1.Introducere in etica medicala.

Teorii etice ale

binelui (teoria virtutii, teoria drepturilor,
teoria datoriei, consecintialismul si
utilitarismul, principlismul)
1.Introducere in etica medicala. Teorii etice
ale binelui (teoria virtutii, teoria drepturilor,
teoria datoriei, consecintialismul si
utilitarismul, principlismul)

George Cristian Curca MD, Ph.D.

Prof. de medicina legala si etica medicala
Discipl. Medicina legala si Bioetica, Facultatea
Medicina UMFCD
 Cateva definitii

Moral : avnd un comportament/raionament, bun, corect, n

conformitate cu valorile, factorii culturali (istorie, traditii,
educatie, credinte, etc.) si normele de comportament (ale
societii, grupului, culturii, civilizatiei, etc.).

Morala: comportamentul pe care un om il manifesta in

respectarea valorilor, normelor, standardelor, codurilor de
comportament din perspectiva alegerii pe care o face intre
bine si rau
 Etica este studiul filozofic, sistematic, critic (argumentativ) al
moralei (subiectul studiului este moralitatea )

Etica se refer la motivaia morala care st la baza gandirii,

aciunii, comportamentului nostru (moralitatea aciunii).

Etica furnizeaz criteriile raionale pentru deciziile/alegerile

noastre morale.

Morala este ceea ce cred oamenii (societatea) c este bine,

iar etica este despre ceea ce este bine.
 Etica privita ca ramura a filozofiei, are 3 domenii:

Etica analitica (metaetica) studiaza sursele, originea si

intelesurile conceptelor etice ce stau la baza
comportamentului uman (binele, raul, exista bine?, ce este
binele?, etc.).

Etica normativa (prescriptiva) studiaza normele

comportamentului, defineste si analizeaza codurile si
seturile de reguli care reglementeaza comportamentul uman
in societate sau in interiorul unui grup socio-profesional.

Etica descriptiva studiaza insusi comportamentul uman

(morala si moralitatea ca obiect de studiu) in diversitatea sa.
 BIOETICA este un demers etic globalist prin care se incearca a se
pune in acord in orice domeniu actiunile omului (faptele lui) cu
valorile sale morale

Nu tot ce este tehnic posibil este si moral.

Daca etica este un demers filozofic general, bioetica este o aplicatie

in relatie cu actiunile omului

BIOETICA MEDICALA este o ramura a bioeticii (dupa cum este

etica medicala o ramura a eticii) care studiaza moralitatea
comportamentului in practica medicala cu deosebire in relatie cu
dezvoltarile tehnologice medicale moderne si pune in acord
umanitatea si moralitatea medicului cu profesionalismul si
competenta in exercitiul practicii medicale
 Valori* (personale,
culturale)
*preferinte, calitati care Datorie Comportament,
confera importanta, merit, (obligatie morala) gandire, actiune
semnificatie, care dau sens
vietii sau persoanei

Respect, protejare a valorilor (fidelitate, caracter integru)

 ETICA MEDICALA este o ramura a eticii care se ocupa cu
studiul moralei in practica medicala

Etica medicala este o forma aplicativa a eticii, respectiv

moralitatea practicii medicale.

Etica medicala prezinta sistemul de valori si principii care

permite medicului a rezolva dilemele etice intalnite in practica
medicala
 Cum stim ce este moral? Ce principii aplicam?

ABORDARE NON-RATIONALA
Dorinta
Obedienta
Obisnuinta
Imitatie
Intuitie
ABORDARE RATIONALA
Teoria virtutii: antici, religie: crestinism; binele se afla in excelenta de
caracter, in virtutile de caracter; modelarea caracterului/virtutilor pt.
producerea binelui

Teoria datoriei
Datoria in exercitiul drepturilor, J. Locke: binele se afla in
respectarea drepturilor
Datoria ca principiu unic al moralei, Imm. Kant, (universalitatea
actiunii morale devenita lege, respectul umanitatii): binele se afla in
exercitiul datoriei
Datoria ca prima datorie, prima facie, WD Ross: binele se afla in
exercitiul datoriei maxime
Datoria fata de rezultatul favorabil (consecintialismul) si a celei mai
mari cantitati de bine distribuita catre cat mai multi oameni cu
costurile cele mai reduse (utilitarianism, utilitarism): binele se afla in
rezultatul favorabil si larga utilitate a rezultatului (binele comunitar)

Teoria principlismului
Binele se afla in practica unitara a unor principii ale moralitatii: binele
regasit in reuniunea a 4 principii: beneficenta, non-maleficenta,
autonomie si justitie (principiile bioeticii)
Valori (personale, Datorie
Comportament,
culturale) (obligatie morala)
gandire, actiune
Rezultate

Teoria datoriei
Teoria virtutii Teoria consecintialista
Principlismul
1. TEORIA BINELUI DIN PERSPECTIVA ETICA VIRTUTII
Binele se afla in excelenta de caracter, in virtuti
Socrate
Considera ca virtutea este cunoastere si astfel slabiciunea morala
este o problema de ignoranta iar nu de caracter
Platon
Pridenta, intelepciunea (capacitatea de a discerne intre bine si rau,
alegerea actiunii potrivite)
Temperanta (echilibrul, moderatia si autocontrolul, toleranta in
raport cu ceilalti)
Curajul (fizic si moral)
Justitia sau dreptatea (spiritul de dreptate, a detine/a lua pe cat
merita, a da altuia pe cat are dreptul, a lua atitudine fata de
injustitie)
Pentru Aristotel omul actioneaza din vointa avand la baza ratiunea.
Exista 12 perechi de virtuti opuse exprimand excesul si absenta virtutii
respective (ex. lasitate-nesabuinta) dar excelenta de caracter este o
alegere rationala a mediei (doctrina mediei)
Studiem pentru ca sa devenim mai buni iar nu ca sa stim ce virtuti
avem, pentru ca altfel nu ar fi nici un castig din acest studiu (NE 2.2)
3 virtuti crestine se adauga la cele 4 virtuti antice: credinta, speranta, iubirea (de
aproape))
 Profilul moral al medicului
Calitatile medicului conform nivelului de asteptare al pacientului:

1. Responsabilitate (fata de actele si deciziile sale)

2. Independenta profesionala (in slujba celui mai bun interes medical al
pacientului)
3. Competenta (capacitatea de a se achita corespunzator de sarcina care ii
revine in baza cunostiintelor, pregatirii si abilitatilor detinute)
4. Disponibilitate (de a raspunde la chemarea pacientului, de a acorda
asistenta de urgenta)
5. Justitie, dreptate in actul medical: exercitiul profesional echitabil, fara
discriminare
 Datoria. Datoria in exercitiul medical
Ce este o datorie? Este o obligatie morala. Un angajament.
Un act de onoare.

Obligatia morala devine un act de onoare. In aceasta

obligatie pot deveni irelevante propriile interese. Cel in
cauza poate ajunge sa-si riste propriile interese pentru a se
achita cu onoare de angajamentul pe care si l-a luat.

Asumarea rezultatului o data cu asumarea datoriei.

Agentul va dori sa se achite cu onorabilitate de rolul
asumat si astfel va dori sa reuseasca, fie si numai pentru ca
reusita inseamna incetarea obligatiei.
 2.TEORIA BINELUI DIN PERSPECTIVA RESPECTARII
DREPTURILOR SI A JUSTITIEI (JUSTETEI) ACTIUNII
Oamenii au drepturi (fundamentale -din nastere- ori dobandite ).
Apararea drepturilor unui om implica indatoriri pentru altul (corelativitate).

J. Locke, sec. 17, a identificat 4 atribute esentiale pentru drepturile naturale:

1. naturale (adica date noua spre administrare de catre divinitate -
preexistente),
2. universale (valabile oriunde)
3. egale (pentru toti egale)
4. inalienabile (nealterabile)

Dreptul la viata, sanatate, libertate si proprietate.

Th. Jefferson, a intemeiat constitutia SUA pe

).
Din aceste trei drepturi fundamentale decurg in constitutia americana toate
celelalte drepturi: dreptul la proprietate, libera deplasare, libera exprimare,
intimitate, libertate religioasa, etc.
Drepturile cetateanului (omului) in relatie cu practica medicala:
1. Dreptul la viata
2. Dreptul la libertate,
3. Dreptul la reproducere
4. Dreptul la ingrijire medicala
5. Dreptul la un proces echitabil si acces liber la justitie

Drepturile pacientului (Legea nr. 46/2003, legea drepturilor

pacientului; legea 95/2006)

Capitolul 2 - Dreptul pacientului la informatia medicala

Capitolul 3 - Consimtamantul pacientului privind interventia
medicala
Capitolul 4 - Dreptul la confidentialitatea informatiilor si viata
privata a pacientului
Capitolul 5 - Drepturile pacientului in domeniul reproducerii
Capitolul 6 - Drepturile pacientului la tratament si ingrijiri medicale
 3.TEORIA BINELUI DIN PERSPECTIVA TEORIEI
ETICE A DATORIEI CA PRINCIPIU UNIC AL MORALEI
(DEONTOLOGIA ETICA, Imm. KANT)
Principiul moral care sta la baza alegerii morale dupa Imm. Kant este
exercitiul datoriei ca principiu fundamental (principiu suprem al
moralei).

Kant a numit acest principiu fundamental imperativul categoric.

(Imm. Kant 22 Aprilie 1724 12 Februarie 1804).

Omul este in centrul universului, omul este in centrul cunoasterii,

cunoasterea vine din interiorul umanitatii sale iar in centrul umanitatii
sale se afla autonomia morala .
om

cunoastere univers
umanitate
Imperativul categoric este obligatoriu si necesar: Se bazeaza pe datorie. El
este calea de a evalua motivatia corecta (morala) a unei actiuni.
Imperativul categoric defineste actiuni bune in sine (necesare) pentru care
vointa este in acord cu ratiunea (Bazele metafizicii moralei, 1785).

Imperativul ipotetic este obligatoriu dar nu si necesar: Se bazeaza pe

dorinta fiecaruia, si variaza de la circumstanta la circumstanta, fiind deci
circumstantial, si ne indica mijloacele cele mai potrivite atingerii scopului.
Imperativul ipotetic defineste actiuni bune ca mijloace pentru atingerea
unui rezultat (Bazele metafizicii moralei, 1785).
Pentru definirea imperativului categoric Kant a oferit 3 legi (maxime). Primele doua
legi actioneaza ca premize, a treia drept concluzie realizand astfel un silogism .
Impreuna definesc imperativul categoric, care reuseste astfel sa devin ao constructie
logica, rationala a principiului unic al moralei actiunilor noastre:

Prima premiza (Prima maxima principiul universalitatii): o actiune este morala daca
intotdeauna si in orice conditii actiunea va fi considerata morala de catre toti ceilalti
oameni; actiunea devine astfel apta de a deveni o lege universala

A doua premiza (Maxima a doua- principiul respectului umanitatii si demnitatii

umane) spune ca o actiune este morala atata timp cat aceasta actiune nu trateaza
oamenii (nici pe sine nici pe ceilalti) mai ales ca pe simple mijloace pentru atingerea
unui scop ci chiar ca pe scopul in sine; actiunea indreptata mai ales spre beneficiul
celuilalt si intr-o mai mica masura spre propriul beneficiu

Concluzia (Maxima a treia- principiul autonomiei) actionand in conformitate cu

primele doua premize agentul devine un legislator al legilor universale.
Respectul demnitatii umane se combina cu universabilitatea legii astfel incat agentul
este deopotriva subiect al legii universale care actioneaza asupra tuturor (inclusiv
asupra sa) dar si suveran administrator al legii in deplina respectare a autonomiei si
libertatii vointei sale si a celorlalti.
O vointa buna este buna nu pentru ca efectele sau rezultatele ei
sunt bune ci pentru ca e buna in sine. Chiar daca nu va avea nici un
rezultat bun ea va straluci ca un giuvaer, ca o valoare in sine
(Imm.Kant).

Valoarea morala a actiunii nu consta in consecintele sau rezultatul

pe care o produce (care deseori nu poate fi cunoscut, anticipat ori
garantat) ci in motivul, vointa buna , diligenta, care conduce
actiunea agentului, in calitatea vointei (fapta buna pentru motivul
bun; calitatea vointei si exercitiul datoriei).

Vointa buna si exercitiul datoriei sunt relevante fata de rezultat.

Binele ca finalitate, consecintele/rezultatul (finalul) sunt irelevante

intrucat sunt necontrolabile si nu exprima calitatea vointei,
diligenta dupa cum atrag dupa sine conditionalitati care nu pot intra
in raspunderea agentului.
4. TEORIA ETICA PLURALISTA A DATORIEI se intemeiaza pe
existenta coexistentei mai multor indatoriri/obligatii dintre care doar
una devine prima facie (obligatie absoluta, datoria maxima), WD Ross
(1877-1971)
1. Fidelitate
2. Reparatie
3. Gratitudine
4. Non-maleficenta
5. Beneficienta
6. Auto-perfectionare
7. Justitie (dreptate)

Cand toate imperativele sunt egale este mai important sa evitam

producerea raului (non-maleficenta) decat a face in mod pozitiv binele
(beneficenta).

Fidelitatea (respectarea promisiunilor) are prioritate asupra

beneficentei.
5. TEORII ETICE CONSECINTIALISTE. BINELE COMUNITAR. RAPORTUL
COST-BENEFICIU

TEORIILE CONSECINTIALISTE se numesc teleologice si se considera a

avea un profund caracter aplicativ fata de teoria bazata pe datorie, fata
de care se situeaza in opozitie.
INTENTIA, ACTIUNEA CONSECINTELE, REZULTATUL
O fapta cu consecinte bune este morala; o fapta cu consecinte rele este
imorala.
Evaluarea moralitatii comportamentului uman pe baza unei analize
cost-beneficiu a consecintelor actiunilor/inactiunilor noastre.

Astfel o actiune este morala (corecta/dreapta) atunci cand

consecintele actiunii sunt mai mult favorabile decat nefavorabile.

Analiza cost/beneficiu:
1.determinarea tuturor consecintele bune si rele ale unei actiuni
2.totalul consecintelor bune > totalul consecintelor rele
Exista 3 teorii consecintialiste:
Egoismul etic : o actiune este morala atunci cand consecintele actiunii sunt mai
mult favorabile decat nefavorabile pentru persoana care indeplineste actiunea)

Altruismul etic : o actiune este morala atunci cand consecintele actiunii sunt
mai mult favorabile decat nefavorabile pentru celelalte persoane oricare altele
decat cea care indeplineste actiunea)
Utilitarianismul: o actiune este morala atunci cand consecintele actiunii sunt
mai mult favorabile decat nefavorabile pentru toata persoanele

Filozofia utilitariana (Jeremy Bentham 1748 -1832, John Stuart Mill 1806 1873)
sustine ca actiunea dreapta/corecta/morala este actiunea care produce cea mai
mare cantitate de bine pentru cat mai multi oameni.

Jeremy Bentham John Stuart Mill

1748 -1832 1806 1873
5. TEORIA BINELUI PRIN Respectul persoanei: protejarea
PERSPECTIVA autonomiei persoanei, respectul cuvenit
umanitatii sale care se traduce prin
RESPECTARII
consimtamant la tratament. Medicul si
PRINCIPIILOR MORALE cercetatorul trebuie sa actioneze sincer
(PRINCIPIILE BIOETICII) fara sa insele.

1. Beneficenta Beneficenta: Sa nu faci rau. Amximizarea

beneficiilor pentru pacient/proiectul de
2. Nonmaleficenta cercetare si minimizarea riscurilor
3. Autonomia pentru pacient.

4. Justitia (dreptatea) Justitie: a asigura proceduri care nu

exploateaza, ofera sanse egale, sunt
administrate egal, o justa distributie a
costurilor si beneficiilor, juste criterii de
includere si excludere,