UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE ECONOMIE SI
ADMINISTRAREA AFACERILOR
PROGRAMUL DE STUDII :MANAGEMENTUL
ORGANIZATIILOR PUBLICE
DISCIPLINA : MANAGEMENTUL PROIECTELOR

COORDONATOR :
Prof.univ.dr. Ilie Budica

Masterand :
Bobasu Alexandra

CRAIOVA 2017
 UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE ECONOMIE SI
ADMINISTRAREA AFACERILOR
PROGRAMUL DE STUDII :MANAGEMENTUL
ORGANIZATIILOR PUBLICE
DISCIPLINA : MANAGEMENTUL PROIECTELOR

PROIECT DE MANAGEMENT PRIVIND

DOMENIUL PRODUSELOR DE PANIFICATIE

COORDONATOR :
Prof.univ.dr. Ilie Budica

Masterand :
Bobasu Alexandra

CRAIOVA 2017
 CUPRINS :
1. DOMENIUL DE ACTIVITATE
2. TEMA DE PROIECT
3. IMPORTANTA PROIECTULUI
4. CALCULE ECONOMICE PRIVIND RELIZAREA PROIECTULUI
5. EFICIENTA ECONOMICA A PROIECTULUI
6. MASURI DE PROTECTIE A MEDIULUI
7. BIBLIOGRAFIE
 DOMENIUL DE ACTIVITATE

Piaa intern de morrit i panificaie valoreaz circa 2 miliarde de euro .

Vnzrile de pine din Romnia s-au cifrat n anul 2009 la circa 1,5 miliarde de dolari (1,16
miliarde de euro), un nivel apropiat de cel din 2007, cand piaa a totalizat 1,45 miliarde dolari.

Consumul de pine oficial nregistrat n anul 2008 a fost de circa 25 kilograme/cap de

locuitor. Consumul real de pine se ridica ns la circa 105 kilograme pe cap de locuitor pe an. n
anul 2009, piaa real a pinii din Romnia se ridica la valoarea de un miliard de euro, n timp ce
piaa fiscalizat era de doar 250 milioane euro.

Producia de pine i paste finoase din Romnia se ridic la circa 2,2 milioane de tone
(estimare din anul 2007).

Consumul de produse de panificaie este de circa 110 kg pe cap de locuitor (anul 2007), fa
de media european de 82 kilograme, i fa de Germania cu 83 de kilograme, Austria cu 45 de
kilograme, i Anglia cu 44 de kilograme. n ce privete cerealele, n total, incluznd i pinea,
pastele finoase, produsele de patiserie i de confetrie, un romn mnanc, anual, n jur de 128 de
kilograme de cereale.

Consumul de paste finoase n Romnia este doar de 2,5 kilograme pe cap de locuitor, n
timp ce n Uniunea European ajunge la 10 kilograme, iar n Italia la 30 de kilograme de paste pe
cap de locuitor.

Principalii juctorii sunt Boromir Rmnicu Vlcea, Vel Pitar, Titan, Dobrogea Grup,
Pangram, Bneasa Bucureti i Pambac.

n anul 2013, piaa total de panificaie era estimat la aproximativ un miliard de euro, iar evaziunea
fiscal din aceast pia era estimat la circa 60%(75% dup alt estimare)

Incepand cu anii '50 popularitatea diferitelor sortimente de paine, inclusiv cea multicereale (amestec
de cereale) a crescut in Romania.
Painea cu valoare energetica redusa a inceput sa creasca in popularitate incepand cu anii '80.

In prezent circa jumatate din cantitatea de paine vanduta in Romania este paine alba, iar cealalta
jumatate este paine pe vatra, multicereale, paine integrala, paine cu stafide, paine de secara si paine
cu valoare energetica redusa, aceasta deoarece a crescut interesul populatiei fata de starea de
sanatate si o alimentatie sanatoasa, ceea ce a dus la aparitia unor produse noi. Aceste sortimente
diverse permit o alimentatie variata a consumatorilor oferindu-le posibilitatea de a alege in ceea ce
priveste textura, gustul si tipul de produs pe care doresc sa-l consume.
 Painea este unul dintre alimentele de baza ale omului, fiind indispensabila in alimentatia
zilnica, datorita atat proprietatilor nutritive cat si continutului in substante producatoare de energie
termica.

Acest aliment important a constituit si constituie o preocupare permanenta a oamenilor din

cele mai vechi timpuri.

Brutaritul, respectiv activitatea legata de obtinerea produselor de panificatie, reprezinta una

dintre cele mai vechi indeletniciri din tara noastra si totodata una dintre componentele majore ale
productiei alimentare. Datorita faptului ca painea constituie un aliment principal, care se consuma
zilnic, producerea ei, impreuna cu a celorlalte alimente, a constituit din totdeauna o preocupare
esentiala a societatii noastre.

Aplicand retete si tehnologi adecvate, prin folosirea fainii ca materie prima de baza, brutarii
obtin o gama variata de produse, in scopul satisfacerii cerintelor crescande si tot mai diversificate
ale populatiei.

Insusirile produselor sunt imprimate atat de sortimentul de faina utilizat, cat si de compozitia
aluatului din care se obtin, la prepararea caruia, pe langa faina, apa, drojdie si sare se mai folosesc
grasimi, zahar, lapte, oua, arome. De asemenea, tehnologia de fabricatie contribuie la devenirea
specificului fiecarui produs.

Calitatea painii nu depinde numai de proprietatile fizico-chimice, ci si de cele de panificatie

ale fainurilor, care determina comportarea fainii pe parcursul procesului tehnologic.

In Statele Unite se fabrica un numar mare de sortimente de panificatie din faina de secara in
incercarea de a satisface un numar cat mai mare de consumatori.

Painea de secara variaza in ceea ce priveste culoarea miezului de la alba la neagra, poate fi
rotunda sau franzela, iar la gust poate avea o aroma usoara de secara pana la un gust foarte acid
aromatizata cu seminte de chimen. Painea de secara poate fi facuta numai cu ingredientele de baza -
faina de grau si de secara, apa, drojdie si sare - dar poate cuprinde si alte ingrediente, ca de
exemplu: melasa, faina de cartofi, zahar, grasimi, zer, lapte praf, care au rolul de a imbunatati
aroma, gustul, culoarea produsului sau de a prelungi timpul de pastrare al produsului. Deci din acest
punct de vedere brutarul are posibilitatea sa modifice reteta astfel incat sa raspunda cel mai bine
cerintelor clientilor sai.

In general, in Statele Unite se fabrica putine sortimente de paine de secara comparativ cu

Europa de Nord si de Est, zone in care painea de secara este foarte populara.

Motivele pentru care in Statele unite nu se fabrica foarte mult painea de secara sunt variate:
tipurile adecvate de faina de secara sunt dificil de procurat, in unele zone; timpul de productie
necesar pentru a obtine un produs cu aroma superioara este mai lung; caracteristicile miezului si
durata de pastrare, la care se adauga probabil si lipsa cunostintelor necesare despre modul in care se
prepara maiaua acida care se foloseste la fabricarea multor sortimente de secara.

TEMA DE PROIECT
Sediul principal al firmei se afla in mediul rural, in inima Olteniei. Mentionam ca Oltenia
este asezata in partea sudica a Romaniei, invecinadadu-se cu Bulgaria catre sud si Serbia la
vest.
Conform Strategiei de Dezvoltare Durabila a teritoriului Olteniei principalele probleme cu
care se confrunta acest teritoriu sunt:
1. inchiderea intreprinderior mari si lipsa locurilor de munca;
2. migrarea populatiei pregatite profesional si a celei tinere in vestul Europei;
3. stabilirea tinerilor la oras si mutarea familiilor in zone mai dezvoltate din Vest;
4. lipsa unor modele de buna practica in demararea unor afaceri in zona;
5. existenta unor persoane cu potential financiar (tinerii care au lucrat in strainatate) dar care
din cauza lipsei accesului la informatii economice nu stiu cum sa-si investeasca banii.
Resurse materiale detinute in momentul de fata sunt: un teren de circa 5 ari precum si o
hala de productie in suprafata de peste 100 mp. Precum si urmatoarele utilaje
- un malaxor;
- 1 divizor;
- 1 cernator;
- 1 cantar pentru aluat;
- 1 cantar pentru faina;
- 2 mese de inox;

Resursele umane: subsemnata, Bobasu Alexandra , in calitate de administrator al firmei

mentionez ca am lucrat cativa ani bun in Italia,intr-o brutarie unde am dobandit abilitati, cunostinte
si experienta in procesul de producere si comercializare a diverselor sortimente de paine sau
produse secundare.
Afacerea se va concentra pe productia de produse de panificatie (in special paine) care va fi
comercializata la inceput in zonele limitrofe.
Auto-evaluarea tehnologiei utilizate:
Intrucat administratorul firmei a lucrat mai multi ani in strainatate (in Italia) intr-o brutarie,
motiv pentru care acesta incearca sa-si valorifice abilitatile dobandite in domeniul panificatiei iar in
acest moment detine urmatoarele bunuri necesare functionarii unei brutarii:
- spatiu de desfasurare a activitatii unei brutarii;
- un malaxor;
- 1 divizor;
- 1 cernator;
- 1 cantar pentru aluat;
- 1 cantar pentru faina;
Intentionam sa achizitionam un cuptor modern, esential pentru buna functionare a unei brutarii.
Toate aceste produse ne sunt necesare pentru a pune in functiune o brutarie care sa produca produse
de panificatie (paine si alte produse: covrigi, cornuri, batoane etc.) de calitate pentru piata tinta.
Experienta profesionala:
La inceputul activitatii vom angaja trei persoane care sa lucreze in brutarie.
Cea mai importanta resursa umana in cadrul firmei noastre va fi administratorul acesteia,
domul Mihai Recala care are experienta vasta in domeniul panificatiei, acesta lucrand, intr-o
brutarie in perioada 5 ani, in localitatea Medola din provincia Modena din Italia. Acolo a
dobandit cunostinte si abilitati necesare productie mai multor tipuri de paini, franzele si alte
produse de panificatie. Una din persoanele angajate va face parte din categoria de persoane de peste
45 de ani aflate in somaj.
Vom deveni principalul furnizor de produse de panificatie la nivelul comunelor din Judetul
Mehedinti, produse care se vor ridica la nivelul exigentelor tuturor clientilor. Stim ca reteta noastra
de succes este implicarea in munca de zi cu zi a intregului personal, eforturile depuse pentru
pastrarea calitatii, identitatii, originalitatii si caracterului natural, traditional al produselor si
deschiderea fata de nou.
Misiunea intreprinderii va fi:
- ne propunem sa surprindem clientii prin diversitate, calitate, inovatie si exigenta si ne propunem
sa stam la dispozitia clientilor cu produse proaspete si de calitate;
- furnizarea de produse de panificatie de calitate, dupa retete bine alese si bazate pe o analiza
gusturilor clientilor din comunitatile locale unde vom furniza produsele de panificatie;
- reinvestirea a 50% din cifra de afaceri in dezvoltarea si consolidarea serviciilor oferite;
- obtinerea de performante ridicate, concrete si concise atat pentru clienti catsi pentru intreprindere.

Valorile intreprinderii pe care dorim sa le reflecte activitatea noastra sunt:

- focalizare pe nevoile clientului;
- respectarea angajamentelor asumate;
- cinste si corectitudine fata de angajati, colaboratori, partneri si clienti;
- contributia la dezvoltarea durabila a comunitatilor locale din teritoriul GAL Muntii
Maramuresului.
Obiective strategice ale intreprinderii noastre .
In vederea realizarii viziunii si misiunii sale, firma urmareste:
- oferire de produse de panificatie de calitate, pe baza analizei gusturilor clientilor din zona tinta;
- dezvoltarea profesionala continua a angajatilor sai;
- promovarea si dezvoltarea unor concepte moderne de dezvoltare a clientilor si a comunitatii
locale;
Strategie de dezvoltare:
Imediat de la infiintarea firmei dorim ca activitatile economice ale firmei sa se concentreze pe:
productia de paine de calitate la preturi competitive;

productia de produse de panificatie (batoane, cornuri, covrigi etc.) care sa se adreseze in special
persoanelor aflate in mediul scolar sau care lucreaza la birou.

Obiectivul general al proiectului il reprezinta: Dezvoltarea durabila a firmei devenind

furnizorul principal de produse de panificatie pentru localitatile Repedea si Poienile de sub Munte,
cu o populatie de circa 15000 locuitori.
Obiective specifice:
Cresterea cifrei de afaceri cu 15.000 lei, in termen de 6 luni de la finalizarea proiectului;

IMPORTANTA PROIECTULUI
Scopul acestei investiii l reprezint obinerea de venituri aproximativ constante prin
ctigarea clienilor zonei. Prin calitatea deosebit a produselor se dorete dezvoltarea ntr-un timp
scurt a unei afaceri stabile i de durat, care s aduc inovaii n domeniu.
Obiectivele principale sunt reprezentate de fabricarea de paine si alte produse la
preuri rezonabile, n concordan cu calitatea oferit; se dorete catigarea unui numr ct
mai mare de clieni.
Principalele probleme cu care se confrunta zona Olteniei sunt:
inchiderea intreprinderior mari si lipsa locurilor de munca;
migrarea populatiei pregatite profesional si a celei tinere in vestul Europei;
stabilirea tinerilor la oras si mutarea familiilor in zone mai dezvoltate din Vest;
lipsa unor modele de buna practica in demararea unor afaceri in zona;
 existanta unor persoane cu potential financiar, dar care din cauza accesului dificil la
informatiile cu caracter economic si financiar nu stiu cum sa-si investeasca banii.
in urma realizarii unui studiu de piata s-a observat nevoia ridicata a infiintarii unei brutarii in
comuna Teasc. Astfel, am observat ca in zona populatia locala are ca mancare de baza
painea. Astfel, daca Consumul anual de paine din Romania s-a redus la 112 kilograme de
paine pe cap/an, in comunele Teasc, Secui, Badosi, consumul de paine la nivel local se
ridica la 142 kg/de paine pe cap de locuitor/an.

Produsul fabricat i oferit de firm fiind un produs final, va fi realizat pe pia

consumatorului i este orientat persoanelor de toate vrstele.
Clienii poteniali ai ntreprinderii sunt persoanele de toate vrstele.
Pentru ai determina pe clienii s cumpere produsele fabricate de ntreprindere, conducerea
va pune accentul, n primul rnd, pe calitatea deosebit a serviciilor prestate, preul convenabil.
Produsele firmei vor fi distribuite direct consumatorului.

Cele mai importante proprietati de panificatie ale fainurilor depinde:

cantitatea si calitatea glutenului

capacitatea de hidratare a fainii

capacitatea aluatului de a forma si a retine gazele

gelarinizarea amidonului

Preurile la produsele livrate vor fi constituite din elementele proprii lor, reieind din
costurile de producie i din alte cheltuieli.
Reclama produselor va fi efectuat prin intermediul reelei mass-media, foi volante, standuri
luminescente i pe automobilele care livreaz produsele firmei.
Produsele fabricate :
- franzela Neptun (0,500 kg/buc.);
- franzela Pariziana (0,400 kg/buc.);
- colac moldovenesc (1 kg/buc.);
- colcei moldoveneti (0,1 kg/buc.);
- pateuri (0,050 kg/buc.);
- saleuri vrac;
- minipateuri cu brnz vrac;
- minipateuri cu ciuperci vrac;
- batoane cu lapte (0,100 kg/buc.);
 - cozonac cu stafide i cacao (0,800 kg/buc.).
Procesul tehnologic a producerii pinii consta din 5 etape principale:
Cernerea fainii si pregtirea maielei;

Malaxarea aluatului;

Divizarea si dospirea aluatului;

Coacerea;

Rcirea si transportarea produselor gata.

n genere sectorul de panificaie este caracterizat prin ntreprinderi cu procese tehnologice

preponderent semi-automatizate. In afara ca acest moment contribuie la creterea flexibilitii si
eficientei produciei, el permite meninerea standardelor de calitate. Desigur situaia este diferita
pentru brutriile mici, specializate in pine proaspt.
Inovaiile substaniale ale ntreprinderilor de panificaie cer modificri ale procesului de producie.
Dezvoltarea i perfecionarea ambalajelor nu este larg rspndit la noi n ar.
Neajunsurile tehnologice n comparaie cu practicile internaionale
Prin utilizarea materialelor speciale de ambalare, este posibil de a perfeciona produsele att
in termeni de calitate ct i durata de pstrare. O tehnica nou pentru conservarea produselor de
panificaie este atmosfera modificat, larg rspndit pentru pine (dar nu n ara noastr).
Firma noastr va produce pine din fain de gru, un asortiment larg de produse de
panificaie i covrigrie, biscuii, cozonaci. Pentru comoditatea cumprtorilor producia se
elibereaz n ambalaje. Se utilizeaz diferite materiale de ambalaj: carton, polipropilena. mpreun
cu beneficiarii elaborm tipuri speciale de ambalaj conform cerinelor clienilor notri.
Toat producia se fabric n stricta corespundere cu cerinele standardelor de stat cu
utilizarea componentelor naturale curate biologic. Tehnologia de fabricare a produciei, calitatea ei
se verific permanent de ctre organele de control corespunztoare ale arii. Este creata baza
comercial, ce execut cererile pentru partide de producie cu ridicata, att fabricate de ctre
ntreprindere, ct i de ali furnizori de mrfuri alimentare.
Tehnologii firmei noastre depun toat abilitatea i experiena pentru calitatea nalt i gustul
bun al produciei noastre de pe masa clienilor notri.
Metoda de producie folosit
Procesul tehnologic de obinere a pinii cuprinde:
formarea loturilor omogene de fin;
cernerea finii;
dozarea finii;
 dozarea apei i a drojdiei pentru prepararea maielei;
prepararea maielei;
frmntarea maielei;
fermentarea maielei;
prepararea aluatului;
fermentarea aluatului;
dozarea aluatului;
predospirea bucilor de aluat;
dospirea final a aluatului;
pregtirea cuptorului;
pregtirea bucilor de aluat;
coacerea aluatului;
rcirea pinii;
depozitarea pinii;
ambalarea pinii;
livrarea ctre clieni.
Temperatura pe care trebuie sa o aib maiaua sau aluatul este de aproximativ 26 27oC,
respectiv 28 29oC. Este foarte important ca n procesul de fabricaie s nu se foloseasc ap a crei
temperatur depete 350C n momentul nceperii frmntrii deoarece: proteinele din fin
(glutenul) ncep s se degradeze iar activitatea drojdiilor este redus; procesul de fermentare nu se
mai desfoar n condiii optime i calitatea produsului finit scade.
Drojdia comprimat, calculat dup reet nu se folosete ca atare, ci se transform n
suspensie, pentru a se repartiza uniform n toat masa aluatului. Dac drojdia nu se folosete sub
form de suspensie produsul finit va avea goluri n miez, coaja multe crpturi, volumul va fi
sczut, iar durata lui de conservare mai mic. Pentru formarea emulsiei de drojdie se folosete ap
la temperatura de 30-350C.
Sarea se introduce n aluat n cantitate ce variaz cu calitatea finii ce se prelucreaz, cu
anotimpul.

CALCULE ECONOMICE PRIVIND REALIZAREA

PROIECTULUI
 CALCULE PREVIZIONARE PE 3 ANI
Analiza financiar este activitatea de diagnosticare a strii de performan financiar a
ntreprinderii la ncheierea exerciiului. Ea i propune s stabileasc punctele tari i punctele slabe
ale gestiunii financiare, n vederea fundamentrii unei noi strategii de meninere i de dezvoltare
ntr-un mediu concurenial. De asemenea, analiza financiar face obiectul preocuprilor externe ale
partenerilor economici i financiar-bancari, pentru fundamentarea unor posibile aciuni de
cooperare cu respectiva ntreprindere. Att analiza pe plan intern, ct i cea extern au ca obiectiv
determinarea rentabilitii i a riscului i, n final, a valorii ntreprinderii. Sursa de date pentru
analiza financiar o constituie documentele contabile de sintez: bilanul, contul de rezultate i
anexa la bilan.
Structura bilanului se apropie tot mai mult de o prezentare funcional (pe activiti) a
datelor contabile, n detrimentul unei prezentri dup criteriile financiare de lichiditate i
exigibilitate. De aceea este necesar o tratare prealabil a datelor contabile pentru adaptarea lor la
criteriile care permit o analiz financiar semnificativ. n acest sens sunt utile detalierile care se
fac n anexa la bilan privind lichiditatea activelor, ndeosebi a creanelor i exigibilitatea pasivelor,
mai cu seam a datoriilor ntreprinderii. Se ajunge astfel la construcia unui bilan financiar, n
care clasamentul posturilor de activ i de pasiv se face exclusiv dup criteriile de lichiditate i
exigibilitate.
Pentru a respecta ct mai fidel criteriul lichiditii, activele fixe se prezint n urmtoarea
succesiune:
1. imobilizrile;
2. imobilizrile necorporale neamortizabile (de exemplu fondul de comer), care au o
lichiditate foarte slab;
3. imobilizrile corporale neamortizabile (terenurile) care au, de asemenea, o lichiditate
slab;
4. imobilizrile necorporale amortizabile (brevete, licene, cheltuieli de nfiinare etc.)
devin lichide pe msura repartizrii cheltuielilor ocazionate de acestea asupra mai
multor perioade de gestiune;
5. imobilizrile corporale amortizabile, care devin lichide pe msura amortizrii lor;
6. participaiile, sub form de aciuni sau pri sociale pe care ntreprinderea le deine n
permanen pentru a controla o alt societate sau pentru a exercita, n cadrul acesteia, o
influen predominant.
7. alte imobilizri financiare (dobnzi calculate i cu scaden amnat, mprumuturi de la
teri, depozite i cauiuni).
 Activele circulante sunt mai lichide dect activele fixe, putnd fi rapid transformate n
moned. Durata recuperrii capitalurilor bneti alocate n aceste active este mai scurt i de aceea
ele mai sunt numite i decalaje de pli nefavorabile.
Structura pasivului, dup criteriul exigibilitii, grupeaz posturile de pasiv n dou mari
categorii:

- capitalurile proprii;
- datoriile.
Capitalurile proprii au o exigibilitate nul, ntruct capitalul mobilizat de la acionari sau
conservat prin reinvestirea profiturilor este definitiv la dispoziia ntreprinderii, pe toat durata ei de
via.

Analiza datoriilor, n funcie de gradul lor de exigibilitate, are o mare importan pentru
evaluarea riscului financiar pe care l implic ndatorarea ntreprinderii. Gruparea n datorii
financiare (pe termen lung i mediu) i datorii de exploatare (pe termen scurt) se face n funcie de
scadena obligaiilor de plat.
Analiza financiar urmrete s evidenieze, pe de o parte, modalitile de realizare a
echilibrului financiar pe termen lung i pe termen scurt (obiectiv al analizei pe baz de bilan) i, pe
de alt parte, treptele de acumulare bneasc, de rentabilitate ale activitii ntreprinderii (obiectiv al
analizei pe baza contului de profit i pierderi). Bilanul sintetizeaz starea patrimonial a
ntreprinderii la un moment dat, n timp ce contul de rezultate sintetizeaz rezultatul fluxurilor
economice i financiare de intrare, de prelucrare i de ieire, pe perioada considerat. Informaia
comun, care se ntlnete n cele dou documente de sintez, este rezultatul net (profitul sau
pierderea), ca o reflectare a rentabilitii ntreprinderii (intrri, prelucrri, ieiri) i a noii stri
patrimoniale a acesteia.

Diferena dintre activul total i datoriile totale contractate d o prim i principal evaluare a
ntreprinderii la data ncheierii exerciiului. Aceast ecuaie fundamental a bilanului red situaia
net a ntreprinderii, respectiv averea net a acionarilor (activul neangajat n datorii).

SITUAIA NET = ACTIV DATORII

Din desfurarea ciclului de exploatare vor rezulta urmtoarele consecine financiare:

- ntreprinderea va putea obine amnri la plata furnizorilor (credite furnizor), ceea ce

reprezint un mijloc de finanare din afar;
- din momentul cumprrii materiilor prime i pn n momentul vnzrii produselor
finite, ntreprinderea i va imobiliza o parte din capitalul su n stocuri create n fazele
ciclului de exploatare (materii prime, producie neterminat, produse finite), astfel c
 acestea genereaz un prim, i cel mai important, necesar de finanare a activelor
circulante;
- ntreprinderea se va afla deseori n situaia de a acorda amnri la plat clienilor (credite
clieni), astfel c trebuie s finaneze i aceste sume aflate n curs de ncasare.
Necesarul financiar al exploatrii reprezint diferena dintre capitalul imobilizat n stocuri i
formarea creanelor clieni i finanarea nglobat n datoriile ctre furnizori, pe de alt parte.
Nevoia de fond de rulment este expresia realizrii echilibrului pe termen scurt dintre necesarul i
resursele de capitaluri circulante:

NECESAR DE FD. DE RULMENT=ALOCRI CICLICE-SURSE CICLICE

=(Stocuri +Creane)- Datorii de exploatare

Necesarul de fond de rulment va nregistra valori pozitive, dar descresctoare, ceea ce indic o
evoluie favorabil societii (un echilibru ntre durata ncasrilor i cea a plilor.)
Alocrile permanente (n imobilizri) vor fi, n principiu, acoperite din surse permanente
(capitaluri proprii i datorii financiare). Cu ct sursele permanente vor fi mai mari dect necesitile
permanente de alocare a fondurilor bneti, cu att ntreprinderea va dispune de o marj de
securitate, care o va pune la adpost de evenimente neprevzute.

Acest surplus de surse permanente, degajat de ciclul de finanare al investiiilor, poate fi

rulat pentru rennoirea stocurilor i creanelor. Aceast utilizare potenial a marcat i denumirea
lui, i anume aceea de fond de rulment. El este expresia realizrii echilibrului financiar pe termen
lung i a contribuiei acestuia la nfptuirea echilibrului finanrii pe termen scurt.

FOND DE RULMENT=SURSE PERMANENTE-ALOCRI PERMANENTE

Evoluia fondului de rulment evideniaz o cretere a acestuia, urmat de o uoar scdere.

Totui, valoarea sa se menine pozitiv, n concordan cu cerinele gestiunii financiare. (O parte din
capitalurile permanente trebuie s acopere nevoile ciclice temporare rennoibile permanent n
cadrul ciclurilor de exploatare ale ntreprinderii).

Mrimea calculat anterior reprezint fondul de rulment net. n legtur cu fondul de

rulment se mai pot calcula urmtoarele mrimi:

- fondul de rulment brut, care cuprinde toate elementele de active circulante susceptibile
de a fi transformate n bani ntr-un termen mai mic de un an;
fondul de rulment propriu, care reprezint excedentul capitalului propriu fa de activele
imobilizate i arat autonomia de care dispune o ntreprindere n finanarea investiiilor n
active circulante. n cazul S.C. PANNIFER S.A., fondul de rulment propriu coincide cu
fondul de rulment net, deci societatea nu va avea datorii pe termen lung.
 Nevoia de fond de rulment reprezint nevoile temporare, dar rennoibile permanent n cadrul
ciclurilor de exploatare succesive ale ntreprinderii. Mrimea sa trebuie s fie egal sau inferioar
fondului de rulment; n caz contrar calitatea necorespunztoare a activitii de exploatare conduce la
un dezechilibru financiar care va afecta exerciiile financiare viitoare sau care pune n pericol
integritatea capitalurilor proprii.

Diferena dintre fondul de rulment i necesarul de fond de rulment reprezint trezoreria

net, care trebuie s aib o valoare pozitiv:

FR=NFR+TN

Trezoreria net este expresia cea mai concludent a desfurrii unei activiti eficiente.
nregistrarea unei trezorerii nete pozitive n cadrul mai multor exerciii succesive demonstreaz
succesul ntreprinderii n viaa economic i posibilitatea plasrii rentabile a disponibilitilor
bneti pentru ntrirea poziiei ei pe pia.

Se observ c trezoreria net va avea valori pozitive, n concordan cu cerinele gestiunii

financiare. Mrimea sa va varia de la un an la altul, n funcie de evoluia activitii societii.

Ratele i ceilali indicatori folosesc la fixarea diagnosticului financiar al ntreprinderii.

Prin definiie, diagnosticul este o apreciere fcut asupra unei ntreprinderi sau asupra unei
activiti a acesteia.
Diagnosticul financiar nu constituie dect o parte a diagnosticului ntreprinderii. O apreciere
global a situaiei financiare i performanelor impune un diagnostic multidimensional asupra:

- potenialului tehnologic;
- potenialului comercial;
- raporturilor umane;
- organizrii i sistemului de gestiune;
- situaiei i performanelor financiare.
Diagnosticul financiar are ca obiective: msurarea rentabilitii capitalurilor ntreprinderii i
aprecierea condiiilor de echilibru economic i financiar, pentru a evalua gradul de risc (economic,
financiar i de faliment) al ntreprinderii.

Diagnosticul rentabilitii se realizeaz prin intermediul a dou categorii de rate de eficien:

- rate de rentabilitate economic;

- rate de rentabilitate financiar.
Diagnosticul riscului urmrete msurarea variabilitii rezultatelor ntreprinderii la
modificarea poziiei ntreprinderii (a cifrei de afaceri i a structurii cheltuielilor ei fixe i variabile)
la modificarea structurii capitalurilor (proprii i mprumutate) i a variabilitii solvabilitii
ntreprinderii, a capacitii acesteia de a-i onora, la scaden, obligaiile fa de teri. n ansamblul
activitii ei, ntreprinderea comport trei riscuri:

- de exploatare (economic);
- de finanare (financiar);
- de faliment.
Situaia ntreprinderii va fi apreciat ca pozitiv dac, n urma diagnosticului ei financiar,
rezult o rentabilitate acoperitoare pentru riscurile pe care investitorii (acionari i mprumuttori) i
le-au asumat prin alocarea capitalurilor lor n activele ntreprinderii.

Diferena dintre fondul de rulment i necesarul de fond de rulment reprezint trezoreria net,
care trebuie s aib o valoare pozitiv:

FR=NFR+TN

Trezoreria net este expresia cea mai concludent a desfurrii unei activiti
eficiente. nregistrarea unei trezorerii nete pozitive n cadrul mai multor exerciii succesive
demonstreaz succesul ntreprinderii n viaa economic i posibilitatea plasrii rentabile a
disponibilitilor bneti pentru ntrirea poziiei ei pe pia.

Valoarea adugat exprim creterea de valoare rezultat din utilizarea factorilor de

producie, ndeosebi a factorilor munc i capital, peste valoarea materialelor, energiei i serviciilor
cumprate de la teri. Aceast valoare adugat reprezint sursa de acumulri bneti din care se
face remunerarea participanilor direci i indireci la activitatea economic a ntreprinderii:

personalul, prin salarii, indemnizaii i cheltuieli sociale;

statul, prin impozite, taxe i vrsminte asimilate;
creditorii, prin dobnzi i comisioane pltite;
acionarii, prin dividende pltite;
ntreprinderea, prin capacitatea de autofinanare.
Excedentul brut de exploatare exprim acumularea brut din activitatea de exploatare, tiind
c amortizarea i provizioanele sunt doar cheltuieli calculate, nu i pltite. De aceea, pn la
solicitarea lor (pentru investiii, riscuri sau cheltuieli), amortizarea i provizioanele calculate
se regsesc n acumulrile bneti ale ntreprinderii. Excedentul brut de exploatare exprim
capacitatea potenial de autofinanare a investiiilor (din amortizri, provizioane i profit),
de achitare a datoriilor ctre bugetul statului i de remunerare a investitorilor de capital
(acionarii i creditorii).
 EFICIENTA ECONOMICA A PROIECTULUI

O modalitate de sintetizare a diagnosticului economic al ntreprinderii este reprezentat de

analiza SWOT (strengths, weaknesses, opportunities, threats), care cuprinde pe de o parte analiza
mediului (analiza extern) iar pe de alt parte analiza activitii proprii (analiza intern).

Analiza mediului (analiza extern) scoate n eviden tendinele pe plan macroeconomic,

oportunitile i constrngerile ce se ntrevd, precum i impactul acestora asupra rentabilitii
societii.

Oportuniti:

-cerere relativ constant pentru produsele de baz, un avantaj n condiiile recesiunii economice;

-elasticitate redus a cererii fa de pre i elasticitate negativ fa de venit;

-mediu economic mai favorabil ntreprinderilor cu ciclu scurt de fabricaie.

Constrngeri:

reducerea veniturilor reale i a consumului populaiei;

creterea puternic a concurenei;

oscilaiile foarte mari la preurile materiilor prime i calitatea necorespunztoare a acestora

(de ex.: gru), precum i frmiarea proprietilor agricole;

costul foarte ridicat al resurselor financiare, care ngreuneaz activitatea de investiii;

blocajul financiar i dificultile n gsirea unor parteneri n condiii satisfctoare de plat;

preurile foarte ridicate ale produselor i serviciilor regiilor autonome (energie electric, gaz,
ap etc.);

fiscalitatea foarte ridicat i existena evaziunii fiscale.

Analiza activitii proprii (analiza intern) trebuie s identifice punctele tari i punctele slabe ale
acesteia:

Puncte tari:

experiena n domeniu i existena unui personal bine format;

existena unei reele proprii de distribuie i diversificarea produselor desfcute prin

intermediul acesteia;

existena unui acionariat relativ stabil;

 producia reprezentat de produse de baz, cu o cerere relativ stabil;

potenialul de producie ridicat;

ciclul foarte redus de fabricaie i calitatea produselor;

rentabilitatea ridicat n toi anii de funcionare;

echilibrul financiar solid i solvabilitatea ridicat;

conturarea mai precis n ultima perioad a strategiei de vnzri;

reputaia firmei i ponderea ridicat pe piaa local;

inexistena restanelor n plile fa de bugetul statului i cel al asigurrilor sociale;

controlul strict al cheltuielilor i al fluxurilor de ncasri i pli.

Puncte slabe:

capaciti de producie i transport mai greu de adaptat la reducerea consumului;

activitatea de marketing insuficient dezvoltat;

diversificarea insuficient a produciei;

lichiditatea n scdere;

scderea ponderii pe piaa local i lipsa extinderii pe alte piee.

Pentru valorificarea la maximum a oportunitilor i punctelor tari i evitarea constrngerilor

i eliminarea punctelor slabe ar fi de recomandat urmtoarele msuri (unele din ele deja n
atenia societii):

controlul strict al cheltuielilor i supravegherea permanent a strii de lichiditate;

ridicarea calitii produselor i n primul rnd o adaptare mai bun la nevoile clientului;
politic de vnzri mai agresiv i consolidarea poziiei de lider pe pia;
urmrirea mai atent a evoluiei concurenei;
stabilirea de relaii mai stabile cu furnizorii i clienii i afirmarea clar a cerinelor fa de
acetia;
educarea personalului n direcia orientrii spre ridicarea calitii i a urmririi cerinelor
clienilor.
Implementarea HACCP-ului n domeniul alimentaiei publice
HACCP
 Hazard Analysis and Critical Control Points (HACCP) se traduce prin "Analiza hazardelor i
a punctelor critice de control", dezvoltat de catre Organizaia ONU pentru Hrana i Agricultura i
Organizaia Mondial a Santii. Este o modalitate preventiv utilizat pentru creterea siguranei
alimentelor, a produselor cosmetice i a medicamentelor.
Scopul este identificarea riscurilor care pot afecta produsele pe parcursul procesrii
industriale pentru a putea interveni i evita contaminarea sau alterarea lor fizic, chimic i
biologic. Metoda este superioar controlului calitii la produsele finite, deoarece poate evita
problemele nainte de apariia acestora.
La baza metodei stau cateva principii:
1. Analiza riscurilor;
2. Identificarea punctelor critice de control (PCC);
3. Aplicarea de msuri la fiecare PCC;
4. Monitorizarea msurilor aplicate la PCC;
5. Feedback n cazul n care msurile nu sunt respectate;
6. Meninerea unui jurnal al proceselor preventive.
Producerea, ambalarea, transportul, depozitarea i comercializarea produselor alimentare
reprezint operaii cu un grad de risc pentru sntatea fiecrui consumator. Toate organizaiile care
activeaz n aceste sectoare ce intr n contact direct cu sntatea consumatorilor trebuie s respecte
anumite cerine, multe dintre aceastea fiind impuse de legislaia n vigoare.
Integrarea rii noastre n Uniunea Europeana a impus i mai multe cerine asupra
organizaiilor din sectorul alimentar. n prezent, toate acestea sunt obligate s ii implementeze un
sistem de siguran a alimentului - HACCP.
SIMTEX-OC este primul organism din Romania acreditat pentru certificarea sistemelor de
siguran a alimentelor, fiind n prezent, prin prisma societilor certificate, lider de pia n acest
sector !
Organismul de certificare a sistemelor HACCP este acreditat de RENAR, pentru certificarea
sistemelor HACCP i funcioneaz n cadrul structurii organizatorice a SIMTEX-OC n
conformitate cu cerinele standardului SR EN ISO 45012.
Implementarea sistemului HACCP este o cerin legal, prevazut n HG 1198/2002 -
Condiii generale de igien a produselor alimentare, art.3 i 4 i n Legea nr. 150/2004 privind
sigurana produselor alimentare.
Cu un sistem de management al siguranei alimentului HACCP / ISO 22000:

- se pot identifica riscurile securitii alimentare i s se implementeze rutina necesar;

- se poate asigura c suntei n conformitate cu legislaia relevant n domeniu;
- se pot diminua costurile referitoare la risip/rebuturi;
- se poate ncepe mbuntirea continu a practicilor referitoare la sigurana
alimentului.

Implementarea HACCP este legat de stabilirea n prealabil a regulilor de bun practic

privind urmatoarele:
- construcia
- amplasarea utilajelor
- procesul tehnologic
- personalul
- curenia i dezinfecia
- combaterea duntorilor
- materiile prime i auxiliare folosite, inclusiv apa
- trasabilitatea produsului
- transportul
Avantajele certificrii HACCP / ISO 22000 :
asigurarea calitii igienice a produselor (sigurana alimentelor),

reducerea rebuturilor i reclamaiilor clienilor,

fidelizarea clienilor i a salariailor din companie,

crearea unui avantaj competitiv prin aceast certificare HACCP,

prelungirea duratei de valabilitate a produselor,

mbuntirea imaginii i credibilitii firmei dvs. att pe pieele internaionale, ct i fa de

eventualii investitori.

MASURI DE PROTECTIE A MEDIULUI

Norme de igiena si de protectia muncii - panificatie
Igiena muncii

Una din componentele calitatii produselor de panificatie o reprezinta starea lor de igiena.
Prezenta in produsele alimentare a germenilor patogeni sau a toxinelor generate de acestia, a
parazitilor vegetali sau animali, a toxinelor naturale sau adaugate si a altor impuritati modifica
valorile de intrebuintare ale produselor si le scade calitatea.

Igiena produselor este conditionata de : materiile si materialele folosite, de echipamentele cu

care se realizeaza fabricatia, de igiena salilor de fabricatie si a personalului, precum si de modul de
organizare si desfasurare a fabricatiei.

Materiile, materialele si ambalajele trebuie sa indeplineasca conditiile de calitate si de igiena

care sa asigure obtinerea de alimente corespunzatoare.

Utilajele si instalatiile sunt o alta sursa de impurificare a alimentelor. Constructia,

exploatarea si intretinerea lor este necesar sa tina seama si de cerintele de igiena a productiei.

Salile de fabricatie si de depozitare, pentru a nu deveni surse de alterare a starii de igiena a

produselor, este necesar sa fie curatate de praf si alte murdarii ce se depun pe pereti, geamuri si
echipamente. Peretii si pardoselile se acopera cu materiale care se spala cu usurinta, iar in interiorul
salilor de fabricatie si de depozitare nu se vor aduce si depozita materiale rau mirositoare sau care
pot in diferite maniere sa impurifice materiile, semifabricatele si produsele.

Igiena personalului se realizeaza prin masuri cum sunt : efectuarea unor controale medicale
la integrarea in munca si apoi periodic, instruirea personalului privind conditiile si obligatiile in care
trebuie sa-si desfasoare activitatea pentu a preveni producerea unor defectiuni si aplicarea unor
masuri de igiena (corporala) la intrarea in schimb si de cate ori este necesar pe parcurs, precum si
folosirea unui echipament de protectie adecvat.

Prin organizarea fabricatiei, in afara de alte aspecte este important sa se urmareasca si

introducerea unor masuri care sa previna starile nedorite si sa imbunatateasca starea de igiena.

Cunoasterea si aplicarea masurilor de igiena reprezinta o obligatie a conducatorilor

productiei si a intregului personal.

Prevenirea accidentelor

In desfasurarea proceselor de fabricatie se produc, uneori, si diferite accidente. De cele mai

multe ori accidentele au urmari nedorite, ducand la pierderi sau vatamari materiale si de persoane.

Accidentele ce se ivesc in productie se localizeaza la :

personalul din productie si se datoreaza unor agenti mecanici care determina

fracturi, amputari de membre si diferite alte traumatisme, agentilor termici ce duc la
arderi, opariri si altele, provin de la curentul electric ce provoaca electrocutari,
precum si conditiile necorespunzatoare de lucru care genereaza diferite imbolnaviri;
 utilajele, cladirile si celelalte dotari materiale sufera si ele de pe urma unor
accidente de natura mecannica (defectiuni la echipamente, constructii, instalatii) sau
de natura termica (explozii, incendii si altele);

Modul de organizare si conducere a productiei poate preveni sau favoriza aparitia accidentelor,
astfel :

punerea in functiune a unor echipamente fara a se lua in prealabil masuri de prevenire

necesare, ca de exemplu pornirea instalatiei de ventilatie a cuptoarelor inainte de a se
aprinde arzatorul, sporesc pericolul de accidentare;

neurmarirea regimului de functionare a utilajelor si a instalatiilor sau datorita defectarii

dispozitivelor de masura si control conduce la nesesizarea momentelor in care este necesar
sa se intervina pentru a se regla diferiti parametri si aceasta duce la defectiuni tehnice ale
utilajelor sau ale productiei, este cazul cuptoarelor la care depasirea temperaturii normale de
regim poate avea drept consecinte explozii si procese de supratensionare a unor componente
ale instalatiei.

instruirea personalului, care se face diferentiat pentru fiecare lucrator in parte si se

efectueaza la inceputul activitatii, cu ocazia schimbarii locului sau a conditiilor de munca,
iar periodic se face o reinstruire pentru improspatarea cunostintelor.

CONCLUZII

Scopul i obiectivele noastre sunt definitorii n revoluionarea pieei datorit, n

principal, calitii superioare a produselor i condiiilor optime de desfaurare a
activitii.Implementarea proiectului poate duce la beneficii economice prin obinerea de
noi produse care au la baza reete tradiionale, dar care au fost mbuntite pentru a oferi
un plus de savoare.
Evaluarea managerial periodic face ca standardul produselor s fie inut la cote
maxime pentru a nu aprea pierderi predictibile.
Cheia succesului unei afaceri o reprezint ntotdeauna dorina de reuit i este susinut
de druirea cu care te implici n realizarea premizelor.
Bibliografie:
Budica Ilie-Managementul proiectelor in afaceri, Editura Universitaria,2014
Opran (coord.), Constantin, Stan, Sergiu, Nstas, Stelua, Abaza, Bogdan Managementul
proiectelor, Editura Comunicare.ro, Bucureti, 2002.
2. Look, Dennis, - Project Management (sixt edition), A Gover, University Press, Cambridge,
Great Britain, 1996.
3. Balogh, Marton, Negrea, Natalia Managementul proiectelor europene, Ed. Accent, Cluj
Napoca, 2005
4. European Commission PHARE Program Annual Report 1998. 5. Weiss, Joseph,
Wysocki, Robert 5 Phase project management, Addison Wesley Publishing Company, 1994