PODURI

Podul este o constructie, din categoria lucrrii de art, realizat de ingineri

constructori, destinat s treac un obstacol (ru, o vale, ci de comunicatii).
Un pod se poate compune din doua parti principale: infrastructura si suprastructura.
Culeele sunt elementele de infrastructura dispuse la capetele podului.
Pilele reprezinta elementele de infrastructura ce asigura reazeme intermediare
pentru suprastructura podului.
Tablierul podului, totalitatea grinzilor care formeaz sistemul de rezisten al unui
pod metalic i care susine calea de circulaie a acestuia.

Clasificarea podurilor:
PODURI CU GRINZI
Podurile cu grinzi reprezinta cea mai raspandita si simpla forma de suprastructura, fiind
realizate atat din beton armat, precomprimat, sau ambele si din metal, dar pot avea si
sectiune compusa otel-beton.
 PODURI IN ARC
De-a lungul timpului au fost construite poduri remarcabile ce aveau ca structura
principala de rezistenta bolta, incepand cu poduri pe bolti din piatra realizate de romani
pentru apeducte, pana la podurile moderne cu arce realizate in prezent, avand o mare
diversitate de forme si dimensiuni.

PODURI HOBANATE.
Podurile cu hobane se caracterizeaza prin faptul ca tablierul este sustinut de mai multe
cabluri a caror forma se aproprie de cea rectilinie dupa darea in exploatare a podului.
 PODURI SUSPENDATE
Podurile suspendate se deosebesc de cele hobanate prin forma cablurilor, cat si prin
faptul ca utilizeaza cabluri principale portante si o serie de alte cabluri, tirantii, prin
intermediul carora tablierul este suspendat de cablurile principale. Forma cablurilor
principale este curba.

RIDICAREA ZONEI DE TRAVERSARE A CURSULUI DE APA

Proiectarea podurilor mari (de lungime mai mare de 80,100m) necesita un plan de
situatie al zonei de traversare si un plan la scara mare al sectorului amplasamentului
podului.
Planul de situatie se intocmeste la scara 1:5.000 pentru raurile mici si la 1:10.000
pentru cele de latime mare.
Planul de situatie este necesar pentru:
-studiul variantelor traversarii prin pod si al cailor de acces la traseu pentru fiecare varianta
de traversare;
 -alegerea schemelor de amplasare a constructiilor de regularizare a malurilor si albiei
cursului de apa;
-intocmirea proiectului de organizare a santierului de constructie;
-elaborarea proiectului retelelor de sprijin planimetrice si altimetrice.
Planul la scara mare cu amplasamentul podului este necesar pentru proiectarea in
detaliu a podului si a altor constructii anexe, cat si pentru studiile in detaliu a traseelor cailor
de acces la pod. Planul se intocmeste la scara 1:1.000 cu echidistanta curbelor de nivel
E=0.5m pentru lungimea traversarii pana la 300-500m si la scara 1:2.000 cu echidistanta
E=1m pentru o lungime mai mare.
Ca retea de sprijin se folosesc drumuirile principale de teodolit-nivelment amplasate
pe ambele maluri, iar ridicarea detaliilor se face prin tahimetrie in zonele deschise si prin
profile transversale, in zonele inchise.
Ridicarea zonei de trecere se face de regula prin metoda aerofotogrammetrica.
Zonele de intindere mica se ridica tahimetric iar in sectoarele foarte accidentate se foloseste
ridicarea cu foto-teodolitul.

DETERMINAREA LUNGIMII PODULUI

La proiectarea amplasamentului podului este necesar sa se cunoasca distanta intre

doua puncte initiale (M, N) amplasate fiecare pe cate un mal in locuri neinundabile.Aceasta
distanta poarta numele de lungimea traversarii sau lungimea podului si se foloseste la
legarea analitica a proiectului podului de punctele initiale marcate pe teren.
Proiectantul concepe lungimea podului ca fiind distanta dintre fetele interioare ale
culeelor(L).

Lungimea traversarii se poate masura direct cu precizia necesara folosind dispozitive

electrooptice de tip geodimetru, distomat.
 Daca traversarea
podului parcurge o
vale uscata sau iarna pe gheata,masuratorile se pot efectua cu
panglici cu diviziuni milimetrice sau cu fire de invar.

Precizia masurarii
pe teren a lungimii podului se determina
pornind de la precizia necesara de construire a
podului si a importantei acestuia.

TRANSMITEREA COTELOR PESTE CURSURI DE APA

Este necesar pentru fixarea reperelor de nivelment pe ambele maluri care vor fi
folosite att n timpul studiilor hidrologice ct i la alctuirea bazei altimetrice pentru
ntocmirea planului topografic la scar mare a amplasamentului podului, pentru trasarea n
nlime a construciilor podurilor. La traversrile pentru lungimi mai mari de 300 m vor
fi plantate minimum dou repere permanente pe fiecare mal, iar eroarea limit n
determinarea cotelor n raport cu un reper iniial nu trebuie s depaeasc 10 mm.
Trasarea cotelor se face iarna pe ghea prin nivelment geometric obinuit, iar peste
ap prin metode de :
nivelment dublu geometric,
nivelment trigonometric,
nivelment hidrostatic.

1.Transmiterea cotelor prin nivelment dublu geometric

Se efectueaz vara i toamna. Presupune staionarea cu aparatul de nivel pe ambele

maluri alea rului, iar cnd condiiile permit i pe un banc de nisip sau insul ctre
mijlocul apei.
n funcie de limea rului i caracterul vii i malurilor se pot utiliza scheme variate.
De exemplu cele din figura 3.14 a i b pentru limea rului pn la 300 m sau cea din figura
3.14 c pentru limea rului mai mare ca 300 m. Aceste scheme permit transmiterea cotelor
cu precizia nivelmentului de ordinul III i n anumite condiii cu precizia nivelmentului de
ordinul II.

Schema din figura 3.14 a se folosete atunci cnd exist un banc de nisip sau o insul ctre
mijlocul apei. nainte de nivelment se planteaz pe ambele maluri cte 2 repere de nivelmet
(R1,R2 si R3,R4) n locuri unde raza de vizare ar trece la minimum 23 m deasupra
pmntului. Instrumentul instalat n staia S1 execut citirile pe mirele aezate n ordinea
numerotrii reperelor. Pentru controlul determinrii diferenelor de nivel ntre reperele R1 i
R3 respectiv R4 i R2, se instaleaz instrumental n staiile S2 i S3 de unde se executa citirile
pe mirele instalate n R1 i R2 respectiv R3 i R4; suma diferenelor de nivel n
poligonul R1-R3-R4-R2-R1 nu trebuie s depaeasc 1020 mm.
Schema din figura 3.14 b se utilizeaz cnd nu se poate folosi schema din
figura 3.14 a cnd nu se pot bate piloi ctre mijlocul rului sau cnd
fundul albiei se afla la adncime mare.

Nivelul i mirele se aeaz n vrfurile unui paralelogram care se

marcheaz pe teren. Citirile pe mirele departate la distane mai mari de
200300 m se execut cu ajutorul panourilor mobile montate pe
mire figura 3.16. n cazul schemei din figura 3.14.b ecartul admis ntre
diferenele de nivel ale laturii R1-R2, pentru o serie de observaii este de 510mm /100 m
distana. n cazul limii rului mai mare de 300 m se recomand utilizarea schemei din
figura 3.14 c.

2.Transmiterea cotelor prin nivelment trigonometric

Aceast necesit folosirea a dou teodolite de precizie care vor msura unghiurile
zenitale Zi n perioada cu imagini clare. Observaiile se efectueaz direct i invers
concomitent de cele dou teodolite instalate fiecare pe cte un mal. Punctele M si N (fig.
3.17) ntre care se transmite cota peste ru sunt puncte ale triangulaiei podului care se vor
amenaja i ca repere de nivelment. Teodolitele i intele de vizare se aeaza n vrfurile
paralelogramului, astfel ca s fie egale distanele S1M-S2N, a cror lungime s nu
depaseasc 3 m. n punctele M i N se instaleaz vertical mirele care se fixeaz prin
trepiede de mire.

Apoi, fiecare teodolit cu luneta riguros orizontal citete pe mira apropiat; valoarea
obinuta va fi corespunztoare i cu nalimea I a teodolitului
deasupra reperului.
Unghiurile zenitale se msoar pe liniile ngroate de pe mirele
departate n ambele poziii ale cercului vertical, efectund 2-3 serii
de observaii. Dup terminarea msurtorilor teodolitele se
transporta peste ru schimbndu-se staiile.
Observaiile inverse de pe maluri ncep cu msurarea
unghiurilor zenitale pe mirele departate i se termin cu
msurarea nlimilor instrumentelor.

3.Transmiterea cotelor prin nivelment

hidrostatic

Se folosete peste ape foarte ntinse, obinndu-se n condiii favorabile o eroare de

ctiva mm. Pe fundul cursului de ap se aeaz un tub de cauciuc rezistent, care se umple
cu ap sub presiune mare ca n el sa nu ramn bule de aer. La capetele furtunului
se monteaz tuburi de sticl cu diviziuni care se fixeaz de stlpi pe maluri (fig.
3.18), la distan de o staie de nivelment fa de stlpi se planteaz n locuri stabile
reperele R1 i R2. Se consider pentru observaii ca meniscul
lichidului din tuburile 1 i 2 se afla la aceeai
suprafa de nivel; cu ajutorul a dou
instrumente de nivel se leag aceast
suprafa de reperele R1 i R2 observaiile se fac la
interval de timp stabilite dup program.
Concomitent pe fiecare mal se msoar presiunea (p1 i p2 ), temperatura
aerului i apei (t1 i t2), ca s se poata introduce corecii n rezultate dac este necesar.
Diferena de nivel se obine din media valorilor rezultate din programul de observaii.

Triangulaia Podului

Se folosete ca baz pentru determinarea lungimii traversrii cursului de ap sau ca

reea de sprijin pentru trasarea n plan a infrastructurii podurilor mari i pentru verificarea
montajului i poziionrii suprastructurii podului.
Forma reelei este cel mai adesea unul sau dou patrulatere geodezice cu dou
baze, amplasate fiecare pe cte un mal.
 Precizia trinaguliei podului trebuie astfel realizat nct erorile medii ptratice n
poziia centrelor infrastructurii, ct i n lungimile deschiderilor podului s nu depaeasc
1,5...2 cm. Din aceast cauz, erorile n poziia punctelor de triangulaiei podului, ca baz de
trasare, care trebuie s fie de 1,5....2 ori mai mici vor fi n medie de 1 cm.

Trasarea infrastructurii podului. Trasarea centrelor infrastructurii

Este cea mai complexa si de raspundere trasare la poduri. Aceasta se poate efectua
prin trei metode:

1. Aplicarea de distante;
2. Intersectie reperata;
3. Intersectie unghiulara inainte.

Indiferent de metoda utilizata, trasarea infrastructurii se face in doua etape:

I. Trasarea provizorie (cu precizie mica) in apa, punctul obtinut fiind marcat prin balize
plutitoare sau geamandura;
II. Definitivarea trasarii, care are loc numai dupa ce partea superioara a infrastructurii a
iesit din apa. Aceasta trebuie sa asigure precizia trasarii conform normativelor de trasare.

1. Trasarea prin aplicarea de distante

Indiferent de metoda utilizata pentru trasare, punctele M i N ale axei longitudinale a
podului trebuie amplasate la o deprtare suficient de malurile rului, pentru a nu fi
deteriorate n timpul procesului de construcie, iar dac acestea au disprut, se vor
reconstrui fie pornind de la vrfurile de frngere ale cilor de acces la pod fie de la punctele
de reperaj ale capetelor axei podului sau ale reelei de sprijin existente.

1.1 Trasarea centrelor infrastructurii plin aplicarea distantelor din proiect cu benzile
de otel.

Aceasta metoda se poate utiliza cand albia raului este uscata sau iarna, cand raul
este acoperit de gheata. Distantele se aplica pe directia axei longitudinale (MN), pe o podina
construita in acest scop, pornind din punctele initiale ale axei, si anume M respectiv N.
Pentru intinderea benzilor de otel se foloseste dinamometrul. Punctele astfel trasate se
proiecteaza pe pamant si se fixeaza prin aliniamente de reperaj. In cazul trasarii pe gheata,
bornele de reperaj se planteaza pe maluri, in afara zonei de inundatii. Pentru fiecare distanta
masurata se introduc corectii de etalonare si temperatura.

1.2 Trasarea centrelor infrastructurii folosind geodimetrul (distomatul) de precizie.

In acest caz nu mai este necesara construirea triangulatiei podului, deoarece

trasarea centrelor infrastructurii se face prin aplicarea distantelor din proiect pornind de la
punctele M respectiv N. Mai intai se traseaza provizoriu distantele proiectate, folosind un
tahimetru optic. Apoi, in punctele obtinute se construiesc insule mici prin turnare de bolovani,
sau in cazul raurilor mai adanci, platforme din piloti. Pe aceste insule se instaleaza statia
reflectoare, iar cu statia emitatoare instalata in punctul M, se citesc riguros distantele dintre
acestea. Prin nivelement se reduc la orizont distantele si se compara cu cele din proiect.

Pentru controlul trasarii se repeta operatia descrisa anterior, dar de aceasta data se
stationeaza cu aparatul in punctul N. Diferentele obtinute intre distantele trasate din punctul
M si cele trasate din punctul N se numesc deschideri. Daca diferenta dintre aceste
deschideri si cele proiectate se incadreaza in tolerantele admise, punctele obtinute sa
marcheaza definitiv.

2. Trasarea prin intersectie reperata

2.1 Trasarea pe rauri cu adancimea pana la 3 m si nenavigabile
2.1.1 Procedeul aliniamentelor paralele

In aceasta situatie se proiecteaza un

aliniament paralel MN in aval de axa
podului MN, pe o podina. Pe podina se
traseaza proiectiile centrelor infrastructurilor
(pct. 1, 2 ,3 ). Cu teodolitul instalat in
aceste puncte, se traseaza perpendiculare
pe axa MN. Directiile obtinute reprezinta
axele longitudinale ale infrastructurilor, care la intersectia cu axa traversarii MN dau pozitia
centrelor fiecarei infrastructuri (C1, C2, ). Axa longitudinala a infrastructurii se fixeaza prin
trei piloti: unul pe axa MN (pct. 1, 2, ) si ceilalti doi in amonte de axa MN (pct. 1 si 1,2
si 2 ) pentru a permite trasarea si in cazul intreruperii vizibilitatii intre punctele 2 si 2, 3
si 3.

2.1.2 Procedeul aliniamentelor neparalele

 Acest procedeu se foloseste atunci
cand in apropierea traversarii cursului de
apa exista un pod vechi, care poate fi
utilizat pentru trasarea axelor
infrastructurii. Se proiecteaza pe podul
vechi sub un unghi drept fata de axa
longitudinala MN punctele initiale MN. Se
masoara in aceste puncte unghiurile si
fata de axa proiectata MN. Se calculeaza
distanta x dintre infrastructuri in lungul axei proiectate MN, cu relatia x = b/sin , unde b
este distanta dintre centrele infrastructurilor pe axa longitudinala a traversarii MN. Apoi
procedeul este acelasi cu cel descris anterior.

2.2 Trasarea pe rauri cu adancimi mai mari de 3 m.

In acest caz pentru aflarea centrelor infrastructurilor se vor construi pe cele doua
maluri doua baze perpendiculare pe axa podului (AC si BD) amplasate una aspre amonte si
alta spre aval, iar controlul trasarii se va
face construind alte doua baze AC si
BD in prelungirea primelor. Verificarea
pozitiei centrelor infrastructurilor se face
stationand cu teodolitul in punctele
materializate pe cele doua prelungiri ale
bazelor si intersectand prin vizare la
punctele corespunzatoare de pe malul
opus. Toate segmentele masurate pe
cele doua baze sunt egale intre ele si se
masoara fata de axa podului.

3. Trasarea prin intersectie unghiulara inainte

3.1 Ambele maluri nu sunt inundate de apele de primavara.

In aceasta situatie baza de trasare AB se considera astfel incat sa fie paralela cu axa
longitudinala a podului MN si la o distanta de circa 1/3 din lungimea acesteia. De asemenea
se recomanda realizarea vizelor spre punctele 1, 2 si 3 cu unghiuri apropiate de 100g. Vizele
de control trebuie executate din punctul D la 1 pe un mal si din C la 3 pe celalalt mal.
Punctele D si C trebuie sa fie perpendiculare pe vizele A-1 si B-3; prin aceasta se vor
micsora erorile transversale, iar cele longitudinale, daca intervin, vor fi neglijabile.

Pentru controlul trasarii in zona 1 3 , ar trebui un punct pe o directie aproximativ

perpendiculara mijlocul axei MN, deoarece unghiurile de intersectie devin obtuze si este
posibila aparitia unor erori longitudinale importante. In acest caz este imposibil sa se plaseze
un asemenea punct. Totusi, cu conditia amplasarii punctelor A si B la distanta maxima de
1/3 din lungimea axei MN, in zona dintre punctele 1 si 3 unghiul nu va depasi 130-140g si
erorile ce vor aparea nu vor depasi in acest caz valorile erorilor transversale. Cea mai mare
atentie trebuie acordata reducerii erorii unghiulare de trasare, lucru ce se poate realiza prin
trasarea cu precizie a fiecarei directii.
3.2 Ambele maluri nu sunt inundate de apele de
primavara si catre mijlocul axei podului se poate fixa
unul sau doua puncte de sprijin suplimentare pe o
insula.

Acestea sunt cazurile cele mai favorabile de trasare

deoarece permit eliminarea inconvenientelor aratate in
primul caz in privinta trasarii punctelor din zona 1 3.
Cand pe insula este amplasat un singur punct C,
suficient de apropiat de axa MN, exista posibilitatea de
a se folosi acest punct pentru intersectiile de control,
dat fiind ca vizele din acest punct vor fi aproape
perpendiculare pe A 1 respectiv pe B 3 .

Cand pe insula se pot amplasa doua puncte A si

B, la o distanta destul de mare unul de altul (cel putin 1/3
din lungimea axei MN), pe mal pot lipsi complet punctele
de sprijin si totusi trasarea se va executa in conditii
foarte favorabile. Este adevarat ca trasarea punctului N
poate fi in aceasta eventualitate controlata numai prin
vizarea pe axa longitudinala din punctul M sau de la baza
AB, insa cu toate acestea ea va fi obtinuta mai sigur
decat in cazul cu un singur punct pe insula, intrucat
pentru unghiuri identice de intersectie distanta dintre
punctele de sprijin A si B va fi mai mica si razele de vizare mai scurte.
3.3 Un mal este inundat de apele de primavara.

Este cazul cel mai nefavorabil. In aceasta situatie baza de

trasare AB se fixeaza pe malul neninundabil, transversal pe
directia axei longitudinale MN. Pentru a obtine rezultate
satisfacatoare, lungimea bazei de trasare trebuie sa fie destul
de mare, ceea ce duce la cresterea erorii de masurare, care
implicit mareste si eroarea totala a punctelor in zona 2 N.

3.4 Un mal este inundat de apele de primavara si catre mijlocul axei podului se poate
fixa unul sau doua puncte de sprijin suplimentare pe o insula.

In cazul in care se poate fixa un singur punct D

pe insula, conditiile de trasare sunt mai bune decat in
cazul descris anterior deoarece din punctul D se pot
controla mai bine erorile din zona 2 N.
 In cazul in care se pot fixa doua puncte A, B la distanta
1/3 din axa MN unul fata de celelalt, conditiile de trasare
sunt aceleasi cu cele descrise in cazul in care Ambele
maluri nu sunt inundate de apele de primavara si catre
mijlocul axei podului se pot fixa doua puncte de sprijin
suplimentare pe o insula.

Lucrari topografice in timpul executiei infrastructurii podului

Trasarea axelor infrastructurii pe uscat si pe insula

Trasarea care se executa pe uscat,se face prin

metoda intersectiei reperate cu ajutorul unei
imprejmuiri ce se construieste in prealabil. Din centrul
infrastructurii se transpune pe imprejmuire axa
transversala MN si perpendicular pe ea, axa
longitudinala a infrastructurii. Fata de aceste axe
marcate se traseaza groapa si cofrajele fundatiei.

fig 1. instalarea cofrajului pe insula

Pe raurile adanci pana la 56m fundadiile infrastructurii podului se pot construi pe

umpluturi de piatra,arocamente, alcatuind o ,,insula artificiala.
Se determina centrul o al infrastructurii pe insula, iar cu teodolitul instalat in punctual o
se vizeaza punctele initiale m si n, iar prin plonjarea lunetei se fixeaza pe umplutura punctele
m1, m2, si n1,n2 , in aliniamentul traversarii podului(fig.1). Se traseaza o perpendicular pe
axa transversal, obtinand punctele a1,a2 si b1,b2, - axa longitudinala a infrastructurii.
Trasarea fundatiilor pe piloti

Pilotii de beton armat se afunda in pamant cu dispositive vibratoare, iar pe masura

afundarii, acestia se continua cu alti piloti pe tronsoane de cate 4..6m. In cazul pilotilor
centrifugati se scoate pamantul din tuburi si apoi se umplu cu beton. Cand se ajunge la
nivelul cel mai mic al apei grupele de piloti se acopera
cu o placa de beton armat (radier), pe care se
construieste corpul infrastructurii.

Pentru baterea grupelor de piloti pe raurile de

adancime mare se construieste o schela de glilaj
(platforma cu deschizaturi) executata conform
proiectului de montare verticala a pilotilor. Diametrul
deschizaturilor este cu 2 cm mai mare decat
dimensiunile exterioare ale pilotilor. In mijlocul
platformei se fixeaza punctual O-centrul infrastructurii si
punctele M si N pentru orientare in lungul axei
traversarii MN.
 Fig.2. Trasarea grupelor de piloti
(1-grupe de piloti; 2-schela de
grilaj; 3-marca; 4-ponton)

Platforma se amenajeaza pe mal pe doua vase care se transporta spre apa.

Pozitionarea ei conform proiectului se efectueaza prin apropiere treptata din trei puncte ale
triangulatiei podului, centrul intersectiei O prin intersectia unghiulara inainte cu teodolitele din
A si B si alinierea punctelor M si N in axa traversarii MN de catre al treilea teodolit instalat in
punctual initial M.
Devierea in plan a pilotilor fata de centrul O nu va depasi 5 cm. Inainte de construirea
radierului, se determina cotele partii superioare a pilotilor fata de reperul de nivelment pe
mal.

Lucrari topografice la constructia fundatiilor pe chesoane

Chesonul cu aer conprimat si chesonul deschis se aduc si se asaza pe fundul apei in
amplasamentul infrastructurii cu schela de grilaj montata pe vase pe care sunt fixate
punctele O, M si N. Aceste lucrari constau din observatii periodice in timpul coborarii cutiei
chesonului si din trasarea cofrajului pentru executarea corpului fundatiei.

Trasarea in detaliu a infrastructurilor

Se executa in baza centrului si axelor
infrastructurii, care se restabilesc in timpul
executiei pe cofrajele zidariei de elevatie a
fundatiei si zidariei corpului infrastructurii.
Verificarea cotelor retragerii fundatiei se face de la
reperele de nivelment de pe mal.
Trasarea conturului zidariei corpului
fundatiei se executa pe baza axelor infrastructurii
proiectate pe cofrajul fiecariu tronson al zidariei si
se verifica periodic pozitia centrului infrastructurii.
Trasarea in plan si in inaltime a cuzinetilor este cea mai precisa si de raspundere
trasare.
Se verifica si definitiveaza pozitia centrului O, iar fata de centru axele longitudinala si
transversala. Se verifica cotele reperelor de executie de pe infrastructura, apoi, prin metoda
coordonatelor rectangulare fata de axele infrastructurii, se traseaza in plan cuzinetii, iar prin
nivelment geometric acestia se fixeaza in inaltime la cota din proiect (cu o eroare de 1..2
mm).

Ridicarea de executie a infrastructurilor

Are loc dupa terminarea constructiei pentru a verifica corespondenta cu proiectul a

tuturor partilor principale ale infrastructurii ca pozitie in plan si in inaltime. Aceasta cuprinde
urmatoarele lucrari topografice: determinarea coordonatelor reale ale centrelor infrastructurii
si a distantelor dintre ele, nivelmentul de control al suprafetei cuzinetilor, ridicarea de detaliu
a infrastructurii si constructiilor de regularizare.
 Coordonatele centrelor infrastructurilor se determina prin metoda triunghiului sau prin
metoda intersectiei inapoi din trei puncte, dupa care se determina distantele reale dintre ele
si se compara cu cele din proiect (eroarea nu trebuie sa depaseasca 1,5..2 cm).
Nivelmentul de control se efectueaza printr-o drumuire construita de la reperul
permanent de pe un mal pana la reperul permanent de pe celalalt mal.
Ridicarea in detaliu a infrastructurii se executa fata de axele acesteia, deasemenea
se determina dimensiunile infrastructurii, ale cuzinetilor si distantele de la axele infrastructurii
pana la cuzineti.

Tasarea si deplasarea infrastructurii podurilor

In timpul construirii si in perioada initiala a darii in exploatare se efectueaza observatii

asupra tasarii si deplasarii infrastructurilor podului.
Studiile topografice la nivelul infrastructurii i suprastructurii podurilor au ca obiectiv
urmrirea urmtorilor parametri:
Deplasri absolute:
Tasri;
Deplasri orizontale.
Deplasri relative la rosturile de dilatare-contracie.

Aparatura i dispozitivele:
borne i repere topo-geodezice;
mrci de tasare;
mrci de vizare;
staii totale cu ntreaga gam de accesorii.

Msurtorile se fac cu o precizie de 5 mm pe coordonate i 2 mm pe cot.

Prin urmrirea deplasrilor n plan orizontal i vertical ale construciilor prin metode
topografice se determin deplasrile sau deformaiile construciilor, generate de tasri ale
terenului de fundare, ca de exemplu: tasarea medie, tasrile relative, nclinri ale fundaiilor
sau ale construciei n ansamblu, ncovoieri relative ale tlpilor continue de fundare etc.
Urmrirea tasrilor unei construcii prin metode topografice const din msurarea
modificrii cotelor unor puncte izolate, materializate prin mrci fixate solidar de construcie,
prin raportare la repere de referin (repere fixe).
Plantarea mrcilor de tasare trebuie s asigure verticalitatea pe acestea a mirelor de
nivelment sau montarea dispozitivelor de nivelment hidrostatic.
Plantarea mrcilor de vizare trebuie s permit o vizare precis i de la ct mai multe
repere de observaie.
Mrcile de tasare sunt repere mobile de nivelment, care se alctuiesc i se fixeaz
n elementele de construcie astfel nct s fie asigurat conservarea lor n timp, pe ntreaga
durat a efecturii observaiilor i s fie posibil efectuarea msurrilor att n timpul
execuiei ct i n timpul exploatrii construciilor.
Marcile de tasare au fost si sunt folosite la redarea cat mai exacta a componentelor
verticale ale deplasarilor pilelor podurilor.

Primele msurtori intitulate starea 0 vor intra n comparaie cu celelalte ce vor fi

ntocmite, conform graficului de urmrire a comportrii n timp.
Deplasarea in plan a infrastructurii podului este provocat de presiunea apei din rau
asupra infrastructurii fiind directionata,in principal pe directia curentului apei (in lungul axei
longitudinale a infrastructurii); este posibila si o deplasare laterala a uneia din infrastructuri
pe directia axei traversarii(axa longitudinala a podului).
Observatiile asupra deplasarii longitudinale se efectueaza prin metoda aliniamentului.
Pentru aceasta,aliniamentul se fixeaza prin marci de observatii pe cuzineti(pe dreapta sau
pe stanga tablierului) si pe fiecare mal (pe cata doi pilastri de beton armat).
Studiile topografice la nivelul cursului de ap se materializeaz n efectuarea masurtorilor
topografice n albia raului, ntr-un sistem de proiecie local, executndu-se:
Profile transversale, unul n amonte i unul n aval de pod. Primele profile vor fi
intitulate starea 0, fa de care se vor face interpretrile celorlalte profile ce se vor executa;
Planul de situaie cotat sau cu curbe de nivel care va conine: conturul albiei
minore, conturul albiei majore la viiturile cele mai mari, nivelul maxim al apelor rezultat din
informaii, zonele de depuneri i eroziuni, zonele acoperite cu vegetaie cu precizarea tipului
de vegetaie, construcii hidrotehnice existente, alte construcii i instalaii, poziia profilelor
transversale i longitudinale, precum i o born sau alt reper de nivel cotat, uor de
identificat pe teren. Primul plan intitulat starea 0 va intra n comparaie cu celelalte ce vor fi
ntocmite;
Profilul longitudinal al albiei pe linia talvegului, pe ntreaga lungime raportat pe
planul de situaie i cuprinde pe lng linia talvegului, linia oglinzii apei la data ridicrii i
nivelul maxim al apelor rezultat din informaii.
Afuierile sunt aciuni de erodare a albiei provocate de creterea vitezei de curgere a
apelor. Afuierile se clasific n:
afuieri generale;
afuieri locale;
Funcie de sistemul de fundare adoptat afuierile generale pot prezenta un grad de
periculozitate mai mare sau mai mic asupra stabilitii infrastructurilor podurilor. Cnd
ns infrastructurile sunt fundate pe piloi sau la adncimi mici, trebuie luate masuri de
prevenire a afuierilor generale, protejndu-se fundul albiei n jurul infrastructurilor cu
anrocamente sau saltele de gabioane.
 VERIFICAREA MONTRII I POZIIONRII TABLIERELOR PODULUI

Tablierele

podului se sprijin pe suprafeele cuzineilor cu ajutorul aparatelor de

reazem ale cror axe se traseaz fa de axele infrastructurii cu eroarea medie de 23 mm,
montarea tablierelor metalice ale suprastructurii seface:
 - direct n deschiderea podului (prin asamblarea pieselor separate) pe schele sau n
consol dup care are loc aezarea pe reazem (poziionarea) a tablierelor montate;
- la deprtare de amplasamentul definitiv, de obicei pe mal, unde se face montarea
pieselor, urmnd ca tablierul montat s fie deplasat n deschiderea respectiv prin
operaiunea numit lansare (sau poziionare). Efectuarea lansrii tablierelor metalice pe
reazeme se poate face prin reazeme plutituare sau rulante. In funcie de procedeul de
montare si lansarea lucrrilor topografice sunt diferite.

Principalele lucrri topografice la montarea tablierelor i la poziionarea lor pe

infrastructur sunt urmatoarele:
- trasarea n detaliu a axei longitudinale si verificarea periodic a coliniaritii la
montarea tablierelor;
- montarea n nlime a tablierelor i verificarea curbei contrasgeilor ce se d tlpilor
superioare i inferioare ale grinzilor tablierului;
- ridicarea de execuie a suprastructurii montate i poziionarea n fiecare deschidere.
La montarea tablierelor direct n deschidere, pe schele, se efectueaz n prealabil
trasarea piloilor infrastructurii schelei i a eafodajelor. Pe eafodaj se fixeaz axa
longitudinal a traversrii i se traseaz poziia fiecarei tlpi.

La montarea tablierelor se face verificarea poziiei n plan cu teodolitul, astfel c

abaterile maxime ale poziiei n plan a axelor tlpilor grinzilor principale fa de aliniament
s nu depaeasc 1/5000 din deschidere , iar deplasrile ntre nodurile vecine s nu fie mai
mari de 5 mm. Se verific prin nivelment geometric linia feei interioare a tablierului n plan
vertical; totodat, se masoar la noduri, prin nivelment, ordonatele curbei contrasgeilor la
talpile, superioar i inferioar, ale celor dou grinzi cu zbrele ale tablierului.
Dup terminarea montrii i pozionrii tablierelor metalice pe reazeme, se
efectueaz ridicarea de execuie n plan i n profil a suprastructurii podului, cu ajutorul
creia se ntocmete planul suprastructurii cu valorile reale, profilele cu curbele
contrasgeilor grinzilor i profilul longitudinal al cii.

Cele mai spectaculoase poduri din lume

Podul George Washington (New York)

Podul George Washington a fost construit de celebrul inginer Othmar Ammann peste
raul Hudson River in New York si este punctul de legatura intre insula Manhattan si Fort Lee,
New Jersey. Podul are o lungime totala de 1451 metri si intreaga sa constructie a durat 4
ani.
 Qingdao Haiwan (China)

Podul Qingdao Haiwan made in China, a fost finalizat in doar patru ani si este cel
mai lung pod peste apa din lume, cu o lungime de aproximativ 42 de kilometri

Gateshead Millennium (Marea Britanie)

Gateshead Millennium sau ochiul care clipeste, cum a fost denumit, a fost deschis
in 2001 si este unul dintre cele mai mari si mai nonconformiste poduri pentru pietoni si
biciclisti din lume. Acest pod este construit printr-o metoda revolutionara deasupra raului
Tyne, din Anglia astfel incat sa poata fi inclinat pentru a permite navelor mici sa treaca prin
interiorul sau.
 Podul Vasco da Gama (Portugalia)

Vasco Da Gama este cel mai lung pod suspendat din Europa cu o lungime totala de
peste 17 kilometri. Acesta traverseaza raul Tagus in apropierea Lisabonei. Podul a fost
deschis traficului rutier in 1998. Constructia podului a durat doar 18 luni.

Podul cu Turn (Londra)

Simbol al Londrei, Tower Bridge sau Podul cu Turn traverseaza raul Tamisa, in
apropierea Turnului Londrei si a fost ridicat in perioada 1886 1894. Podul are o lungime
totala de 244 metri si o deschidere intre cele doua turnuri de 61 de metri. Tower Bridge este
un pod suspendat, dar si unul mobil, putand a fi ridicat pentru a permite trecerea vapoarelor
mai mari.
 Podul Brooklyn (New York)

Brooklyn Bridge este unul dintre cele mai vechi poduri suspendate din
Statele Unite. Acesta a fost ridicat peste East River si leaga cartierele Manhattan si
Brooklyn din New York. Constructia sa a fost finalizata in 1883, are o lungime de 1.825 metri
si timp de mai bine 100 de ani cel mai lung pod suspendat din lume.

Ponte Vecchio (Florenta)

Ponte Vecchio (Podul vechi) ce traverseaza raul Arno, este un simbol unic prin
faptul ca gazduieste o strada, o piata publica si un cartier de locuinte. Podul a fost ridicat in
anul 1345, a trecut proba timpului si a supravietuit ca prin minune atacurilor germane din al
Doilea Razboi Mondial.
 Henderson Waves
(Singapore)

Henderson Waves este un pod care a facut valuri inca din prima zi de la deschidere.
Inalt de 36 de metri si lung de 274 metri, constructia este cel mai mare si mai frumos pod
pietonal din Singapore.

Podul Nemuririi (China)

Podul Nemuririi are o denumire sugestiva si este printre cele mai vechi poduri din
lume. De fapt, nimeni nu stie cum si nici cand s-a format celebrul pod din stanci, dar conform
cercetatorilor, acest fenomen a avut loc in epoca de piatra. Podul, compus din trei stanci
mari si cateva mai mici, e considerat sacru in cultura locala si este asociat cu nasterea,
moartea si renasterea.