cum ai dori s se manifeste elevii ca care nseamn evaluare final.
rezultat al programului de pregtire. Ele Totusi mai sunt folositi termenii
trebuie s mai arate talentele, monitorizarea programului sau analiz de
cunostintele, atitudinile pe care crezi s impact intermitent n loc de evaluare
elevii ti trebuie s le dobndeasc n formativ si analiza impactului n loc de
urma studiului. Un program de evaluare evaluare sumativ.
eficient te poate ajuta s determini dac ti-
ai atins obiectivele si cum ar fi putut ele fi Cum se evalueaz ?
atinse mai eficient si mai bine. Vom lua n calcul :
1. Pre-evaluare si adunarea de date
Eficienta programului esentiale.
Cnd evaluati un program de 2. Evaluare formativ si evaluarea
educatie ecologic este important s sumativ.
faceti observatii chiar asupra programului, 3. Ce elemente fac ca un test s fie valabil,
dar si ct au nvtat elevii. De la metodele utilizabil si exact.
de predare pn la conditiile clasei de 4. Elementele pro si contra ale testelor
predare, exist multe aspecte ale standard, teste realizate de profesor.
programei pe care ti-ai dori s o evaluezi. 5. Elemente pro si contra ale diferitelor
ntrebri care te pot ajuta la evaluarea tipuri de ntrebri test.
eficientei programului tu: 6. Tipuri de evaluare informal (teme
1. Au fost eficiente tehnicile de predare pentru acas, jurnale si blocnotes,
alese ? rapoarte, teme de cercetare, interviuri,
2. Au fost prea multe cursuri ? chestionare, prezentri n public).
3. Prea multe activitti n aer liber ? 7. Valoarea portofoliilor.
4. Prea mult dictare ? 8. Evaluarea schimbrii de atitudine.
5. A fost programul destul de flexibil pentru
a se adapta intereselor schimbtoare ale Tipuri de evaluare: pre-evaluare,
elevilor? sumativ si formativ.
6. Cadrul clasei inhib sau stimuleaz Evaluarea formativ msoar
nvtarea ? progresul n mod periodic n tot anul
7. A afectat programul pe membrii folosind teste formale (observatii,
comunittii ? ghicitori, alte tehnici evaluative). Aceasta
8. Dac da, ce au simtit fat de program ? ofer elevilor un feeback constant care-i
12
ajut s se concentreze pentru informal deoarece se bazeaz pe date
mbunttirea pregtirii. Mai ofer date cuantificabile. Sunt 2 tipuri de teste cu
despre modalitti de reglare a predrii n care se lucreaz: teste standard care
scopul eficientizrii acesteia. sunt pregtite de altii si teste de clas pe
Evaluarea sumativ msoar rezultatele care le pregtiti singuri.
finale ale pregtirii si v ajut s Cnd realizati un test sau cnd
determinati dac elevii si-au nsusit selectati un test va trebui s v gnditi la 3
obiectivele cursului. Ea se realizeaz sub caracteristici: sigurant, valabilitate,
form de teste standardizate sau teste gam de folosire.
pregtite de profesor la sfrsit de an, dar
mai poate include si chestionarul sau Siguranta: un test sigur este cel care va
examinarea final. da aceleasi rezultate mereu. Este
Pre-evaluarea reprezint o consistent, demn de ncredere, stabil.
trecere n revist a ceea ce stiu elevii Dac veti da acelasi test aceluiasi grup de
nainte de nceperea cursului. Acesta elevi de trei ori la rnd ntr-o perioad
poate fi realizat sub form de test scurt de timp, rezultatele nu vor trebui
formal sau ca un chestionar s difere foarte mult. Dac veti folosi
informat, ca un interviu sau privire un alt tip de rest, rezultatele nu ar
general, oferind date clare la trebui s se schimbe prea mult. Dac
nceput de activitate. se schimb , testul nu e sigur. Pentru
E v a l u a r e a a mbunttii calitatea testului,
formativ si sumativ, dar puteti creste numrul de
si pre-evaluarea sunt prti puncte de testare, dati
importante ale unui testul unui grup de elevi
program de evaluare si se amestecati, includeti
bazeaz pe tehnici de subiectele care sunt de
evaluare formal si informal. dificultate medie si nu de
Optati clar pentru anumite tipuri de dificultate sczut sau
evaluare, adaptati-le. De exemplu, la prea grele, asigurati-v c
clase numeroase, unde nu exist toate subiectele sunt clare
materiale suficiente si nici sprijin pentru o si limpezi si folositi subiectele care pot fi
evaluare informal, se vor folosi calculate obiectiv si nu subiectiv.
evalurile formale, standard. Dac ati
predat tehnici de rezolvare a problemelor Valabilitate: cnd un test e valabil, va
nsotite de procedee de laborator, un test msura ceea ce este planificat s
gril, cu alegeri multiple nu e cel mai msoare. Dac obiectivul nostru este s-i
indicat tip de test. Un examen practic, faci pe elevi s nominalizeze 3 cauze ale
concret ar fi mai bine ales pentru c vei distrugerii unor recife, iar ntrebarea din
putea evalua concret dac elevii pot test le cere elevilor s enumere cauzele
ndeplini cu succes o activitate de polurii oceanice, subiectul testului nu se
laborator sau dac vor putea rezolva o potriveste cu obiectivul. Dac ntrebarea
problem real - dou abilitti care nu pot din test i-ar pune pe elevi s enumere 3
fi msurate printr-un test gril, care de cauze ale distrugerii recifului de corali,
fapt testeaz doar cunostintele teoretice. ntrebarea ar fi valabil.
O metod de a v asigura s testul
Evaluare formal e valid este aceea de a controla fiecare
n multe scoli din lume testarea subiect si de a te asigura c fiecare
formal este mijlocul de evaluare msoar obiectivele tale predeterminate.
preferat. Testele msoar cantitativ Gama de folosire: ar trebui s
performantele elevilor, unele sunt folosite alegeti teste bazate pe ideea de folosire
pentru a compara elevii ntre ei sau simpl a testului. E nevoie s v gnditi
pentru a evalua solutia n timp. Testele ct timp v trebuie pentru a crea un test,
a-l nota si a-l administra. Va trebui s v
13
sunt mai obiective dect testarea
gnditi cum veti interpreta si cum veti
folosi notele de la test. Asigurati-v c Totusi, n multe sisteme educationale,
ntrebrile si indicatiile testului sunt scrise notele de la astfel de teste determin
clar, c testul nsusi este destul de scurt viitorul academic al elevilor. Numrul de
pentru a nu-i zpci pe elevi, c toate elevi care esueaz la examen sau l trec
ntrebrile nu includ stereotipuri sau chiar este de fapt o reflectare a calittii predrii
erori personale si c, n plus, sunt si a succesului sistemului scolar respectiv.
interesante si-i fac pe elevi s gndeasc. Spre deosebire de aceste teste,
testele realizate de profesor nu au fost
teste pe grupuri date de elevi si nici nu
Teste standard - teste fcute permit evaluarea elevilor vostri n functie
de profesor. de un standard. Aceste teste ne permit
Sunt dou tipuri de teste care se testarea modului de ntelegere a unui
folosesc la evaluarea programelor de subiect limitat de ctre elevi. Dac predati
educatie ecologic: teste standardizate un capitol despre ecologie si vreti s
(pregtire de edituri, agentii de testare determinati dac elevii au nteles relatia
standard, universitti) si teste de clas animal de prad - victim n Belize, veti
(pregtite de profesor). include ntrebri legate de aceast relatie
Testele standardizate sunt teste formale care se leag de obiectivele
care permit o comparatie dumneavoastr specifice. Se
ntre elevii personali si pot include ntrebri despre
ceilalti elevi din alte zone. animale de prad, fcnd
Aceste teste sunt de obicei ntrebrile mai usoare sau mai
bune deoarece au fost grele dup voie, bazate pe
testate pe populatii mari de obiectivele specifice mai sus.
elevi, fiind revzute pn la Multi profesori prefer astfel
eliminarea punctelor de teste deoarece evaluarea
neclare sau confuze. Sunt se bazeaz n principal pe
bune dac vrem s ne performantele studentului si
evalum elevii n testul se refer direct la ce s-a
comparatie cu altii sau dac predat la curs. Dac toti din
vrem s-i evalum fat de clas pot s ating
norm. performanta cerut de
Testele standardizate nu obiective, atunci toti vor lua
sunt valabile pentru elevii cu nevoi sau note maxime. Aceste teste se potrivesc
cunostinte speciale care difer de cele ale educatiei ecologice deoarece dac veti
populatiei "normale" de elevi. n plus, concepe un tip de test potrivit veti putea
continutul testului standardizat nu se determina dac elevii dumneavoastr au
potriveste ntotdeauna cu ce se pred ntr- nvtat ceea ce v-ati dorit s nvete.
o anumit scoal sau clas. Ele nu sunt Acestea pot determina ndemnarea,
msuri concrete ale studiului ecologiei n cunostintele, atitudinile - cele 3
scoli, deoarece, de multe ori, ntrebrile nu componente majore ale programului
au continut ecologic sau nu trateaz dumneavoastr, iar ele pot fi adaptate
probleme de mediu, dar tipurile de realittilor mediului n care triti. Punctele
ntrebri de obicei testeaz cunostinte si slabe ale acestor teste sunt lipsa de
fapte si nu atitudini si ndemnri, care rigoare si inconsecventa.
sunt dou componente importante ale Este de dorit s lucrati mpreun cu colegi
unui program de educatie ecologic. Cu de specialitate pentru realizarea n comun
toate c aceste teste se schimb mereu a unor teste de calitate.
incluznd o mai mare varietate si Cnd realizati un test este foarte
ncurajnd gndirea superioar - ele sunt important s adaptati ntrebrile la
nc foarte limitative si nu trebuie s le obiectivele urmrite. Este bine s v
folosim ca singur msur a puneti urmtoarele ntrebri:
performantelor studentului. ! Se ridic testul acesta la nivelul de
14 Testele standard au puncte slabe. dificultate al cursului meu ?
! Ofer testul o selectie reprezentativ a 2. Nu includeti ntrebri "subtile" sau prea
materialului prezentat la clas ? evidente.
! Face trimitere fiecare ntrebare la unul 3. Controlati si eliminati stereotipiile si
sau mai multe din obiectivele mele ? greselile.
Este de asemenea, important s 4. ncercati s asigurati "independent"
adaptezi tipul de test pe care-l dati cu fiecrei ntrebri. Elevii nu trebuie s
materialul pe care ncercati s-l predati. rspund la o ntrebare, citind alta.
De exemplu, veti renunta la testul tip eseu 5. Asigurati-v c ntrebrile sunt usor de
(n care urmriti nvtarea cuvintelor nteles si scrise corect.
cheie n domeniul ecologic) n favoarea 6. Acordati numrul de ntrebri cu timpul
testului cu rspunsuri scurte care este 7. Potriviti lungimea testului si timpul.
mult mai eficient. Veti folosi testul eseu acordat testului cu nivelul de pregtire
dac vreti s evaluati modul de intelectual al elevilor.
organizare a ideilor sau cnd se trece la o 8. Nu includeti variante evident eronate.
analiz si evaluare a unei anume (Puteti alege variante glumete sau ridicole
probleme de mediu, specifice zonei. pentru a nviora atmosfera).

Folositi teste cu rspuns Fiecare test cu rspuns scurt si


are avantajele si dezavantajele sale.
scurt cnd: ntrebrile gril pot testa abilitti de
1. Aveti un numr mare de elevi. gndire logic si cunostinte specializate,
2. Doriti un test sigur, rapid si usor de dar ele sunt mai greu de realizat.
notat. Testele de tip "adevrat-fals" sunt
3. V pricepeti la realizarea unor ntrebri usor de fcut si notat, dar ncurajeaz
scurte care s reflecte perfect obiectivele. riscul si adesea testeaz lucrurile simple.
4. Aveti timp s realizati un test. Recomandm folosirea unei combinatii
5. Doriti s evaluati continutul n mare al de ntrebri si strategii de testare pentru
cursului. evaluarea elevilor dumneavoastr.
6. Lucrati cu elevi din clasele inferioare.
7. Doriti s testati fapte simple si
vocabular specific. Sfaturi pentru realizarea unui
test-eseu:
1. Asigurati-v c indicatiile sunt clare,
Folositi teste - eseu cnd: astfel nct elevii s poate s-si
1. Doriti s evaluati gndirea creatoare si concentreze ideile.
critic cum ar fi rezolvarea de probleme, 2. Potriviti ntrebrile cu obiectivele care vi
analiza si evaluarea. se par a fi mai importante.
2. Doriti s evaluati abilittile de 3. Realizati un sistem de notare obiectiv;
exprimare scris. explicati-l elevilor.
3. Aveti timp pentru notare. 4. Acordati-le suficient timp.
4. Vreti s v asigurati c elevii nu mai pot 5. Oferiti-le o gam variat de ntrebri (3
"ghici" rspunsurile. din 6 de rezolvat).
5. Doriti s aflati seriozitatea cunostintelor 6. Valorificati problemele la maximum.
nsusite. ncurajati-i pe elevi s gndeasc. s
6. Doriti s evaluati ct de bine si pot evalueze, s organizeze si s analizeze.
organiza ideile. 7. Nu dati teste-eseu pe o singur tem.
7. Nu aveti acces la xerox si e nevoie s 8. Echilibrati numrul de probleme care
scrieti ntrebrile pe tabl sau pe un tabel. cer rspunsuri lungi cu acelea care cer
rspunsuri scurte.
Sfaturi pentru realizarea unui 9. Dati note pentru fiecare problem
test cu rspuns scurt rezolvat nainte de a trece la
1. Asigur-te c ntrebrile testului urmtoarea.
msoar obiectivele pe care le
Indiferent de tipul de test pe care v-
considerati importante.
15
ati hotrt s-l faceti, este important s complexe. Se poate folosi taxonomia lui
folositi teste prin care s aflati cum au Bloom ca ghid. Sunt sugestii de folosire a
ajuns elevii la rezultatul respectiv. Cu toate unui tabel care include temele din planul
c notele v spun ct de bine s-au de lectie si cele 6 nivele de nvtare pe
descurcat elevii, ele nu ne spun cum au care le-ai acoperit prin predare si prin
ajuns la aceste rspunsuri. activitti de nvtare, controlnd fiecare
O modalitate de a afla este aceea bloc n parte pentru a-ti aminti materia
de a da elevilor un test, a nregistra notele acoperit. Cnd pregtiti un test de
si apoi a da testele napoi elevilor pentru a dobndire de cunostinte pentru a acoperi
afla cum au ajuns eu la aceste rspunsuri. materialul, ar trebui s incluzi una sau mai
Se pot folosi grupuri mici sau chiar multe probleme din fiecare categorie care
interviuri individuale pentru a afla cum au are un semn " ".
ajuns la acele rezultate. Se pot astfel afla n mod ideal, toate "celulele"
atitudini gresite sau putem descoperi tipul acestei matrice care arat primul semn ar
de gndire care-i duce la rezulta. trebui respectate de unul sau mai multe
ntrebati-i: "De ce crezi s rspunsul subiecte pe unitate de test de acumulare
sta este corect ?", "Mai poti rspunde de cunostinte. Numrul exact si tipul de
si altfel la aceast ntrebare ?" subiecte incluse este lsat la discretia
Cnd realizezi un test mai trebuie profesorului cu toate c el ar trebui s
s te gndesti cum s pstrezi echilibrul reflecte att obiective declarate ct si
ntre ntrebrile simple si cele cu adevrat activittile de predare / nvtare.
Nivelul Bloom Influente artistice Influente biotice Plante Animale
Cunoasterea
ntelegerea
Aplicatie
Analiz ?
Sintez ?
Evaluare ?
= acest nivel a fost atins prin activitti de predare/nvtare
? = acest nivel a fost atins de unii, cu toate c nu de toti elevii / depinznd de modul n care
subiectul a fost predat.
Am inclus, mai jos, cteva tipuri de exercitii care fac parte din testele cu rspuns scurt si
testele-eseu.
1. Adevrat / Fals
Precipitatia acid este produs n principal de arderea crbunelui cu mult sulf si a benzinei la
masini.
2. Exercitii de completare
Precipitatia acid este produs cnd ............................. se amestec
cu..................................... n atmosfer.
3. Exercitii tip gril
Care din urmtoarele elemente nu este necesar pentru ca s aib loc o precipitatie
acid ?
a) vapori de ap c) NOx
b) SOx d) vnturi puternice
Care din urmtoarele nu este cauz a despduririlor ?
a) agricultura pe teren ars d) clim n schimbare
b) tierea copacilor pe loc e) vnturi puternice
c) cabanele
Care din urmtoarele surse de energie sunt regenerabile ?
1. lemnul 4. geotermal
2. valuri /flux 5. crbune
3. nuclear

16
Care din sursele de energie de mai sus sunt considerate a fi recuperabile ?
a) doar 1 d) doar 1,2,4 si 5
b) doar 1 si 2 e) toate sunt
c) doar 1,2 si 4
Care din sursele energetice de mai sus pot fi considerate ca avnd sursa direct n
radiatiile solare?
a) doar 1 d) doar 1,2,4 si 5
b) doar 1 si 5 e) toate sunt
c) doar 1,2 si 5

4. Exercitii de potrivire / combinare


Combinati cuvintele din Coloana A cu definitia lor din Coloana B:
Coloana A Coloana B
1 1
2 2
3 3

n coloana din stnga veti gsi definitii, iar n dreapta termenii. Sarcina voastr este
de a combina corect termenul cu definitia respectiv, plasnd litera termenului din spatiul
liber lng definitie.
Definitii Termeni
1 a
2 b
3 c

5. Test-eseu. Tipuri de exercitii:


Descrieti pe scurt cauza desertificrii n Senegal si modul cum poate fi aceasta ncetinit
si controlat.
sau
n spatiul de mai jos, definiti termenul "desertificare" si dati un exemplu cunoscut
artnd ce anume provoac acest proces si care sunt consecintele cnd o zon devine
desertic.

6. Exercitii cu final deschis:


n spatiul de mai jos, faceti o list cu diferitele lucruri pe care le-ati putea face (sau
actiunile pe care le-ati putea ntreprinde) pentru mbunttirea calittii mediului.

Observati, ascultati, nregistrati si ntrebati: Evaluarea informal


Toti profesorii si evalueaz elevii si propriul program n mod informal. Evaluarea
informal permite descoperirea problemelor nc nainte de folosirea testrii formale, ofer
un feed-back continuu pentru profesor, pentru elevi si pentru colegi sau director. Sunt multe
feluri de evaluare informal a elevilor si a programului.
Observatia, att n clas, ct si n afara ei, este o metod de evaluare foarte important. Ea
este eficient cnd ai un obiectiv si un mod sistematic de a monitoriza ce vezi. Poti tine o
evident zilnic pentru a documenta ce vezi si s poti lua note. E important s poti observa
toti elevii.
De la folosirea corect a unei biblioteci pn la convorbiri cu printii sau cu autorittile

Elev Particip la discutii D rspunsuri valoroase Lucreaz bine n grup


X
Y
Z
177
locale, elevii vor nvta metode de cum predati, atunci va trebui s rezolvati
cercetare valabile pe care le vor folosi urgent aceast problem. Veti tine cont si
ntreaga viat. Temele de cercetare i pot de prerile altor colegi care comenteaz
ajuta s afle cum se analizeaz informatia, performantele dumneavoastr cu elevii.
cum se documenteaz faptele, cum Discutiile cu printii vor avea un
reusesti s distingi ntre faptele concrete si efect salutar asupra modului de predare a
opiniile despre ele, cum s-ti organizeze programului de educatie ecologic. Multi
gndirea. profesori invit printii acas pentru a
vorbi liber cu ei despre rezultatele elevilor.
Discutii si dezbateri
Includerea elevilor n discutii pe Evaluare reciproc si auto-
grupuri mici sau mari, n dezbateri despre evaluare
subiecte care-i intereseaz i poate ajuta O alt metod informal de
s-si exprime gndurile prin viu grai, s evaluare este aceea ce a ncuraja
asculte punctele de vedere ale celorlalti si evaluarea reciproc. Elevii si pot pune
s-si clarifice punctul lor de ntrebri unul altuia, pot
vedere. s aduc critici reciproce
Cum multe din lucrrilor lor, s evalueze
activittile de protectie a participarea la activittile
mediului presupun solutii de grup si s ia parte la o
de grup este foarte serie de alte activitti
important s-ti ajuti elevii s comune. Elevii sunt
nvete colaborarea n grup, stimulati s observe si s
munca n comun si comenteze greselile sau
cooperarea. neadevrurile spuse de
Folositi discutiile altii. Aceast metod este
pentru a v evalua elevii din indicat n cazul
cteva puncte de vedere: activittilor din programul
DAC : accept ideile ecologic deoarece ea
altora; initiaz idei; ofer presupune analiza unor
preri; este concentrat pe tem; i ajut pe teme controversate, dar si realizarea n
altii; caut informatii; i ncurajeaz si pe proiecte de comun.
altii s participe; lucreaz bine cu ceilalti; Auto-evaluarea e foarte important
ridic probleme viabile; ascult ce spun deoarece, ntrebndu-i pe elevi s-si
altii; si sustine dezaprobarea ntr-un mod spun prerea despre realizrile
constructiv; are o atitudine pozitiv- personale, vei cpta o imagine perfect
constructiv. despre modul n care pred profesorul.
Discutiile cu alti elevi, cu
profesori si printi: Expozitii publice si de
Puteti afla multe lucruri interesante produse
despre elevii dumneavoastr dac veti Expozitiile de art, eseurile, spectacolele,
vorbi ntr-o manier informal cu ei pe tot posterele, afisajele, hrtile pot dezvolta si
timpul anului de studiu. Elevii sunt deschisi motiva elevul. De exemplu, dac predai
dialogului, oferindu-ti sansa de a afla ce engleza si le oferi elevilor un proiect -
gndesc si simt. Interviurile personale v poster cu legturi ecologice, vei afla ce
dau prilejul s puneti ntrebri despre stilul gndesc si ce stiu. Puteti initia proiecte
lor de nvtare, dar si despre modul de ecologice cum ar fu cunoasterea curtii
predare a profesorului. scolii sau a unui ru; alte proiecte nrudite.
Dac vorbiti cu alti profesori veti
afla multe lucruri legate de activitatea
elevilor dumneavoastr, dar si despre
Activitti n aer liber:
O alt modalitate de a evalua
tehnica dumneavoastr de predare a
succesul programului tu este de a analiza
materialului. Dac elevii se plng de modul
activittile elevilor n afara clasei. De la
18
observarea comportamentului lor pe clar, puneti ntrebri usor de nteles, care
strad pn la a afla dac activitatea s nu-l influenteze pe subiect.
ecologic din scoal se extinde si n viata
lor personal.
Mapa personal:
Chestionare Multi profesori stng si
A cere elevilor si printilor s organizeaz evalurile informale n mape
completeze chestionare poate ajuta la personale pentru fiecare student. Mapele
evaluarea programului tu si/sau a contin temele de clas, temele, lista cu
modului de predare a cunostintelor. observatii si note; proiectele si alte eseuri
Cnd realizezi un chestionar este care s msoare evolutia lor. n functie de
important de stiut ce tip de informatie programul tu de predare, poti avea dou
doresti si de a concepe ntrebrile care se mape, una pentru strngerea materialelor
potrivesc cu publicul cruia i te adresezi. de educatie ecologic si alta cu proiectele
Cu toate c un chestionar ia mult timp de de educatie ecologic si alte informatii.
fcut si de evaluat, ele te ajut s obtii
rspunsuri cinstite care te pot ajuta mai Prin folosirea unei combinatii de evaluare
departe. formal si informal, formativ si
Cnd realizati un chestionar, scrieti

Not:
n cazul evalurii, mai ales a celei informale, stabiliti criterii
care s v ajute s determinati ct de bine se descurc elevii
dumneavoastr. Dac evaluati participarea la ore, va trebui
s hotrti, nainte de a ncepe, ce anume determin un
rezultat acceptabil, ce speri s nveti/afli din evaluare si cum s
tii evidenta a ceea ce s-a spus si cine a spus. Dac evaluati
lucrri de cercetare, va trebui s fixati niste criterii bazate pe
modul cum e organizat informatia, ct de bine sunt faptele
sustinute de surse credibile si ct de bine e prezentat

sumativ, puteti obtine informatii dumneavoastr (atitudinea fat de


importante despre calitatea predrii si scoal, ce prere au despre problemele
cantitatea de cunostinte asimilate de de mediu, ce sper s nvete n anul care
student. vine si ce cunostinte si informatii au deja,
Organizarea si conducerea ce prere au ei despre problemele si
evalurii depinde de ce ncerci s msori, educatia ecologic), veti putea culege
de timpul de care dispui, de interesul informatii extrem de importante.
artat, de resurse, de conditiile impuse de Aceast informare calitativ v va
scoal etc. n multe cazuri, clasele permite o evaluare corect a schimbrilor
numeroase, resursele reduse si timpul de atitudine care vor avea loc de-a lungul
limitat v vor mpiedica s acordati mult timpului att n cazul elevilor ct si a
efort n a dezvolta un plan de evaluare profesorilor etc.
complex. E important ns ca profesorul Este foarte greu de aflat ct din
s introduc evaluarea n program nc de cunostintele unui student se datoreaz
la nceput indiferent de tipul de program muncii profesorului si ct altor factori, cum
de evaluare pe care-l folosesti. ar fi TV, printi, crtile citite, filmele
Indiferent ce tip de evaluare veti vizionate etc.
folosi este de dorit s conduceti o Evaluarea te poate ajuta s
evaluare informal a scolii si a elevilor la realizezi programe de educatie mai
nceputul anului astfel nct s aveti niste eficiente, dar nu-ti poate spune totul. O
date de pornire pentru comparatiile de mai parte consistent a unei evaluri totale o
trziu. Prin observarea elevii constituie intuitia sau sentimentele pe
19
cate le ai pentru ceea ce faci. populatiile de insecte, a realiza procentaje
Este important s obtii reactiile din rspunsurile la chestionarele propuse
elevilor mai tot timpul anului dndu-le populatiei). Dac vreti s mbunttiti
ocazia s-ti spun ce prere au despre ce scrisul si cititul, folositi articole din ziarul
nvat si care sunt lucrurile care le plac local cu subiect ecologic sau altele cu
sau displac. Asta te va ajuta s-ti reglezi continut "real" sau relevant.
cursul pe parcurs pentru a-i tine pe elevi Msurarea schimbrilor de
interesati de ceea ce le transmiti. Vei
organiza interviuri informale tot timpul atitudine
anului cu fiecare student n parte sau cu Cu toate c atitudinea este o
grupuri mici sau le vei cere elevilor s component important a educatiei de
completeze evaluri informale n scris. mediu, ea poate fi greu de evaluat. Spre
Puteti chiar s le cereti la sfrsitul fiecrui deosebire de cunostinte sau ndemnri,
capitol predat, s noteze ce anume le-a nu poti msura direct ce simt cu adevrat
plcut n ultimele 3 sptmni de predare elevii despre unele aspecte ale mediului
(subiecte, teme, stilul de predare etc.), ce nconjurtor. Este greu de aflat dac
nu le-a plcut si ce ar vrea s se schimbe atitudinea se si traduce ntr-un
dac s-ar relua predarea capitolului. Le comportament adecvat.
puteti cere elevilor s scrie evaluri rapide Cu toate c e greu de msurat
la sfrsitul unor cursuri, notnd ce le-a atitudinea sau valorile unei persoane,
plcut, ce s-au nteles si ce si-ar dori s fie totusi puteti culege informatii care s v
mai mult accentuat. spun ce prere are elevul
cu adevrat. Mai nti, prin
Notarea si testarea o b s e r v a r e a
n unele tri ti se poate comportamentului lui.
cere s notezi elevii ntr-un Puteti compara atitudinea
mod cu care s nu fii de acord elevului de la nceput de an
sau s-i pui pe elevi s "nvete cu cea de la sfrsitul anului
pentru test" pentru a-i ajuta s pentru a putea vedea dac
treac testele standard cerute. s-a schimbat ceva. Dup
Este important s te pui de predare, observati dac
acord cu cerintele scolii unde elevii si strng gunoiul, sau
lucrezi, dar n unele cazuri veti pun ntrebri n plus despre
putea lucra cu alti profesori mediu sau chiar se implic
pentru a schimba sistemul pe n activitti comunitare de
care-l simtiti a fi rapid sau ecologie. Par ei preocupati
ineficient. Unii voluntari, care de problemele de mediu
lucreaz n realizarea unor noi locale si nationale? Citesc mai mult
programe, si-au concentrat atentia despre probleme ecologice ?
asupra incorporrii unor ntrebri Le puteti da elevilor un test general
relevante n testele standard,punnd un la nceputul anului pentru a afla ce simt ei
accent mai puternic pe problemele de n legtur cu un numr de probleme
mediu sau alte teme relevante. Unii pentru ca la sfrsitul cursului s se dea un
profesori lucreaz la cresterea numrului alt test general.
de ntrebri complexe si de scdere a
numrului de ntrebri simple. Modalitti de a afla valorile
Folositi educatia ecologic pentru si atitudinea elevului
a preda mai bine problemele pe care le 1. Exprimarea opiniei pe sistem "vot"
aveti n program. Dac le predati Elevilor li se ofer afirmatii despre mediu
studentilor cum s realizeze msurtori si li se cere s rspund alegnd dintre
corecte sau s nteleag problema "total de acord", "partial de acord", "nu
procentelor, folositi un context de mediu. sunt de acord" sau "total de acord", "de
(Pot msura nltimea copacilor, calcula acord", "sunt nehotrt", "nu sunt de

20
acord n mod hotrt". programul tu.
Exemple: Oamenii care conduc masini Pe msur ce adunati date despre
ce polueaz aerul ar trebui amendati. programul dumneavoastr de predare si
despre performantele elevilor, folositi
2. Gradare informatia pentru a cstiga sprijin pentru
Organizati urmtoarea list cu programele dumneavoastr.
problemele ecologice ale Ciadului notnd Gnditi-v la ceea ce i-ar interesa
cu "1", problema care vi se pare a fi cea pe printi, pe autorittile locale si scolare,
mai urgent si cu "5", problema cea mai agentiile publice, grupurile
putin urgent. Explicati optiunea guvernamentale, pe colegi, pe membrii
dumneavoastr. Peace Corps s afle si ce ar putea ei
face cu informatiile cptate. n unele
3. Supravegherea activittilor cazuri e important chiar si a-i informa
Puneti ntrebri elevilor n permanent pe oameni despre
legtur cu obiceiul lor ultimele noutti. Dac elevii
cerndu-le s le marcheze dumneavoastr au organizat
cu "foarte des, des, rar, un program de plantare de
niciodat". copaci, invitati ntreaga
! De cte ori duceti comunitate la o ceremonie
gunoiul ? de plantare de pomi sau scrieti
! De cte ori aruncati uleiul un articol pentru ziarul local explicnd
dup folosire ? rolul proiectului. Informati opinia public
! De cte ori dati la reciclare cti pomi au fost plantati, cti elevi au
materialele care v prisosesc ? organizat evenimentul, cum s-au
Chiar dac v urmriti elevii, este practic schimbat atitudinile profesorului si
imposibil s aflati dac schimbrile de elevilor, alte informatii relevante.
atitudine care au loc pe parcursul unui an Este bine s-i informati pe colegi si
vor mai continua s actioneze si dup ce pe administratori n legtur cu
elevii vor promova cursul. Dac elevii rezultatele evalurii - mai ales dac
dumneavoastr spun c-i intereseaz educatia ecologic e la nceputurile ei si
problemele de mediu, se traduce acest oamenii si fac probleme c aceasta le va
interes ntr-un comportament responsabil lua din timpul alocat obiectelor
pe strad ? Dac particip la o actiune de traditionale. Cnd vor ntelege c
ngrijire ecologic n timpul anului de educatia ecologic ajut la ntelegerea
studiu se va transforma aceasta ntr-o obiectelor clasice, vor ncepe s
activitate permanent de lucru n colaboreze cu dumneavoastr.
favoarea comunittii si dup terminarea Evaluarea ne face s ne dm
scolii ? n multe tri, exist cercetri care seama cnd facem ce trebuie si cnd
urmresc activitatea fostilor elevi pentru a trebuie s ne mbunttim activitatea. ne
descoperi efectele pe termen lung ale mai ajut s descoperim efecte pe care
programului de educatie ecologic. nu le anticipaserm - att negative ct si
4. Dileme morale pozitive - care rezult din programul
Puteti folosi dilema moral ca tehnic de nostru de educatie ecologic. Ne poate
a evalua abilittile de rationament moral oferi ntelegerea asupra modului de a-i
al cuiva. S-au dezvoltat instrumente ajuta pe elevi s devin constienti din
standardizate de msurare a punct de vedere ecologic. Dar educatia
rationamentului moral folosind o serie de ecologic este un proces de durat. Nu-i
4 dileme morale care se coreleaz cu poti schimba elevi peste noapte sau s-i
studiile de rationament moral a lui faci s gndeasc corect despre mediu
Kohlberg. imediat. Ce poti face este s-i ajuti pe
elevi s capete informatii, ndemnri,
Cum s folosesti evaluarea atitudini de care vor avea nevoie pentru a
pentru a cstiga sprijin pentru actiona ntr-o manier responsabil fat
21
de mediu si de asemenea, s-i faci s nteleag c mbunttirea conditiilor de mediu e n
interesul lor.
Sunt multe surse care te pot ajuta la organizarea si coordonarea unei evaluri
Temele de meditatie:
1. titi ce vreti s evaluati si ce vreti s faceti cu rezultatele
evalurii ?
2. Este testarea dumneavoastr demn de ncredere,
valabil si corect ?
3. Folositi ambele tipuri de evaluare: formal si informal ?
4. titi cum veti strnge si nregistra datele?
5. Ati hotrt cu cine v veti consulta asupra rezultatelor si
cum vor folosi rezultatele ?
6. Mediul clasei e prielnic nvtrii ?
7. Evaluati cunostinte, ndemnri si atitudini?
8. Le-ai oferit elevilor posibilitatea de a-ti evalua
performantele ca profesor ?

22
IDEI INOVATOARE

Ne bucurm c ati ales "Idei Mai nti,


inovatoare", un raport care cuprinde faceti un
cteva idei interesante pentru predarea sondaj de
stiintelor mediului nconjurtor n institutii opinie (oral)
de nvtmnt. n rndul
Ne-am strduit s facem ca elevilor.
aceste activitti scolare s fie educative, Cereti-le
amuzante si flexibile astfel nct s poat prerea asupra unei probleme
fi adaptate la cerintele dumneavoastr. referitoare la mediul nconjurtor. Spre
Veti vedea c pe tot parcursul acestui exemplu, luati n discutie controversata
raport chestiunile de protectia mediului problem a nclzirii atmosferei
au fost utilizate ca exemple, ideile Pmntului. n functie de pozitia
prezentate putnd fi aplicate si n alte adoptat de elevi, cereti-le s explice si
domenii. s aduc argumente, avnd grij ca
Am conceput 5 tipuri diferite de elevii care se pot exprima cu mai mult
activitti care pot fi desfsurate pe usurint s fie distribuiti n mod egal n
parcursul unor module cu o durat de 1-2 cele 2 tabere, pro si contra.
sptmni sau 2-3 zile, n functie de mprtiti clasa n grupuri de cte
necesittile dvs. 3-4 elevi ( de exemplu, o clas de 24
Ideea care st la baza acestor elevi va fi mprtit n 6 sau 8 grupuri). n
activitti n domeniul protectiei mediului cazul n care exist 8 grupuri, procedati
este de a pune bazele unei gndiri astfel nct cele 4 grupuri pro n
analitice (ce presupune aptitudini de problema nclzirii atmosferei (spre
analiz, sintez, integrare si creativitate) exemplu, ei vor argumenta c nclzirea
n rndul elevilor. atmosferei Pmntului este iminent si
se datoreaz interventiei omului) s
5 activitti ce pot fi desfsurate n reprezinte interesele urmtoarelor
cadrul orelor de studiu al mediului segmente : industrie, guvern, oameni de
nconjurtor: stiint, cetteni. Celelalte 4 grupuri
(contra) vor reprezenta aceleasi
! Marea dezbatere pe probleme de
segmente ale societtii.
mediu.
n cazul n care numrul elevilor
! Probleme ale mediului nconjurtor si este mic, fiecare dintre aceste 4 categorii
solutii vor fi reprezentate de cte unul sau doi
elevi. Evaluarea elevilor se va face
! Geografia mediului tinndu-se cont de maniera n care
! Impactul produselor de larg consum grupul din care fac parte si-a prezentat
asupra mediului nconjurtor argumentele (sinceritate, coeziunea
grupului, capacitatea elevilor de a lucra
! Mediul nconjurtor n pericol n echip, capacitatea de a rspunde la
ntrebri, etc.), materialele pe care le-au
Marea dezbatere pe probleme de utilizat pentru a-si sustine punctul de
mediu vedere si capacitatea de ntelegere
Una dintre cele mai bune metode global a subiectului.
de a ntelege chestiunile complexe De asemenea, evaluarea elevilor
referitoare la mediul nconjurtor este de va fi fcut si pe baza observatiilor
a analiza n profunzime toate aspectele individuale. Acest lucru poate fi realizat
si punctele de vedere ale fiecrei cerndu-le elevilor s tin un jurnal zilnic
probleme. care s contin prerile si observatiile lor
Pentru desfsurarea acestei pe parcursul desfsurrii acestei
activitti vom utiliza un exemplu clasic. activitti. 23
n continuare, v sugerm cteva domenii de interes. Spre exemplu, dac
ntrebri pentru aceste jurnale: tema discutiei este poluarea aerului n Los
Angeles desemnati un grup de elevi s
! Care sunt prerile dumneavoastr
identifice toate aspectele acestei
referitoare la fenomenul nclzirii
probleme. Acest grup va cerceta istoricul
atmosferei si modificarea
problemei, principalele cauze ale aparitiei
conditiilor climaterice ?
si evolutia sa n ultimii 20 de ani.
! Ce simtiti cnd sunteti nevoiti s Un alt grup de elevi va analiza
aduceti argumente n favoarea unei diferitele actiuni ntreprinse de guvern
opinii cu care nu sunteti de acord ? aceast activitate va cuprinde o scurt
trecere n revist a legislatiei federale, de
! Ce noutti aduce pentru stat si locale.
dumneavoastr metoda de
cercetare n grup ? Pentru gsirea solutiilor
! n activitatea dumneavoastr de Desemnati 3 grupuri de elevi care
documentare pentru sustinerea s prezinte solutiile din domeniul
unui punct de vedere pe care nu-l tehnologic la aceast problem. Primul
mprtsiti, luati n consideratie grup si poate concentra atentia asupra
anumite argumente la care nu v-ati solutiilor tehnologice din domeniul
gndit pn atunci ? energetic care ar putea contribui la
reducerea polurii aerului (cum ar fi
Dup ncheierea prezentrilor instalatii care utilizeaz energia solar si
orale, elevii vor scrie scurte eolian), al doilea grup asupra
lucrri (bazate pe observatiile din tehnologiilor alternative din
jurnale) n care vor compara sectorul auto (masini si utilaje
gradul actual de ntelegere a unei care functioneaz pe baz de
probleme complexe cu opiniile lor curent electric, gaz natural,
initiale. etc.), iar cel de-al treilea grup
Cereti fiecrui elev s poate analiza tehnologiile
analizeze n lucrare fiecare punct depoluante (de ex: instalatii
de vedere prezentat. Elevii vor care absorb smogul si
ncheia lucrrile cu propriile lor ndeprteaz agentii poluanti
preri asupra subiectului din aer).
respectiv, acestea fiind nsotite de Ultimul grup va avea ca
explicatii referitoare la modul n care au sarcin gsirea unor solutii concrete la
ajuns la aceste concluzii. nivel individual. Aceste solutii vor prezenta
Dup predarea lucrrilor, profesorii modul n care msurile luate de fiecare
pot organiza o discutie n grup, cerndu-le persoan pot conduce la depoluarea
elevilor s-si spun prerea asupra aerului.
problemelor care au fcut obiectul acestei Profesorii pot cere fiecrui grup s
activitti. Avnd n vedere faptul c fiecare prezinte un raport scris sau oral, la
elev are punctul su de vedere asupra alegere. Ideal ar fi ca acest raport s fie
modului de desfsurare a acestei prezentat n ambele variante. Elevii
activitti, trebuie ncurajat participarea trebuie ncurajati s includ n rapoarte
tuturor elevilor. grafice si fotografii.

Probleme ale mediului nconjurtor si Geografia mediului


solutii Unul dintre cele mai importante
Alegeti un anumit subiect de larg aspecte ale studiului mediului nconjurtor
interes din domeniul protectiei mediului, l constituie multitudinea de discipline
cum ar fi poluarea, si cereti elevilor s incluse; nu este vorba numai de studiul
gseasc solutii inovatoare. mediului ci si de cunostinte de politic,
Pentru a asigura participarea sociologie, istorie si geografie.

24 tuturor elevilor, mprtiti-i pe diferite Studiul chestiunilor de protectia


mediului pe plan mondial este una dintre produse de ntretinere de uz personal,
cele mai bune ci de a asigura un nivel de articole menajere, mbrcminte,
corespunztor de cunostinte de geografie articole de divertisment, mijloace de
n rndul elevilor. Astfel, ei sunt att de transport si articole diverse (aceste
preocupati cu studiul tuturor aspectelor categorii vor figura pe axa y a
acestui subiect nct ajung s nvete fr diagramei).
a-si da seama geografia unui stat sau a Cereti elevilor s prezinte o list
unui continent. detaliat a produselor utilizate, indiferent
Spre exemplu, doriti s faceti un de importanta sau frecventa de utilizare a
studiu asupra Africii. Activitatea de produsului respectiv. n dreptul fiecrui
documentare poate fi realizat fie cu articol precizati urmtoarele (n partea de
ajutorul motoarelor de cutare web, fie sus a paginii pe axa x): frecventa de
ntr-o bibliotec sau utiliznd un CD din utilizare (zilnic, frecvent, rar), pret (n
care se pot extrage toate documentele de USD), biodegradabil ? (Da sau Nu),
interes pentru lucrarea dumneavoastr ambalaj (precizati tipul:
Fiecare elev sau grup plastic, hrtie, carton, etc. si
de elevi poate alege o tar greutatea n livre), Este
african pentru care va scrie acest produs necesar ? (Da
un raport asupra conditiilor sau Nu, precizati de ce).
mediului. Articolele de pe site- Mai mult, cereti
urile web, CD si din biblioteca elevilor s scrie un scurt
scolii vor contribui la eseu n care s descrie o zi
stimularea ideilor si vor furniza obisnuit din viata lor. Care
imaginile si hrtile necesare sunt produsele de larg
ntocmirii acestor rapoarte. consum pe care le utilizeaz
Un studiu mai zilnic? Care este impactul
aprofundat al sistemului acestora asupra mediului
politic, populatiei, industriei, nconjurtor ?
resurselor naturale specifice unui anumit Dup predarea lucrrilor si
stat poate fi realizat cu ajutorul acelorasi verificarea lor de ctre dumneavoastr
surse mentionate anterior. (profesorul), cereti elevilor s elaboreze o
variant alternativ care s se bazeze pe
Raportul impactului produselor de larg noile cunostinte acumulate (referitoare la
consum asupra mediului produsele de larg consum si impactul lor
Pe msur ce elevii cerceteaz asupra mediului nconjurtor).
natura problemelor mediului nconjurtor, n acest ultim eseu elevii vor trebui
ei devin din ce n ce mai constienti de s stabileasc si s extrag din diagrama
impactul optiunilor individuale asupra
produse impactul lor asupra mediului
mediului.
acele optiuni proprii care ar putea fi
Printre optiunile cu cel mai mare
modificate n sensul obtinerii unei
impact se gsesc cele referitoare la
influente favorabile asupra mediului.
produsele de larg consum, si anume:
ncurajati elevii s fie att creativi ct si
alimente, combustibili, mijloace de
practici n desfsurarea acestui exercitiu.
transport, mbrcminte, articole de
Retineti, nu exist un rspuns
divertisment, etc.
corect la aceste ntrebri. Scopul acestui
Cereti fiecrui elev s
exercitiu este de a ncuraja capacitatea
ntocmeasc o list cu produsele pe care
individual de analiz, constientizarea
le utilizeaz si/sau cumpr n mod
deciziilor pe care le lum si a
regulat. Dumneavoastr, n calitate de
consecintelor lor (fie ele constructive sau
profesor, puteti elabora o diagram pe
distructive).
care elevii o vor completa cu datele
necesare. Ea va trebui s cuprind
Mediul nconjurtor n pericol
urmtoarele categorii: alimente,

25
Ca si faimoasa emisiune TV " fiecare echip a unui nume. De exemplu, o
Pericol", Mediul nconjurtor n pericol echip si poate alege numele de
poate fi o activitate interesant si "Aprtorii mediului", alta "Puternicii
amuzant care s introduc n rutina unei sequoia" iar alta "Biodegradabil 4". Astfel,
ore obisnuite un spirit de competitie de tip numele fiecrei echipe va evoca
divertisment. preocuparea pentru un anumit subiect. Cu
Aceast activitate promoveaz ct numele sunt mai creative, cu att mai
lucrul n echip si ncurajeaz bine.
studiul individual suplimentar (studiul Acum, perioada pregtirilor s-a
diverselor probleme caracteristice ncheiat si a sosit ziua ntrecerii. Fiecare
mediului nconjurtor), elevii dorind s fie echip va fi dotat cu un cartonas pe care
la nltime pentru ca echipa din care fac va fi scris numele ei. n calitate de profesor
parte s cstige. puteti acorda puncte suplimentare pentru
Dintre subiectele care pot fi studiate creativitate.
mentionm urmtoarele: aer curat , S spunem c n cadrul acestui
energie alternativ, ecologie marin, concurs se ntrec 6 echipe. Concursul se
mentinerea biodiversittii / va desfsura n 2 etape, n
protectia naturii, modificarea cadrul fiecrei etape urmnd s
conditiilor climaterice, se ntreac 3 echipe. Fiecare
etap a concursului nu trebuie
populatia, sntatea si
s dureze mai mult de 35 de
agricultura, ap nepoluat si minute. Dac profesorii doresc
administrarea / reciclarea ca ambele etape s se
deseurilor. desfsoare n cadrul unei ore
mprtiti clasa n echipe de curs, vor trebui s reduc
de cte 3-5 elevi (n functie de timpul de desfsurare la 20 de
numrul total al elevilor). nainte minute.
de nceperea concursului Acum primele 3 echipe
asigurati-v c toti elevii din ncep ntrecerea. Dac nu aveti
echipele desemnate au studiat la ndemn un dispozitiv care
cel putin timp de o sptmn s emit un semnal sonor,
problemele ce fac obiectul cereti echipelor s ridice
activittii Mediul nconjurtor n cartonasul "mascot" cnd vor
pericol. Pe perioada pregtirii, fiecrei s rspund la o ntrebare.
echipe i se va aloca zilnic o perioad de elevii care urmeaz s se ntreac
timp pentru studierea si tiprirea n etapa a doua pot ajuta la buna
informatiilor necesare. ncurajati elevii s desfsurare a primei etape a concursului.
promoveze "specialisti" n cadrul De exemplu, unul dintre ei poate tine
echipelor. Cu alte cuvinte, dac exist 4 scorul, altul poate cronometra timpul de
elevi ntr-o echip si 8 categorii de rspuns iar altii pot supraveghea si decide
probleme caracteristice mediului care dintre echipe a ridicat prima
nconjurtor, propuneti ca fiecare membru cartonasul.
al echipei s devin "expert" n 2 din n calitate de gazd a acestui
aceste categorii. Membrii echipei pot concurs, veti dori poate s pregtiti serii de
hotr care sunt problemele pe care le vor cte 100 de ntrebri. Puteti organiza
aprofunda. concursul n 3 runde cu grade de dificultate
ncurajarea expertizei ajut la diferite. De exemplu, rspunsurile corecte
dezvoltarea interdependentei n cadrul din runda1 pot valora 5 puncte, cele din
echipei, precum si la crearea n rndul runda 2, 10 puncte, iar runda final poate
elevilor a sentimentului unei cunoasteri consta dintr-o singur ntrebare care a fost
aprofundate a unui anumit domeniu. scris pe un cartonas alb de ctre echip,
O latur amuzant a acestei aceasta permitndu-i echipei s riste
activitti care implic creativitate din oricte puncte doreste din cele acumulate

26
partea elevilor este alegerea de ctre pentru un rspuns corect.
La fel ca n jocul televizat, printr-un concursul televizat exist ntrebarea-
rspuns incorect se pierde un numr de bonus. O echip care a dat un rspuns
puncte echivalent cu cel care s-ar cstiga corect va avea ntotdeauna sansa de a
n cazul unui rspuns corect. De exemplu, rspunde la o ntrebare suplimentar-
un rspuns incorect n runda 1 nseamn bonus. Echipele nu vor fi penalizate
5 puncte n minus. La fel ca n jocul pentru un rspuns incorect la aceast
televizat, n cazul n care o echip a dat un ntrebare suplimentar. Avnd n vedere
rspuns incorect, cea care a dat semnalul faptul nu exist riscul de a pierde puncte
imediat dup ea are ocazia s rspund. suplimentare, ntrebarea va trebui s aib
Dac si ea greseste, este rndul ultimei un grad ridicat de dificultate.
echipe; binenteles c ea poate refuza Echipei creia i-a revenit dreptul
acest drept dac nu este sigur de de a rspunde la ntrebarea bonus i se vor
corectitudinea rspunsului. n cazul n acorda 10 secunde pentru deliberare
care nici una dintre cele 3 echipe nu stie nainte de a da rspunsul. Rspunsurile
rspunsul, profesorul / gazda poate corecte la ntrebrile bonus pot fi evaluate
ntreba auditoriul format din elevii care nu astfel: 3 puncte bonus pentru rspunsurile
particip la prima etap. corecte din runda 1 si 5 puncte bonus
Spre deosebire de concursul pentru cele din runda 2. Facem din nou
televizat, participantii la Mediul precizarea c un rspuns incorect la o
nconjurtor n pericol nu sunt nevoiti s ntrebare bonus nu este penalizat.
dea un rspuns sub form de ntrebare de
vreme ce dumneavoastr sunteti cel/cea
care le puneti ntrebrile. n plus fat de

n eseurile lor elevii vor trebui s rspund la


urmtoarele ntrebri:
! Ce am nvtat referitor la modul n care optiunile mele de
utilizare a produselor de consum influenteaz mediul
nconjurtor ?
! Ce schimbri intentionez s fac ?
! Cum intentionez s realizez aceasta ?
! Care sunt produsele / articolele de care nu m pot lipsi ?
! O atitudine responsabil fat de mediul nconjurtor
implic o restrictie a optiunilor ? Explicati.
! Este posibil ca n zilele noastre s adoptm un mod de
viat responsabil, care s aib un impact ct mai redus
asupra mediului ? Explicati.

27
EXISTA MATERIALE PERICULOASE N CASA MEA ?
(Realizeaz aceast trecere n revist a propriei tale case pentru a afla
rspunsul la ntrebarea de mai sus)

OBIECTIV:
Multi dintre noi suntem constienti de faptul c exist produse periculoase n
propriile case, dar nu-si dau seama ct de multe. Parcurgeti "O trecere n
revist a produselor si practicilor periculoase existente n propria mea
cas" pentru a afla unde exist probleme n casele dumneavoastr.

O TRECERE N REVIST A PRODUSELOR I PRACTICILOR


PERICULOASE EXISTENTE N PROPRIA MEA CAS
PASUL I
nainte de nceperea acestei treceri n revist, poti numi cinci produse din casa ta
pe care le consideri periculoase . Descrie cum poti scpa de fiecare dintre ele.

Produsul Metoda de eliminare a produsului


1.
2.
3.
4.
5.

n urmtoarea diagram, zonele numerotate reprezint locuri n incinta si n


afara caselor noastre unde am putea folosi produse periculoase sau ne-am putea
angaja n practici care sunt duntoare snttii oamenilor sau mediului
nconjurtor. Vei observa c produsele si practicile periculoase pot fi ntlnite
peste tot !

28
1. Buctrie 7. Animal de cas
2. Baie 8. Peluz /pajiste
3. Garaj 9. Loc pentru splarea masinii
4. Subsol 10. Sistem de dezinfectie
5. Curte/Grdin 11. Loc pentru schimbarea uleiului masinii
6. Atelier de lucru 12. Scurgere n caz de furtun

PASUL II
Observ, n fiecare portiune numerotat de la (1) la (6), cte dintre produsele
mentionate se afl si n casa ta. Exist spatii goale pe care le folosesti pentru a
depozita produse pe care le gsesti si consideri c pot fi duntoare.
PASUL III
Pentru portiunile numerotate de la 7 la 12 n diagram, rspunde la urmtoarele
ntrebri referitoare la posibile practici duntoare existente n casa ta.

1. Buctrie 2. Baie
! _______Detergent pentru splat vase ! _______Detergent pentru splat cada

! _______ Detergent pentru podele ! _______ Detergent pentru evi

! _______Detergent pentru cuptor ! _______Detergent pentru WC

! _______Detergent pentru chiuvet ! _______ampon /Balsam

! _______Soluie pentru lustruit mobila ! _______Oj de unghii si dizolvant

! _______________________________ ! _______FIxativ de pr

! _______________________________ ! _______________________________

3. Garaj 4. Subsol
! _______Ulei de motor ! _______Detergent pentru rufe

! _______ Baterii ! _______ nlbitor /clor

! _______Lichid pt.splarea geamurilor ! _______Naftalin

! _______Benzin pt.masina de tuns iarb ! _______Chimicale pentru prelucrarea


filmelor foto
! _______Antigel
! _______Solveni pt.splarea rufelor
! _______Lichid de emisie
! _______Acid pentru piscin
! _______Lustruirea masinii cu solvent
! _______________________________

29
5. Curte/Grdin 6. Atelier de lucru
! _______Chimicale pt.distrugerea ! _______________________________
ciupercilor
! _______ Erbicide (pt.plante nedorite) ! _______Vopsea n ulei

! _______Insecticide ! _______Dizolvant

! _______Erbicide (pt.buruieni) ! _______Terebentin

! _______ngrsminte ! _______Conservant

! _______Otrav pentru sobolani ! _______________________________

! ______________________________ ! _______________________________

7. Ai un animal de cas ? Dac da, cum rezolvi problema murdriilor acestuia n


casa ta ?

8. ngrijind pajistea proprie:


a) Folosesti ngrsminte pentru peluza sau n grdina ta ? Dac da, ct de des
sunt folosite ?
b) Cum scapi de iarba tiat, de frunzele si de ramurile pe care le aduni ?

9. Unde ti speli masina ? Unde se scurge apa folosit n aceast activitate ?

10. Casa ta are un sistem de dezinfectare ? Cnd a fost ultima dat curtat ?

11. Dac familia ta schimb uleiul masinii acas, ce faci cu uleiul de motor folosit ?

12. Ct de departe este canalizarea de casa ta ? A fost aceasta desfundat ?


Se asigur cineva c nimic nu intr n aceast canalizare ?

PASUL IV
n ntrebrile 7-12, care sunt riscurile posibile n astfel de situatii ?
Sugestie: n special, cum poate fiecare situatie n parte s aib un posibil
impact asupra polurii fr nici o surs specific.
7. Murdriile animalului de cas:
8. Pajistea:
9. Splarea masinii:
10. Sistem de dezinfectie:
11. Schimbarea uleiului masinii:
12. Canalizarea

30
PASUL V
Care dintre urmtoarele materiale sunt reciclate de familia ta ?
Acum esti pregtit pentru a parcuge activitatea noastr "Cum pot opri poluarea
ncepnd cu casa mea ?" pentru a gsi alternative pentru unele produse si practici
duntoare pe care le-ai descoperit de-a lungul trecerii tale n revist.

! ________ziare ! ________ulei de motor


! ________carton ! ________antigel
! ________hrtie de scris ! ________lichid de
! ________pungi de Transmisie
plastic ! ________baterii de
! ____________________ masin
! _____________________

! ________ulei de motor
! ________antigel
! ________lichid de
transmisie
! ________baterii de masin
! ______________________
! ______________________

31
CUM POT OPRI POLUAREA NCEPND
CU CASA MEA ?

OBIECTIV:
Dac ai trecut deja de testul nostru "Exist
materiale riscante n casa mea ?", ai
identificat produse si practici riscante n
propria-ti cas. Acum ai sansa de a-ti crea
propriul plan de prevenire a polurii acas.
Urmeaz aceste etape pentru produsele riscante identificate de tine n trecerea
n revist a casei tale.

PASUL 1
Enumer principalele impedimente pentru fiecare produs.

PASUL 2
Gndeste-te cum scap familia ta, n prezent, de fiecare produs.

PASUL 3
Foloseste graficul "Planul de prevenire a polurii acas" pentru a afla codul
care arat cum ar trebui eliminat corect fiecare produs.

PASUL 4
Identific nlocuitori care ar putea fi folositi.

PASUL 5
Discut rezultatele cu familia ta, apoi hotrste ce actiuni veti ntreprinde pentru
fiecare produs. Dac familia ta nu urmeaz deja "Planul de prevenire a polurii
acas" tu vei pstra acest obicei, sau vei avea n vedere folosirea unui produs
alternativ ?

32
PLANUL DE PREVENIRE A POLURII ACAS

BUCATARIE

Produs Pasul I Pasul II Pasul III Pasul IV Pasul V


Ingrediente Metoda de eliminare Cea mai bun Produs alternativ Plan de
actual metod de a prevenire
scpa de poluare a polurii

Detergent
petru splarea
Cuptorului aragazului

Detergent
pentru splare
geamuri

Detergent
pentru splarea
vaselor

Solutie
pentru lustruirea
mobilei

Detergent
pentru splarea
podelelor

Detergent
pentru splarea
chiuvetei

Alte produse

33
CT AP FOLOSESTE FAMILIA MEA ?
(si ct cost aceasta ?)

OBIECTIVE:
Rezerva de ap pare s fie nesfrsit. Ori de cte ori deschidem
robinetul, apa curge. Dar n anumite locuri nu se ntmpl asa.
Citind acest material vei fi uimii s aflai ct de mult ap
consum familia dumneavoastr. De asemenea, putei descoperi
c se pot economisi bani prin gsirea unor metode de eliminare a
risipei de ap.

CONSUMUL DE AP
A ctivitate Cantitate
n litri
Baie 100,5 l
Splat vase 60,76 l
Stingtoare 4,34 l/min
WC 21,7 l/folosire
Stropirea grdinii 43,4 l/min
Pierderi (robinet defect) 65,1 l/zi
Dus 43,4 l/min
Masin de splat 173 l/ncrcare

PASUL I
Calculai cota de ap ce se foloseste n locuina dumneavoastr pentru
dusuri, cu urmtoarea formul de calcul:

nr.de dusuri x durata medie = timp de folosire a


pe sptmn a unui dus dusului (n minute)

timp de funcionare x nr.litri = nr.litri consumai


pe sptmn de ap/min pentru dus/sptmn

34
PASUL 2
Stabilii numrul de litri/sptmn pentru activitile de mai jos:

Litri folosii ntr-o sptmn


Activitate Timp/sptmn Volum ap Volum total
folosit/activitate folosit
Splat vase
WC
Baie
Pierderi
Splat rufe
Splat masina
Dusuri
FOLOSIRE
TOTAL:

PASUL 3
Considerai costul per litru de ap este de 100 lei. Pornind de la acest pre,
ci bani cheltuie familia dumneavoastr pentru ap pe sptmn?

volum ap x 100 lei = costul apei


folosit pe pe sptmn
sptmn

Folosind rezultatele obinute, stabilii ci bani


cheltuie familia dumneavoastr pentru ap ntr-o lun
? _____________________
Folosind rezultatele de mai sus, stabilii ci bani
cheltuie familia dumneavoastr pentru ap pe an ?
______________________

PASUL 4
Considerai c avei un robinet defect n buctrie.
Dac robinetul picur de dou sptmni, ct ap s-
ar putea pierde?

volum ap x numr zile = volum de ap


pierdut pe pierdut
zi

35
PASUL 5
Imaginai c ntr-o zi torid de iulie, fr aprobarea pompierilor, prietenul
dumneavoastr hotrste s foloseasc la capacitate maxim un furtun de
incendii. Furtunul este folosit de la ora 14,00 la ora 14,45. Ct ap risipeste
prietenul ?

volum pe minut x numr = volum de ap


la capacitate maxim minute pierdut

PASUL 6
Acum s vedem lucrurile dintr-o perspectiv mai vast, rspunznd la
urmtoarele ntrebri:
1. Cum ai fi afectat dac, atunci cnd deschizi robinetul nu ar mai curge
ap ?
2. Ce state din Europa au restricii la ap si de ce ?
3. Numii trei ri care recurg la raionalizarea apei.
Cum si rezolv problemele ?
De unde ai obinut informaia ?

Acum, dup ce ai completat chestionarul, verificai nota de


plat pentru ap a familiei si rspundei la ntrebrile
urmtoare:
! Ct plteste n mod real familia dumneavoastr pentru
fiecare litru de ap ?
! Ct plteste familia dumneavoastr pentru ap n fiecare
lun ?

Nume:___________________________Data:_________________

n Romnia, o persoan consum ! splare haine: 17 litri


zilnic n medie 175 litri de ap ! diverse: 11 litri
potabil, folosii astfel: ! splare vesel: 9 litri
! baie: 150 litri ! ngrijirea corpului: 8 litri
! dus: 50 litri ! udare grdin: 7 litri
! tolaet: 46 litri ! but: 3 litri

36
TRANSFORMAREA ENERGIEI
ISTORIC:
Principala surs de energie a lumii n ultimul secol a
constituit-o combustibilul fosil. Crbunele si turba,
petrolul si gazele naturale - formate din fosilele unor
foste vietuitoare, sunt combustibili fosili folositi
pentru dezvoltarea societtii de azi.
Pentru a putea folosi combustibili fosili, trebuie s i
putem localiza si recupera la costuri pe care ni le putem permite, trebuie s i
transformm n forme de energie pe care le putem utiliza (cum ar fi electricitatea
sau cldura) si pe care le putem folosi fr s le irosim sau s dunm mediului
nconjurtor.
Fiecare tip de combustibil fosil elibereaz o anumit cantitate de energie.
Aceast energie poate fi msurat ntr-o varietate de unitti.

OBIECTIVE:
La sfrsitul acestei activitti vei fi capabil:
! s cunosti cantitatea de energie care este nmagazinat n fiecare tip de
combustibil;
! s faci o list cu diferitele unitti de msur folosite pentru a msura
energia continut n combustibili fosili;
! s transformi aceste unitti de msurare a energiei din una n alta;
! s msori cldura obtinut dintr-un combustibil fosil;
APTITUDINI SI CUNOSTINTE :
! folosirea becului Bunsen pentru nclzirea apei;
! capacitatea de a citi tabelele date;
! capacitatea de a face calcule matematice necesare pentru a rezolva
problemele de terminologie si de conversie;
! capacitatea de a citi un termometru.
CUVINTELE PE CARE LE VEI NVTA:
! crbune antracit
! crbune bituminos
! calorie
! transformare
! petrol pur
! kilocalorie
! kilowatt
! kw/h
! turb
! Watt
MATERIALE:
! fisele A,B,C
! calculator (optional)
! ceas
! termometru
37
! ap
! gheat
! un trepied
! vas cu ap
! ochelari de protectie
! baghet pentru amestecare

NTREBRI:
1. Arztorul Burner arde gazul natural. Ce form util
de energie a fost obtinut din gazul natural?
2. Referindu-ne la aceast conversie, care din combustibilii fosili sunt mai
indicati pentru a fi folositi?
3. De ce este util s cunoastem relatia dintre diverse unitti de msur
pentru energie?
4. Cnd o combinatie ap - gheat este nclzit, ce fenomen se produce mai
nti, datorit cldurii ?

PRIVIND NAPOI:
Combustibilii se prezint ntr-o varietate de forme si contin diferite cantitti de
energie. Aceast activitate a prezentat continutul energetic al diferitilor
combustibili fosili, precum si cteva din unittile utilizate pentru a msura
aceast energie.
Continutul de energie este doar un factor ce trebuie luat n considerare n
procesul de selectare a celui mai bun combustibil pentru un caz particular.
Usurinta de a transforma un combustibil n forme uzuale de energie este un alt
factor.
n acest experiment ati observat transformarea gazului natural, a
combustibilului fosil n energie caloric; dar exist si alti factori care trebuie luati
n considerare n selectarea unui combustibil fosil. Acestia includ costul,
usurinta cu care se extrage, procesarea si transportul combustibilului, precum si
efectele ecologice ale extractiei si utilizrii acestuia.

MERGND MAI DEPARTE:


! Utiliznd informatiile din bibliotec poti compara avantajele si dezavantajele
utilizrii crbunelui, petrolului si a gazelor naturale (cost, disponibilitate).
! Utiliznd sursele din bibliotec, afl ce substante se gsesc n gazul natural
si n gazul LP. Scrie un rezumat despre aceste substante, pe baza
cercetrilor efectuate n bibliotec.
! Contacteaz un distribuitor local de gaz LP si cere informatii asupra
utilizatorilor, asupra sigurantei procedurilor si a metodelor de productie a
gazului LP.
! Invit un specialist pentru a discuta problemele curente legate de
combustibilii fosili, siguranta minei, aspecte ecologice, deseuri toxice etc.
! Examineaz cile de transformare a combustibililor fosili pentru a obtine
energia. Efectueaz un experiment pentru a obtine metan din crbune.

38
Utiliznd informatiile referitoare la eficienta conversiei combustibililor fosili,
determinati cantitatea de energie obtinut din fiecare combustibil fosil utiliznd
diverse metode de conversie a energiei.
Observ combinatia ap-gheat nainte ca apa s nceap s fiarb.
n timp ce observi demonstratia, nregistreaz intervalele de nclzire si citeste
temperaturile. Introdu datele ntr-un grafic. Citeste despre nclzirea latent si
prezint faza respectiv pe graficul ntocmit.

FISA A
UNITTI FOLOSITE PENTRU MSURAREA CONTINUTULUI ENERGETIC
Baril:
! volum de lichid echivalent cu 159 litri. Un baril de petrol
pur are aproximativ aceeasi energie ca 448 kg de
crbune bituminos, 5.600.000 Btu sau 1.410.579
kilocalorii.
Btu:
! unitate termic britanic, o unitate de msurare a
capacittii calorice. Btu reprezint cantitatea de cldur
necesar pentru a ridica temperatura unei livre de ap
(365 g) cu un grad Fahrenheit; aproximativ 0,4 kilocalorii
(252 calorii).
Calorie:
! unitate de energie caloric, cantitatea de cldur
necesar pentru a ridica temperatura unui gram de ap
0
cu 1 C. Echivaleaz cu 0,00397 Btu.
Kilocalorii (Kcal):
! unitate de msur pentru energie caloric egal cu 1000 calorii, numit
uneori calorie aliment.
Kilowatt:
! unitate de msur a puterii, de obicei putere energetic sau flux de cldur;
egal cu 1000 watti sau 3,413 Btu/h.
KW/h:
! cantitatea de energie echivalent pentru 1 KW de putere ce este folosit timp
de o or; echivalent cu 3,413 Btu sau 860 kcal.
Therm (putere caloric):
! unitate de msur a energiei calorice echivalent cu 100.000 Btu.
Watt:
! unitate de msur mic, uzual pentru puterea electric sau fluxul de cldur
echivalent cu 3.413 Btu/h.
1 Cal Putere = 1 CP = 746 W

39
FISA B
CONTINUTUL ENERGETIC SI CONVERSIA ENERGIEI
COMBUSTIBILILOR FOSILI

Continutul energetic al combustibililor fosili


COMBUSTIBIL CONTINUTUL ENERGETIC (Btu/t)
Crbune (antracit si bituminos) 25.000.000
Turb 3.500.000
Benzin 38.000.000
Gaz natural 47.000.000
Petrol brut 37.000.000

TIPURI DE NTREBRI:
1. Ce combustibil are cel mai mare continut energetic la ton ?
2. Ce combustibil are cel mai sczut continut energetice la ton ?
3. Cti KW/h de electricitate ai putea obtine dintr-o ton de turb ?
4. Cti barili de petrol ar da aceeasi energie ca si o ton de
crbune ?
7. Cti Btu/ton se gsesc n plus n benzin fat de petrol
brut?
8. Cte tone de crbune ar fi necesare pentru a produce
10.000 KW/h de electricitate ?
9. Cte tone de gaz metan ar fi necesare pentru a produce
20.000 kilocalorii de energie caloric ?

FISA C
TRANSFORMAREA SI MSURAREA ENERGIEI DINTR-UN
COMBUSTIBIL FOSIL

DIRECTII:
Urmeaz pasii de mai jos pentru a putea obtine energie caloric din gaz natural.
Foloseste un termometru Fahrenheit, deoarece unittile Btu folosite anterior
sunt n sistemul de msurare englezesc.
1. Fii atent la instructiunile de protectie furnizate de ctre profesorul tu n ceea
ce priveste folosirea n conditii de sigurant a arztorului Bunsen sau alt gen de
arztor pentru gaz avut la dispozitie. Pune-ti ochelarii de protectie.
2. Umple un vas mare cu destul ap pentru a cntri aproximativ o livr de ap
(354,6 g) aproximativ 450 ml. Cantitatea total ar trebui s fie egal cu o livr
(450 ml) de ap plus greutatea vasului.

3. Amestec apa cu o baghet. Apoi ridic termometrul la mijlocul vasului si


citeste temperatura apei. nregistreaz temperatura la coloana "Etapa de
nclzire", n tabelul de date. Timpul initial este "timp 0".

40
4. Fixeaz aparatura asa cum se arat n desen. Vasul
ar trebui s fie cu 7,5 cm deasupra arztorului. Aprinde
si fixeaz arztorul la o flacr medie.
5. Foloseste bagheta pentru a mesteca apa cnd
ncepe nclzirea. Dup 5 minute msurati temperatura
apei . nregistrati temperatura la "Etapa de nclzire 1",
n tabel, n dreptul "Timp 5".
6. Lsati sistemul s se rceasc cel putin 3 minute.
Repetati instructiunile pentru pasul "3" si "5". De
aceast dat, temperatura "Timp 0" va fi mai ridicat
dect temperatura initial a apei, nclzit oarecum.
Dup nclzire, nregistrati noile temperaturi msurate sub "Etapa de nclzire
2" pe tabel.
7. Calculati schimbarea temperaturii pentru fiecare etap din cele dou si
nregistrati aceste calcule sub etapele de nclzire respective. Comparati
modificrile ntre ele. ntrebati profesorul dac e nevoie de mai multe ncercri
nainte de a trece la pasul 8.
8. Umpleti nc odat vasul cu ap si mult gheat care, mpreun, cntresc
450 g. Greutatea total ar trebui s fie egal cu 450 g de ap si gheat, plus
cantitatea vasului. Nu uitati s agitati cu bagheta amestecul de ap si gheat
din vas.
Cititi termometrul pn cnd temperatura rmne constant.
nregistrati temperatura sub "Etapa de nclzire final" n tabelul de date.
9. Pornind de la datele colectate anterior, cu cte grade apreciati c se va ridica
temperatura combinatiei ap-gheat dac o veti nclzi timp de 5 minute ?
Scrieti previziunea n tabelul de date sub "Etapa de nclzire final".
10. Bazndu-v pe nregistrare la "Timp 0" a combinatiei ap-gheat si pe
previziunea privind schimbarea temperaturii, calculati temperatura a se
nregistra la "Timp 5". Notati estimarea calculat, n tabelul de date, sub "Etapa
de nclzire final".
11. nclziti combinatia ap-gheat timp de 5 minute si nregistrati rezultatele
sub "Etapa de nclzire final", n tabelul de date.
12. Calculati variatia real de temperatur si nregistrati n tabelul de date
calculele sub "Etapa de nclzire final".
13. Verificati mpreun cu profesorul datele si rspundeti la chestionar.

TABEL DE DATE:
ETAPA DE NCLZIRE 1
Timpul 0 Temperatura Apei _____________________0F
Timpul 5 Temperatura Apei _____________________0F
Variatia temperaturii ___________________0F
NCERCARE DE NCLZIRE 2
Timpul 0 Temperatura Apei _____________________0F
Timpul 5 Temperatura Apei _____________________0F
Schimbarea temperaturii ________________0F

41
NCERCARE DE NCLZIRE FINAL
Timpul 0 Temperatura combinatiei ap-gheat _____________0F
Prevzut Modificarea temperaturii ______________________0F
Prevzut Temperatura la Timp 5 ________________________0F
Timpul 5 Temperatura combinatiei ap-gheat _____________0F
Realitate Variatia temperaturii _________________________0F
CHESTIONAR:
1. Folosind Fisele A si B, calculati:
a) Cte unitti Btu de energie au fost necesare pentru a modifica temperatura
initial a apei la noua temperatur nregistrat n "ncercare de nclzire 1" ?
__________ Btu.

b) Cte kilocalorii de energie au fost necesare ? __________ Kcal.

c) Cte calorii de energie au fost necesare ? __________ therm.

d) Cti KW/h de energie au fost necesari ? ___________ KWh

2. Cu cte grade ati apreciat c se va ridica temperatura combinatiei ap-


gheat n 5 minute ? __________ 0F.

3. Cu cte grade a crescut de fapt temperatura ? __________ 0F.

4. Probabil c ai remarcat o neconcordant. Astfel de neconcordante apar


atunci cnd exist o diferent ntre ceea ce asteptai s observi si ceea ce
observi cu adevrat. Ce ntrebri ai, ca rezultat al discrepantei pe care ai
observat-o ?

TRANSFORMAREA ENERGIEI
(Informatii pentru profesor)

OBIECTIVE OPERATIONALE:
! Conducerea unui experiment;
! nregistrarea datelor si observatiilor n timpul
experientei;
! Citirea si interpretarea unei hrti cu numere;
! Citirea si interpretarea unei hrti cu numere;
! Solutionarea matematic a problemei.

RATIUNI MAJORE:
Fiecare combustibil fosil contine o cantitate specific de
energie pe unitatea de mas.
Continutul energetic (capacitatea caloric) se msoar
prin diferite unitti.

42
Aceste unitti de msur pot fi convertite din una n alta.
FOND:
Crbunii fosili furnizeaz cea mai mare cantitate de energie folosit astzi n
lume. n ciuda multor probleme asociate cu folosirea lor, ei vor continua s fie
importanti n urmtorii ani.
n acest context este important ca elevii s se familiarizeze cu unele dintre
propriettile crbunilor fosili, astfel c ei cnd vor creste, vor putea aborda
inteligent subiectul energie.
Continutul energetic al crbunilor se cunoaste. n nici un caz din aceste date nu
se poate deduce cantitatea de energie utilizabil dup procesul de conversie.
Pierderile sunt mari n toate procesele de conversie si eficienta nu atinge
niciodat procentul de 100 %. Si acest aspect trebuie discutat cu elevii n cadrul
activittii.
PLANIFICAREA:
! Instructorul trebuie s fac calcule si s completeze rspunsurile de la fisele
A si B.
! S aib la dispozitie o rezerv de gheat pisat ntr-un container izolat, pentru
experimente.
! Colaborati cu profesorii de matematic pentru
a vedea dac elevii au suficiente cunostinte
pentru a rezolva problemele.
! Pentru "Tot nainte" colaborati cu bibliotecarul
pentru a afla dac e disponibil informatia
despre crbunii fosili si gaze naturale. Dac nu
este, bibliotecarul o poate obtine din alte
biblioteci sau din alte surse locale.

SUGESTII DE GESTIUNE A TIMPULUI:


n prima faz se prezint materialul didactic, se trec n revist definitiile pentru
"cuvinte de nvtat" si se citeste fisa A.
n a doua faz se completeaz fisa B.
Puneti elevii s realizeze experimentul fisei C.
Permiteti elevilor s lucreze n grupuri mici cnd execut experimentul. Verificati
rezultatele experimentului si rspunsurile la cuvintele problem.
Dac doriti, experimentul poate fi demonstrativ.
n loc s cntriti apa si gheata pentru amestecul de ap cu gheat, puteti folosi
0
volume msurate de elevi (454 ml ~ 454 g). Citirea temperaturii n C poate fi
convertit n grade Fahrenheit.
0 0
F = 9/5 ( C) + 32
Dac elevii se arat interesati, puneti-i s fac unul din exercitiile din sectiunea
"Tot nainte".

ATENTIE !
Recapitulati regulile de folosire, n sigurant, a focului, de nclzire a lichidelor si
de ardere a gazelor naturale. Atentionati elevii asupra regulilor de mnuire a
termometrelor pentru a asigura o citire corect.
43
SUBIECTE DE DISCUTIE:
! Care este continutul energetic al fiecrui tip de crbune n comparatie cu
ceilalti ?
! Cnd energia stocat n crbunii fosili este convertit pentru folosire, ce
form de energie rezult de obicei ?
! Care metod de transformare a energiei din crbunii fosili este cea mai
utilizat ?
! Care sunt avantajele si dezavantajele folosirii crbunilor fosili ? Luati n
considerare continutul caloric, accesibilitatea conversiei, problemele
ecologice etc.

REZULTATE TIPICE:
! Unii elevi vor avea nevoie s lmureasc cuvintele problem n cteva etape.
! Elevii vor fi capabili s converteasc unittile de msur a energiei din una n
alta.
! Dac elevii realiezaz gresit operatiile aritmetice, rezultatele lor vor fi
necorespunztoare. Vor fi ncurajati s urmreasc rspunsurile la fisa B
pentru a vedea dac rezultatele lor sunt rezonabile.
! Elevii ar putea deduce c o parte din energia caloric a fost folosit pentru
topirea ghetii, dac amestecul s-ar nclzi, dar acolo nu s-a constatat nici o
schimbare de temperatur n timpul topirii ghetii.

EVALUARE:
Organizati un concurs "Cine stie cstig" din cuvintele
de nvtat.
Evaluati rspunsurile elevilor la fisele B si C.
Rspunsurile date de elevi n timpul discutiilor pot fi
folosite ca indicator al gradului de ntelegere a
conceptelor.

MODIFICRI:
O tort cu propan poate nlocui becul Bunsen.
Alctuiti un program computerizat pe baza informatiilor
si cuvintelor cheie de la sectiunea B.
Elevii se pot informa asupra consumului de energie din facturile utilitare si pot
face transformri ale unittilor de msur.

RSPUNSURI:
Fisa B:
1. Gaze naturale
2. Turb
3. 3.500.000/3413 = 1025,49 KWh
4. 25.000.000/3413 = 7324,93 KWh
5. 25.000.000/5.600.000 = 4,464 barili
6. 1.410.579/42 = 33585,21 Kcal
7. 38.000.000 - 37.000.000 = 1.000.000 Btu
44
8. 3413 x 10.000 = 34.130.000 Btu/25.000.000 = 1,365
9. 3,97 x 20.000 = 79.400 / 47.000.000 = 0,00169 t

Fisa C:
1. Rspunsul depinde de diferenta de temperatur (o variatie de 25 F n 5
minute) de exemplu:
a) Btu = 1 l x DT x 25 = 25 Btu
b) Kcal = 0,252 x Btu = 0,0252 x 25 = 6,3 Kcal
c) therms = Btu / 100.000 = 25/100.000 = 0,00025 grade
d) KWh = Btu /3.413 = 25/3.413 = 0,00073 KWh
2. Elevii ar trebui s indice o temperatur medie ntre proba 1 T1 si proba 2 T2.
3.Energia caloric e folosit pentru topirea ghetii, desi nu exist nici o modificare
a temperaturii atta timp ct gheata rmne n amestec.
4. ntrebrile elevilor trebuie s fie n concordant cu rezultatele obtinute (fr
modificri) nu potrivit rezultatelor asteptate (aceeasi valoare a variatiei).
Aceasta va permite s introduceti notiunea de cldur latent.

45
EFECTELE NOCIVE ALE PLOII
ACIDE
SCOP: Demonstrarea efectelor nocive ale unei solutii
acide

NIVEL: clasa a VII-a

ELEMENTE ESENIALE.
! elemente ecologice esentiale prezente n program
! acumularea de date din toate resursele
! elevul va avea posibilitatea s observe propriettile si nsusirile obiectelor,
organismelor si evenimentelor din mediu
! comunicarea datelor si informatiilor ntr-o form adecvat, scris si oral.
! elevul va avea posibilitatea s descrie obiecte, organisme si eventuale
evenimente din mediul nconjurtor, precum si schimbrile care intervin n
rndul obiectelor si organismelor din mediu

OBIECTIV
Elevul va deveni constient de efectele nocive ale ploii acide.

ISTORIC
! ploaia acid este diferit de ploaia obisnuit si se formeaz printr-un proces
complex de reactii chimice care implic poluarea aerului
! cei mai importanti poluanti, n numr de doi, care contribuie la formarea ploii
acide sunt oxidul de sulf care reactioneaz cu umezeala din atmosfer si
formeaz oxidul de azot si respectiv acidul sulfuric.

EFECTELE NOCIVE ALE PLOII ACIDE


! compusii cu sulf si azot care contribuie la formarea ploii acide, provin n
primul rnd din surse create de om, cum ar fi industria;
! emisiile provin, de asemenea, de la automobile si alte forme de transport si
procese industriale;
! ploaia acid poate duna pdurilor si recoltelor, apelor si poate contribui la
deteriorarea statuilor si cldirilor;
! cercettorii studiaz posibilele efecte ale ploii acide asupra snttii
oamenilor;
! poluantii acizi pot fi dispersati prin ploaie, zpad, ceat, rou;
! cantitti mari pot fi, de asemenea, depuse n form uscat, sub form de
praf;
! poluantii care contribuie la formarea ploii acide pot fi purtati sute de km
nainte de a se depune pe pmnt. Din cauza aceasta, este dificil uneori s

46
se determine sursele exacte ale poluantilor din
ploaia acid;
MATERIALE:
!
otet
!
ap
!
dou bucti coaj de ou de mrime
medie
!
dou frunze mici
!
dou agrafe de birou
!
dou cutii cu capac

METOD:
1. nainte de nceperea activittii faceti niste precizri.
Dac otetul contine acid, atunci cum se vor modifica anumite materiale n otet ?
Dac acestea ar fi fost n ap, s-ar fi modificat n acelasi mod ca n otet ?
2. Turnati otet ntr-una din cutii (containere). Puneti apoi o coaj de ou, o frunz si
un clip pentru hrtie. Puneti capacul.
3. Turnati ap n cellalt container. Puneti o coaj de ou, o frunz si o agraf
pentru hrtie. Puneti capacul.
4. Lsati cele dou cutii (containere) cu capacul pus, nchise etans peste noapte.
5. ndeprtati capacul. Observati toate schimbrile care au avut loc n cele dou
containere. Scrieti ceea ce observati.

REZULTATE:
n containerul cu ap, materialele nu vor nregistra schimbri remarcabile. n
containerul cu otet, coaja de ou va fi moale, frunza va avea puncte maronii pe ea,
iar agrafa pentru hrtie nu va prezenta nici o schimbare notabil.
Aceast activitate demonstreaz faptul c solutiile acide pot fi duntoare.

EXTENSII:
Msurati aciditatea ctorva solutii utiliznd hrtie de pH.
Sugestii pentru solutiile ce urmeaz a fi testate sunt:
! suc de lmie (pH 20)
! otet (2,2)
! suc de mere (3,0)
! suc de rosii (4,2)
! lapte (6,2)
! ap pur (7,0)
Comparati valorile pH-ului n cele dou cazuri: ploaie acid si ploaie normal.

Explicati faptul c anumite alimente pe care noi le mnnc contin acizi care nu
duneaz snttii, cum ar fi acidul citric.
Dar exist si acizi mai puternici, care sunt produsi de ntreprinderi si industrie si
sunt nocivi.
47
CONTROLUL POLURII
AERULUI

SCOP:
S arate cum este controlat poluarea aerului.

NIVEL DE STUDIU:
clasa a VI-a, a VII-a si a VIII-a.

ELEMENTE ESENIALE:
1. Se foloseste echipamentul de laborator.
2. Se observ proprietti fizice si chimice ale materiei.
3. Se msoar propriettile fizice si chimice ale materiei.

OBIECTIVE:
La sfrsitul lectiei, elevul va fi capabil s disting un precipitator electrostatic
si un separator umed, precum si principiile de operare ale acestor tehnici.

INT:
La fabricarea oricrui produs industrial poate rezulta deseu care poate polua
aerul. Purificatorul umed si precipitatorul electrostatic sunt dou instrumente
folosite pentru curtarea aerului rezidual nainte ca acesta s fie eliberat n
atmosfer.

FONDUL PROBLEMEI:
Poluantii aerului sunt emisi n atmosfer sub form de particule, aerosoli,
vapori sau gaze. Cea mai comun metod de eliminare sau reducere a
polurii la un nivel acceptabil este distrugerea poluantului prin combustie
termic sau catalitic, prin transferarea poluantului ntr-o form mai putin
toxic sau prin colectarea poluantului cu ajutorul unui echipament de
protectie care s previn dispersarea lui n atmosfer. Recuperarea
poluantului se poate realiza prin folosirea unei metode sau mai multe, ca de
exemplu:
1. Saci colectori
Particulele uscate sunt retinute pe filtre de pnz, hrtie sau materiale
similare. Particulele sunt scuturate sau aspirate din filtre ntr-un recipient
colector. Sacii colectori sunt folositi pentru a controla calitatea aerului n
fabricile de otel, n turntorii si alte furnale industriale si pot colecta peste 98 %
din particule.
2. Ciclonii
Gazul nccat cu praf este rotit rapid ntr-un colector de form cilindric.
48 Miscarea de rotatie d nastere unor forte centrifuge care arunc particulele
spre peretii cilindrului de unde acestea pot cade ntr-un recipient colector.
Ciclonii sunt folositi pentru controlul polurii la separarea bumbacului de
smnt, la sprgtoarele de roci si la alte procese industriale; ele retin
aproximativ 95 % din poluantii solizi.

3. Precipitatorul electrostatic
Cu ajutorul unei surse statice, prin folosirea electricittii statice, particulele se
atrag conform ncrcturii lor electrostatice asemntoare formnd mici picturi
de praf si scame. Precipitatoarele electrostatice sunt folosite n procent de 98-
99 % n locul sacilor colectori n cazul particulelor aflate n suspensie n gazele
fierbinti, cum sunt emisiile rezultate din uzinele electrice, laminoare de otel,
fabrici de hrtie, turntorii, fabrici de ciment.

4. Separatoarele umede
Particulele, vaporii si gazele sunt controlate prin trecerea gazului murdar printr-
o solutie lichid. Se folosesc n termocentralele care ard crbuni, n fabricile de
asfalt si n alte locuri n care se emite dioxid de sulf si hidrogen sulfurat si alte
gaze cu solubilitate mare n ap. Separatoarele umede sunt adesea folosite
pentru poluantii corozivi, acizi sau bazici.

ACTIVITI:
1. Alctuirea unui separator umed.
2. Alctuirea unui precipitator electrostatic.

NTREBRI POSIBILE:
1. Ce tip de echipament e cel mai indicat pentru
nlturarea particulelor?
2. Ce tip de echipament e cel mai indicat pentru
nlturarea deseurilor gazoase ?
3. Separatorul umed este folosit pentru orice poluant ?
4. Ce probleme produce poluarea aerului pe care l
respirm?
5. Dac industria este doar o parte a problemei, cum
actionm noi ?

49
EXPLOZIA DE LA CERNOBL
Marea explozie:
La 26 aprilie 1986, ora 13,25, E f e c t e l e
localitatea Cernobl a devenit locul exploziei:
celui mai grav accident nuclear din Primele cteva
lume. Operatorii tocmai sptmni care au
nchiseser unul dintre reactoare urmat exploziei de la Cernobl, au
cnd presiunea a crescut brusc si fost pline de confuzie. Cteva Sri
reactorul a explodat. Suflul europene au raportat pierderi de
exploziei a trimis gazele radioactive milioane de dolari ca urmare a
si particulele la o nlSime de peste contaminrii produselor
trei mile n atmosfer. Doi muncitori animaliere. n alte Sri europene
au murit pe loc, iar alSii douzeci si apropiate, oamenilor li s-a spus c
nou au decedat ulterior din cauza nu e nici un pericol si c pot
expunerii la radioactivitate. consuma n siguranS aceste
n urmtoarele zile, peste 120.000 produse. Fermierii au suferit
de oameni au fost evacuaSi pe o pierderi financiare imense cnd
raz de 18 mile n jurul uzinei alte Sri din lume au refuzat s
nucleare. n timp ce reactorul importe produse din Europa. O
ardea, elicopterele au aruncat tone semnificativ parte a emisiei de
de plumb, nisip si alte minerale material radioactiv a avut timp de
peste flcri. n ciuda acestor viaS foarte lung si astfel aceasta
eforturi, incendiul a durat 10 zile va persista acolo nc foarte mult
dup explozie, continund s timp, mii de ani. RadiaSia, chiar si
elibereze poluanSi radioactivi. la nivele sczute, poate creste
incidenSa cancerului.
Unde s-au dus poluanSii: Deosebit de sensibile sunt efectele
n urma exploziei s-a format un nor asupra sistemului digestiv, asupra
care s-a mprSit curnd n dou. O presiunii sngelui si asupra inimii.
parte a norului s-a ndreptat spre Explozia a ncordat astfel relaSiile
nord-vest, ctre Polonia si ntre fosta Uniune Sovietic si alte
Scandinavia si apoi ctre Europa naSiuni. Oficial ea a fost anunSat
Central. Cealalt parte a norului s- pe 29 aprilie.
a ndreptat spre est, de-a Urmrile Cernoblului:
curmezisul Asiei, deasupra Reactorul distrus la Cernobl st
Japoniei si a Pacificului de Nord, acum ngropat ntr-un strat gros de
atingnd n cele din urm Coasta beton armat si oSel, n timp ce
de Vest a Americii de Nord. celelalte reactoare ale uzinei
Continund s ard, reactorul a produc energie din nou, dar
produs radiaSii orientate ctre sud dezastrul si adun nc impozitele.
si vest. Oamenii de stiinS Unii specialisti prezic c, n
consider c n cele mai multe urmtoarele decenii, mii de oameni
cazuri, cantitSile de radiaSie, care s-au expus iradierii s-ar putea
depistate n afara fostei Uniunii mbolnvi.
Sovietice au fost relativ mici.
50
DRUMUL POLURII
Puncte poluate:
! Ziua a 2-a - 27 aprilie
1. Vntul poart norul radioactiv spre NV, peste Gdansk
(Polonia).

! Ziua a 3-a - 28 aprilie


2. Norul radioactiv a ajuns la Stockholm (Suedia).
3. Norul radioactiv a ajuns Helsinki (FInlanda).
4. Norul radioactiv a ajuns la Oslo (Norvegia).

! Ziua a 4-a - 29 aprilie


5. Radioactivitatea continu s nainteze spre nord, prin Scandinavia si
atinge Trondheim (Norvegia).
6. RadiaSia e detectat la Copenhaga (Danemarca).
7. Vntul duce norul radioactiv la Praga (Cehoslovacia).

! Ziua a 5-a - 30 aprilie


8. Norul se deplaseaz peste Munchen (Germania).
9. CantitSi mari de particule radioactive cad, odat cu ploaia, asupra Vienei
(Austria).
10. Norul radioactiv ajunge la Geneva (ElveSia).

! Ziua a 6-a - 1 mai


11. Norul traverseaz Roma (Italia).
12. Norul radioactiv ajunge la Budapesta (Ungaria).
13. Vntul poart norul radioactiv la Zagreb (Iugoslavia).
14. RadiaSia detectat n Paris (FranSa).
15. Norul radioactiv ajunge la Tromso (Norvegia).

! Ziua a 7-a - 2 mai


16. CantitSi mici de radiaSie msurate n apropiere de Reykjavik (Islanda).
17. RadiaSia atinge Bucurestiul (Romnia).
18. Vntul poart particulele radioactive la Bruxelles (Belgia).
19. Norul radioactiv se misc peste Londra (Anglia). CantitSi mari de
radiaSie cad, odat cu ploaia, n nordul Londrei.
20. Norul radioactiv e detectat la Sofia (Bulgaria).

! Ziua a 8-a - 3 mai


21. Norul radioactiv ajunge la Glasgow (ScoSia).
22. Vntul poart norul radioactiv la Atena (Grecia).
23. Particulele radioative detectate n Alaska (Turcia).

51
! Ziua a 9-a - 4 mai
24. RadiaSia ajunge la Beirut (Liban).

! Ziua a 10-a - 5 mai


25. RadiaSia e detectat la Damasc (Siria).

! Ziua a 11-a - 6 mai


26. Particulele radioactive ating Kuweitul.
27. Norul radioactiv se deplaseaz n Xian (China).

! Ziua a 12-a - 7 mai


28. Particulele radioactive ajung n Tokio (Japonia).

! Ziua a 18-a - 13 mai


29. CantitSi nensemnate de radiaSie detectate n Richland , Washington
(USA).

PLAN DE LECTIE
Elevii vor urmri drumul polurii ncepnd cu accidentul de la
Cernobl.

Nivelul: clasele a VII-a si a VIII-a

Obiective:
Se asteapt ca elevul:
! s numeasc si s localizeze Srile prin care a trecut radiaSia , traseul
radiaSiei;
! s descrie cum circul dintr-o zon n alta aerul poluat;
! s mpart traseul parcurs de valul de radiaSie n ordine cronologic.

AntenSie !
! ntrebaSi fiecare elev: Ce nseamn poluarea aerului ?
! ScrieSi toate ideile pe tabl.
! Prin discuSii, obSineSi definiSii.

RulaSi elevii:
! mprSiSi elevii n grupe, care s se concentreze asupa polurii aerului, asupra
, elementelor care polueaz.

52
lor. PoluanSii care sunt purtaSi la
Materiale: nlSimi mari n atmosfer pot s
! Copii ale materialului - Explozia de cltoreasc mii de mile nainte de a
la Cernavod. se depune pe pmnt. Aerul nu
! Creion, markere pentru hart, cunoaste graniSe locale, statale,
harta Europei. naSionale, sau internaSionale.
! Harta lumii, atlas enciclopedic. Urmrind traiectoria radiaSiei
eliberat n timpul accidentului la
centrala nuclear de la Cernobl,
Fundal: elevii vor vedea modul n care
Majoritatea poluanSilor aerului sunt poluarea aerului, ca materie anume,
invizibili, n ciuda faptului c mari poate deveni o problem planetar.
cantitSi din acestia se concentreaz
sub form de nori, de "smog"
Mod de lucru:
deasupra oraselor. 1. Elevii pot lucra individual sau pe
Un element poluat al aerului, adesea grupe. DiscutaSi cu elevii ce
vizibil este praful, prezent n special nseamn poluarea aerului si cum se
pe suprafeSele cldirilor sau ale altor deplaseaz n spaSiu. Elevii pot citi si
structuri care sunt expuse acestuia pe discuta articolul.
perioade lungi de timp sau cnd DistribuiSi pliante cu informaSia!
acesta este prezent n cantitSi mari. 2. Folosind punctul de poluare, elevii
Praful este alcutit din particule mici vor schiSa traiectoria zilnic a
de materie solid si/sau picturi de radiaSiei. Punctele importante vor fi
lichide. Sursele naturale ale acestuia evidenSiate numeric si n ordine
includ: substanS vulcanic, polenul cronologic. (AveSi grij s v bazaSi
si praful purtat de vnt. Crbunele si pe materiale de referinS disponibile
uleiul arse, centralele electrice si pentru a localiza Srile).
combustibilul ars de ctre Extindere:
autovehicule sunt sursele principale mprSiSi clasa n dou echipe:
de poluaSi ai aerului, generaSi de fiecare echip va lucra la cartarea
ctre om, dar nu toate aceste surse punctelor poluate. MarcaSi
sunt la scar mare. Folosirea localitatea Cernobl pe hart.
lemnului drept combustibil, Marcarea o vor ncepe cei din prima
genereaz, de asemenea, cantititSi echip, care vor citi cu glas tare
importante de substanSe n anumite localizarea primului punct de poluare.
zone, desi cantitSile totale sunt mult Elevul va avea 40 de secunde pentru
mai mici dect cele provenite de la a gsi orasul si l va marca pe hart.
vehicule, uzine energetice si Membrii echipei l pot ajuta dndu-i
industriale. cteva indicaSii pentru a-l direcSiona,
Aerul nu cunoaste graniSe, vntul dar nu au voie s menSioneze sau s
poart poluanSii la sute de kilometrii arate spre o anumit direcSie. Dac
deprtare de la sursa lor. PoluanSii elevul localizeaz orasul n 40 de
aerului traverseaz distanSe mari si e secunde acea echip cstig un
foarte important pn la ce altitudine punct. Dac nu, cealalt echip are
ajung ei n atmosfer. Dac poluanSii sansa s gseasc localizarea
nu se ridic prea sus, ei se corect. Echipele localizeaz pe rnd
depoziteaz foarte aproape de sursa punctele pn cnd au fost gsite pe
53
hart toate cele 29 de puncte.

Evaluare:
! Elevilor li se d o hart si li se cere s gseasc punctele
independent.
! RspundeSi n scris la urmtoarele ntrebri:
! Ce alte forme de poluare a aerului cunoasteSi ?

54
CO2 SI POLUAREA AERULUI
SCOP:
Testarea gazului CO2 la diferite
concentratii.

Nivelul: clasele a IV-a si a V-a

Elemente esentiale:
! Elementele ecologice esentiale,
prezente n ntreaga program,
culese cu ajutorul simturilor. Materiale:
! Elevul va avea posibilitatea s ! chibrituri;
observe propriettile si tipul ! bicarbonat de sodiu;
obiectelor, organismelor si ! otet;
evenimentelor din mediul natural ! Albastru de metil
si le va putea explora direct. ! paie;
! Clasificarea, ordonarea si ! lumnare;
esalonarea datelor. Elevul va ! 2 cni curate sau pahare pentru
avea posiblitatea s clasifice fiecare grup de elevi;
materia, fortele, energia, ! baloane rotunde.
organismele, actiunile si
evenimentele din mediul Cadru:
n c o n j u r t o r, p e b a z d e n timpul zilei, lumina soarelui face ca
asemnri si deosebiri. particulele din atmosfer s se miste
! Comunicarea datelor si mai repede, genernd cldur
informatiilor ntr-o form datorit frecrii. Din cauza nivelului
adecvat, n scris si oral. Elevul ridicat de CO2, cldura acumulat, ce
va avea posibilitatea s descrie s-a format acolo, nu poate trece prin
obiecte, organisme si evenimente atmosfer n spatiu, pentru c
din mediul nconjurtor, s undele infrarosii ale cldurii sunt
descrie schimbrile care apar n prea mari.
structura obiectelor si Aceasta explic cresterea
microorganismelor din mediul temperaturii aerului pe Pmnt,
nconjurtor. cunoscut ca fiind efectul de ser.
Anumiti oameni de stiint se tem c
Obiective: aceast crestere a temperaturii va
Se asteapt ca elevul: provoca dereglri ale conditiilor
! s observe efectele CO2; climaterice, cauznd topirea
! s testeze concentratiile de CO2; ghetarilor si astfel scurgerea de mai
! s compare concentratiile de mult ap n ocean. Aceast
CO2; crestere a nivelului apei poate
! s ajung la concluzia c valorile provoca aparitia a dou fenomene:
ridicate ale concentratiilor de CO2 1.Scderea concentratiei saline,
sunt duntoare oamenilor. amenintnd speciile marine;

55
ApariSia CO2 n atmosfer este
cauzat de procesul de 2. TurnaSi 50 ml. de oSet ntr-o
despdurire, care reduce numrul sticl cu gt subSire. PuneSi 45
copacilor capabili s absoarb CO2, grame de bicarbonat de sodiu ntr-
precum si de arderea combustibililor un balon.
fosili n uzinele electrice.
CO2 se produce atunci cnd oSetul 3. AplecaSi balonul, astfel nct
si bicarbonatul de sodiu sunt bicarbonatul de sodiu s cad n
amestecate. Se poate apoi "turna" oSet. ObservaSi inflamarea
gazul (CO2 este mai greu dect balonului. RsuciSi balonul strns la
aerul) peste o flacr si s-l sting. capt, pentru ca gazul s nu poat
Gazul va nlocui oxigenul, iar fr iesi.
oxigen flacra se va stinge.
Albastrul de metil este un indicator 4. PuneSi un pai n balon; ar putea
pentru CO2. Albastrul de metil si va iesi puSin CO2.
schimba culoarea
din albastru nchis n 5. TurnaSi 50 ml de
albastru deschis, din soluSie de albastru de
verde n galben, n metil ntr-un vas curat
f u n c S i e d e si plasaSi paiul n
concentraSia de balonul cu soluSie.
CO2. Elevii pot testa
concentraSia CO2, 6.PermiteSi CO2 s fie
utliznd gazul eliberat n soluSia de
produs atunci cnd BTB.
ei expir si cnd
o S e t u l s i 7. LsaSi elevii s
bicarbonatul de observe si s
sodiu se amestec. comenteze ce s-a ntmplat, s
noteze rezultatele ntr-un jurnal
stiinSific sau ntr-o colecSie de fise
Mod de lucru: informative.
1. DemonstraSi modul n care gazul
CO2 va stinge o flacr. AmestecaSi
oSetul si bicarbonatul de sodiu ntr-
Rspunsuri posibile:
un recipient. nclziSi gazul ! Albastru de metil este un test
deasupra unei lumnri ce arde. pentru CO2;
(Nu nclinaSi recipientul sau sticla ! CO2 s-a produs cnd
att de mult, astfel nct lichidul s bicarbonatul de sodiu si
se reverse si s sting flacra). oSetul s-au combinat;
LsaSi elevii s explice de ce ! Se nregistreaz schimbarea
flacra s-a stins. DiscutaSi fiecare culorii.
teorie. RepetaSi demonstraSia,
explicnd fiecare pas. ExplicaSi 8. CereSi elevilor s numeasc
elevilor c ei vor crea acelasi gaz gazul pe care animalele l expir.
pentru un experiment. CereSi elevilor s repete procedura

56
pentru a testa concentraSia de gaz va creste, fcnd-o duntoare
CO2 pe care ei l expir. CereSi vieSii.
elevilor s estimeze dac rezultatele Institutul InternaSional de Cercetare
vor fi aceleasi sau diferite. Va avea a Resurselor susSine c companiile
aerul expirat de oameni o ce folosesc electricitate: industria,
concentraSie mai ridicat de CO2, locuinSele, transportul, provoac
dect cel creat atunci cnd oSetul si cresteri ale CO2 n atmosfera
bicarbonatul de sodiu se amestec ? noastr.
ObservaSi si nregistraSi rezultatele. Utiliznd imagini si cuvinte, explicaSi
cum puteSi ajuta la reducerea
Evaluare: nivelului de CO2.
Unii oameni cred c nivelul de CO2 n
atmosfera noastr este prea ridicat. Timp scontat:
Ei se tem c temperatura Pmntului Acest experiment va dura 2 ore de

POLUAREA

57
CE STITI DESPRE?
OBIECTIVELE ACTIVITTII:
! s introduc si s mbogteasc
cunostintele despre mediu
! s permit elevilor s-si evalueze
cunostintele anterioare
! s-i stimuleze s citeasc
! s stimuleze discutiile

PREGTIRE:
Pregtiti 8-10 ntrebri cu rspuns tip: adevrat
fals, sau cu mai multe variante de rspuns, pe o
anumit tem. Faceti destule copii ale testului pentru a da unul fiecrei
perechi de elevi (sau scrieti testul pe tabl sau pe o folie transparent)

MOD DE LUCRU:
! mprtiti clasa n perechi si distribuiti testul. Dati o copie fiecrei echipe de
elevi.
! explicati elevilor c vor parcurge acest test pentru a descoperi ceea ce
deja cunosc despre un subiect. Explicati-le c nu vor fi notati. Scopul
testului este mai degrab o evaluare.
! asigurati-v c elevii nteleg ntrebrile
! elevii lucreaz n echip, discut ntrebrile si marcheaz rspunsurile lor
! dup lucrul n echip, voluntarii raporteaz rspunsurile clasei ntregi,
scriindu-le pe tabl. Dac apar disensiuni cereti elevilor s dea rspunsu
lpropriu. Nu apreciati n aceast etap dac rspunsurile elevilor sunt
corecte sau gresite.
! dup ce elevii au terminat de prezentat rspunsurile lor, cititi ntregii clase
rspunsurile corecte.
! antrenati ntreaga clas ntr-o discutie central pe urmtoarele ntrebri:
> V-a surprins vreun rspuns?
> Ce ati nvtat din aceste teste?
> Ce altceva v-ar place s cunoasteti despre acest subiect?
! n continuare, elevii pot alctui o list cu ntrebrile lor despre subiectul
respectiv. Aceste ntrebri pot constitui baza pentru munca de cercetare,
proiectare sau pentru cutarea bibliografiei.

CE STITI DESPRE PDURILE PLUVIALE ?


1. Toate pdurile pluviale sunt localizate n zonele calde tropicale.

Adevrat Fals

58
2.Care sunt cele trei tri ce adpostesc cele mai ntinse pduri pluviale?
a) Brazilia, Indonezia si Zair
b) Brazilia, Canada si SUA
c) Brazilia, Mexic si Panama
d) Australia, Brazilia si Rusia
3. Cti oameni triesc n pdurile pluviale?
a) 14.000
b) 14.000.000
c) 140.000
d) 140.000.000
4. Care este viteza de disparitie a pdurilor pluviale?
a) 100 acri/zi
b) 100 acri/or
c) 100 acri/minut
e)100 acri/secund
5. Ce procent din speciile de plante si animale exist numai n pdurile pluviale?
a) 5%
b) 15%
c) 35%
d) 50%
6. Cte specii de insecte triesc n pdurile pluviale?
a) 10 milioane
b) 20 milioane
c) 30 milioane
d) 40 milioane
7. Care dintre urmtoarele esente lemnoase nu provin din pdurile
tropicale?
a) mahon
b) nuc negru
c) tec
d) trandafir
8. Care din urmtoarele animale nu triesc n pdurile tropicale?
a) lama
b) goril
c) maimut urltoare
d) cerbul elan

RSPUNSURI.
Fals. O pdure pluvial este orice pdure unde cderile masive de ploi fac s
creasc o vegetatie dens. Pdurea tropical se gseste n zonele calde, tropicale.
Exist pduri pluviale nu numai la tropice ci si n Alaska de S-E, spre exemplu.
1. a) 5. c)
2. d) 6. b)
3. c) 7. a)
4. c)

59
CE SPECII VEI OCROTI?
OBIECTIVELE ACTIVITTII
! s exploreze valorile personale si atitudinile fat
de speciile n pericol;
! s discute de ce unii oameni pretuiesc mai mult
unele forme de viat det altele;
! s sporeasc cunostintele despre importanta
ecologic a tuturor plantelor si animalelor;
! s practice luarea de decizii n grup, scrierea de
articole si informarea.

PREGTIREA:
! Pregtitisti multiplicati destule copii de fise nainte de a da cte una fiecrui
elev.
! Familiarizati-v n general cu fiecare specie din fis. De exemplu, trebuie
s fiti capabil s explicati elevilor c un cocor cnttor este o pas
re mare (1,5 m anvergura aripilor) cu pene albe si negre si tipete puternice
si ascutite.

MOD DE LUCRU:
! mprtiti clasa n grupe si dati fiecrui elev o fis;
! parcurgeti fisa cu elevii si rspundeti la orice ntrebare a lor despre specii;.
! elevii lucreaz n grupuri, grupnd plantele si animalele n ordinea n care
ei cred c ar trebui ocrotite;
! grupurile ncep s raporteze clasei listele lor; rezultatele se scriu pe tabl;
! conduceti discutii cu clasa, centrat pe urmtoarele ntrebri:
> Ce forme de viat credeti c trebuie mai curnd ocrotite, plantele sau
animalele aflate n pericol? De ce?
> Pe ce considerente ati decis prioritatea voastr? Interese umane?
Frumusete? Mrime? Specii care triesc n tara voastr?
> De ce sunt unii oameni mai interesati s ocroteasc mamiferele si
psrile si mai putin plantele si animalele?
> De ce cei mai multi oameni sunt interesati s ocroteasc animalele
mari si frumoase dect pe cele mici si mai putin frumoase?

TEM - Mini-expunere.
Ca tem de cas cereti fiecrui elev s intervieveze 4-5 oameni. Ei trebuie s
cear fiecrei persoane s numeasc cinci specii aflate n pericol. Elevii vor
rezuma constatrile lor ntr-un scurt articol pe care l vor citi clasei. Apoi vor urma
discutii cu clasa pentru a gsi o cale de educare a oamenilor privind importanta
acestor specii.

PRECIZRI:
n afar de faptul c formele de viat mai mici si mai putin fermectoare sunt

60
adesea mult mai importante dect speciile atractive, un important punct de discutat
cu clasa, este importanta formelor vegetale de viat pentru c toate vietuitoarele
depind de plante pentru hran, adpost si multe alte
aspecte.

FIS DE LUCRU
Ce specii vei ocroti?
Se lucreaz n grup. Tu faci parte dintr-o echip care s-a
angajat s salveze 10 specii amenintate cu disparitia.
Conditia este s ai bani si materiale la dispozitie s salvezi o
singur specie. Consult lista cu atentie si apoi
numeroteaz plantele si animalele n ordinea n care vei
ncerca s le salvezi de la 1 (la cea mai important specie)
la 10 (cea mai putin important specie) ncercati s conveniti asupra ordinii n care
speciile ar putea fi salvate.
1. cocorul rgusit
2. pitonul indian
3. balena cu cocoas
4. leopardul alb
5. soarecele de plaj
6. ursul Panda
7. liliacul gri
8. vulturul de Filipine
9. fluturele (cu aripi de pasre)

61
BINGO RECICLARE
OBIECTIVE:
! s-i determine pe elevi s se asocieze ntre ei, s
comunice
! s nvete mai mult despre mediul natural de viat;
! s cunoasc frecventa actiunilor de protectia
mediului
! s ncurajeze autoevaluarea comportamentului
propriu vis-a-vis de mediul nconjurtor
! s exerseze sistemul de "ntrebri si rspunsuri"
PREGTIRE
Multiplicati materialul "Bingo reciclare" pentru a da fiecrui elev un exemplar.
Alegeti trei obiective concrete (betisoare, pene) pe care s le folositi ca premii.
MOD DE LUCRU
Distribuiti foile BINGO si faceti o introducere a jocului n felul urmtor:
"Sunt multe lucruri pe care le puteti face pentru a proteja mediul nconjurtor. Ca
s le gsim pe cele pe care deja le facem, s jucm BINGO. Eu m plimb prin clas
si v cer s rspundeti la ntrebrile din fis. Cnd cineva rspunde DA, scriu
numele persoanei n csuta respectiv. Cnd totalizati 5 rspunsuri corecte pe
orizontal, vertical sau diagonal trebuie s strigati BING. Primii trei elevi vor
primi un premiu. Dup ce v asigurati c elevii au nteles ntrebrile si regulile
jocului, ncepeti jocul.

Stingeti lumina nchideti Reciclati ziarele Folositi Ati dat cuiva un


cnd plecati din robinetul n timp vechi? scrisorile vechi cadou reciclat?
camer? ce v splati pe ca pe hrtie
dinti? rebut?

Ridicati Ati donat V luati de Folositi Faceti schimb


gunoaiele pe vreodat haine acas sacosa prosoape din de reviste cu o
care le vedeti pe vechi? atunci cnd pnz n locul alt persoan?
strad? plecati la celor de hrtie?
cumprturi?
Evitati s Evitati folosirea Folositi briciul
Ati primit vreun Folositi baterii unei sacose dac n loc de lam?
cumprati cadou reciclat? regenerabile? cumprati un
spumant?
singur articol de la
un magazin?

Folositi Refolositi sticlele Refolositi Reciclati sticle? Pentru o gustare,


ambalaje vechi si borcanele? recipientele de folositi o pung
pentru gunoaie? plastic? de hrtie sau o
cutie?

Evitati folosirea Cumprati lucruri Returnati toate Folositi exact Reciclati


ustensilelor de de la magazine sticlele de plastic cantitatea ambalajele de
plastic ca tip second- magazinelor? necesar de aluminiu?
tacmuri? hand? hrtie pentru
mpachetat?

62
CITATE DESPRE MEDIU
OBIECTIVE:
! s ncurajeze gndirea critic despre subiectele
ecologice;
! s exploreze valorile proprii vis-a-vis de mediul
nconjurtor;
! s ofere prilejuri pentru exprimare personal;
! s ncurajeze parafrazarea, discutiile si
compozitia scris.

PREGTIRI:
! Alegeti cteva citate accesibile pentru elevi pentru a-i stimula.
De exemplu:
"Planeta mam ne semnalizeaz o lumin rosie: "fiti atenti" - ne zice. A
avea grij de planet e ca si cum am avea grij de casa noastr".
(Dalai Lama)
"Cprioara, calul, vulturul, acestia sunt fratii nostri... Pmntul este mama
noastr... toate fiintele sunt nrudite, precum legtura de snge ce uneste
o familie".
(Chief Seattle)
"Si astfel, viata noastr, srcit de locuri publice, descoper cuvinte n
copaci, crti, n praie repezi, predici n pietre si bine n orice".
(Wiliam Shakespeare)
"Fr ndoial c un mic grup de persoane implicate, reunite ntr-un
Comitet cettenesc, pot schimba lumea; realmente, este singurul lucru
care se poate face".
(Margaret Mead)
MOD DE LUCRU:
! Scrieti citatele pe tabl si evitati s dezvluiti aprecierile personale asupra
citatelor.
! mprtiti clasa n grupuri mici si cereti-le s dezbat urmtoarele probleme:
1. Cum ai exprima mesajul citatului cu propriile cuvinte ?
2. Esti de acord cu mesajul citatului ? De ce ?
! Acordati 10-15 minute pentru dezbaterile n cadrul grupului.
! Cereti ctorva elevi voluntari s prezinte clasei dezbaterile din cadrul
grupului lor.
TEM:
Ca tem, cereti elevilor s scrie o pagin sau dou pornind de la un citat. i puteti
stimula cu ntrebri pentru nceput:
1. Ce nseamn acest citat pentru tine ?
2. Cum se coreleaz citatul cu propria ta experient ?
3. Se coreleaz citatul cu ceva din ce ai citit tu ?

63
MINI CERCETARE
OBIECTIVE:
! mbogtirea cunostintelor despre natur si n
extensie despre problemele mondiale de mediu.
! Practicarea cititului, lurii de notite,discursului,
ascultrii si compozitiei scrise.
PREGTIRE:
! Pregtiti si multiplicati un tabel cu numele a 4-6 tri
cu probleme de mediu. (Sarcina va fi mai
semnificativ pentru elevi, dac veti include si
numele trii lor). Faceti destule copii pentru a da cte una fiecrui elev.
! Realizati o selectie de articole din ziar/reviste, crti, care contin destule
informatii relevante pentru aceast activitate.
MODUL DE LUCRU:
! mprtiti clasa n perechi si atribuiti cte o tar fiecrei perechi.
! Artati-le crtile, magazinele si explicati-le elevilor sarcina. Ei vor lucra n
echip, folosind materialele date pentru a gsi informatia de care au
nevoie pentru a completa fisa primit despre tara care le-a fost atribuit.
! Echipa lucreaz mpreun, completnd csutele tabelului.
! Elevii ncep s raporteze clasei "descoperirile" lor. n timp ce ascult, clasa
si completeaz fisa proprie cu informatia necesar.
! Conduceti o discutie cu clasa, centrat pe urmtoarele ntrebri:
1. Ce tri au probleme similare de mediu ?
2. Ce tri au aceeasi problem de mediu ca si tara voastr ?
3. Ce au n comun toate trile ?

China Etiopia Ungaria India Mexic

Localizare

Populatie

Ramuri
industriale
dominante
Resurse
naturale
Surse majore
de energie

Probleme de
mediu
TEM DE CAS:
Ca sarcin de lucru pentru acas, elevii pot fi solicitati s scrie un paragraf sau dou pentru
fiecare tar, nainte de a concepe o fraz de descriere a ceea ce au n comun toate trile.
64
VECINII MEI SI MEDIUL MEU
NCONJURTOR
OBIECTIVE:
! mbogtirea cunostintelor despre
vecintatea imediat
! mbogtirea cunostintelor despre efectele
pozitive si negative care decurg din calitatea
de vecin.
! Practicarea lurii de notite, ascultrii, dictrii
si conversatiei.
! Practicarea vorbirii descriptive.
PREGTIRE:
Pregtiti destule copii ale fisei de lucu pentru a da cte una fiecrui elev. Elevii
vor avea nevoie de suprafete plane pentru a scrie n aer liber. Dac carnetelele
nu sunt destul de utile, strngeti destule file de carton pentru a da cte una
fiecrui elev.
MOD DE LUCRU:
! Cereti clasei s numeasc toate locurile cu care se nvecineaz scoala. n
timp ce elevii si elaboreaz rspunsurile, scrieti-le pe tabl la una din cele
4 rubrici:
> spatii de lucru (institutii publice);
> spatii de locuit;
> spatii de recreere;
> spatii nefolosite.
! mprtiti clasa n echipe de cte 4 elevi si distribuiti foile de lucru.
! Explicati elevilor sarcinile de lucru. Ei vor face o plimbare n circuit pentru a
identifica vecinii scolii. Fiecare elev dintr-un grup va fi responsabil pentru
nregistrarea informatiilor dintr-un anumit loc din vecintate.
! Revizuiti categoriile si rubricile fisei de lucru pentru a v asigura c elevii
au nteles.
! Invitati elevii afar pentru a face turul vecinttilor. Elevii stau grupati pe
echipe si-si noteaz observatiile si reactiile.
! Cnd v ntoarceti n clas, dictati clasei urmtoarele ntrebri:
1. Care sunt cele mai atractive spatii de locuit din mprejurimi ?
2. Cum ar putea fi mbunttite spatiile de locuit ?
3. Cum sunt folosite spatiile de lucru din vecintate ?
4. Ce efecte negative au ele ?
5. Cum ar putea fi mbunttite spatiile de lucru din jur ?
6. Sunt destule spatii pentru faun ?
7. Cum putem ajuta animalele slbatice s supravietuiasc n vecintate ?
8. Sunt destule spatii de recreere n mprejurimi ?
9. Dac nu, ce putem face pentru a crea mai multe ?
10. Ce poti face, tu, pentru a ameliora starea mediului nconjurtor din
vecintate ?
! Elevii discut ntrebrile n grupul lor.

65
! Conduceti o discutie cu toat clasa asupra ntrebrilor.

TEM:
Elevii pot scrie scrisori oficialittilor locale, conducerii unittilor nvecinate, etc.,
oferind sugestii pentru ameliorarea mediului nconjurtor.

Ce se afl n Curtenie Vegetatie Recipiente Frecventa Observatii


vecintate? de gunoi traficului

Locuri de
munc

Spatii de
locuit

Spatii de
recreere

Locuri
nefolosite

66
MATERIALE PENTRU
JOAC SI PENTRU LUCRU
Pentru nceput un scurt
curs de stiint a
materialelor.

PVC rmne n totalitate n


materialul plastic, ci se evapor
Materialul PVC (policlorur de
cu timpul.
vinil) un produs a lindustriei
clorului, distrugtor pentru mediu,
! Pentru copii, ngurgitarea,
este un pericol pentru om si mediu,
nghitirea PVC-ului e
att n cadrul productiei, ct si la
periculoas. Prin acidul gastric
utilizarea si ndeprtarea sa ca
este extras o parte din
deseu.
plastifian, iar partea de jucrie
nghitit e solidificat. De aici
! n cadrul procesului de
rezult margini ascutite si
productie, n timpul cruia se
tioase care provoac leziuni n
consum o mare cantitate de
tractul stomacalo-intestinal.
energie, se obtine din clorur
de sodiu (sare de buctrie) un
! Atunci cnd este utilizat poate
clor gazos foarte otrvitor.
elibera substante de adaos
Clorura de vini,l ca treapt
periculoase, precum si resturi
intermediar n procesul de
de clorur de vinil; arderea sa n
realizare a PVC-ului este, dup
camer provoac acid
cum s-a dovedit, cancerigen.
clorhidric si o dioxin
Pentru producerea PVC sunt
cancerigen provocnd astfel
necesare pn la 70 %
daune imense snttii si
procente de adaosuri foarte
mediului.
otrvitoare, pentru ca produsul
final, PVC-ul, s poat fi
! PVC nu putrezeste n locurile
utilizabil. De exemplu,
de depozitare, iar materialul
materialului plastic i este
continut se infiltreaz,
adugat plastifiant (emolient)
prejudiciind apele freatice. n
pentru a regulariza duritatea si
prezent, doar n Austria sunt
elasticitatea produsului. Cel
cca.1,5 milioane de tone de
mai utilizat plastifiant este
PVC n circulatie, care trebuie
DEHP (n experientele pe
s fie evacuate si stocate ca
animale s-a dovedit
deseuri. An de an muntele de
cancerigen, otrvitor pentru
PVC creste cu 100.000 de tone.
pesti, perturbator pentru buna
functionare a rinichilor si a
! Reciclarea PVC-ului e
ficatului uman). DEHP nu
imposibil chiar dac industria
67
caut s ne conving de acuarele, cret
contrariul. nlocuitorii acestor colorat, culori de
produse sun de asemenea, degete pentru
toxice. Reciclarea PVC-ului copii.
poate amesteca PVC-ul doar n Se pot ivi
cantitti minuscule. Asta probleme la
nseamn iar si iar o productie f o l o s i r e a
mai mare de PVC. Cantitatea pigmentilor
acumulat de PVC creste artificiali datorit continutului lor de
continuu. metale grele, foarte toxice pentru
om. Acestea, odat rspndite n
ARIA POSIBILELOR corp, si mresc continutul si
provoac leziuni rinichilor, ficatului,
PROBLEME tractului stomacalo-intestinal, inimii,
circuitului sanguin si sistemului
CULORILE nervos. Metalele grele, extrem de
Culorile ne atrag si ne incit. La duntoare sunt plumbul, cadmiul si
copii, care percep lumea mercurul. Cadmiul e catalogat drept
nconjurtoare extraordinar de cancerigen.
intens prin simturi, inspiratia le e Aliajele cu cadmiu sunt utilizate ca
creat, n foarte mare msur, prin pigmenti rosii, galbeni si organj.
culori. Cu att mai necesar e s se Plumbul, dimpotriv, e depozitat n
stie ce substante produc nuantele special n oase. Mercurul provoac
diferitelor materiale folosite n jocuri distrugeri importante n sistemul
si creatii. nervos central, chiar si n cantitti cu
n principiu, substantele colorante se o concentratie foarte mic, iar n
pot mprti n dou grupe: substante organismul copilului poate aduce
colorante care se dizolv n ap si grave prejudicii inteligentei si
pigmenti. puterea de concentrare, prin faptul
Colorantii solubili n ap pot fi c duce la supraactivitate.
clasificati si ei ca avnd origini Si aliajelor cu crom li se atribuie
naturale (de exemplu purpura) sau actiuni cancerigene si modificri
artificiale, industriale. genetice.
Colorantii naturali sunt relativ Produsele fluide si pstoase ofer
inofensivi, dar scumpi; cei artificiali un teren de cultur ideal pentru cele
produc, n parte, probleme. naintea mai mici vietuitoare, pentru ciuperca
tuturor, colorantul azoic care are o de mucegai si pentru bacterii. Pentru
utilizare vast este bnuit c a se mri durata de folosire, acestor
produce cancer. Deja de mult materiale li se adaug substante
vreme e cunoscut faptul c acesti conservante. Pot
coloranti pot provoca alergii. Pe fi folosite aldehide
suprafete, precum lemn, testuri sau formice si
hrtie, pigmentii se lipesc doar cu substante pentru
ajutorul unor lianti. n afara acestora, conservarea
sunt folosite pentru colorarea alimentelor.
plasticului, culori pentru pictat, Aldehida formic

68
produce iritatii ale membranei cldurii. Metalele grele nu mai sunt
mucoase si cilor respiratorii, utilizate de ani de zile ca vopsele,
alergii, fiind bnuit c ar cauza coloranti. De aceea plastilina este
chiar si cancer. adecvat pentru copii. Ele pot fi
amestecate diferit, de exemplu, pe
SOLVENTII baza materialelor plastice, care sunt
Solventii organici sunt prezenti o dispersie de ap a acetatului de
peste tot unde se doreste uscarea polivinil sau un amestec a acestui
rapid a unei substante, n material plastic cu PVC-ul sau cu
substante pentru lipit (cleiuri), culori, alte materiale plastice. Ca material
lacuri. Solventii se pot aseza pe de amestec e folosit amidonul. n
plmni, iar durerile de cap, afara acestora, amestecul contine
ametelile, greturile stomacale si materiale conservante, plastifianti si
tulburrile de vedere sunt urmri ale pigmenti.
acestor simptome acute de otrvire. Materialele plastifiante trebuie s fie
Contactul constant, nentrerupt cu mnuite de copii de la 4 ani n sus,
solventii organici poate duce la cci cei mai mici au obiceiul s bage
deteriorarea ireparabil a ficatului, orice n gur. Si aluatul de sare,
rinichilor si creierului. Dup daunele inofensiv de altfel, nu poate fi
aduse snttii mai apare si consumat, cci sarea n cantitti de
ncrcarea mediului cu formatiuni 0,5-1 grame per 1 kg de corp uman
de particule n suspensie, precum poate fi mortal.
siafectarea pnzei de p freatic. n timpul jocului cu materiale
plastifiante, copilul trebuie
supravegheat.
MATERIALE PENTRU Pentru modelat si frmntat e de
FRMNTAT preferat lutul.
N o r o i u l s i Cumprati doar materiale
amestecarea plastifiante cu data de
acestuia constituie producere imprimat !
mpreun, unul din
cele mai specifice CREIOANE (inclusiv
caracteristicei
ocupatii ale copiilor.
colorate)
Pn n secolul al
Materialul pentru frmntat,
VI-lea, n Europa
plastifiant contine cear, caolin
Central, aliajul de
sau cret, substante ce pstreaz
staniu cu plumb a
umiditatea (de exemplu, sare de
fost utilizat pentru
buctrie), coloranti si dizolvanti (de
minele cu care se
exemplu, ap).
desena pe hrtie.
n cadrul acestor materiale
De aceea, cuvntul creion, att de
distingem trei grupe: materiale cu
utilizat si azi, contine n el cuvntul
frmntare lung (n special
plumb (n german "creion" =
plastilina) care rmne mereu
Bleistift (vrf de plumb). Totusi,
maleabil, altele ntrindu-se la
acesta nu contine plumb ci, n
contactul cu aerul sau sub efectul

69
principal grafit, argil si cear, care fost amestecate, conform testului
solidific continutul de argil. Minele economic, cu ulei de rapit clorurat
creioanelor colorate sunt alctuire numit factis, pentru a mbuntti
din caolin (argil alb pentru propriettile radierei. Atta timp ct
portelan), cear, lianti si coloranti. nc se mai aplic acest adaos, v
Creioanele, inclusiv cele colorate recomandm radierele din cauciuc
sunt supuse dispozitiilor Normelor sintetic, tip Pelikan.
Europene, care fixeaz valori limit
n ceea ce priveste continutul de CREIOANE CU MINE TOPITE
metale grele. N CEAR
Creioanele trebuie s fie astfel Creta colorat e un amestec
fabricate nct s nu aib nvelisul de cear natural si sintetic
acoperit cu lacuri care contin metale n diferite proportii, densitti,
grele, ngurgitate n momentul n care sunt luate drept
care marginile creionului este ros cu neduntoare. Dar si aici e
dintii. vorba de posibila problem a
Este interzis realizarea produselor metalului greu din continutul
de proast calitate. Minele si lor. Prin Normele Europene
suprafetele lcuite ale creioanelor au fost stabilite valorile
pot indica prezenta unui continut continutului de metale grele,
mare de metale grele. Produsele care s-au situat sub aceste
pietelor austriece, elvetiene si delimitri impuse. n ciuda
germane nu prezint nici un risc. acestui fapt trebuie s fim atenti la
De o vreme exist pe piat creioane copii, s nu sug din aceste obiecte.
groase de colorat si de marcat. Au Creta cerat, solubil n ap, poate fi
culori frumoase si luminoase, nu se ndeprtat usor din piesele de
rup chiar att de usor si de aceea mbrcminte, prin splare.
sunt si pentru copii mai mici o Nu cumprati creioane cu mine
alternativ foarte bun n locul cerate, n nvelis de plastic. nvelisul
creioanelor carioaca. de hrtie sau carton este mai
favorabil mediului ambiant.
RADIERELE
Multe radiere contin CREION TIP CARIOCA SI
materiale plastice, MARKERE PENTRU TEXT
precum PVC-ul cu
Markerele care au o luminozitate
continut plastifiant.
strident, cariocile fine pentru croit si
Adesea au un miros
desenat, cariocile groase care au
foarte plcut sau
culori att de ispititoare
forma unor dulciuri, fructe etc. Toate
pentru copii, greu pot fi
acestea pot determina copiii s le
ndeprtate de ei.
road cu dintii, ceea ce atrage dup
De cele mai multe ori ele
sine urmrile fatale mentionate
contin cear fluid care
anterior.
se dizolv n
Nici radierele necolorate din cauciuc
diluanti sau
naturalnu mai pot fi recomandate,
ap. Si la
din pcate, cci si aceste radiere au
70 4
aceste grupe de produse ca si la ! nu se admite ca ambalajul c se
lipiciuri, cleiuri, ncrcarea cu impregneze;
solventi trebuie privit critic. Si ! pe produsele corespunztoare
colorantii pot pune probleme, astfel, poate fi imprimat indicatia:
naintea tuturor plasndu-se "Corespunde conventiei
colorantii azotici. n continuare, ncheiate prin liber ntelegere n
trebuie avute n vedere cariocile 1987, privitor la culorier de pictat
care produc mult deseu plastic. cu degetele".
Continutu acestora sau a unor Aceast conventie este un pas n
solventi asemntori care trebuie directia cea bun, dar n privinta
s fie evacuate ca deseuri sunt colorantilor nu e suficient, fiindc
substante problem. Doar minele s-au admis si diferiti coloranti azotici
pe baz de ap pot fi aruncate la din seria celor folositi pentru
gunoi. alimente.
Alternative: creioanele colorate si
markerele, groase, subtiri, CULORI PENTRU RETUS
nelcuite, n forme de creioane Toate aceste culori ca si acuarelele
uscate. Ele exist n nuante de renume, se mentin n privinta
stridente sau mate, tin mult mai metalelor grele sub nivelul stabilit
mult, neputndu-se usca, fiind si de Normele Europene, fiind
mereu ascutite. asemntoare cu amestecurile
culorilor de pictat cu degetele.
CULORI PENTRU COPII, DE
PICTAT CU DEGETELE ACUARELE NATURALE
Acestea sunt PENTRU COPII
culori pstoase Aceste culori, produse ale firmei
solubile n ap. Pelikan, contin doar zahr, amidon,
n esent fin si coloranti naturali (extract de
constau dintr-u urzic, sirop de sfecl de zahr
liant (amidon, etc.), fiind astfel extrem de potrivite
substante ce pentru copii mici ndeosebi.
pstreaz umezeala, coloreaz sau
conserv). COLORANTI PENTRU
Pentru a preveni posibilele
probleme de sntate la copii, n TESTURI
Germania a fost ncheiat, de bun Pn la mijlocul
voie, o conventie, n decembrie secolului al IX-
1987, ntre productori si stat n lea s-au utilizat
privinta producerii si punerii n p i g m e n t i
circulatie a acestui fel de culori. n a t u r a l i ,
Acordul contine urmtoarele reguli: precum purpura
! nu sunt admise substantele cu extras din
continut aromatic ; g l a n d e l e
! sunt permise colorantii si melcului de purpur,
substantele conservante pentru indigo, din arborele de indigo etc.
alimente ; Apoi, pe piat, au ptruns colorantii
71
din plante, iar astzi colorantii sunt substante de umplutur si pigmenti.
produsi practic doar de Bayer si Lipiciul universal cu componente
BASF. Colorantii pentru testuri dizolvante se usuc mai repede
contin pigmenti artificiali ce pot fi dect alte lipiciuri pe baz de ap.
diluati cu ap si terebentin. Solventii continuti sunt inflamabili
Colorantii imprimati prin procedeul asa c acestui lipici trebuie s i se
"Batik" (veche tehnic de vopsire aplice pe cutie avertismentul
iimprimare pentru mtase, bumbac, "Pericol de incendiu". Toate aceste
sabloane de cear). Acesti coloranti lipiciuri contin componente
sunt utilizati prin adugarea clorurii dizolvante de cca.50 pn la 90 %
de sodiu (sare de buctrie), putnd din cauza crora nu sunt
fi utilizati pentru vopsire si n masina recomandabile copiilor. n spatii mici
de splat. Nu sunt cunoscute date si nearisite provoac great si
exacte despre continutul lor . Ceea ameteal. Copii sunt cu mult mai
ce se stie sigur,este bine s fie sensibili dect adultii la un astfel de
reduse la minimum,atingerea pielii aer. Si lipiciul de contact contine
cu aceste culori cantitti mari de solventi care
ametesc si sunt duntori pentru
CRETA sntate. Si aceste lipiciuri ar trebui
Creta de uz scolar e alctuit dintr- s aib inscriptionate pe ele
un amestec de cret (carbonat de avertizarea "Pericol de foc!". Din
calciu), argil alb pentru portelan aceleasi cauze, expuse mai nainte,
(caolin) si argil (lut). Asupra cretei si produsele de contact si cele de
albe nu exist bnuiala c ar putea reactie nu trebuie lsate pe mna
avea n continutul su o mare creativ a copiilor. Asa numitul lipici
cantitate de metale grele, a cror de secund (romnescul Super-
prezent e sigur la creta colorat. glue) cu efect foarte rapid are n
De aceea, trebuie splate minile compozitie elemente cu un mod de
dup utilizare ei. reactie pozitiv ce abia dac mai
apuc s formeze materiale plastice
duntoare. Se usuc ntr-un aer cu
LIPICIUL umiditate normal. Trebuie scos n
Copiii, n activittile lor evident c acest lipici nu trebuie s
creative iau contactul si ajung n mna copilor mici de
cu lipiciul. Dup puterea grdinit. Trebuie reflectat dac,
de lipire si propriettile ntr-adevr, trebuie un astfel de lipici.
acestora, distingem O serie de lipiciuri contin, n locul
lipici de hrtie, lipici solventilor organici, ap. Dintre
universal, lipici de acestia fac parte cele mai multe
contact si de reactie. produse pentru hrtie, dar si unele
Acestea sunt alctuite considerate universale. Se gsesc
din elemente ce sunt pe piat n diferite forme, fluid sau
rspunztoare pentru reusita lipirii a de creion. Pe baza continutului de
doi adjudvanti precum plastifianti, ap a acestor produse, li s-a
agenti acceleratori de ntrire, rsini, adugat aldehida formic, sau
solventi, acceleratori, inhibatori, substante ce conserv alimentele,
72
aflate deja n continutul multora, fiind Materialul plastic tare e folosit la
astfel indicate si pentru activitti cu producerea celor mai diferite jucri,
copii. Atunci cnd foloseste cleiul este interzis datorit continutului de
de amidon pentru tapet, trebuie s eventuale metale grele. Un fapt
se ia n seam pentru folosire doar mbucurtor este c tot mai multi
substantele biologice active. productori de jucrii renunt la
O substant de lipit foarte cunoscut utilizarea metalelor grele.
din totdeauna este papul din fin BALOANE DE SPUN
obtinut doar din utilizarea imediat Lichidele pentru baloane
dup preparare a unui amestec de de spun pot fi cumprate,
ap si fin. sau preparate acas din
resturi de spun si ap.
HRTIA COLORAT Atunci cnd aceste
Hrtia colorat si papul se numr buctele de spun sunt
printre cele mai iubite materiale din nghitite, pericolul ce apare
care se confectioneaz fel de fel de const, n principal din
lucruri. Dar si aici pot apare unele spuma care se creaz n
probleme. Substantele continute stomac.
sunt ori foarte toxice, ori contin
componente toxice (metale grele). Retet pentru prepararea
Hrtia ce se coloreaz putin la baloanelor:
umezeal (de exemplu, crepul, ! 2 prti spun(sampon auto sau
hrtia foarte colorat) trebuie evitate curtitori universali);
pe ct posibil. ! o parte, ap distilat;
! o parte, glicerin.
JUCRII
Acestea pot fi Copii nu au nevoie ntotdeauna de
confectionate din jucrii realizate subtil, cu mult efort,
diferite materiale. ei, adesea, se multumesc cu
Lemnul e un material obiecte simple, precum scoart de
de mare valoare copac, betisoare sau seminte,
pentru construirea smburi de fructe sau alte materiale
jucriilor care, din naturale. Folosite n grup, creste
pcate, adeseori e capacitatea de a da noi ntrebuintri
lcuit pentru a acestor obiecte foarte simple.
stimula cumprarea sa. Pe de o
parte, propriettile naturale ale A FRMNTA
acestui material se pierd, pe de alt
parte, lcuirea devine o surs de Un aluat fcut de tine nsuti:
metale grele. Jucriile din plastic au
tot felul de forme si culori ceea ce le fin fin...................... 40 dg
face foarte atrgtoare pentru copii. sare............................ 20 dg
Materialul plastic moale, ns, piatr acr.................. 2 linguri rase
fiindc este mai mult din PVC, are un ulei............................. 2 dg
continut foarte mare de plastifiant. ap.......................... 1/2 l

73
Se amestec fina cu sarea si praful A PICTA
de piatr acr, se adaug apa, uleiul CU CULORI DE PMNT
si un vrf de cutit de colorant ! pap
alimentar, se frmnt bine pn ! ap
cnd amestecul devine moale de to;, ! pulbere de culori rosu, galben,
dac produsul rezultatl e prea albastru
sfrmicios se mai adaug ceva ulei,
n nici un caz ap. Coca se ntr-un vas oarecare se face papul
pstreaz, compact, n pungulite de conform instructiunilor. ntr-un
plastic sau cutii de metal. borcan se amestec pulberea de
Avantajul acestui aluat: culori cu ceva ap, adugndu-se si
Este foarte moale, ductil, se aspir amidonul.
usor dup uscare de pe orice Culorile de pmnt si pentru degete
suprafat, dusumea acoperit sau sunt foarte potrivite pentru pictatul pe
nu cu mochet. suprafete mari, cu pensule, burete si
prin stropire.
A PICTA
CU CULORI DE DEGETE STAMPILE
ncercati s executati stampile din
Mod de preparare: hrtie de mpachetat sau din carton.
! 1 litru de ap Materiale necesare:
! 1 ceasc de amidon (fin de ! hrtie de mpachetat;
cartofi) ! rola de tapet:
! 1 ceasc fulgi de spun ! tusier: pe o bucat subtire de
! 1 ceasc de talc cauciuc spongios pus ntr-o
! culoare sub form de praf, farfurie, se presar putin
neotrvitoare culoare;
! lapte acru si colorant alimentar ! stampil: cartofi, gulie, morcov,
mr, ceap etc.
Se fierbe apa, punndu-se apoi
spunul, cartofii, talcul si culoarea, ncercati si cu minile, cu dopuri de
dup care se amestec. plut, cocoloase de hrtie, pe scurt
cu tot ce s-ar putea "stampila".

74
P M N T U L
ATELIER "PE URMELE NATURII"
INTRODUCERE 2. mici ori
Introducerea n lumea minunat a suficiente
pmntului se poate realiza prin acumulri de
prezentarea istoriei pmntului, a ape;
omului si a solului. Pe vreme 3. prelucrarea
frumoas, introducerea se poate face pmntului.
n aer liber. O mostr luat cu hrletul,
sau un contact cu solul mergnd n ETAPA II -
picioarele goale sunt posibile doar n "Proba de nmol"
anotimpuri corespunztoare acestor La aceast etap, simtim diferenta
activitti. dintre un pmnt fr viat si un sol
cu vietuitoare, cu o structur
ETAPELE glomelular (sfrmicioas).
Cele 3 etape trebuie fcute de Elevii colecteaz, cu o sptmn
preferint ntr-un spatiu mare. Se nainte, mostre de sol din vecintatea
recomand acoperirea mesei cu lor, respectiv cte un pumn din:
hrtie de ambalat. De asemenea, ? mijlocul unui ogor;
trebuie s avem la ndemn o ? marginea unui ogor
instalatie de splat si un prosop. ? fneat sau liziera pdurii;
? grdina locuintei;
ETAPA I - "Proba simturilor" si a ? grmada de compost.
"Cldurii"
La aceast etap este determinat Aceste probe trebuie uscate, la aer n
felul pmntului (a nu se confunda cu spatii bine nclzite, dup care vor fi
tipul solului). Recunoasterea o facem turnate n sticle sau sculete
dup predominanta componentelor inscriptionate.
reciproce, nmoloase (mloase sau
argiloase, putnd descoperi astfel ETAPA III - "Microscoparea"
propriettile solului. De exemplu, Aici, viata pmntului, att de variat
lutul, lut nisipos sau lut argilos. si fantastic, poate fi urmrit la
Vor fi ntinse pe mas diferite microscop de ctre ori vrem pentru a
probe de sol. Elevii trebuie s putea fi studiat cu atentie.
descopere, cu ajutorul fisei de lucru, ntr-o grmad de compost, copii vor
despre ce fel de pmnt e vorba. cuta mici animale ale solului, mai
Dup cunostintele noastre, exist nti cu lupa. Sub lup, microscop,
informatii mai bogate despre: pot fi admirati astfel viermi filiformi
1.continuturile diferite ale sau purici de zpad si multe altele.
substantelor nutritive;

75
Cu ajutorul fiselor de lucru, precizati finalul Atelierului.
Ca final, elevii pot opta ntre dezlegarea unei ghicitori despre compost sau o
istorisire.

ETAPE MATERIAL DIDACTIC CINE

Introducere:
! Istoria pmntului
! Istoria omenirii
!
Testareasimturilor
Diverse mostre de sol sunt nsirate, Lut, nisip, argil, pmnt de Agentia
una dup alta, pe mas. Elevii grdin de
trebuie s descopere, cu ajutorul Pmnt de ogor Protectie a
foilor de lucru, despre ce fel de Pmnt din pdure Mediului
pmnt e vorba Fis de lucru (hrtie de coal
mpachetat)
Mostr de noroi
Mostrele pregtite sunt introduse Cte un pumn de pmnt (uscat) din: Elevii
ntr-o cup de sticl (de tip Petri). - centrul ogorului coala
Viteza cu care se dizolv ofer - marginea ogorului
informatii despre gradul de sfrmare - fneat sau lizier
al structurii pmntului. - grdina casei
- 20 cupe de sticl
(grupate cte 4)
Fis de lucu (hrtie de
mpachetat)

Microscopare
Pmntul pentru compost e ntins Compost Elevii
pe hrtie de mpachetat, ct se Hrtie de machetat coala
poate de alb, apoi se caut mici Animale ale solului n sticl
animale, la nceput cu lupa. 2 microscoape
La microscop pot fi gsite multe Lupe
vietuitoare ale solului, putnd fi
precizate cu ajutorul foilor de lucru.

Ghicitori despre compost

Povestiri

76
COMPARAREA VRSTEI mamiferele, iar acum aproximativ
16 luni plantele cu flori. Acum 7
PMNTULUI CU CEA A
luni s-a format titeiul, iar oamenii
OMULUI exist doar de abia cinci zile.
! Cam de o or omul a nvtat
Noi avem vrsta de agricultura si de un minut a
400.000 ani... nceput revolutia industrial. De
iar pmntul are 20 de secunde omul seac
4.500.000.000 ani ! rezervele de materii prime ale
planetei, contamineaz solul,
Omenirea are un trecut foarte aerul si apa si distruge numeroase
ndelungat, dar mai mare, ca vrst, plante si animale. Deci omul
este pmntul. Dac socotim c la distruge, comparativ n secunde,
fiecare secund au trecut 3 ani, ceea ce pmntul a produs n 45
atunci pmntul va avea vrsta unui de ani.
om de 45 de ani. n acest calcul al
timpului, istoria pmntului arat De ct vreme esti tu pe acest
astfel: pmnt, n aceast ipotez de calcul
! n primii 13 ani nu a existat vreo a timpului ? Dac ai 12 ani: 4
fiint pe pmnt. Primele forme de secunde, dac ai 24 ani de 8
viat s-au nscut n ap, acum 32 secunde, dac ai 36 de ani de 12
de ani. Abia acum 3 ani si jumtate secunde, s.a.m.d.
au aprut copacii, acum vreo 2 ani

POVESTIOAR....

P escrusii tip strident ca un urias vas transatlantic ce prseste

portul. La bord se gsesc numerosi emigranti. Ctiva dintre acestia, care vor s
nceap o alt viat peste mri, poart cu ei un mic rezervor. n cutii si cutiute,
precum si n sticle bine sigilate se gseste acelasi material nesupus pltii vamale,
pmntul natal. Ce vrea s nsemne aceasta ? Pentru pasagerii emigranti de la
cumpna secolului 19 cu 20, o frmitur de pmnt reprezint ceva mai mult
dect doar niste tin prfoas. Din aceast cauz ei car cu sine, n strintate, o
parte din patria lor, ntelegnd pmntul ca pe o parte a naturii ce trieste, care a
fost temeiul fecund, fertil al existentei lor de pn acum. Pe el au cultivat fructe,
legume si grne, care le-a asigurat hrana, adesea poate nendestultoare. ntr-o
astfel de familie e pstrat si azi pmntul natal al str-strbunicilor, ca bogtie de
valoare pentru familie. Ct de profund e legtura oamenilor cu pmntul lor ne-o
indic si numele lui Adam: e omul creat de Dumnezeu din pmntul ogorului
(Adamah). Termenul "Adamah" nseamn, la origine ceva precum o piele (o
coaj de fruct). Tot att de subtire, fin si usor de rnit e si suprafata pmntului.

77
O mn de pmnt contine aproximativ:
! 100 de insecte
! 110 viermi
! 250 purici de zpad
! 250.000 viermi filiformi
! 7.500.000 protozoare
! 12.500.000 alge
! 100.000.000 ciuperci
! 255.000.000 bacterii
PROBA TACTIL
Cu aceast metod poate fi determina,t simplu si destul de exact, tipul de pmnt

1. ncearc s rulezi repede n podul palmei (ntre ambele palme) niste pmnt,
cutnd s-l aduci la forma unui crnat de grosimea unui creion:
! se poate - sol foarte lutos, argilos;
! nu se poate - sol putin lutos, argilos.
2. Mruntiti ntre palme:
! n liniile palmelor este vizibil felul materialului: argilos, nisipos, lutos
! nu este vizibil nici un fel de material nisipos
3. Striviti pmntul ntre degetul mare si arttor, n apropierea urechii:
! sunet scrtit: argil nisipoas
! lipsa sunetului
4. Suprafata ntins a mostrei de strivit:
! tocit: argil
! alunecos, lucios: lut
5. Verificati n dinti:
! scrtie: lut argilos
! consistent de tip untos: lut

PROPRIETTILE DIFERITELOR SOLURI


Propriettile diferitelor soluri
Fractiunea nisip Fractiunea luf Fractiunea lut
Nisip grosier Nisip Nisip luf luf luf Lut Lut Lut
(necernut) obisnuit fin grosier mediu fin grosier mediu fin
(mediu)

2000 mm 200 2
2 mm 630 0,0063 63 20 6,3 0,002 0,63 0,2

78
Sol nisipos Sol lutos Sol argilos
Mrimea
granulelor Pmnt cu compozitie Sol cu granulatie Sol cu compozitie
granular grosier si nivelat granulat fin si
dintr-o bucat dintr-o bucat

Debit de ap Bun Bun Slab


/ntre straturile
solului)

Capacitatea de Minim Mare Foarte mare; apa


stocare a apei pentru plante nu-i
ntotdeauna la dispozitie

Aerisirea Aerisire intensiv, Aerisire bun, Aerisire proast


solului volum mare al ploilor volumul ploilor este
optim la o structur
sfrmicioas

Humus si O mare parte de De cele mai multe De cele mai multe ori cu
substante humus , dar ori cu un continut un continut de substante
nutritive de o calitate proast mare de substante nutritive, dar adesea cu o
(humus brut, acid) de nutritive proast disponibilitate a
cele mai multe ori cu substantelor nutritive
un continut minim de
substante nutritive
Cresterea O bun penetratie a Amplasare pentru Psuni
plantelor rdcinilor, un loc bun plante de cultur
de amplasare pentru
plante nepretentioase

nclzirea nclzire rapid nclzire nclzire lent


survenit nentrerupt si
primvara rapid

Cultivarea Usor cultivabil Bun de cultivat Greu de cultivat,


pmntului adesea prea umed
pentru cultivat

A SIMTI, A MIROSI, A PRIVI


! PROBA PIPITULUI sol umezit, aducnd-o la grosimea unui
creion. Dac nu reusiti, dac nu
Prin proba pipitului, sau a degetelor, se
identific tipul de pmnt. n functie de ct functioneaz, verificati coeziunea ntre
de fine sunt micile mostre, putem constata degete. Dac grmada are coeziune, aveti
c avem de-a face cu argil, lut sau nisip. de-a face cu un nisip foarte lutos, argilos.
Exist, binenteles, si tipuri intermediare, Dac pmntul se dezmembreaz n
alctuite din granule de diferite mrimi. bucti, mruntindu-l n palm, aveti de-a
ncercati s rulati ntre palme o mostr de face cu un nisip putin lutos, argilos. Dac nu
rmne nimic, nseamn c e sol nisipos

79
pur. Dac totusi puteti obtine, prin rulare, un a pmnt de pdure, cu att partea de
crnat, ncercati s v apropiati de humus din el e mai mare si mai vie, activ.
grosimea unui creion. Dac nu merge, aveti Un miros a clocit, de putred, indic n
un lut puternic imbibat cu nisip. schimb lipsa aerului. Solul neutru ca miros
Dac e posibil, mruntiti o buctic din (fr miros) indic o minim activitate
ceea ce ati rulat, aproape de ureche. Dac biologic.
scrtitul e clar, deslusit, aveti lut nisipos. PROBA DE HUMUS
Dac nu scrtie, mruntiti mostra pn la Doar testul cu ap de tipirig demonstreaz
pulbere si priviti suprafata obtinut. Dac dac e vorba de humus brut (acid) sau de
nu prezint asperitti ascutite, aveti lut pur. humus stabil, pretios, valoros.
n rest rmne argila. Argila formeaz o PROBA NOROIULUI - pentru
suprafat alunecoas, neted. verificarea suplimentar a constantei
! PROBA MIROSULUI I DE structurii glomerulare se ia ntr-o lingurit
CULOARE un fir de pmnt uscat de cca.2-3 mm si se
Mirosul si culoarea dau indicii despre pune ntr-o farfurie plat, amestecat cu
continutul de humus si despre activitatea ap. Se asteapt cteva minute, dup care
organismelor din sol. Mirosul tipic al unui se agit farfuria. Rezult o formatie
sol care e activ biologic este dat de secretii, noroioas.
eliminate sub form de gaz ale Comparati ntre ele mostrele de sol din
microorganismelor. Cu ct e mai nchis la mijlocul unui ogor, cu cele de pe o lizier
culoare si miroase mai tare a frunzis jilav si circulat sau locuit, de pe o psune
ngrdit sau de pe un hotar de ogor.

1. Nici o descompunere, ci doar un fragment mare.

2. Predominante bucti mari sau doar putine, de mici


dimensiuni.

3. Aproximativ aceleasi bucti mici si mari

4. Predomin fragmentele mici, mai putin cele mari

5. Doar fragmente mici.

6. Dizolvarea complet a structurii solului, tulburarea


apei.

ntrebri:
! Care pmnt are cea mai mare putere de a rmne compact ?
! Dac plou puternic, ce sol este splat primul si cel mai intens ?
! Care poate fi motivul descompunerii rapide a solului n ap ?

Aglomerare cu o ordonare Aglomerare cu 2 ordonri

nisip
argil-humus

Colonie de organisme

Planul general de detaliu al structurii glomerulare


80
MICILE ANIMALE IMPORTANTE
care transform deseurile noastre n sol fertil

Anelid mic: mrunteste resturile


Rm: ierbivor, extrem de activ
altor animale si materialul pios.
n amestecarea pmntului,
Se poate vedea formarea materiei
producnd material huminic prin
huminice, n intestine, prin
simbioz intestinal
simbioz

Paianjenul: trieste prinznd alte Pseudoscorpionul: se hrneste


animale si are o lungime pn la 5 cu purici de zpad si larve
mm lungime.

Paianjenu de cmp(cosas)l: se Paianjenul: se hrneste cu purici


hrneste cu resturi de animale si de zpad si diferite tipuri de
de plante moarte. Prinde micile acarieni.
larve de muste

Acarian: se hrneste cu fn, Molie rosie de catifea: trieste ca


roade cu dintii frunze, conifere, parazit al pianjenului de cmp si
lemnisoare al altor animale ale solului.

81
Crcagul: roade cu dintii frunze Specie de miriapod (100 de
(material moale), productor de picioare)l: pn la 50 mm lungime,
material huminic prin simbioz trieste prdnd de la acarieni,
purici de zpad si alte animale

Specie de miriapod (alergtorul Specie de miriapod (picioare


pietrelor): vneaz rme, anelide, duble): se hrneste cu resturi de
tnsari si larve de muste. plante, contribuie la amestecarea
pmntului si la aerisirea sa,
realizeaz material huminic prin
simbioz

Specie de miriapod : se hrneste Specie de miriapod (picioarele


cu resturi de plante. piticului): devor plante sugnd si
rdcini tinere.

Specie de miriapod (picioare Puricele de zpad: roade cu dintii


putine): se hrneste cu resturi de prtile moi ale frunzelor, consum
plante. resturi de paie, bacterii, alge si
altele.

82
Se hrneste cu larve si rme, dar si Sritorul pe stnci: trieste n
cu purici de zpad. depozite, se hrneste cu alge si
licheni.

Urechelnit: se hrneste cu plante, Stafolin: unele specii sunt


fn etc. prdtoare, altele devor plante,
gunoaie si hoituri.

Gndaci alergtori: vneaz rme, Gndaci sritori: se hrnesc cu


anelide, stafolini, larve de muste, de material plantifor, formeaz n
tntari. intestine material huminic prin
simbioz.

Larv de insecte (rpitoare): Larv de insecte (muste,


devor plante, contribuind la tntari)"tntar de martie", tntar
amestecarea si aerisirea de cal": se hrnesc cu resturi de
pmntului. plante, formeaz n intestine
material huminic prin simbioz.

83
CULORILE PMNTULUI
Manuela e furioas. Lucrarea unei ore
ntregi de pictat este deteriorat. Dan a lovit
masa,iar paharul cu ap s-a rsturnat peste
pictura n acuarel. Apa gri-maro s-a vrsat
peste frumoasa lucrare. O pajiste cu fel de
fel de flori se sterge, se splceste, culorile
se amestec, topindu-se n pete colorate.
Nu mai e nimic de fcut n afar de-a te lsa Slav Domnului c profesoara nu-i din acea
prad furiei. categorie care s pedepseasc. Copii,
Tema de azi de la ora de pictur a explic dnsa, lui Dan i pare ru de-
fost "Culorile verii". Manuelei i place ora de adevrat si-n cele din urm ntelege c
pictur mai mult dect orice alt materie. Manuela a fost suprat. Asa c au curtat
Mult mai mult dect altele ca matematic mpreun apa vrsat, iar foaia de hrtie a
sau istoria. Se joac si experimenteaz cu fost "abandonat" grijuliu pe pervazul
culorile. Trieste sentimentul, c poate ferestrei. Acas deja, incidentul si-a pierdut
exterioriza ceva ce clocoteste n interiorul din important.
ei. Asa cum, ntr-o zi de var, o bucurie de "Manuela, goleste, te rog vasul cu
nestpnit trece usor peste o frunz , peste compost". Masa de prnz nu este ns gata,
vntul cald care adie pe deasupra cmpului iar vasul pentru deseuri organice este plin
cu grne, n timp ce ciocrlia care se-nalt pn la refuz: frunze de salat, un buchet
peste pajisti si cmpii, mai sus, tot mai sus, de florii vestede, galbene, ntre zatul maro
contribuie cu trilul ei rsuntor la de cafea si frunzele de ceai, coji de banane
sentimentul tipic al unei vacante de var, ea si coji de mere rosii, o grmad pestrit
simte o nestpnit bucurie de viat cnd colorat. Manuela scoate vasul afar si-l
se aseaz n fata foii albe de hrtie, cnd goleste n recipientul pentru compost. Dus
apuc pensula si ncepe s picteze. Atunci pe gnduri scormoneste n grmad. Coji
se naste o superb pajiste de var cu multe de ou, iarba de la ultimul cosit, ceva paie,
flori de diferite culori si cu forme ciudate. cenus fermenteaz, miroase, de aici
Chiar dac aceste flori nu exist n patria rezult totul. Acum totul e pestrit,
sa, sigur exist undeva pe lume astfel de amestecat de-avalma. Toate culorile ca n
flori, n combinatii rosii-albastre, sau de un cutia mea de acuarele sau de pe pajistea
arztor rosu-galben. i dac nu pe pmnt mea pe care am pictat-o, doar putin mai
atunci n alt parte n univers, cel putin amestecate. i mai trziu totul devine si
mcar n nchipuirea Manuelei. Exact priveste compostul matur, totul devine
aceste culori, aceste forme pe care le-a maro, cenusiu-maro, pmntiu, precum
scos la iveal pe hrtie n ultima or, apa n care moi pensula cnd pictezi, care
exprim pentru ea sentimentul de ap devine si ea un lichid cenusiu maro i
nestpnit al vietii. Nu ar fi fost n stare s totul se nscrie ntr-un cerc: compostul de
fac acest lucru prin cuvinte. i acum totul a culoare nchis este transportat n grdin
fost distrus, de ctre Dan, neastmpratul. - primvara totul are culoarea pmntului -
Manuela vede culoarea rosie, ia apoi germineaz si ncoltesc frumoasele
pensula, o moaie n ap si apoi n culoarea ciobotica cucului, prlutele; totul vine din
rosie. Dan reactioneaz prea trziu: mai acest cenusiu maro al pmntului"
nainte de a putea s prevad, Manuela i n ziua urmtoare, la scoal,
picteaz cu pensula cteva pete peste Manuela si regseste schita distrus.
chipul nmrmurit: "Asa-ti trebuie". Culorile amestecate sau cea mai rmas din
Acum profesoara de desen trebuie ele abia se mai pot recunoaste; dar
s opreasc cearta: "Ce s-a ntmplat ? Ce- predominant este nuanta maro-cenusiu
ti veni Manuela ? Nu am nici o vin ! Dan a "un bun fundal pentru noul meu tablou:
nceput-o. El a. si poveste rencepe. culorile pmntului - nastere - moarte -
nastere. i ncepe s picteze.
84
COMPOST

c
O
M
P
O
S
T

Completati careul de mai sus cu denumirea insectelor din imagine,


care contribuie la formarea compostului si veti obtine cuvntul COMPOST.

85