STRATEGIA

CONSILIUL LOCAL BECLEAN
STRATEGIA DE DEZVOLTARE
DURABILA PE TERMEN LUNG
A ORASULUI BECLEAN
2009-2039
SC FARAL CONSULT SRL
BISTRITA
Decembrie
2008
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILA PE TERMEN LUNG A ORASULUI
BECLEAN
2009 - 2039
CONTINUT
SUMAR EXECUTIV
METODOLOGIE
DEZVOLTAREA DURABILA IN CONTEXT EUROPEAN
PREMISELE DEZVOLTARII DURABILE IN CONTEXT REGIONAL
PREMIZELE DEZVOLTARII DURABILE IN CONTEXT JUDETEAN
ANALIZA STRATEGICA: Economia; Utilitatile publice; Turismul; Infrastructura;

Educatia si invatamantul; Cultura; Sanatatea; Social; Mediul de trai si spatiul de
locuit; Administratia publica; Mediul; Organizatille neguvernamentale
PREVIZIUNI MACROECONOMICE CONDITII PENTRU O DEZVOLTARE

SUSTINUTA
COERENTA I CONFORMITATEA CU POLITICILE NAIONALE I
EUROPENE
MANAGEMENTUL FINANCIAR STRATEGIC AL BENEFICIARULUI CAPACITATEA

DE CO-FINANTARE
EVALUAREA IMPLEMENTARII SI ACTUALIZAREA STRATEGIEI
Strategia de dezvoltare durabila pe termen lung a orasului Beclean 2

SUMAR EXECUTIV
Obiectivul general al acestui proiect a fost creterea calitii n activitatea desfurat de ctre
administraia local, prin mbuntirea capacitii administraiei att n evaluarea i prioritizarea
problemelor, dar i n gestionarea eficient a acestora.
Strategia de dezvoltare local se dorete a fi un document strategic integrat, larg acceptat de

ctre comunitate, care s devin cadrul pentru dezvoltarea viitoare a municipiului. Realizarea
strategiei n cadrul unui dialog social larg este un instrument nou, att pentru administraia local,
ct i pentru organizaiile i instituiile ce vor fi implicate n realizarea ei. Identificarea domeniilor de
dezvoltare profitabile i larg acceptate de ctre comunitate, n timp mai scurt i cu o gestionare
mai eficient a fondurilor, nseamn de fapt o via mai bun pentru ceteni.
Pornind de la misiunea administraiei locale, aa cum a fost gndit de legiuitor i anume aceea
de a se preocupa de nevoile comunitii i de rezolvarea acestora, de asigurarea prosperitii
locuitorilor care i-au dat girul, pentru realizarea i gestionarea unor servicii publice specializate,
competente, echitabile i eficiente, elaborarea unei strategii de dezvoltare este o necesitate
pentru comunitate, dar i o datorie a administraiei locale.
Despre procesul de planificare
Orice comunitate rurala moderna trebuie sa asimileze si sa promoveze o viziune strategica n

ceea ce priveste dezvoltarea sa viitoare. Lipsa unei asemenea viziuni duce la o activitate
administrativa haotica, n cadrul careia se pot rata oportunitati si se consuma irational resurse
pretioase. Experienta internationala a aratat ca proiectele si programele operationale
functioneaza cel mai bine atunci cnd fac parte dintr-un cadru coerent si cand exista o
coordonare la nivel strategic.
Procesul de planificare strategica (PPS) a vizat definirea reperelor strategice de dezvoltare a

comunitatii pe o perioada de 7-10 ani. Etapele metodologice principale ale PPS au fost
urmatoarele:
realizarea unei analize preliminare, stabilirea viziunii asupra dezvoltarii strategice a
comunitatii,
analiza sectoriala a domeniilor strategice principale si articularea documentului strategic.
Principiile care au stat la baza PPS au fost asigurarea validitatii stiintifice, implicarea comunitatii,
transparenta, obiectivitatea, coerenta si continuitatea demersului.
Pentru a da roade, nsa, planificarea strategica trebuie nsotita de promovarea, la nivelul
administratiei publice, a unui management strategic integrat, la toate nivelurile, capabil sa
identifice si sa speculeze oportunitatile aparute n beneficiul comunitatii.
PPS s-a raportat la mediul existent n urma unei analize strategice efectuate orizontal, vertical
si transversal asupra documentelor strategice sectoriale precum si corelarea rezultatelor acestei
analize cu date statistice, sondaje de opinie si alte analize.

METODOLOGIE
Scopul propus a fost elaborarea unui Plan Strategic de Dezvoltare, cu potential ridicat de
implementare, realist si n acelasi timp care s provoace la inspiratie si motivare. Acest lucru s-a
realizat cu ajutorul unei diagnoze interdisciplinare a dinamismelor latente si elementelor critice
ne-explorate si prin diseminarea experientelor intre administratia publica locala, cetateni si actori
locali.
Principii care au stat la baza construirii strategiei de dezvoltare a orasului Beclean:
Participativitate: factorii locali interesai au fost consultai i implicai n elaborarea

strategiei.
Fezabilitate: s-au promovat aciuni i dezbateri care s duc la o strategie realist,
care va putea fi aplicat i implementat.
Abordare integrat: s-a inut cont de cadrul de programare al Romniei privind
strategiile existente la nivel sectorial, regional i de cooperare.
Continuitate: s-au avut n vedere documentele strategice elaborate n anii trecui de
factorii implicai cu ocazia celor dou procese de planificare, din 2003 i 2006 .
Transparen: publicul a avut acces la coninutul documentelor elaborate i a fost
informat despre stadiul procesului de planificare.
Baze tiinifice: au fost implicai experi pe domenii att din interiorul oraului ct i
din exterior.
1. CONTEXT Dezvoltarea durabila necesita un demers strategic
Dezvoltarea durabila a comunitatilor locale reprezinta o prioritate pentru ca modul n care se

dezvolta localitatea i afecteaza prezentul si sansele de viitor. O comunitate durabila apreciaza si
promoveaza un mediu nconjurator sanatos, utilizeaza eficient resursele, dezvolta si asigura o
economie locala viabila. Comunitatea durabila are o viziune asupra dezvoltarii sustinuta si
promovata de toti membrii ei.
Strategia locala de dezvoltare durabila reprezinta un instrument participativ ce are drept scop
asigurarea progresului economic, echitabil pe plan social, protejand, n acelasi timp, resursele si
mediul pentru generatiile viitoare. Este un demers pe termen lung, un proiect de viitor. Este
viziunea viitorului comunitatii, viziune mpartasita la nivel local si transpusa n obiective
complementare si interdependente si planuri de actiune concrete.
Acest cadru de referinta este menit sa faciliteze luarea deciziilor la nivel local. Nu este doar un
plan de actiuni si nici un plan gravat n piatra, ci poate fi evaluat periodic si astfel mbunatatit n
mod continuu.
Strategia de dezvoltare locala trebuie fundamentata pe o analiza relevanta a starii existente a

comunitatii. Aceasta analiza a resurselor de care dispune comunitatea va releva punctele tari si
punctele slabe ale comunitatii si mediului ei, oprtunitatile de dezvoltare si posibilele riscuri ce
trebuie evitate.

2. DESRIEREA CADRULUI EXISTENT
(a) La nivel european
Reforma Politicii de Coeziune a Uniunii Europene pentru perioada 2007-2013 a condus la

ajustarea acestei politici la provocrile actuale ale Uniunii i la reorientarea tot mai pronunat
ctre obiectivele Agendei Lisabona revizuite: competitivitate, cretere economic, ocupare.
Orientrile Strategice Comunitare privind Coeziunea constituie principalul element de reform a
politicii de coeziune pentru perioada 2007-2013, prin accentuarea dimensiunii strategice a
acesteia i prin asigurarea corelrii politicii cu prioritile Uniunii legate de creterea inovrii i a
antreprenoriatului, accelerarea dezvoltrii economiei bazate pe cunoatere i crearea locurilor
de munc mai multe i mai bune.
n contextul noilor provocri cu care se confrunt Uniunea European, dar i al evoluiilor privind
definirea prioritilor politice ale Uniunii, ca urmare a procesului de revizuire a bugetului
comunitar, reforma Politicii de Coeziune rmne n continuare unul dintre principalele subiecte
de dezbatere la nivel european, n vederea unei ct mai bune adaptri a acestei politici la noile
provocri, ct i pentru creterea eficienei politicii prin aplicarea celor mai adecvate soluii de
implementare.
La nivel european, Comisia European a lansat oficial dezbaterea privind viitorul politicii de
coeziune prin intermediul ntrebrilor ridicate n cel de-al 4-lea Raport privind coeziunea
economic i social Growing Regions, Growing Europe, care vizeaz att rezultatele
prezente ale politicii de coeziune, ct i posibilele soluii care ar putea fi dezvoltate la nivelul
politicii de coeziune pentru accentuarea creterii i dezvoltrii, pentru eficientizarea sistemului
de management i implementare i pentru asigurarea unei mai bune coerene a politicii de
coeziune cu celelalte politici europene.
Consultarea public pe marginea ntrebrilor ridicate de Comisie s-a desfurat n perioada

septembrie 2007 - ianuarie 2008. n cadrul acestui proces, Statele Membre, precum i toi ceilali
actori relevani pentru politica de coeziune, au fost invitai s-i exprime opinia i recomandrile
asupra viitorului politicii de coeziune, n contextul provocrilor actuale cu care se confrunt
Uniunea i innd cont de rezultatele i impactul actualei politici. Rezultatele consultrii publice
au fost integrate n cel de-al 5-lea Raport de Progres privind Coeziunea.
De asemenea, n contextul cadrului de dezbatere pe tema viitorului politicii de coeziune creat de

Comisia European, numeroase evenimente pe marginea acestui subiect sunt organizate la
nivelul statelor membre, precum i sub coordonarea Preediniilor Uniunii sau din iniiativa
diverselor organisme implicate n domeniul politicii de coeziune.
(b) La nivel naional
Avnd n vedere importana Politicii de Coeziune pentru dezvoltarea economic viitoare a

Romniei i pentru recuperarea decalajelor de dezvoltare fa de celelalte state membre ale
Uniunii, Romnia este deosebit de interesat de exprimarea punctului de vedere n cadrul
dezbaterii europene privind viitorul politicii de coeziune, n concordan cu interesele naionale.
Conform HG nr. 457/2008 privind cadrul instituional de coordonare i de gestionare a

instrumentelor structurale, Ministerul Economiei i Finanelor (MEF), n calitate de autoritate
naional pentru coordonarea instrumentelor structurale, are responsabilitatea coordonrii
formulrii poziiei Romniei cu privire la propunerile de politici i reglementri comunitare n

domeniul instrumentelor structurale i al politicii de coeziune, n urma consultrii autoritilor cu
atribuii n domeniu.
n acest sens, MEF coordoneaz la nivel naional consultarea public i dezbaterea pe tema
viitorului politicii de coeziune, precum i grupul de lucru interinstituional creat n vederea
formulrii poziiei oficiale a Romniei pe acest subiect. Grupul de lucru reunete reprezentani, la
nivel de decizie, ai celor mai relevante instituii/organizaii cu atribuii n domeniul politicii de
coeziune (ministere, n principal cu rol de autoriti de management ale programelor
operaionale sau cu atribuii n domeniul coordonrii politicilor europene Ministerul Afacerilor
Externe, Departamentul pentru Afaceri Europene, structurile asociative ale autoritilor locale,
Asociaia Ageniilor pentru Dezvoltare Regional ROREG, Institutul Naional de Statistic,
Comisia Naional de Prognoz, Camera de Comer i Industrie a Romniei, Consiliul Economic
i Social, Academia Romn).
Pe baza primelor contribuii prezentate n cadrul dezbaterii la nivel naional din partea celor mai
relevante instituii cu atribuii n domeniul politicii de coeziune, MEF a identificat orientrile-cheie
preliminare spre a fi susinute de Romnia n cadrul dezbaterii europene privind viitorul politicii
de coeziune, dup cum urmeaz:
- meninerea unei ponderi importante a Politicii de Coeziune n cadrul bugetului comunitar

- meninerea principiului alocrilor naionale i regionale
- orientarea sprijinului n principal ctre rile i regiunile cel mai puin dezvoltate, prin
alocri crescute n ceea ce privete sprijinul acordat pe cap de locuitor
- continuarea sprijinului pentru atingerea intelor Strategiei Lisabona revizuite
- atenie special acordat bunei guvernane n vederea dezvoltrii capacitii regiunilor
de a-i defini i ntri propriile poziii strategice de succes
- accentuarea eforturilor pentru prevenirea i diminuarea efectelor negative determinate
de schimbrile climatice
- integrarea politicilor relevante naionale i comunitare ntr-un concept strategic coerent i
bine fundamentat, care s poat pune cel mai bine n valoare potenialul de dezvoltare al
unei ri; ntrirea sinergiei cu Politica de Dezvoltare Rural
- simplificarea real a mecanismului de implementare a politicii de coeziune
- accentuarea i sporirea contientizrii rolului Politicii de Coeziune ca o politic pentru
Europa
Pe baza acestor orientri-cheie a fost realizat documentul suport preliminar denumit Opinii
preliminare privind viitorul Politicii de Coeziune a UE. Documentul a fost transmis Comisiei
Europene n cadrul dezbaterii publice, Romnia numrndu-se printre cele 17 state membre
care au exprimat o poziie preliminar n cadrul procesului oficial de consultare public iniiat de
Comisie. Toate poziiile formulate (inclusiv cea a Romniei) pot fi consultate pe pagina de
Internet http://ec.europa.eu/regional_policy/conferences/4thcohesionforum/all_contrib_en.cfm?
nmenu=6.
n acelai timp, orientrile-cheie preliminare propuse pentru reforma politicii de coeziune au fost
fcute cunoscute de reprezentanii Romniei i cu ocazia diverselor reuniuni organizate la nivel
european pe marginea acestui subiect. (Reuniunea informal a minitrilor responsabili cu
dezvoltarea teritorial i politica regional, Azore, 24 noiembrie 2007; Reuniunea Noilor State
membre privind viitorul politicii de coeziune, Varovia, 23 ianuarie 2008; Conferina preediniei
slovene privind viitorul politicii de coeziune, Maribor, aprilie 2008 etc.).

Aceste orientri majore necesit a fi dezvoltate i fundamentate pe baza unei analize
aprofundate din punct de vedere socio-economic, al impactului asupra dezvoltrii viitoare a
Romniei, n contextul economic creat prin absorbia fondurilor structurale i de coeziune
disponibile pentru perioada 2007-2013 i de competiia pe piaa economic european.
Orice comunitate locala moderna trebuie sa asimileze si sa promoveze o viziune strategica n

ceea ce priveste dezvoltarea sa viitoare. Lipsa unei asemenea viziuni duce la o activitate
administrative haotica, n cadrul careia se pot rata oportunitati si se consuma irational resurse
pretioase. Proiectele si programele operationale functioneaza cel mai bine atunci cand fac parte
dintr-un cadru coerent si cand exista o coordonare la nivel strategic.
Planificarea strategica trebuie nsotita de promovarea, la nivelul administratiei publice, a unui

management strategic integrat, la toate nivelurile, capabil sa identifice si sa speculeze
oportunitatile aparute n beneficiul comunitatii.
Etapele metodologice principale ale PPS sunt urmatoarele:
1. Realizarea analizei preliminare. Planificarea strategica presupune o analiza preliminara a

caracteristicilor comunitatii vizate. Aceasta analiza cuprinde elemente diverse:
elemente de istorie a comunitatii;
analiza de mediu (fisa de localitate, elemente socio-economice, elemente de infrastructura
etc);
analiza cadrului strategic la nivel national, regional si judetean).
Principala misiune a analizei preliminare se refera la structurarea mediului n care se plaseaza
comunitatea si la identificarea capacitatilor reale detinute de aceasta.
2. Stabilirea viziunii asupra dezvoltarii strategice a comunitatii. Pasul al doilea se refera la

stabilirea unei viziuni asupra dezvoltarii strategice a orasului Beclean. Aceasta viziune trebuie sa
tina seama de elementele principale ale analizei preliminare.
3. Analiza sectoriala a domeniilor strategice principale. Aceasta analiza se realizeaza pe 3

domenii. n cadrul fiecarui domeniu au fost elaborate sinteze de lucru pe baza carora au fost
organizate dezbateri publice. Domenii strategice principale:
Dezvoltare si competitivitate economica;

Dezvoltarea resurselor umane (educatie, pregatire continua, relatia cu universitatile etc);
Dezvoltare comunitara (cultura, tineret, sport, turism, ong-uri, social, sanatate).
Metodologia presupune urmatoarele elemente principale:

Analiza SWOT (puncte slabe, puncte tari, oportunitati, amenintari);
Identificarea problemelor strategice pe baza analizei SWOT;
Elaborarea de strategii sectoriale care sa raspunda problemelor strategice identificate;
Modalitati de evaluare a rezultatelor pe termen mediu si lung.
Toate sintezele de lucru au fost supuse dezbaterii publice, la care au fost invitate sa ia parte
toate partile interesate. Sintezele au fost modificate pe baza acestor dezbateri publice, pentru ca
ele trebuie sa reflecte realitatea si sa reprezinte dorintele si interesele comunitatii.
4. Articularea documentului strategic. Acest document strategic principal a fost elaborat n

urma definirii strategiilor sectoriale bazate pe sintezele de lucru si dezbaterile publice. Principii
de baza n elaborarea proiectului de planificare strategica a orasului Beclean:

Validitate stiintifica (procesul trebuie sa respecte cerintele tehnice ale planificarii
strategice);
Implicarea comunitatii (procesul trebuie sa fie deschis tuturor celor interesati din
comunitate);
Transparenta si obiectivitate (procesul trebuie sa fie transparent si sa reflecte interesele

comunitatii ca ntreg);
Coerenta si continuitate (constructia documentului de planificare nu nseamna finalizarea

procesului strategic; acest document trebuie sa ramana deschis ideilor si completarilor viitoare).
Municipalitatea a decis elaborarea Planului Strategic de Dezvoltare pentru:
A mbuntti administratia public local i comunicarea ntre instituiile publice

Evitarea compartimentrii procesului de luare a deciziilor
Evitarea conflictelor i obinerea unor sinergii i complementariti n contextul de
programare,
Informarea i implicarea cetenilor ntr-un proces participativ de planificare
ncurajarea actorilor locali pentru o perspectiv de dezvoltare colegial
A avea certitudinea unor direcii i prioriti de dezvoltare pe termen lung, care s permit
atragerea i crearea unui cadru favorabil investitiilor i activitilor economice
DEZVOLTAREA DURABILA IN CONTEXT EUROPEAN
Conceptul de dezvoltare durabila a luat nastere acum 30 de ani, ca raspuns la aparitia

problemelor de mediu si a crizei resurselor naturale, in special a celor legate de energie. Practic,
Conferinta privind Mediul de la Stockholm din 1972 este momentul in care se recunoaste ca
activitatile umane contribuie la deteriorarea mediului inconjurator, ceea ce pune pericol viitorul
Planetei.
Cativa ani mai tarziu, in 1983, isi incepea activitatea Comisia Mondiala pentru Mediu si
Dezvoltare (WCED), dupa o rezolutie adoptata de Adunarea Generala a Natiunilor Unite.
In 1985 era descoperita gaura din stratul de ozon de deasupra Antarcticii si, prin Conventia de la
Viena a inceput cautarea unor solutii pentru reducerea consumului de substante care dauneaza
stratului protector de ozon care inconjoara Planeta.
In 1987, in cadrul Raportului WCED de la Brundtland a fost formulata cea mai citata definitie a
dezvoltarii durabile: Dezvoltarea durabila este cea care urmareste nevoile prezentului, fara a
compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a-si satisface nevoile lor.
Termenul de dezvoltare durabila a inceput sa devina, insa, foarte cunoscut abia dupa Conferinta
privind mediul si dezvoltarea, organizata de Natiunile Unite la Rio de Janeiro in vara lui 1992,
cunoscuta sub numele de Summit-ul Pamantului. Ea a avut ca rezultat elaborarea mai multor
conventii referitoare la schimbarile de clima (reducerea emisiilor de metan si dioxid de carbon),
diversitatea biologica (conservarea speciilor) si stoparea defrisarilor masive. Tot atunci a fost
elaborata si Agenda 21 - planul de sustinere a dezvoltarii durabile.
Dezvoltarea durabila a devenit un obiectiv si al Uniunii Europeane, incepand cu 1997, cand a

fost inclus in Tratatul de la Maastricht, iar in 2001, la summit-ul de la Goetheborg a fost adoptata
Strategia de Dezvoltare Durabila a UE, careia i-a fost adaugata o dimensiune externa la
Barcelona, in 2002.
In 2005 Comisia a demarat un proces de reviziure a Strategiei de Dezvoltare Durabila, proces

care a cuprins mai multe etape:
- in februarie 2005 Comisia a publicat o evaluare initiala si critica la adresa progresului
inregistrat din 2001 si a evidentiat o serie de viitoare directii de urmat. Au fost evidentiate o serie
de directii de dezvoltare non-durabila care au avut efecte negative: schimbarea climatica,
amenintari la adresa sanatatii publice, cresterea saraciei si a excluziunii sociale, epuizarea
resurselor naturale si afectarea biodiversitatii;
- in iunie 2005, sefii de stat si de guverne din UE au adoptat o declaratie privind liniile
directoare ale dezvoltarii durabile, care sustinea ca Agenda reinnoita de la Lisabona este o
componenta esentiala a obiectivului atotcuprinzator al dezvoltarii durabile;
- pe 13 decembrie 2005, dupa consultarea cu mai multe institutii si persoane implicate,
Comisia a prezentat o propunere de reviziuire. Se punea accent pe 6 prioritati: schimbarea
climatica, sanatate, excluziune sociala, transport, resurse naturale si saracie si erau identificate
caile care trebuie urmate pentru a solutiona aceste probleme.
- in iunie 2006 a fost adoptata Strategia de Dezvoltare Durabila pentru o Uniune Europeana
extinsa, bazata pe strategia de la Goetheborg si rezultat al procesului inceput inca din 2004.
Strategia de dezvoltare durabila a Uniunii Europene intampina mai multe provocari.
Unele dintre aceste provocari sunt foarte asemanatoare cu problemele intalnite de o alta
strategie a Uniunii, agenda de la Lisabona.
Cu toate ca UE a stabilit ca dezvoltarea durabila este principiul atotcuprinzator al tuturor
politicilor europene, in realitate problema competitivitatii economice a ajuns sa domine agenda
politica.
Cei trei piloni ai Strategiei de la Lisabona (competitivitate economica, incluziune sociala si
protejarea mediului inconjurator) au fost comparati cu trei copii, dintre care unul
competitivitatea economica are nevoie de mai multa atentie. In acest proces, Strategia de
Dezvoltare Durabila este, uneori, redusa numai la pilonul mediu al Strategiei de la Lisabona.
Mai multi comisari europeni au declarat, cu diferite ocazii, referitor la aceste probleme, ca UE
are nevoie in primul rand de crestere economica, inainte de a putea actiona pentru protejarea
mediului ori implementarea unor politici de protectie sociala.
Pentru ca dezvoltarea durabila este un concept atat de vast, uneori prea multe probleme diferite
sunt puse sub umbrela Strategiei de Dezvoltare Durabila a UE, indepartand atentia de la
adevaratele directii de dezvoltare non-durabila (lipsite de sustenabilitate).
Scopul declarat al Strategiei reinnoite este acela de actiona pentru o imbunatatire continua a
calitatii vietii atat pentru generatiile prezente, cat si pentru cele viitoare. Dar acest lucru nu se
poate obtine decat in cadrul unor comunitati capabile sa utilizeze resursele in mod rational si
eficient si sa descopere potentialul ecologic al economiei, asigurand prosperitate, protectia
mediului si coeziune sociala.
Strategia de Dezvoltare Durabila reinnoita priveste intreaga Europa si de aceea propune

mijloace de imbunatatire a cooperarii cu nivelul guvernamental si ceilalti factori de decizie, cu
ONG-uri si cu cetatenii, entitati care trebuie sa isi uneasca eforturile pentru dezvoltare durabila.
Cooperarea pentru o dezvoltare durabila trebuie sa fie o preocupare atat pentru UE, cat si

pentru statele membre. Politica comunitara de dezvoltare durabila trebuie sa fie complementara
politicilor derulate de de statele membre.
Politica de coeziune are drept scop reducerea inegalittilor dintre regiunile UE si sprijinirea
acestora pentru o mai bun utilizare a potentialului lor economic si uman, n vederea obtinerii
unei dezvoltri durabile. Extinderea Uniunii Europene pn la 25 state membre, si ulterior la 27,
reprezint o provocare fr precedent pentru competitivitatea si coeziunea intern a Uniunii
Europene.
De exemplu, diferenta referitoare la dezvoltarea economic, exprimat n PIB pe cap de locuitor,

dintre 10% din populatia regiunilor celor mai prospere si acelasi procent de locuitori ai zonelor
mai putin prospere, a crescut in 2007de peste dou ori n comparatie cu situatia existent n
Uniunea European cu 15 state membre.
n acelasi timp, ntreaga Uniune European trebuie s rspund provocrilor rezultate n urma
unei posibile accelerri a restructurrilor economice din pricina globalizrii, a deschiderii pietelor,
a revolutiei tehnologice, dezvoltrii economiei si societtii cunoasterii, mbtrnirii populatiei si
accentuarii fenomenului migrationist.
n plus, cresterea economic n UE a ncetinit n mod considerabil ncepnd cu anul 2001. n

consecint, rata somajului a crescut iarsi n multe prti ale Uniunii, atrgnd dup sine diverse
implicatii sociale. ntr-o perspectiv de relansare viitoare, Uniunea ar trebui s exploateze pe
deplin oportunittile oferite de tendinta actual de redresare economic.
O mai bun orientare: concentrarea geografic asupra Statelor Membre si a regiunilor UE ce se

vor confrunta cu cele mai mari nevoi dup extindere, precum si asupra competitivittii (Strategia
de la Lisabona) si a dezvoltrii durabile (Strategia de la Gteborg).
Noua structur propus pentru Politica de coeziune prevede o programare mai simpl, o
flexibilitate mai mare, mai putine sarcini administrative si un Fond de Coeziune rennoit.
Noua structur: numrul de obiective a fost redus de la 7 la 3, iar numrul de fonduri implicate,
de la 6 la 3.
Programare simplificat: programarea va fi ntr-o singur etap, n locul celor dou etape
necesare n prezent Cadrul de Sprijin Comunitar si Programul Complement sunt anulate.
O mai mare flexibilitate pentru autorittile implicate n administrarea financiar a fondurilor.
Regulile de eligibilitate sunt acum definite la nivelul statelor membre cu exceptia unui numr
limitat de dispensri iar reglementarea existent pe aceast tem a fost anulat. Principiul
proportionalittii asigur mai putine obligatii pentru administratii referitor la acele programe
pentru care contributia comunitar este sub o treime din totalul fondurilor.
Fondul de coeziune rennoit face parte acum din programele multianuale, n loc de a fi stabilit de
la un proiect la altul.
Politica de coeziune ar trebui s se adreseze economiei si teritoriului UE, ca ntreg, si nu s se

limiteze la acordarea de sprijin ctre regiunile srace. Este un aspect ce tine de solidaritate, dar
si de sustinerea potentialului de dezvoltare, n beneficiul tuturor.

n acest sens, Comisia European propune, pentru toate regiunile, s tin cont n primul rnd de
implementarea agendelor de la Lisabona si Gothenburg.
Comisia European nu mai propune zonarea la nivel comunitar a regiunilor situate n afara
obiectivului convergentei (asa cum se ntmpl la ora actual n cadrul Obiectivului 2) deoarece
acest lucru presupunea c, n mod aproape exclusiv, concentrarea era abordat numai din punct
de vedere micro-geografic.
n timp ce concentrarea geografic a resurselor din zonele cele mai afectate trebuie s rmn
o parte esential a eforturilor depuse n viitor, trebuie recunoscut si faptul c perspectivele
acestor zone sunt strns legate de dezvoltarea ntregii regiuni.
Noile reglementri pun un accent mai mare pe consolidarea capacittii institutionale si a

eficientei administratiei publice, n special cu referire la obiectivul convergent, inclusiv a
capacittii de administrare a Fondurilor Structurale si a fondului de coeziune. Statele membre si
regiunile pot aloca resurse n acest sens, prin intermediul unor programe specifice, ex: prin
asistent tehnic. n plus, cooperarea interregional n cadrul obiectivului cooperrii teritoriale

europene asigur schimbul de bune practici ntre diferitele administratii.
Comisia European propune simplificarea si clarificarea rolului diferitelor instrumente de

sprijinire a dezvoltrii rurale si a sectorului pescuitului prin gruparea acestora ntr-un singur
instrument din cadrul Politicii Agricole Comune, menit s creasc nivelul de competitivitate a
agriculturii, s dezvolte zonele rurale si protectia mediului prin sprijinirea unei bune administrri
a terenurilor si a cresterii nivelului de trai n zonele rurale.
Acest nou instrument va continua s fie utilizat astfel nct s fie atins acelasi grad de
concentrare ca si cel existent n prezent referitor la sprijinirea regiunilor mai putin dezvoltate si a
statelor membre incluse n programele de convergent.
n afara acestui nou instrument, politica de coeziune va sprijini diversificarea economiei rurale si
a zonelor ce depind de pescuit sau de alte activitti traditionale.
Mentinerea importantei abordri URBANE n cadrul fondurilor structurale va fi realizat n diferite

moduri: parteneriatul integrat cu factorii urbani, eligibilitatea special pentru aspectele de
regenerare urban n cadrul FEDR (Fondul European pentru Dezvoltare Regional),
posibilitatea acordrii de fonduri globale pentru a descentraliza proiectarea si implementarea
priorittilor n materie de politic urban.
Comisia European intentioneaz s sublinieze importanta aspectelor urbane prin integrarea

complet a actiunilor din acest domeniu n programele regionale. Programele regionale vor
trebui s indice modul n care sunt ndeplinite actiunile la nivel urban si cum este organizat sub-
delegarea ctre autorittile orsenesti a responsabilittilor aferente acestor actiuni.
Pentru mai multe informatii:
http://europa.eu.int/comm/regional_policy/debate/forum_en.htm

PREMISELE DEZVOLTARII DURABILE IN CONTEXT REGIONAL
Comparativ cu dezvoltarea de pana acum, viziunea dezvoltarii durabile integreaza urmatoarele

exigente majore, la nivelul tuturor economiilor nationale si ale sistemului global al economiei
mondiale:
a. un comportament fundamental, revizuit esential, ca modalitate directa de lupta cu

restrictiile obiective si subiective ale dezvoltarii si de colaborare cu mediul natural;
b. dezvoltarea durabila nu este numai pentru a supravietui specia umana ci, chiar mai
mult, daca poate supravietui fara a cadea intr-o stare de exigenta lipsita de valoare.
c. o planificare strategica cu elemente specifice si comune, aflate in compatibilitate

directa atat in plan national, cat si international;
d. atingerea unei stari rationale si durabile de echilibru prin schimbarea fundamentala a

valorilor si obiectivelor, la nivel local, regional, national si mondial;
e. trecerea la realizarea unei dezvoltari durabile, in conditiile traditiilor , educatiei si

activitatilor curente, ale intereselor imediate, ceea ce face transformarea (tranzitia) disputata si
lenta, succesul fiind asigurat de reala intelegere a conditiei umane, in acest context de schimbari
radicale;
f. prin trecerea la dezvoltarea durabila noi speram sa intelegem cum putem crea, prin
acest proces complex si de durata un prezent pentru un viitor din ce in ce mai sigur;
g. in acest proces fundamental este esential ca stiinta sa ajute omul sa se cerceteze pe

sine - sub aspectul obiectivelor si valorilor sale - tot la fel pe cat doreste sa cerceteze lumea pe
care vrea sa o schimbe;
h. in acest proces complex, de mare intindere si dificultate, cheia problemei dezvoltarii

durabile nu este numai dorinta de a face sa supravietuiasca specia umana ci, chiar mai mult,
daca poate supravietui fara a cadea intr-o stare de exigenta lipsita de valoare.
Rezulta ca dezvoltarea durabila este un gen nou de strategie umana ce raspunde

necesitatilor prezentului, fara a compromite posibilitatile de satisfacere a trebuintelor generatiilor
viitoare.
In esenta, dezvoltarea durabila (viabila) este definita de urmatoarele elemente mai importante:
Compatibilitatea permanenta si sigura a mediului creat de om cu mediul natural;
Egalitatea sanselor generatiilor care coexista si se succed in timp si spatiu;
Interpretarea prezentului prin prisma viitorului, sub forma introducerii, ca scop al

dezvoltarii durabile a securitatii ecologice in locul maximizarii profitului;
Introducerea compatibilitatii strategiilor nationale de dezvoltare ca urmare a

interdependentei tot mai puternice, in plan geo-economic si ecologic.
Mutarea centrului de greutate in asigurarea bunastarii generale de la cantitatea si

intensitatea cresterii economice la calitatea acesteia.

Capitalul ecologic (natural) se afla in interdependenta si se integreaza organic cu
capitalul uman (cultural), in cadrul unei strategii globale ce isi redefineste obiectivele economice
si sociale si isi extinde orizontul de cuprindere in timp si spatiu.
Pornind de la necesitatea realizarii acestor componente, noua strategie a dezvoltarii durabile isi
propune sa surprinda: schimbarea tipului de crestere economica; controlul poluarii, crearea unui
cadru institutional si legislativ adecvat lor si eficace; sistemul educational in masura sa
anticipeze si sa aprofundeze cunoasterea instrumentelor economice care sa previna, sa
protejeze si sa asigure resursele rare; sistemul de indicatori specifici, dupa care se apreciaza
calitatea dezvoltarii si cea a vietii oamenilor.
Dezvoltarea durabila necesita strategii pe orizonturi scurte si medii, glisante insa pe termen lung,
in perspectiva a 20-25 ani. In acest sens, sunt necesare politici la nivel regional international si
planetar, la nivel de stat, regiuni, judete, micro-zone si localitati si la nivel de firma cu obiective
compatibile in timp si spatiu, pe baza unor criterii ce decurg din imbunatatirea conditiilor de viata
normala a oamenilor.
Concomitent cu fundamentarea acestor politici, este esential ca, la fiecare nivel, sa functioneze
o suma de mijloace de reglementare, cu caracter economic, juridic si informational, care sa
asigure infaptuirea obiectivelor propuse.
In vederea evaluarii mijloacelor de actiune, sunt necesare criterii de eficienta economica si

sociala, echitate, fezabilitate, acceptabilitate si compatibilitate institutionala
La orice nivel se pune problema strategica a dezvoltarii durabile, cu obiective clare de atins, cu
criterii de apreciere si indicatori de masurare, cu mecanisme de sustinere- juridice, economice si
spiritual- culturale- cu managementul ecologic al proceselor, pe fiecare ciclu de viata, ca si cu
auditul ecologic necesar, cu dezvoltarea unor tehnologii curate care sa atinga cota zero defecte
etc.
Zonele de maxima perturbare a mediului sunt asezarile umane.
Acest lucru este sustinut prin trei aspecte:
- concentrarea activitatilor umane;
- intensitatea activitatilor umane;
- efectul cumulativ al factorilor perturbatori.
Lantul cauzal arata astfel: fiinta umana> nevoia umana> functia (care satisface nevoia).>
organul functiei (expresia materiala a functiei)> perturbarea mediului.
Elementul perturbator este localizat la nivelul organului functiei, respectiv al expresiei materiale
a unei anumite nevoi umane si implicit a unui mod de dezvoltare.
Dezvoltarea durabila este definita drept acea dezvoltare care permite satisfacerea nevoilor
generatiilor prezente fara a compromite posibilitatile generatiilor viitoare de a si le satisface la
randul lor.
Atat teoria, cat si practica dezvoltarii durabile trebuie sa se bazeze pe compatibilitatea politicilor
de asigurare a calitatii rezultatelor activitatii umane cu politicile de protejare a mediului

inconjurator, pe evitarea unor riscuri majore in desfasurarea activitatilor umane, pe elaborarea
unei Carte a afacerilor in aceasta viziune.
Carta afacerilor in viziunea dezvoltarii durabile trebuie sa contina principii de urmat, de la

costurile productiei pana la veniturile obtinute, impreuna cu managementul educational necesar,
atat pentru cei ce produc, cat si pentru cei ce distribuie si utilizeaza produsele si serviciile
necesare vietii oamenilor.
Aa cum este menionat n documentul: Cadrul regional strategic de dezvoltare al regiunii de

dezvoltare Nord Vest 2007 - 20131, regiunea este structurat, n profil teritorial, n jurul a trei
centre de polarizare: municipiile Cluj-Napoca, Oradea i Baia-Mare. Fiecare dintre aceti poli are
un potenial semnificativ de influen nu doar regional, ci i extra-regional, influennd, la nivel
intra i inter regional dezvoltarea regiunii.
Politica de coeziune1 este descris n art. 158 al Tratatului care prevede c pentru a promova o
dezvoltare armonioas general Comunitatea va dezvolta aciuni care vor conduce la ntrirea
coeziunii economice i sociale scopul su fiind reducerea disparitilor privind nivelurile de
dezvoltare ale diferitelor regiuni incluznd mediul rural.
Articolul 160 din Tratat prevede c Fondul European de Dezvoltare Regional (FEDER) este
destinat s redreseze principalele dezechilibre regionale din Comunitate.
Astfel, FEDER contribuie la reducerea diferenei ntre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni
i la recuperarea decalajului de ctre regiunile cele mai puin favorizate, inclusiv zonele rurale i
urbane, zonele industriale n declin, precum i regiunile afectate de un handicap geografic sau
natural, precum regiunile insulare i zonele muntoase, zonele cu densitate mic a populaiei i
regiunile de frontier.
Reglementarea Consiliului (Ec) Nr. 1083/2006 din 11 iulie 2006 care stabilete prevederile
generale privind Fondul European de Dezvoltare Regional, Fondul Social
European i Fondul de Coeziune reine n memorandumul explicativ necesitatea de a ine
seama, de o manier adecvat, n cadrul celor trei obiective, att de caracteristicile economice
i sociale ct i caracteristicile teritoriale.
n implementarea politicii de coeziune exist mai multe reglementri europene i naionale de

care potenialii beneficiari trebuie s in seama, i anume:
Regulamentul (CE) NR. 1081/2006 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN I AL CONSILIULUI din

5 iulie 2006 privind Fondul Social European i de abrogare a Regulamentului (CE) nr.
1784/1999;
Regulamentul (CE) NR 1080/2006 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN I AL CONSILIULUI din

5 iulie 2006 privind Fondul European de Dezvoltare Regional i de abrogare a Regulamentului
(CE) nr. 1783/1999;
Cadrul Strategic Naional de Referin care se bazeaz pe liniile directoare, pe termen lung al
Conceptului Strategic de Dezvoltare Spaial i integrare n structurile spaiale Europene 2007-
2025. Acest document demonstreaz modul n care Romnia intenioneaz s integreze
obiectivele dezvoltrii durabile aa cum sunt ele definite de ctre Agenda de la Lisabona i
Strategia Gothenburg. Cadrul Strategic Naional de
Referin explic provocrile economice crora Romnia trebuie s le fac fa i disparitile
care exist ntre cele 8 regiuni de dezvoltare.

Comunicarea Comisiei privind Politica de Coeziune pentru susinerea dezvoltrii i locurilor de
munc: Liniile Stategice Comunitare, 2007-2013 susine, n lumina strategiei de la Lisabona
rennoit faptul c programele cofinanate prin politica de coeziune trebuie s se supun
urmtoarelor prioriti:
mbuntirea atractivitii regiunilor i oraelor din Statele Membre prin mbuntirea
accesibilitii, asigurarea nivelului calitativ adecvat serviciilor, i prezervarea potenialului lor de
mediu;
ncurajarea inovaiei , antreprenoriatului i creterea economiei bazate pe cunoatere prin
capacitatea de inovare i cercetare, incluznd tehnologii noi de comunicare;
Crearea de locuri de munc mai multe i mai bune i atragerea unui numr ct mai mare de
oameni n activiti lucrative sau antreprenoriale, mbuntirea adaptabilitii lucrtorilor i
companiilor i creterea investiiei n capitalul uman.
Liniile Directoare Strategice ale Comunitii menioneaz c una din trsturile distinctive ale
politicii de coeziune este capacitatea ei de adaptare la nevoile caracteristice teritoriilor
corespunztor problemelor sau oportunitilor care rezult din situarea lor geografic. Trebuie s
nelegem c i n condiiile n care regiunile, oraele i comunele au nceput deja s coopereze
n diverse domenii, ele intr n concuren n ceea ce privete activitatea economic, piaa
muncii i infrastructurile.
Tendinele pe termen lung ale dezvoltrii spaiale din UE sunt influenate n principal de urmtorii
trei factori:
o integrare economic progresiv i drept consecin, o mai mare cooperare ntre statele
membre;
importana crescnd a colectivitilor locale i regionale i a rolului lor n dezvoltarea spaial,
precum i
lrgirea previzibil a UE i evoluia relaiilor sale cu vecinii.
Obiectivele urmrite de dezvoltarea durabil conin i dimensiunea teritorial fiind evideniate

prin triunghiul care simbolizeaz:
Coeziunea economic i social;
Protejarea bazelor naturale ale vieii i ale patrimoniului cultural;
Competitivitate mai echilibrat a teritoriului european.
Principiile directoare pentru o politic de dezvoltare spaial a Uniunii Europene i rilor

candidate, adoptate la Conferina informal a minitrilor responsabili cu amenajarea teritoriului
Uniunii Europene Schema de dezvoltare a spaiului comunitar (ESDP) POTSDAM, 10/11 MAI
1999 sunt:
dezvoltarea unui sistem urban echilibrat i policentric i o nou relaie ora mediul rural;
asigurarea unei pariti a accesului la infrastructuri i informaii;
dezvoltarea durabil, gestionarea inteligent i protejarea naturii i a patrimoniului cultural.
n vederea unei dezvoltri spaiale echilibrate au fost adoptate la Conferina european a
minitrilor responsabili cu amenajarea teritoriului CEMAT, Hanovra 2000.
Acestea sunt:
promovarea coeziunii teritoriale printr-o dezvoltare socio-economic echilibrat i prin
ameliorarea competitivitii;
susinerea dezvoltrii generate de funciunile urbane i de mbuntirea relaiilor rural-urban;
asigurarea unor condiii de accesibilitate mai echilibrate;
dezvoltarea accesului la informaie i cunoatere;
reducerea prejudiciilor provocate mediului;

valorificarea i protecia resurselor i patrimoniului natural;
valorificarea patrimoniului cultural ca factor de dezvoltare;
dezvoltarea resurselor energetice cu conservarea siguranei;
promovarea turismului calitativ i durabil;
limitarea preventiv a efectelor catastrofelor naturale.
Trecerea la dezvoltarea durabila marcheaza intrarea omenirii in era mediului inconjurator, in

care riscurile dezvoltarii trebuie diminuate, tot mai puternic sau chiar inlaturate.
Pentru aceasta, viziunea dezvoltarii durabile isi propune, mai intai sa modifice modul in care
oamenii percep o serie de elemente ale vietii pe care o traiesc. Prin educatie, cultura si stiinta,
oamenii pot depasi un prag perceptual care ii determina sa observe, sa judece si sa actioneze
pe termen lung pentru mai bine. In felul acesta, omenirea se poate indrepta spre o noua
frontiera morala, care demonstreaza ca problema dezvoltarii trebuie privita in interdependenta
in spatiu si timp.
Depasirea unui prag perceptual are ca premisa indispensabila informarea, astfel incat
comunitatile umane sa-si dea seama de amenintarile care planeaza asupra lor, inainte ca astfel
de catastrofe sa se produca.
Dezvoltarea durabila implica organic ameliorarea mediului inconjurator.
Dezvoltarea durabila trebuie sa stea la baza construirii unei societati viabile, care sa-si satisfaca
nevoile fara a pune in pericol perspectivele generatiilor viitoare. Este vorba deci de asezarea la
baza dezvoltarii durabile a unui concept profund moral- echitatea intre generatii. Din aceasta
perspectiva, sintagma dezvoltare durabila presupune un nou cod de valori, care sa se realizeze
in cadrul unui proces general de tranzitie spre o societate viabila, in cadrul careia oamenii pot fi
atrasi de noi moduri de a-si orandui viata si, in aceeasi masura, manati de recunoasterea a ceea
ce s-ar intampla daca nu-si schimba modul de viata.
Cuantificarea progresului economic si social, in viziunea dezvoltarii durabile, presupune un alt

sistem de criterii si indicatori care sa tina seama de faptul ca PNB/ locuitor nu va mai putea
exprima singur bunastarea umana deoarece piata apreciaza eficienta- ea nu are organe pentru
a auzi, a simti sau a mirosi nici justetea, nici viabilitatea.
Pentru perioada urmatoare la nivel de regiune, estimarile privind evolutia produsului intern
brut indica evolutii superioare mediei nationale in regiunile cu un nivel mai scazut de dezvoltare
(Nord Est, Sud, etc.) si ritmuri egale sau sub nivelul national in regiunile cu un grad de
dezvoltare mai ridicat. Evolutiile anuale ale produsului intern brut regional sunt sustinute de
cresterea volumului de activitate in toate domeniile. Sunt totusi de remarcat evolutiile din
constructii, cu un ritm mediu anual de peste 10% in toate regiunile. De asemenea, sectorul
serviciilor va sustine cresterea economica a fiecarei regiuni, ritmul mediu anual in perioada 2007
2010 depasind 6%, dar dat fiind capacitatile existente industria ramane sectorul care prin
ritmuri diferite de crestere contribuie la tendinta de apropiere.
Aceasta evolutie a cresterii economice la nivel de regiune nu conduce la modificari semnificative

a ponderii regiunilor in produsul intern brut national pe termen mediu, diferentele fiind 0,1-0,2
puncte procentuale, unele regiuni mentinandu-si ponderea actuala (Sud, Sud Vest Oltenia,
Nord Vest). Astfel, la orizontul anului 2010, Bucurestiul ramane, in continuare, cu contributia
cea mai importanta (21%), regiunile Sud, Nord - Vest si Centru cu ponderi cuprinse intre 12 si
12,5%, iar regiunile Nord - Est si Sud Est vor furniza 11,9%, respectiv 11,4% din PIB-ul pe
ansamblul economiei.

Desi pana in anul 2010 nu se intrevad modificari structurale semnificative, totusi doua tendinte
sunt de subliniat:
ca urmare a ritmurilor sustinute de crestere a valorii adaugate brute din constructii, ponderea
acestora in produsul intern brut regional se situeaza pe un trend ascendent, in anul 2010 avand
valori cuprinse intre 7,8% in regiunea Sud si 10,7% in regiunea Sud Vest;
serviciile isi vor spori si ele ponderea in produsul intern brut al fiecarei regiuni, depasind, la
orizontul anului 2010, pragul de 40% din PIB in toate regiunile, ajungand chiar la aproximativ
jumatate din PIB in regiunea Nord Est (49%) si Nord Vest (49,5%). In regiunea Bucuresti
Ilfov nivelul sectorului tertiar in PIB va depasi 65% in 2010;
Agravarea dezechilibrelor externe ale tarii, o continua instabilitate politica in contextul scaderii
increderii investitorilor in urma recentei perturbari de pe pietele internationale au generat
presiuni asupra pietelor de schimb valutar si financiare din Romania. Chiar daca perspectivele
de crestere raman pozitive datorita recentei aderari la UE si aportului constant ridicat de investitii
straine directe (ISD), politicile macro riguroase sunt extrem de importante pentru a diminua
vulnerabilitatea tarii. Dupa atingerea unor niveluri scazute record in prima jumatate a anului
2007, rata inflatiei a inceput sa creasca in luna august. Cu toate acestea, in pofida unei presiuni
constante puternice exercitate de surplusul de cerere si de cresterea preturilor volatile, se
preconizeaza o scadere a inflatiei pana la sfarsitul anului pana la nivelul de 4,2%.
In cel de-al doilea trimestru al anului 2007, cresterea in termeni reali a PIB in Romania a
surprins piata in scadere, ajungand de la 6,0 % in primul trimestru la o valoare de 5,6%
pe an. Consumul privat a ramas motorul principal al cresterii, dar a scazut usor pana la
10,7 % in cel de-al doilea trimestru in comparatie cu cresterea de 12,6% de anul trecut.
Cererea de investitii a crescut, ajungand la un nivel anual de 18,6% in cel de-al doilea
trimestru datorita proiectelor de investitii in infrastructura si constructii, fara a da semne
de scadere pana la sfarsitul anului.
Indicele Preturilor de Consum a crescut luna august la un nivel anual de 5%, dupa
inregistrarea unor valori scazute record anuntate in primele 7 luni ale anului (in medie,
3,8% pe an), alimentata de cresteri puternice ale preturilor volatile determinate de
seceta, in cel de-al doilea trimestru. Pentru lunile care urmeaza, preconizam incetinirea
ritmului de crestere a preturilor, estimarea pentru sfarsitul anului fiind de 4,2% (mai mare
decat prognoza de 3,9% oferita de BNR).
Deficitul de cont curent (CC) s-a intensificat si a crescut intr-un ritm mai rapid decat cel
preconizat, ajungand la 9 miliarde euro (o rata anuala de crestere de 98%) in primele 7
luni, datorita unui deficit comercial tot mai mare. Se preconizeaza un surplus de cerere
care va incuraja mentinerea presiunii in lunile urmatoare, ducand astfel la cresterea in
continuare a deficitului de CC pana la 12,8%.
Regiunea Nord - Vest furnizeaza peste 12% din produsul intern brut pe total economie. In
structura, agricultura regiunii participa cu 13% la realizarea produsului intern brut regional. In
ceea ce priveste industria, aceasta are o pondere de circa 26%, peste nivelul national.
Principalele activitati industriale dezvoltate in regiune sunt: industria usoara (textile, confectii,
piele si incaltaminte), industria alimentara (bauturi alcoolice si racoritoare), produse chimice,
masini, utilaje, bateriile de acumulatori cu plumb, radiatoarele din aluminiu, sarmele din otel,
cablurile si conductorii electrici, cheresteaua si produsele din lemn, celuloza, hartie, sticlaria
pentru menaj, portelan, faianta, masini si aparate electrice, industria metalurgica, energie
electrica, termica, gaze, etc. Constructiile au o pondere de numai 5%. In aceasta regiune

serviciile au un rol important, furnizand peste 45% din produsul intern brut regional. In cadrul
serviciilor sunt de remarcat cele din categoria tranzactiile imobiliare, servicii prestate
intreprinderilor cu o pondere de circa 13% si comert, hoteluri si restaurante cu circa 11%. In
aceasta regiune este de evidentiat si contributia sectorului financiar-bancar si de asigurari care
reprezinta aproximativ 2% din PIB.
Regiunea Nord Vest este o regiune cu un potential de munca ridicat, populatia ocupata care
detine 13,5% din totalul ocuparii a inregistrat cresteri in toate judetele, cele mai importante in
Bistrita Nasaud (3,5%) si Salaj (3,0%), care, fiind declarate Zone Defavorizate prin facilitatile
acordate investitorilor, au creat noi locuri de munca.
Pe activitati, structura ocuparii din regiune releva procesul de dezindustrializare si reagrarizare a

acesteia. Astfel, ponderea ocuparii din agricultura reprezinta 35,0%, industria si constructiile
detin 29,2% iar serviciile 35,8% (serviciile comerciale 22,2% iar serviciile sociale 13,6%).
Din punct de vedere al disparitatilor interregionale indicii prezinta reduceri importante atat pentru
intervalul 2000 2006 cat si la orizontul anului 2010 (regiunea cu nivel minim fiind regiunea
Nord - Vest).
Tabel - Indicele de disparitate inter-regional al ocuparii
Regiune/nivel minim (Nord-Vest) = 1
2000 2006 2006-2000 2010 2010-2006
Regiunea
1,731 1,514 -0,234 1,502 -0,012
Nord Est
Regiunea
1,333 1,243 -0,106 1,241 -0,002
Sud Est
Regiunea
sud 1,583 1,430 -0,148 1,423 -0,008
Muntenia
Regiunea
Sud Vest 1,172 1,027 -0,148 1,020 -0,007
Oltenia
Regiunea
1,437 1,363 -0,103 1,363 0,000
Vest
Regiunea
1,290 1,203 -0,079 1,197 -0,006
Centru
Regiunea
1,020 1,297 0,263 1,373 0,076
Bucuresti
Sursa: Comisia Nationala de Prognoza, Institutul National de Statistica
Comunitatile din Regiunea Nord-Vest (Transilvania de Nord) inteleg sa valorifice

impreuna, respectand principiile dezvoltarii durabile resursele naturale, materiale,

umane, traditiile istorice si interculturale in scopul unei dezvoltari sustinute, constante
care fac din Transilvania de Nord una dintre cele mai dinamice regiuni europene.
Organizarea administrativa a teritoriului

Din punct de vedere administrativ-teritorial, Romania cuprinde 320 orase (din care 103 municipii)
si 2.854 de comune (la 31 decembrie 2006). Municipiile, orasele si comunele sunt grupate in 41
de judete care, impreuna cu capitala tarii, municipiul Bucuresti, corespund nivelului statistic
NUTS III.
Tabelul - Organizarea administrativa a teritoriului pe regiuni de dezvoltare, anul 2006
Suprafata Densitatea*
Regiuni de dezvoltare Municipii Orase Comune Sate
totala populatiei
si judete (numar) (numar) (numar) (numar)
(hectare) (loc/kmp)
TOTAL 23839071 90,5 103 217 2854 12951
Regiunea NORD-EST 3684983 101,3 17 29 505 2414
Regiunea SUD-EST 3576170 79,4 11 24 354 1447
Regiunea SUD-
3445299 96,1 16 32 519 2019
MUNTENIA
Regiunea SUD-VEST
2921169 78,5 11 29 408 2066
OLTENIA
Regiunea VEST 3203317 60,2 12 30 278 1327
Regiunea NORD-VEST 3416046 79,9 15 28 401 1799
Regiunea CENTRU 3409972 74,2 20 37 357 1788
Regiunea BUCURESTI
182115 1218,8 1 8 32 91
- ILFOV
*la 1 iulie 2006
Sursa: Institutul National de Statistica
Mai mult de jumatate din cele 320 orase ale Romaniei (66%) au o populatie sub 20.000 locuitori
si, in general, depind de o singura activitate economica, in special industriala. Un numar de 25
de municipii au o populatie de peste 100.000 de locuitori.
Cresterea economica
Romania se afla in prezent in al optulea an de crestere economica continua, ritmurile anuale de

circa 5%, incepand cu 2001, asigurand reducerea graduala a decalajelor fata de tarile Uniunii

Europene. Daca in anul 2000 cresterea reala a PIB a fost de numai 1,8%, in perioada 2001-
2004 ritmul mediu de crestere a fost de 6,1%, iar in 2004 s-a inregistrat o crestere economica de
8,3 %. In anul 2005 cresterea economica a fost de 4,1%, urmata de 7,7% in 2006. Principalul
factor de crestere economica a ramas consumul gospodariilor, iar majorarea importurilor, ca
sursa a acoperirii cererii, s-a accentuat.
Tabelul - Produsul intern brut (PIB) 1998-2006, in preturi curente
mld. Lei
Anii 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
PIB
37,3 54,5 80,3 116,7 151,4 197,6 246,4 288,0 342,4
Romania
Graficul Evolutia produsului intern brut
Sursa: Comisia Nationala de Prognoza, pe baza datelor Institutului National de Statistica
O evolutie pozitiva a fost inregistrata si de indicatorul PIB/loc., care a crescut de la 1795,3 euro
in anul 2000 la 2805,7 euro in anul 2004, respectiv 4501,1 euro in 2006.
Tabelul - PIB pe locuitor anii 2000-2006, in preturi curente

Anul Anul
Anul 2000 Anul 2001 Anul 2002 Anul 2004 Anul 2006
2003 2005
35,826,42 52,109,35 69,500,58 90,903,12 113,719,86

13,320.84 15,864.17
PIB/loc. -lei* 1 9 6 3 3
PIB/loc.
1,795.3 2,002.1 2,223.6 2,420.5 2,805.7 3,676.3 4,501.1
-euro
Curs schimb
mediu BNR 19,955.75 26,026.89 31,255.25 37,555.87 40,532.11 3.6234 3.5245
leu/euro
*Lei, lei RON (incepand cu 2005)
Sursa: Prelucrare date Institutul National de Statistica
In structura, contributia ramurilor la crearea produsului intern brut releva o imbunatatire a starii
de proportionalitate, dar si o evolutie catre structurile moderne, caracteristice economiilor
dezvoltate. Semnificativ este faptul ca, datorita reformelor structurale, economia romaneasca
are in prezent capacitatea de a raspunde rapid cerintelor pietei, valorificand in timp real
oportunitatile mediului economic international. Astfel, cresterea economica din perioada 2000-
2006 cu 41,9% s-a datorat mentinerii la cote ridicate a activitatii industriale si de constructii, dar
si revigorarii serviciilor.
Tabelul - Structura PIB pe ramuri, anii 2000-2006, in preturi curente
mld. Lei, mld. lei RON (incepand cu 2005)
Activitati si Anul Anul Anul Anul

Anul Anul Anul
elemente
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
componente PIB
VAB Agricultura,
silvicultura,
piscicultura, 89,014.5 156,179.2 173,076.0 228,492.6 310,438.8 24.4 27.5
exploatare
forestiera
219,479.
VAB Industrie 323,046.8 426,098.0 494,896.7 607,949.1 69.4 81.9
7
VAB Constructii 39,287.1 62,333.7 87,889.0 114,830.6 146,487.1 18.3 24.0

363,543. 1,134,883 142.
VAB Total servicii 501,277.6 669,130.0 915,798.5 169.9
8 .8 4
Impozite nete pe
92,448.0 124,849.7 158,560.0 221,629.7 264,929.1 33.7 39.1
produs
803,773. 1,167,687 1,975,648 2,464,687 288.

PIB - total 1,514,751.0 342.4
1 .0 .1 .9 0
Sursa: Date Institutul National de Statistica, Comisia Nationala de Prognoza
In perioada 2000-2004 s-au inregistrat ritmuri ridicate de crestere a VAB din agricultura, urmate
de scaderi semnificative in anii 2005 si 2006. Astfel, ponderea VAB din agricultura a crescut de
la 11,1% in 2000 la 12,6% in 2004 (contribuind semnificativ la cresterea economica 2,6% in
2004), dar a scazut in 2005 si 2006 din cauza inundatiilor. Contributia sectorului constructiilor in
PIB si-a mentinut insa trendul pozitiv, ponderea VAB din constructii urcand de la 4,9% in 2000 la
7% in 2006. Spre deosebire de sectorul serviciilor care si-a sporit constant ponderea VAB in
PIB, de la 45,2% in 2000, la 49,6% in 2006, ponderea VAB din industrie a inregistrat o scadere
constanta intre 2002-2006.
Tabelul - Structura PIB pe ramuri, anii 2000-2006, in procente
Activitati si elemente Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul

componente PIB 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Agricultura, silvicultura,
piscicultura, exploatare 11.1% 13.4% 11.4% 11.6% 12.6% 8.5% 8.0%
forestiera
Industrie 27.3% 27.7% 28.1% 25.0% 24.7% 24.1% 23.9%
Constructii 4.9% 5.3% 5.8% 5.8% 5.9% 6.4% 7.0%
Total servicii 45.2% 42.9% 44.2% 46.4% 46.0% 49.4% 49.6%
Alte componente 11.5% 10.7% 10.5% 11.2% 10.7% 11.7% 11.4%
100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0

PIB - total
% % % % % % %
In ceea ce priveste evolutia principalilor indicatori ce caracterizeaza utilizarea produsului intern

brut, se constata o crestere puternica a formarii brute de capital fix, atat prin constructii noi cat si

prin importuri de bunuri de capital realizate in vederea modernizarii si retehnologizarii
capacitatilor de productie. Structura exporturilor s-a modificat in timp in favoarea bunurilor de
complexitate inalta, insa deficitul balantei comerciale s-a accentuat. In 2006 exportul net a
reprezentat -12,1% din PIB, fata de -5,6% in anul 2000.
Tabelul - Utilizarea produsului intern brut, anii 2000-2006, in preturi curente
mld. Lei, mld. lei RON (incepand cu 2005)
Categorii Anul Anul Anul Anul

Anul Anul Anul
de
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
cheltuieli
Consum
692,532.8 994,737.1 1,272,692 1,692,333.5 2,101,552.6 252.43 300.95
final
Formarea
bruta a 156,491.1 263,448.3 328,397.1 431,668.7 586,430.3 65.40 82.94
capitalului
Export 264,186.5 389,147.3 536,771.2 685,839.5 885,548.8 94.87 110.90
Import 309,437.4 479,645.9 623,109.5 834,193.7 1,108,843.9 124.66 152.38
Export net -45,250.8 -90,498.5 -86,338.3 -148,354.2 -223,295 -29.79 -41.48
PIB 803,773.1 1,167,687 1,514,750.8 1,975,648.1 2,464,687.8 288.04 342.41
Tabelul - Utilizarea produsului intern brut, anii 2000-2006, in procente
Categorii de Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul

cheltuieli 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Consum final 86.2% 85.2% 84.0% 85.7% 85.3% 87.6% 87.9%

Formarea bruta a
19.5% 22.6% 21.7% 21.8% 23.8% 22.7% 24.2%
capitalului
Export net -5.6% -7.8% -5.7% -7.5% -9.1% -10.3% -12.1%
PIB 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0%
Sursa: Prelucrare date Institutul National de Statistica, Comisia Nationala de Prognoza
Inflatia
Dupa ce in anul 1997, in urma ultimei etape de liberalizare a preturilor, rata inflatiei a atins
151,4%, incepand cu anul 2000, Romania a consemnat un proces sustinut de dezinflatie, ritmul
de crestere a preturilor de consum reducandu-se de la 40,7% in 2000 la 14,1% in 2003, 9,3% in
2004 si in scadere la 4,9% in 2006.
Graficul Rata inflatiei in Romania in perioada 1994-august 2007
Sursa: Date Institutul National de Statistica
Cresterea preturilor in aceasta perioada a fost rezultatul actiunii unui complex de factori interni si
externi, cei mai importanti fiind: scumpirea materiilor prime importate (titei, gaze natural, grau) cu
efecte directe propagate asupra unor preturi de consum (energie, combustibili, transport);
accelerarea ritmului de crestere a costului mediu unitar cu forta de munca in industrie;
devansarea, in anul 2005, a calendarului de modificare a regimului accizelor convenit cu
Uniunea Europeana; socuri pe piata agroalimentara ca urmare a conditiilor meteorologice
nefavorabile

Graficul Evolutia IPC in intervalul 2000-2006
Din perspectiva cererii, cresterea rapida a consumului efect al majorarii veniturilor disponibile
ale populatiei si extinderii ofertelor de finantare bancara si nebancara a creat un mediu
permisiv de propagare in preturi a tensiunilor acumulate la nivelul costurilor.
Potentialul inflationist al excedentului de cerere a fost insa partial atenuat de orientarea

consumatorilor catre importuri la preturi avantajoase, pe fondul aprecierii nominale a monedei
nationale si al trendului favorabil al preturilor externe ale produselor ne-energetice. La reducerea
ritmului de crestere a preturilor de consum a contribuit, de asemenea, intensificarea competitiei
pe segmentul de retail, ca urmare a extinderii operatorilor comerciali de mari dimensiuni, dar si
cresterea expunerii sectorului productiv la presiunea concurentiala externa.
Ocuparea si castigurile salariale

Populatia ocupata in 2006 a reprezentat 39,1% din totalul populatiei si 58,8% din populatia in
varsta de munca, in crestere fata de 2005, cand procentele au fost de 38,8%, respectiv 57,7%.
Tabelul - Populatia ocupata, anii 2002 2006 (date la sfarsitul anului)
Populatia ocupata Anul Anul Anul Anul Anul

2002 2003 2004 2005 2006
Populatia ocupata - mii persoane 8329 8305.5 8238.3 8390.4 8435
Procent din totalul populatiei 38.2% 38.2% 38.0% 38.8% 39.1%
Procent din total populatie in varsta de munca (15-64

ani) 57.8% 57.8% 57.9% 57.7% 58.8%
Pe ramuri ale economiei, in 2005 serviciile au detinut cel mai mare procent al populatiei ocupate
(39%), devansand agricultura (31,9%). Industria a antrenat 23,5% din populatia ocupata, iar
sectorul constructiilor 5,5%, in crestere fata de anul 2000.
Graficul Structura populatiei ocupate pe ramuri ale economiei
In privinta distributiei ratei de ocupare a fortei de munca pe medii (rata de ocupare calculata ca
pondere a populatiei ocupate din grupa de varsta 15-64 ani in populatia totala din aceeasi grupa
de varsta), se remarca in ultimii ani tendinta de apropiere a celor doua rate de ocupare (din
mediul urban, respectiv mediul rural), in jurul valorii de 50%.
Graficul Rata de ocupare pe medii

Distributia salariatilor pe ramuri ale economiei nationale in 2006 este urmatoarea: agricultura
2,9%, industrie 35%, constructii 7,5%, comert si servicii 54,6%. In perioada 2001-2006 se
remarca cresterea ponderii salariatilor din constructii si servicii in totalul numarului de salariati,
pe fondul scaderii ponderii numarului de salariati din sectorul agricol si industrial.
Tabelul - Numarul mediu al salariatilor pe activitati ale economiei nationale, anii 2001-2006
numar persoane, %
Activitati ale economiei

Anul 2001 Anul 2002 Anul 2003
nationale
Total numar salariati 4618988 100.0% 4567820 100.0% 4590876 100.0%
Agricultura, vanatoarea,
sivicultura, piscicultura 190860 4.1% 161105 3.5% 154385 3.4%
Industria 1900810 41.2% 1890690 41.4% 1848265 40.3%
Constructii 308999 6.7% 300572 6.6% 325406 7.1%
Comert si servicii 2218319 48.0% 2215453 48.5% 2262820 49.3%
Activitati ale economiei

Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006
nationale
Total numar salariati 4468837 100.0% 4558910 100.0% 4667254 100.0%

Agricultura, vanatoarea,
sivicultura, piscicultura 145810 3.3% 146717 3.2% 136307 2.9%
Industria 1741331 39.0% 1672110 36.7% 1631574 35.0%
Constructii 322547 7.2% 347734 7.6% 352081 7.5%
Comert si servicii 2259149 50.6% 2392349 52.5% 2547292 54.6%
Rata somajului a scazut gradual de la 11,8% in 1999 la 5,2% in 2006. In Bucuresti si judetul Ilfov
s-a iregistrat in mod constant cea mai scazuta rata a somajului, situandu-se la mai putin de
jumatate din rata nationala intre anii 2002-2006. O comparatie intre celelalte regiuni de
dezvoltare arata ca in 2006 cele mai scazute rate ale somajului au fost inregistrate in nord-vest
(3,6%) si vest (4%), in timp ce sud-vest Oltenia a avut cea mai ridicata rata a somajului (6,9%).
Tabelul - Rata somajului pe regiuni de dezvoltare, anii 1999-2006
Regiuni de dezvoltare Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
si judete 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
ROMANIA 11,8 10,5 8,8 8,4 7,4 6,3 5,9 5,2
Regiunea NORD-EST 14,9 13,2 10,6 10,8 9 7,8 6,8 6,1
Regiunea SUD-EST 13,2 11,4 9,8 10 8,1 6,9 6,4 5,6
Regiunea SUD-
11,8 10,4 8,9 9,2 8,3 7,4 7,3 6,3
MUNTENIA
Regiunea SUD-VEST
11,7 11,6 10,4 9,4 9,1 7,5 7,4 6,9
OLTENIA
Regiunea VEST 12,6 10,4 9,5 6,6 7 5,8 5,1 4
Regiunea NORD-VEST 10 8,5 6,8 6,8 5,4 4,2 4 3,6
Regiunea CENTRU 11 10,3 8,6 9 8,3 7,8 7,3 6,2
Regiunea BUCURESTI
6,9 5,8 4,7 3,3 2,8 2,8 2,4 2,3
- ILFOV

Graficul Evolutia ratei somajului pe regiuni de dezvoltare
Salariul mediu net in Romania a crescut continuu in termeni reali din 1999 pana in prezent, in
ultimii 4 ani (2002-2006) chiar cu rate de peste 10%. Totusi, salariile si veniturile in Romania
raman inca cu putin sub nivelul anului 1990.
Graficul Indicii castigului salarial lunar real

In 2006, salariul mediu net lunar la nivel national a fost de 866 lei noi. Cele mai mici castiguri
salariale sunt in piscicultura, urmata de hoteluri si restaurante, agricultura, si comert, in timp ce
cele mai ridicate castiguri se inregistreaza in sectorul intermedierilor financiare, administratia
publica si aparare si industria extractiva.
Tabelul - Castigul salarial nominal mediu net lunar pe activitati ale economiei nationale la nivel
de sectiune CAEN, anii 2000-2006
Lei (incepand cu 2005)
CAEN (activitati ale

Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
economiei nationale -
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
sectiuni)
Total 2139138 3019424 3789202 4839648 5986386 746 866
Agricultura 1532934 2155155 2735743 3435502 4456919 490 591
Silvicultura,
exploatarea forestiera 1956305 2656017 3193528 4836039 5888863 647 706
si economia vanatului
Pescuit si piscicultura 1345060 2128572 2327852 3023090 3795089 404 505
Industria 2229496 3116381 3835293 4867152 6000248 735 825
Industria extractiva 3676379 5244961 6685356 8204551 9746964 1246 1516

Industria
1968253 2744475 3386155 4364014 5437094 653 731
prelucratoare
Energie electrica si
3406634 4825591 5863807 7516409 9015358 1176 1348
termica, gaze si apa
Constructii 1861422 2620690 3257856 4236699 5256697 628 710
Comert 1502294 2218504 2705850 3639758 4386558 575 651
Hoteluri si restaurante 1381068 2109541 2434081 3260266 4110215 455 534
Transporturi 2590861 3641880 4574100 5917788 7242636 836 951
Posta si
3583359 5399580 7447389 9152771 10223900 1366 1412
telecomunicatii
Intermedieri
5258061 7418638 9950653 12464690 15624873 2065 2260
financiare
Tranzactii imobiliare
2159136 2992819 3816358 4685301 5850682 720 831
si alte servicii
Administratie publica
3044988 4194757 5115510 6922734 8451531 1163 1575
si aparare
Invatamant 2046107 2882399 3801292 4768977 6481023 829 1067
Sanatate si asistenta
1768105 2624161 3194582 4126723 5206553 676 823
sociala
Alte activitati ale

1899075 2590811 3430037 4278952 5375123 667 743
economiei nationale
Structura veniturilor si cheltuielilor pe gospodarii
In conformitate cu Institutul National de Statistica, in 2005 venitul mediu brut lunar pe gospodarie
era 1212,18 RON, veniturile banesti reprezentand 79,6% din total, iar veniturile in natura 20,4%.
In medie, castigurile salariale au reprezentat 47,3% din totalul veniturilor si 59,4% din veniturile
banesti.
Intre mediul urban si mediul rural diferentele sunt notabile. Venitul total mediu pentru o
gospodarie din mediul rural reprezinta 76,9% din venitul inregistrat de o gospodarie in mediul
urban. Structura veniturilor unei gospodarii inregistreaza de asemenea diferente semnificative:

daca in mediul urban castigurile salariale reprezinta 61,1% din totalul veniturilor gospodariei, in
mediul rural procentul este de doar 24%. Veniturile in natura pentru o gospodarie din mediul
rural reprezinta 35,2% din totalul veniturilor sale, fata de 11,6% - procentul veniturilor in natura
pentru o gospodarie in mediul urban.
Tabelul - Veniturile totale medii lunare pe o gospodarie, pe categorii de venituri si pe medii, anii
2001-2005
Categorii de venituri,
Anul Anul Anul Anul Anul
intrari de bani si in Medii
2001 2002 2003 2004 2005
natura
Total
medii 5217948 6585081 7950871 10857949 1212,18
Venituri totale
Urban 5659500 7220255 8638805 11550244 1347,74
Rural 4666261 5781052 7119922 9985632 1036,47
Total
medii 3884300 5018520 5957448 8229919 964,93
Venituri banesti
Urban 4994741 6414886 7669167 10132521 1191,5
Rural
din care: 2496881 3250944 3889878 5832569 671,27
Total
medii 2341151 3052713 3559604 4840744 573,16
-Salarii brute si alte
drepturi salariale Urban 3463065 4506573 5301839 6953061 823,08
Rural 939398 1212359 1455172 2179144 249,23
Total
medii 1333648 1566561 1993423 2628030 247,25
Venituri in natura
Urban 664759 805369 969638 1417723 156,24
Rural 2169380 2530108 3230044 4153063 365,2
Cheltuielile medii lunare pe gospodarie au fost in 2005 de 1149,33 RON, in crestere cu 14% fata
de anul 2004. Cheltuielile banesti au reprezentat 81,7% din totalul cheltuielilor unei gospodarii,

iar contravaloarea consumului din resurse proprii a fost 18,3% din total cheltuieli, in 2005 (in
2004 cheltuielile banesti au reprezentat 77,5% din totalul cheltuielilor unei gospodarii).
Diferentele intre mediul urban si mediul rural se mentin si la nivelul cheltuielilor pe gospodarie. In
2005, o gospodarie din mediul urban a cheltuit cu 25,2% mai mult decat o gospodarie din mediul
rural. Procentul cheltuielilor banesti din totalul cheltuielilor unei gospodarii a fost de 91,8% in
mediul urban si 65,4% in mediul rural ceea ce ilustreaza dependenta gospodariilor din mediul
rural de consumul din resurse proprii.
Tabelul - Cheltuielile totale medii lunare pe o gospodarie pe categorii de cheltuieli si pe medii,

anii 2001-2005
Categorii de cheltuieli, iesiri Anul Anul Anul Anul Anul

Medii
de bani si in natura 2001 2002 2003 2004 2005
Total
medii 5165214 6516581 7814481 10499436 1149.33
Total cheltuieli
Urban 5594823 7164548 8443684 11053278 1259.71
Rural 4628447 5696358 7054471 9801576 1006.25
Total
medii 3876484 5024976 5958496 8137631 939.24
Cheltuieli banesti
Urban 4992536 6462134 7664372 10013614 1156.04
din care:
Rural 2482054 3205763 3897983 5773823 658.24
Total
medii 2878963 3709874 4494161 6158043 720.27
-Cheltuieli de consum
Urban 3725236 4792967 5784503 7540948 885
Rural 1821606 2338849 2935568 4415530 506.76
Total
medii 685801 913800 926026 1312824 143.75
-Impozite, contributii, cotizatii,
taxe Urban 1008989 1342785 1405872 1925800 208.04
Rural 282000 370773 346423 540452 60.4
Total
medii 311720 401302 538309 666764 75.22
-Alte cheltuieli banesti
Urban 258311 326382 473997 546866 63
Rural 378448 496141 615992 817841 91.08

Total
medii 1288730 1491605 1855985 2361805 210.09
Contravaloarea consumului
din resurse proprii Urban 602287 702414 779312 1039664 103.67
Rural 2146393 2490595 3156488 4027753 348.01
Din totalul cheltuielilor banesti, cheltuielile de consum au reprezentat circa 77%, atat pentru o
gospodarie din mediul urban cat si pentru o gospodarie din mediul rural. Structura cheltuielilor
de consum inregistreaza insa diferente intre mediul urban si mediul rural, ilustrate in tabelul de
mai jos.
Tabelul - Structura cheltuielilor totale de consum pe o gospodarie, pe categorii de cheltuieli si

pe medii, anii 2001-2005
Categorii de cheltuieli totale Anul Anul Anul Anul Anul

Medii
de consum 2001 2002 2003 2004 2005
Total medii 58.2 55.8 54.9 52.3 50
Produse alimentare* Urban 51.8 49.3 48.3 47.2 45
Rural 69.3 67.2 65.9 60.8 58.9
Total medii 13.5 14.6 14.8 14.7 15.6

Locuinta, apa, electricitate,
Urban 15.8 17.2 17.2 16.5 17.1
gaze si alti combustibili
Rural 9.4 10.1 10.8 11.9 13
Total medii 5.9 6.1 6.1 6.3 6.2
Imbracaminte si incaltaminte Urban 5.9 6.2 6.1 6.4 6.4
Rural 5.8 6 6 6.1 6
Total medii 2.9 3.2 3.5 3.8 3.8

Mobilier, dotarea si
Urban 3.2 3.4 3.8 4 4
intretinerea locuintei
Rural 2.5 2.9 3.2 3.4 3.3
Alte Servicii Total medii 19.5 20.3 20.7 22.9 24.4
Urban 23.3 23.9 24.6 25.9 27.5
Rural 13 13.8 14.1 17.8 18.8

Numarul mediu de membri componenti ai unei gospodarii variaza intre mediul urban si rural,
fiind de 3,051 persoane pe gospodarie in mediu rural si 2,851 persoane pe gospodarie in mediul
urban, in anul 2005. Aceasta diferenta accentueaza discrepanta intre veniturile, respectiv
cheltuielile medii totale aferente unei persoane din mediul urban fata de o persoana din mediul
rural.
Tabelul - Numarul mediu de membri componenti ai unei gospodarii, pe medii
numar persoane
Numarul mediu de
membri
Anul 2001 Anul 2002 Anul 2003 Anul 2004 Anul 2005
componenti ai
unei gospodarii
Total medii 2,885 2,878 2,801 2,95 2,938
Urban 2,827 2,805 2,723 2,862 2,851
Rural 2,958 2,972 2,894 3,061 3,051
Tabelul - Veniturile totale medii lunare pe o persoana, pe categorii de venituri medii, anii 2001-
2005
Categorii de venituri, intrari Anul Anul Anul Anul Anul

Medii
de bani si in natura 2001 2002 2003 2004 2005
Total
medii 1808479 2287746 2839059 3680303 412.55
Venituri totale
Urban 2001979 2574245 3172384 4035348 472.67
Rural 1577435 1945440 2460214 3262004 339.73
Venituri banesti Total 1346252 1743502 2127257 2789532 328.4

medii
Urban 1766829 2287106 2816309 3540033 417.87
Rural 844074 1094008 1344106 1905324 220.02
Total
medii 462227 544244 711802 890771 84.15
Venituri in natura
Urban 235150 287139 356075 495315 54.8
Rural 733361 851432 1116108 1356680 119.71
Tabelul - Cheltuielile totale medii lunare pe o persoana, pe categorii de cheltuieli si pe medii, anii
2001-2005
Categorii de cheltuieli, Anul Anul Anul Anul Anul

Medii
iesiri de bani si in natura 2001 2002 2003 2004 2005
Total
medii 1790202 2263949 2790357 3558785 391.16
Total
Urban 1979100 2554383 3100731 3861721 441.8
Rural 1564652 1916939 2437598 3201878 329.82
Total
medii 1343543 1745745 2127631 2758251 319.66
Cheltuieli banesti,
Urban 1766049 2303951 2814548 3498490 405.44
Rural
din care: 839061 1078804 1346907 1886133 215.75
Total
medii 997815 1288860 1604754 2087269 245.14
- cheltuieli de consum Urban 1317757 1708842 2124214 2634607 310.38
Rural 615796 787070 1014354 1442420 166.1
- impozite, contributii, Total

cotizatii, taxe medii 237690 317467 330661 444982 48.92
Urban 356917 478744 516271 672823 72.96
Rural 95330 124773 119703 176549 19.8

Total
medii 108038 139418 192216 226000 25.6
- alte cheltuieli banesti Urban 91375 116365 174063 191060 22.1
Rural 127935 166961 212850 267164 29.85
Total
medii 446659 518204 662726 800534 71.5
Contravaloarea consumului
din resurse proprii Urban 213051 250432 286183 363231 36.36
Rural 725591 838135 1090691 1315745 114.07
Cresterea in termeni reali a PIB a scazut la 5,6% in al doilea trimestru, de la 6,0 % in trimestrul
precedent. Incetinirea a fost partial generata de un declin al impozitelor nete si de o performanta
moderata a exporturilor, dar in primul rand s-a datorat unui deficit prelungit. Scaderea
considerabila inregistrata la nivelul productiei agricole, care a ajuns la aproximativ -11% pe an in
al doilea trimestru, a avut un impact major asupra cresterii economice din Romania. In pofida
reducerii ritmului general de crestere, principalele componente ale cererii s-au mentinut la un
nivel ridicat in al doilea trimestru, cu cresterea consumului privat si a investitiilor cu 11%,
respectiv 19% pe an. Performanta impresionanta a investitiilor a fost determinata in principal de
expansiunea din sectorul constructiilor (+32,2% in termeni reali, ca rata anuala in al doilea
trimestru). Aproximativ 50% din investitiile totale din economie s-au axat pe lucrari de constructii
noi. Activitatea intensa din domeniul investitiilor indica, de asemenea, posibilitatea unei
imbunatatiri pe termen lung a capacitatii de export. Aflate in scadere, exporturile nete au
inregistrat un declin puternic in al doilea trimestru din cauza unei cresteri puternice de 20,8% pe
an a importurilor si a unei performante scazute a exporturilor (o rata anuala de +2,4%, fata de
+12,9% in primul trimestru din 2007). Deficitul comercial al Romaniei a fost, de asemenea,
afectat de moneda locala puternica din al doilea trimestru. Mai mult, scaderea productiei agricole
cauzata de seceta din acest an a influentat negativ si exporturile nete ale Romaniei, impunand
astfel o crestere a importurilor de cereale, de exemplu.
Cifrele pentru trimestrul al doilea aduc semne incurajatoare in ceea ce priveste sectorul
constructiilor, indicand un an record, pe masura ce oferta incearca sa faca fata unei cereri
dinamice de constructii rezidentiale dar si ne-rezidentiale. Indicele pentru lucrarile de constructii
a ramas la un nivel ridicat in iulie, de pana la 26,6% pe an (ajustat in functie de sezon), in timp
ce indicele pentru constructii ne-rezidentiale a ajuns la 33,2% pe an. Lucrarile de constructii in
domeniul cladirilor rezidentiale si al constructiilor civile au inregistrat o crestere anuala de 30,4%
si respectiv 23,4%. In plus, indicele productiei industriale s-a redresat, ajungand de la un procent
nesatisfacator de 1,2% pe an (ajustat pentru efectul de calendar) la 6,4% in iulie. In general,
preconizam o activitate intensa de investitii care sa compenseze un declin ulterior al cresterii
consumului si, intr-o oarecare masura, aportul negativ al exporturilor nete. Cu toate acestea,

scaderea recenta inregistrata la nivelul productiei agricole, alaturi de riscul unei recolte de
toamna slabe, indica nevoia de ajustare in minus a cresterii economiei estimate pentru intregul
an, la o crestere reala a PIB de 5,8%. Dupa valorile scazute record din prima jumatate a anului,
inflatia totala a crescut la 5% pe an (0,9 % pe luna) in august, in principal datorita unei cresteri
bruste a preturilor volatile la alimente. Cresterea puternica a preturilor produselor de panificatie
in luna august (+3,03% pe luna) a avut un impact major asupra inflatiei totale, avand in vedere
ponderea considerabila in cosul IPC (aproximativ 9% din total). Pretul serviciilor a crescut ca
rezultat al deprecierii de 3% a monedei nationale in luna august, lucru care s-a reflectat imediat
in tarifele din telecomunicatii (crestere de 3%). Efectul de baza mai puternic generat de
scaderea preturilor la alimente din trimestrul al treilea al anului 2006 va duce la o crestere chiar
mai puternica a inflatiei totale in lunile urmatoare. In plus, presiunile inflationiste la nivelul cererii
se mentin in continuare.
Cresterea rapida a salariilor (rata anuala de +23,5% in iulie, exprimata ca valoare nominala
neta) si o activitate de creditare intensa in continuare (+51% pe an in prima jumatate a anului
2007) determina mentinerea inflatiei CORE 2 (din care sunt excluse preturile volatile si cele
administrative) la un nivel inalt. In general, previziunile noastre indica doar o incetinire marginala
a cresterii preturilor la 4,2% la sfarsitul anului (putin peste previziunile BNR de 3,9%). Totusi, mai
exista cateva riscuri de crestere cauzate de dinamica preturilor volatile ale alimentelor, de
cresterea rapida a salariilor, de cheltuieli fiscale mai ridicate in ultima parte a anului si de recenta
presiune exercitata de deprecierea leului. Reducerea de 0.175 puncte procentuale a ratei
dobanzii de politica monetara instituita de BNR de la inceputul anului 2007 a fost generata de
inflatia scazuta inregistrata in prima jumatate a anului si de eforturile de diminuare a presiunii de
apreciere a leului, prin subminarea speculatiilor bazate pe diferenta mare a ratei dobanzii din
tarile UME.
Accelerarea recenta a preturilor si scaderea din punctul de vedere al inflatiei justifica o

perspectiva monetara mai restrictiva in viitorul apropiat si, prin urmare, nu estimam alte reduceri
ale ratei dobanzii de politica monetara in cursul acestui an.
Bugetul consolidat al Romaniei a inregistrat un surplus de 0,5% din PIB in primele sapte luni ale
anului. Veniturile la buget s-au imbunatatit semnificativ dupa o incetinire temporara in primul
trimestru datorita unei recuperari a TVA-ului colectat aferent importurilor din UE, ajungand deja
in primele 7 luni la 51% din veniturile totale planificate. Cheltuielile publice au fost mai reduse,
ajungand la doar 46% din cheltuielile planificate pentru anul acesta. In a doua saptamana din
septembrie Guvernul a semnat o ordonanta de urgenta pentru avizarea celei de-a doua revizuire
bugetara pentru anul curent. Chiar daca deficitul de buget s-a mentinut la nivelul previzionat
anterior de 2,8% din PIB (3% conform standardelor ESA), s-au stabilit noi niveluri pentru
cheltuieli, generate de venituri mai mari decat cele preconizate. Fondurile vor fi redirectionate
spre proiecte de asistenta sociala, bugete locale si servicii de asistenta medicala. De asemenea,
s-a anuntat inca un transfer de capital catre Casa de Economii si Consemnatiuni (in urma
cresterii de capital de 150 milioane EUR, care a avut deja loc in luna decembrie 2006). Primele
de vacanta ale functionarilor publici (0,25% din PIB) si avansurile platite agricultorilor (pentru
fondurile UE care urmeaza sa fie primite) vin in sprijinul planurilor Guvernului de a stimula
cheltuielile publice in acest an. Data fiind planificarea bugetara slaba de pana in prezent, inca nu
avem certitudinea ca deficitul bugetar planificat poate fi realizat. Chiar daca luam in considerare

explozia planificata a cheltuielilor, putem estima ca deficitul bugetar va ramane sub nivelul
stabilit, la aproximativ 2,5% din PIB.
In primele 7 luni, deficitul de cont curent din Romania a crescut cu o rata anuala de 98%,
ajungand la 9 miliarde euro, stimulat de un deficit comercial in crestere. Evolutia puternica a
importurilor a fost incurajata si de aprecierea leului in prima jumatate a anului, ducand la o si mai
mare adancire a deficitului, in ciuda unei redresari a ritmului de crestere a exporturilor.
Contributia negativa tot mai ridicata la balanta veniturilor (cresterea soldului negativ de 55% pe
an) a fost compensata integral de catre balanta pozitiva a fondurilor trimise de romanii care
lucreaza in strainatate (crestere de 25% pe an).
Pentru restul anului ne asteptam, pe de o parte, la presiuni asupra balantei externe, generate in
principal de mentinerea unui surplus de cerere, de investitiile solide si de cheltuielile publice
planificate pentru a doua parte a anului. Pe de alta parte, deprecierea actuala a leului ar putea
duce la o usoara imbunatatire a dezechilibrelor externe. Totusi, se asteapta ca deficitul de cont
curent sa continue tendinta de scadere fata de anul trecut, ajungand la 12,8% din PIB pe tot
anul. Pe termen mediu, o imbunatatire treptata a capacitatii de export, insotita de o usoara
depreciere a leului pe perioada de referinta vor duce la scaderea presiunii asupra balantei
externe, prin urmare se preconizeaza o scadere a deficitului de cont curent la 11% din PIB in
2009. Aportul de ISD s-a ridicat la 3,5 miliarde de euro in perioada ianuarie-iulie, reprezentand o
acoperire de numai 39% a deficitului de cont curent. Chiar daca raportul ISD deficit CC a fost
putin peste 82% in aceeasi perioada din 2006, cifrele sunt conforme cu previziunile noastre
anterioare. Se preconizeaza ca cele cateva proiecte de privatizare sa atraga alte ISD si in lunile
urmatoare.
Pe langa privatizari si transferurile de capital realizate de companii straine care sunt deja
prezente in tara, preconizam lansarea de proiecte de investitii greenfield considerabile. Sectorul
de imobiliare s-a dovedit a fi unul dintre cele mai atractive sectoare pentru investitorii straini. In
general, ne asteptam la mentinerea unui nivel constant al ISD, care sa ajunga la aproximativ 5,7
miliarde euro ca medie anuala, in perioada 20072009.
Prognoze 2007-2013
Previziunile economice pentru perioada 2007-2013 in Romania au la baza ipoteza ca mediul de

afaceri va ramane stabil, iar cresterea economica a principalilor parteneri comerciali ai Romaniei
nu va urma un curs descendent. Aderarea la Uniunea Europeana va accelera dezvoltarea
economica si sociala a Romaniei. Potentialul intern de capital si de forta de munca sunt
necesare pentru a sustine o crestere continua si sustenabila, concomitent cu trendurile
manifestate la nivel mondial, si anume: globalizarea, dezvoltarea tehnologiilor de comunicare si
informatii, asigurarea protectiei mediului.

Conform previziunilor macro-economice realizate de Comisia Nationala de Prognoza, Produsul
Intern Brut al Romaniei va creste in medie cu 6%, cu posibilitatea de a inregistra rate peste
medie la inceputul perioadei. O consecinta va fi reducerea decalajelor economice si sociale
dintre Romania si statele membre UE. Din punct de vedere al ofertei interne, se estimeaza ca
ratele de crestere vor fi mai mari in comparatie cele ale PIB in constructii si servicii.
Suportul pentru inregistrarea unui ritm ridicat de crestere economica il va reprezenta, in

principal, cererea interna, iar in cadrul acesteia cererea pentru investitii, bazata atat pe ipoteza
unor fluxuri importante de investitii straine cat mai ales pe absorbtia fondurilor comunitare.
O premisa decisiva pentru dezvoltarea economica accelerata o reprezinta valorificarea

potentialului intern de crestere (evaluat atat de Comisia Natinala de Prognoza cat si de Comisia
Europeana la un nivel care sa asigure o crestere economica de peste 6%) si imbunatatirea in
consecinta a contributiei productiei nationale la satisfacerea cererii agregate.
Sintetic, prognoza Companiei Nationale de Prognoza pentru principalii indicatori in perioada

2007-2013 este prezentata in urmatorul tabel:
Tabel - Proiectia principalilor indicatori macroeconomici 2007-2013
Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul

Indicatori
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Produsul intern brut -mld. 390,8 442,8 493,8 545,5 599,2 654,2 711,2
lei
6,1 6,5 6,1 5,8 5,8 5,7 5,7
-%
Cresterea preturilor de consum

6,0 4,5 3,6 3,0 2,6 2,4 2,3
-dec./dec.
Populatia ocupata (medie) -mii 8290 8335 8355 8375 8390 8405 8420
pers.
0,5 0,5 0,2 0,2 0,2 0,2 0,2
-%
Numarul mediu de salariati -mii 4770 4865 4950 5025 5090 5150 5205
pers.
2,2 2,0 1,7 1,5 1,3 1,2 1,1
-%
Castigul salarial mediu brut -lei 1380 1550 1700 1855 2015 2185 2370
-% 20,4 12,3 9,7 9,1 8,6 8,4 8,5
Castigul salarial real -% 13,6 8,5 6,8 5,6 5,4 5,5 5,6
Nr. someri inregistrati (sf. an) -mii 395 380 370 360 350 340 330

pers.
4,4 4,3 4,2 4,1 3,9 3,8 3,7
- rata somajului -%
Sursa: Comisia Nationala de Prognoza
EVALUAREA COMPONENTELOR ENVIRONMENTALE N STRATEGIA DE DEZVOLTARE

TERITORIAL PENTRU REGIUNEA DE NORD-VEST A ROMNIEI
n dinamica i evoluia sistemelor environmentale, att structura ct i funcionalitatea acestora
se modific continuu, evidenindu-se perioade de instabilitate, vulnerabilitate i discontinuitate,
a cror manifestare poate genera situaii de risc.
Complexitatea procesului de implementare i de gestiune a interveniilor de planificare i

dezvoltare durabil n ariile periurbane, strns conentate de zonele rurale, se bazeaz pe
analiza unei multitudini de factori environmentali ce definesc starea i calitatea mediului la un
moment dat.
A. ABORDARE SINTETIC A PROBLEMELOR DE MEDIU
1. Calitatea aerului
Poluarea aerului continu s fie o problem, mai ales n centrele urbane. Sursele de poluare a
aerului din aglomeraiile urbane sunt constituite de ctre emisiile industriale: industria metalurgiei
neferoase (Baia Mare), industria chimic i a cimentului (Turda, Cmpia Turzii), industria
metalurgic (Cluj-Napoca, Cmpia Turzii), centrale termoelectrice (Oradea, Bistria), industria
celulozei i hrtiei (Dej) etc. Traficul auto contribuie n mare msur la poluarea localitilor cu
particule de plumb, oxizi de azot, hidrocarburi organice volatile, particule n suspensii, dioxid de
sulf (motoare diesel).
Sunt ntlnite depiri ale concentraiilor normate de STAS 12754 pe termen scurt n majoritatea
oraelor la care sunt disponibile date asupra imisiilor.
Emisiile de freoni i haloni sunt apreciate ca fiind n scdere datorit aplicrii protocolului de la
Montreal.
Emisii de amoniac din descompunerea dejeciilor agricole.
Creterea concentraiei gazelor cu efect de ser n atmosfer echivalent cu dublarea

concentraiei de CO2, fenomen prevzut pentru nceputul secolului 21, se estimeaz c va
produce o nclzire depind de 4-5 ori limitele variabilitii naturale.
Obiective majore:
- Promovarea conservrii energiei
- Economisirea energiei n industrie
- Economisirea energiei menajere
- Reducerea emisiilor datorate transporturilor
- Creterea gradului de utilizare a tehnologiilor curate

- mbuntirea calitii aerului urban prin nlocuirea crbunelui i a combustibililor fosili
grei (pcur) utilizai n centralele termoelectrice
- Controlul surselor staionare de emisie a NOx
- Controlul surselor mobile (trafic auto) de emisie a NOx
- Reducerea emisiilor provenite din motoarele diesel
- Evitarea nclzirii locale cu crbuni i lemne.
- Evitarea polurii transfrontaliere datorate n special unitilor industriale din Baia

Mare (convenia de la Geneva, 25 ianuarie 1991) prin luarea de msuri de reducere a emisiilor
de SO2, NOx i substane organice volatile.
- Evitarea emisiilor de freoni.
- Reducerea emisiilor gazelor cu efect de ser prin creterea eficienei utilizrii energiei i
a proceselor tehnologice.
- Dezvoltarea n cadrul Sistemului de Monitoring Integrat al Mediului din Romnia a

modului de monitorizare i implementarea sistemului integrat de inventar al emisiilor i
realizarea prevenirii i controlui integrat al polurii aerului.
2. Calitatea apelor
Resursele de ap potabil nu satisfac nevoile actuale mai ales n zonele colinare i de cmpie
unde i cererea este mai mare. Se resimte deci o insuficien a resurselor de ap potabil i
industrial (Zalu, Carei). Alimentarea cu ap potabil a localitilor mici este n general
insuficient. n privina debitelor captate i restituite se remarc un procent semnificativ din
resursa total disponibil (supraexploatare).
Concentraia nitrailor n apele subterane este ridicat n majoritatea regiunilor depind frecvent
valoarea de 50 mg-l (maximul admisibil).
Chimizarea agriculturii contribuie la poluarea apelor subterane i de suprafa att prin

ngrmintele organice i chimice, ct i prin pesticide. Cantitile excesive din apele de
suprafa rezult din superfertilizare i scurgere superficial n urma ploilor. n apele freatice
apar de regul nitrai, care provin att din ngrmintele chimice ct i din materia organic i
ngrmintele organice mineralizate i apoi nitrificate care s-au levigat pe profilul solului n
direct concordan cu cantitatea de precipitaii. Pierderile de azot prin levigare sunt uneori
foarte mari, atingnd uneori 50% din ngrmntul aplicat. Datorit levigrii nitrailor n apele
freatice i de suprafa are loc nmulirea masiv a vegetaiei acvatice, a algelor i un consum
sporit de oxigen cu efecte duntoare asupra petilor. Fosforul este cu mult mai puin mobil n
sol dect azotul, el fixndu-se cu uurin de particulele de care se gsete precipitat sub form
de fosfai insolubili n ap. Fosforul ajuns n ap este poluant, mai ales prin efectele sale
indirecte: el determin o nmulire rapid a fitoplanctonului i favorizeaz eutrofizarea apelor.
Poluarea apelor cu pesticide se produce att prin antrenarea lor de ctre apele de irigare, ct i
datorit deversrii de reziduuri de la fabricile de pesticide, splarea diferitelor ustensile folosite la
aplicarea pesticidelor n apele rurilor. Dup aplicarea pesticidelor, o parte se degradeaz prin

fotoliz sau hidroliz sau hidroliz, ori pe cale microbiologic sau enzimatic, iar o alt parte se
fixeaz n sol cu apele de precipitaii sau irigaii.
Concentraia de nutrieni n ruri i lacuri este mai mare n zonele deluroase i de cmpie care
sunt mai dens populate i au o activitate agricol mai intens. Prin introducerea detergenilor
care nu conin fosfai, cantitatea de fosfor deversat n apele de suprafa a sczut. Exist ns
cursuri de ap i lacuri eutrofizate.
Nu au fost semnalate acidifieri ale cursurilor de ap i ale lacurilor, fenomen datorat mai ales
bunei capaciti de tamponare a solului i a substratului. n zonele puternic poluate (Baia Mare)
datorit deeurilor industriale sunt ntlnite ape cu caracter acid (Ssar, Lpu aval confluena
cu Ssar).
Lucrrile de canalizare a cursurilor de ap de suprafa pot constitui ameninri majore asupra

condiiilor fizice i integritii funcionale a ecosistemelor acvatice.
Principalele surse de poluare industriale sunt:
- industrie chimic;
- mineritul, haldele de steril i flotatii din industria miniera
- industrie metalurgic
- industria celulozei i hrtiei
- industria zahrului
- ape uzate menajere
- combinate de cretere a animalelor
- extracia i prelucrarea petrolului
Managementul integrat al apelor de suprafa din regiunea de nord-vest corespunde cu
gestionarea a 3 bazine hidrografice:
-Bazinul hidrografic Tisa; Bazinul hidrografic Somes; Bazinul hidrografic Cris

Bazinul hidrografic Tisa
Principalele probleme sunt reprezentate de depasiri individuale ale limitelor admisibile
pentru categoria a III-a (incadrare in categoria D), relativ la incarcarea cu Zn, in cazul sectiunilor:
- Turulung pe raul Tur;
- Bistra pe raul Viseu;
- Valea Viseului si Teceu Mic pe raul Tisa
Bazinul hidrografic Somes
S-au inregistrat depasiri (individuale) ale limitelor admisibile ale categoriei a III-a
(incadrare in categoria D) in sectiunile:
- Salatiu (P) pe raul Somesul Mic;
- Rastoci (P si Zn) si Ulmeni (Zn) pe raul Somes;
- Razoare si Lapusel pe raul Lapus, amonte Cavnic si Copalnic pe raul Cavnic (Zn);
- Cicarlau (Zn), Ambud si Oar (Zn) pe raul Somes;
- Busag (cianuri, Mn si Zn) pe raul Lapus;
- amonte Baia Sprie (Zn) si Baia Mare (Cu, Zn si Cd) pe raul Sasar;
- Crasna si Moiad (P), Supuru de Jos (P, Zn) si Berveni (P si Zn) pe raul Crasna.
Poluarile mentionate provin, in principal, din activitati ale industriei chimice (Terapia Cluj,
Somes Dej), industriei metalurgice (SC PHOENIX SA Baia Mare), industriei extractive (E.M.
Baia Sprie, E.M.Herja, E.M.Cavnic) si din zootehnie (Avicola Satu Mare, Agrocomsuin Bontida,
Comsuin Moftin).

Bazinul hidrografic Cri
S-au inregistrat cazuri de depasire a limitelor admisibile pentru categoria a III-a, in
sectiunile:
- aval Suplacu (substante petroliere)
- Parhida (substante petroliere) pe raul Barcau.
In bazinul raului Barcau sunt situate unitati de extractie si prelucrare a titeiului, apartinand de
Petrom Suplacu de Barcau.
Obiective majore:
- Introducerea managementului integrat al resurselor de ap
- Evidenierea interaciunii ntre modul de utilizare a terenului i calitatea apelor i

adaptarea strategiilor de management n scopul reducerii polurii difuze
- Prevenirea scurgerilor din sistemul de distribuie al apelor. Reducerea cerinei de ap

prin tehnici de economisire a apelor i tehnici de reciclare-rentabilizare
-Raionalizarea aplicrii fertilizanilor i a pesticidelor la nivelele optime necesare obinerii

unei producii optime agricole. Obinerea eficienei optime n combaterea duntorilor pentru a
se asigura o bun calitate a surselor de ap potabil i a se menine echilibrul ecologic al apelor
de suprafa. n acest sens propunem folosirea luptei integrate n combaterea bolilor,
duntorilor i a buruienilor.
-ncetarea depozitrii chimicalelor mobile n locuri de depozitare care se suprapun cu

pnze importante de ap freatic. Iniierea de cercetri privind oportunitatea operaiilor de
curire a amplasamentelor deja contaminate care amenin calitatea apelor freatice
(hidrostructura Baia Mare etc.).
-mbuntirea eficienei staiilor de epurare ale apelor i ap,licarea tehnologiilor curate n

industrie.
- Dezvoltarea i implementarea inventarelor integrate ale emisiilor i a controlului i

prevenirii integrate a polurii apelor (la fel ca pentru sol).
- mbuntirea sistemului de monitoring al calitii apelor.
3. Calitatea solului
Din inventarierea executata pe baza datelor puse la dispoziie de ctre OSPA i Direciile
agricole rezult c solul este afectat intr-o masura mai mica sau mai mare de una sau mai
multe restrictii. Influentele daunatoare ale acestora se reflecta in deteriorarea caracteristicilor si
functiilor solurilor, respectiv in capacitatea lor bioproductiva, dar, ceea ce este si mai grav, in
afectarea calitatii produselor agricole si a securitatii alimentare, cu urmari serioase asupra
calitatii vietii omului. Aceste restrictii sunt determinate fie de factori naturali (clima, forme de
relief, caracteristici edafice etc), fie de actiuni antropice agricole si industriale; in multe cazuri
factorii mentionati pot actiona sinergic in sens negativ, avand ca efect scaderea calitatii solurilor
si chiar anularea functiilor acestora. Principalele restrictii care afecteaz calitatea solurilor sunt:
- Excesul periodic de umiditate in sol afecteaza solurile din perimetrele cu lucrari de
drenaj, care nu functioneaza cu eficienta scontata.
- Eroziunea hidrica provoaca pierderi de sol de pana la 40 t/ha.an.
- Eroziunea eoliana cu pericol de extindere, cunoscand ca, in ultimii ani, s-au defrisat
unele paduri si perdele de protectie din zone susceptibile acestui proces de degradare.
- Continutul excesiv de schelet

- Saraturarea solului se resimte, cu unele tendinte de agravare in perimetrele irigate sau
drenate si irational exploatate, sau in alte areale cu potential de saraturare secundara.
- Deteriorarea structurii si compactarea solului ("talpa plugului") se manifesta prin
compactarea primar i tendinta de formare a crustei la suprafata solului.
Starea agrochimica, prezinta urmatoarele caracteristici nefavorabile:
- Aciditate puternica si moderata;
- Asigurare slaba pana la foarte slaba a solului cu fosfor mobil;
- Asigurare slaba a solului cu potasiu mobil;
- Asigurarea slaba a solului cu azot;
- Asigurarea extrem de mica pana la mica a solului cu humus;
- Carente de microelemente pe suprafete insemnate.
Poluarea chimica efecte agresive deosebit de puternice asupra solului prin metale grele (mai
ales Cu, Pb, Zn, Cd) si dioxid de sulf, identificata in special n zona Baia Mare. Poluarea cu
petrol si apa sarata de la exploatarile petroliere si transport este prezenta n zona Suplacu de
Barcu.
Distrugerea solului prin diverse lucrari de excavare constituind forma cea mai grava de
deteriorare a solului, intalnita in cazul exploatarilor miniere la zi. Pretabilitatea terenurilor
afectate de acest tip de poluare a scazut cu 1-3 clase, astfel ca unele din aceste suprafete au
devenit practic neproductive.
Acoperirea solului cu deseuri si reziduuri solide a determinat scoaterea din circuitul agricol a
terenurilor agricole.
Eroziunea solului este n cretere. Sunt estimate ca fiind afectate de eroziune aproximativ 34%
din suprafaa agricol.
n zone puternic poluate de emisiile industriale sunt estimate a fi depite valorile critice al
indicatorii aciditii solului, care reclam corectarea pe 21% din suprafaa agricol.
Aplicarea pesticidelor n diferite tratamente la speciile de plante cultivate se soldeaz cu o mare

pierdere de produs. Reziduurile de pesticide care vin n contact cu solul se comport diferit.
Unele pesticide, datorit solubilitii sczute i a nedegradrii prin fotoliz sau hidroliz, sunt
persistente (hidrocarburi clorurate). Din aceast cauz ele nu sunt transportate n apele de
suprafa (lacuri, ruri) i nici n pnza de ap freatic. Rezult unele pesticide care au o
remanen ndelungat n sol. Unele probleme de poluare sunt legate i de folosirea n cantiti
mari a ngrmintelor chimice. Astfel, superfosfaii conin o serie de impuriti (metale grele,
metaloizi toxici) care n ansamblu, constituie un risc potenial foarte serios de poluare a solului.
O problem special o ridic ngrmintele cu azot. Astfel, uneori ca urmare a superfertilizrii
se constat o acumulare ridicat de nitrai i nitrii n sol.
Diminuarea rezervei de humus acumulat de-a lungul timpului, care, pe 50% din suprafaa
agricol este foarte mic.
La acestea trebuie trebuie menionate riscurile poteniale ale unor fenomene duntoare care se
pot manifesta n cazul ignorrii unor norme elementare de folosire a solului, cum sunt:
Riscul de destructurare, ca efect al reducerii coninutului de humus i levigri calciului, cu

apariia fenomenului de sterilizare
Riscul srturrii secundare a solurilor n cadrul sistemelor irigate
Riscul de contaminare a unor soluri prin irigarea cu ap poluat din unele ruri

Mari suprafee sunt afectate de deponii, halde, iazuri de decantare, depozite de gunoaie,
depozite de steril, deeuri i reziduuri anorganice, dintre care unele deosebit de periculoase
(pesticide zona Turda).
Obiective majore:
- Implementarea unei abordri integrate pentru combaterea eroziunii solului datorat

practicilor necorespunztoare agricole i forestiere, datorit activitilor sportive i
neraionale prin conectarea factorilor socio-economici cu vulnerabilitatea solului, soluiile
tehnice fiind cunoscute dar au fost deseori lipsite de succesul scontat datorit ignorrii
factorilor socio-economici. Generalizarea msurilor de prevenire a polurii solului.
- Reducerea precipitaiilor acide i adepunerilor acide prin diminuarea emisiilor de sulf i
de azot.
- Adoptarea msurilor i practicilor de minimizare a infiltrrii n apa freatic i a scurgerii n
apele de suprafa a fertilizatorilor utilizai n agricultur.
- Promovarea acelor metode de cultivare a solului care s asigure regenerarea fertilitii
lui, n primul rnd prin recircularea elementelor nutritive, prin materia organic
ncorporat n sol i composturilor.
- Introducerea asolamentelor i rotaia culturilor
- Aplicarea ngrmintelor la momentul optim, n doze corecte
- Identificarea zonelor vulnerabile i care necesit protecie
- Introducerea utilizrii pesticidelor concomitent cu aplicarea sistemelor de management
integrat a duntorilor
B. PRIORITATI DE MEDIU N AEZRILE URBANE
Strategia de mediu aferent arealelor urbane se refer la urmtoarele aspecte:
-poluarea aerului datorat traficului rutier;
-gestionarea deeurilor;
-spaii verzi i de recreere.
Calitatea aerului
Poluarea aerului in zonele urbane se datoreaza in principal activitatilor industriale, dar si

traficului urban. Din masuratorile efectuate si in baza rezultatelor obtinute si comparate cu actele
normative in vigoare, zonele urbane din regiunea de nord-vest se ncadreaz n categoria de
poluare redus sau medie, cu excepia arealului urban Baia Mare, care este declarat puternic
poluat.
Efectele traficului urban asupra calitatii aerului
n urma studiilor efectuate pe baza masuratorilor de imisii pentru determinarea nivelurilor de

concentrare in aer a poluantilor generati de traficul auto, au fost reliefate trei grupe mari de trafic,
specifice de altfel rii noastre, cu efecte difereniate n planul poluarii pe care o genereaza:
-trafic redus sub 20000 auto/24h in zonele urbane periferice sau pe arterele de tranzit;
-trafic mediu 2000040000 auto/24h in zonele urbane mijlocii;
-trafic ridicat peste 40000auto/24h in zonele urbane centrale.

Din punct de vedere al organizarii traficului i n direct legtur cu nivelele de poluare precum
i cu rata de producere a accidentelor s-au remarcat urmatoarele deficiente:
- o temporizare neconcordanta cu traficul a sistemului de semaforizare utilizat;
- prezenta in trafic a autovehiculelor grele sau includerea in trafic a unor mijloace de transport cu
tractiune electrica si mobilitate limitata;
- prezenta traversarilor pietonale la nivel pe unele artere magistrale, dublata de impunerea unei
temporizari exagerate in functionarea sistemului de semaforizare.
Cel mai reprezentativ poluant generat de traficul auto este monoxidul de carbon (CO),
determinarea lui fiind suficienta pentru definirea gradului general de poluare chimica a aerului.
Masuratorile de monoxid de carbon arata:
-existenta unei legaturi de conditionare directa in raport cu debitele orare de trafic si cu
valorile medii ale emisiei ce caracterizeaza structura parcului auto in circulatie;
-in zonele urbane se pot inregistra fluctuatii ale valorilor de imisii pentru CO independent de
fluctuatiile debitului total de trafic, ca efect al interventiei unor factori colaterali (organizare,
fluenta, structura de trafic,factori de emisie, factori micrometeorologici locali, modificari ale
arhitecturii stradale, etc);
-necesitatea asigurarii monitorizarii sezoniere sau instalarea avertizoarelor pentru

semnalarea operativa a depasirii limitelor admise;
-factorii cu atributii executive ale municipalitatilor trebuie sa-si asume responsabilitatea

aplicarii in viitor a programelor de masuri pentru limitarea efectelor negative datorate poluarii
chimice a aerului in punctele considerate critice.
Obiective majore:
- continuarea monitorizarii imisiilor in proximitatea arterelor de trafic rutier, atat in

capitala cat si in tara, la o scara extinsa, astfel incat rezultatele sa poata fi cat mai
reprezentative din punct de vedere statistic;
- sensibilizarea mass-media in legatura cu cerinta informarii periodice a populatiei

cu privire la riscurile poluarii urbane cu monoxid de carbon;
- initierea executarii in comun a unor masuratori complexe de poluare (pentru toate

categoriile de poluanti) in colaborare cu Inspectoratele de Protectie a Mediului (acolo unde
exista tehnica corespunzatoare);
-extinderea sistemului informational existent si perfectionarea acestuia in sensul

prelucrarii automate a rezultatelor.
Gestionarea deeurilor
Principalele probleme cu care se confrunta gestionarea deseurilor in regiunea de nord-vest sunt:
depozitarea pe teren descoperit este cea mai importanta cale pentru eliminarea finala a
acestora;
- depozitele existente sunt uneori amplasate in locuri sensibile (in apropierea locuintelor, a
apelor de suprafata sau subterane, a zonelor de agrement);

- depozitele de deseuri nu sunt amenajate corespunzator pentru protectia mediului,
conducand la poluarea apelor si solului din zonele respective;
- depozitele actuale de deseuri, in special cele orasenesti, nu sunt operate corespunzator:

nu se compacteaza si nu se acopera periodic cu materiale inerte in vederea prevenirii
incendiilor, a raspandirii mirosurilor neplacute; nu exista un control strict al calitatii si
cantitatii de deseuri care intra pe depozit; nu exista facilitati pentru controlul biogazului
produs; drumurile principale si secundare pe care circula utilajele de transport deseuri nu
sunt intretinute, mijloacele de transport nu sunt spalate la iesirea de pe depozite; multe
depozite nu sunt prevazute cu imprejmuire, cu intrare corespunzatoare si panouri de
avertizare.
- terenurile ocupate de depozitele de deseuri sunt considerate terenuri degradate, care nu

mai pot fi utilizate in scopuri agricole;
- colectarea deseurilor menajere de la populatie se efectueaza neselectiv; ele ajung pe

depozite ca atare, amestecate, astfel pierzandu-se o mare parte a potentialului lor util
(hartie, sticla, metale, materiale plastice);
Toate aceste considerente conduc la concluzia ca gestiunea deseurilor necesita adoptarea unor
masuri specifice, adecvate fiecarei faze de eliminare a deseurilor in mediu.
C. STRATEGII PRIORITARE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI LA NIVEL REGIONAL
In strategia de dezvoltare a regiunii o prioritate o constituie asigurarea unui mediu nconjurtor

curat i sntos, pentru toi locuitorii rii, pe fondul armonizrii legislaiei specifice cu cea a
Uniunii Europene, n vederea accelerrii procesului de integrare european. Sporirea
performanei de mediu nu poate fi conceput fr o gestionare eficient a factorilor de mediu,
modernizarea sistemului de alarmare i avertizare a populaiei, declanarea unui proces
investiional pentru executarea lucrrilor de aprare mpotriva inundaiilor i fenomenelor
meteorologice periculoase, realizarea unui sistem de gestionare a deeurilor menajere i
industriale.
Cerinele i exigenele existente la nivelul Uniunii Europene impun o nou abordare a

problemelor globale de mediu, din punct de vedere al efectelor i presiunii asupra mediului a
tuturor consecinelor dezvoltrii socioeconomice. Fr ocrotirea mediului, nu se poate asigura
dezvoltarea durabil. Dezvoltarea durabil include protecia mediului, iar protecia mediului
condiioneaz dezvoltarea durabil.
Calitatea mediului n Romnia nu poate fi ameliorat, dac nu se au n vedere urmtoarele

principii generale:
- instituiile statului, centrale i locale, trebuie s i exercite, cu exigena necesar,

atribuiile pe care le au n aplicarea legilor;
- protecia mediului este o obligaie ce revine tuturor celor care organizeaz i desfoar
o activitate, iar normele i standardele de mediu existente trebuie respectate de toi i n
primul rnd, de cei care desfoar activiti industriale;
- n toate activitile industriale trebuie acordat prioritate proteciei mediului, calitii vieii
umane i abandonat concepia multor factori care pun n prim plan producia, fr a lua
n calcul i consecinele negative asupra mediului n care trim;

- resursele financiare trebuie s fie ct mai bine folosite i focalizate pe soluionarea
problemelor de mediu din zonele critice;
- trebuie continuat introducerea instrumentelor economice, financiare i juridice care s-i
stimuleze i, dup caz, s-i constrng pe agenii economici s investeasc n tehnologii
performante economic i ecologic. In acest cadru, aplicarea efectiv a principiului
poluatorul pltete va conduce la rezultate pozitive;
- mai sunt necesare i unele adaptri ale politicii naionale, care s in seama, ntre
altele, de faptul c, n perspectiva integrrii n Uniunea European, performana
economic va fi nemijlocit legat de performana ecologic.
Aceste situaii cer o abordare urgent i responsabil din partea autoritilor centrale i
locale, a agenilor economici, a organizaiilor patronale i sindicatelor, o mobilizare general,
inclusiv a resurselor financiare disponibile pentru restructurarea, retehnologizarea i asigurarea
funcionrii n siguran a tuturor obiectivelor economice i sociale, pentru reducerea i
eliminarea riscurilor asupra mediului i sntii oamenilor.
Cerinele i exigenele existente la nivelul Uniunii Europene impun o nou abordare a

problemelor globale de mediu din punct de vedere al efectelor i presiunii asupra mediului a
tuturor consecinelor dezvoltrii socio-economice.
DIRECII STRATEGICE DE ACIUNE plan general
T
DIRECII STRATEGICE Continuitate Responsabiliti Termen din
strategie
Asigurarea calitii apelor de suprafa.
1. Stabilirea atribuiilor de ntreinere a cursurilor de Anual DUAT Mediu

ap. Implicarea primriilor n ntreinerea cursurilor
de ap care le revin n administrare. Consilii comunale
CNAR
2. Inventarierea surselor de poluare a cursurilor de Trimestrial CNAR Mediu

ap din administrarea primriilor i stabilirea unui
program de neutralizare al acestora. I.P.M.
Primrii
3. Realizarea planurilor de management bazinal Permanent CNAR Scurt

prin conlucrarea ntre toate grupurile de interes
implicate Consilii locale
IPM
Furnizori ap
potabil
Ageni economici

4. Modernizarea staiilor de epurare existente. Studii Anual Primrii Mediu
i proiecte privind amenajarea unor staii de epurare
oreneti. I.P.M.
CNAR
5. Preluarea n exploatare a reelelor de canalizare Anual Consilii locale Mediu

comunale n scopul funcionrii corespunztoare a
acestora.
6. Meninerea la parametrii proiectai a staiilor de epurare Permanent Ageni economici Scurt
ale agenilor economici. Sancionarea abaterilor
I.P.M.
7. Extinderea determinrilor de calitate ale apelor curgtoare Permanent CNAR Mediu

n afara seciunilor de control existente, pentru a identifica
alte surse de poluare. I.P.M.
8. Dezafectarea tuturor depozitelor de reziduuri Anual I.P.M. Lung

menajere care afecteaz direct calitatea apelor
curgtoare sau modernizarea acestora la nivelul Primrii
legislaiei n vigoare.
DUAT
1. Precolectarea i colectarea selectiv a deeurilor Permanent Primrii Mediu

menajere.
Consilii locale
2. Dotarea aezrilor urbane cu utilaje moderne de colectare Permanent Primrii Scurt

i transport a resturilor menajere.
Consilii locale
3. Meninerea cureniei pe strzi i drumurile naionale. Permanent Primrii Scurt
Consilii locale
4. Salubrizarea pieelor agroalimentare. Permanent Primrii Scurt
Consilii locale
5. Desfinarea rampelor de gunoi ilegale din Permanent Consilii locale Mediu

localiti.
6.Stoparea depozitrii reziduurilor industriale i din Permanent Primrii Mediu
construcii pe rampele de deeuri menajere i amenajarea
de rampe de deeuri industriale separate Consilii locale
Ageni economici
7.nchiderea definitiv a rampelor prsite i reincluderea lor Permanent Primrii Mediu

n circuitul economic
Consilii locale
8.Modernizarea rampelor de depozitare a deeurilor Permanent Primrii Scurt

menajere.

Consilii locale,
Consilii judeene
9.Utilizarea de sisteme alternative de mpachetare a Permanent Primrii Mediu

deeurilor menajere
Consilii locale,
Consilii judeene
10.Realizarea de rampe de depozitare ecologice Permanent Primrii Mediu
Consilii locale,
Consilii judeene
Asigurarea calitii aerului
1.Reducerea emisiilor de poluani specifici Permanent Ageni economici Mediu

proceselor tehnologice
IPM
2.Amplasarea noilor investiii innd cont de Permanent Ageni economici Mediu

condiiile morfo-climatice
IPM
3.Msuri de fluidizare a traficului Permanent Lung
Protecia solurilor a terenurilor agricole i

silvice
1.Respectarea limitelor privind terenurilor intravilane Permanent Consilii locale Scurt
i extravilane avnd la baz documenntaiile din DUAT-uri
posesia O.C.O.T.A.
2.Interdicii la eliberarea autorizaiilor de construcii Permanent Consilii locale Scurt

pe terenurile agricole.
DUAT-uri
3.Lucrri de protecie i reabilitare a haldelor de steril Permanent Ageni economici Scurt
4.Utilizarea corect a pesticidelor-import, depozitare, Permanent I.P.M.-uri

transport, utilizare
5.Reducerea suprafeelor ocupate de dejecii animaliere i Permanent Consilii locale Mediu

redarea acestora circuitului agricol ageni economici
6.Inventarierea la nivel judeean a terenurilor Trimestrial DUAT-uri Mediu

supuse degradrii n zone agricole i silvice.
Direcii agricole

Direcii silvice
7.Urmrirea strict a delictelor silvice. Permanent Direcii silvice Scurt
8.Respectarea cotei legale privind exploatarea Permanent Direcii silvice Scurt

masei lemnoase inclusiv la nivelul pdurilor
comunale i private.
Asigurarea calitii mediului urban
Pentru protecia surselor de ap potabil:
1.Delimitarea i protecia sever a surselor de ap Permanent CNAR Scurt
I.P.M.
2.Neutralizarea i dezafectarea surselor de poluare i Permanent I.P.M. Mediu

reglementarea condiiilor de amplasare a construciilor n
zonele de protecie ageni economici
DUAT
3. Reducerea noxelor din apele de suprafa cauzate de Permanent I.P.M. Lung

poluatori judeeni.
ageni economici
4. Urmrirea calitii apelor de suprafa din surse locale Permanent I.P.M. Lung
prin creterea numrului de analize i stabilirea msurilor de
protecie i a condiiilor de exploatare din faza de studiu i ageni economici
proiectare.
5. Asigurarea de fonduri pentru extinderea reelelor Anual Consilii locale Lung

de canalizare n scopul reducerii polurii surselor de
ap.
6. Promovarea unor lucrri care s reduc aportul de Permanent CNAR Lung
aluviuni de tipul corecii toreni i CES n celelalte.
DUAT
Consilii comunale
Protecia spaiilor verzi i similare
1. Aplicarea interdiciilor pentru orice construcie pe Permanent Primrii Scurt

terenuri destinate parcurilor, spaiilor verzi, terenuri
de joac pentru copii etc. Primrii
Consilii locale
2. nfiinarea de noi parcuri, spaii verzi i terenuri Permanent Primrii Mediu

de joac.
Consilii locale
3. Recuperarea de terenurilor destinate spaiilor verzi i Permanent Consilii locale Mediu

similare din interiorul oraelor.
4. Interzicerea parcrilor pe spaii verzi i aplicarea de Permanent Primrii Scurt

sanciuni. Controale comune ale autoritilor

Poliie
Consilii locale
5. Delimitarea terenurilor destinate parcrilor i a terenurilor Permanent Consilii locale Scurt

verzi sau similare
Msuri n domeniul circulaiei
1. Studii privind reglementarea circulaiei n orae, Trimestrial Primrii Scurt

adaptate la noile condiii de circulaie.
Poliie
2. Reconsiderarea sistemului de ocupare a Trimestrial Primrii Scurt

trotuarelor n scop comercial.
3. Verificarea noxelor de eapare a autovehiculelor Permanent Poliie Scurt
cu combustie intern.
RAR
IPM
4. Introducerea de restricii de circulaie pe unele Permanent Primrii Mediu

strzi.
Poliie
5. Dirijarea circulaiei n tranzit prin ocolirea Permanent Primrii Mediu

localitilor.
Poliie
6. Extinderea sistemului de dirijare luminoas n Permanent Primrii Mediu

intersecii.
Poliie
n domeniul activitii industriale:
1.Impulsionarea programelor de retehnologizare i Permanent I.P.M. Lung

modernizarea strategiilor care s permit nscrierea n
condiiile mondiale privind promovarea tehnologiilor ageni economici
nepoluante. Reactualizarea strategiilor n scopul reducerii
gradului de poluare.
2.Meninerea la nivelul parametrilor proiectai a Permanent I.P.M. Mediu

echipamentelor i instalaiilor de protecie din dotare.
Sancionarea agenilor economici care nu respect aceast ageni economici
condiie.
3.Analiza trimestrial la nivelul comisiei administrative Permanent I.P.M. Scurt

judeene a celor mai mari poluatori.
D. MSURI AMELIORATIVE N ARII PRIORITARE
1. JUDEUL BIHOR

Asigurarea calitii apelor de suprafa
Reducerea cantitilor de ap uzat, mbuntirea parametrilor de funcionare ale staiilor de

epurare i eliminarea substanelor periculoase din apele uzate evacuate:
- lucrri de modernizare la staia de epurare a Municipiului Oradea

- extindere i modernizare ale staiilor de epurare din Beiu, Nucet
- modernizarea i extinderea staiei de epurare i extinderea reelelor de canalizare din
oraele Aled, Marghita, Salonta, Valea lui Mihai, Vacu
- instalarea unei staii de epurare complet i reciclare a apelor uzate pe platforma
industrial Sudrigiu
- modernizarea staiilor de epurare de la SC METALICA SA Oradea, SC PIGMENI SA
Oradea
- realizare treapt biologic la SC PETROLSUB SA Suplacul de Barcu
- finalizare staie de epurare ape uzate SC PETROL SA Derna
- instalaie de recuperare a U i Ra din apele de min i halde radioactive
- decianurare ape uzate de la instalaia de flotare Bia
- eliminarea cromului i zincului din apele tehnologice de la fabricarea pigmenilor
anorganici i reducerea fenolului din apele evacuate de la sinteza produselor
farmaceutice la SINTEZA SA Oradea
Protecia calitii aerului
Reducerea emisiilor de poluani din procesele tehnologice
- montare instalaii de desprfuire i desulfurae a gazelor de ardere la CET Oradea

- instalaii de splare a gazelor rezultate din oxidarea bitumului la SC PETROLSUB SA
Suplacul de Barcu
- filtre de pnz pentru reinerea pulberilor anorganice la SC PIGMENI SA Oradea
- refacerea instalaiei de ventilaie la SC SINTEZA SA Oradea
Protecia calitii solului
- Lucrri de protecie i reabilitare a haldelor de steril i a fostelor depozite de minereu de

uraniu (taluzare acoperire i plantare) la EM Bihor-Mina Avram Iancu
- Lucrri de redare n circuitul agricol i forestier a terenurilor afectate- la nchiderea
minelor de la exploatarea minier Voivozi
- Refacere, reabilitare i ecologizare rampa CF de descrcare a produselor petroliere la
Depozit PECO Oradea (decontaminarea solului din proximitatea rampei)
- Refacerea ecologic a terenurilor degradate din zona de depozitare a dejeciilor animale
la SC AVICOLA SA Oradea prin drenare i redare n circuitul agricol
- Refacerea rampei de descrcare solveni organici SC SINTEZA SA Oradea prin
decontaminarea solului din proximitatea rampei
Modernizarea sau nchiderea rampelor existente i deschiderea de rampe ecologice
- nchiderea i ecologizarea actualului depozit de deeuri a Municipiului Oradea

- Amenajarea unor rampe ecologice de deeuri pentru localitile Oradea, Marghita, Aled,
Vacu, Beiu, tei, Nucet, Valea lui Mihai
- Amenajarea unei platforme adecvate pentru depozitarea dejeciilor grosiere SC AVICOLA
SA Oradea (batal ecologic)
- Impermeabilizarea haldei de reziduuri petroliere de la SC PETROLSUB SA Suplacul de
Barcu

Silvicultur, protecia naturii i conservarea biodiversitii
Ocrotirea i monitorizarea ariilor protejate
- mpdurirea depozitului de zgur i cenu i redare n circuit Episcopia Bihor CET 1 prin
plantarea de specii rezistente
- Combaterea eroziunii solului i a torenilor din bazinele hidrografice Iad, Vrtop, Vale
Criasa, Bia-Poiana prin plantarea cu specii rezistente
- Aciuni combinate pentru protecia i punerea n valoare a patrimoniului natural- Munii
Apuseni (retrasarea marcajelor i monitorizarea strii mediului)
Areale protejate Localitatea Msuri propuse
Groapa Ruginoasa - Valea Orasul Nucet, satul Baita Amenajarea turistic i Restricionarea
Seaca accesului
Ghetarul Focul Viu Comuna Pietroasa Restricionarea accesului
Avenul Bortigului Comuna Pietroasa Restricionarea accesului
Cetatile Ponorului Comuna Pietroasa Supraveghere environmental permanent
Cetatea Radesei Valea Comuna Budureasa Supraveghere environmental

Galbenei
Poiana Florilor Comuna Pietroasa Restricionarea activitilor agricole
Platoul Carstic Padis Comuna Pietroasa Restricionarea activitilor silvice
Depresiunea Balileasa Comuna Pietroasa Restricionarea activitilor silvice
Groapa de la Barsa Comuna Pietroasa Restricionarea accesului
Platoul carstic Lumea Pierduta Comuna Pietroasa Restricionarea activitilor silvice
Faneata Valea Rosie Comuna Cetariu Restricionarea activitilor agricole i

silvice
Defileul Crisului Repede Comuna Vadul Crisului Restricionarea activitilor silvice
Padurea cu narcise din Osorhei Comuna Osorhei Restricionarea activitilor silvice
Paraul Petea Comuna Sanmartin Monitorizarea depozitrilor ilegale de

deeuri
Poiana cu narcise de la Comuna Tinca Restricionarea activitilor agricole

Goroniste
Valea Iadei cu Syringa Comuna Bulz satul Restricionarea activitilor agricole

josichaea Remeti
Pasunea cu Corynephorus de la Comuna Simian Restricionarea activitilor agricole

Voievozi
Locul fosilifer din satul Pestis Orasul Alesd, Delimitare
Lentila 204 Brusturi - Cornet Comuna Astileu Delimitare

Calcarele cu hippuriti din Valea Comuna Bratca Delimitare
Crisului
Locul fosilifer de la Cornitel Comuna Borod Delimitare
Pestera Meziad Comuna Remetea Resticionarea accesului
Colonia de Pasari de la Padurea Comuna Cefa Restricionarea activitilor agricole

Radvani
2. JUDEUL CLUJ

- lucrri de modernizare la staia de epurare a municipiului Cluj-Napoca

- realizarea sistemului de automonitoring pentru apele uzate i freatice la SC TERAPIA
- refacerea sistemului de canalizare uzinal i a staiei de epurare la SC TERAPIA
- modernizarea tehnologie de albire celuloz i modernizare staie epurare (Urior) la SC
SOMES SA Dej
- instalarea unei staii de epurare complet la SC AGROFLIP SA Bonida
- reabilitarea reelei de canalizare a municipiului Cluj-Napoca
- realizarea unor module locale de epurare, sau a unor staii zonale de epurare pentru
zonele rurale
- reabilitare sisteme de canalizare i mbuntire funcionare la staiile de epurare Cmpia
Turzii, Gherla, Dej, Huedin
Reducerea emisiilor de poluani din procesele tehnologice i traficul auto
- lucrri de retehnologizare pentru reducerea emisiilor de ammoniac la SC TERAPIA SA

- reducerea noxelor emise la SC SANEX i SC CARBOCHIM
- modernizarea cuptoarelor i dotarea cu instalaii pentru reinerea prafului i a noxelor la
SC SOME SA Dej
- realizarea variantei de ocolire a municipiului Cluj-Napoca, mai ales pentru devierea
traficul greu
- ecologizarea rampei de deeuri Pata-Rt, pentru eliminarea emisiilor de dioxine i
amoniac
- modernizare filtru staie preconcasare i montare filtre pulberi sedimentabile la couri la
SC HOLCIM CIMENTUL SA Turda
- modernizare secie carbur de siliciu i cuptoare la SC CASIROM Turda
- mbuntirea funcionrii instalaiilor de reinere a pulberilor la SC Refrabraz Dej
- retehnologizare sistem de fabricare ipsos la SC LAFARGE ROMCIM Aghire
Stabilizarea i decontaminarea solului

- lucrri de ecologizare n zona depozitelor clandestine de pesticide din zona Turda
- amenajare hald deeuri industriale la SC HOLCIM CIMENTUL SA Turda
- refacerea ecologic a terenurilor degradate din zona de depozitare a dejeciilor animale
la SC AGROFLIP SA Bonida prin drenare i redare n circuitul agricol
- reducerea suprafeei terenurilor agricole abandonate;
- utilizarea unor tehnologii moderne de extracie a substanelor minerale utile, care s
reduc la minim modificrile structurale i funcionale ale solului;
- reducerea la maximum a terenurilor utilizate pentru depozitarea de deeuri, sau a celor
abandonate;
- decontaminarea solului n arealele de proximitate ale staiilor de cale ferat, nodurilor
feroviare, unitilor service auto
- nchiderea i ecologizarea actualei rampe de deeuri de la Pata-Rt

- Amenajarea unor rampe ecologice de deeuri pentru localitile Turda, Cmpia Turzii,
Huedin, Gherla, Dej
- Folosirea sistemelor alternative de gestionare a deeurilor (mpachetare, incinerare)
- Amenajarea unei platforme adecvate pentru depozitarea dejeciilor grosiere SC
AGROFLIP SA Bonida (batal ecologic)
Refacerea covorului vegetal n arealele afectate
- Aciuni combinate pentru protecia i punerea n valoare a patrimoniului natural- Munii

Apuseni (retrasarea marcajelor i monitorizarea strii mediului)
- Aciuni combinate pentru protecia i punerea n valoare a celor 20 de arii protejate de
interes naional (lucrri de igienizare, mprejmuire, administrarea i inventarierea florei i
faunei caracteristice)
- Realizarea reelei ecologice funcionale n centrul Cmpiei Transilvaniei i a coridoarelor
verzi
3. JUDEUL SLAJ

- implementarea unor tehnologii de epurare eficient a apelor uzate de min sau a altor
categorii de mase hidrice poluate rezultate n urma procesului de extracie, depozitare,
sau prelucrare primar a resurselor exploatate: Exploatarea Minier Srmag,
Exploatarea Minier Ip;
- modernizarea staiilor de epurare de la Allied Deals ELCOND Zalu, SC SILVANIA SA

Zalu, SC Vinalcol Slaj;
- extinderea i modernizarea staiilor de epurare din imleu Silvaniei, Jibou, Cehu

Silvaniei;

- mbuntirea performanelor staiei de epurare din Zalu, astfel nct s fie stopate
depirile de valori ale indicatorilor la suspensii, substame organice, amoniu i
detergeni;
- recalibrarea i modernizarea reelei de canalizare n oraul imleu Silavniei;
- modernizarea instalaiilor de epurare la unitile industriale de prelucrarea a laptelui din

Zalu i imleu Silvaniei;
- Realizarea/modernizarea liniilor de exhaustare pulberi la turntoria T1 la S.C. I.A.I.F.O.

Zalu, a rumeguului i a prafului de lemn la SC Simex SA imleu Silvaniei;
- Modernizarea instalaiiilor de emailare la Allied Deals ELCOND Zalu;
- Achiziionarea unui analizor de gaze la SC. SILCOTUB SA Zalu;
Reducerea emisiilor de poluani rezultai din traficul rutier:
- Creterea exigenei la RAR Slaj, n special fa de vehiculele grele de transport marf

i cltori;
- Iniierea unui program de control continuu n trafic a emanaiilor de gaze, n cadrul unei
colaborri ntre IPM Slaj i IJP Slaj;
- reactualizarea bonitii terenurilor i respectarea claselor de bonitate stabilite;
- respectarea normelor agrotehnice cu privire la pregtirea terenurilor pentru

nsmnare sau cele cu privire la terasri;
- utilizarea unor tehnologii moderne de extracie a substanelor minerale utile, care s

reduc la minim modificrile structurale i funcionale ale solului;
- reajustare a modului n care spaiul este gestionat n cadrul fiecrei uniti miniere, n
aa fel nct terenurile luate n exploatare s fie nscrise pe urmtorul circuit: areal
natural areal minier areal supus reconversiei teritoriale;

abandonate;

feroviare, unitilor service auto din localitile Jibou, Srmag, Zalu, imleu Silvaniei;

- amenajarea unor rampe ecologice de deeuri pentru oraele Zalu, imleu Silvaniei,
Jibou, Cehu Silvaniei, precum i n cteva centre zonale
- amenajarea unei platforme adecvate pentru depozitarea dejeciilor grosiere la unitile

de cretere a psrilor i porcinelor;
- implementarea unui program de colectare selectiv a deeurilor n toate localitile

urbane ale judeului;
Stoparea defririlor n arealele care prezint risc erozional crescut (Piemonturile

Parameseene, Dealurile Crasnei, Mgura imleului, etc.);
Ocrotirea i monitorizarea ariilor protejate:
Areale protejate Localitatea Msuri

Gradina Zmeilor Comuna Balan Delimitarea i restricionarea accesului
Pietrele Mou i Baba Comuna Napradea satul Delimitarea i restricionarea accesului
Somes Guruslau
Poiana cu narcise de la Racas- Comuna Hida, satul Racas Delimitarea i restricionarea accesului,
Hida Restricionarea activitilor agricole
Calcarele de R ona Oraul Jibou localitatea Restricionarea accesului
Rona
Balta Cehei Oraul Simleu Silvaniei Delimitarea i restricionarea accesului
localitatea Cehei
Lunca cu lalea pestrita Orasul Cehu Silvaniei Delimitarea i restricionarea accesului,
Valea Salajului Restricionarea activitilor agricole
Rezervatia peisagistica Stana Comuna Babeni, satul Clit Delimitare, Restricionarea activitilor silvice
Clitului
Gresiile de pe Stanca Dracului Comuna Hida Restricionarea accesului
Rezervatia peisagistica Tusa Comuna Sag, satul Tusa Restricionarea activitilor silvice
Mlatina de la Iaz Comuna Plopis, satul Iaz Delimitarea i restricionarea accesului
Padurea "La Castani" Comuna Ileanda, Restricionarea accesului
Stejarisul Panic Comuna Hereclean, satul Restricionarea accesului, Restricionarea
Rogna activitilor silvice
Stejarisul de balta Panic Comuna Hereclean, satul Restricionarea accesului Restricionarea
Panic activitilor silvice
4. JUDEUL BISTRIA - NSUD

- lucrri de modernizare la staia de epurare a municipiului Bistria

- extindere i modernizare ale staiilor de epurare din Beclean, Nsud, Sngeorz Bi,
Rodna
- modernizarea staiilor de epurare de la SC PROMET SA Beclean, SC HICART SA
- sistem de colectare i epuare a apelor de min la S.M. Rodna - Valea Vinului
- etanare iaz Valea Glodului

- montare instalaii de purificare a gazelor de ardere la CET Bistria i Beclean

- realizare instalaie desprfuire SC ARIO SA Bistria
- realizare sisteme de exhaustare i monitorizarea aerului la SC PROMET SA Beclean
- sistem de monitorizare i avertizare noxe i instalaie de aspirare la SC ROMBAT SA
Bistria
- echipamente de pulverizat, lucrri de modernizare la instalaiile de transport pneumatic i
lucrri de mbuntire a sistemelor de ventilare SC MOPAL SA Bistria
- nchiderea i ecologizarea actualului depozit de deeuri a municipiului Bistria

- Amenajarea unui depozit ecologic de deeuri zonal la Bistria cu 4 staii de transfer la
Prundu Brgaului, Mriel, Galaii Bistriei i Lechina i care s acopere partea centrala
i de sud-est a judeului
- realizarea celui de-al doilea depozit ecologic zonal, care s fie amplasat la Nsud, cu 4
staii de transfer la Beclean, Cianu Mic, Mgura Ilvei, Sngeorz Bi rezolvndu-se astfel
depozitarea deeurilor i n partea de nord-vest a judeului
Silvicultur protecia naturii i conservarea biodiversitii
Refacerea covorului vegetal n arealele afectate
- Redarea n folosin a suprafeelor afectate de activitile miniere (halde steril i iazuri

decantare)
- Aciuni combinate pentru protecia i punerea n valoare a patrimoniului natural montan-
(retrasarea marcajelor i monitorizarea strii mediului)
5. JUDEUL MARAMURE

- instalaia de purificare i recuperarea electrolitului din celulele de electroliz la Allied

Deals Phoenix Baia Mare
- modernizarea staiei de epurare de la Allied Deals Phoenix Baia Mare
- refacerea urmrilor accidentului de la iazul de decantare i creterea gradului de
siguran n exploatare. la S.C. Aurul S.A. Baia Mare
- nlocuirea conductelor de hidrotransport steril, precum i reutilarea staiei de repompare
steril, la iazuri de decantare
- realizarea unui sistem independent de evacuare ape la Flotaia Central Baia Mare.
- lucrri de modernizare la staia de epurare a municipiului Baia Mare
- modernizarea i extinderea staiei de epurare i extinderea reelelor de canalizare din
oraele Sighetu Marmaiei, Vieu, Tg. Lpu, Cavnic

- montare instalaii de reinere a gazelor de ardere la CET Baia Mare, Sighetu Marmaiei
- instalaii de colectare, purificare i evacuare a gazelor la S.C. Romplumb Baia Mare
- lucrri de protecie i reabilitare a haldelor de steril (taluzare acoperire i plantare) la EM

- lucrri de redare n circuitul agricol i forestier a terenurilor afectate- la nchiderea
minelor de la exploatrile miniere
- amenajarea unor rampe ecologice de deeuri menajere pentru localitile Baia Mare,
Sighetu Marmaiei, Vieu, Cavnic
- amenajarea unei platforme adecvate pentru depozitarea dejeciilor grosiere de la
combinatele zootehnice
- impermeabilizarea iazurilor de decantare de la EM
6. JUDEUL SATU MARE
Reducerea cantitilor de ap uzat, mbuntirea parametrilor de funcionare ale

staiilor de epurare i eliminarea substanelor periculoase din apele uzate evacuate:
- Realizarea unui sistem independent de colectare a apelor industriale n Municipiul Satu

Mare
- Modernizarea staiilor de epurare aferente localitilor urbane Satu Mare, Carei, Tnad,
avnd n cedere depirile la unii indicatori de calitate ai apelor deversate (reziduu fix,
NH4, detergeni)
- Realizarea/Modernizarea staiilor de epurare aferente unitilor industriale de prelucrare
a laptelui, precum i a celor aferetnte topitriilor de in i cnep;
- implementarea unor tehnologii de epurare eficient a apelor uzate de min sau a altor
categorii de mase hidrice poluate rezultate n urma procesului de extracie, depozitare,
sau prelucrare primar a resurselor exploatate: Exploatarea Minier Tur;
Reducerea emisiilor de poluani din procesele tehnologice:
- Modernizarea instalaiilor de depoluare a aerului la unitile de prelucrare a lemnului SC

SAMOBIL SA, ERGOLEMN SA, SC SATMAREX SA, SC SILVANIA FOREST SA, care
s vizeze reducerea emisiilor de pulberi i compui volatili;
- Modernizarea instalaiilor de depoluare la SC ELECTROLUX-SAMUS, in vederea
reducerii emisiilor la compuii florului;
Reducerea emisiilor de poluani rezultai din traficul rutier:
- Iniierea unui program de control continuu n trafic a emanaiilor de gaze, n cadrul unei
colaborri ntre IPM Satu Mare i IJP Satu Mare;
- Devierea traficului greu pe osele de centur

- Instituirea unor areale fr trafic auto n zonele centrale sau n cele cu grupri de instituii
de nvmnt
- implementarea unor tehnologii moderne de extracie a substanelor minerale utile, care

s reduc la minim modificrile structurale i funcionale ale solului;
abandonate;
- respectarea normelor agrotehnice cu privire la pregtirea terenurilor pentru nsmnare
sau cele cu privire la terasri;
feroviare, unitilor service auto din localitile Satu Mare, Carei, Tnad
- amenajarea unor rampe ecologice de deeuri pentru oraele Satu Mare, Carei, Tnad,
Negreti Oa, precum i n fiecare centru de comun;
- amenajarea unei platforme adecvate pentru depozitarea dejeciilor grosiere la unitile de
cretere a animalelor;
- implementarea unui program de colectare selectiv a deeurilor n toate localitile
urbane ale judeului;
- stoparea defririlor n arealele care prezint risc erozional crescut (Munii Oaului,
Culmea Codrului, Dealurile Tnadului etc.);
- continuarea programului de reabilitare a terenurilor nisipoase prin plantri;
Ocrotirea i monitorizarea ariilor protejate:
Areale protejate Localitatea Msuri

Padurea Urziceni Comuna Urziceni Delimitare, Restricionarea
activitilor silvice
Dunele de nisip Foieni Comuna Foieni Delimitarea, Restricionarea
activitilor agricole
Tinoavele din Muntii Oas Comuna Camarzana Delimitarea i restricionarea
accesului, Restricionarea activitilor
agricole
Mlastina Vermes Comuna Sanislau Delimitarea i restricionarea
accesului,
Cursul inferior al Raului Tur Comuna Calinesti-Oas Restricionarea activitilor industriale
Padurea Runc Comuna Pomi satul Borlesti Delimitare, Restricionarea
activitilor silvice
Regiunea Transilvaniei de Nord, prin amplasarea si dotarile sale infrastructurale indeplineste un

rol strategic, de deservire logistica, a teritoriilor de la Vestul, Estul, Sudul si Nordul sau.
Domeniile de excelenta ale regiunii, care se disting prin potentialul lor inovativ, dezvoltare
tehnologica si pozitionarea pe pietele europene a produselor regionale sunt: agricultura,

industria alimentara si a bunurilor de consum (mobilier si confectii), industria de masini si
echipamente, turismul si IT&C.
Regiunea dispune de un valoros capital uman, sistemele de educatie a adultilor, de formare

continua a adultilor si invatamant universitar fiind recunoscute la nivel international.
Cetatenii regiunii se disting prin mentalitatea lor inovativa, cooperanta care, alaturi de un nivel
de al calitatii vietii ridicat (cu un PIB de 55% din media europeana) fac din Transilvania de Nord
una dintre destinatiile preferate de investitori si turisti in Europa Centrala si de Est.
Pentru ca regiunea noastra sa ajunga asa cum ne dorim in 2027, este necesar ca in decursul a
trei perioade de programare, respectiv in decursul a 21 de ani, sa adoptam aceea strategie care
poate sa tranforme viziunea noastra de dezvoltare in realitate cu cele mai mici costuri. Strategia
noastra implica concentrarea intr-o prima faza (din cele doua de programare) a interventiilor
sustinute prin politicile publice pe creearea unui fundament solid pentru dezvoltarea regiunii,
respectiv o retea de poli de dezvoltare si un set de sectoare economice de excelenta, fara a lasa
la o parte interventiile rezultate din angajamentele asumate de Romania fata de Uniunea
Europeana. In ultima perioada de programare vom consolida competitivitatea economiei
regionale si eventualele dezechilibre determinate vor fi corectate. Resursele umane vor fi un
domeniu prioritar in toate perioadele de programare.
Importanta acestui demers impune ca eficacitatea si eficienta programelor prin care aceasta
strategie se va pune in aplicare in contextul evolutiilor mediului extern sa fie evaluata in acelasi
cadru partenerial, respectiv in cadrul Forumului reprezentantilor comunitatilor Regiunii
Transilvania de Nord, cu caracter de permanenta.
Programele sectoriale au fost definite tinand cont de specificul Regiunii si potentialul ei de

dezvoltare pe domeniile prioritare: Competitivitate (prioritate fiind acordata sectoarelor prioritare
alese la nivel de regiune, in special turismul), Transporturi, Resurse umane, Dezvoltare rurala si
Mediu precum si de optiunile strategice de dezvoltare policentrica si specializare functionala. In
ce priveste dezvoltarea policentrica a aparut necesitatea consolidarii potentialului de antrenare
al municipiilor resedinte de judet (Baia Mare, Bistrita, Cluj, Oradea, Satu Mare, Zalau), precum si
necesitatea consolidarii si /sau cresterii potentialului de antrenare a unui minim de alte noua
orase, care la sfarsitul perioadei de programare sa fie clasificate pe un rang superior celui
actual. Dezvoltarea acestora trebuie sa tina cont, in mod special de specializarea functionala,
sectoriala a teritoriilor din aria de influenta.
Regiunea are o traditie in turismul termal si balnear, acesta avand cea mai mare pondere intre
toate tipurile de turism practicate in regiune. In profil teritorial se remarca trei zone importante cu
statiuni balneo turistice: Campia de Vest, Depresiunea Transilvania si Depresiunea
Maramuresului. Alte forme de turism care s-au avut in vedere sunt turismul de circuit, turismul de
agrement si tematic, existand potential curativ, precum si o varietate larga de vestigii si
monumente istorice, obiective religioase si culturale, obiective si manifestari etnografice,
precum si posibilitatea valorificarii unei oportunitati pe piata cinematografica, dar si de
recuperare a unei traditii (studioul de film de la Cluj) si valorificarii potentialului regional in
domeniul artelor prin dezvoltarea unei infrastructuri pentru productie cinematografica.
In cadrul acestor programe sectoriale s-a mai luat in considerare, de asemenea, potentialul
regiunii de a deveni o regiune cu o pronuntata functie logistica, de facilitare a legaturilor est-
vest, sud-nord cu beneficii atat pentru regiune cat si pentru comunitatile romanesti din est
indeosebi, dar si din sud.

Pentru dezvoltarea sustinuta a Regiunii Nord-Vest pe termen scurt (perioada 2008-2013) sunt
necesare urmatoarele:
1. cresterea competitivitatii economiei regionale prin stimularea activitatilor inovative in scopul

obtinerii de produse cu valoare adaugataridicatain special in sectoarele prioritare;
2. asigurarea securizarii accesului la coridoarele europene si dezvoltarea infrastructurii suport

pentru sustinerea activitatilor economice si sociale a polilor de dezvoltare din regiune;
3. dezvoltarea resurselor umane pentru cresterea gradului de ocupare pe piata muncii, prin
modernizarea invatamantului, dezvoltarea de abilitati antreprenoriale si promovarea educatiei
adultilor si a formarii continue.
Principalele programe si proiecte prioritare
Programele sectoriale au fost definite tinand cont de specificul Regiunii si potentialul ei de

dezvoltare pe domeniile prioritare: Competitivitate (prioritate fiind acordata sectoarelor prioritare
alese la nivel de regiune, in special turismul), Transporturi, Resurse umane, Dezvoltare rurala si
Mediu precum si de optiunile strategice de dezvoltare policentrica si specializare functionala. In
ce priveste dezvoltarea policentrica a aparut necesitatea consolidarii potentialului de antrenare
al municipiilor resedinte de judet (Baia Mare, Bistrita, Cluj, Oradea, Satu Mare, Zalau), precum si
necesitatea consolidarii si /sau cresterii potentialului de antrenare a unui minim de alte noua
orase, care la sfarsitul perioadei de programare safie clasificate pe un rang superior celui actual.
Dezvoltarea acestora trebuie sa tina cont, in mod special de specializarea functionala, sectoriala
a teritoriilor din aria de influenta.
Regiunea are o traditie in turismul termal si balnear, acesta avand cea mai mare pondere intre
toate tipurile de turism practicate in regiune. In profil teritorial se remarcatrei zone importante cu
statiuni balneo turistice: Campia de Vest, Depresiunea Transilvania si Depresiunea
Maramuresului. Alte forme de turism care s-au avut in vedere sunt turismul de circuit, turismul de
agrement si tematic, existand potential curativ, precum si o varietate larga de vestigii si
monumente istorice, obiective religioase si culturale, obiective si manifestari etnografice, precum
si posibilitatea valorificarii unei oportunitati pe piata cinematografica, dar si de recuperare a unei
traditii (studioul de film de la Cluj) si valorificarii potentialului regional in domeniul artelor prin
dezvoltarea unei infrastructuri pentru productie cinematografica.
In cadrul acestor programe sectoriale s-a mai luat in considerare, de asemenea, potentialul
regiunii de a deveni o regiune cu o pronuntata functie logistica, de facilitare a legaturilor est-
vest, sud-nord cu beneficii atat pentru regiune cat si pentru comunitatile romanesti din est
indeosebi, dar si din sud.
Programele sectoriale prioritare sunt urmatoarele:
1. Regiunea functionala este un program prin care se doreste crearea unor legaturi functionale
in cadrul regiunii, care sa asigure mobilitatea persoanelor si a marfurilor, dezvoltarea de centre
logistice si intermodale, dar si facilitarea accesului la zone si parcuri industriale in Jibou, Satu
Mare, dar si la zonele turistice.
2. Valorificarea turistica a bogatiei apelor Regiunii Nord-Vest (Transilvania de Nord) prin

dezvoltarea turismului termal in statiunile Simleul Silvaniei, Sangeorz-Bai, Marghita, Tasnad,
precum si a celui balnear in statiunile Ocna Sugatag, Costiui, Baile sarate Turda, si Cojocna,

dezvoltare bazata pe potentialul natural bogat in ape termale si existenta minelor de sare
dezafectate in cadrul acestor statiuni. In cadrul acestui program mai este cuprinsa si dezvoltarea
integrata a turismului de agrement in zona lacurilor Fantanele-Belis, Tarnita, Valea Draganului,
Lesu, Colibita. La acestea se adauga potentialul de valorificare al apelor minerale (de masa).
3. Dezvoltarea turismului de circuit, program menit sa valorifice elementele de cultura industriala

a regiunii si include proiectele: Drumul sarii circuit care urmareste valorificarea potentialului
curativ si turistic al salinelor, Drumul aurului care presupune reintroducerea in circuitul turistic a
minelor scoase din exploatare, Drumul lui Dragos circuit turistic care cuprinde o serie de
monumente si vestigii istorice, Circuitul manastirilor din lemn pentru valorificarea patrimoniului
ecumenic.
4. Infiintarea unor parcuri tematice si de distractie, in anumite zone turistice recunoscute in

Regiune in scopul crearii de noi atractii turistice, precum: Aquapark pentru statiunile Baile Felix
si 1 Mai, Dracula Land in zona Pasului Tihuta si Artpark in Cernesti.
5. Dezvoltarea competitivaa Regiunii este un program prin intermediul caruia vor putea fi
sustinute proiecte privind infiintarea unor incubatoare de afaceri, centre expozitionale si de
marketing, in locatiile in care exista deja parcuri industriale precum Cluj-Napoca, Oradea, Zalau,
Baia Mare, Bistrita, Dej, infiintarea de centre de excelentain Nasaud, Oradea, Cluj-Napoca
precum si de parcuri industriale in Turda-Campia Turzii si Oradea.
6. Programul de mediu cuprinde trei categorii de proiecte, cele referitoare la orasele pe care
dorim sale dezvoltam astfel incat sa devina adevarati poli de dezvoltare si influenta pentru
zonele pe care le deservesc, de genul: reabilitarea si dezvoltarea sistemelor integrate de apa,
deseuri si recuperarea solurilor contaminate in orase si zonele limitrofe, protejarea parcurilor
nationale si naturale din Muntii Rodnei si Apuseni (inclusiv a pesterilor) si o a treia categorie se
refera la dezvoltarea unor sisteme de energii alternative/neconventionale nepoluante (eoliana,
solara).
7. Dezvoltarea resurselor umane pentru a creste gradul de ocupare pe piata muncii prin
dezvoltarea unor programe de instruire relevante pentru a iesi in intampinarea nevoilor agentilor
economici (angajatorilor) (sprijinirea participarii sectorului privat in invatamantul vocational si
tehnic), crearea unui sistem de educatie pentru adulti, promovarea formarii continue si
dezvoltarea de abilitati antreprenoriale.
8. Programul de dezvoltare rurala va sustine acele activitati care sunt corelate cu cele din polul
de dezvoltare cu care colaboreaza, iar in ce priveste agricultura prioritate va fi data sectorului
zootehnic si unor produse agricole ecologice (porumb, cartofi, floarea soarelui, plante tehnice,
fructe, legume) astfel incat acest sector sa fie adaptat structural la specificul teritoriului regional
si sa se valorifice superior potentialul terenurilor pentru a se putea constitui in avantaje
comparative pentru regiune.
Programe teritoriale
Aceste programe teritoriale au aparut din necesitatea sustinerii dezvoltarii echilibrate a tuturor
zonelor din Regiunea Nord-Vest (Transilvania de Nord). Astfel, au fost identificate zonele mai
putin dezvoltate din regiune: fie ele datorita izolarii (zone montane din Muntii Apuseni, Muntii
Rodnei-Tibles-Maramures), fie datorita dezvoltarii mai scazute datorita predominantei mediului
rural (Zona Codru si Zona Podisului si Campiei Transilvaniei-vezi programul Dacia superioara)

spre care trebuie sase indrepte investitiile pentru a reduce disparitatile intre acestea si restul
teritoriului Regiunii Nord Vest.
Fiecare din aceste programe prioritare sunt descrise prin cateva proiecte prioritare, cu locatii
principale, astfel:
1. Dezvoltarea Muntilor Apuseni se poate realiza prin dezvoltarea integrataa unor statiuni
montane precum: Baisoara, Vladeasa, Vartop, Arieseni, dublate de crearea unor culoare de
legaturaintre aceste zone turistice (Vartop-Arieseni si Belis-Fantanele), iar in cadrul statiunii
Arieseni si prin repunerea in functiune si exploatarea in scop turistic a mocanitei pe valea
Ariesului.
2. Restructurarea mediului rural din Zona Codru se poate realiza prin sustinerea dezvoltarii
domeniilor in care aceastazonaprezintapotential, si anume a turismului prin modernizarea
infrastructurii turistice si a industriei textile, prin dezvoltarea infrastructurii de acces si a utilitatilor
pentru crearea unei zone industriale de prelucrare a plantelor textile, dar si a unui centru de
excelenta pentru industria textilala Cehul Silvaniei (incubator de afaceri, formare profesionala,
design).
3. Incursiune in Dacia Superioara este un program care sustine dezvoltarea turisticaprin

valorificarea potentialului vestigiilor istorice existente in zonele municipiilor Turda si Zalau, si
anume prin redarea in circuitul turistic a Castrului Roman de la Potaissa si prin construirea unui
complex pentru turism cultural care sa reafirme si sa promoveze elementele de identitate
romane cu functiuni de cazare, centru de conferinte si spatiu pentru manifestari culturale la
Porolissum.
4. Dezvoltarea durabila a Muntilor Tibles Rodna Maramures este un program care sustine
dezvoltarea diferitelor forme de turism, cum ar fi agroturismul prin revitalizarea ocupatiilor
traditionale in zona Valea Ilisua din Muntii Tibles, turismul de iarnain Cavnic, Borsa, Izvoare,
Firiza, dar si reabilitarea si protejarea mediului natural in arealul Muntii Rodnei si Gutin.

PREMIZELE DEZVOLTARII DURABILE IN CONTEXT JUDETEAN
Prognozele activitatilor economice pentru judetul Bistrita Nasaud
Previziunea activitatilor economice din judetul Bistrita Nasaud tine cont de liniile directoare si
planurile majore de actiune identificand potentialele proiecte investitionale care vor conduce la
urmatoarele rezultate:
- Imbunatatirea calitatii vietii;

- Atragerea de investitori strategici in zona;
- Imbunatatirea nivelului de trai, prin cresterea valorii venitului mediu net pe gospodarie;
- Stoparea fenomenului de depopulare a zonelor rurale prin oferirea de oportunitati pentru
persoanele active;
- Asistarea sociala a grupurilor tinta de persoanelor defavorizate
Potentialul de crestere al judetului Bistrita Nasaud rezida din bogatia si diversitatea resurselor
naturale. Din punt de vedere al structurii geologice, in teritoriul judetului se regaseste o varietate
mare de roci utile si substante nemetalifere, cum sunt: minereu de fier, minereu polimetalic,
minereu de cupru, pirita cuprifera, minereu auro-argintifer, andezit industrial si de constructii,
calcar industrial, argila comuna, roci caolinizate, nisip si pietris, tufuri vulcanice, marmura,
calcar.
Marea majoritate a acestora se afla in zona montana si de deal (Rodna, Rebra, Prundu-
Birgaului, Singeorzu-Nou, Parva, Cepari si Poiana Ilvei).
Zacaminte de gaze naturale in zona de campie (Bungard, Delureni, Enciu, Fantanele, Ocnita,
Silivasul de Campie, Strugureni). Se utilizeaza atat industrial cat si pentru consumul casnic.
Printre obiectivele active de minereuri enumeram:
Valea Blaznei, comuna Rodna minereuri polimetalice;

Magura Ilvei si Arsita andezit industrial si de constructii;
Bistrita, Sintereag si Budesti argila comuna
Arcalia, Bata, Cristestii Ciceului, Chiuza, Mogoseni si Salva nisipuri si pietrisuri;

Anies si Parva marmura si calcar ornamental;
Magura Ilvei si Poiana Ilvei andezit si dacit;
Vaile Somesului si Bistritei nisipuri si pietrisuri in 23 de localitati riverane.
Din aceste resurse naturale, minereurile constituie o resursa importanta pentru industria
metalurgica, iar andezitul, dacitul, marmura, calcarul ornamental, argila, nisipurile, pietrisurile si
tufurile au atat utilizari industriale cat si pentru domeniul constructiilor.
Apele minerale pot fi considerate o resursa insuficient pusa in valoare, mai ales ca alaturi de
numeroasele izvoare minerale cu o compozitie chimica variata si cu debite importante, au si o
mare valoare terapeutica. La acestea se adauga si suprafetele cu balti, si namoluri sarate.
Aceste iviri hidrominerale, sunt situate in zone pitoresti, de o mare diversitate geologica,
floristica si faunistica, ce constituie facori complementari valorosi in utilizarea lor.
Apele minerale de la Singeorz-Bai au devenit de mult cunoscute, atat in tare cat si peste hotare,
fiind constrite aici numeroase vile pitoresti, precum si doua hoteluri cu 1500 de locuri de cazare
pentru oamneii care vin pentru a se trata de afectiuni digestive. Incepand cu anul 1936 apa
minerala de la izvorul nr.6 s-a imbuteliat sub numele de Hebe, fiind cautata in special pentru
efectul sau curative. Din pacate astazi, acest lucru nu se mai realizeaza.
Sub aspect economic se poate mentiona pe raza judetului existenta unui numar de 37 surse
hidrominerale de tip clorosodic (ape sarate), 3 izvoare sulfuroase si 76 iviri hidrominerale de tip
carbogazos, bicarbonatat. Acestea din urma au un debit total de 294.000 litri de apa minerala in
24 de ore, precizand si faptul ca ele au si importante calitati de ape medicinale.
Suprafata impadurita a judetului este de peste 160.000 ha. Fondul forestier total reprezinta
163.845 ha, iar din acesta 160.540 sunt paduri. Esentele rasinoase ocupa o suprafata de
75.000 ha, iar cele foioase 85.000 ha. Anual se exploateaza in judet o cantitate de lemn de circa
380.000 mc, din care pentru industrie 290.000 mc, iar pentru populatie 90.000 mc. Esentele
lemnoase exploatate sunt preponderant rasinoase 238.000 mc, diferenta de 142.000 mc
fiind foioase.
Aceste cantitati sunt posibil de realizat pe seama faptului ca suprafetele impadurite din zona
montana a judetului reprezinta 1/3 din suprafata acestuia, situandu-se in intreg lantul muntos
format din muntii Tibles, Rodnei, Suhard, Bargau si Calimani.
Zonele impadurite constituie o sursa importanta si pentru fructe de padure (zmeura, mure,
afine) si ciuperci (galbiori, hribi, ghebe). Cantitatile recoltate anual sunt de circa 155 de tone la
fructe de padure, majoritatea zmeura si afinesi 145 tone de ciuperci, majoritatea ghebe. O parte
insemnata din acestea sunt exportate.
Caracteristica principala a faunei judetului este bogatia de specii ocrotite, printre care: cocosul
de munte, cocosul de mesteacan, barza neagra, mierla de apa, rasul si capra neagra. De
asemenea, in padurile judetului se gasesc ursi, mistreti si lupi, iar la campie iepuri, vulpi si alte
specii.
Datorita acestei varietati de specii, in judet se practica in mod organizat vanatoarea, existand 38
de zone de vanatoare, dispuse atat la munte cat si la deal si campie. Este de mentionat faptul
ca in 1994 a fost recoltat un trofeu valoros de urs brun pe fondul de vanatoare nr. 26 Colibita.
Suprafata agricola a judetului reprezinta 301.000 ha si include: teren arabil 101.000 ha,
pasuni 122.000 ha, fanete 68.000 ha, livezi 9.000 ha si vii 700 ha.

La aceste suprafete se mai adauga padurile cu 160.000 ha, ape si balti 7.500 ha si altele
36.500 ha, obtinand astfel o imagine a modului in care este repartizat fondul funciar al judetului.
Toate ramurile industriei sunt prezente in regiune, existand puncte tari in industria usoara (de
confectii si incaltaminte), agro-alimentara, electrotehnica. Sunt de mentionat si industriile in
declin, de genul mineritului, al chimiei, al metalurgiei, etc. restructurarile acestor sectoare au
produs o inmultire de pana la trei sau patru ori, a persoanelor in somaj, incepand cu 1991, si au
indus efecte negative asupra evolutiei socio-economice regionale: raspandirea muncii la negru,
revenirea in zonele rurale a celor mai defavorizati si un important grad de emigratie.
Analiza diagnostic elaborata in cadrul procesului de identificare a viziunii comunitatii si a

obiectivelor strategice este urmatoarea:
Analiza interna
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Conditii naturale locale Conditii naturale locale
Pastrarea si valorificarea traditiilor si a Slaba promovare internationala a patrimoniului

patrimoniului cultural-istoric cultural-istoric
Retea hidrografica bogata, cu potential Exploatarea slaba a izvoarelor de apa minerala

energetic, care acopera consumul de apa a pentru comercializare
populatiei judetului in procent de 100%
Lacuri cu potential piscicol ridicat
Numar ridicat de izvoare de apa minerala
Potentialul economic Potentialul economic
Majoritatea agentilor economici din judet sunt cu Rata de crestere a intreprinderilor nou create
capital privat, dintre care peste 74% sunt este scazuta (4,6%)
intreprinderi mici si mijlocii
Productia de acumulatori a judetului este pe Produse necompetitive pe piata internationala,
primul loc din tara datorita pretului mare din cauza TVA, respectiv
Productie ridicata de cabluri electrice si mase valoare redusa a exporturilor in raport cu cifra de
plastice
afaceri pe judet
Poductia agricola a judetului este diversificata si
este in crestere
Numar scazut de firme care au implementat ISO
Proprietate privata in agricultura reprezinta 96%
9000 de management al calitatii
Densitate redusa a activitattilor economice (11,8

unitati/1000 locuitori)
Lipsa parcurilor industriale si a incubatoarelor de

afaceri

Grad redus de acoperire a serviciilor turistice
Scaderea investitiilor straine in judet la jumatate

in ultimii 3 ani
Ponderea serviciilor din totalul activitatilor

economice este scazuta (7%)
Infrastructura Infrastructura
Procent ridicat de gospodarii Densitatea medie a drumurilor este mult sub

racordate la reteaua de energie media pe tara (0,241 km drum/km2)
electrica (97,44%) Situatia drumurilor comunale modernizate este
alarmanta
Exista agenti economici care 70% din reteaua de drumuri locale modernizate
valorifica deseuri (rumegus, hartie, sunt cu durata de viata depasita
textile, fier vechi, sticla) Drmurile orasenesti modernizate reprezinta doar
84%
Retelele de cai ferate electrificate reprezinta
doar 60%
Numar redus de statii de cale ferata (0,08 statii
CF/1000 locuitori)
Zona rurala a judetului este deficitara in privinta
retelelor de distributie a apei potabile si a
retelelor de evacuare a apelor menajere uzate
Eficienta scazuta a filtrarii/epurarii apei (70% in
Bistrita si 30% in celelalte localitati)
Gazele naturale se distribuie doar in 38 de
localitati din judet, gospodariile racordate
reprezentand doar 20% din total gospodarii
Spatii de parcare insuficiente
Inexistenta rampelor ecologice pentru deseuri
Potentialul uman Potentialul uman
Ponderea somerilor este in scadere Personal insuficient in institutiile publice pentru a

rezolva si gestiona eficient problemele de mediu
Exista un bun echilibru intre numarul de femei si si sanatate umana
barbati si repartizarea lor pe zone rurale si
urbane Educatia ecologica este insuficienta
Populatia tanara la oras este de 3 x mai mare Nu se constata o crestere a populatiei active
decat populatia imbatranita civile ocupate, ramanand aproximativ constanta
pe ultimii 3 ani
Rata medie a migratiei este in scadere
Insuficienta structurilor si retelelor de informare,

perfectionare si orientare profesionala
Scaderea populatiei ocupate in invatamant
Turism Turism

Potential turistic natural foarte bogat si variat Numar foarte redus al populatiei ocupate in
turism
Existenta statiunilor turistice si balneoclimaterice
Serviciile oferite sunt limitate si uneori de slaba
Existenta unui numar ridicat de unitati turistice calitate
Traditii etnofolclorice bine conservate Infrastructura turistica slab dezvoltata sau

inexistenta in zonele montane si in mediul rural
Numeroase agentii de turism
Potential turistic nevalorificat corespunzator
Informatie turistica limitata
Neintegrarea unor zone turistice in retelele

turistice nationale
Numar redus de turisti straini (10%)
Zone protejate Zone protejate
Numeroase zone protejate declarate Zonele protejate nu sunt clar delimitate, nu sunt
bornate si supravegheate curent
Marea deversitate privind valoarea si importanta
ariilor protejate Suprafata redusa a unor zone protejate
Informarea privind regulamentele zonelor

protejate este deficitara
Analiza externa
OPORTUNITATI AMENINTARI
Suport legislativ si financiar din partea Insuficienta corelare a legislatiei de mediu cu

organismelor Uniunii Europene si Institutii legislatia din alte domenii
Financiare Internationale
Implementarea dificila a legislatiei datorita
Transpunerea si implementarea Directivelor situatiei economice de tranzitie
U.E. in legislatia nationala
Instabilitatea structurilor administrative
Implicarea autoritatilor locale (Consiliul guvernamentale
Judetean, Prefectura) in realizarea unor proiecte
Depopularea anumitor zone cu o precara
de interes judetean: extindere si modernizare dezvoltare economica
retelei de apa-canal, amenajare parc industrial,
amenajare centru de marketing, extinderea
infrastructurii in mediul rural, amenajarea unor
zone libere, etc.
Existenta unei structuri institutionale la nivel

regional
Prognoza evolutiei numarului de agenti economici pe principalele ramuri in perioada 2007-2015

este prezentata in tabelul de mai jos:

Tabel - Prognoza agentilor economici
CAEN Ani
(activitati
ale 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
economiei UM: Numar
nationale -
sectiuni)
Agricultura,
vanatoare si 174 179 185 190 196 202 208 214 220
silvicultura
Pescuit si
3 4 4 4 4 4 5 5 5
piscicultura
Industria
15 15 15 15 15 15 15 15 15
extractiva
Industria 1206 1218 1231 1243 1255 1268 1281 1293 1306
prelucratoare
Energie
electrica si 8 8 8 8 8 8 8 8 8
termica,
gaze si apa
Constructii 392 407 423 440 458 476 495 515 536
Comert 2469 2518 2543 2594 2646 2699 2753 2808 2864
Hoteluri si
278 283 289 295 301 307 313 316 319
restaurante

Transporturi, 392 412 433 454 477 501 526 552 580
depozitare si
comunicatii
Intermedieri
53 53 53 53 53 53 53 53 53
financiare
Tranzactii
imobiliare si 585 596 608 620 633 646 658 672 685
alte servicii
Invatamant 12 12 12 12 12 12 12 12 12
Sanatate si
asistenta 108 111 115 118 122 125 129 133 137
sociala
Alte activitati
de servicii
colective, 119 124 129 138 147 158 169 180 193
sociale si
personale
Sursa: Estimari realizate de Consultant
Evolutia si prognoza numarului de agenti economici din judetul Bistrita Nasaud sunt redate
sintetic in graficul alaturat:
Grafic Evolutia si prognoza numarului de intreprinderi pe ramuri de activitate CAEN

Prognoza evolutiei veniturilor la nivelul gospodariilor in judetul Bistrita Nasaud este prezentata in
tabelul de mai jos:
Tabel Prognoza evolutiei veniturilor la nivelul gospodariilor in judetul Bistrita-Nasaud in

perioada 2007-2040
Nivelul mediu de venit

anual pe gospodarie Datele de referinta
MU 2003 2004 2005 2006
Venitul mediu
anual pe
gospodarie
zona urbana Euro/an 3.238 3.363 3.45 3.62
Venitul mediu
lunar pe
gospdarie
zona urbana Euro 270 280 288 302
Salarii si auto
sustinere Euro/an 1.975 2.052 2.105 2.208
Consm Euro/an 356 370 380 398

propriu,
vanzari de
produse

agricole
Protectia
sociala Euro/an 615 639 656 688
Alte venituri Euro/an 291 303 311 326
Venitul mediu
anual pe
gospodarie
zona rurala Euro/an 1.795 1.934 1.999 2.112
Venitul mediu
lunar pe
gospodarie
zona rurala Euro 150 161 167 176
Salariu si
autosustinere Euro/an 503 542 560 591
Auto
consum,
vanzarea de
produse
agricole Euro/an 808 870 900 950
Protectia
sociala Euro/an 359 387 400 422
Alte venituri Euro/an 126 135 140 148
Rata de
discontare
5% anul
2006 fiind
considerat de
baza 1,00
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
3.806 4.005 4.2 4.391 4.578 4.783 4.997
317 334 350 366 382 399 416

2.322 2.443 2.562 2.679 2.793 2.918 3.048
419 441 462 483 504 526 550
723 761 798 834 870 909 950
343 360 378 395 412 430 450
2.235 2.368 2.5 2.631 2.762 2.904 3.054
186 197 208 219 230 242 255
626 663 700 737 773 813 855
1.006 1.066 1.125 1.184 1.243 1.307 1.374
447 474 500 526 552 581 611
156 166 175 184 193 203 214
0,95 0,91 0,86 0,82 0,78 0,75 0,71
2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
5.222 5.43 5.716 6.016 6.333 6.667 7.018
435 453 476 501 528 556 585
3.185 3.313 3.487 3.67 3.863 4.067 4.281
574 597 629 662 697 733 772
992 1.032 1.086 1.143 1.203 1.267 1.333
470 489 514 541 570 600 632
3.212 3.368 3.532 3.705 3.885 4.075 4.274
268 281 294 309 324 340 356
899 943 989 1.037 1.088 1.141 1.197
1.445 1.516 1.59 1.667 1.748 1.834 1.923
642 674 706 741 777 815 855
225 236 247 259 272 285 299

0,68 0,64 0,61 0,58 0,56 0,53 0,51
2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027
7.389 7.78 8.192 8.625 9.083 9.565 10.073
616 648 683 719 757 797 839
4.507 4.746 4.997 5.262 5.541 5.835 6.145
813 856 901 949 999 1.052 1.108
1.404 1.478 1.556 1.639 1.726 1.817 1.914
665 700 737 776 817 861 907
4.482 4.701 4.93 5.171 5.423 5.688 5.967
374 392 411 431 452 474 497
1.255 1.316 1.38 1.448 1.519 1.593 1.671
2.017 2.115 2.219 2.327 2.441 2.56 2.685
896 940 986 1.034 1.085 1.138 1.193
314 329 345 362 380 398 418
0,48 0,46 0,44 0,42 0,40 0,38 0,36
2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034
10.608 11.172 11.766 12.391 13.049 13.742 14.472
884 931 980 1.033 1.087 1.145 1.206
6.471 6.815 7.177 7.558 7.96 8.383 8.828
1.167 1.229 1.294 1.363 1.435 1.512 1.592
2.016 2.123 2.235 2.354 2.479 2.611 2.75
955 1.005 1.059 1.115 1.174 1.237 1.303

6.259 6.565 6.887 7.224 7.577 7.948 8.338
522 547 574 602 631 662 695
1.753 1.838 1.928 2.023 2.122 2.226 2.335
2.817 2.954 3.099 3.251 3.41 3.577 3.752
1.252 1.313 1.377 1.445 1.515 1.59 1.668
438 460 482 506 530 556 584
0,34 0,33 0,31 0,30 0,28 0,27 0,26
2035 2036 2037 2038 2039 2040
15.241 16.051 16.904 17.802 18.748 19.744
1.27 1.338 1.409 1.483 1.562 1.645
9.297 9.791 10.311 10.859 11.436 12.044
1.677 1.766 1.859 1.958 2.062 2.172
2.896 3.05 3.212 3.382 3.562 3.751
1.372 1.445 1.521 1.602 1.687 1.777
8.746 9.174 9.623 10.094 10.588 11.106
729 764 802 841 882 926
2.449 2.569 2.694 2.826 2.965 3.11
3.936 4.128 4.33 4.542 4.765 4.998
1.749 1.835 1.925 2.019 2.118 2.221
612 642 674 707 741 777
0,24 0,23 0,22 0,21 0,20 0,19
Sursa: INSSE si prognozarile consultantului

ANALIZA STRATEGICA BECLEAN
Capitalul uman si modul de valorizare al acestuia
Oraul Beclean face parte din centrele urbane ale judeului Bistria-Nsud alturi de municipiul
Bistria capitala judeului, i de oraele Nasaud i Sngeorz-Bi.
La nivelul anului 2006 populaia oraului Beclean era de 11.415 locuitori, ceea ce reprezint
4,15% din populaia judeului, 0,46% din populaia regiunii NV i 0,08 % din populaia Romniei.
Din numrul total de locuitori, un procent de 59,8% reprezint populaia ocupat.
Cu privire la populaia ocupat i structura ocuprii, se poate remarca, de asemenea, o

constant, fr abateri nsemnate ntre ani, astfel:
Populaia n vrst de munc se menine n intervalul anilor 2004 2006 la acelai nivel, cu
diferene nesemnificative;
La categoria salariai se remarc o tendin de cretere a numrului acestora fa
de anul 2004 cu 17,2 % n anul 2005 i cu 10,3% n anul 2006, ceea ce oglindete crearea unor
noi locuri de munc, n special n industria prelucrtoare i n comer;
Populaia ocupat n agricultur are o tendina de scdere, care se datoreaz creerii unor noi
locuri de munc n celelalte sectoare economice, conturndu-se n perspectiv o reducere a
forei de munc ocupat n agricultur, ceea ce va putea determina mrirea suprafeelor
nelucrate sau necesitatea de a aborda acest domeniu prin prisma eficientizrii i modernizrii
permanente;
Agricultura, n special cea ecologic, pomicultura i floricultura vor putea constitui domenii care
ar putea absorbi fora de munc mbtrnit (55 ani si peste);
Profesiile liberale sunt acoperite n cea mai mare parte de personalul medical alturi de care
se mai regsesc ntr-o pondere mai redus mici meseriai care lucreaz n sectorul privat;
Cooperaia poate constitui o soluie acceptabil de creare a unor locuri de munc pentru
populaia mbtrnit (55 ani i peste).
Economia
Locatia n nord vest-ul rii din Se lucreaz n sistem loan, mai ales n confecii
punct de vedere geografic, (se folosete doar fora de munc local) unde

Existenta caii ferate sunt salarii mici
Brbaii nu au locuri de munc
Oportuniti de angajare a forei Locurile de munc (legate de serviciile turistice)

de munc n turism, servicii sunt sezoniere, de 4 luni pe an (1 iunie 15
septembrie)
n ntreprinderile mici i micro se lucreaz cel mai

mult cu muncitori necalificai
Existenta mai multor tipuri de Exista anumite practici de plata a personalul cu
industrie n ora salar minim pe economie i nc un supliment la
negru
Ofert servicii bancare variat Sunt persoane cu studii superioare angajate cu

salar minim pe economie
Lipsa instituiilor de recalificare a personalului

Existenta magazinelor cu (marea majoritate a forei de munc este calificat
produse de stricta necesitate n ceramic, confecii, electricieni, prelucrare prin
achiere)
Tinerii lucreaz mai mult pe terase, nu exist alte

oportuniti de carier
Calificrile i recalificrile sunt doar pe hrtie, n

fapt persoanele nu tiu meseria (asisteni
medicali, zugravi, osptari, etc)
Reineri fa de formarea continu din partea

angajatorilor
Pentru acte, evidene agenii economici trebuie s

se deplaseze la Tg. Mure/Cluj
Agenii economici nu isi planifica activitatea pe baza

proiectelor.
Agenii economici refuz ideea de a lucra n

colectiv, nu se organizeaz n asociaii
Migraia forei de munc. Acetia lucreaz mai ales

n agricultur n Germania, Italia, Spania, Irlanda.
Migrarea tinerilor, a elitelor.
Angajatii au salarii mici, de aceea nu au acces la

piata creditelor.

Cei care se ntorc din strintate cheltuie banii pe
bunuri i nu i investesc.
n centrul oraului predomin magazinele GSM, ,

farmaciile, i magazinele de mbrcminte
Nu exista servicii pentru petrecerea timpului liber si

facilitati sportive
OPORTUNITI AMENINRI
Specializarea pe produse Banii pentru proiect nu se acord transparent, ci

ecologice. n mod preferenial.
Lemnul este o resurs local Fiscalitate excesiv duce la faliment sau

care poat fi exploatat pentru evaziune fiscal.
producia local de mobilier
pentru care este cerere. Taxe i impozite ridicate.
Utilitatile publice
Reteaua de apa si canalizare
Sistemul de alimentare cu apa a inceput sa se dezvolte dupa reorganizarea teritoriala a

Romaniei in judete, cind orasul Beclean a inceput sa-si mareasca populatia si activitatea
industriala,fiind realizat in perioada 1979-1981.
Sistemul este alimentat cu apa din raul Somes, care trece in apropiere si a fost executat sa
asigure 75 l/s apa potabila si 290 l/s apa industriala pentru zona industriala nou aparuta .
Captarea este amplasata pe malul drept al raului Somes, amonte de oras in localitatea Beclenut
si are o capacitate maxima de 800 l/s. Captarea cu prag deversor are inglobat deznisipatorul,
format din 3 camere, dar evacuarea nisipului se face cu dificultate.
Calitatea apei brute la captare corespunde categoriei A2 de folosinta conform conditiilor pentru
potabilizare prevazute de normativul NTPA 013,avand rare neconformitati la Fe si Mn,ca si la
coli totali.
Apa bruta este contorizata si pentru anul 2006 a fost inregistrat un total de 1,668 mii m 3 apa
captata, care reprezinta doar 6,7% din capacitatea maxima a captarii.
Statia de Tratare este amplasata tot pe malul drept al Somesului,aval de captare,a fost
construita in anul 1980 si este formata din:
A.Gospodaria de reactivi pentru sulfat de aluminiu si var

Varul este depozitat intr-un depozit de 50 tone si se foloseste la reglarea pH-ului fiind dizolvat
intr-un rezervor de 6,5 m3, dupa care este dozat cu 2 pompe Grafal.

Sulfatul de aluminiu dizolvat din depozitul de 30 t este diluat in 2 vase de 4 m 3 pentru reglarea
concentratiei solutiei de dozat. Dozarea sulfatului de aluminiu se face cu 2 pompe Grafal cu
debit de Q = 4 m3/h, H = 10m coloana de apa, P = 1.1kW.
Pentru mentinerea in suspensie a varului si pentru imbunatatirea dizolvarii sulfatului de aluminiu
sunt prevazute si 2 suflante SRD 20 avand Q=2200m3/h, P= 5.5 kW.
B. Statie pompare apa bruta
Apa bruta de la captare ajunge intr-un put de 8 m adincime de unde este preluata de 1+1 pompe
Brates 350a, avand Q= 800 m3/h, H=38 m coloana de apa, P=30kW de unde este trimisa in
bazinul de amestec si distributie.
- C. Camera de reactie
- Este atasata decantoarelor si este formata din 6 bazine cu amestec mecanic, palete actionate
cu aer comprimat; timpul de reactie este de 20 ... 25 de minute,iar aerul este furnizat de o
suflanta SRD 20.
D.Decantoarele
2 Decantoarele orizontale cu lungime de 66.7 m, latime 7.6 m si adancimea de 3.20 m, din care
2.0 m adancime utila formate din 3 compartimente asigura decantarea apei in statie.

E. Filtrele rapide
Filtrele sunt formate din 4 cuve avand fiecare 17.5 m2 care asigura limpezirea totala a apei
necesare populatiei.Stratul de nisip are 90 cm grosime si sub ele se afla un rezervor de apa
filtrata, de capacitate 200 m3, in care se face si clorinarea.
Spalarea filtrelor se realizeaza cu aer, respectiv 1+1 suflante SRD20, Q= 1.200 m3/h, P= 37 kW)
si cu apa din circuitul de apa filtrata, cu o pompa (1+1) C80c, 35 m3/h, H=28 m, P=7,5 kW.
Apa de spalare de la decantoare si filtre este deversata direct la Somes.
F.Dezinfectarea apei
Se realizeaza cu clor gazos, dintr-o gospodarie separata; dozarea se face in rezervorul de apa
filtrata cu capacitate de 200 m3 .
G.Statia de pompare apa tratata
Statia de pompare apa tratata este dotata cu grupuri de pompare pentru apa potabila si apa
industriala astfel:
- apa potabila: 1 pompa Lotru 125 din anul 2005 avand Q=140 m 3/h, H=50 m coloana de apa si
P=37kW; 2 pompe Lovara CNS 80 avand Q=160 m 3/h, H=55 m coloana de apa si P=30 kW din
anul 1998 si o pompa din anul 1980, 8NDS avand 350 m3/h, H=70 m coloana de apa si P=132
kW.
-apa industriala: 2+1 pompe Brates 250, din anul 1979 avand Q=530 m 3/h, H=17 m coloana de
apa, P=37 kW si o pompa Cris 150 avand Q=150 m3/h, H=21 m coloana de apa si P=15 kW.
O parte din pompele din dotare sub depasite fizic si moral, avand mari consumuri energetice.
Laborator pentru controlul calitatii apei

Dotare precara cu echipamente de laborator din anul 1982 doar pentru analizele chimice
simple,iar analizele mai complicate si cele bacteriologice sunt realizate de Directia de Sanatate
Publica Bistrita.Faptul ca statia functioneaza sub jumatate din capacitate ii ofera posibiltatea
reglarii calitattive a parametrilor de calitate a apei la plecarea din Statia de Tratare.
Rezervoare
Initial au fost prevazute 2 rezervoare de 2.500 m 3 fiecare, dar nu s-a realizat decit unul.
Amplasamentul actual situat la cota 306,5 m deasupra nivelului marrii asigura presiunea de
lucru necesara sisitemului de distributie de 4 bar ca si rezerva de apa de 12 ore functionare a
sistemului pentru actualul consum. In cazul extinderii sistemului de distributie ceea ce inseamna
o crestere a consumului este nevoie de corelarea capacitatii de inmagazinare, iar spatiul
existent permite construirea unui nou rezervor.
Aductiunea este formata din 2 conducte PREMO, cu diametrul Dn= 600 mm si 1,8 km lungime
fiecare care asigura transportul gravitational al apei la Statia de Tratare.
Aductiunea de apa industriala
2 conducte de otel si PREMO avand diametrul Dn=600 mm, in lungime totala de 10 km asigura
transportul apei la platforma industriala, dupa ce supratraverseaza Somesul pe un pod special
realizat.
Aductiunea de apa potabila
Conducta de otel cu diametrul Dn=400 mm, L=2.320 m transporta apa la rezervorul orasului si
spre oras.
O conducta de otel Dn=400 m, in lungime de 2,3 km, construita in anul 1980 leaga rezervorul de
reteaua orasului. Conducta supratraverseaza Raul Somes pe aceeasi constructie ca si
conductele de apa industriala.
Reteaua este alcatuita din conducte din azbociment si otel astfel:
-Dn 100 mm, L= 9.100 m
-Dn 100-300 mm, L=18.100m
-Dn> 300 mm, L=3.600 m
Structura bransamentelor se prezinta astfel:
-1085 bransamente la case individuale
-125 bransamente la scari de bloc
-24 bransamente la institutii
-313 bransamente la diferite societati comerciale
Gradul de contorizare este de cca. 40% la consumatorii finali, iar la plecarea din Statia de tratare
nu exista aparate de masurat debite. In aceste conditii estimarea pierderilor pe sistem este
dificila.
Pentru anul 2006 cantitatile de apa facturata pe baza de contoare, dar majoritar pausal au fost
de:

-apa potabila pentru populatie: 365 mii m3
-apa potabile pentru institutii si societati comerciale : 154,21 mii m3
-apa potabila si apa industriala pentru unitati de productie: 398,62 mii m3
Raportind aceste cantitati, la cantitatea de apa bruta captata, rezulta un grad de pierderi pe
sistem de 45%, care insa poate fi chiar mai mare, in conditiile precare in care se afla sistemul de
alimentare cu apa si datorita gradului redus de contorizare.
Reteaua de canalizare a fost proiectata initial la nivelul anului 1980, ca un sistem separativ, dar
in timp cele 2 retele s-au interconectat si acum exista o retea mixta: la unele colectoare de ape
uzate au fost racordate ape meteorice care afecteaza statia de epurare, iar la unele colectoare
de ape meteorice au fost racordate ape uzate menajere, deci o poluare directa a raului.
Apa din pinza freatica ester drenata prin neetanseitatile tuburilor de beton ale canalizarii, ceea
ce conduce la depasirea capacitatii de transport a unor colectoare si totodata la afectarea
modului de functionare a statiei de epurare.
Colectoarele sunt din beton si au o vechime de peste 25 ani, avand urmatoarele caracteristici:
-Dn=300 mm, L=7.690 m
-Dn=400 mm, L=4.330 m
-Dn=500 mm, L=600 m
-Dn=600 mm, L=1950 m
-Dn=1.200 mm, L=410 m
-Ovoid 500/750 mm, L=1.500 m
Statia de epurare
A fost proiectata in anul 1978 si a fost executata in perioada 1980 1984 pentru tratarea
mecano-biologica a apelor uzate menajere si industriale, la capacitatea de 137 l/s.
In anul 2006 debitul mediu de ape uzate evacuate a fost de 48 l/s.
Procesul tehnologic actual este urmatorul:
-gratare rare si dese - 2 bucati din fiecare
-deznisipator tangential cu aerlift -1 compartiment
-2 separatoare de grasimi cu placi ondulate care sunt degradate
-4 statii de pompare: pentru apa bruta 4 pompe EPEG si o pompa AN, pentru namolul brut o
pompa EPEG, pentru recircularea namolului activ 2 pompe AN si pentru bazinul de ape pluviale
3 pompe ACV
- 4 decantoare primare radiale, avand D=8 m, H=4,5 m la care eliminarea namolului se face prin
sifonare si pompare

-6 bazine de aerare cu namol activ avand L=33,1 m, l=3,1 m, H=4 m, avand aer de la 2 suflante
PRPC - 168, Q=1.500 m3/h si P=45 kW, echipate cu difuzori cu bule fine realizate in ultimii 10
ani
- un decantor secundar radial, avand D=25 m care are probleme in functionare privind colectorul
si ca atare o parte din namol este evacuat la efluent
- 2 bazine de fermentare de 750 m 3 fiecare,care au avut defectiuni la constructie si nu au putut fi
folosite de mai mult de 15 ani si in care se afla namol solidificat
-gazometru care nu este folosit datorita lipsei de namol fermentat si a defectelor pe care le
prezinta
-4 platforme de uscare a namolului nefermentat care polueaza aerul din zona si apa din efluent
Laboratorul nu are dotarea necesara determinarilor conform NTPA 001, analizele complete fiind
efectuate de Sectia de Gospodarie a Apelor Romana Bistrita, care a constatat pe parcursul
anului 2006 depasiri la indicatorii BOD,amoniu,si zinc, pentru care a calculat penalitati
operatorului.
Aceste depasiri pot fi explicate prin 2 cauze:
-depasirea calitatii apelor uzate preluate de la consumatori, in special de la unitatile avicole
racordate fara sisteme de pre-epurare cu efecte directe asupra continutului de suspensii,
substante organice si amoniu, care depasesc in anumite cazuri de 3 ori parametrii de proiectare
ai statiei;
-functionarea defectuoasa a statiei de epurare, care este depasita din punct de vedere tehnic si
moral, datorita vechimii ei de peste 24 ani.
Depozitarea namolului
Dupa deshidratarea namolului nefermentat acesta este depozitat la rampa de gunoaie a orasului
care nu este o rampa ecologica sau la cerere pe anumite terenuri cu culturi diferite,fara a exista
buletine de analiza a acestor namoluri.
Reteaua de distributie electrica
In prezent orasul Beclean dispune de urmatoarele tipuri de retele: retele de inalta tenesiune,
retele de medie tensiune si retele de joasa tensiune.
Turismul
Beclean este un brand. Starea infrastructurii orasului (drumul de acces,

pavajul, cldirile nearanjate, iluminatul de

noapte).
Localizarea in Transilvania, care Nu sunt parcri suficiente.

este n sine un brand: vin turiti
care poate nu au auzit de Faada oraului (centru) trebuie refacuta
Romania, dar sigur au auzit de Lipsa ofertei culturale pentru turiti.
Transilvania.
Lipsa activitilor de ocupare a timpului liber pentru
turiti.
Oferim servicii de mas de bun Nu exista teatru.
calitate acestea sunt multe la
numr i diverse. Nu exista filarmonic.
Lipsa bazelor sportive
Participm n numele orasului la Lipsa forei de munc.

trguri i expoziii unde
promovm imaginea, i ca oferte Persoane din cadrul primriei pregtite
de servicii, dar i ca ora necorespunztor care ntrzie acordarea de
autorizaii, efectueaz lucrri haotice de
infrastructur, nu comunic ntre ei (un
departament nu tie ce face cellalt).
Existena unei asociaii turistice.
Necunoaterea serviciilor care pot fi oferite pe
plan local pentru hoteluri.
Nu exist un loc de informare special amenajat

pentru turiti, care s conin: hart a oraului,
hart a obiectivelor turistice din apropierea
Becleanului, mijloacele de transport, programul
de circulaie al acestora i legturile dintre ele
pentru a facilita vizitarea acestor obiective, harta
cu traseele mijloacelor de transport public urban
i programul de circulaie al autobuzelor, hart cu
traseele de cale ferat pentru zona Transilvaniei
i nr.tel.contact pentru aflarea orarului trenurilor,
etc.
OPORTUNITI AMENINRI
Oferirea a unor servicii turistice Lipsa legislaiei care sa oblige proprietarii sa

de calitate prin colaborarea ntre reabiliteze cladirile.
operatorii de transport public
urban, interurban i CFR.
Infrastructura
DJ este foarte bun pe seciunea Reea de energie suprasolicitat datorit creterii

care tranziteaza Beclean (2 consumului casnic.
benzi, de calitate)
Nu exista benzi de circulaie pentru vehicule
Poziia geografic a Becleanului lente.
(ajungem uor n oricare punct
al rii) Mobilitatea este limitat de relief (infrastructur
rutier i feroviar).
Suntem un nod important de
cale ferat DJ produce disconfort cetenilor prin zgomot si
deteriorarea cldirilor.
Suntem la distan de 1 or de 2
aeroporturi Lips pasaje subterane pentru pietoni.
40% din drumurile orasului sunt Treceri de pietoni periculoase.

n stare bun Cablajle telefonice nu sunt subterane (Telefonie
Legturile rutiere bune cu Romtelecom). Acestea sunt suspendate ceea ce
localitile nconjurtoare sunt produce disconfort prin aspect inestetic si
benefice att pentru locuitori ct probleme pentru transportatori.
i pentru turism Nu exist transport public ctre zone de interes
Dispunem de o rezerv de ap turistic.
nsemnat, chiar i pe timp de Utilizarea energiei regenerabile este in prezent n
secet stare incipient.
Accesul la Internet de vitez Reelele subterane majoritatea din anii 1960-
mare prin Romtelecom. 1970.
Acoperire TV cablu si internet
80%
OPORTUNITI AMENINRI

Autostrada ne vom deplasa In cadrul siturilor Natura 2000, optiunile de
mai repede n timp; in plus va dezvoltare a infrastructurii sunt limitate.
descrca din traficul greu
Drumul de centur poate avea efecte negative
Relaii bune cu oraele nfrite asupra economiei locale.
Umiditatea foarte mare afecteaza infrastructura
Creterea temperaturii si lipsa zpezii limiteaza

optiunile de dezvoltare legate de schi.
Dac autostrada nu va fi construit aa cum este

planificat
Educaia i nvmntul
Cadre didactice cu experien, Asociaiile de prini sunt puine. Numai 2 coli

toate titulare au. Nu sunt informaii despre posibilitile legale
de organizare n asociaii ale prinilor
Cadre didactice motivate
organizeaz activiti Agresivitatea unor prini, bunici sau elevi
extracolare pentru copii
Lipsa de siguran a elevilor i a cadrelor
Participarea prinilor: 33% - didactice n coal
50% din prini particip activ
Fondul colii este colectat, dar nu este
Exist asociaii de prini (n 2 ntregistrat n evidenele contabile, de aceea
coli) apare i suspiciunea de cum sunt sau au fost
cheltuii banii.
Disponibilitate din partea
prinilor de a direciona 2% din colile nu pot decide asupra persoanei care s
impozitul pe venit pentru fie angajat pentru c sistemul este centralizat.
asociaii
Abandon colar, absenteism datorate lipsei de
Exist fonduri pentru educaie a prinilor i comportamentului
echipamente sportive prinilor fa de copil.
(semnificative pentru colile de
profil) Nu exist o baz legal pentru a asigura
prezena elevilor la coal.
Exist fonduri pentru cabinete
psihologice i de logopedie Prinii copiilor sunt n strintate (la aprox. 10%
din copii). Fiind n faza de pubertate, nu au cu
Colaborare bun cu ONG-urile i cine s discute. Dirigintele nu este suficient, nu

cu unele firme exist de psiholog, consilier, asistent social.
Baz material precar: laboratoare, centre de

documentare, sli de sport (cldire), bibliotec
colar
Dotare insuficient cu calculatoare a colilor i

liceelor.
Lipsa cunotinelor n utilizarea calculatorului

reduce ansele de dezvoltare ale elevilor la un
nivel care s le permita sa fie competitivi pe
actuala pia a muncii.
colile generale dispun de fonduri puine fa de

licee
Lipsa cunotinelor n domeniul elaborrii i

implementrii de proiecte, achiziii publice, etc
Lipsa cunotinelor contabile (directorii de coli),

din cauza crora nu pot implementa proiecte,
gestiona fonduri
Nu exist consilieri pe domenii de interes (de

exemplu specialiti n investiii, studii de
fezabilitate. Un director trebuie s aleag ntre
trei firme care s zugrveasc. Nu are
competenele necesare)
Renunarea la titularizare
OPORTUNITI AMENINRI
Colaborri cu fundaii Migraia populaiei
Colaborarea cu organizaii Natalitatea sczut - scderea numrului de copii

neguvernamentale poate duce la desfiinarea unora din unitile de
nvmnt
Posibilitatea de montrii
camerelor de supraveghere n Migraia profesorilor ctre alte orae
coli
Salariile mici
Imposibilitate de a selecta personalul didactic.

Acesta este impus.
Curricul ncrcat program aglomerat.

Manuale neadaptate (care contin termeni
complicai)
Cultura
Organizarea de festivaluri Exist 2 -3 evenimente culturale mari i multe

mici, dar lipsete coordonarea ntre ele.
Trecut istoric bogat. Evenimentele mici nu sunt suficient promovate i
cunoscute.
Patrimoniu arhitectural
Lipsa unei strategii pe termen lung n domeniul
Exist ONG-uri interesate i
cultural.
active n domeniu
Infrastructura, dei exist, nu este dotat
Existena unei biblioteci cu cri
corespunztor
vechi, rare.
Lipsa spaiilor pentru expoziii. Implicarea
Existena formaiilor corale.
oamenilor las de dorit. Lipsa educaiei culturale.
Existena unui cenaclu literar.
Lipsa mediatizrii evenimentelor culturale.
Patrimoniu bisericesc.
Mass media nu se implic apar rar articole
Persoanaliti recunoscute la despre cultur.
nivel naional.
Lipsa colaborrii i a comunicrii ntre instituii i
Existena infrastructurii (sli, etc) ONG-uri. ONG-urile nu se cunosc toate ntre ele.
Lipsa comunicrii dintre actorii din domeniul

culturii i reprezentanii administraiei locale care
sunt responsabili pe acest domeniu.
Lipsa unei organizri interne eficiente ale ONG-

urilor.
Lipsa unei instituii de cultur: Filarmonic, teatru,

orchestra a oraului etc.
Dispariia unor evenimente culturale actuale din

lips de public, datorit insuficientei mediatizri a
evenimentelor i implicit riscul scderii numrului
de turiti.
OPORTUNITI RISCURI

Crearea unei retele de festivaluri
pentru minoriti: n ar exist
mai multe evenimente unde sunt
invitai reprezentanii
minoritilor. O reea a acestor
evenimente ar putea fi o atracie
pentru turistii strini i nu numai.
Interes crescut pentru voluntariat

din partea localnicilor.
Cnd se ncheie un contract

pentru construcii majore
(exemplu MALL), constructorul
s fie obligat s realizeze o
anex la cldire care va deservi
evenimente culturale).
Sntatea
Suficiente cadre medicale de Deficit de medici specialiti la urgene i ATI.

specialitate Exist suficieni
medici de familie. Lips cunotine de relaii cu publicul a medicilor
i asistentelor
Exist un numr suficient de
asistente medicale raportate la Cldiri vechi n care se desfasoara activitati
numrul de paturi. medicale
Venituri proprii suficente Medicii de familie i desfoar activitatea n

cldiri vechi, dar din ntrzierea privatizrii nu le
pot renova.
Colaborarea ntre medicii de familie i medicii

specialiti las de dorit
Costuri de ntreinere ridicate la spital din cauza

cldirilor vechi i neadaptate mediului sanitar.
n facultate nu se fac cursuri de management

pentru medici.
Nu se pot oferi multe servicii medicale pe plan

local este necesar deplasarea la Bistrita, Trgu

Mure sau Cluj
Lipsa de educaie i de informaie n rndul

pacienilor despre sistemul sanitar.
Lipsa serviciului de dispensarizare a adulilor i

copiilor, dar mai ales a bolnavilor cronici.
Lipsa unui sistem de monitorizare a copiilor

nevaccinai.
Susinere i implicare insuficiente a APL n

activitile desfurate de firmele private care
presteaz servicii de asisten social i
medical la domiciliu (pentru pacienii care nu se
pot deplasa).
OPORTUNITI AMENINRI
nfiinarea unui punct de lucru a Presa central scrie doar tiri negative despre
Casei Judeene de Sntate n sntate i induce n eroare populaia.
Beclean, ca medicii de familie s
nu mai trebuiasc s se Clinica Universitar este la 121 km iar pacienii
deplaseze de cteva ori pe prefer serviciile din Cluj.
sptmn la Bistrita, Cluj sau n sistemul sanitar medicii nu sunt nvai s
Targu Mures. relaioneze cu pacienii.
Exist ambulane foarte bine
dotate la serviciul de urgen
Social
Diversitatea serviciilor sociale Lipsa parteneriatelor formale ntre ONG-uri,

care se ofer la nivelul orasului respectiv ntre ONG i APL.
Beclean: ngrijire social i
medical pentru persoane n Lipsa subcontractrilor unor servicii sociale din
vrst i pentru persoane cu partea APL.

handicap, servicii pentru copii Nu exist ntlniri / comunicare regulat ntre
defavorizai, cantine sociale. ONG-uri.
ONG-uri cu experien n Nu exist un centru de primire de urgen pentru

domeniile n care activeaz copii, vrstnici, persoane cu dizabiliti
social, educaional, cultural.
Lips acces la o baz de date comun despre
Implicare tot mai mare, att din persoanele care beneficiaz sau au beneficiat de
partea ONG-urilor ct i din sprijin din partea ONG-urilor
partea populaiei.
Lipsa mijloacelor de transport local adaptate
Numrul voluntarilor care pentru persoane cu dizabiliti.
lucreaz la ONG-uri este n
cretere Tot mai muli elevi sunt Lipsa accesibilitii n instituii i spaii comerciale
implicai n activiti de pentru persoanele cu handicap fizic.
voluntariat). Persoanele cu dizabiliti nu au loc de munc.
Unele organizaii sunt susinute Persoanele cu dizabiliti au o atitudine de
financiar de primrie retragere atunci cnd se ncearc sprijinirea lor.
Exist o reea de deferire cazuri Lipsa serviciilor de consiliere n coli.
(conlucrare ntre instituii de
asisten social) dezvoltat. Insuficienta promovare a serviciilor sociale.
Minimalizarea nevoilor sociale.
Lipsa informrii despre proiecte din partea

primriei. Nu apare nici o informaie pe site-ul
acesteia.
Lips ntlniri regulate ntre ONG i consilierii

locali.
Lipsa azilelor de btrni.
Inexistena unui adpost pe durata nopii pentru

persoanele fr cmin, fugite de acas, etc.
OPORTUNITI AMENINRI
Programul SNAC al Reducerea finanrilor din partea unor fundaii

Ministerului educaiei sprijin Legislaia din domeniul social (standarde
implicarea elevilor din coli n exagerate, greu de atins, nejustificate)
calitate de voluntari n activitile
ONG-urilor sociale
Fondurile Structurale.
C.S.R (Corporate Social

Responsability) dezvoltat n
alte orae, mai puin n Beclean.
Mediul de trai i spaiul locuit
Oamenii vor confort, cresc Lips spaii verzi n zonele blocurilor.

ateptrile privind calitatea
locuirii. Lipsa parcrilor in contextul in care numarul de
masini creste.
n general nu sunt restane la
plata ntreinerii iar pensionarii Piaa alimentar scump datorit speculanilor
sunt cei mai contiincioi. care cumpr produsele de la productori i le
revnd.
Administratorii se cunosc i se
neleg cu marea majoritate a Lucrri de infrastructur necorelate.
locuitorilor din bloc. Nu exist Nu se respect orele de linite n vecintatea
conflicte majore. blocurilor.
Spaiile verzi sunt n Prea puini angajai la Poliia Comunitar.
administrarea primriei i nu a
administratorilor. Animalele de companie fac mizerie, iar stpnii
nu strng dup ei
Se arunc gunoi pe malul i n rul Somes
Costuri foarte mari pentru audit termic al

locuinelor.
Nerespectarea confortului termic. Dac ntr-un

apartament nu se locuiete, automat vecinii
trebuie s nclzeasc mai mult n timpul iernii.
Copiii tot mai puini.
Probleme legate de contoare de ap, de

exemplu: exist diferene ntre suma contoarelor
individuale i contorul central, datorate n special
diferenei de calitate a contoarelor (10-15%).
Animalele comunitare - Primria nu are spaiu

disponibil crearea unui adpost pentru acetia.
Inexistena unui plan de rezerv/urgen pentru

asigurarea unor spaii locative celor rmai fr
locuin n urma retrocedrilor.
OPORTUNITI AMENINRI
Termoizolarea cldirilor. Imposibilitatea ncheierii de asigurri mpotriva

exploziilor, incendiilor. Se poate ncheia asigurare
Mansardarea, o potentiala surs numai mpotriva inundaiilor, cutremurelor,
de venit. alunecrilor de teren.
Realizare de parcri Scumpirea utilitilor
supraetajate.
Migraia locuitorilor problem pentru o asociaie
Realizarea de sensuri unice de locatari
Administraia public
Primria are un numr mare de Insuficient comunicare ntre compartimente att

angajai; la lansarea ct i la recepionarea mesajelor;
Pregtire de specialitate a Departamentele transmit informaii, care se

personalului angajat; pierd;
Echip tnr; Informaiile sunt adresate unui ntreg serviciu sau

departament, nu persoanei
Logistic bogat: calculatoare,
imprimante; Colaborarea ntre departamente trebuie
eficientizata
Atunci cnd sunt sarcini clare,
de exemplu de completat o Neasumarea responsabilitii i a rspunderii;
eviden statistic sub form
tabelar, totul este foarte uor Inexistenta bazelor de date
de rezolvat Lipsete iniiativa,
n primrie au aprut mai multe Problemele nu sunt urmrite i sancionate
servicii pentru a ajuta la
rezolvarea i nelegerea Nu exist supervizare pe sarcini
diferitelor probleme, exist mai
multe specializri; Nefinalizarea sarcinilor;
Instituia primriei este una

cutat; Munca n echip las de dorit;
Credibilitatea instituiei; Se folosete mult limbajul de specialitate, tehnic,

la care nu are toat lumea acces i care nu e
Gratuitatea unor servicii, neles;
informaii, adic angajatul este
deschis pentru a asculta Exist muli absolveni de facultate care nc nu
problemele cu care se confrunt au experiena practic, doar cunotine teoretice;
ceteanul;
Exist baze de date, dar nu exista suficiente
Amabilitate n relaia cu cunostiinte pentru gestionarea lor;
cetenii;
Mass-media influeneaz negativ cetenii: nu
Multe dintre informaiile i sunt prezentate doar informaii corecte, ci presa
problemele locale sunt puse la caut senzaionalul din orice aciune,
dispoziia ceteanului, prin
diferite ci: on line, pe site-ul Informaiile sunt date corect, dar mass media le
primriei sau n incinta instituiei; recepteaz incorect;
Sprijinul acordat de instituie Ceteanul nu e ntotdeauna interesat s afle

pentru diferite specializri, problemele cu care se confrunt oraul: nu se
cursuri, traininguri; uit la avizierele primriei, pe site-ul acesteia,
sau pe materiale publicate
Site neactualizat
Lipsa transparenei decizionale
Scderea numrului angajailor din cauza

salariului nemotivant.
OPORTUNITI AMENINRI
Exist un volum de probleme i Centralizare excesiva;

de sarcini n cretere, sarcinile
care revin primriei s-au mrit; Volumul de probleme n cretere;
Posibiliti mari de finanare Limbajul tehnic folosit de consultanii sau firmele

pentru rezolvarea diferitelor externe care folosesc limbaj de specialitate;
probleme ale comunitii; Modificarea continu a legislaiei: se cere
Uniunea European ajut la aplicarea ei de pe o zi pe alta;
revizuirea legislaiei, pentru a
duce la o societate stabil i, n
final, la nelegerea legilor de
ctre toi cetenii care doresc
s se implice n diferitele
probleme cu care se confrunt

societatea.
Mediul
Patrimoniul natural al oraului Construciile ilegale care se fac n detrimentul

este bogat: existena zonelor spaiilor verzi i deteriorarea infrastructurilor deja
umede, a spaiilor verzi naturale existente (ex.segmente de strad, trotuar)
i amenajate.
Activitile umane se desfoar fr s se in
Defriarea pdurilor este inut cont de topografia local, de microclimatul de
sub control de factorii culoar al rului Somes
administraiei locale, tierile
necontrolate sunt cazuri izolate. Pericole de inundatii datorate recolmatarii
cursului intravilan al Somesului, a dezvoltarii
Prezena biodiversitii n zona vegetatiei hidrofile in albia raului cat si a blocarii
Beclean. cursului cu resturi vegetale si gunoaie la
coloanele de sustinere a podurilor.
Dei s-au constatat unele
neajunsuri, se consider c Motenirea cultural, alturi de monenirea
sursele de poluare nu sunt natural i valorile peisagistice sunt momentan
majore, dar se impune inerea ntr-un declin, care trebuie oprit pentru
sub observaie strict a factorilor restabilirea unui echilibru durabil.
perturbatori.
Lipsa de amenajare si curatenie la contactul
ntreptrunderea geografica si padurii cu arealul locuintelor (blocuri, case,
istorica dintre natur si spaiu garaje); depozitari ilegale de deseuri, constructii
construit. si utilizari ilegale.
Meninerea cureniei n spaiile Conflictul permanent legat de depozitarea

publice, n spaiile verzi din necontrolat n spaii neamenajate i la
interiorul oraului. ntmplare, a deeurilor menajere i stradale.
Existena infrastructurii de Lipsa de educaie, instruire i contientizare a

meninere a cureniei n spaiile populaiei privind eficiena i importana depunerii
publice i spaiile verzi asigurate selective a deeurilor menajere.
de Primrie prin amenajarea
locurilor de depozitare controlat Inexistena unei firme pentru sortarea i
i selectiv a deeurilor reciclarea deeurilor nedegradabile.
menajere. Sursele de poluare a apelor includ: evacurile
Precolectarea ecologic a prin gurile de vrsare colectoare a apelor
deeurilor menajere de la menajere uzate datorit lipsei canalizrii,

populaie n containere i deeurile umane sau animale aruncate direct n
europublele special destinate apa
colectrii selective (PET-uri,
ambalaje de hrtie, ambalaje
care nu sunt biodegradabile,
sticle etc.) la contactul pdure
zone de locuit (extremitile
cartierelor de blocuri sau case).
Precolectarea deeurilor
Colectarea cu regularitate a
deeurilor menajere dup un
orar bine stabilit (zilnic,
sptmnal).
Interesul municipalitii pentru

instituirea infrastructurii de
producere a energiei
regenerabile vis-a-vis de
producerea energiei tradiionale.
Receptivitatea populaiei colare

la normele de conduit stradal
i educaie ecologic.
Existena ONG-urilor care se

preocup de starea mediului i
de pstrarea biodiversitii.
Existena unei bune colaborri

ntre ONG-uri, ntre acestea i o
parte a populaiei implicate n
problemele de mediu.
OPORTUNITI AMENINRI
Dezvoltarea turismului intern i Deteriorarea calitii apei pe termen lung, n

internaional prin valorificarea cazul n care evacurile de ape uzate i
din perspectiv durabil a menajere vot continua s se fac necontrolat.
siturilor naturale i istorice.
Datorit lipsei drenajului corespunztor al apelor
Deschiderea elevilor fa de pluviale, acolo unde condiiile geografice de
subiectul de protejare a mediului pant favorizeaza riscul, exist pericolul
nconjurtor. declanrii alunecrilor de teren.

Aplicarea sanciunilor, n special Construirea autostrzii pune n pericol rezervaiile
bneti, pentru fiecare naturale din Natura 2000.
contravenien civic sau
rutier, fapt ce ar spori fondul
financiar local.
Organizaii neguvernamentale
Imaginea orasului Beclean se Vizibilitate/tranparen activiti ONG (nu simt

datoreaz n cea mai mare parte nevoia s vorbesc despre activitile pe care le
activitilor desfaurate de ctre desfor deoarece tiu c ceea ce fac este
ONG-urile care activeaz pe bine).
plan local.
Calitate slab a nvmntului n ceea ce
Spirit civic - conceptul i practica privete formarea practic (personal fr
de mic comunitate, mica expertiz n domeniul activitilor desfurate de
burghezie care se ONG-uri).
autoadministreaz.
Beneficiarii activitilor ONG-urilor nu sunt
n trecut existau vecinti cuantificai (nu se cunoate numrul acestora).
(prima vecintate a fost
nfiinat de sai n 1526); Implicare insuficient a sectorului economic n
vecinatatea se implic n susinerea activitilor ONG-urilor.
meninerea i asigurarea
legturii dintre comunitate i
autoritile/puterile locale
(conducere-ora-familie-vecini).
Vecintatea, dei nfiinat de

sai, a fost preluat de toate
celelalte etnii care convieuiesc
mpreuna.
Multiculturalitate-toleranta-
cooperare.
Exist deschidere din partea

autoritilor publice locale (APL)
n ceea ce privete activitile

ONG-urilor.
Sunt organizate baluri n scopuri

caritabile.
Existena unui numr mare de

ONG-uri la nivelul judetului BN,
raportat la numarul de locuitori.
ONG-urile se implic n
organizarea unor evenimente
importante
Exist rapoarte anuale care

reflect activitile ONG-urilor.
Se cunosc beneficiarii ONG-

urilor.
Relaii bune cu beneficiarii.
Relaii bune cu colile.
ONG-urile promoveaz
voluntariatul.
Imaginea pozitiv a ONG-urilor

= garanie pentru credibilitate.
OPORTUNITI AMENINRI
Crearea unor reele regionale Impozite i taxe foarte mari pentru ONG
ale ONG-urilor, datorita locaiei (impozite/taxe impuse la nivel naional si
geografice impozite/taxe impuse la nivel local).
Contextul actual dat de Nencredere n posibilitile de atragere a

integrarea Romniei in Uniunea finanrilor generate de:
Europeana este favorabil
extinderii activitilor ONG-urilor, - regulile de finanare;
- modul de alocare al fondurilor;
crerii de parteneriate ntre
- necunoaterii legislaiei;
ONG-uri, crerii de parteneriate - imposibilitatii asigurrii cofinanrii din
ONG-APL. resurse proprii (nevoia de a se recurge la alte
proiecte pentru obinerea sumei ce reprezint
cofinanrea proprie).
Inspectoratele colare ngreuneaz activitile n

domeniul educaional desfurate de ONG-uri.

n abordarea strategiei de dezvoltare local a oraului Beclean este imperios necesar ca
aceasta s in cont de principalele caracteristici ale POR, i anume:
dimensiunea local evident, n abordarea problemelor socio-economice din punct de

vedere local i valorificarea resurselor i oportunitilor locale;
prioritatea dat regiunilor relativ rmase n urm i mai puin dezvoltate, pentru a le asigur un
set minim de precondiii de cretere, neavnd, n sine, un scop redistributiv;
complementaritatea domeniilor de intervenie ale POR cu cele ale celorlalte Programe
Operaionale, i sinergia cu acestea;
promovarea unei abordari de jos n sus a dezvoltrii economice
Strategia de dezvoltare, a infrastructurii locale trebuie s tin cont de axele prioritare tematice la
nivel naional, i anume:
Axa prioritar 1 Sprijinirea dezvoltrii durabile a oraelor poteniali poli de cretere

1.1 Planuri integrate de dezvoltare urban.
Axa prioritar 2 mbuntirea infrastructurii regionale i locale de transport

2.1 Reabilitarea i modernizarea reelei de drumuri judeene, strzi urbane inclusiv
construcia/reabilitarea oselelor de centur.
Axa prioritar 3 mbuntirea infrastructurii sociale

3.1 Reabilitarea, modernizarea i echiparea infrastructurii serviciilor de sntate;
3.2 Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea i echiparea infrastructurii serviciilor sociale;
3.3 Imbuntirea dotrii cu echipamente a bazelor operaionale pentru intervenii n situaii de
urgen;
3.4 Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea i echiparea infrastructurii educaionale
preuniversitare, universitare i a infrastructurii pentru formare profesional continu.
Axa prioritar 4 Consolidarea mediului de afaceri regional i local

4.1 Dezvoltarea durabil a structurilor de sprijinire a afacerilor de importan regional i local;
4.2 Reabilitarea siturilor industriale poluante i neutilizate i pregtirea pentru noi activiti;
4.3 Sprijinirea dezvoltrii microntreprinderilor;
4.4 Promovarea potenialului turistic i crearea infrastructurii necesare pentru creterea
atractivitii Romniei ca destinaie turistic.
Axa prioritar 5 Dezvoltarea durabil i promovarea turismului

5.1 Restaurarea i valorificarea durabil a patrimoniului cultural i crearea/ modernizarea
infrastructurilor conexe;
5.2 Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurilor specific pentru valorificarea durabil a
resurselor naturale cu potenial turistic i pentru creterea calitii serviciilor turistice.
Axa prioritar 6 Asisten tehnic

6.1 Sprijinirea implementrii, managementului i evalurii Programului Operaional Regional;
6.2 Sprijinirea activitilor de publicitate i informare privind POR.
Aa cum se precizeaz i n documentele programatice, Programul Operaional Regional singur

nu poate rezolva toate problemele i disparitile aprute la nivel regional. Efectele sale se
suprapun cu efectele celorlalte programe operaionale:

Programul Operaional sectorial Creterea Competitivitii Economice care asigur
posibilitatea cofinanrii unor proiecte prin axele prioritare i domeniile de intervenie:
Axa prioritar 1: Dezvoltarea unui sistem inovativ i eco-eficient de producie

Domeniile majore de intervenie:
1.1. Investiii productive i pregtirea pentru concurena pe pia a ntreprinderilor, n special

IMM-uri;
1.2. Accesul IMM-urilor la finanare;
1.3. Dezvoltarea unui antreprenoriat sustenabil.
Axa prioritar 2: Cercetare, dezvoltare tehnologic i inovare pentru Competitivitate

2.1 CD n parteneriat ntre universiti/ institute de cercetaredezvoltare i ntreprinderi, n

vederea obinerii de rezultate aplicabile n economie;
2.2 Investiii pentru infrastructura de CDI;
2.3 Accesul ntreprinderilor la activiti de CDI (n special IMMurile).
Axa prioritar 3: Tehnologia Informaiilor si Comunicaiilor pentru sectorul public

si privat
3.1. Susinerea utilizrii tehnologiei informaiei;

3.2. Dezvoltarea i eficientizarea serviciilor publice electronice;
3.3. Dezvoltarea e-economiei.
Axa prioritar 4: Creterea eficienei energetice i a siguranei aprovizionrii

n contextul combaterii schimbrii climatice
4.1. Energie eficient i sustenabil (mbuntirea eficienei energetice i a sustenabilitii

sistemului energetic);
4.2. Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea de energie verde;
4.3. Diversificarea reelelor de interconectare n scopul creterii siguranei n aprovizionarea cu
energie.
Axa prioritar 5: Asisten tehnic

Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane i va aduce propria
contribuie la creterea competenelor pe piaa muncii, prin furnizarea de educaie de calitate
pentru elevi, studeni i pentru resursele umane din educaie i din FPC pentru cei existeni pe
piaa muncii, prin promovarea msurilor active pentru omeri i persoanele inactive, precum i
prin promovarea incluziunii sociale i a integrrii pe piaa muncii a persoanelor aparinnd
grupurilor vulnerabile, n total 1.650.000 de persoane participante la proiectele finanate n
cadrul POSDRU.
Axa Prioritar 1: Educaia i formarea profesional n sprijinul creterii economice

i dezvoltrii societii bazate pe cunoatere
1.1 Acces la educaie i formare profesional iniial de calitate;
1.2 Calitate n nvmntul superior;

1.3 Dezvoltarea resurselor umane n educaie i formare profesional;
1.4 Calitate n FPC;
1.5 Programe doctorale i postdoctorale n sprijinul cercetrii.
Axa Prioritar 2: Corelarea nvrii pe tot parcursul vieii cu piaa muncii

2.1 Tranziia de la coal la viaa activ;
2.2 Prevenirea i corectarea prsirii timpurii a colii;
2.3 Acces i participare la FPC.
Axa Prioritar 3: Creterea adaptabilitii lucrtorilor i a ntreprinderilor

3.1 Promovarea culturii antreprenoriale;
3.2 Formare i sprijin pentru ntreprinderi i angajai pentru promovarea adaptabilitii;
3.3 Dezvoltarea parteneriatelor i ncurajarea iniiativelor partenerilor sociali i societii civile.
Axa Prioritar 4: Modernizarea Serviciului Public de Ocupare

4.1 ntrirea capacitii Serviciului Public de Ocupare pentru furnizarea serviciilor de ocupare;
4.2 Formarea personalului propriu al Serviciului Public de Ocupare.
Axa Prioritar 5: Promovarea msurilor active de ocupare

5.1 Dezvoltarea i implementarea msurilor active de ocupare;
5.2 Promovarea sustenabilitii pe termen lung a zonelelor rurale n ceea ce privete
dezvoltarea resurselor umane i ocuparea forei de munc.
Axa Prioritar 6: Promovarea incluziunii sociale

6.1.Dezvoltarea economiei sociale;
6.2 mbuntirea accesului i a participrii grupurior vulnerabile pe piaa muncii;
6.3 Promovarea egalitii de anse pe piaa muncii;
6.4 Iniiative transnaionale pentru o pia inclusiv a muncii.
Axa Prioritar 7:Asisten tehnic

7.1 Sprijin pentru implementarea, managementul general i evaluarea POSDRU;
7.2 Sprijin pentru promovare i comunicare POSDRU.
Programul Operaional Sectorial Infrastructura de Transport va promova, n Romnia, un

sistem de transport durabil, care s permit deplasarea rapid, eficient i n condiii de
siguran a persoanelor i bunurilor, la servicii de un nivel corespunztor standardelor europene,
la nivel naional, n cadrul Europei, ntre i n cadrul regiunilor Romniei.
Axa prioritar 1 - Modernizarea i dezvoltarea axelor prioritare TEN-T n scopul

dezvoltrii unui sistem de transport durabil i integrrii acestuia cu reelele de
transport ale UE
1.1 Infrastructur rutier de-a lungul Axei Prioritare nr.7;
1.2 Infrastructur feroviar de-a lungul Axei Prioritare nr.22;
1.3 Infrastructur naval de-a lungul Axei Prioritare nr.18.
Axa prioritar 2 - Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii naionale de transport

n afara axelor prioritare TEN-T n scopul crerii unui sistem naional de transport
durabil
2.1 Drumuri naionale;
2.2 Ci ferate i servicii;
2.3 Porturi fluviale i maritime;

2.4 Infrastructura aeroportuar.
Axa prioritar 3 - Modernizarea sectorului de transport n scopul creterii proteciei

mediului i a sntii publice i siguranei pasagerilor
3.1 Promovarea transportului intermodal;
3.2 mbuntirea siguranei traficului pe toate modurile de transport;
3.3 Minimizarea efectelor sectorului de transporturi asupra mediului.
Axa prioritar 4 - Asistenta Tehnica pentru POS-T

4.1 Sprijinirea managementului eficient, implementrii, monitorizrii i controlului POS-T;
4.2 Sprijinirea activitilor de informare i publicitate pentru POS-T.
Programul Operaional Sectorial Infrastructura de Mediu al crui obiectiv global l constituie

protecia i mbuntirea calitii mediului i a standardelor de via n Romnia, urmrindu-se
conformarea cu prevederile acquis-ului de mediu.
Axa prioritar 1 Extinderea i modernizarea sistemelor de ap i ap uzat;

1.1 Extinderea/modernizarea sistemelor de ap/ap uzat.
Axa prioritar 2 Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deeurilor i reabilitarea

siturilor contaminate istoric;
2.1 Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deeurilor i extinderea infrastructurii de
management al deeurilor;
2.2 Reabilitarea zonelor poluate istoric.
Axa prioritar 3 Reducerea polurii i diminuarea efectelor schimbrilor climatic prin

restructurarea i reabilitarea sistemelor de nclzire urban pentru atingerea intelor de eficien
energetic n localitile cele mai afectate de poluare;
3.1 Reabilitarea sistemelor urbane de nclzire n zonele fierbini (hotspot).
Axa prioritar 4 Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecia

naturii;
4.1 Dezvoltarea infrastructurii i a planurilor de management n vederea protejrii biodiversitii
i Natura 2000.
Axa prioritar 5 Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale n

zonele cele mai expuse la risc;
5.1 Protecia mpotriva inundaiilor;
5.2 Reducerea eroziunii costiere.
Axa prioritar 6 Asistena Tehnic.
Programul Operaional Sectorial dezvoltarea capacitii administrative va contribui la crearea

unei administraii publice mai eficiente i mai eficace n beneficial socio-economic al societii
romneti.
Axa prioritar 1: mbuntiri de structur i proces ale managementului ciclului de

politici publice
1.1 mbuntirea procesului de luare a deciziilor;
1.2 Creterea responsabilizrii administraiei publice;
1.3 mbuntirea eficacitii organizaionale.

Axa prioritar 2: mbuntirea calitii i eficienei furnizrii serviciilor publice, cu
accentul pus pe procesul de descentralizare
2.1 Sprijin pentru procesul de descentralizare sectorial a serviciilor;
2.2 mbuntirea calitii i eficienei furnizrii serviciilor.
Axa prioritar 3: Asisten tehnic

3.1 Sprijin pentru implementarea, managementul general, evaluarea PO DCA i pentru
pregtirea viitorului exerciiu de programare;
3.2 Sprijin pentru comunicarea i promovarea PO DCA
n dezvoltarea socio-economic n perioada 2007-2015 oraul Beclean va putea beneficia de

importante resurse financiare pentru finanarea unor proiecte din instrumente structurale. Pentru
aceasta este foarte important ca autoritatea public local s identifice proiectele cele mai
relevante n toate domeniile:
infrastructur de baz;
capitalul uman;
mediul economic;
administraie;
dezvoltare.

PREVIZIUNI MACROECONOMICE CONDITII PENTRU O DEZVOLTARE SUSTINUTA
Pentru perioada de previziune a strategiei de dezvoltare durabila, estimam ca principalii

indicatori macroeconomici vor avea urmatoarea evolutie:
PROIECIA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI N PERIOADA 2006 - 2010, Prognoza de toamn - noiembrie 2006
Anul 2006 2007* 2008* 2009* 2010* 2011 2012 2013

Salariul mediu brut (Euro) 318 360 399 439 477 495 510 525
Indice de crestere (%) 13% 11% 10% 9% 4% 3% 3%

2008 2009 2010 2011 2012 2013
Cresterea PIB, % 6.5% 6.0% 5.5% 5.0% 4.5% 4.0%

Inflatia in Romania % 7.0% 7.0% 5.5% 5.0% 4.0% 3.0%
Inflatia in EUR 2.0% 2.0% 2.0% 2.0% 2.0% 1.0%
Cursul mediu anual 3.8500 3.8115 3.7734 3.7357 3.6983 3.6613

Modificare % 7.79% -1.01% -1.01% -1.01% -1.01% -1.01%
Nivel national
ROL/RON
Venituri gospodarie 1,641 1,861 2,062 2,262 2,447 2,621
Urban 1,783 2,022 2,240 2,458 2,659 2,848
Rural 1,469 1,667 1,846 2,026 2,191 2,347

Evolutia salariului nominal
brut 1,303 1,478 1,637 1,797 1,943 2,082
Cresterea in termeni reali
al salariului mediu brut 6.50% 6.00% 5.00% 4.50% 4.00% 4.00%
EUR -cifre nominble
Veniturile gospodariei 426 488 546 606 662 716
Urban 463 531 594 658 719 778
Rural 382 437 489 542 592 641

Evolutia salariului nominal
brut 338 388 434 481 525 569
EUR - Termeni reali
Veniturile gospodariei 394 443 486 528 565 606
Urban 428 481 528 573 614 658
Rural 353 396 435 473 506 542
2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022
3.5% 3.0% 3.0% 3.0% 3.0% 3.0% 3.0% 3.0% 3.0%

2.0% 2.0% 2.0% 2.0% 2.0% 2.0% 2.0% 2.0% 2.0%
1.0% 1.0% 1.0% 1.0% 1.0% 0.5% 0.5% 0.5% 0.5%
3.6796 3.6796 3.6796 3.6796 3.6796 3.6796 3.6796 3.6796 3.6796

0.50% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00%
2,767 2,907 3,054 3,209 3,371 3,542 3,721 3,871 4,028
3,006 3,159 3,318 3,486 3,663 3,848 4,043 4,206 4,376
2,478 2,603 2,735 2,873 3,019 3,172 3,332 3,467 3,607
2,197 2,309 2,425 2,548 2,677 2,813 2,955 3,074 3,199
3.50% 3.00% 3.00% 3.00% 3.00% 3.00% 3.00% 2.00% 2.00%
752 790 830 872 916 963 1,011 1,052 1,095
817 858 902 947 995 1,046 1,099 1,143 1,189
673 707 743 781 820 862 906 942 980
597 627 659 693 728 764 803 836 869
630 655 681 709 737 771 806 834 864
684 712 740 770 801 837 875 906 938
564 587 610 635 660 690 722 747 773

2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030
3.0% 3.0% 3.0% 3.0% 3.0% 3.0% 3.0% 3.0%

2.0% 2.0% 2.0% 2.0% 2.0% 2.0% 2.0% 2.0%
0.5% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0%
3.6796 3.6796 3.6796 3.6796 3.6796 3.6796 3.6796 3.6796
0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00%
4,190 4,360 4,536 4,719 4,910 5,108 5,314 5,529
4,553 4,737 4,928 5,127 5,334 5,550 5,774 6,007
3,752 3,904 4,062 4,226 4,397 4,574 4,759 4,951
3,328 3,462 3,602 3,748 3,899 4,057 4,220 4,391
2.00% 2.00% 2.00% 2.00% 2.00% 2.00% 2.00% 2.00%
1,139 1,185 1,233 1,282 1,334 1,388 1,444 1,503
1,237 1,287 1,339 1,393 1,450 1,508 1,569 1,633
1,020 1,061 1,104 1,148 1,195 1,243 1,293 1,346
904 941 979 1,018 1,060 1,102 1,147 1,193
894 930 968 1,007 1,047 1,090 1,134 1,180
971 1,011 1,051 1,094 1,138 1,184 1,232 1,282
801 833 867 902 938 976 1,015 1,056
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

RON (termeni reali)
Creasterea costului
energiei 1.5% 1.5% 1.5% 1.5% 1.5% 1.5% 1.5%
Cresterea costului
combustibilului 1.5% 1.5% 1.5% 1.5% 1.5% 1.5% 1.5%
Cresterea costului muncii 6.5% 6.0% 5.0% 4.5% 4.0% 4.0% 3.5%
Cresterea costului cu
mentenanta 1.0% 1.0% 1.0% 1.0% 1.0% 1.0% 1.0%
EURO
Cresterea costului energiei -1.8% 7.6% 6.0% 5.5% 4.5% 4.6% 2.0%
Cresterea costului
combustibilului -1.8% 7.6% 6.0% 5.5% 4.5% 4.6% 2.0%
Cresterea costului muncii 3.0% 12.3% 9.7% 8.7% 7.1% 7.1% 4.0%
Cresterea costului cu
mentenanta -2.3% 7.0% 5.5% 5.0% 4.0% 4.0% 1.5%
Cresterea tarifului pentru
managementul deseurilor -0.7% 8.6% 6.8% 6.2% 5.1% 10.0% 2.4%
Cresterea tarifului
materialelor reciclabile -3.3% 6.0% 4.5% 4.0% 3.0% 3.0% 0.5%

2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024
1.5% 1.5% 1.5% 1.5% 1.5% 1.5% 1.5% 1.5% 1.5% 1.5%
1.5% 1.5% 1.5% 1.5% 1.5% 1.5% 1.5% 1.5% 1.5% 1.5%
3.0% 3.0% 3.0% 3.0% 3.0% 3.0% 2.0% 2.0% 2.0% 2.0%
1.0% 1.0% 1.0% 1.0% 1.0% 1.0% 1.0% 1.0% 1.0% 1.0%
2.5% 2.5% 2.5% 2.5% 3.0% 3.0% 3.0% 3.0% 3.0% 3.5%
2.5% 2.5% 2.5% 2.5% 3.0% 3.0% 3.0% 3.0% 3.0% 3.5%
4.0% 4.0% 4.0% 4.0% 4.5% 4.5% 3.5% 3.5% 3.5% 4.0%
2.0% 2.0% 2.0% 2.0% 2.5% 2.5% 2.5% 2.5% 2.5% 3.0%
2.8% 2.8% 2.8% 2.8% 3.3% 3.3% 3.0% 3.0% 3.0% 3.5%
1.0% 1.0% 1.0% 1.0% 1.5% 1.5% 1.5% 1.5% 1.5% 2.0%
2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033
1.5% 1.5% 1.5% 1.5% 1.5% 1.5% 1.5% 1.5% 1.5%
1.5% 1.5% 1.5% 1.5% 1.5% 1.5% 1.5% 1.5% 1.5%

2.0% 2.0% 2.0% 2.0% 2.0% 2.0% 2.0% 2.0% 2.0%
1.0% 1.0% 1.0% 1.0% 1.0% 1.0% 1.0% 1.0% 1.0%
3.5% 3.5% 3.5% 3.5% 3.5% 3.5% 3.5% 3.5% 3.5%
3.5% 3.5% 3.5% 3.5% 3.5% 3.5% 3.5% 3.5% 3.5%

4.0% 4.0% 4.0% 4.0% 4.0% 4.0% 4.0% 4.0% 4.0%
3.0% 3.0% 3.0% 3.0% 3.0% 3.0% 3.0% 3.0% 3.0%
3.5% 3.5% 3.5% 3.5% 3.5% 3.5% 3.5% 3.5% 3.5%
2.0% 2.0% 2.0% 2.0% 2.0% 2.0% 2.0% 2.0% 2.0%

COERENTA I CONFORMITATEA CU POLITICILE NAIONALE I
EUROPENE
Corespondena cu politicile comunitare i cu acquis-ul comunitar
In momentul dezvoltrii planului strategic de dezvoltare pentru Beclean s-a inut cont att de
experienele anterioare din Uniunea European n ceea ce privete dezvoltarea sustenabil a
comunitilor urbane, ct i de contextul naional i local.
Situaia orasului nu este una unic n Europa. Orae cu o puternic industrializare n trecut, dar
care acum se confrunt cu lipsa locurilor de munc, respectiv cu necesitatea recalificrii forei de
munc existente, orae cu un trecut deosebit i cu o motenire cultural-istoric remarcabil se
regsesc i n alte state din Europa (City of Zamosc Polonia, Historic Centre of esk Krumlov
Republica Ceh). Importana asigurrii unor instrumente pentru reabilitarea i dezvoltarea
acestora a fost recunoscut de UE nc din anii 80, cnd a inclus n programele sale direcii
strategice pentru dezvoltarea zonelor urbane.
Pentru susinerea politicilor menionate mai sus, pe lng programele operaionale sectoriale
elaborate i implementate n statele membre, au fost lansate i programe suport dedicate:
programul URBACT (care faciliteaz i sprijin schimbul de experien dintre oraele europene,
capitalizarea i diseminarea tuturor cunotinelor legate de dezvoltarea urban sustenabil),
programul JESSICA (Joint European Support for Sustainable Investment in City Areas iniiativ
al Comisiei Euroepne n colaborare cu Banca de Investiii European i Banca de Dezvoltare a
Cosniliului Europei - , n vederea sprijinirii investiiior durabile, creterii i ocuprii n zonele
urbane ale Uniunii), programul EUROPA PENTRU CETATENI (program de promovare a
sentimentului de cetenie european, cu o component : Aciunea 1 Orae nfrite),
oportuniti care ar putea fi folosite de oraele care au o viziune pentru urmtorii 15-20 de ani.
Principalele categorii de abordare strategic din prezentul plan de dezvoltare a orasului sunt
puternic ancorate n strategiile europene privind dezvoltarea regional i ocuparea forei de
munc, adic n Orientrile strategice de coeziune pentru perioada 2007 2013 (2006/702/EC)
adoptat de Comisia European n 2006, respectiv n Strategia rennoit de la Lisabona privind
creterea i locurile de munc.
n ceea ce privete Crearea i distribuia bogiei ntre ceteni, prin iniiativele propuse de
sprijinire a micilor ntreprinztori (inclusiv artizani i meteugari locali), aceasta se regsete
att n prioritile strategice de coeziune, ct i n strategia rennoit de la Lisabona, sub forma
de sprijinire a nfiinrii de noi locuri de munc sau antreprize, dar i prin susinerea unei
dezvoltri echilibrate la nivelul societii, prin asigurarea drepturilor egale i acces la oportuniti.

O mai bun guvernare, adic creterea capacitii sectorului public se regsete de asemenea
ca o prioritate n cadrul Orientrilor strategice de coeziune, unde Comisia European
accentueaz importana mbuntirii performanelor administraiilor publice n vederea
dezvoltrii capacitii de a pune n aplicare strategiile comunitare, naionale i locale elaborate.
Contribuia la obiectivele orizontale
1. Dezvoltarea durabil
Satisfacerea nevoilor actuale fr a compromite posibilitatea generaiilor viitoare de a i le

satisface pe ale lor fraza care st la baza ideii de dezvoltare durabil este respectat i n
strategia de dezvoltare a orasului Beclean.
Categoriile strategice, obiectivele, prioritile i msurile formulate n cadrul planului de

dezvoltare vizeaz: protejarea motenirii naturale, reducerea polurii apei i a aerului,
dezvoltarea unui sistem de utiliti (ap, gaz, curent electric) mai eficient i mai prietenos cu
mediul nconjurtor, un sistem de transport public urban administrat ntr-un mod raional i cu
accent pe reducerea polurii, sector turistic dezvoltat n concordan cu activitile economice
existente, respectiv cu activitile de protecie a monumentelor istorice i a valorilor culturale,
asigurarea oportunitilor de angajare pentru tineri i femei, reabilitarea siturilor industriale -
utilizarea zonelor maro nainte de a planifica nfiinarea unora noi, combaterea excluziunii
sociale, integrarea minoritilor etnice.
2. Oportuniti egale
n strategie pot fi regsite scopuri i obiective care vizeaz asigurarea anselor egale, n
conformitate cu prioritile orizontale ale Uniunii Europene. Astfel strategia vizeaz sprijinirea
grupurilor etnice minoritare (ex. populaia rom) i a grupurilor dezavantajate (persoane cu
disabiliti, persoane cu probleme sociale grave), prin asigurarea condiiilor necesare pentru
integrarea lor n societate, sprijinirea iniiativelor antreprenoriale ale tinerilor i ale femeilor,
respectiv susinerea grupului de ceteni rezideni din cetatea Sighioara n vederea includerii lor
n luarea deciziilor ce vizeaz viitorul spaiului din aria cetii.
3. Societatea informaional
Dezvoltarea i promovarea societii informaionale, adic furnizarea i accesul la informaii prin

internet, respectiv alte ci de comunicaii rapide i eficiente se regsete n strategie pe de o
parte sub form de scop n vederea asigurrii unui cadru optim pentru cunoatere i
accesibilitate, iar pe de alt parte se regsete n strategie ca o msur de acompaniere
esenial a iniiativelor administraiei publice, prin dezvoltarea unui sistem de comunicare i

informare eficient att cu cetenii, ct i cu factorii interesai din afara municipiului (administraie
central, investitori strini, orae nfrite, etc)
Corespondenta cu politicile naionale i regionale:
Planul Naional de Dezvoltare (PND) 2007 2013, Cadrul Strategic Naional de Referin
2007 2013 (CSNR), Strategiile Regionale i Strategiile Sectoriale
Legtura dintre primele dou documente de nivel naional poate fi uor definit, Cadrul Strategic
Naional de Referin nefiind altceva dect acea parte din Planul Strategic de Dezvoltare a rii
care este n concordan cu obiectivele prioritare ale Uniunii Europene, stabilite n Orientrile
strategice de coeziune pentru perioada 2007 2013 fixate de Comisia European.
Ca urmare, corespondeele dintre planul strategic local i oricare din planurile strategice la nivel
naional se vor regsi i n cellalt document.
n aceast situaie nu este surprinztor regsirea unor obiective formulate la nivel naional i la
nivel local, bine-neles adaptate condiiilor geografice, sociale, economice i culturale specifice
Municipiului Sighioara.
n ceea ce privete Planurile Regionale de Dezvoltare i Strategiile Sectoriale, ele se includ la

rndul lor n strategiile naionale.
Corelarea dintre Strategia de dezvoltare economico-sociala a orasului Beclean i

domeniile de intervenie ale Fondurilor Structurale i de Coeziune ale Uniunii Europene

Strategie PND (2007 CSNR (2007 Strategia de Cadru Strategiile sectoriale
local 2013) - 2013) Dezvoltare strategic de de dezvoltare
(2008 Regional referin al Domenii de
2013) Regiunii intervenie a
Centru (2007 Fondurilor
2013) Structurale i
Coeziune n
Romania
Obiectiv Prioritate P6: Prioritate: Obiectiv Direcie de Programul

specific: Diminuarea specific: dezvoltare: Operaional Regional
Dezvoltarea Promovarea axa 5.2 Crearea,
disparitilor de dezvoltrii Creterea Protejarea
motenirii dezvoltarea,
naturale i dezvoltare ntre teritoriale contribuiei mediului i modernizarea
construite a regiunile rii echilibrate turismului la conservarea infrastructurii de turism
oraului i (POR) dezvoltarea patrimoniului pentru
Obiectiv specific: Regiunilor natural, istoric
mprejurimil
or, ca motor i cultural al valorificarea
Valorificarea
economic localitilor resurselor naturale i
potenialului
de baz creterea calitii
turistic i cultural Prioritate serviciilor turistice
al regiunilor i strategic:
creterea Dezvoltarea
contribuiei turismului
acestor domenii la Conservarea
dezvoltarea patrimoniului
regiunilor cultrural,
turistic i
istoric

Promovarea axa 2.1
mbuntire disparitilor de dezvoltrii mbuntire mbuntirea Reabilitarea si
a dezvoltare ntre teritoriale a infrastructurii modernizarea retelei
accesibilitii regiunile rii echilibrate accesibilitii fizice i de de drumuri judetene,
interne i (POR) regiunilor i susinere a strazi urbane
externe Obiectiv specific: n particular dezvoltrii
a economice i
mbuntirea
accesibilitii sociale prin
gradului general
centrelor reabilitarea i
de atractivitate i
urbane i a dezvoltarea
accesibilitate a
legturilor cu infrastructurii
regiunilor
zonele de transport,
nconjurtoar comunicaii,
e; energetice i
edilitare
Prioritate
strategic:
Dezvoltarea
infrastructurii
locale i

regionale
Dezvoltarea,
reabilitarea i
modernizarea
infrastructurii
de transport i
comunicaii
Obiectiv Prioritatea P4: Prioritate: POS Dezvoltarea

specific: Capacitii
Dezvoltarea Consolidare Administrative Axa
Creterea resurselor a unei Prioritara
capacitii umane, capaciti 1.1 mbuntirea
administrai promovarea administrativ procesului de luare a
ei publice ocuprii i e eficiente deciziei la nivel
locale incluziunii sociale (POS DCA) politico-administrativ.
i ntrirea 1.2 Creterea
capacitii responsabilizrii
administrative administraiei publice
prin mbuntirea
Obiectiv specific: sistemelor de
raportare a
mbuntirea
performanei i prin
furnizrii
dezvoltarea unei
serviciilor publice
culturi a evalurii la
n scopul
nivel central i local
dezvoltrii socio-
1.3 mbuntirea
economice
eficacitii
durabile,
organizaionale
diminurii
disparitilor i Axa prioritar 2.2
asigurrii unei mbuntirea calitii
bune guvernri. i eficienei furnizrii
serviciilor

Promovarea axa 4.2
mbuntire disparitilor de dezvoltrii Creterea mbuntirea Reabilitarea siturilor
a mediului dezvoltare ntre teritoriale rolului infrastructurii industriale poluate i
urban i a regiunile rii echilibrate economic i fizice i de neutilizate
calitii vieii (POR) social al susinere a
Obiectiv specific: centrelor dezvoltrii Programul
urbane, prin economice i Operaional Regional
mbuntirea
adoptarea sociale prin axa 3.2
gradului general
unei abordri reabilitarea i Reabilitarea
de atractivitate i
policentrice, dezvoltarea /modernizarea /
accesibilitate a
n vederea infrastructurii dezvoltarea si
regiunilor
stimulrii de transport, echiparea
unei comunicaii, infrastructurii
dezvoltri energetice i serviciilor sociale
mai edilitare
echilibrate a Programul
Regiunilor; Prioritate Operaional Regional
axa 3.4

strategic: Reabilitarea
/modernizarea/
Dezvoltarea dezvoltarea si
infrastructurii echiparea
locale i infrastructurii
regionale preuniversitare,
mbuntirea universitare si FPC
infrastructurii
tehnico-
edilitare i de
protecia
mediului
Direcie de
dezvoltare:
Dezvoltare
urban
durabil
- Sprijinirea
dezvoltrii
urbane
integrate
Obiectiv Prioritatea P1: Prioritate: Obiectiv Obiectiv Programul

specific: Creterea specific: specific: Operaional Regional
competitivitii Creterea axa 4.1
ntrirea i economice i competitivit Creterea Creterea Dezvoltarea durabil a
exploatarea dezvoltarea ii pe termen rolului prosperitii structurilor de sprijinire
oportunitil economiei bazate lung a economic i locuitorilor a afacerilor de
or i a pe cunoatere economiei social al regiunii prin importanta regionala
mediului romneti centrelor dezvoltarea si locala
economic Sub-prioritate: (POS CCE) urbane, prin ntreprinderilor
prietenos Creterea adoptarea mici i mijlocii Programul
competitivitii Prioritate: unei abordri i crearea de Operaional Regional
prin mbuntirea policentrice, noi locuri de axa 4.3 Sprijinirea
accesului pe Promovarea n vederea munc. dezvoltrii
piaa al dezvoltrii stimulrii microintreprinderilor
ntreprinderilor, n teritoriale unei Direcie de
special al celor echilibrate dezvoltri dezvoltare:
mici i mijlocii (POR) mai
echilibrate a Dezvoltare
Regiunilor; economic
prin:
Prioritate P6: promovarea
Diminuarea unui turism
modern i
disparitilor de
eficient,
dezvoltare ntre promovarea
regiunile rii serviciilor
destinate
Obiectiv specific:
susinerii
activitilor

Creterea economice
competitivitii
regiunilor ca Prioritate
locaii pentru strategic:
afaceri
Sprijinirea
afacerilor
Crearea i
dezvoltarea
IMM-urilor
productive i
de servicii
Dezvoltarea,
diversificarea
i promovarea
ofertei turistice
mbuntirea
serviciilor n
turism
Obiectiv Prioritatea P4: Prioritate: Obiectiv Prioritate Programul
specific: specific: strategic: Operaional Regional
Dezvoltarea Imbunatatire axa 3.2
Combaterea resurselor a Creterea Dezvoltarea Reabilitarea
excluziunii umane, infrastructuri calitii infrastructurii /modernizarea /
sociale i a promovarea i sociale infrastructurii locale i dezvoltarea si
discriminrii ocuprii i (POR) sociale a regionale echiparea
incluziunii sociale Regiunilor dezvoltarea i infrastructurii
i ntrirea Dezvoltarea modernizarea serviciilor sociale
capacitii i folosirea infrastructurii
administrative mai eficient educaionale, POS Dezvoltarea
a capitalului sociale i de Resurselor Umane -
Obiectiv specific: uman din sntate Axa 1.1 - Acces la
Romnia educatie si formare
Dezvoltarea unei (POS DRU) Direcie de profesionala initiala de
piee a muncii dezvoltare: calitate
moderne, flexibile
i inclusive care mbuntirea POS Dezvoltarea
s permit utilizrii Resurselor Umane -
creterea anselor resurselor
Axa 2.2 - Prevenirea
umane prin
de si corectarea parasirii
creterea
ocupare/integrare gradului de timpurii a scolii
durabil pe piaa protecie
muncii a unui social pentru POS Dezvoltarea
numr de 300.000 omeri prin Resurselor Umane -
tineri, 100.000 de msuri active Axa 3.3 - Dezvoltarea
persoane din parteneriatului si
Programe de
grupurile incurajarea initiativelor
susinere
vulnerabile; social a pentru parteneri
categoriilor sociali si societatea
Obiectiv specific: defavorizate civila
Prioritate
Creterea nivelului strategic: POS Dezvoltarea
de educaie i Resurselor Umane -
formare Creterea Axa 5.1 - Dezvoltarea
profesional a ocuprii, i implementarea

capitalului uman dezvoltarea msurilor active de
prin oferirea de resurselor ocupare
programe de umane i a
formare serviciilor
profesional sociale
continu specifice promovarea
care s furnizeze msurilor
competenele i active de
abilitile cerute ocupare a
pe piaa muncii forei de
pentru un numr munc
de 1.100.000
persoane, dintre - mbuntirea
care 400.000 i extinderea
persoane care sistemului de
ntmpin servicii sociale
dificulti de
integrare/reintegra
re pe piaa
muncii (tineri,
femei, omeri de
lung durat,
lucrtori cu nivel
redus de
calificare,
persoane n
vrst aflate n
cutarea unui loc
de munc,
persoane din
grupurile
vulnerabile);
Obiectiv Prioritatea P4: Prioritate: Obiectiv POS Dezvoltarea

specific: specific: Resurselor Umane
Dezvoltarea Dezvoltarea toate axele
Locuri de resurselor i folosirea Reducerea
munc i umane, mai eficient omajului prin
Educaie promovarea a capitalului mbuntirea
ocuprii i uman din angajrii i
incluziunii sociale Romnia adaptibilitii
i ntrirea (POS DRU) forei de
capacitii munc,
administrative promovarea
oportunitilor
Obiectiv specific: egale,
mbuntirea
Dezvoltarea pregtirii i
educaiei iniiale i combaterea
continue prin excluziunii
promovarea de sociale
reforme i Prioritate
furnizarea unor strategic:
oferte educaionale

de calitate i Creterea
relevante pentru ocuprii,
dezvoltarea
piaa muncii, care s
resurselor
asigure oportuniti umane i a
egale de nvare pe serviciilor
tot parcursul vieii i sociale
mbuntirea promovarea
anselor de msurilor
active de
angajare;
ocupare a
Obiectiv specific: forei de
munc
Dezvoltarea
-
resurselor umane din
achiziionarea
educaie prin de competene
dezvoltarea de noi specializate n
profesii i domeniul
diversificarea administrrii i
ofertelor de educaie dezvoltrii
afacerilor
iniial i continu
pentru un numr de
40.000 persoane din
sistemul de
nvmnt;
Obiectiv specific:
Dezvoltarea
unor rute
flexibile i
personalizate de
nvare i
carier prin
furnizarea de
servicii integrate
de informare,
orientare i
consiliere pentru
un numr de
1.000.000 elevi
i studeni i un
numr de
100.000 resurse
umane din
educaie;
Obiectiv specific:
Facilitarea
inseriei tinerilor
pe piaa muncii
prin promovarea
parteneriatului n
educaie i
ocupare i
dezvoltarea

programelor de
tranziie de la
coal la locul
de munc pentru
un numr de
10.000 de
absolveni, n
vederea creterii
anselor de
ocupare;
Obiectiv specific:
Creterea
nivelului de
educaie i
formare
profesional a
capitalului uman
prin oferirea de
programe de
formare
profesional
continu
specifice care
s furnizeze
competenele i
abilitile cerute
pe piaa muncii
pentru un
numr de
1.100.000
persoane, dintre
care 400.000
persoane care
ntmpin
dificulti de
integrare/reintegr
are pe piaa
muncii (tineri,
femei, omeri
de lung durat,
lucrtori cu nivel
redus de
calificare,
persoane n
vrst aflate n
cutarea unui
loc de munc,
persoane din
grupurile
vulnerabile);
Obiectiv Prioritatea P4: Prioritate: Obiectiv Prioritate: POS Dezvoltarea

specific: specific: Resurselor Umane
Dezvoltarea Dezvoltarea Dezvoltarea Axa 1.1 - Acces la
Sprijin resurselor i folosirea Creterea infrastructurii educatie si formare
pentru umane, mai eficient calitii locale i profesionala initiala de
tineret promovarea a capitalului infrastructurii regionale calitate (elevi)
ocuprii i uman din sociale a
incluziunii sociale Romnia Regiunilor; Msur 1.3: Axa 1.2 - invatamant
i ntrirea (POS DRU) superior de calitate
Dezvoltarea i

capacitii Prioritate: Obiectiv modernizarea (studenti)
administrative specific: infrastructurii
Promovarea educaionale, Axa 1.3 - Dezvoltarea
Obiectiv specific: dezvoltrii Creterea sociale i de resurselor umane din
teritoriale contribuiei sntate educatie si formare
Facilitarea echilibrate - turismului la profesionala (tineri
inseriei tinerilor Imbunatatire dezvoltarea Prioritate: absolveni)
pe piaa muncii a Regiunilor
prin promovarea infrastructuri Creterea Axa 2.1 - Tranzitia de
parteneriatului n i sociale ocuprii forei la scoala la o viata
educaie i (POR) de munc, activa (elevi, studeni)
ocupare i dezvoltarea
dezvoltarea resurselor Axa 2.2 - Prevenirea
programelor de umane i a si corectarea parasirii
tranziie de la serviciilor de timpurii a scolii
coal la locul de sntate (precolari, elevi)
munc pentru un
numr de 10.000 Msura 6.1: Axa 5.1 - Dezvoltarea
de absolveni, n si implementarea
vederea creterii Promovarea masurilor active de
anselor de msurilor ocupare (tineri omeri)
ocupare; active de
ocupare a Axa 6.1 - Dezvoltarea
Obiectiv specific: forei de economiei sociale
munc
Creterea nivelului disponibile i Axa 6.2 -
de educaie i dezvoltarea imbunatatirea
formare sistemului de accesului si participarii
profesional a formare grupurilor vulnerabile
capitalului uman profesional pe piata muncii
prin oferirea de iniial i
Axa 6.3 - Promovarea
programe de continua
egalitatii de sanse pe
formare
piata muncii
profesional
continu specifice Programul
care s furnizeze Operaional Regional
competenele i
abilitile cerute Axa 5.2 - Crearea/
pe piaa muncii dezvoltarea/
pentru un numr modernizarea
de 1.100.000 infrastructurilor
persoane, dintre specifice pentru
care 400.000 valorificarea durabil
persoane care a resurselor naturale
ntmpin i pentru creterea
dificulti de calitii serviciilor
integrare/reintegra turistice
re pe piaa
muncii (tineri, Operaiune: Crearea,
femei, omeri de reabilitarea i
lung durat, extinderea
lucrtori cu nivel infrastructurii de
redus de agrement, inclusiv
calificare, a utilitilor
persoane n aferente (ex.

vrst aflate n piscine, terenuri de
cutarea unui loc mini-golf, tenis,
de munc, paint-ball, turism
persoane din feroviar pe linie ferat
grupurile ngust, n zonele de
vulnerabile); deal i de munte etc.)
Obiectiv specific:
Dezvoltarea unei
piee a muncii
moderne, flexibile
i inclusive care
s permit
creterea anselor
de
ocupare/integrare
durabil pe piaa
muncii a unui
numr de 300.000
tineri, 100.000 de
persoane din
grupurile
vulnerabile;
De asemenea,
componenta de
infrastructur
educaional din
prioritatea privind
diminuarea
disparitilor de
dezvoltare ntre
regiunile rii,
pune un accent
deosebit pe
crearea condiiilor
dezvoltrii optime
(fizice i mentale)
ale tinerilor
Obiectiv Prioritatea P6: Prioritate: Obiectiv Prioritate: Programul

specific: specific: Operaional Regional
Diminuarea Imbunatatire Dezvoltarea
mbuntir disparitilor de a Creterea infrastructurii Axa 3.1 - Reabilitarea,
ea serviciilor infrastructuri calitii locale i modernizarea i
dezvoltare dintre
de sntate i sociale infrastructurii regionale echiparea
regiunile rii (POR) sociale a infrastructurii
Regiunilor; Msur 1.3: serviciilor de sntate
Obiectiv general:
Dezvoltarea i POS Dezvoltarea
Creterea modernizarea Resurselor Umane
economic mai infrastructurii

accelerat a educaionale, Axa 3.2 - Formare
regiunilor slab sociale i de profesional i sprijin
sntate pentru ntreprinderi i
dezvoltate, n
angajai pentru
vederea diminurii promovarea
disparitilor de adaptabilitii
dezvoltare
interregionale i
intraregionale.
Obiectiv specific:
mbuntirea
gradului general
de atractivitate i
accesibilitate a
regiunilor prin
construirea i/sau
reabilitarea a
aproximativ 4000
km de drumuri, a
1.500 uniti
colare i 150
uniti spitaliceti
pn n 2015
Obiectiv Obiectiv general: Prioritate: - Direcie de POS Mediu

specific: dezvoltare:
protejarea i Dezvoltarea Axa 1 - Extinderea i
Protecia mbuntirea infrastructuri Protejarea modernizarea
mediului calitii mediului, i de baz la mediului i sistemelor de ap i
n conformitate standarde conservarea ap uzat
cu nevoile europene, patrimoniului
economice i (inclusiv natural, istoric Axa 2 - Dezvoltarea
sociale ale infrastructur i cultural al sistemelor de
Romniei, a de mediu) localitilor management integrat
conducnd astfel al deeurilor i
la mbuntirea POS Mediu Prioritate: reabilitarea siturilor
semnificativ a obiectiv istorice
calitii vieii prin general: Dezvoltarea
ncurajarea infrastructurii contaminate
dezvoltrii durabile mbuntire locale i
a regionale Axa 4 -
Obiectiv specific: standardelor Implementarea
de via ale Msura 1.2: Sistemelor Adecvate
mbuntirea populaiei i de Management
standardelor de a mbuntirea pentru Protecia
via prin infrastructurii Naturii
asigurarea standardelor tehnico-
serviciilor de de mediu, edilitare i de
utiliti publice n viznd, n protecie a
sectoarele ap i principal, mediului
deeuri, la respectarea
calitatea i n acquis-ului
cantitatea comunitar

necesar de mediu
Obiectiv specific:
mbuntirea
calitii mediului
viznd, n
special,
conformarea cu
Directivele
relevante ale
Uniunii Europene
MANAGEMENTUL FINANCIAR STRATEGIC AL BENEFICIARULUI CAPACITATEA DE CO-

FINANTARE
Managementul financiar strategic al beneficiarului presupune analiza detaliata a

principalilor indicatori din bugetul de venituri si heltuieli si contul de executie, precum si
previzionarea acestora pe intreaga perioada a strategiei de dezvoltare durabila.
In cadrul metodologiei analizei economice, financiare si de afordabilitate vor fi utilizate diferite

categorii de ipoteze, grupate dupa cum urmeaza.
Situaia actual a veniturilor proprii

Realizari Realizari
Indicatori Realizari 2004 - 2005 - mii 2006 - mii
mii Euro Euro Euro
VENITURI - TOTAL 1,940 2,350 3,357

IX.MPRUMUTURI 0 0 0
CHELTUIELI -TOTAL 1,940 2,350 3,357
XIV. RAMBURSARI DE MPRUMUTURI 0 0 0
EXCEDENT/DEFICIT 0 0 0
Venituri proprii (conform OUG 45/2003 si Legea Fin Publice
Locale 273/2006) 550 758 976
Prag maxim de indatorare (in conformitate cu OUG 45/2003
(20% pentru 2004 si 2005) si Legea Fin Publice Locale
273/2006)(30%) (= R1 + R2) 110.00 151.66 292.76
R1: Rezerva de imprumut alocata pentru operare si cheltuieli
neprevazute (7% din Prag maxim) 38.50 53.08 68.31
Realizat Previziuni Previziuni Previziuni Previziuni Previziuni

2007 - mii Planificat2008 2009 - mii 2010 - mii 2011 - mii 2012 - mii 2013 - mii
Euro - mii Euro Euro Euro Euro Euro Euro
4,944 4,249 4,631

3,898 4,677.46 4,724.23 4,771.47
1,147 0 0 0 0 0 0
4,944 3,898 4,249 4,631 4,677.46 4,724.23 4,771.47

6 73 104 154 149 143 138
0 0 0 0 0 0 0
1,519 1,496 1,736 2,031 2,356 2,709 2,980
455.74 448.85 520.67 609.18 706.65 812.65 893.92
106.34 104.73 121.49 142.14 164.89 189.62 208.58
Previziuni Previziuni Previziuni Previziuni Previziuni Previziuni Previziuni Previziuni

2014 - mii 2015 - mii 2016 - mii 2017 - mii 2018 - mii 2019 - mii 2020 - mii 2021 - mii
Euro Euro Euro Euro Euro Euro Euro Euro
4,819.19 4,867.38 4,916.05 4,965.21 5,014.87 5,065.01 5,115.66 5,166.82

0 0 0 0 0 0 0 0
4,819.19 4,867.38 4,916.05 4,965.21 5,014.87 5,065.01 5,115.66 5,166.82

133 128 123 117 112 107 102 97
0 0 0 0 0 0 0 0

3,278 3,310 3,642 4,224 4,266 4,693 4,740 4,787
983.31 993.14 1,092.45 1,267.25 1,279.92 1,407.91 1,421.99 1,436.21
229.44 231.73 254.91 295.69 298.65 328.51 331.80 335.12

5,218.49 5,270.67 5,323.38 5,376.61 5,430.38 5,484.68 5,539.53 5,594.93

0 0 0 0 0 0 0 0
5,218.49 5,270.67 5,323.38 5,376.61 5,430.38 5,484.68 5,539.53 5,594.93

92 86 81 76 71 55 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0
4,835 4,884 5,372 5,426 5,480 5,535 5,590 5,646
1,450.57 1,465.08 1,611.59 1,627.70 1,643.98 1,660.42 1,677.02 1,693.79
338.47 341.85 376.04 379.80 383.60 387.43 391.31 395.22

5,650.88 5,707.38 5,764.46 5,822.10 5,880.32 5,939.13 5,998.52 6,058.50

0 0
5,650.88 5,707.38 5,764.46 5,822.10 5,880.32 5,939.13 5,998.52 6,058.50

0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0
6,549 6,615 6,681 6,748 6,815 6,883 6,952 7,022
1,964.80 1,984.45 2,004.29 2,024.34 2,044.58 2,065.02 2,085.67 2,106.53
458.45 463.04 467.67 472.34 477.07 481.84 486.66 491.52

Previziuni Previziuni Previziuni
2038 - mii 2039 - mii 2040 - mii
Euro Euro Euro
6,119.09 6,180.28 6,242.08
6,119.09 6,180.28 6,242.08

0 0 0
0 0 0
7,092 7,163 7,235
2,127.60 2,148.87 2,170.36
496.44 501.40 506.42
Ipoteze macroeconomice
Ipotezele macroeconomice sunt folosite pentru calcularea tuturor cifrelor prognozate si sunt
prezentate ca variabile de sensitivitate. S-a folosit un scenariu macroeconomic de baza.
Baza ipotezelor macroeconomice consta in urmatoarele fapte:
Politica fiscala / Datoria publica: se intareste disciplina financiara in societatile cu capital

public si se reduc arieratele la utilitatile publice, datoria publica ramane sub 30% din PIB;
Politica monetara: rata dobanzii de referinta va scadea, pe termen mediu-lung, cand
asteptarile inflationiste vor fi reduse, tintirea inflatiei ar putea fi introdusa;
Balanta de plati / Datoria externa: deficitul de cont curent ca procent din PIB va scadea
gradul sub ipoteza relansarii cresterii economice in EU si cresterea importurilor va fi
incetinita pe masura ce cresterea creditului va fi acoperita. Investitiile straine directe vor fi de
peste 2 miliarde EUR (echivalent monetar) anual iar datoria externa va ramane la un nivel
scazut;
Reforme structurale: privatizarea pe scara larga va continua si se vor face progrese in
restructurarea sectorului energetic, incluzand privatizarea companiilor de distributie;
Posibiliti de cretere a veniturilor
Scopul strategic al politicii bugetare locale are trei dimensiuni principale. Astfel:
1. Bugetul trebuie s fie suficient pentru a organiza i furniza servicii de interes local i de
utiliti comunitare n conformitate cu normele n vigoare.
2. Nivelul de dependen fa de cotele de alocare din impozitul pe venit i sumelor
defalcate pentru echilibrarea bugetelor locale trebuie s fie unul limitat.

3. Bugetul trebuie s conin i un element economic, investitional, cu scopul susinerii
dezvoltrii economice a localitii.
n cazul primelor dou puncte putem vorbi de o situaie factual, rezultat pe de o parte din
obligaiile legale de asigurarea serviciilor de interes local, pe de alt parte a modului de
efectuare a descentralizrii.
Punctul al treilea ns presupune i un element strategic de natur economic, menit s susin

procesele de dezvoltare local. Ca urmare, ar fi nevoie de un adevrat Plan de afaceri n
acest sens, innd ns cont de specificul furnizrii bunurilor publice, sau a celor private de ctre
sectorul public.
Serviciul datoriei
Moneda Valoarea Obiectul Termen de

Imprumutator
creditului imprumutului imprumutului rambursare
EURO
- dobnd Euro 1,147,059

- rambursare
Total
Credite necesare implementarii proiectelor de investitii
conform Strategiei de dezvoltare durabila
Credit 1 Euro 1,800,000 investitii 10 ani
TOTAL
GENERAL CL
Beclean 21,900,000
Principalele caracteristice luate in calcul pentru creditele care pot fi contractate de Autoritatea
Locala in vederea asigurarii surselor de co-finantare necesare implementarii proiectelor de
investitii sunt prezentate in tabelele de mai jos:
Credit 1 EURO
Credite, Plati, Dobanzi
Termeni de creditare x
Valoarea totala a

creditului 1,800,000 -
Dobanda anuala 6.50%
Perioada de creditare(semestre) 20 10 ani
Plati anuale 2
Perioada de gratie
(semestre) 0 0 ani
Plata lunara de capital 90,000
Credit 2 EURO
Valoarea totala a
Plati anuale 2
Perioada de gratie
(semestre) 0 0 ani
Credit 3 EURO
Valoarea totala a
Plati anuale 2
Perioada de gratie
(semestre) 0 0 ani
Credit 4 EURO !!!!

Valoarea totala a
Plati anuale 2
Perioada de gratie
(semestre) 0 0 ani
Plata lunara de capital

145,000
Credit 5 EURO !!!!

Valoarea totala a
Plati anuale 2
Perioada de gratie
(semestre) 0 0 ani
Credit 6 EURO
Valoarea totala a
Plati anuale 2
Perioada de gratie
(semestre) 0 0 ani
Credit 7 EURO
Valoarea totala a
Plati anuale 2
Perioada de gratie
(semestre) 0 0 ani
Credit 8 EURO
Valoarea totala a

Perioada de
creditare(semestre) 20 10 ani
Plati
anuale 2
Perioada de gratie
(semestre) 0 0 ani
Analiza de suportabilitate a implementarii viitoarelor proiecte de investitii de catre populatie la

nivelul Beclean este realizata distinct la nivel urban si rural si porneste de la prognoza de
populatie pe cele doua categorii pana in anul 2040.
VENITURILE PE GOSPODARII (EUR)/lunar 2006 2007 2008 2009 2010
Venituri lunare brute pe gospodarie -

urban 420 500 544 587 629
Venituri disponibile 15% 355 423 460 496 532
Max disponibil pt servicii apa&canal 4% 14 17 18 20 21
Venituri lunare brute pe gospodarie -

rural 226 264 291 317 340
Venituri disponibile 6% 213 248 274 299 320
Venituri decila 1 - urban 192 229 249 269 288
Venituri disponibile 0.80% 191 227 247 266 286
Venituri decila 1 - rural 104 121 133 145 156
Venituri disponibile 0.80%

103 120 132 144 154
Venituri decila 2 - urban 232 276 301 324 347
Venituri decila 2 - rural 125 146 161 175 188
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
681 718 752 787 831 867 902 939 984
576 607 636 666 703 733 763 794 832
23 24 25 27 28 29 31 32 33
364 384 402 421 440 459 478 497 515
343 361 379 396 414 432 450 468 485
14 14 15 16 17 17 18 19 19
312 329 344 360 381 397 413 430 450
309 326 342 357 377 394 410 426 447

12 13 14 14 15 16 16 17 18
167 176 184 193 201 210 219 227 236
165 174 183 191 200 208 217 226 234
7 7 7 8 8 8 9 9 9
376 396 415 435 459 479 498 518 543
365 384 403 422 445 464 483 503 527
15 15 16 17 18 19 19 20 21
201 212 222 232 243 253 264 274 285
195 206 215 225 236 246 256 266 276
8 8 9 9 9 10 10 11 11
2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028
1,018 1,052 1,097 1,129 1,162 1,195 1,227 1,336 1,371
861 889 927 955 983 1,010 1,038 1,130 1,159
34 36 37 38 39 40 42 45 46
533 551 569 586 603 619 636 653 670
502 519 535 551 567 583 599 615 631

20 21 21 22 23 23 24 25 25
466 482 502 517 532 547 562 612 627
462 478 498 513 528 543 557 607 622
18 19 20 21 21 22 22 24 25
244 252 260 268 276 284 291 299 307
242 250 258 266 274 281 289 297 304
10 10 10 11 11 11 12 12 12
562 581 606 624 642 660 678 738 757
545 563 587 605 623 640 657 716 734
22 23 23 24 25 26 26 29 29
295 304 314 323 333 342 351 361 370
286 295 305 314 323 332 341 350 359
11 12 12 13 13 13 14 14 14
2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037
1,405 1,441 1,477 1,514 1,610 1,651 1,684 1,717 1,752
1,189 1,218 1,249 1,280 1,362 1,396 1,424 1,452 1,481

48 49 50 51 54 56 57 58 59
687 704 722 740 758 777 793 809 825
647 663 680 697 714 732 747 762 777
26 27 27 28 29 29 30 30 31
643 660 676 693 737 756 771 786 802
638 654 671 687 731 750 765 780 796
26 26 27 27 29 30 31 31 32
315 322 331 339 347 356 363 370 378
312 320 328 336 344 353 360 367 375
12 13 13 13 14 14 14 15 15
776 796 815 836 889 912 930 948 967
753 772 791 811 863 884 902 920 938
30 31 32 32 35 35 36 37 38
379 389 399 409 419 429 438 447 456
368 377 387 396 406 416 425 433 442
15 15 15 16 16 17 17 17 18

2038 2039 2040
1,787 1,823 1,859
1,511 1,541 1,572
60 62 63
842 858 876
792 808 824
32 32 33
818 834 851
812 828 844
32 33 34
385 393 401
382 390 398
15 16 16
987 1,006 1,027
957 976 996
38 39 40
465 474 483

451 460 469
EVALUAREA IMPLEMENTARII SI ACTUALIZAREA STRATEGIEI
Proiectul de planificare strategica a comunitatii Beclean trebuie sa ia in considerare necesitatea

unui proces de evaluare coerent a programelor si rezultatelor vizate. Evaluarea trebuie sa se
bazeze pe elemente structurale serioase si sa fie realizata de grupuri specializate pe domenii
de interes. Efortul de evaluare trebuie sa tina seama de caracteristicile comunitatii Beclean si sa
aiba un caracter permanent (care sa includa si monitorizare nu doar evaluari finale).
Pozitia evaluarii n ciclul planificare-evaluare
In ceea ce priveste evaluarea nevoilor, pe masura ce desfasuram o monitorizare a acestora

apare necesitatea sa actionam prin modificarea programului. Obtinem pana la urma un ciclu
iterativ planificare-evaluare. n prima faza, cea de planificare, vorbim despre formularea unei
probleme, conceptualizarea alternativelor, detalierea posibilelor cursuri ale actiunii si a
implicatiilor lor, evaluarea alternativelor si selectarea celei mai bune si de implementarea
alternativei alese.
A doua faza se refera la formularea obiectivelor, scopurilor si ipotezelor programului,
conceptualizarea si operationalizarea componentelor principale ale evaluarii: programul,
participantii, conditiile si masuratorile, designul evaluarii, detalierea modului n care vor fi
coordonate aceste componente, analiza informatiei si utilizarea rezultatelor.

Astfel, se propune realizarea programelor operationale, precum si a planurilor de actiune pe
baza evaluarii nevoilor existente n fiecare domeniu.
Adoptarea programului se va face doar dupa efectuarea unei analize ex-ante, care poate duce
la revizuirea programului. La acest nivel se impune efectuarea unor analize de gradului de
realism a programului si a obiectivelor lui, analize cost-beneficiu sau cost eficienta (dupa caz).
Dupa implementarea programului se va realiza monitorizarea acestuia, pe baza unui set de
indicatori specifici fiecarui program.
Pentru programele cu o desfasurare mai indelungata de timp se impune efectuarea unei analize
intermediare, care sa ne spuna n ce masura operatiunile programului merg bine si la timp,
precum si n ce masura sunt ndeplinite obiectivele programului. Pe baza acestei evaluari se pot
impune modificari ale programului si implementarea acestor modificari.
La ncheierea programului sau a unui ciclu al programului se va efectua o evaluare sumativa

(orientata spre performanta programului, valoarea sa pentru societate), care sa ne spuna n ce
masura programul poate sau trebuie sa fie continuat.
Etapele evaluarii
Un program poate fi evaluat atunci cand:
Scopurile si obiectivele programului, cele mai importante efecte secundare care ar putea sa
apara, informatiile necesare pentru evaluare sunt bine definite;
Scopurile si obiectivele programului sunt plauzibile;
Informatiile necesare pot fi obtinute;
Beneficiarii evaluarii au ajuns asupra unui acord asupra modului n care vor fi utilizate
rezultatele acesteia.

Modul n care se desfasoara o evaluare difera de la program la program. Etapele generale ale
unei evaluari pot fi rezumate astfel:
Forma de evaluare recomandata este aceea particpativa, n care sunt implicate toate partile
implicate n program (beneficiarii programului, organizatia care a implementat programul,
partenerii si finantatorii programului).
Avantajele acestei abordari sunt:

Accent pe participanti;
Gama larga de beneficiari care participa;
Scopul este nvatarea;
Clarificarea obiectului evaluarii (programul)

Identificarea scopului evaluarii si a beneficiarilor acesteia
Identificarea datelor necesare
Alegerea si aplicarea metodelor de culegere a datelor
Analiza datelor
Prezentarea rezultatelor
Design flexibil;
Metode de apreciere rapida;
Participantii din exterior vin n calitate de facilitatori.

Indicatori ai programelor
Indicatorii unui program pot fi definiti drept orice valori care pot fi calculate sau masurate si care
ne pot da informatii despre gradul de succes al ndeplinirii obiectivelor unui program.
Obiectivele sunt asteptari exprimate n termeni cantitativi (de exemplu, se asteapta o crestere
economica anuala de 5%) iar indicatorii sunt masuratori reale, sunt fapte (indicatorul crestere
economica se masoara la trecerea unui an de la anuntarea obiectivului; daca este mai mare
sau egal cu 5%, obiectivul a fost ndeplinit). Pot exista mai multi indicatori pentru fiecare obiectiv
si de aceea este foarte important ca indicatorii propusi sa fie cu adevarat cele mai bune masuri
ale ndeplinirii obiectivelor.
Evaluarea programelor trebuie legata de efectele pe care si le propune sa le masoare si de

obiectivele propuse. O schema a legaturii dintre diferitele nivele ale efectelor si obiectivelor
este:
Indicatorii pot fi grupati n sapte mari categorii: beneficii sociale (BS), costuri sociale (CS),
rezultate (R), beneficiile programului (BP), costurile programului (CP), outputuri (O) si inputuri
(I).
Acesti indicatori vor fi folositi n toate evaluarile propuse si trebuie inclusi (n masura
posibilitatilor) n monitorizarea programelor.
Analiza mediului extern
Agenda 21 este planul de actiune al ONU pentru dezvoltare durabila n secolul XXI, aprobat de
173 de state n cadrul Conferintei Natiunilor Unite cu privire la Mediu si Dezvoltare de la Rio de
Janeiro, Brazilia, 1992. Capitolul 28 al documentului este dedicat autoritatilor locale cu privire la
elaborarea si implementarea unei strategii proprii privind Agenda 21.
n cel de-al V-lea Program de Actiune pentru Mediu al Uniunii Europene - Catre Durabilitate-
se recunoaste faptul ca autoritatile locale detin un rol deosebit de important n asigurarea

durabilitatii dezvoltarii, prin exercitarea functiilor lor statutare de autoritati competente
fata de multe din directivele si reglementarile existente si n contextul transpunerii
practice a principiului subsidiaritatii.
Analiza mediului intern
Planul Local de Actiune se adreseaza comunitatii locale, drept pentru care masurile, numarul
acestora si prioritizarea lor (probabil punctul cel mai sensibil din cuprinsul PLA), precum si
mecanismele institutionale de aplicare trebuie sa tina cont de interesele acestei comunitati,
respectiv de asociatii ale oamenilor de afaceri, sindicate, asociatii si fundatii cu activitate
caritabila, culturala, de protectie a patrimoniului cultural si arhitectonic, asociatii pentru protectia
mediului sau/si animalelor, congregatii religioase etc.
n PLA orice masura ce se concretizeaza ntr-un program, sub-program ori proiect trebuie sa
tina cont de urmatoarele aspecte:
concordanta ntre tintele fixate n programe, sub-programe, proiecte cu obiectivele

generale cuprinse n Strategia Locala de Dezvoltare Durabila a comunitatii Beclean
existenta unor resurse financiare limitate, conditie ce influenteaza modalitatea de
finantare si mecanismele juridice pe care se intemeiaza un program, sub-program sau
proiect (de ex. mprumut bancar, mprumut extern, obligatiuni municipale, concesiune,
vanzare, nchiriere, parteneriat public-privat ntemeiat pe un set de contracte de
concesiune, vanzare ori de alta natura etc);
evitarea efectului de evictiune (ca notiune economica) potrivit caruia o crestere a

cheltuielilor publice determina o reducere a consumului sau a investitiilor private, n
conditiile n care resursele sunt limitate. Autoritatea publica trebuie sa evalueze
permanent oportunitatea realizarii unei investitii, nu numai n raport cu resursele sale
financiare prezente, dar si cu cele viitoare, precum si cu optiunile populatiei, astfel ncat
sa ncurajeze responsabilitatea comunitara si individuala, precum si parteneriatul n
realizarea unui proiect de dezvoltare locala;
gradul de popularizare (cunoastere publica) al unui program, sub-program, proiect, prin

diseminarea informatiei n randul comunitatii locale. n acest sens, PLA va trebui sa
cuprinda mecanismul dezbaterii publice la analiza programelor si sub-programelor ce
urmeaza a fi realizate;
implicarea partilor interesate n realizarea unui program, sub-program sau proiect;
norme de reglementare versus norme de autoreglementare. Autoritatea locala va avea

n vedere ca sunt situatii n care organizatiile non-profit sau asociatiile profesionale ale
oamenilor de afaceri si pot fixa reguli pe baze voluntare n situatia realizarii unui proiect
fara interventia autoritatii publice, prin reglementari. De aceea este bine sa se evite
suprareglementarea. De asemenea, exista situatii n care, pentru realizarea unui proiect,
reglementarile autoritatii publice locale se combina cu cele voluntare, n special n cazul
parteneriatului public-privat.
Orientarea de baz a strategiei de dezvoltare durabila o constituie potenarea punctelor tari, n

vederea valorificrii oportunitilor de cretere i minimizarea efectelor punctelor slabe prin
eliminarea factorilor care blocheaz dezvoltarea.

n esen, prin aceast strategie se urmrete luarea unor msuri care s permit redresarea
economic a judeului i mbuntirea situaiei zonelor cu ntrzieri n dezvoltare, lund n
considerare protecia social i conservarea mediului.
Msurile prin care se urmrete implementarea strategiei vizeaz cinci cmpuri de aciune:
infrastructura
economia
mediul
resursele umane
turismul
PLAN DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII
Principalele masuri avute in vedere in cadrul planului de dezvoltare a instrastructurii se refera la:
1.1. Dezvoltarea, reabilitarea i modernizarea infrastructurii de transport i comunicaii;
1.2. mbuntirea infrastructurii tehnico-edilitare i de protecia mediului;
1.3. Combaterea efectelor naturale;
1.4. Dezvoltarea i modernizarea infrastructurii de educaie;
1.5. Dezvoltarea, reabilitarea i modernizarea infrastructurii de sntate;
1.6. Dezvoltarea i modernizarea infrastructurii de asisten social.
Dezvoltarea economica durabil nu poate fi conceput dect ntr-un sistem integrat care s
cuprind sectoarele economice, infrastructura de transport i comunicaii i activitile
administrative i sociale.
Reeaua inadecvat de drumuri n anumite zone i accesul dificil ctre acestea reduc
mobilitatea populaiei, disponibilitatea bunurilor de consum i a serviciilor, oportunitile pentru
angajare, funciile economice i sociale ale comunitilor i implicit coeziunea intern a
acestora. Sprijinul financiar pentru investiii n infrastructur i mbuntirea mediului
comunitii conduc la creterea activitilor economice i sociale, intensificarea relaiilor i prin
aceasta, valorificarea potenialului neexploatat.
Obiectivele specifice masurilor enuntate mai sus:
reabilitarea i dezvoltarea infrastructurii fizice locale, cu

Obiective specifice: scopul de a crea cadrul favorabil atragerii de investiii,
promovrii creterii economice i crerii de locuri de munc sustenabile;
mbuntirea infrastructurii de transport dintre polii economici i coridoarele pan-
europene ;

facilitarea accesului la zonele industriale, precum si la cele nou create prin polii
gravitationali de crestere din jurul Beclean;
eficientizarea sistemului de alertare n cazul producerii

Obiective specifice: dezastrelor naturale;
minimizarea efectelor dezastrelor naturale prin lucrri specifice de infrastructur;
mbuntirea condiiilor de nvmnt i a calitii pregtirii

Obiective specifice: profesionale;
oportuniti egale pentru elevi aflai n situaii defavorizante (n special mediul rural i
populaia rroma) ;
modernizarea infrastructurii sociale i de sntate i

Obiective specifice: dezvoltarea acesteia;
dezvoltarea reelei serviciilor de urgen.
restructurarea instituiilor clasice rezideniale pentru

Obiective specifice: persoanele adulte cu handicap i nfiinarea de servicii
comunitare alternative (case de tip familial, locuine protejate, adposturi temporare,
centre de criz) i nerezidenial (centre de zi, centre de consiliere, cluburi, centre de
terapie i recuperare) pentru persoanele cu handicap ct i ncadrarea cu personal de
specialitate potrivit tipului de serviciu oferit)
accesibilizarea mediului fizic conform termenelor stabilite de legislaia n vigoare
mbuntirea calitii vieii copiilor aflai n instituii prin

Obiective specifice: desfiinarea centrelor de plasament pentru copii n
dificultate, crearea de case familiale i transferul copiilor la asisteni maternali
profesioniti sau n centre de plasament de tip familial i adopie;
crearea de locuine de tranziie pentru tinerii care ies din sistemul de ocrotire, ca sprijin
n eforturile lor de a se integra n societate;
sprijinirea autoritilor locale n vederea prelurii de ctre acestea a serviciilor locale de
protecie a copilului (centre de zi, de consiliere) i a nfiinrii altor servicii n sprijinul
familiei i al copilului;
nfiinarea unor adposturi de protecie a persoanelor victime ale violenei domestice
unde pe lng consiliere social, psihologic i juridic, victimele s poat fi extrase
temporar din mediul familial violent i reintegrate din punct de vedere social;
nfiinarea centrelor maternale i a celor de zi.
amenajarea i dotarea de centre sociale multifuncionale;

PLAN DE DEZVOLTARE A CALITATII MEDIULUI (6 MASURI)
Nr. Denumirea masurii Sub-masura
Masurii
Masura 1 Resursele naturale si Administrarea eficienta a ariilor si a monumentelor naturale protejate.

conservarea Inventarierea si conservarea arborilor si speciilor de interes stiintific si turistic.
biodiversitatii Protectia si dezvoltarea ecosistemelor forestiere.
Practicarea turismului si agrementului ecologic n ariile naturale protejate, zonele forestiere si zonele
de agrement.
Masura 2 Ecologie urbana Stoparea diminuarii si degradarii spatiilor verzi intraurbane si periurbane
Diminuarea poluarii fonice si vibratii n zonele rezidentiale si spatiile de locuit.
Masura 3 Protectia atmosferei Aer ambiental a carui calitate sa asigure protectia sanatatii umane si a mediului
prin reducerea poluarii industriale metalurgice.

Aer ambiental a carui calitate sa asigure protectia sanatatii umane si a mediului
prin reducerea poluarii din transport.

Aer ambiental a carui calitate sa asigure protectia sanatatii umane si a mediului
Masura 4 Protectia apelor de Elaborarea si implementare strategiilor locale si a sistemelor de management

suprafata si
subterane durabil al apelor de suprafata si subterane n scopul conservarii si gospodaririi rezervelor de apa
potabila.
Colectarea apelor uzate menajere
Masura 5 Protectia solului Diminuarea poluarii solului
Masura 6 Educatie si actiuni Cresterea capacitatii de participare publica n luarea deciziilor privind mediu.
comunitare Cresterea capacitatii de obtinere a proiectelor de finantare nationale si
internationale si corelarea obiectivelor
ONG cu strategiile si termenii de referinta ai strategiilor nationale si locale.

Dezvoltarea managementului informational de mediu, cresterea nivelului ecologic
al comunitatii
Cresterea nivelului de educatie ecologica comunitara prin crearea grupurilor expert comunitare n domeniu
protectiei capitalului natural.
Implementarea managementului de criza n accidente cu impact major asupra mediului.

Implementarea si realizarea unor actiuni concrete prin voluntariat, n special n managementul si
gestiunea deseurilor la nivel comunitar.
PLAN DE DEZVOLTARE A AFACERILOR
Suportul financiar pentru dezvoltarea afacerilor va duce la creterea competitivitii

ntreprinderilor pe piaa european. Orientarea spre produsele cu valoare adugat ridicat, cu
un grad mare de prelucrare, va duce la creterea competitivitii economiei orasului Beclean, cu
implicatii la nivelul judetului .
Crearea facilitilor pentru investitori i stimularea afacerilor prin crearea de locaii necesare
incubrii afacerilor i facilitarea accesului la serviciile de consultan sunt prioritare . Creterea
calitii managementului ntreprinderilor este de asemenea o msura cheie pentru catalizarea
dezvoltrii de afaceri.
Crearea unor produse de marc i o bun promovare a acestora trebuie s fie n atenia
societilor comerciale fiind indispensabile n competiia de pe piaa european.
stimularea crerii de noi societi comerciale i a dezvoltrii celor

Obiective: existente din domeniul productiv i al serviciilor; prin creterea calitii
produselor i a serviciilor ;
mbuntirea dezvoltrii economiei locale prin creterea inovrii n activitile
economice prioritare;
dezvoltarea competitivitii economiei locale prin stimularea activitilor de promovare a
produselor;
sprijinirea dezvoltrii unui mediu mult mai favorabil pentru competitivitatea afacerilor prin
dezvoltarea infrastructurii de afaceri;
creterea cooperrii ntre sectorul de cercetare-dezvoltare i sectorul economic n
scopul mbuntirii competitivitii ntreprinderilor.
PLAN DE DEZVOLTARE A ACTIUNII SOCIALE
Societatea actuala este confruntata cu o reala problema de adaptare n domeniul social, unde
raspunsurile sunt putine si nu par sa stopeze fluxul crescand al marginalizarii sociale, n
expresiile ei cele mai perceptibile, saracia si precaritatea, dar si de asemenea n formele mai
putin mediatizate, izolarea si dezinteresul fata de sine.
n actuala stare de criza pe care o traverseaza comunitatile locale si n special orasele, este
imperioasa o restructurare a raspunsului si este necesara adaptarea acestuia la nivelul
cerintelor si mai ales la precaritatea resurselor.
Si n domeniul social, ca si n alte domenii, este mai important, mai eficient si mai ieftin sa previi
aparitia fenomenelor si a cazurilor sociale decat sa le rezolvi. Pentru o asemenea actiune
preventiva este necesara crearea unei retele de asistenta sociala la nivelul localitatii, ceea ce
presu-pune o desfasurare de mijloace de care singura administratia locala nu dispune. Se

impune deci o armo-nizare a abordarilor din partea administratiei publice si a vietii asociative
locale, o dezvoltare si ncurajare a initiativelor care favorizeaza implicarea comunitatii n
rezolvarea problemelor sociale.
Programele de asistenta sociala se vor desfasura cu respectarea unor norme de calitate
stabilite pentru serviciile sociale. Aceste norme se stabilesc prin hotararea consiliului local sau
decizia conducatorului unitatii de asistenta sociala care le finanteaza, cu respectarea obligatorie
a criteriilor prevazute de reglementarile n vigoare.
Potrivit legilor asistentei sociale, administratia locala va putea organiza servicii comunitare
(sociale si medico-sociale) adresate persoanelor defavorizate, le va finanta / subventiona, le va
monitoriza si evalua potrivit unor standarde de calitate pe care le va stabili.
Bunastarea beneficiarilor ar trebui sa fie n centrul preocuparilor pentru orice standard de
calitate care se stabileste si care trebuie sa recunoasca si sa respecte dreptul la intimitate si
demnitate al indivizilor, diversitatea si individualitatea, sa le aduca independenta prin oferirea
posibilitatii de a face propriile alegeri, conferindu-le astfel control asupra propriilor vieti, pe cat
posibil.
Indivizii trebuie sa primeasca ngrijirea exact la nivelul la care situatia lor o cere: serviciile
trebuie sa satisfaca ntregul lant de nevoi fizice, clinice, personale, sociale si spirituale ale
acestora.
Actiunea sociala ocupa n colectivitatile locale un loc din ce n ce mai important, municipalitatile
acordandu-i o atentie prioritara. Ea este ansamblul de interventii punctuale, pe categorii sau
globale, angajate de colectivitatea locala si institutiile abilitate pentru a remedia lipsurile
sistemelor de protectie sociala legala (securitate sociala si ajutor social), atat n materie de
acompaniament social , cat si de acces la drepturi sau servicii.
Grupul de lucru n domeniul social a identificat 5 programe prioritare, n cadrul carora s-au
definit mai multe subprograme, rezultand urmatoarele masuri :
Program: Persoane defavorizate

Sub-program: persoane fara locuinta
identificarea persoanelor care se ncadreaza n aceasta categorie prin realizarea unei

baze de date ;
crearea unor adaposturi temporare-azil de noapte care sa constituie prima treapta n
procesul de reinsertie sociala a acestor persoane ;
realizarea unor adaposturi sociale care sa ofere o gazduire pe termen mai lung acestor
persoane cu care debuteaza etapa propriu-zisa a reinsertiei sociale, obiectiv complex la
care concureaza un numar mai mare de factori ;
realizarea unor adaposturi gen " camin" care constituie o solutie pe termen mai lung ;
construirea de locuinte sociale pentru doua categorii de persoane : cele provenind din
randul asistatilor reintegrati social si a familiilor sau persoanelor cu venituri mici.
Sub-program : tineri proveniti din casele de copii
- identificarea persoanelor care fac parte din aceasta categorie si realizarea unei baze de date
corespunzatoare ;
- reglementarea unor sisteme de plasare n munca la angajatori ;
- pentru contracararea handicapului de plasare a acestor tineri n raport cu ceilalti tineri s-a
stabilit ca necesara o discriminare pozitiva a acestor tineri, de catre administratie.

Sub-program: familii in dificultate
- identificarea persoanelor care fac parte din aceasta categorie prin realizarea unei baze de
date si trierea cazurilor sociale pe baza dovezii de bunavointa n a accepta diverse oferte de
angajare ar reduce substantial numarul cazurilor efectiv de rezolvat;
- acordarea la timp a ajutoarelor legale prevazute de lege ;
- recuperarea handicapului la nvatatura prin ajutarea copiilor din aceste medii n cadrul unor
centre de meditatii ;
- remedierea decalajelor existente ntre acesti copii si copiii din medii sanatoase prin nfiintarea
unor laboratoare educationale scolare si a unor laboratoare educationale ocupationale ;
- asigurarea unei mese pe zi reprezinta un ajutor minim pentru subzistenta acestor persoane;
- adoptia" de la distanta practicata de catre familii din strainatate, ameliorand o parte din
problemele materiale cu care aceste familii se confrunta ;
- stimularea implicarii ONG-urilor ar fi mai mult decat necesara, prin parteneriate cu
administratia.
Sub-program : servicii n cartiere
- crearea unor cantine sociale;

- birouri de asistenta sociala;
- crearea centrelor sociale multifunctionale care ar combina intr-un mod fericit acordarea mai
multor tipuri de servicii sociale necesare ;
- ngrijirea acordata la domiciliu reprezinta ajutorul individualizat acordat persoanelor nevoiase.
Sub-program: reconversie profesionala
- facilitarea accesului reciproc la bazele de date al factorilor implicati ;

- nfiintarea unor ateliere protejate pentru persoanele aflate n dificultate ar fi un prim pas n
rezolvarea acestei probleme .
Program: Persoane varstnice si cu handicap

Sub-program: ngrijire la domiciliu
- identificarea persoanelor care fac parte din aceasta categorie si realizarea unei baze de date;
- specializarea ngrijitorilor ar nsemna saltul calitativ atat de necesar pentru eficientizarea unei
activitati;
- ngrijire la domiciliu centralizata este o alternativa mai economica la cea a ngrijitorului
personal. S-a constatat ca este necesar existenta unui dispecerat care sa gestioneze printr-un
centru de ngrijire la domiciliu cererile exprimate.
- nfiintarea unor servicii cu plata ar dinamiza si fluidiza acordarea ngrijirilor necesare.
Sub-program ngrijire n institutii
- nfiintarea unor ateliere protejate care ar asigura si un venit suplimentar acestei categorii de
persoane si un mod mai placut de petrecere a timpului liber constituind totodata si un element
de terapie ocupationala;
Program :Tineret
Sub-program : programe educationale pentru tineri

- dezvoltarea unor programe de educare (a tuturor categoriilor de varsta) la nivel de comunitate
locala, care sa aiba ca rezultat schimbarea conduitei populatiei cu privire la mbunatatirea
sanatatii mediului rural;
- diseminarea rezultatelor proiectelor de succes: informarea comunitatii cu privire la rezultatele
proiectelor cu succes n vederea reaplicarii acelor tipuri de proiecte la diferite nivele/segmente
ale populatiei, finalizate eventual n proceduri (coduri) de buna practica n domeniu ;
- retele de specialisti: dezvoltarea unei echipe de specialisti pe diferite sectoare de activitate
care sa se ocupe de programele desfasurate la nivel local n domeniile respective;
- mai buna informare despre actiunile ONG-urilor (centru informational pentru tineri, implicarea
mass mediei locale n procesul de informare): nfiintarea unui centru de informare destinat
tinerilor care sa ofere diferite servicii: centralizarea informatiei despre programele ONG
destinate tinerilor, elaborarea de programe proprii: educationale si de petrecerea timpului liber,
de reducere/eliminare a excluderii sociale n randul tinerilor.
Sub-program :Cetatenie
- educatia spiritului civic : dezvoltarea competentelor civice ale tineretului astfel ncat acestia sa
devina promotorii democratiei participative la nivel de comunitate locala;
- stimularea vietii asociative: promovarea de programe care sa presupuna implicarea tinerilor
sub diferite tipuri de activitati (eventual nfiintarea unui centru local care sa
organizeze/elaboreze aceste programe), formarea de lideri care sa angreneze tinerii n aceste
programe;
- reprezentativitate (existenta unui forum anual); organizarea unui forum anual al structurilor de
tineret, unde sa fie identificate si discutate (n vederea gasirii unor solutii) problemele specifice
acestei categorii de varsta;
- cunoasterea Institutiilor Europene, nationale si locale: furnizarea de informatii accesibile
tinerilor referitoare la Institutiile Europene, nationale si locale precum si la modul de functionare
ale acestora .
Program : Petrecerea timpului liber

Sub-program : sport pentru toti
- nfiintarea unor spatii/centre sportive (de petrecere a timpului liber) care sa ofere diferite
posibilitati de practicare a sportului la nivel de comunitate locala;
- dezvoltarea unor materiale informationale/sesiuni de informare etc. care sa promoveze
beneficiile activitatilor sportive cum ar fi: dezvoltarea armonioasa a corpului uman, dezvoltarea
intrapersonala (a caracterului) precum si a relatiilor interpersonale;
- oferirea unui Calendar competitional mai bogat;
- dezvoltarea unei oferte sportive locale accesibile pentru o categorie cat mai larga a populatiei
si mediatizarea corecta a acesteia .
Sub-program : manifestari culturale
- permanentizarea manifestarilor culturale;

- nfiintarea unui centru cultural care sa gazduiasca ateliere de promovare/practicare a
meseriilor traditionale, spatii de expunere, etc );
- stimularea creativitatii (targuri de arta), schimburi culturale ntre diferitele regiuni ale tarii
precum si la nivel international.
Sub-program: locuri de agrement

- pastrarea si monitorizarea zonelor de agrement: eventuala concesionare a acestor zone
pentru o mai buna gestionare;
- educarea cetatenilor (concursuri, masuri de constrangere, stimulente ;
- identificarea de noi amplasamente pentru zone de agrement;
- crearea de zone verzi pe langa bazele sportive.
Sub-program : spatii de joaca pentru copii
- inventarierea spatiilor de joaca;

- amenajarea spatiilor de joaca existente: cresterea numarului de actiuni civice n cadrul
comunitatii pentru reabilitarea unor terenuri cu potential de risc crescut;
- instalatii (complexe de joaca) adecvate: mbunatatirea dotarilor existente pentru a oferi copiilor
o gama cat mai larga de posibilitati recreative constructive;
- activitati recreative n cartiere.
Program :Comunicare
- activitatea din ultimii ani a institutiilor publice locale releva o serie de disfunctionalitati care
deriva, nu n ultimul rand, din carentele informationale. Fara ndoiala, nu putem nega faptul ca
societatea romaneasca parcurge o perioada marcata de modificari structurale esentiale pentru
procesul democratizarii. Un obiectiv important l constituie promovarea comunicarii eficiente
ntre administratia publica si cetatean.
Sub-program: Baze de date
- structurare eficienta a bazei de date; interconectare printr-o retea de cai electronice ;

- simplificarea procedurilor de accesare a informatiei ;
Sub-program: Canale informationale
- eficientizarea canalelor informationale;

- dezvoltarea COMPONENTEI EDUCATIONALE ;
- promovarea unor forme stimulative de informare.
Sub-program: Consultarea populatiei
- ntruniri publice n cartiere: stimularea exprimarii libere a problemelor cetatenilor prin diferite
mijloace;
- informarea si educarea cetatenilor;
- consultarea permanenta a populatiei;
- actiuni de constientizare a populatiei cu privire la importanta comunicarii dintre administratie si
cetateni.
DIRECTOR INTOCMIT
DRD. ING. FLORIN ILIESCU DR. EC. IULIA PASA


STRATEGIA

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

STRATEGIA

Titlu original:

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CONSILIUL LOCAL BECLEAN

DEZVOLTAREA DURABILA IN CONTEXT EUROPEAN

PREMISELE DEZVOLTARII DURABILE IN CONTEXT REGIONAL

PREMIZELE DEZVOLTARII DURABILE IN CONTEXT JUDETEAN

ANALIZA STRATEGICA: Economia; Utilitatile publice; Turismul; Infrastructura;

PREVIZIUNI MACROECONOMICE CONDITII PENTRU O DEZVOLTARE

COERENTA I CONFORMITATEA CU POLITICILE NAIONALE I

MANAGEMENTUL FINANCIAR STRATEGIC AL BENEFICIARULUI CAPACITATEA

EVALUAREA IMPLEMENTARII SI ACTUALIZAREA STRATEGIEI

Strategia de dezvoltare durabila pe termen lung a orasului Beclean 2

Strategia de dezvoltare local se dorete a fi un document strategic integrat, larg acceptat de

Despre procesul de planificare

Orice comunitate rurala moderna trebuie sa asimileze si sa promoveze o viziune strategica n

Procesul de planificare strategica (PPS) a vizat definirea reperelor strategice de dezvoltare a

Strategia de dezvoltare durabila pe termen lung a orasului Beclean 3

Participativitate: factorii locali interesai au fost consultai i implicai n elaborarea

1. CONTEXT Dezvoltarea durabila necesita un demers strategic

Dezvoltarea durabila a comunitatilor locale reprezinta o prioritate pentru ca modul n care se

Strategia de dezvoltare locala trebuie fundamentata pe o analiza relevanta a starii existente a

Strategia de dezvoltare durabila pe termen lung a orasului Beclean 4

(a) La nivel european

Reforma Politicii de Coeziune a Uniunii Europene pentru perioada 2007-2013 a condus la

Consultarea public pe marginea ntrebrilor ridicate de Comisie s-a desfurat n perioada

De asemenea, n contextul cadrului de dezbatere pe tema viitorului politicii de coeziune creat de

Avnd n vedere importana Politicii de Coeziune pentru dezvoltarea economic viitoare a

Conform HG nr. 457/2008 privind cadrul instituional de coordonare i de gestionare a

Strategia de dezvoltare durabila pe termen lung a orasului Beclean 5

- meninerea unei ponderi importante a Politicii de Coeziune n cadrul bugetului comunitar

Strategia de dezvoltare durabila pe termen lung a orasului Beclean 6

Orice comunitate locala moderna trebuie sa asimileze si sa promoveze o viziune strategica n

Planificarea strategica trebuie nsotita de promovarea, la nivelul administratiei publice, a unui

Etapele metodologice principale ale PPS sunt urmatoarele:

1. Realizarea analizei preliminare. Planificarea strategica presupune o analiza preliminara a

2. Stabilirea viziunii asupra dezvoltarii strategice a comunitatii. Pasul al doilea se refera la

3. Analiza sectoriala a domeniilor strategice principale. Aceasta analiza se realizeaza pe 3

Dezvoltare si competitivitate economica;

Metodologia presupune urmatoarele elemente principale:

4. Articularea documentului strategic. Acest document strategic principal a fost elaborat n

Strategia de dezvoltare durabila pe termen lung a orasului Beclean 7

Transparenta si obiectivitate (procesul trebuie sa fie transparent si sa reflecte interesele

Coerenta si continuitate (constructia documentului de planificare nu nseamna finalizarea

Municipalitatea a decis elaborarea Planului Strategic de Dezvoltare pentru:

A mbuntti administratia public local i comunicarea ntre instituiile publice

DEZVOLTAREA DURABILA IN CONTEXT EUROPEAN

Conceptul de dezvoltare durabila a luat nastere acum 30 de ani, ca raspuns la aparitia

Dezvoltarea durabila a devenit un obiectiv si al Uniunii Europeane, incepand cu 1997, cand a

Strategia de dezvoltare durabila pe termen lung a orasului Beclean 8

In 2005 Comisia a demarat un proces de reviziure a Strategiei de Dezvoltare Durabila, proces

Strategia de dezvoltare durabila a Uniunii Europene intampina mai multe provocari.

Strategia de Dezvoltare Durabila reinnoita priveste intreaga Europa si de aceea propune

Strategia de dezvoltare durabila pe termen lung a orasului Beclean 9

De exemplu, diferenta referitoare la dezvoltarea economic, exprimat n PIB pe cap de locuitor,

n plus, cresterea economic n UE a ncetinit n mod considerabil ncepnd cu anul 2001. n

O mai bun orientare: concentrarea geografic asupra Statelor Membre si a regiunilor UE ce se

O mai mare flexibilitate pentru autorittile implicate n administrarea financiar a fondurilor.

Politica de coeziune ar trebui s se adreseze economiei si teritoriului UE, ca ntreg, si nu s se

Strategia de dezvoltare durabila pe termen lung a orasului Beclean 10

Noile reglementri pun un accent mai mare pe consolidarea capacittii institutionale si a

asistent tehnic. n plus, cooperarea interregional n cadrul obiectivului cooperrii teritoriale

Comisia European propune simplificarea si clarificarea rolului diferitelor instrumente de

Mentinerea importantei abordri URBANE n cadrul fondurilor structurale va fi realizat n diferite

Comisia European intentioneaz s sublinieze importanta aspectelor urbane prin integrarea