Sunteți pe pagina 1din 8

BIELA

I.Generalitati:

1.1 Rolul;

Biela este un subansamblu al mecanismului motor care se monteaza intre boltul de piston si fusul
maneton, al arborelui cotit. Pentru a transmite forta pistonului, respectiv miscarea rectilinie alternativa
a pistonului la arborele cotit, care o transforma in miscare de rotatie.

1.2 Materiale;
Bielele se confectioneaza din : a) otel carbon de calitate (STAS 880-66, marcile OLC 45x, OLC 50 ) b) otel
aliat cu elemente de aliere: Cr, Mn, Mo, Ni, V (STAS 781-66, marcile 40c10; 41 MoC11; 41 VmoC17;STAS
8580-74,marca 34MoCN 15AT ); c) aliaj usor ( duraluminiu ); d) fonta cu grafit nodural.

Rezistenta de rupere la tractiune a otelurilor pentru biela trebuie sa fie cuprinsa intre 80105 daN
/mm2. Bielele din oteluri aliate se lustruiesc fiind foarte sensibile la concentrarea de tensiuni. O metoda
mai eficienta si economica de ridicata a rezistentei la oboseala, s-a dovedit a fi ecruisarea (durificarea
bielelor cu alice ).

Suruburile de biela se executa din oteluri aliate pentru imbunatatire (STAS 791-66,marcile: 45C10;
41CN12; 34MoCN15 ) cu rezistenta la rupere de 7080 daN/mm2. Bucsele din piciorul bielei se
confectioneaza din bronzuri cu rezistenta ridicata la uzare si rupere (bronz cu plumb, bronz cu aluminiu,
bronz fosforos).

1.3 Sarcini:

Biela executa o miscare complexa de translatie si de pendulare si este supusa actiunii fortei produsa la
comprimarea amestecului si la destinderea gazelor arse, forta care variaza ca valoare, directie si sens. De
aceea, biela este solicitata la incovoiere, rasucire (torsiune), comprimarea, socuri si uzura. Pentru a
corespunde acestor cerinte, biela trebuie sa fie rigida, rezistenta la uzura, incovoiere, torsiune si destul
de usoara. Ea se va confectiona din otel carbon de calitate sau din otel aliat prin matritare la cald sau
prin turnare din duraluminiu sau fonta cu grafit nodular. La bielele confectinate din otel, inainte
operatiilor de finisare se aplica un tratament de calire de imbunatire, urmat de revenire.

Biela se compune din:

- partea bielei articulata cu boltul, numita capul mic sau piciorul bielei

- partea centrala, numita corpul bielei

- capul mare al bielei, care se monteaza pe fusul maneton al arborelui cotit cu ajutorul capacului bielei

- capacul bielei
- surubului pentru strangerea capacului de biela, care sunt suruburile speciale, cu filet rezistent obtinut
prin rulare si au cap profilat. Piulitele lor sunt piulite cu autoimpanare si prevazute cu saibe cu nas,
care se indoiesc dupa strangere, pentru a se asigura impotriva desurubarii

- semicuzineti pentru capul mare

- cuzinet pentru capul mic

In capul mic al bielei este presat un cuzinet, prevazut cu un alezaj in care se monteaza boltul de piston.
La unele motoare, botul de piston este presat in capul mic al bielei. In alte cazuri, boltul de piston are un
joc de 0,003-0,006 mm, fata de alezajul cuzinetului

In anumite cazuri, indeosebi la m.a.s. 2, imbinarea boltului cu biela se face pe rulmenti cu ace.

Corpurile bielei are sectiunea transversala in forma de H pentru a rezista la flambaj si torsiune si pentru
a fi mai usor. El este prevazut uneori cu un canal longitudinal, prin care este refulat uleiul dintre fusul
maneton spre boltul de piston.

Capul mare al bielei are plan de separatie cu capacul bielei, fata de care se strange cu 2-4 suruburi, cu
cheia dinamometrica .

2. Repararea bielei:

2.1 Defecte in exploatare ale mecanismului Biela-manivela.

In timpul exploatari automobilului, apar o serie de defectiuni accidentale. Griparea pistoanelor are loc ca
urmare a supraincalzirii motorului (din lipsa de apa pentru racire, datorita uleiului provocata de uzarea
segmentilor, pistoanelor si cilindrilor, amestecului carburant necorespunzator, prea bogat sau prea
sarac, avansul exagerat) ; are loc o frecare uscata excesiva, urmata de dilatarea pistoanelor si deci
blocarea lor. Fenomenul poate fi observat de sofer pentru ca este precedat de zgomote caracteristice
provocate de efortul bielelor de a smulge pistoanele gripate din punctele moarte si emanare de abur,
daca apa de racire este sub nivel. In cazul opririi imediate a motorului se poate evita griparea; se lasa sa
se raceasca, se toarna in fiecare cilindru ulei si se incearca rotirea arborelui cotit. Daca se invarte usor, se
cauta si se inlatura cauza; daca se roteste greu sau deloc, pistoanele s-au gripat si automobilul va fi
remorcat pentru repararea in atelier prin demontarea si inlocuirea pistonului gripat si a segmentilor de
la cilindrul respectiv.

Griparea pistoanelor poate duce la rizuri pe oglinda cilindrilor; daca acestea sunt usoare, se pot slefui cu
ajutorul unui piston in abundenta de ulei, deplasat de cateva ori de-a lungul cilindrului in miscarea
combinata (de translatie si rotatie ). Numai dupa aceasta se face inlocuirea pistonului si segmentilor
respectiv;

Daca din gripare a rezultat si topirea locala a aliajului pistonului si arderea lui pe cilindru, atunci acestea
se inlatura cu un cutit triunghiular, se slefuieste cilindrul, iar pistoane vechi, dar corespunzatoare) si
totodata segmentii respectiv. Cand griparea a dus la deteriorarea cilindrului, atunci acesta se inlocuieste.
Cocsarea segentilor este urmarea supraincalzirii pistonului, scaparilor de gaze (baie de foc ) datorita
uzarii excesive a segmentilor si deci arderii uleiului, care se depune sub forma de calamina in canalele
respective, blocandu-i. Deci segmentii nu mai asigura etansarea si racirea pistonului, si ca urmare au loc
scapari mari de gaze arse in baia de ulei, iar fumul de esapament este de culoare albastra. Motorul nu
mai dezvolta putere nominala si, deci, nu mai corespunde sarcinilor de transport. Pornirea motorului
este greoaie, consumul de combustibil si ulei creste, iar compresia la cilindrului respectiv este scazuta.

Remedierea consta in demontarea grupurilor piston-segmenti-biela curatirea lor de calamina si


inlocuirea segmentilor, care vor fi montati in locasurile din pistoane cu ajutorul clestelui special, cu
fantele decalate la un unghi de 1200 sau 900 (dupa numarul lor ) si montarea in aceiasi cilindri, de unde
s-au demontat; se mentioneaza ca pistoanele nu se dezasambleaza de pe biele.

Ruperea segmentilor se datoreste materialului necorespunzator, montarii incorecte, intepenirii in


canalele din piston, uzurii lor, precum si supraincalzirii

Defectiunea se constata prin compresie micsorata, scaparii de gaze in carter, ca urmare a pierderii
etanseitatii, si scaderea puterii motorului ; apare un zgomot caracteristic (zgarieri ) la antrenarea
arborelui cotit.

Se inlatura prin inlocuirea segmentilor la cilindrul respectiv. Daca s-au produs rizuri usoare pe cilindrul,
se slefuieste, iar daca sunt accentuate se inlocuieste.

Ruperea boltului, defectiune mai rara, are drept cauze: uzura mare (joc ce depaseste 0,05 mm intre bolt
si umerii pistonului sau bucsa de biela ),material sau tratament necorespunzator, griparea pistonului.

Depistarea se face datorita zgomotului metalic ascutit uniform, la accentuarea brusca a motorului.
Deoarece ruperea boltului poate produce avarii grave (spargerea pistonului, cilindrului, incovoierea sau
chiar ruperea bielei, incovoierea sau chiar ruperea arborelui cotit), motorul este oprit imediat.

Remedierea consta in demontarea grupului piston biela-manivela respectiv, depresarea si presarea unui
alt bolt corespunzator, inclusiv bucsa bielei, dupa care se face montarea ambielajului si motorului.

Defiletarea partiala a suruburilor de fixare a capacului de biela, se determina prin batai in partea
inferioara a blocului motor, la accelerari-decelerari repetate. Se remedieaza prin demontarea baii de
ulei, restrangerea suruburilor de la bielele ce au astfel de anomalii cu cheia dinamometrica la momentul
prescris. Totodata verifica fixarea la celelalte suruburi ale bielelor pentru a preantampina astfel de
defectiuni ; daca nu se inlatura la timp aceasta, exista pericolul ruperii suruburilor si deci avarii la biele,
cilindri, pistoane, bloc motor.

Ruperea bielei este cauzata de : griparea lagarului sau topirea semicuzinetilor, joc prea mare in lagar,
ruperea boltului, spargerea pistonului, smulgerea sau ruperea suruburilor de biela.

Daca motorul nu este oprit la timp, se produc avarii grave : spargerea blocului motor, a cilindrului si a
pistonului, deteriorarea sau chiar ruperea arborelui cotit, distrugerea baii de ulei.
Remedierea comparata operatii dificile, mai ales in caz de avarii si se executa in atelier ; in afara
demontarii, se face o constatarea minutioasa a orgnelor deteriorate, blocul motor impunand repararea
sau chiar inlocuirea, iar cilindrul si grupul piston-segmenti-bolt-cuzineti se inlocuiesc obligatoriu ;
arborele cotit este controlat amanuntit, indeosebi fusul maneton respectiv, care daca are culoarea
schimbata necesita inlocuirea.

Incovoierea sau topirea biele, se poate constata prin batai anormale in portiunea mediana a blocului
motor. Daca nu se iau masuri imediate de reparare in atelier a motorului poate duce la : uzarea
accentuata a muchiilor segmentilor, a pistoanelor si ovalizarea neuniforma a cilindrilor pe toata
lungimea lor, uzarea rapida a fusurilor manetoane ale arborelui cotit.

Gripare sau topirea cuzinetilor din lagare au unele cauze comune : ungerea insuficienta, uzura mare,
deci joc depasit intre fus si cuzinet, material de antifrictiune necorespunzator, supraincalzire.

Se poate preintampina daca sesizarea zgomotului specific (batai infundate, mai ales la rece ce se
intetesc la accelerare ) sau indicatiile manometrului de ulei (presiune scazuta ) se observa la timp.

Remedierea : demontarea ambielajului, constatarea starii fusului maneton respectiv (culoarea


schimbata, indica decalirea ) daca e in stare normala, se curata resturile de material de antifrictiune si se
inlocuieste cuzinetul cu un altul de cota corespunzatoare.

2.2 Controlul bielei -; Scule folosite

In cadrul controlului prin prelevare se efectueaza :

- controlul alezajelor ;

- controlul abaterilor de la paralelism si al distantei dintre fetele laterale ;

- absenta fisurilor si a golurilor.

Fac precizarea ca verificarea alezajului capacului mare si capacului mic al bielei se face cu micrometrul
pentru interior sau dispozitive cu ceas comparator.

Verificarea cu sublerul este bine venita numai cand determinam distanta dintre axe.

Se mai verifica:

incovoierea bielei. Pentru aceasta, se aseaza biela pe un platou plan-paralel sau pe un geam si se
observa locul unde suprafata plana a bielei nu mai atinge suprafata plana a geamului sau a platoului
plan-paralel. In acel loc se observa marimea fantei de lumina si se introduce o lamela de interstitiu (lera)
care indica valoarea sagetii incovoierii.

- Torsiunea sau rasucirea bielei, care demonstreaza ca axele capului mic si capului mare nu mai sunt
coplanare (in acest plan). Verificarea se face pe platoul plan paralel, ca si in cazul incovoierii.
- Greutatea bielei este, de asemenea, un parametru foarte important, care influenteaza functionarea
rotunda, silentioasa, fara vibratii, a motorului. Toate bielele trebuie sa aiba aceeasi greutate. Se
admite o toleranta de 5-10 grame, de la o bila la alta.

- Daca pe flancul capului mare si capacului bielei sunt poansonate cifrele care indica numarului
cilindrului in care se monteaza biela.

Fac precizarea ca in atelierele de specialitate, incovoierea si rasucirea bielei se verifica cu ajutorul unor
dornuri speciale care se vor monta in alezajele capului mic si capului mare, care vor fi palpate cu
ajutorul unui ceas comparator fixat pe un suport special.

In fabricile constructoare, incovoierea sau rasucirea bielei se determina cu un dispozitiv care verifica
simultan coplaneitatea axelor, diametrul alezajelor si distanta dintre axe

2.3 Tehnologia de reparare. Scule si dispozitive.

Reconditionare bielelor

Dupa cum am vazut, defectele bielelor sunt:

- indoirea corpului bielei

- uzarea alezajului cuzinetului

- uzarea alezajului semicuzinetilor

- uzarea alezajului capului mic al bielei

- uzarea sau deteriorarea alezajului mare al bielei

- fisurarea sau ruperea bielei

Indreptarea corpului bielei se face cu un dispozitive special.

Daca alezajul cuzinetului capului mic al bielei este uzat, se va depresa cuzinetul cu ajutorul unui dorn se
va presa un cuzinet nou si se va rectifica apoi cu ajutorul unui alezor, suprafata interioara a cuzinetului la
diametrul nominal prescris.

Daca alezajul capului mic al bielei, in care se preseaza cuzinetul, este ovalizat sau rizat (din cauza slabiri
si invartirii cuzinetului), se strunjeste gaura la o dimensiune majora si se preseaza un cuzinet cu
diametrul exterior majorat.

Bucsa cuzinet se poate confectiona din bronz cu aluminiu (STAS 19872-75), plumb (STAS 1512-75) sau
din bronz pe baza de staniu (STAS 197/2-76).

Reconditionarea lagarului maneton se va face prin inlocuirea semicuzinetilor, corespunzator treptei de


reparatie a fusului maneton.
2.4. Rodarea motorului.

Dupa montarea motorului, rodarea reprezinta cea de a doua faza importanta din procesul tehnologic a
motorului, cu influente hotaratoare asupra comportarii ulterioare a motorului, in special, asupra
durabilitatii sale.

Se stie ca, in urma prelucrarilor mecanice in procesul de reparatie, apar pe suprafetele pieselor
motorului o serie de rizuri si proeminente mai mult sau mai putin neregulate, provocate de muchiile
aschietoare al uneltelor de lucru utilizate. Marimea acestor proeminente determina un anumit grad de
rugozitate a suprafetelor. In acelasi timp, datorita imperfectiunilor de executie a pieselor si de montaj al
motorului, apar erori de forma.

La inceputul functionarii motorului, cand varfurile proeminentelor nu sant uzate, conctactul intre
cuplurile de piese in frecare se face pe o suprafata relativ mica, din care cauza apar local presiuni foarte
ridicate. Aceste presiuni pot provoca gripaje, atunci cand frecarea reciproca a suprafetelor se face la
viteze relativ mari sau in conditii de ungere si racire nefavorabile, ca urmare a degajarii locale de
caldura.

Aceasta este motivul pentru care operatia de rodare poate fi considerata ca un proces de ultima finisare
si corectare macro si microgeometrica a suprafetelor conjugate, impunandu-se ca o etapa obligatorie in
procesul tehnologic de reparare.

Factorii cei mai importanti, care influenteaza asupra rodajului si uzurii initiale a pieselor, sant : calitatea
suprafetei, tehnologia de prelucrare si montaj, sarcinile, vitezele relative de alunecare, temperaturi
suprafetelor in contact si lubrifiantului utilizat.

Calitatea suprafetelor in frecare are un rol primordial asupra perioadei de rodaj si a durabilitatii pieselor
in exploatare. Din punct de vedere al rodarii si al uzurii, cea mai mare importanta o prezinta suprafata
efectiva de contact, deoarece, pe masura cresterii ei, se reduce presiunea specifica. De aici rezulta
marea importanta a rugozitatii suprafetelor, valoarea ei prea mare ducand la uzuri mari sau gripaje in
timpul rodajului. Asigurarea rugozitatii prescrise in tehnologia de reparare conduce la un ritm de uzura
care realizeaza cresterea rapida a suprafetei efective de contact si inlaturarea simultana a defectelor de
forma.

2.5Asamblarea mecanismului biela-manivela.

Asamblarea mecanismului biela-manivela se efectueaza in ordine inversa a demontarii, pecandu-se de la


asamblarea subansamblurilor si continuandu-se cu asamblarea lor pe bloc-carter.

Principalele conditii tehnice specifice asamblarii mecanismului biela-manivela se refera la:

-montarea pe acelasi motor a unui set de camasi-pistoane biele la care sa se respecte asamblarea
selectiva camasa-piston, bolt-piston, fiind necesar ca : imperecherile camasi-pistoane sa fie facute cu
piese din aceeasi grupa dimensionala ; pistoanele sa fie din aceeasi grupa de greutate ; bielele sa fie din
aceeasi grupa de greutate (grupele sant marcate cu culori sau poansonate cu cifre sau litere );
- resectarea asamblarii selective intre bolt si bucsa bielei

- orientarea bielelor fata de motor in functie de orificiile de ungere exterioara ;

- orientarea pistoanelor fata de motor, in functie de excentricitatea boltului marcat prin semnul de pe
capul pistonului ( V ,sageata, litere );

- orientarea segmentilor cu fante dispuse la 180 grade ,plecand de la bolt ;

- verificarea jocului segmentilor in canalele pistonului ;

- respectarea marcarii pieselor conjugate cum sant capacele de biela si capacele paliere ;

- respectarea asamblarii selective dintre fusurile arborelui cotit si cuzinetii amovibili ai lagarelor ( grupele
de dimensiuni sant marcate prin culori );

- verificare corespondentei gaurilor de ungere din cuzinet si corpul lagarelor

- strangerea la cuplu prescris a lagarelor paliere si a lagarelor de biela

- verificarea rotirii arborelui cotit si a jocului axial al acestuia,

- verificarea jocului axial al bielelor pe fusurile manetoane ;

- verificarea jocului radial al lagarelor ;

- verificarea functionarii mecanismului biela-manivela.

Asamblarea pistonului cu biela prin intermediul boltului se face in conditiile, astfel :

- imperecherea pistonului cu boltul si se verifica ,,culisarea boltului in piston si in bucsa bielei (la jocuri
mici. 0,001-0,006 mm, pentru usurinta montarii, pistonului se incalzeste la 80 de grade -;exemplu.
ROMAN-DIESEL);

- la asamblarile cu bolt flontant, boltul se asigura prin intermerdiul celor doua sigurante laerale ;

- la asamblarea cu bolt fix in biela sau piston este necesara incalzirea piesei care fixeaza boltul,
asamblarea efectuandu-se cu dispozitive speciale pe prese.

2.6 Modificarea raportului de compresie in urma reparatilor.

O lucrare de intretinere deosebita cu caracter prevenit este urmarirea uzurii grupului cilindru-segmenti-
piston, care poate infuienta negativ economicitatea procesului de exploatare a autovehiculului.

Determinarea starii ajustajelor acestor piese, fara a fi necesara demontarea motorului, se poate face
utilizindu-se aparatul pentru determinarea starii tehnice a grupului cilindru-segmenti-piston si
semnalizatorul acustic, sau compresometrul.
Aparatul masoara pierderile relative de gaze (aer) din cilindru si, prin intrepretarea acestor date, da
indicatii asupra graduluzi de uzura a motorului.

BIBLIOGRAFIE

1. SERBAN. M. POENARU -MOTOARE CU COMBUSTIE INTERNA E.D.TEHNICA BUCURESTI 1984.

ALEX . STEFLEA

2. M. SECHI -UTILAJUL SI TEHNOLOGIA FABRICARII, INTRETINERII SI REPARARII MOTOARELOR CU


COMBUSTIE INTERNA E.D.TEHNICA BUCURESTI 1979

M. POPA

3. AL. STEFLEA - TEHNOLOGIA INTRETINERII SI REPARARII MOTOARELOR CU COMBUSTIE INTERNA .


E.D.TEHNICA BUCURESTI 1978.

M. SECHI

4. DAN ABATANCEL -MOTOARE PENTRU AUTO-AUTOMOBILE SI TRACTOARE E.D.TEHNICA, BUCURESTI


1980.

C-TIN HASEGAN

ION STOICA

5. AL. GROZA -METODE SI LUCRARI PRACTICE PENRU REPARAREA MOTOARELOR CU COMBUSTIE


INTERNA E.D.TEHNICA BUCURESTI 1985.

GH. COLCIU

S. SAVIUC